Introducere

Odată cu creşterea complexităţii activităţii economice, informatica

câştigă tot mai mult teren, ea devenind indispensabilă în activitatea de
gestiune şi evidenţă contabilă a întreprinderii cât şi a controlului. Diferite
programe informatice facilitează şi acelerează timpul necesar rezolvării cu
succes a problemelor prin oferirea de informaţii economico-financiare
optime, necesare în luarea deciziei. Aceste programe par să fie incapabile în
rezolvarea tuturor problemelor, în care intervin diferite raţionamente, sau
unde este necesar să se facă faţă la situaţii multiple, care nu pot fi specificate
Multitudinea de situaţii economico-financiare cu care se confruntă o
unitate economică, oportunitatea cu care trebuie luată decizia în rezolvarea
acestora cât şi necesitatea utilizării cunoştinţelor experţilor în economie au
concurat la apariţia sistemelor expert specializate în luarea deciziilor
economico-financiare.
Inteligenţa artificială este un subdomeniu al informatici destinat
dezvoltării calculatoarelor şi sistemelor de programare menite să imite
raţionamentele minţii umane.
Cercetările în domeniul inteligenţei artificiale se desfăşoară în
domeniul sistemelor expert în vederea rezolvării problemelor, interogării
inteligente a bazelor de date şi în elaborarea mediilor de programare
inteligentă. Un număr apreciabil de cercetători îşi desfăşoară activitatea în
direcţia recunoaşterii formelor. În acest domeniu se constată progrese rapide
în înţelegerea şi sinteza vorbirii, prelucrarea imaginilor şi concepţia
roboţilor. Pe lângă aceste direcţii de cercetare, nu trebuie însă uitate
cercetările fundamentale care privesc reprezentarea cunoştinţelor, sistemelor
cognitive, învăţarea limbajului natural.
REVISTA INFORMATICA
Analiza si întelegerea textelor operatiunilor contabile
folosind limbajul Prolog
Lect. Bogdan PATRUT
Facultatea de Stiinte, Universitatea din Bacau
bogdanpatrut@xnet.ro
This paper presents a method of parsing of accounting operations texts, written in natural
language. It also presents a method of translation of this kind of texts from natural
language
into accounting articles (records). The paper presents a PROLOG implementation, which
uses lists of strings, on which many transformations have been made, such as the
elimination
of insignificant words and the (ascending) sorting of the remaining list of words.
Key words: accounting, natural language processing, artificial intelligence, lists, Prolog,
translation, accounting operations
roblema
Desi contabilitatea este un domeniu în
care inteligenta artificiala îsi face simtita
prezenta din ce în ce mai mult prin realizarea
de sisteme expert, totusi mai este mult
pâna când vom putea vorbi despre "expertul
contabil artificial", capabil sa ia singur
deciziile unui expert contabil uman de astazi.
Totusi, asa dupa cum se cunoaste din
experienta ultimilor ani, anumite operatii
contabile au fost automatizate, în programele
de contabilitate comerciale.
Articolul de fata doreste sa trateze un subiect
special al contabilitatii, acela de "întelegere"
a textului dintr-o lucrare de contabilitate,
text aferent unei înregistrari contabile.
În literatura de specialitate (limbaje
formale si compilatoare, prelucrarea limbajului
natural), procedura se numeste
"parsare" (engl. "parsing") si consta într-o
analiza sintactica, urmata de o "interpretare"
si "executare" a textului analizat. Astfel,
ne propunem ca, furnizându- i sistemului
nostru descrierea unei operatii contabile,
sa primim de la el înregistrarea contabila
corespunzatoare.
Programul elaborat si prezentat mai jos este
pur didactic, el neavând pretentia unui
sistem complet functional, dar poate sta la
baza unor sisteme mai complexe de acest
gen.
De exemplu, am dori ca pentru fraze de
genul celor din stânga sa obtinem raspunsuri
ca cele din dreapta:
a) se subscrie un capital social în valoare
de 3000 lei => 456 = 1011, 3000 lei
b) se depune sub forma de aport în natura
un teren în valoare de 2000 lei => 2111 =
456, 2000 lei
c) se înregistreaza capitalul socia l de 3000
lei ca fiind varsat => 1011 = 1012, 3000 lei
Transformarea frazelor
Cum am putea realiza acest lucru? Mai întâi
va avea loc o transformare a frazelor
din forma lor initiala de sir de caractere, în
liste de siruri de caractere, stiut fiind faptul
ca în limbajul PROLOG se pot implementa
predicate eficiente pentru lucrul cu liste.
Predicatul fa_lista realizeaza transformarea
sirului reprezentând textul initial al înregistrarii
contabile într-o lista de cuvinte, adica
desparte fraza initiala în cuvinte. Apoi, din
lista acestor cuvinte se va extrage "cuvâ ntul"
care reprezinta suma numerica (folosindu-
se predicatul extrage_suma). Acesta
va fi determinat usor, fiindca începe cu o
cifra.
Pentru ca în continuare lucrurile sa fie
simplificate, se elimina cuvintele care nu
sunt considerate relevante pentru fraza respectiva.
Astfel, nu se vor lua în considerare
nici prepozitii, nici alte cuvinte care nu figureaza
într-un dictionar dat. Predicatul care
simplifica o lista parcurge lista si analizeaza,
pe rând, fiecare cuvânt. Acest cuvânt
este cautat într-un dictionar (vezi predicatul
dictionar si clauzele sale) si, daca
P
exista, atunci este înlocuit cu varianta sa
standard. Celelalte variante sunt considerate
sinonime. În caz ca respectivul cuvânt
nu exista în dictionar, atunci el nu va mai
aparea în lista simplificata.
Dupa eliminarea cuvintelor "nesemnificative",
are loc o ordonare alfabetica a cuvintelor
ramase, realizata de predicatul sorteaza,
ce implementeaza un procedeu de
sortare prin inserare. Astfel, propozitii de
genul "se varsa capitalul" sau "capital varsat"
vor avea acelasi înteles.
În sfârsit, se apeleaza la predicatul trad, care
realizeaza traducerea dorita, obtinânduse
înregistrarea contabila ceruta.
Exemplu
Pentru exemplificare, sa consideram fraza:
"se subscrie un capital social în valoare de
3000 lei".
Dupa aplicarea primei transformari
(fa_lista), se obtine lista ["se", "subscrie",
"capitalul", "social", "in", "valoare", "de",
"3000", "lei"]. Dupa aceasta, predicatul extrage_
suma va obtine valoarea de 3000
(lei), care va fi afisata (la finalul executiei
programului) alaturi de înregistrarea contabila.
Aplicând predicatul simplifica asupra
listei de cuvinte obtinute mai înainte,
ramânem doar cu lista ["subscrie", "capital"],
pentru ca s-a ales varianta standard
nearticulata "capital" în locul lui "capitalul",
iar celelalte cuvinte nu apar în dictionarul
nostru. Apoi, lista aceasta se ordoneaza
alfabetic, rezultând ["capital", "subscrie"],
care, conform traducerii date de
predicatul trad, conduce la înregistrarea
contabila 456=1011.
Fireste, programul nostru este pur demo nstrativ.
Un program complex ar avea inclusa
sau ar apela la o baza de date care sa
cuprinda o multitudine de variante de "traducere",
precum si alt gen de prelucrari ale
frazei. Aceste tehnici fac obiectul disciplinei
numite Prelucrarea limbajului natural.
Consideram, însa, ca abordarea acestui
subiect pentru realizarea unor sisteme informatice
inteligente este o problema de
interes pentru toti programatorii economisti.
Implementarea Turbo-Prolog
domains
cont=integer
lista=string*
predicates
dictionar(string,lista)
 membru(string,lista)
simplifica(lista,lista)
fa_lista(string,lista)
trad(lista,cont,cont)
transf(string,cont,cont,integer)
repeat
run
sorteaza(lista,lista)
insereaza(string,lista,lista)
extrage_suma(lista,integer)
clauses
dictionar(terenuri,[terenuri,teren,suprafata,suprafete]).
dictionar(constructii,[constructii,constructir,cladire,cladiri]).
dictionar(subscrie,[subscrie,subscris]).
dictionar(aport,[aport,contributie,adus]).
dictionar(varsa,[varsa,varsat]).
dictionar(capital,[capital, capitalul]).
dictionar(rezerve,[rezerve]).
dictionar(incorporeaza,[incorporeaza]).
dictionar(rascumparare,[rascumparare]).
dictionar(actiuni,[actiuni]).

