Sunteți pe pagina 1din 118

-umesire.

Carte« cicprinile in continuare prineip iiie de calcul ale ierenurilor de [urulare ln suirile Limit/i,

Avindin oeiiere japtnl ca terenurile alcatul:te (lin loessuri 8/Hl paminturi loessoide presinui in m/tlte casuri talu1!ein zone deja construite sau. in C1U'8 de construetie, S-((, considerat necesar sa fie prezeniate metodele de oerijicare a sl(tbiWatii si capacitatii portante a terenurilor in pxnta.

rinind seama de com portarea neliniara subincarcari a terenurilor alcatnite din loessuri 81m paminturi loessoide, a [ost expusa ,in continuare metoda transjormiirilor ectcioaiente peniric cnlc/tlnl distributiei ejorturilor fJi deformatiitor in mediul de piiniin: neliniar deformshil, preluaui. dnpa teoria projesorului A_. A.Mnstajaev, (ulaptata fJi dezvoltala de auiori pentru. terenurile din Honuinia.

Coneiderind ca tasiirile neu.niforme reprezinui principola proprietate mecanica a acestor tip uri de terenuri de jllndare, au [ost tratati in mod deosebit atit [actorii care genereaza mecanismul. acestui [enomen, criteriile de claei[icare a inteneiuitii sale cit fji desfa~urarea s« fji implicatiile osu.pr« C01L'Itrucliilor. Acest [enomen a [ost eoideniia; pri» rezultaiele cercetariior in situ, orqa» ni.zate pe poligoane experimentale.

In finalul lucrdrii sini abordaie problemele legate de comportarea sub actiu.nea seismioi a terenurilor de [undare de con,~istenta 8labii ~i con!inut ridicat de apa, probleme ciirora li se acorda in present tot ma! muZUi ((,[entie pe plan mondial:

Pe ansambiu, cartea cauta sa puna la indemina inqineriior fji telin icienilor, tnir-o lucrare unitara, elemente de mecanic« Ioessuriior ,~i pamtnhtrilor loessoide sensibite la umeeirea in stare natltmla sou. imb1tnatatite, precum ~i caZclllul acestor terenuri prin. metode moderne ~i ejiciente, baeate pe lucriirile experimeniale efectuate in zonete cu. terenuri de acest tip cZ,in jnde- 1ele Lasi, Galati, Briiila, Tulcea, Constanta fj.a.

A utorii, colaborind ejectiv Ia realiearea lucriirilor etoperimeniale din zona Galati, care stnt de8cnYge in lucrare, multnmesc pentr« indrumiirile de inalta competenta primite din portea Comisiei guvernarnentale de specialieti pentru judetul Galati ~iin special din partea prof. 1:ng. I. Stancules('l(, prof. dr, ing. T. Silion f!i a regretatuJui coleq dr. ing. Gh, Irim«, De asemenea, aduc mUltumiri prof. dr, ing. Abbas Ali l1fustajaev, ale cal'lli lucriiri au, permis auiorilor abordarea mai mulior probleme eaipuse in (t('ewsta lucrare,

Autorii tloresc sa muliumeascii in mod deosebi: tovara,mlui academician ~tejan Balan pentru sfatu~ile utile primite pe parcursuz'elaborarii acestei -car,ti, precuni fJi celor ce au ejectuat »erijicorea lucrarii san an pus la d.ispoziJia autoriior materialul documeniar neoesar.

Evidentiem in aceeasi rnasnra colaborarea strinsa obtinuta din porteo Oolectivului de studii geotehnice din cadrul I nstitutului de proiectare al udetului Galati, condu« de tovara~a ing. 11fargareta Bilan,

CUPRINS

CAPITOLUL 1. Defon-nalii1e loessurtlor ~i pfunlnturilor loessolde

1.1. Gencralrtatt, clasificare, gencza

1.2. Functia umldlt atli in cazul umczirii unldlmcnsionalc a dcpozitclor

loessoirlc

1.3. Mecanica procesului de deformare a depozitelor loessoi de 1.4. Prcsiunea critica necesara aparttlel tasarii suplimentarc 1.5. Umiditatca critic a necesara apartt ic i tasarll suplimentarc . 1.6. Conditla de aparltte a tasaril suplimentare . , , . . . .

1. 7. Calculul pertoadei de apurttic si stahilizare a Lasari! supllmcntare 1.8. Calculul tasarlt suplimentare . . , , . , . . . . , . ,

1.8.l. Caracteristicile genera le ale dctnrmarli depozitelor loessoide umczite ' . . . . . , _ , . . . . , . , , , , . 1.8.2. Calculul tasaril supltmcntare produse de sarcina geologica 1,8,3. Calculul tasarlt totale sub actiunea sarcinii geologice 5i a Incarciirii e xterioare , . . . _ . , . _ , . . _ . , , . ,

CAPITOLUL 2. Caraeteristicile de rezistenlii ale paminturilor senslblle In umezire

2.1. 'I'eoria echi librulut Iimitn .

Condttia starii Iimitil ' . .

2.2. Caracteristicile de rezistenta <I> ~i call' paminturilcr sensibile Ia umeztre _ . . . , _ . . _ _ _

2.3. Condifllle de rezistent a la forfecare 2.:1.1. Tcorla Mohr - Coulomb 2.3.2. T{'oria Mises , . . _ . , . . 2.3,:3. Teoria Saint-Vcnant . . , .

2.3.4. Rcprczentarca condititlor starii Iimitii in spatlul aI' a2, a3, 2.3.5, Intlucnta starii de cforturi asupra st.arl! limitii de cehili-

bru _ .. _ . _ .. , . _ . , ... __ . , .....

2.3.6. Intlucnta preslunil apci din pori asupra rezistcntel Ia for-

Iccare . ,. _ . , . . . _ . . , . . , , . . . . ,

2.4. Meto dr. de dctermlnarc a paramctrilor de rczlstcnta <1>, c ~i A . . 2.4.1. Principii generate dc tncercare la rupcre prin eompresiune ' 2.4.2. De terrninarea parametrilor dc rczistenta <I> sl c prirt

Antorii

mctode analitice . . . . . . ,

11

11

13 15 19 24 26' 27 30

30 34

35

38

38

39 41 41 43 43 44

45

47 flO 50

52

2.4 .:3 Dr-ter minarea paramctrilor de rez istenta <I> sl c pc baza

probe tor de parnlnt tubulare ...,. 55

2.4.4. De termlnarea in situ a rezlstcntel la forfecare 2.4,5. Me tndici de incercare a pamtntului la forfecare 2.4.6. De terrnlnarea cocficicntului de prcsiune laterala

60 64 6{)

.,. •

rczlstcnta <P, c ~i i •.

2.4.8. Rczistcnta de durat a a piiminturilor scnsi hile la umczire

saturate eu apa

CAPITOLUL 3. Rezlstenta sl eapacitatea portantii a depozitelor loessoide scnsibile la

umezire

3.1. Conditla gencrala de echilibru limitii 3.1.1. Gcneralrtat! . . . ..

3.1.2. Hezistenta depozttclor Iocssoide scnsibi le la umezirc 3.2. Capaeitatca portantii a piiminturilor scnsibile la umezlre 3.2.1. Posibl litat.i de aprecicre a prcslunii critiee

3.2.2. Intlucnta dcpcndcntcructlnlarc intre clorturt ~i defnrmat ii asupra capacltatii portantc a piimlnturilor loessoide

3.:1. Fazelc de deformare a piiminturilor sensibile la umezirc

3A. l\Iodulul de detormatie . . . . . .