trad([capital,subscrie],456,1011).
trad([capital,varsa],1011,1012).
trad([aport,terenuri],2111,456).
trad([aport,constructii],2121,456).
trad([incorporeaza,rezerve],1061,1012).
trad([actiuni,rascumparare],502,5121).

membru(C,[C|_]) if !.
membru(C,[_|Rest]) if membru(C,Rest).

fa_lista("",[]) if !.
fa_lista(S,L) if fronttoken(S,Cuv,S1), fa_lista(S1,L1),L=[Cuv|L1].
extrage_suma([],0) if !.
extrage_suma([X|_],Suma) if str_int(X,Suma), !.
extrage_suma([_|Rest],Suma) if extrage_suma(Rest,Suma).

simplifica([],[]) if !.
simplifica([Cap|Rest],L) if
dictionar(CapStandard,Sinonime),
membru(Cap,Sinonime),
simplifica(Rest,L1),L=[CapStandard|L1],!.
simplifica([_|Rest],L)
if simplifica(Rest,L).
transf(Propozitie,CD,CC,Suma) if
 fa_lista(Propozitie,L), extrage_suma(L,Suma),
simplifica(L,L1), sorteaza(L1,L2), !, trad(L2,CD,CC).

sorteaza([X|Rest],S) if sorteaza(Rest,R),insereaza(X,R,S).
sorteaza([],[]).

insereaza(X,[Y|Rest],[Y|Rest1]) if X>Y, insereaza(X,Rest,Rest1).

insereaza(X,Rest,[X|Rest]).

repeat.
repeat if repeat.

run if repeat,
write(">>"), readln(Propozitie),
transf(Propozitie,ContDebitat,ContCreditat,Suma),
write(ContDebitat," = ",ContCreditat,", ",Suma," lei"),
nl, fail.

Bibliografie

94 Revista Informatica Economica, nr. 4 (24)/2002

Caracteristica esentiala a imobilizarilor
(activelor fixe) este participarea lor repetata
de-a lungul mai multor ani la activitatea
economica si financiara a întreprinderii,
respectiv consumarea lor treptata sub
forma uzurii si recuperarea treptata sub
forma amortizarilor.
Din punct de vedere contabil, amortizarea
are mai multe interpretari:
a) constatarea contabila a pierderii de valoare
suferita de activele imobilizate, ca
urmare a deprecierii lor în timp (uzurii fizice
si morale);
b) procesul de transfer sau de repartizare a
imobilizarilor asupra cheltuielilor exercitiului
pe perioada economica de utilizare a
activelor amortizabile;
c) sursa de finantare a reînnoirii imobilizarilor;
d) conform Standardelor Internationale de
Contabilitate, amortizarea este definita ca
"alocarea sistematica a valorii amortizabile
a unui activ pe întreaga sa durata de viata
utila".
Toate imobilizarile necorporale si corporale,
cu unele exceptii, constituie obiect al
amortizarii.
Criteriile folosite pentru evaluarea amortizarii
sunt reprezentate de formele pe care
le îmbraca durata de viata utila, respectiv:
a) perioada pe parcursul careia se estimeaza
ca întreprinderea va utiliza activul supus
amortizarii, care se poate identifica cu:
- durata normala de utilizare (functionare)
în cazul mijloacelor fixe;
- durata de amortizare limitativa stabilita
prin lege, în cazul imobilizarilor necorporale
b) volumul productiei obtinute, adica numarul
unitatilor produse sau al unor unitati
similare ce se estimeaza ca vor fi obtinute
de întreprindere prin folosirea activului
respectiv.
Elementele de calcul
Metodologia de calcul a amortizarii depinde
de criteriul folosit pentru evaluarea
amortizarii, de regimul de amortizare
adoptat etc. În cazul amortizarilor dupa durata
normala de utilizare, elementele de
calcul sunt urmatoarele:
a) CA = cota de amortizare anuala, determinata
prin relatia CA=100/DU, prin DU
întelegându-se durata normala de utilizare
în ani, prevazuta în catalogul duratelor
normale de functionare si clasificare a mijloacelor
fixe, anexa la Legea 15/1995, modificata
si completata prin OG 54/1997, catalog
aprobat prin HG 964/1998.
În cazul reevaluarii mijloacelor fixe, în baza
unor acte normative, cota procentuala
de amortizare anuala (CA) se va calcula ca
100 raportat la durata normala de utilizare
ramasa. Cota astfel calculata se va aplica la
valoarea ramasa actualizata si nu la valoarea
de intrare.
b) VI = valoarea amortizabila, adica valoarea
de intrare a mijloacelor fixe, sau dupa
caz, valoarea contabila ramasa actualizata,
din care se scade valoarea reziduala estimata
(uneori poate fi ignorata în calculul
amortizarii).
D
Revista Informatica Economica, nr. 4 (24)/2002 95
Regimul de amortizare folosit este în functie
de modul în care se estimeaza ca activul
va aduce avantaje economice întreprinderii
în cauza. În cazul amortizarii lineare, în
cheltuielile de exploatare se includ uniform
niste sume fixe, stabilite proportional cu
numarul de ani ai duratei normale de utilizare
a mijloacelor fixe.
Amortizarea degresiva fara influenta uzurii
morale
În cazul amortizarii degresive se accelereaza
procesul de amortizare în primii ani
de la punerea în functiune a mijlocului fix,
prin multiplicarea cotei de amortizare lineara
cu unul din urmatorii coeficienti: 1,5
daca durata normala de utilizare este între
2 si 5 ani, 2,0 daca este între 6 si 10 ani,
respectiv 2,5 pentru o durata normala de
utilizare a mijlocului fix mai mare de 10
ani. Dupa aceea, se trece la amortizarea lineara,
pentru anii ramasi. În programul
nostru, exista predicatul calcul_coeficient(
real, real), care stabileste acest coeficient
de multiplicare. Primul argument este
durata de functionare, iar al doilea este coeficientul
de multiplicare. În PROLOG,
avem:
calcul_coeficient(D,1.5) if
2<=D, D<=5,!.
calcul_coeficient(D,2) if
5<D, D<=10, !.
calcul_coeficient(D,2.5) if
D>10.
Coeficientul calculat cu acest predicat va fi
transmis predicatului amortizare, ca argument,
mai precis ca argumentul de pe ultima
pozitie (CD).
Predicatul amortizare are patru argumente
de tipul real. S-a ales acest tip de date pentru
ca tipul integer nu era suficient de cuprinzator,
pentru a putea reprezenta numere
mari (de ordinul milioanelor). Predicatul
amortizare se foloseste pentru a calcula si
afisa amortizarea anuala si valoarea ramasa
la sfârsitul anului. În antetul amortizare(
S,N,A,R,CD), primul argument reprezinta
valoarea ramasa de amortizat (S), al
doilea este numarul de ani ramasi (N), cel
de al treilea va fi chiar amortizarea anuala
degresiva (A), care va fi afisata alaturi de
valoarea ramasa (R).
1) În cazul amortizarii degresive fara influenta
uzurii morale (AD1), în primul an de
functionare se aplica cota de amortizare
degresiva la valoarea de intrare. Pentru anii
urmatori, se aplica aceeasi cota, dar de fiecare
data la valoarea ramasa. Acest calcul
se continua pâna în anul de functionare în
care amortizarea anuala rezultata este egala
sau mai mica decât amortizarea anuala lineara,
calculata pentru perioada de functionare
ramasa. Predicatul amortizare este
recursiv, astfel încât, dupa calcularea
amortizarii pentru anul curent, se trece la
calculul pentru anul urmator si tot asa.
În prima varianta, avem urmatoarea clauza
a predicatului amortizare:
amortizare(S,N,A,R,CD) if
A1=S*CD/100,A2=S/N,
A1>=A2, A=A1, R=S-A,
write(": A=",A,", R=",R), nl,
N1=N-1,
amortizare(R,N1,_,_,CD).
Asadar, A1 este valoarea amortizarii în varianta
degresiva, iar A2 este valoarea
amortizarii în varianta lineara.
Comparându-se A1 cu A2, daca A1>=A2,
se continua pe varianta degresiva, în care
A va fi A1, iar locul lui S va fi preluat de
R=S-A.
2) Din anul în care A1=A2, pâna la expirarea
duratei normale de functionare, se trece
la amortizarea anuala lineara, pâna la sfârsit.
Astfel vom avea urmatoarele doua clauze
pentru predicatul amortizare (a doua
clauza este pentru ultimul an, încheierea
tabelului):
amortizare(S,N,A,R,CD) if
A1=S*CD/100, A2=S/N,
A1<A2, A=A2, R=S-A,
write(". A=",A,", R=",R), nl,
N1=N-1, R>0,
amortizare(R,N1,_,_,CD).
amortizare(S,N,A,R,CD) if
A1=S*CD/100, A2=S/N,
A1<A2, A=A2, R=S-A, R=0, !.
Exemplu
Pentru a exemplifica, sa consideram un
mijloc fix cu valoarea de intrare VI =
30000000 lei si durata normala de utilizare
DU = 10 ani. Asadar, cota de amortizare
96 Revista Informatica Economica, nr. 4 (24)/2002
lineara va fi CA = 100/10 = 10%, iar cota
de amortizare degresiva 10% x 2 = 20%
(coeficientul este 2). Functionarea programului
PROLOG va determina afisarea urmatoarelor:
AMORTIZAREA DEGRESIVA
fara influenta uzurii morale
Dati valoarea de intrare: 30000000
Dati durata normala de utilizare:
10
: A=6000000, R=24000000
: A=4800000, R=19200000
: A=3840000, R=15360000
: A=3072000, R=12288000
: A=2457600, R=9830400
: A=1966080, R=7864320
. A=1966080, R=5898240
. A=1966080, R=3932160
. A=1966080, R=1966080
. A=1966080, R=0
Press the SPACE bar
Am notat cu simbolul ":" (doua puncte)
anii în care se aplica cota de amortizare
degresiva, respectiv cu "." (punct) anii în
care se foloseste varianta lineara.
Programul Turbo-Prolog
predicates
amortizare(real,real,real,real,real)
% suma, nr. de ani ramasi, ad, val ramasa, cota de am. degresiva
calcul_coeficient(real,real)
% durata de functionare => coeficientul de multiplicare
clauses
amortizare(S,N,A,R,CD) if
A1=S*CD/100,A2=S/N,
A1>=A2, A=A1, R=S-A,
write(": A=",A,", R=",R), nl,
N1=N-1,
amortizare(R,N1,_,_,CD).
amortizare(S,N,A,R,CD) if
A1=S*CD/100, A2=S/N,
A1<A2, A=A2, R=S-A,
write(". A=",A,", R=",R), nl,
N1=N-1, R>0,
amortizare(R,N1,_,_,CD).
amortizare(S,N,A,R,CD) if
A1=S*CD/100, A2=S/N,
A1<A2, A=A2, R=S-A, R=0, !.
calcul_coeficient(D,1.5) if 2<=D, D<=5,!.
calcul_coeficient(D,2) if 5<D, D<=10, !.
calcul_coeficient(D,2.5) if D>10.
goal
makewindow(1,7,0,"",0,0,25,80), clearwindow,
write("AMORTIZAREA DEGRESIVA"),nl,
write("fara influenta uzurii morale"),nl,
write("Dati valoarea de intrare: "),
readreal(VI),
write("Dati durata normala de utilizare: "),
readreal(DU),
CA=100/DU,
calcul_coeficient(DU,Coef),
CD=CA*Coef,
amortizare(VI,DU,_,_,CD).