3.4.1. Gcncralitati .

3.4.2. Domcniul de vnlabltitate al caleulului detorrnatiilor tere-

nului de fundare in ipotcza mcdiului liniar deformabil. 101

3.4.3. Determinarea modulului de dctormatie la piiminturi cu lege

neliniara de deformarc

3.4.4. Detcrminarea caracteristieilor de deformabilitate mlnturilor sensibi1c la umezlrc eu placa de proba .

3.4.5. Dcterrninarea modulului de dcforrnat ie nelinlara in condttille

a

stiirii limitii . . . . . . . . . . . . . . . .

3.4.6. Mctode aproximatlve de dctcrminare a mndulului de de formatie, luind in conslderare curgerca lenta in timp a pa-

mintului .

3.4.7. Variatia modulului de dctorrnatie in Iunctie de numiirul de

cicluri de incarcare .

3.5.

Detcrrninarea varla tiel relative a volumului eo ~i a eoeficicntului de dllatare relativa 'J a p aminturikir sensibilc la ume ztre

3.5.1. Varlatia relativa a volumului eo .....

3.5.2. Variatta coeficientului de dilatare relativa 'J ...

CAP I TOLUL 4. Calculul terenulul de Iundare alciituit din depozite loessoide dUII3. startle

Iimita . . . . . . .

4.1. Starea Iuntta de echilibru sub sarcina geologica

Principiul echivalerrte i

4.2. Interpretarea graficii a principiului cchivaleritei. Calculul incar-

carl! echivalente

4.3. Principii de ealeul all' tcrenului de Iundare la s tari lc Iimita

4.4. Capacitatea portantii a unui tcren in panta 150

4.4.1. Generalitat.l . . . . . . . . . . . . 150

4.4.2. Expresiilc Ior tei portantc sl all' coeflcientilur adimensionali 152

4.4.3. Compararea cocficientllor NY[3' Nqil• Neil stahili tl de dlferttl

cercetiitori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 154

"/7

80

80 80 82 86 86

91 93 100 100

104

pii-

113

122

124

126

127 127 129

138

138

142 147

4.4.4. Condit ia de valabilitate .

4.4.5. Stabilitatea taluzelor .

4.4 .6. Funda tii asczate pc ramblee ncslmetricc ~i pc taluze

155 15(} 159

4.5. Influenta tasaril suplrmcntare asupra structurii de rezistenta 162

4.6. Parttcularltat llc de calcul all' tercnului de Iundare alcatuit din

piimlnturi sensibilc In urnczire . . . . . . . . . . . . . .

170

CAPITOLUL 5. lIetode utilizate la ealeulul dlstrfbutiel eforturilor ~i deformatfilor in medlul

de pamtnt neliniar deformabil

175

5.1. Gcncralltatl

175 177

5.2. Metoda transforrnarilor echiva1ente. .

5.3. Distrtbu tia eforturilor in piiminturile loessoide sub placile de

probi . . . . . . . . . . . . .....

5.4. Tasarilc eLective ~i de caleul all' unor constructll realizatc in

Romania ..........•............

5.5. Rczolvliri pe haza considcrarti actlunll simultanc a tcnsorului sfe-

186

ric ~i deviatorului de eforturi asupra stiirii de deforrnare

19()

CAPITOLUL 6. Cereetar] la seara natural a eieetuate in Romania PI' poligoane experimen-

tale .

197

6.1. Neeesitate ~i obiect

197 198 202

6.2. Cercctarl la scara naturala in Romania 6.3. Analiza rezultatelor. . . . . . . . . .

CAPITOLUL 7. Terenul de Iundare sub aetlunea seismelor

207

Anexa ..

Bibliografie

Abstract

PeslOlII'e

7.1. Fenomene geologice legate de seisme .

7.2. Caracteristicile dinamice ale terenului de Iundare 7.3. Rczlstcnta dinarnica a piiminturilor coezive . . . 7.4. Stabilitatea taluzelor in timpul cutrcmurelor

7.5. Prcsiunea criticii sl capacitatca portanta a pamlnturilor in timpul

207 211 212 214

cutrernurelor . . .

215 21(}

7.6. Riispunsul dinamlc al masivelor de parntnt la socul seismic

222

225

231

233

DEFORl\fATIILE LOESSURILOR

,

SI I) AMINTURILOR LOESSOIDE

,

1.1. Generalitati, clasificare, geneza

Seminarul organizat de Cornisia econormca pentru Europa a O.N. U. la Bucuresti, in perioada H, - 18 octombrie 1974, a reliefat preocuparea pe plan mondial a constructorilor de a gasi solutii eficiente de fundare pe terenuri dificile.

Din grupa pii.mlnturilor dificile f'ac parte paminturile sensibile la umezire, denumite prescurtat 1'.S. U., a, caror prezenta a fost semnalata

in nU1neroa~e lucriiri. '

Pamintul'ile sensibile Ia umeziro sint acele parninturi care sub actiunea inei:in'a,rilor transmise de Iundat.ii sau numai sub greutatea proprie, se taseazi1 suplimentar, in mod preferential P!~ directie verticala, atunci cind umiditatea lor creste peste anumite limite. In cazul umozirii lor intense, tasarea suplimentara la unelo paminturi sensibile la umezire, creste relativ brusc, c,lp,ltind caraeter do prabusiro (colaps).

Ca, piimin turi sensibile Ia umczire Rint cit ate milurile aluvionare din California - S. U.A., sedimentele aluviale incluzind miluri, nisipuri fine ~i sf raturi argiloa~.e din Ecuador, prafurile nisipoase din Nigeria ~i alte varietati de sedimente formate din luturi ~i nisipuri etc.I)

In gama larga a, paminturilor sensibilo la umezire subindesate, formatiunile loessoide, denumite ~i depozite loessoide, ocupa un loc important. Forrnatiunile sau depozitele locssoide for meazii 0 subgrupa caracteristica de parninturi, din care fae parte Ioessurile ~i paminturile loessoide.

Loessurile sint paminturi prafoase de culoare galben deschisa, uneori cenusie sau bruna, Iipaite de stratif'icatii evidente, Ele cuprind in masa lor canalicule vertical« vizibrle cu ochiul libel' ~i dispun de 0 porozitate ridicata (40 ... 60 %) eu precadere macroporozitate, de perrneabilitate foarte ridieata Ia aer ~i relativ l'idicata la apa.

Loessurilo fie pre zinta sub forma unor ma.sive omogcne uneori cu intercalatii de grosime variabila de soluri fosile (brune), avind taluzuri care se mentin verticale in conditil naturale de umiditate, datorita coeziunii ridicate. Ele sint constituite din praf (0,01 ... 0,1 mm) ca tractiune predominanta (P > 60 %)), din nisip (N) eu fractiuni de carbonat de calciu ~i din argili1 (A < 30 %). Loessurilese inmnaie RUb actiunea apei ~i se sfi1rima transfnrrnindn-s« intr-o pulbere fina, Lspla la pili1it, cind materialul se afla In stare uscata.

Piiminiurile loessoide difera de loessuri prin continutul mai mare de nisip sau de argili1, cuprinzind 0 gama intrt:aga de parninturi situate intre

1) Bally, H. J., Antonescu, J., Loessutile in construciii. Edit. tehnicii, Bucuresti, 1971.

11

.nisipuri :;.i argile. In lucrarea [19] este prezent.sta clssificarea formatiunilor Ioessoide in functie de granulozitatea acestora.

In mod preliminar, sensibilitatea la umezire poate fi apreeiata prin calcul in funetie de indieele porilor f'(wo) al pro hei cu umiditatea naturala ~i de indicele porilor e(wL) al unei probe de pamint, dar cu umiditatea WL' corespunzatoare limitei de curgere, Se considera sensibile h1 umezire pamillturile la care gradul de saturatie S, < 0,8, iar valorile indicelui I = [e(w£) - - e(wo)]/[I+ e(wo)] sint mai mir-i decit eele din tabelul 1.1. Indicele porilol' corespunzator limitei de curgere se determinii cu l'd~~tja : f'( WL) =

- .11' ·V I"

- '-"LIS 11("

Tube/u/ 1.1

Valorile indicelui T pentru earacterizarea sens ibf lit at.ii la umezire a depozitelor locssoide

Indicele de plasticitate Ip

i ,

10,01:( Ip:(O,l(J I 0,10:( Ip :(O,U (J,lt:( 11' :(0.22

I •

I

Indicele I

0,1(J

(J,17

0.21

Loessurile :;.i parninturile loessoide, dupa gradul de sensibilitato la umezire, 8e pot impart.i in mai multe catcgorii. Dupa Iucrarea [124J aeestea se impart in doua grupe :

- grupa A, cuprinzind paminturile care la umezire nu se t~~seaza sub greutatea proprie (sarcina geologidi), dar care prezinta deformari sub actiunea inearcarilor exterioare ;

- grupa B, ouprinzind paminturile care hI umezire sufera tasari numai sub actiunea sarcinii geologice sau, in paralel cu aceasta, i"\Ufel'a deformari determinate si de actiunea incarcarilor exterioare.

Dupa lucrarea [6'i], loess~rile ~i pamintnrile loessoide se pot olasifioa in functie de caracterul def'ormatiilor proprii, asttel : .

tipul I - formatiuni loessoide la care deformatiile suplimentare aparute imodiat dupil umeziroa depozltului de pamint se datoresc ruperii meniscurilor capilare prin inundare, disparitiei coeziunii capilare, precum ~i dizolvarii sarurilol' din legiHurile de cristalizare dintre particule ;

tipul II - formatiuni loessoide Ia care deforrnatiile suplimentare apar dupa un timp mai indelungat :;.i 0 umezire continua; mocanismul de detormare se explica prin aceea oa legMuriIe structurale de cristalizaro din materialo greu dizolvabile (metale bivalente, earbonati etc.) se distrug prin dizolvare numai Rub a,·tilUle~1 unci cantitat i importante de apa ~i in timp ;

tipul III - formatiuni locssoide la care detormatiile apar dupa 0 perioada indelungata de timp ;;;i care C(Lpata 0 crestere redm;a it compactiti1tii; aceste deforrnatii se datoreso dizolvari! mult mai lente a legatu- 1'ilo1' din carbonatii de magneziu ,;au calciu etc., care asigura stabilitatea structurii pamintului;

tipul IV - formatiuni loesf'oide aJe carol' deform[l,tii suplimcnt8.re apal' I-\ub forma de proees can;tic 10c8ROid.

12

In lueraroa [1:31] 8C recomanda urmatourea clasiticare a loeasurilor ~i paminturilor loessoide, in tunctie de i-toricul eforturilor :

- grups A de sensibilitate la urnezire, din care fae parte acele P.S. U. fa care (1; ~ (1;,8> (1;.w> (1;.; ;

- grupa B de sensibilitate la umezire din care fac parte acele P.S. U.

fa care a;, < a;,/V < (1;,8'

Aici semnificatia sirnbolurilor este urmatoarea :

(1; este efortul de preconsolidare (presiunea maxima trecuta) ;

(1; - presiunea geolo[2,"ica ef'ectiva ;

a;.w presiunea geologica la umiditatea naturala ;

cr;,8 presiunea geologiea la umiditatea de saturatie :

cr~.i presiunea geologica la parnintul subrnersat.

Cu privir« la geneza loessurilor ~i paminturilor loessoido au Iost €mise multo teorii. Dintre ipotezele cele mai Iarg acceptate privind gf)neza Ioessurilor, mentionam :

- ipo teza eoliana a luiF. v. Richthofen, emisa in 1872, care C011- sidera ea Ioessul s-a format prin depunerea prafului transportat de vint, in zone cu vegetatio formats din ierburi dese ~i ~lU prea inalte, intr-un olimat de stepa- arida ;

- i pnteza delu viali"'t care considerii eil Ioessul a fest depus in yai Iargi prin procesul de sp~tlare ~i tram port a ma.terialelor dezagregate de :pe suprafetele versunt.ilor.

In realitate depozitele loessoide s-au format intr-o varietate de condrtii, fiind actionate de numerosi factori (fizici, chimici etc.).

Aria larga, de raspfridire a formatiunilor Ioessoide atit in lume cit :;;;i in Romania, importanta :'Iensibilitatii lor la urnezire, precum ~i efectele nefavorabile pc care acestea 10 pot avea asupra constructiilor, in conditiile tasari! lor neuniforme, imp un 0 examinare Ioarte atenta a problemelor de cercetare, proiectare ~i executie a tundatiilor i;\i constructiilor realizate pe asttel de paminturi.

1.2. Funetia umiditatii in cazul umezirii unidimensionale a depozitelor loessoide

In stare naturala, loessurile au in general 0 umiditate redusa. Astfel,

in condit.iilo tari noastre, umiditatea lor naturala este de 6 8 % la cele

din Dobrogea, d:,) 10 ... 12 % la cele din Baragan ~i de 12 14% la cole

diu Moldova. Da.torita structurii lor nestabile, a porozitatii lor marito ~i a permeabilitat.ii suficient de ridicate, aceste paminturi, sub actiunea unei umiditati crescute, tree din starea lor do aubtndesaro in starea de indesare normala. Prin sensibilitate la umezire se intelege capacitatea acestor paminturi de a-~i reduce brusc volumul de goluri pentru 0 presiune data, eind sint supuse umezirii. La 0 umezire intensa, cind umiditatea pamintului depa~e~te 0 anumita limita, se produce 0 t2,sare hrusca a acestuia, care are un caracter de prabu~iI'e.

Tas:1rea brusca, cu caracter de prahus,ire, - denumita tasare suplimentara - se produce sub a2tiunea incal'carilor exterioare concomitent eu actiunea grcutati! proprii. In natura aceasta pra.hus,ire poate fi determi-

nata numai de greutatea proprio a pamintului (in starea naturala de eforturi),

~ pupa producerea deformatiilor suplimentan., pamintul umezit, capata ,0 noua str~c!u!:a care asigura ~lterior 0 crestere a eompactitatii ~i respectrv a capacitatii portante a pamintului.