Bancara
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiTehnologii moderne aplicabile in
sfera creditarii bancare
Modernizarea activitatii de creditare bancara prin aplicarea
noilor tehnologii
Tehnologia bancara este fundamentala pt. imbunatatirea activitatii
de creditare, oferind posibilitati de diversificare si modernizare a
modalitatilor de acordare- rambursare- garantare, in scopul
corelarii ofertei de produse de credit cu solicitarile si necesitatile
clientilor.
Din pct. de vedere al solicitantilor, activitatea de creditare se adreseaza
PJ, pt. care nivelul creditelor este mai ridicat si riscul bancar este
mai mare, si PF, pt. care imprumuturile sunt mai mici si riscurile
mai reduse.
Din pct. de vedere al necesitatii si capacitatii clientului privind
obligatiile financiare, activitatea de creditare poate fi:
*pe termen scurt- pt. acoperirea necesitatilor curente, cu termen de
rambursare in limita unui an.
Dezvoltarea tehnologiei bancare a permis conturarea a doua
modalitati principale de creditare:
-creditele de tip revolving (*liniile de credit; *liniile globale de
exploatare), ofera agentilor economici o flexibilitate convenabila de
finantare, sub raportul costurilor.
-creditele pt. destinatii speciale (*credite pt. finantarea stocurilor;
*creditele pt. export; *credite de scont;*creditele de factoring);
In cazul activitatilor economice care presupun anumite stocuri,
tehnologia bancara pune la dipozitia clientului un plafon de
creditare, din care el efectueaza trageri esalonat, pe baza unui grafic
si in limita unui interval de timp.
Pt. activitatile ec. de productie cu ciclu lung de frabricatie agentii
economici apeleaza la tehnologia de creditare similara creditarii
globale de exploatare, sau liniilor de credite, cu termene de
rambursare mai mari de un an.
Pt. activ. de productie cu desfacere la export, bancile comerciale
romanesti promoveaza tehnologii de creditare specifice:
*credite pt. prefinantarea exportului au ca destinatie satisfacerea
nevoilor curente sau exceptionale, pt. fabricarea produselor
destinate exportului.
*credite pt. exportul de produse garantate cu creante asupra strainatatii se
adreseaza exportatorilor, pt. desfasurarea activitatii curente, pe
perioada de la livrarea produselor si pana la incasarea c/val. lor.
Desfasurarea relatiilor de incasari si plati intre agentii econimici,
prin utilizarea de efecte de comert, creaza posibilitatea, ca ei sa
sconteze la banca aceste titluri obtinand un credit de scont in lei sau
valuta. Procedura de acordare, presupune inregistrarea valorii
titlului in debitul contului de credite de scont, si in creditul contului
curent al clientului.
In Rom. Utilizarea instrumentelor de plata de tipul cambiei si
biletului la ordin este mai restransa, mai frecvent fiind utilizate
ordinul de plata si cecul.
Banca poate efectua la cererea clientilor sai operatiuni de factoring,
la intern sau la extern in lei si in valuta.
Pt. a veni in sprijinul clientilor, noile tehnologii de creditare
bancara, dezvolta doua modalitati de creditare pe termene foarte
scurte:
*credite pt. facilitati de cont in lei;
Se acorda pt. acoperirea decalajului in fluxul de lichiditati, rezultat
din intarzierea incasarii marfurilor livrate.
*credite pe descoperit de cont in lei:
Se acorda agentilor economici pe perioade f. scurte (7 zile), pt.
achitarea unor obligatii f. stringente.
*pe termen mediu, cu termen de rambursare intre 1 si 5 ani;
*pe termen lung, pt. investitii de anvergura cu termene de
rambursare negociate de peste 5 ani.
Creditele pe termen mediu si lung se acorda:
*pt. finantarea de investiti: Se acorda pt. completarea surselor de
finantare proprii ale clientilor.
*pt. cumpararea de actiuni sau active: Se acorda pt achizitionarea de
active fixe de valori ridicate.
*pt. activitatea de leasing. Se acorda in completarea resurselor proprii
ale societatilor de leasing
*pt. promotori imobiliari. Se acorda in scopul finantarii constructiilor
de locuinte
Activitatea de creditare pentru pers fizice
*pe termen scurt se pot acorda populatiei sub forma de credite de
trezorerie (punte), credite de trezorerie pt plata unor tratamente
medicale sau pt plata unor forme de scolarizare, credite de
trezorerie nenominalizate sau credite pt cumparari de bunuri.
Creditele de trezorerie nenominalizate sunt cele mai solicitate de
populatie pt ca se acorda in numerar, iar destinatia acestora ramine
la latitudinea beneficiarului. Si creditele pt cumparare de bunuri
sunt foarte solicitate si pot fi acordate pe termen scurt si mediu.
*pe termen mediu – creditele pt achizitionarea autoturismelor, si pot
fi acordate pe termen de pina la 5 ani. Cele mai ridicate ca valoare
sunt creditele pt cumpararea de locuinte. Acestea se acorda prin
virarea sumelor in contul vinzatorilor sau prestatorilor de servicii si
se ramburseaza in termen de pina la 10 ani.
Un rol important il are tehnologia bancara in creditarea in valuta a
PF pe termen scurt sau mediu, pt petrecerea sejururilor in
strainatate , pt cumpararea de produse tehnico-medicale pt uz
personal, pt plata unor forme de scolarizare sau a unor tratamente
medicale in strainatate.
Folosirea tehnologiilor informatice in activitatea de creditare
bancara
tehnologiile informatice si-au demonstrat utilitatea in luarea
deciziilor de creditare. Acesta noua orientare a institutiei bancare in
activitatea de creditare reduce pe cit posibil riscurile specifice.
Adaptarea si aplicarea tehnologiilor informatice in activitatea de
creditare bancara presupune rezolvarea a doua probleme:
*constituirea unor sisteme de cuantificare si ierarhizarea a criteriilor
si premiselor de acordare a creditelor;
*implementarea unui sistem informatic de prelucrare electronica a
detelor pt ierarhizarea obiectiva a fiecarei solicitari de imprumut.
Prin credit-scoring se determina masura in care sunt indeplinite
conditiile de acordare/respingere a creditului. Poate fi considerat
un lelment modern al tehnologiei de creditare bancara , de
apreciere si evaluare a caracteristicilor solicitantilor de credit.
Folosirea sa presupune asigurarea unor premise:
*stabilirea unui nr de variabile care sa dea o imagine de ansamblu a
starii potentialului debitor;
*stabilirea unui sistem de agregare care sa permita transpunerea
variabilelor intr-un calificativ comun pt a exprima pozitia
solicitantului in raport cu ceilalti potentiali debitori. Setul de
variabile difera in functie de tipul solicitantului care poate fi PF sau
PJ.
Prin alinierea activitatii bancilor românesti la tehnologia
internationala, locul credit-scoting-ului a fost luat de ratingul
bancar. Scopul determinarii ratingului de credite este acela de a