. Dezvol~area z~n~lor in car~ se produce tasarea suplimentara a depo-

zitelor Ioessoido sensibile la, umezire se face in functie de dezvoltarea zonelor umezite. ~Cu, a,lte c,u,vinte tasarea suplimentara depinds de gradul de umiditate al pamintului tar gradul de umiditats depinde Ia rindul sau de cantitatea de apa ce urmeaza a fi infiltrata in pamint ~i de durata de umidificare.

Umezirea depozitelor loessoide se poate produce in mai multe feluri

in functie de natura sursei de umidificaro : '

umezirea locala la partea superioara a stratului sensibil la umezire ~ato~ita pierderil~r d~ ~pa din retelele hidroedilitare exterioare ~i interioare sau pnn mfIltrareit apelor de suprafata in anumite

denivelari ale terenului; ,

umezirea intensi; de la suprafa!a, datorita prezentei bazinelor de preumeziro sau a canalelol' de iriaatii :

" I:> , ,

urnezarea de JOs in sus prin ridicarea nivelulni apei subterane

ca urmare a modificarii din diferite eauze a eehilibrului hidrogeo~ logic din zona.

Tasar~a .. sU.I?lime~tar::l, a depozitolor Ioessoide nu se produce la lnceperea umezll'lI_: Cl (~u~a 0 perioada anumita de timp t, in decursul careia. apa reuseste sa se infiltreze liber pe 0 adincime oarecare. In acest moment st~a~ul superi,o~, ~i~~at imediat sub sursa de apa i~i va pastra in continuare ma~m~ea ~lml~lt~tll sale ?onsta~te, egala cu saturarea efectiva» (w8) iar la,hmlt~ mfe~lOra ~ zonei ~U?ezlte (Ia frontnl de umeziro) umiditatea pamintului va fi egala cu umldltatea sa naturals (wo) (fig. 1.1).

Fig, 1.1. - Schema aproximativii a distrlbutiet umlditatii In depozltele Ioessoidc sensibile Ia urneztre.

z

~ .. ,Plecind ~le la eele a1'atate, epura de distributie po verticala a umiditatll ~ depozitul Ioessoid se poate aprecia destul de exact cu relatia [9, 17,6,), 66, 67J :

(1.1)

1) W8 = 0,8 W",t este umiditatea de saturatlc ef'ectiva a pamin tului inundat ~i reprezmta in medie circa 80 % din valoarea umiditiitii de saturatie tot alii [191,

14

unde c, eate grosimea zonei umezite : .8' - adincimea variabila de 1£1 su-

p" fat,<t terenului pina 1£1 nivelnl cercetat (8'< zo)' , ~ ,~

Adincimea la care se g(~se~te frontul de umezire dupa 0 perioada de timp t de la inundare, stabiliti; pe baza cereetarilor experimentale ~i teorenee [65, 66, 67J, se poate determina cu relatia

Zo = ex Vi = 2,37 V Ot,

(1.2)

unde e este coeficientul de conductivitate a apei cxprimat in m2/zi sau cm2/ora si care ~e determina pentru fiecare tip de pamint studiat, pc baza masuratorilor executate pe teren, in acest scop, se utilizeaza urmatoarea .relatie care permito stabilirea valorii lui 6[67]:

e = 0,18 [ Q" - Qn-l ]Z, nA{t" - tn-I)

(1.3)

,

unde n. este porozitatea activa a pamintului; A - suprafata de absorbtie (supratata ineintei inundate); QII) Qn-I - cantitatea de ~"pa inf'iltrata la timpul tn ~i respectiv tn-I'

Viteza. deplasarii froutnlui de umiditate se poate obtine cu relatia :

1.3. Mecanica proeesului de deform are a depozitelor loessoide

Oa urmare a umezirii depozitelor loessoide, coeziunea asigurata prin cimentarea particulelor cu carbonat de calciu, cu gips si cu alre saruri care invelese particulole de pamint, sub actiunea umiditatii ~i a unei valori oarecare a presiunii, se distruge. Aceasta conduce la situatia in care particulele de pamint capata sensibilitatea de a Ne Iorfeca sub 0 presiune mai mica decit eea creata de atarea natnrala de eforturi in parnintul neumozit.

Apa ajunsa la un anumit nivol la care este atinsa presiunea neeesara producerii forfecarii particulelor - presiune denumita critica ( tje~) - creaza conditii de tasare a pamirrtulu i in momentul in care umiditatea pamintului atinge 0 anumita valoare cl'itica - denumita umiditate critica (wer). La aceasta umiditato pamintul capiHa 0 stare plastica care, sub actiunea presiunii critice, produce deplasarea pc verticals in jos a straturilor de pamint situate sub nivelul considerat,

Oereetarile lntreprinse la noi in taI~t ~i in strainatate au ard,tat cil. fiecarei valori a presiunii critice, deterrninata de sarcina geologica, de tncarearea exterioara san de cele doua actiuni cumulate, ii corespunde 0 anumita valoare a umiditatii critice la care apare tasarea suplimentara. Aceasta umiditate se poate ~onsidera in general ca fiind apropiata de umiditatea corespunzatoare limitei de framintare dupa Atterberg.

Pamintul situat deasupra nivelului in care a apal'ut tasarea suplimontara pierzindu-si reazemul din perioada in care pamintul ora in stare

15

naturala de umiditato, va cobori sub actiunea greutatii sale proprii ~i va fi supus astfel unei noi stari de eforturi.

Schema procesului continuu de tasare suplimentare produs odata eu deplasarea in jos a frontului de umezire (fig. 1.1), poate fi reprezentat ca in figura 1.2. In aceste conditii, tinind searna de valorile eritice, starea de eforturi ~i respectiv de umiditate a stratului de pamint sensibil la umezire, poate fi reprezentata prin expresiilo :

cr·o Wto
cr., Wt, (1.4)
~ cr e.cr wer•
=, =. Proprietatilo de deformabilitate ale pamlntnrilor sensibile Ia umezire se pot caracteriza prin functia care leaga intensitatea eforturilur

(1.5)

de intensitatea deformatiilor, adica a tasarilor suplimentare :

(1.6)

unde v este coefieientul lui Poisson.

Sub alta forma, acest lucru se poate serie astfel :

(1.7)

Oaracteristica de baza a paminturilor sensibile la umezire (P.S. U.) care determina proprietatils lor de deformabilitate este tasarea supli-

Fig. 1.2. - Schema procesului continuu de tasare suplimentarii.

mentara relativa prin umezire care secalculeaza cu relatia :

. hg+p(wo) - hG+g(w.)

l.g+p =

hg(wo)

(1.8)

16

in care hg+p\ lDo) este inaltfmca probei de pamint cu umiditate naturale, supusa in edometru sau aparatul triaxial Ia 0 pl'e~iune p egah'1 eu ('~a data, la adincimea de la care f;-a recoltat proba, de catre greutatea propne a pamintului ~i incarcarea transmisa de fundatie ; hg+p(1Os) - inaltimea aceleia~i probe, adusa la umiditatea critica ~i supusa aceleiasi presiuni p; h (100) - inaltimea probei de pamint cu tnniditate naturala, supusa in a~aratul de comprosiune la presiunea Pg corespunzatoare greutatii pl'oprii a pamintului la nivelul de recoltare a probei.

Deterrninarea tasarii suplimentare relative in Iaborator se efectueaza folosindu-se metoda celor doua curbe, prima fiind determinata pentru pamintul cu umiditate naturala, a doua pentru pamintul avind umiditatea critica.

Deterrninarea compresibilita.tii paminturilor sensibile la urnezire (P.S.U.), en posibilitat! de nmezire in timpul exploatarii constrnctiilor fundate pe asemenea paminturi, se poate face pe baza raportului de supraconsolidare determinat la probele umezite [134] :

RSO = cr~/ cr;, s

(1.9)

in care cr~ este efortul de preconsolidare, corespunzator presiunii maximo la care a fost supua pamintnl in timpul evolutiei sale; cr;,s - presiunea geologica efectiva corespunzatoare umidita.tii eritice.

In runctie de variatia cu adincimea a RSO, paminturile sonsibile la umezire (P.S.U.) pot fi irnpactite in doua grupe (fig. 1.3):

grupa A cuprinzind P.S.U. care prin umezire devin normal consolidate sau supraconsolidate (RSC ~ 1) ;

grupa B cuprinzind P.S.U. care prin umezire devin subconsolidate (RSO < 1).

Un pamint din grupa A nu se taseaza suplimentar prin umezire sub presiunea geologica, ci nnmai sub actiunea incarcarilor exterioare transmise de fundatii. Un pamint sensibil Ia umezire din grupa B se taseaza suplimental' prin umezire, sub greutatea proprie, sau concomitent ~i sub actiunea incarcarilor exterioare.

In natura, iusa terenurile de fundare sint de ohieei alcatuite din straturi suprapuse de paminturi atit din categoria A, cit ~i din categoria B. Oaracterizarea terenurilor de fundare sensibile la umezire (T.S. U) trebuie deci facuta numai pe baza tasarii erective prin inundate sub presiunea geologica (lg), determinata prin inundarea artificiala ~1 unei incinte experimentale. Dupa valoarea Ig, terenurile sensibile la umezire (T.S.U.) apartin (fig. 1.4) :

grupei I daca L, :s;::; 5 em; grupei II daea I 9 > 5 cm.

2 - c. 552

17

I ~~rl
J
, ],. , I 1
1 ~ I ,
2 , .. ~~ I , !
, I nB""
3 "! I
I I III 1\ 1'\
" ,
I I II , I I"~"l
5
6 , I I ~ I" ~
I , I I 11\ . ~
7 , I
8~ , I I • , \~ ~
,
, I I I\~ ,
9 I .
I I II I
1 I
, I II I , I
~ 1
I , I II 1\1
2 II ,
, I II
3 I
I :: I
4 I
, I 1 II
5 I I
I I II
6 , I I I
_i I:: ,
01 E,ori"" un/lore (!fPo)
0 0, It) q20 1'1
If' Vis
.'1 '\'\ -' <;:
; I
~:I ~ ~ I
E ~I I
u
~1O
~ .....
14 r;:
..,:.
0) -.::: o ClJ 1

L.

o !II

~1

8

0,

0,02

0,03 D,OI. qos

0.1

q2 D,3 0,4 cs

1,5 MPa

10

N s:

G"~ r ~~f ;g,5
, -........: e- II 1 I
1 I
2 , Ti'r-. ~ 1 I
, 1 , 'I ......... I
3 ,
I 1'1 'I <, I
4
: I :: 1\ ~ I~f(;
I
I "'" 1.4_ , 1"
6 I B ,
, 1 , ~ ~II '"
tr f--- ,
I B'I I
, , I II ~j, I
I If
, I ~I , I
i
I 0: ~ rc I
1 I I
I I I 11_~ __ _j._II~ JI ~
I I
f--+-- I I ," L ~~~I
I f---T: ~ =nl :~=t--':LfH
I I . iLl 1-11;' .~ i, I ,
I
~.I I I ill; I 1::1 i
L__;__ I I iii:', ' ,
~_ 'I I I I
iJl 0,02 r]03 co, J::-~) ,J', T) '~c-· nco ,
1 c)

N .c 5 "q

"

\.\j

Fig. 1.4. - Clasificarea terenurilor de fundare sensibile la umezlre (T. S.U.) din clasa loessurilor ~i paminturilor loessoide: a) T. S.U. din grupa I; b) T.S.U. din grupa a II-a; c) T.S.U. din grupa I ~i a II-a; cr~ - efortul de preconsolidare; o' - sarcina geologica

a.s

pentru pammtul in stare de saturatie

efectiva : o', . - sarcina geologica in g.'

stare submersata : -; - sarcina geolo-

gica efectlva .

1.4. Presiunea criti(~a neeesara apaririei tasarii suplimentare

Dupa cum este cunoscut din ineercarile de laborator ~i de teren, starea de efort-detormatie a pamin turilor sensibile la umezire (de tipul Ioessurilor ~i a paminturllor lom;t;oide) in stare naturals sau imbunatatite prin unul sau altul din procedeele cunoscute (coloane de pamlnt batut, compactare cu maiuri grele, preumezire etc.), este reprezen tata prin curbe a carol' lege de variatie este similara cu cea a mediului neliniar deformabil. Aceasta a permis ca legatura dintre defol'matia specifica ig+p ~i efortul de oonsolidare 0'1 sa poata fi exprimata conform relatiei (1.7) sub forma [19, 65, 66,

67, 68, 104J:

_ 7

'0 8 u

~ 9

ell 10

5f

~ 12

L.

o 13 Vl

~ 14

15 16

o

,,5 MPo

(1.10)

Cind insa tasarea suplimentara este eonsiderata unidimensionala, relatia (1.10) devine:

Fig. 1.3. - Clasltlcarea pamtnturllor sensibile la umezire (P.S.U.) din e~asa ~oessurilor si pamtnturtlor locssoide : a) parntnturl sensibile la umezire din grupa A; b) pamtnturi sensibil la umezire din grupa B· cr~,i- sarcina geologica a pamtnturllor in stare submersatii; a' _:

sarcin~ seologi:a.a pa~intului eu umiditatea naturalii; cr;,8 - sa~c~na geologica a pamlntulul in stare de saturatie etectiva,

(1.11)

1z = IX O'~ ;

coeficientii Il( ~i ~ i~i modifica valorile odata cu modlncarea umidita.tii pamintnlni. Prin urrnare relatia (1.11) se poate scrie sub forma

( 1.12)

. Determinarea valorilor parametrilor de def0rnubilitate o: ~i ~ se f(1ce pe baza datelor de laborator utilizind graficul cu reprezentare Iozarit-

mie{L (In cr ~i In I) sau analitio ea in lucrarea [19 J. ~

. Presiunea el:itid1, care. este 0 caracteristioa de baza a paminturilor Hen'll.l~lle la umezrre, reprez.intii presiunea minima la care incepe sa se mal1lfe~te b·mrea suplimentara in conditiile umeziri! p,tmintului respectiv. Pl'esiunea critici; este mai mare In parninturilu din grupa A de sensibilirate la um ezire ~i mai mica la cole din gmpn B.