stabili daca solicitantul poate fi creditat in conditiile asumarii de
catre banca a unui risc limitat. La o PJ determinarea ratingului
presupune determinarea starii economico-financiare prezente si de
perspectiva. O metoda de determinare prin tehnologie informatica
a indicatorilor economico-financiari si a rating-ului unui client
presupune utilizarea unor programe de preluare si prelucrare pe
calculator a informatiei din documentele financiar contabile ale
clientului.
Sistemul expert este o tehnologie mai avansata de analiza si
diagnostic in luarea deciziilor de creditare.
-reprezinta un model superior de prelucrare a datelor exprimat prin
programe speciale.
-realizeaza rapoarte specializate incluzind tabele si diagrame ale
fluxurilor de fonduri.
Analiza cererilor de imprumut cu sistemul expert este descompusa
pe doua nivele:
*analiza evolutiei anterioare a debitorului, situatia financiara, starea
relatiilor cu furnizorii si clientii.
*implementarea informatica a tehnicilor specifice bancii .
Tehnologia bancara intemeiata pe programe informatice permite
bancilor adaptarea politicilor de creditare la resursele disponibile.
Pe baza unor algoritmi complesi se stabilesc care sunt limitele de
creditare admisibile in fct de structura resurselor disponibile, de
solicitarile de credite si de termenele de creditare. La solicitarea
unui imprumut tip linie de credit de catre un agent economic, cu
ajutorul unui program informatic specializat se va determina
volumul maxim al creditului ce poate fi acordat unui client, astfel
incit acesta sa fie capabil sa-si plateasca la timp dobinzile si creditul.
In cazul creditelor de investitii se realizeaza informatic o
previziune privind proiectia resurselor de investitii care exprima
modul in care va fi sustinuta investitia din resurse proprii.
Acordarea creditelor este conditionata si de masura in care
solicitantul poate asigura anumite garantii materiale acceptate de
banca, ceea ce implica selectia si evaluarea lor. Programele
utilizabile lucreaza in mod interactiv cu functionarul bancar, si
printr-o prelucrare automata a informatiilor furnizeaza valoarea
evaluata a garantiei. Tehnologia informatica este utilizata si in
inregistrarea contractelor de garantie si a celor de credit.
In domeniul creditelor destinate PF tehnologia informatica bancara
ofera posibilitatea construirii unor baze de date cu elemente
esentiale si a unor structuri de analiza. Procedura cuprinde
urmatoarele etape: -functionarul bancar introduce elementele
esentiale din documentele de credit, dupa care da comanda de
executare automata a documentatiei. Astfel se emit automat toate
documentele de creditare necesare.
Tehnologia informatica bancara permite si crearea automata a
graficelor de rambursare a creditelor si a dobinzilor aferente.
Programele informatice pot asigura si determinarea dobinzilor
lunare totale, iar periodic printr-o procedura similara celei de
acordare de credite se efectueaza verificarea calitatii garantiilor
materiale, monitorizarea datoriilor si inregistrarea eventualelor
restante. Implementarea tehnologiei informatice in activitatea de
creditare bancara este indispensabila pt modernizarea si cresterea
competitivitatii bancilor.
…………………………….
TEHNOLOGII DE AVANGARDA
Utilizarea tehnologiei sistemelor expert in asistarea deciziei de
acordare a creditelor
Sistemul expert se bazeaza pe conceptul de inteligenta artificiala
care presupune stimularea proceselor caracteristice unui
rationament uman, este o aplicatie a calculatorului care realizeaza
sarcini indeplinite de catre un expert uman.
Asigura declansarea , derularea, interpretarea si multiplicarea unor
rationamente prin intermediul unui generator de sistem expert.
Problemele activitatii financiar-gbancare se pot rezolva si prin
sistemele interactive de asistare a deciziei (SIAD) sau prin sistemele
executive (ESS).
H. Simon a elaborat un model de decizie in incertitudine, bazat pe
urmatoarele premise:
*deciziile se refera la un domeniu limitat;
*viitorul este greu de anticipat;
cerintele unui anumit domeniu sunt in contradictie cu cele din alt
domeniu;
*sistemul expert este bazat pe modelul rationalitatii limitate.
Tipuri de sisteme inteligente
a) SIAD –sisteme interactive de asistare a deciziei care rezolva
probleme nestructurate;
b) SEG – sisteme expert de gestiune care asigura diagnosticul
decizional;
c) ESS – executiv support systems sau EIS – executiv information
systems, folosite pt luarea deciziilor in regim automat.
Cele trei tipuri de sisteme inteligente interactioneaza prin
intermediul unei sinergii.
Avantajele implementarii unui sistem expert pt analizarea
oportunitatii acordarii de credite bancare:
*reducerea timpului pt luarea deciziei;
*raspindirea competentelor catre persoane ce nu au calitatea de
expert;
*uniformizarea documentatiei rezultate din prelucrarile cu sistemul
expert;
*dezv cercetarii in domeniu;
*sprijinirea pregatirii profesionale a salariatilor.
Limitari ale sistemului expert
*necesitatea obtinerii informatiilor privind activitatea clientului pe
un interval de timp anterior –intre 2 si 5 ani;
*crearea unei baze de cunostinte presupune o activitate de
prelucrare a informatiilor manual sau automat;
*limitari legate de natura mediului economic cum ar fi : modificari
ale cadrului legislativ, schimbarea raportului cerere-oferta,
influente concurentiale.
Sistemul expert este beneficiarul cunostintelor insusite de la
inspectorul de credite. Utilizarea lui necesita introducerea datelor
referitoare la clientul analizat privind: tipul, volumul si valoarea
creditului solicitat, solduri/rulaje din balantele de verificare si
bilanturile anterioare, garantiile oferite.
Procedura automata de stabilire a deciziei de creditare porneste
printr-o comunicare intre analist si sistem. Sunt inregistrate date
privind starea financiara curenta si previziunile financiare pentru
client. Se verifica perfermantele economico financiare ale clientului,
apoi sistemul urmareste determinarea deciziei de creditare pe baza
scorului general obtinut prin calculul automat al indicatorilor
financiari. Se determina si scorul nefinanciar prin evaluarea
informatiilor privind garantiile, parametrii activitatii clientului,
prin atribuirea de punctaje dintr-o lista de valori.
Raspunsul- decizie pe care sistemul expert il furnizeaza
utilizatorului poate de aprobare daca scorul general depaseste
pragul de admitere la creditare sau de respingere a creditarii daca
scorul general nu atinge pragul de admitere la creditare.
Tehnologia sistemelor expert poate contribui la imbunatatirea
activitatii de creditare , furnizind decizii mai fundamentate intr-un
interval scurt de timp.
 Tehnologii moderne aplicabile in sfera
creditarii bancare