Cunoasterea presiunii critice este necesara pentru urmatoarole seopuri [;,)2]:

- stabilirea presiunii pe terenul sensibil In umezire pentru care tasarea suplimentara data de fundatia constructiei va fi nula ; detcrminaroa adincimii zonei deformate in Iimitele eareia se produce tasarea suplimentara a pamintului sub actiunea fundatiilor ,

. - stabiliroa adincimii necesare de eompactal'e a locssurilor si parninturilor Ioessoide sau a grosimii pernei de pamint, suficiente sa limiteze tasarea suplimentara a terenului de fundare In valoarea defnrmarii terenului de Iundare din grupa I ;

- determinaran adincimii de Ia care incepe taSl\l'Ca suplimentara a pamintului sub actiunea greutatii proprii Ia tercnurile de Iundare din grupa II;

. - eal~ulul marimii probabilo a taRarii suplimentara a fundatiilor

i;l~ a stl'atulUl de pamin t sensibil Ia umezire sub actiunea sarcinii geologice ~l a altor actiuni.

Dupa Iucrarilo [19, 118, 124], presiunoa critiea pentru piimiriturile sensibils la umezire este presiunea care corespunde :

b)

Fig. 1.5. -. Determinarea presiunii critice la tncercartte de laborator prin eompresiune : a) metoda eelor doua curbe ; b) metoda simplificatii; 1 - tasarea piimintului la umiditatea naturalii; 2 - tasarea- piimintului in stare umezitii; 3 - tasarea suplimentarii speclfieii; 4 - tasarea extrapolatii a piimintului la umiditatea naturalii.

presiunii la care tasarea suplimentara specifica ig+p = 0,01, in caznl incercarii pamintului in laborator, cu ajutorul aparatelor de compresiuno (fig. 1.5);

- presiunii aferento limitei de proport.ionulitate de!er~inata de grafieul efnrt-tasare, rezultat din incercarea cn placa de proba (fig. 1.6) ; . - prasiunii naturale de la .adinci~le~t la e~r~' ineepe tasarea suplimontara data, de greutatea proprie a paruintului, 1Il cazul umezirii acestuiain situ (fig. 1.7).

i 15r------

I

2°t---f -

, ,

, ,

'25

b)

Fig. 1.6. - Detcrminarea presiunii critice O"cr prin i~lcereiiri cu . placa de probii; a) piimint umezit in prealabil; b) dupa metoda sirnpliIicat a : 1- tasarea piimintului eu umiditate naturalii; 2 - tasarea pamirrtului in stare umezitii; 3 - tasarea suplimen~a~ii absoluta ; 4 - marimea ex trapotata a tasiirii piimintului la umidltatca natu-

rala.

In cazul terenurilor formate din straturi suprapuse de paminturi sensibile la umezire din grupa A ~i din grupa B, s~ l'ecom~u~da ~a preRiu_nea critiea sa se etabileasca ~i pe baza cazului al treilea, adtea prm umezirea terenului de fundare in situ.

24- Z{"') a

Zim) b

Fig. 1. 7. - Determinarea presiunii critice a piimintului sensibil la umezire in situ: a) tasarea suplimentara specitica sub sarcina geologicii ; b) tasarea supllmentara a reperilor de adincime.

. .Analitic valoarea presiunii critice se poate dotermina utili···,2ind parametrii de deformabilitate Il( ~i ~ determinati in laborator prin 114l.:

relatia [52J:

- [ 0,01 ] 1/[31"')

(jer - --- ,

. 0:( w)

(1.13)

iar auincimeit la care in cepe tasarea suplimentaI'(l se poate stabili cu relatia :

,,0 - 1 [ 0,01 ] 1/1l1"'med)

+cr - Ya( 1 + Wmed) 0:( 'Wmed) ,

(1.14)

unde Ya est~ greutatea volumica a pamintului in stare uscata . Wme _ vaIoarea media le sdincirne a umiditatii pamiutului detel'mina'ta CUd relati,1

'Wmed = 'Wo + - (Ws - 'Wo).

7t

, Pe ~aza ~r:.or programo .experimcntale de arnploara intreprinse de

INOE~O ~c_u SPIl.JlIlUl _unoI' insutut« de cercetare ~i proiectare folosindu-se c;le t:e~ cal de d?~e:mlllare ~1 presiunii critice arata,te mai ina,inte, S-H, stabilit, C;; ~l~s~~mea e~ltIea O"cr este de 0,0,) ... 0,05 .MPa pentru loessurilo de la .' alatl :;;l,.,Tulc;a, de 0,08 ... 0,100 )'IP,1 pentru cele de la Ia~i ~i Constanta ~l de O,L) 311 a perrtru loes:m1 de la Bucnresti.

yn!i cercetatori. considers d1 presiunea critica ramins constanta pve _adlllenl1e~ stratnhu de pamint sensibi1 la umezire. Studiile si cercetarile . expernneI~tale ~ntreprime in Ohina [B5 J precum si in Rom{wia1( au d~m?n1\trat ~a. preslUnea critica e1-\te variabila cu adincimea stratului de pa:n~nt 1-\enslbl.l Ia umezire f:li creste odat~l en aeeasta. RezultMele eercetal'llor, expernnentale intreprinso in China pe diferite Ioessuri sint prezentate III figura 1.8.

. Considerind un pamint sensibil Ia umezire cu caraeteristiei de deformab~~Ita;te (:ons~a~lte 'pe. adinej~ne,. se poate observa ca ~1pliejnd probelor de panunt S~l'elIll orIzollta~e diferite, 0 tasare Rpoeifiea de 1°/ se poate obtine numar pentrn valori diferite ale efortului vertical 0"" ~~~est lucru

Fig. 1.8. - Vartatia presiunii eritice (Jcr pe adincime la diferite loessuri din China [135].

este. exempliricat in figura 1.9, in care se prezinta curbele efnrt-deformatiepentru (~Ifel'lte va~ol'l al~ efort.ului orizontal O"x aplieate probelor de lo~ss din car!lerul D~narea din Galati, incercate in aparatu1 triaxial in stare

saturata eu apa. '

1) D'· V D

. mnu.., lstrate M. I., Variatia pe adincime a presiunii critice la pomiuturitc-

loessoide sensibite la urnczire. A IV-a conferin ta de geotehrnca ~i Iun datn, Iasi, 1979.

22

Daea se ia in consideratie un paehet de loess omogen de grosimo sufident de mare, saturat cu apa ~i se admite ea la diferite orizonturi se aplica presiuni vertic-ale ega lo cu prosiunea critidi, adica se creaza la aceste ori-

tCCr-o,r MPa

08 016 Q?4 Q,;32 Q(,O ~PIJ_S. ~

°1 ' :

I

4 r . --I

Fig. 1.9. - Heprezentarea curbelor efortderormatte la difcrite valnri ale efortului orizontal (Jx = (Jy. pentru Ioessul din cartierul Duniirea din Galat.i, in stare saturata en apa, tncercat in aparatul

triaxial tip GEONOH.

zonturi doformat.ii specifioe egalo cu 0,01 (fig. 1.10), se observa ea datorita presiunii Iaterale O"x = .O"y,= ,,-(wer) (jz • yariab~le pt' ad~neir~le (in e~zu~ starii naturale de etorturi), In aceste ortzouturt vor trebui aplicate presrum verticale diferite, ere seato are odata cu crestcrea adincimii. Belatia (jcr = = f(z) va avea nn caracter noliniar datorita reducerii porozitat.ii pe adinoime l'ji comportamentului elasto-plastio al pamintului sensibilIa umezire.

Studiile intreprinse de autori pe baza datelor obtinute de Ia poligonul experimental din cartierul Dunarea din Galati au permis stabilirea urmatoarei relatii pentru variatia po adincime a presiunii critice :

(1.15 )

in care (jer,O este presiunoa eritiea dcterminata la nivolul terenului, de exemplu cu placa rigida ; m, n - parametrii de variatie ai presiunii entice.

Valorile In ~i n ae pot determina eu relatiile :

[ In( O"c~.2 - O"er.o) In Zl - In ( O"cr,1 - O"cr.o) In Z2 ],

m" = exp - -...:__-=""------'::_:.::.'----=-----'--...:::..:.=-----"--=

In( (jcl:,2 - (Jcr,o) - In( (jcr,l - O"c~,o)

(1.16)

Fig. 1.10. - Explicarea fenomenului de crestere a presiunii critlce ell adtncimea.

Pentru terenul in stare naturala de eforturi, valorile O"e~,l J;li O"er,2 Be ealeuleaza cu relatia (1.13), pe baza curbelor efort-deformafie determinate ea in figura 1.9, la aparatul triaxial, pentru dona valori diferite ale

• •

),-) .

efortului (Jx = (Jy, corespunza.toare adincirnilor Zl ~i Z2' deduse cu relat ia :

),( Wer) Y (Wer)

Astfel, pentru Ioessul din cairierul Dunarea din Gaht1i s-a, dedus, pe ba.za datelor din tabelul 1.2, urmatoan'<L I'elatie ,t presiunii critice pe adinoirne :

(Jcr = (0,0087 Z)O,83 + 0,03.

Tobelul 1.2

Valoarea parametrtlor m ~i n pentru loessu] din cartrerul Dunarea din Galati

Nivelul

CIx = CIy 2VIPa

II CIcr ,i l\I1'a

l!

m

,
I I
1 0,025 2,01 I 0,065
--_._ .. --- 0,03 0,019·1 0,0087 0,83
2 0,100 7,67 0,135 Variatia aeestei expresii este rcprezentata in figura 1.11. Valoarea (Jer, 0 = 0,03 MPa coincide cu valoarea experirnentala determinata pentru

Fig. 1.11. - ])eterminarea curbei de variat.ie pe adincime a presiunii critice Ia loessul de Galati din poligonul experimental al cartie-

rului Dunarea.

acelasi loess de catre INCERC in poligonul experimental din Galati. Pentru z = z~r determinat cu relatia (1.14) se obtine valoarea presiunii critice stahilita cu relatia (1.13).

Considerarea presiunii entice ca fiind variabila cu adincimea permite folosirea unor rezerve ale capacitatii portante ,1 pamintului sensibil la umezire ~i prin urmare conduce Ia proiectarea mai economicoasa H, fundatiilor structurale.

1.5. U miditatea critica neeesara aparitiei tasariisuplimentare

Umiditatea critica Wer reprezinta acea umiditate Ia care Ioossurile ~i paminturile loessoide, ce se gasesc in stare de tensiune sub actiunea incarcarii exterioare transmisa de rundatii sau a sarcinii geologice, incep sa capete tasari suplimentare. Marilllea umiditat.ii critice este legata pe de 0 parte

24

de rezi:-;tenta structurala ~l m primul rind de gradul de rcduccre a rezistentei pamintului cercetat sub actiunea apei, iar in al do ilea rind de starea de ten:-iiune creata in tcren de actiunilo oxterioare san de sarcina geologica care, in cazul umezirii pamlntului, va depa~i coeziunea ~i rezistenta pamlntului, va produce distrugerea structurii naturale a acestuia ~i reormrnizarea ei in conditiile noii sti"1ri de eforturi. Cu eit starea de eforturi ~reata in pamintul respectiv este ma.i intensa, cu a.tit este mai mica marimea umiditatii crit.ioe. Ca marimo a umiditatii critiee se considers umiditatea la care, pentru starea de tensiune creata, tasarea suplimentara specificaiz = 0,01. In lucrarea D,)2J sint prezentate diferite metode de determinare a presiunii orifice. l\Iarinwa aproximativa a umiditatii critice se poate lua egala en lim ita de fra.rnintare 'Wp dupa Atterberg, la care pa,mintul capMa, 0 stare plastici"l, iar sub actiunea presiunii critice incepe sa. se deplaseze pe verticalCt in jns.

Formula de calcul analitic a umidita.t.ii crit ico ponte fi determinate, daca se pleaca de la conditia generalizati; a echilibrului limita dupa Mohr [66, 67] :

sin <1> (1i') = -:r===!(=w~) = VI +- F(w)

(1.17)

(Jl,q + (J2,q + [1 + A( w) ] (Jy(w) + 2c( w) etg <1>( w) in care (Jl,q' (J2,Q' 'ii (Jg sint eforturile unitare principalo produse de indtr .. earea extorioare ~i de sarcina geologiea; ),(w) - presiunea laterala, a pa,mintului umezit; !(w) - coeficien tu l de frecare al pamintului umezit ; c(w), <1>(w) - coeziunea l;1i respectiv unghiul de frecare interioara a parnintului umezit.

In relatia (1.15)

(Jg = Yd(l + w)z,

unde Yd este greutatea volurnica a pamintului in stare uscata : z - adineimea la care He determina conditia de echilibru limita.

tn Iuerarile [52, 66] e"te prezentata metoda analitica de calcul a umiditatii critice, bazata pe relatia (1.15) care exprirna condiria echilibrului limita dupa 1\10 hr. Sint studiare doua cazuri :

- primul caz se refera la procesul de tasare «are se produce in conditiile starii naturale de eforturi ((Jl.q = (J2.q = 0);

- al do ilea caz se retera la starea de eforturi creat:1 in terenul de fundare de actiunea incarcarti exterioare, sarc-ina geologica hind neglijabila ca marime ((Jy = 0).

Legatura dintre tasarea suplimentara ~i umiditatea piimintului Incercat a fost studiata de R. J. Rallv1).

In figura 1.12 sint prezentate e'Urhele de variatio ale tasarii suplimen tare in funotio de umiditate ~i de presiunea exercitata asupra probei. Functia i = !(1O) arata ca rezultatele mai apropiate de realitate pot fi date de legatura neliniara intre tasarea suplimentara specirica ~i umiditatea pamintului exprimata prin formula 1)

.() . (to - 100 )KO

'I W =lcr '

wp - Wo

1) Bally R. J., LeSS01Jiic grunli U uariationnom stroitelist oc Ruminii (rukopis i) MIS lim.

V.V. Kulbiseva, dckabr i, 1961.

(1.18)

unde Ko este 0 r-onstanta ce se determina experimental :;;i care depinde numai de natura parnlntului sensibil k~ umezirc.

~1·wJ·/o llil

16'-'--

14,-

Fig. 1.12. -- Var ial iu tasari! suplimcntare in Iunct ie de umiditate : 1 - P = = 0,05 MPa; 2-p=O,1 !lIPa; 3-p=

= 0,2 MPa; 4 - P = 0,3 \IPa.