Modernizarea activitatii de creditare bancara

prin aplicarea noilor tehnologii
Tehnologia bancara este fundamentala pt.
imbunatatirea activitatii de creditare, oferind
posibilitati de diversificare si modernizare a
modalitatilor de acordare- rambursare- garantare, in
scopul corelarii ofertei de produse de credit cu
solicitarile si necesitatile clientilor.
Din pct. de vedere al solicitantilor, activitatea de
creditare se adreseaza PJ, pt. care nivelul creditelor
este mai ridicat si riscul bancar este mai mare, si PF,
pt. care imprumuturile sunt mai mici si riscurile mai
reduse.
Din pct. de vedere al necesitatii si capacitatii
clientului privind obligatiile financiare, activitatea de
creditare poate fi:
*pe termen scurt- pt. acoperirea necesitatilor
curente, cu termen de rambursare in limita unui an.
Dezvoltarea tehnologiei bancare a permis conturarea
a doua modalitati principale de creditare:
-creditele de tip revolving (*liniile de credit; *liniile
globale de exploatare), ofera agentilor economici o
flexibilitate convenabila de finantare, sub raportul
costurilor.
-creditele pt. destinatii speciale (*credite pt.
finantarea stocurilor; *creditele pt. export; *credite
de scont;*creditele de factoring);
In cazul activitatilor economice care presupun
anumite stocuri, tehnologia bancara pune la dipozitia
clientului un plafon de creditare, din care el
efectueaza trageri esalonat, pe baza unui grafic si in
limita unui interval de timp.
Pt. activitatile ec. de productie cu ciclu lung de
frabricatie agentii economici apeleaza la tehnologia
de creditare similara creditarii globale de exploatare,
sau liniilor de credite, cu termene de rambursare mai
mari de un an.
Pt. activ. de productie cu desfacere la export, bancile
comerciale romanesti promoveaza tehnologii de
creditare specifice:
*credite pt. prefinantarea exportului au ca destinatie
satisfacerea nevoilor curente sau exceptionale, pt.
fabricarea produselor destinate exportului.
*credite pt. exportul de produse garantate cu
creante asupra strainatatii se adreseaza
exportatorilor, pt. desfasurarea activitatii curente, pe
perioada de la livrarea produselor si pana la
incasarea c/val. lor.
Desfasurarea relatiilor de incasari si plati intre agentii
econimici, prin utilizarea de efecte de comert, creaza
posibilitatea, ca ei sa sconteze la banca aceste titluri
obtinand un credit de scont in lei sau valuta.
Procedura de acordare, presupune inregistrarea
valorii titlului in debitul contului de credite de scont,
si in creditul contului curent al clientului.
In Rom. Utilizarea instrumentelor de plata de tipul
cambiei si biletului la ordin este mai restransa, mai
frecvent fiind utilizate ordinul de plata si cecul.
Banca poate efectua la cererea clientilor sai
operatiuni de factoring, la intern sau la extern in lei si
in valuta.
Pt. a veni in sprijinul clientilor, noile tehnologii de
creditare bancara, dezvolta doua modalitati de
creditare pe termene foarte scurte:
*credite pt. facilitati de cont in lei;
Se acorda pt. acoperirea decalajului in fluxul de
lichiditati, rezultat din intarzierea incasarii marfurilor
livrate.
*credite pe descoperit de cont in lei:
Se acorda agentilor economici pe perioade f. scurte
(7 zile), pt. achitarea unor obligatii f. stringente.
*pe termen mediu, cu termen de rambursare intre
1 si 5 ani;
*pe termen lung, pt. investitii de anvergura cu
termene de rambursare negociate de peste 5 ani.
Creditele pe termen mediu si lung se acorda:
*pt. finantarea de investiti: Se acorda pt.
completarea surselor de finantare proprii ale
clientilor.
*pt. cumpararea de actiuni sau active: Se acorda pt
achizitionarea de active fixe de valori ridicate.
*pt. activitatea de leasing. Se acorda in completarea
resurselor proprii ale societatilor de leasing
*pt. promotori imobiliari. Se acorda in scopul
finantarii constructiilor de locuinte
Activitatea de creditare pentru pers fizice
*pe termen scurt se pot acorda populatiei sub
forma de credite de trezorerie (punte), credite de
trezorerie pt plata unor tratamente medicale sau pt
plata unor forme de scolarizare, credite de trezorerie
nenominalizate sau credite pt cumparari de bunuri.
Creditele de trezorerie nenominalizate sunt cele mai
solicitate de populatie pt ca se acorda in numerar, iar
destinatia acestora ramine la latitudinea
beneficiarului. Si creditele pt cumparare de bunuri
sunt foarte solicitate si pot fi acordate pe termen
scurt si mediu.
*pe termen mediu – creditele pt achizitionarea
autoturismelor, si pot fi acordate pe termen de pina
la 5 ani. Cele mai ridicate ca valoare sunt creditele pt
cumpararea de locuinte. Acestea se acorda prin
virarea sumelor in contul vinzatorilor sau
prestatorilor de servicii si se ramburseaza in termen
de pina la 10 ani.
Un rol important il are tehnologia bancara in
creditarea in valuta a PF pe termen scurt sau mediu,
pt petrecerea sejururilor in strainatate , pt
cumpararea de produse tehnico-medicale pt uz
personal, pt plata unor forme de scolarizare sau a
unor tratamente medicale in strainatate.
Folosirea tehnologiilor informatice in
activitatea de creditare bancara
tehnologiile informatice si-au demonstrat utilitatea in
luarea deciziilor de creditare. Acesta noua orientare a
institutiei bancare in activitatea de creditare reduce
pe cit posibil riscurile specifice. Adaptarea si
aplicarea tehnologiilor informatice in activitatea de
creditare bancara presupune rezolvarea a doua
probleme:
*constituirea unor sisteme de cuantificare si
ierarhizarea a criteriilor si premiselor de acordare a
creditelor;
*implementarea unui sistem informatic de prelucrare
electronica a detelor pt ierarhizarea obiectiva a
fiecarei solicitari de imprumut. Prin credit-scoring se
determina masura in care sunt indeplinite conditiile
de acordare/respingere a creditului. Poate fi
considerat un lelment modern al tehnologiei de
creditare bancara , de apreciere si evaluare a
caracteristicilor solicitantilor de credit. Folosirea sa
presupune asigurarea unor premise:
*stabilirea unui nr de variabile care sa dea o imagine
de ansamblu a starii potentialului debitor;
*stabilirea unui sistem de agregare care sa permita
transpunerea variabilelor intr-un calificativ comun pt
a exprima pozitia solicitantului in raport cu ceilalti
potentiali debitori. Setul de variabile difera in functie
de tipul solicitantului care poate fi PF sau PJ.
Prin alinierea activitatii bancilor românesti la
tehnologia internationala, locul credit-scoting-ului a
fost luat de ratingul bancar. Scopul determinarii
ratingului de credite este acela de a stabili daca
solicitantul poate fi creditat in conditiile asumarii de
catre banca a unui risc limitat. La o PJ determinarea
ratingului presupune determinarea starii economico-
financiare prezente si de perspectiva. O metoda de
determinare prin tehnologie informatica a
indicatorilor economico-financiari si a rating-ului unui
client presupune utilizarea unor programe de
preluare si prelucrare pe calculator a informatiei din
documentele financiar contabile ale clientului.
Sistemul expert este o tehnologie mai avansata de
analiza si diagnostic in luarea deciziilor de creditare.
-reprezinta un model superior de prelucrare a datelor
exprimat prin programe speciale.
-realizeaza rapoarte specializate incluzind tabele si
diagrame ale fluxurilor de fonduri.
Analiza cererilor de imprumut cu sistemul expert
este descompusa pe doua nivele:
*analiza evolutiei anterioare a debitorului, situatia
financiara, starea relatiilor cu furnizorii si clientii.
*implementarea informatica a tehnicilor specifice
bancii .
Tehnologia bancara intemeiata pe programe
informatice permite bancilor adaptarea politicilor de
creditare la resursele disponibile. Pe baza unor
algoritmi compleşi se stabilesc care sunt limitele de
creditare admisibile in fct de structura resurselor
disponibile, de solicitarile de credite si de termenele
de creditare. La solicitarea unui imprumut tip linie
de credit de catre un agent economic, cu ajutorul
unui program informatic specializat se va determina
volumul maxim al creditului ce poate fi acordat unui
client, astfel incit acesta sa fie capabil sa-si plateasca
la timp dobinzile si creditul.
In cazul creditelor de investitii se realizeaza
informatic o previziune privind proiectia resurselor de
investitii care exprima modul in care va fi sustinuta
investitia din resurse proprii. Acordarea creditelor
este conditionata si de masura in care solicitantul
poate asigura anumite garantii materiale acceptate
de banca, ceea ce implica selectia si evaluarea lor.
Programele utilizabile lucreaza in mod interactiv cu
functionarul bancar, si printr-o prelucrare automata a
informatiilor furnizeaza valoarea evaluata a
garantiei. Tehnologia informatica este utilizata si in
inregistrarea contractelor de garantie si a celor de
credit.
In domeniul creditelor destinate PF tehnologia
informatica bancara ofera posibilitatea construirii
unor baze de date cu elemente esentiale si a unor
structuri de analiza. Procedura cuprinde urmatoarele
etape: -functionarul bancar introduce elementele
esentiale din documentele de credit, dupa care da
comanda de executare automata a documentatiei.
Astfel se emit automat toate documentele de
creditare necesare.
Tehnologia informatica bancara permite si crearea
automata a graficelor de rambursare a creditelor si a
dobinzilor aferente. Programele informatice pot
asigura si determinarea dobinzilor lunare totale, iar
periodic printr-o procedura similara celei de acordare
de credite se efectueaza verificarea calitatii
garantiilor materiale, monitorizarea datoriilor si
inregistrarea eventualelor restante. Implementarea
tehnologiei informatice in activitatea de creditare
bancara este indispensabila pt modernizarea si
cresterea competitivitatii bancilor.
Utilizarea tehnologiei sistemelor expert in
asistarea deciziei de acordare a creditelor
Sistemul expert se bazeaza pe conceptul de
inteligenta artificiala care presupune stimularea
proceselor caracteristice unui rationament uman,
este o aplicatie a calculatorului care realizeaza
sarcini indeplinite de catre un expert uman.
Asigura declansarea , derularea, interpretarea si
multiplicarea unor rationamente prin intermediul
unui generator de sistem expert.
Problemele activitatii financiar-gbancare se pot
rezolva si prin sistemele interactive de asistare a
deciziei (SIAD) sau prin sistemele executive (ESS).
H. Simon a elaborat un model de decizie in
incertitudine, bazat pe urmatoarele premise:
*deciziile se refera la un domeniu limitat;
*viitorul este greu de anticipat;
cerintele unui anumit domeniu sunt in contradictie cu
cele din alt domeniu;
*sistemul expert este bazat pe modelul rationalitatii
limitate.
Tipuri de sisteme inteligente
a) SIAD –sisteme interactive de asistare a deciziei
care rezolva probleme nestructurate;
b)SEG – sisteme expert de gestiune care asigura
diagnosticul decizional;
c) ESS – executiv support systems sau EIS – executiv
information systems, folosite pt luarea deciziilor in
regim automat.
Cele trei tipuri de sisteme inteligente interactioneaza
prin intermediul unei sinergii.
Avantajele implementarii unui sistem expert pt
analizarea oportunitatii acordarii de credite bancare:
*reducerea timpului pt luarea deciziei;
*raspindirea competentelor catre persoane ce nu au
calitatea de expert;
*uniformizarea documentatiei rezultate din
prelucrarile cu sistemul expert;
*dezv cercetarii in domeniu;
*sprijinirea pregatirii profesionale a salariatilor.
Limitari ale sistemului expert
*necesitatea obtinerii informatiilor privind activitatea
clientului pe un interval de timp anterior –intre 2 si 5
ani;
*crearea unei baze de cunostinte presupune o
activitate de prelucrare a informatiilor manual sau
automat;
*limitari legate de natura mediului economic cum ar
fi : modificari ale cadrului legislativ, schimbarea
raportului cerere-oferta, influente concurentiale.
Sistemul expert este beneficiarul cunostintelor
insusite de la inspectorul de credite. Utilizarea lui
necesita introducerea datelor referitoare la clientul
analizat privind: tipul, volumul si valoarea creditului
solicitat, solduri/rulaje din balantele de verificare si
bilanturile anterioare, garantiile oferite.
 Procedura automata de stabilire a deciziei de
creditare porneste printr-o comunicare intre analist
si sistem. Sunt inregistrate date privind starea
financiara curenta si previziunile financiare pentru
client. Se verifica perfermantele economico
financiare ale clientului, apoi sistemul urmareste
determinarea deciziei de creditare pe baza scorului
general obtinut prin calculul automat al indicatorilor
financiari. Se determina si scorul nefinanciar prin
evaluarea informatiilor privind garantiile, parametrii
activitatii clientului, prin atribuirea de punctaje dintr-
o lista de valori.
Raspunsul- decizie pe care sistemul expert il
furnizeaza utilizatorului poate de aprobare daca
scorul general depaseste pragul de admitere la
creditare sau de respingere a creditarii daca scorul
general nu atinge pragul de admitere la creditare.
Tehnologia sistemelor expert poate contribui la
imbunatatirea activitatii de creditare , furnizind
decizii mai fundamentate intr-un interval scurt de
timp.

Avantajele sistemelor expert1 în domeniul economico-financiar cât şi

în diverse domenii de activitate sunt numeroase iar acestea variază în funcţie
de tipul fiecăruia şi domeniul în care acestea activează.
1. Sistemele expert sunt „un tezaur de cunoaştere” care înglobează munca şi
experienţa experţilor în domeniu. Aceasta este disponibilă utilizatorului
în permanenţă, fără costuri suplimentare, fiind necesară actualizarea
periodică a acesteia în funcţie de modificările şi cunoştinţele noi apărute.

1
Ioan Andone, Alexandru Ţugui, Sisteme inteligente în management, contabilitate, finanţe-bănci şi
marketing, editura Economică, Bucureşti, 1999, p.71, 72.
2. Sistemul expert poate furniza decizii, soluţii, sfaturi, etc într-un timp
forate scurt simplificând şi reducând forate mult procesul decizional.
3. Utilizarea sistemului expert nu necesită o înaltă calificare în domeniul.
Rezultatele folosirii sistemului expert pot fi la nivelul celor furnizate de
expertul uman.
4. Sistemul expert poate fi un excepţional pedagog pentru utilizator datorat
manierei în care acesta explică rezultatele obţinute pe baza
raţionamentelor folosite.
5. Preţul unui sistem expert raportat la beneficiile pe care le aduce acesta
este net avantajos cheltuielilor cu salariile şi comisioanele experţilor
umani.
6. De asemenea un sistem expert mai prezintă şi avantajele că poate fi uşor
întreţinut, se poate dezvolta uşor cu ajutorul generatoarelor de sisteme
expert, au potabilitate ridicată şi o documentare uşoară.
Este de asemenea important să menţionăm beneficiile2 pe care le aduce
implementarea unui sistem expert într-o întreprindere:
1. Efecte de raţionalizare:
• economii la costul personalului;
• utilizarea mai bună a capacităţilor de producţie;
• economii din producţie;
• economii din documentare automată.
2. Efecte de îmbunătăţirea calităţii:
• exploatarea efectelor din raţionalizările multiple;
• controlul soluţiilor propuse de personal şi programe;
• calificarea înaltă şi instruirea rapidă a personalului;
2
Ioan Andone, Alexandru Ţugui, Sisteme inteligente în management, contabilitate, finanţe-bănci şi
marketing, editura Economică, Bucureşti, 1999, p.73, 74.
 • proiectarea rapidă şi mai bună a ofertelor pentru obţinerea de
comenzi;
• echiparea produselor scumpe cu inteligenţă proprie pentru
acelaşi nivel de diagnostic;
• automatizarea activităţilor din mediul înteprinderii pentru
legături de fabricaţie mai reuşite.
3. Efecte organizaţionale pozitive:
• multiplicarea expertizei;
• conservarea expertizei;
• descentralizarea luării deciziilor;
• favorizarea schimbului şi evoluţiei expertizei;
• distribuirea dinamică a deciziilor.
 ATENTIE
REGULI SI FAPTE INCERTE

Marea majoritate a analizelor si deciziilor implica un anumit grad

de incertitudine.
Gradul de incertitudine depinde in mare masura de specificul
domeniului de activitate.
In afara nivelului specific de certitudine sau de incertitudine cu
care opereaza fiecare domeniu de activitate, incertitudinea poate
proveni intr-un sistem expert din absenta unor informatii sau din
informatii incomplete.
Astfel, cea mai simpla solutie consta in a introduce incertitudinea
sau aproximatia in exprimarea cunostintelor.

Spre exemplu: se poate ajunge la formulari de tipul:

1) cresterea preturilor este moderata sau
2) cresterea pretuirlor este probabila

O regula construita in aceeasi maniera poate fi:

Daca Incasarile probabile sunt mediocre

Si Nivelul investitiilor este ridicat
Atunci Rentabilitatea fondurilor proprii este scazuta

Solutiile de acest tip sunt insa inacceptabile sau insuficiente in

multe cazuri, ceea ce a facut sa se caute si alte modalitati de
reprezentare si tratare a incertitudinii.
Una dintre tehnicile cle mai folosite in acest domeniu consta in a
atribui elementelor din baza de cunostinte (fapte sau reguli) un
coeficient destinat sa exprime gradul de siguranta al acestora denumit
coeficient de certitudine (QC).
Acest coeficient poate lua valori intre 0-100, stiindu-se faptul ca
zero corespunde valorii fals si 100 corespunde valorii „adevarat” in
logica binara.
Spre exemplu daca un fapt are coeficient de certitudine 70 (70%)
inseamna ca faptul respectiv este cert in proportie de 70%.

Obs.: Coeficientii de certitudine nu sunt probabilitati nici din

punct de vedere conceptual si nici matematic si, in consecinta, gradul
de certitudine al elementelor intr-un context dat nu trebuie sa dea o
suma egala cu 100.
In aceste conditii, tratarea incertitudinii presupune atat
evaluarea gradului de incertitudine al faptelor din baza cat si
combinarea valorilor coeficientilor de certitudine al faptelor
componente, dar si a celor deduse prin aplicarea regulilor.
 Coeficientii de certitudine ai faptelor compuse se
determina in functie de tipul conectorilor logici pe baza urmatoarelor
relatii:

1. QC ( A si B ) = min(QC (A); Qc (B))

2. QC ( A sau B ) = max (QC (A); Qc (B))
3. QC (nu A ) = 100-QC(A)

Unde:
QC (A); Qc (B) sunt coeficienti de certitudine ai faptelor A si B.

Exemplu:

Fie urmatoarele fapte:

1. Rata inflatiei este ridicata ( QC = 80)
2. Cererea de credite creste (QC=60)

Determinati:
a. QC (Rata inflatiei este ridicata SI Cererea de credite creste)
b. QC (Rata inflatiei este ridicata SAU Cererea de credite creste)
c. QC (Rata inflatiei NU este ridicata)

Rezolvare:

a. QC(Rata inflatiei este ridicata SI Cererea de credite creste)=

min(80,60)=60
b. QC(Rata inflatiei este ridicata SAU Cererea de credite
creste)=max(80,60)=80
c. QC (Rata inflatiei NU este ridicata) = 100-80=20

Regulile pot avea la randul lor coeficienti de certitudini care

exprima cat de certa este concluzia dedusa pe baza premiselor lor.

Presupunem urmatoarele:

R QC= C

DACA premise
ATUNCI concluzia

Avand in vedere ca si premisele pot avea la randul lor coeficienti de

certitudine, coeficientul de certitudine al concluziei se stabileste
astfel:
 C
QC (concluzie) = QC (premise)*
100

Fie urmatoarea regula:

R QC = 75

DACA Rata inflatiei este riddicata

SI Cererea de credite creste
ATUNCI Rata dobanzii creste

Determinati coeficientul de certitudine al concluziei.

75
QC (concluzie) = 60 * =45
100

60=min (QC(A); QC (B))

Gradul de certitudine al concluziei “Rata dobanzii creste“,

desusa din cele doua premise este de 45%. Exista situatii cand aceasi
concluzie poate fi dedusa din mai multe reguli diferite.

Pentru a obtine coeficientul de certitudine al unei asemenea reguli,

este necesar sa se combine coeficienti returnati de fiecare regula.
Daca QC(R1) si QC (R2) reprezinta coeficienti aceiasi, conzluzia
dedusa prin regulile R1 si R2, atunci coeficientul concluziei va fi:

QC ( R1 ) * QC ( R2 )
QC (R1, R2) = QC (R1) + QC (R2) -
100

PROBLEMA

Fie urmatoarele reguli care au rolul de a ghida o societate

comerciala in plasarea disponibilitatilor sale de trezorerie:
R1 = QC = 60

DACA X apartine ramurei Y

SI Ramura Y tinde sa creasca
ATUNCI Cumprata actiuni emise de X
R2 = QC = 75

DACA Cifra de afaceri a societatii este stabila

SI Valoarea actiunilor emise de X tnde sa creasca
ATUNCI Cumpara actiuni emise de X

Baza de fapte contine:

1. Ramura electronica tinde ca creasca QC =60
2. Ramura metalurgica nu tinde sa creasca QC = 80
3. Alfa apartine ramurii electronica QC =100
4. Beta apartine ramurii metalurgie QC = 10
5. Cifra de afaceri a societatii Alfa este stabila QC = 65
6. Valoarea actiunilor emise de Alfa tinde sa creasca QC =70
7. Valoarea actiunilor emise de Beta tinde sa creasca QC =60
8. Cifra de afaceri a societatii Beta este stabila QC =80

a). Dati variabilelor X si Y valorile Alfa si Electronica si

calculati QC(R1,R2)
b). Dati variabilelor X si Y valorile Beta si metalurgie si
calculati QC(R1,R2)

Rezolvare:

a)
Daca Alfa apartine ramurei Electronica
Si Ramura Electronica tinde sa creasca
Atunci Cumpara actiuni emise de Alfa

C 60
QC (concluzie) = QC [min (100,60)* = 60* = 36 R1
100 100

Daca Cifra de afaceri a societatii Alfa este stabila

Si Valoarea actiunilor emise de Alfa tinde sa creasca
Atunci Cumpara actiuni emise de alfa

75 75
QC (concluzie) = QC [min (65,70) * = 65* = 48, 75 R2
100 100

36* 48, 75
QC(R1,R2) = 36 + 48,75 - =84,75-17,55=67,20
100
b)
Daca Beta apartine ramurei Metalurgie
Si Ramura Metalurgie tinde sa creasca
Atunci Cumpara actiuni emise de Beta

60 60
QC(concluzie) = QC [min(100,100-80)* = 20* = 12 R1
100 100

Daca Cifra de afaceri a societatii Beta este stabila

Si Valoarea actiunilor emise de Beta tinde sa creasca
Atunci Cumpara actiuni emise de Beta

75 75
QC (concluzie) = QC[min (80,60)* = 60* = 45 R2
100 100

12* 45
QC (R1,R2) = 12 +45 - = 57 − 5, 4 = 51, 6
100

Observatie: Din calcule rezulta ca investitia in actiunile SC Alfa

este mai sigura decat investitia in actiuni Beta.

Coeficientii de certitudine atribuiti regulilor si faptelor

influenteaza considerabil rezultatele, motiv pentru care este
foarte important ca ei sa fie corect evaluati in practica.