1.7. Caleulul perioadei de aparltie ~i stabilizare a tasarfi suplimentare

neterminarea t impului de incepere a tasa.l'ii ~e face Iolosindu-se de relatia (1.21) din care He detormina :

2z0(t) Wp - Wo

Zcr = ----- arc (,0;; •

I. U's - Wo

(1.22)

:Egalind aeeasta reiati(\ cu rolatia (1.14), se obtine

2~0( t) wp - V'o

- .. -- f1rc. ----"---'-

1': Ws - WJ

--_!!_~'!-- . "(( 1,Omed)

(1.!?3 )

Din figura 1.12 I'('zulta dj, pentru aceeasi tasare suplimentara, umi- Notind ditatea pamintului creste pc masul'a. ce presiunea exercitata asupra pro-

bei scade.

1.6. Conditia de apnritle a tasrnii suplimentare

Se considers un stmt de pamint ssnsihil la umozire din grupa B, SUpUB; unei urneziri continue. In prima perioada a umezirii pamintului, cinrl frontul de umiditate a atins adineimea la earn apare presiunea critica O'cr(zo < zcr), VOl' lipsi conditiile pentru aparitiu t:tsarii suplimentare din greut.a,tea proprio (fig. 1.1).

Cind frontul de umiditate V,1 cobori sub' adincimea Ia care apare presiunea Cl'itica O'r,: iar umiditatea p:lmintului va creste de la CC}1 naturala Wo Ia umiditatoa critica wc!' (limita inferioara de plasticitate -wp), conditia de tasar« se poato exprima prin relatia :

(1.19)

Reh1tia (1.16) se poate scrie explicit sub forma :

(1.20}

7::::: cr cos - ....

220(t)

Wp - Wo ur; - 'lOo

(1.21,

AeertsL'i expresie stabileste conditia de aparitie (1 ta;;al'ii suplimentare sub greuta.tea proprio :1 depozitului Ioessoid, Pe masura ee frontul de umiditate se va deplasa in jos, odata cu el se Yl1 deplasa ~i Jrontul de tasarePentru adincimi <lin ce in co mai mari , sarcina geologic:1 crescind, tasare,l, suplimentara se va produce la umiditari critico din ce in ce mai reduse,

2G

~(w)

1

(1.23')

~i y(Wmed) = Yd(l + Wr.:>ed) , relati» (1.23) care reprezinta adincimea la care se gase~te frontnl de umiditate la t impul t, eapata forma:

rr 0' rr 1 [001 ]l!ii("medi (---

,zo(t) = - _.E"' __ ~(w) = _'_- ---- _'-- ~(w) = 2,371 EJt(::-o)'

2 y(Wmed) 2 y(Wmcctl IX(Wmcd) (1.24

Din aceasH't relati« so deduce perioada de timp sC'urs~L pina la aparilia procesului de tasare suplimontara cL depozitului loessoid, supus unei umeziri continue:

(1.25)

Pentru detorminaroa perioadei conventionale de stabilizare a t8,folarii suplimentare Tc, He pleaca de la rei<ttia (1.U;) in care ~e face .Z = II ~i t = Tc:

(1.26 )

Aeeasta relatie arata ('a stabilizarea procesului de tasare suplimentara ineepe in momentul T; cind 1<-1 baza stratului sensibil la umezire, de grosime II, nmiditatea pamlntului atinge valoarea sa critic-a u'p[17, 53, -65, 66, 67J. Utiliztnd reiatia (1.24), se poate obtine

(-- T; II

zo(t) = 2,371 OTc = -- ~(w), 2

(1.27)

de unde rezulta

(1.28)

Aplicaiia 1.1. Sin t cunoscut e urrnatoarele date: un depozit loessoid sen sibil la umeziro de grosimea II = 22 Ill, in con dit iile umczirii lui continue de la supratata tutr-o iucin ta e xperimentaJii. arc urrnu toareIe caraeteristici:

Wo = 0.12,

-Cd' = 13.2 kNJlll",

W" = (),:n,

Wp = (),20,

Se cere rk-Lcr miunrca pres iun ii crit ice , a udlncirnil cr it.ice , a perioadci de aparitic ~i de stabilizare a prucesului de t asarc.

Ri':o/pwO'

Umiditatca medic a p.un in tului conform rclatiel (1.19) este

2

wmc<! = (),12 -c- ---- (O,:liJ - 0,12) = 0,266. :U4

Parametrii de dcforllmbiiitale:x ,?i ~ de terrnin a t i in laboru tor pen tru umiditatea medic iI'lJJea = 0,266 au valortlc

:X(WnWf!) = 0,300 :\ll'a -1,20 5i ~(Wllled) = 1,20.

Presiunea crilicii 51' deterrnina cu r ela t ia (1.17):

( 0,01 ) 1/1,20

O'er =-(J:i()(l = 0.0.'l9 '\IPa.

Adincimca crilicii. de la care incepe tasarea suplimentarii. 51' delerminii. eu relatia (1.18):

1 ( o.ni )1/1,20

=cr = 0,0132(1 -10.266) -()j()()- = 3,5113 m.

Pentru determinarea perioadelor de t asnre se s tabileste mai in Lii valoarea Iunctiei 'P( w) eu relatia (1,23'):

2,58:3 'f/(w)= --------= ------,

0.20 - 0,12 ar~ cos __ ,--O,:l5 - 0,12

Perioa da de aparit ie a proccsului de tasare se delcrminii. cu r ela t ia (1.25), in care pres iunt-a

crit ica S-;1 con s ideru t constan ta pe adincime : .

2.5832

-- = 2,06 zile. ;:2

Perioadu slabilizii.rii convcn t ion ale se delerminii. cu r clatia (1.28):

Tc = ;:2. 222 22,47· 1.8

2,58:~2

;;- = 79,84 z ile,

Dezvoltarea deformatiilor corespunzii.toare ta.sarii suplimentare ill timp esic dcterminata de modificarea conaumuhri de apa, infiltrata de hI> suprafata terenului inundat. Perioada tasarilor intense corespunde perioadei in it.iale a miscari! de infiltra.tie a, apei in pamint., viteza de tasare micsorindn-se spre perioada de stabilizare, corespunzator reducerii eantita,tii de apa, infiltrata,

DcterlIlinare~t modiricarii tasarii in timp ~e poatc efcctua re baza <1 doua rela tii :

(1.29)

, StTc) ( . t l

,s(t) = -;-~. 1 - cos -- rt j :

~ Tc

in anul 197:3, in orasul Galati - cartierul Dunarea - s-au ef'ectuat experimentari pe 0 ineinta eu suprafata de ;),) X ;);)1ll2, cu un masiv central de 2;) X 2.') m" compactat eu coloane de pamint batut avind distanta intre axe de 1 111. Lungimoa eoloanelor, ('gala cu grosimea stratului de loess sensibil la umezire, era de circa 21,;) m , Pe masivnl central a Iost amplasam 0 lada cu balast avind laturile 10 m X 10 rn (fig. 1.13a). Dupa circa 80 zile de inundare a, incintei, cind frontul de umiditate a :,;tra,batut intreg stratul de loess sensi bil la umezire, m(t:,;Ul'i'i torile topomctrice efectua te pe reperi montati in interiorul ineintei inundate au pm; in evidenta ea tasarea loessului a atins valori maxime de 9;)0 ... IHH em ~i s-a manifestat sub forma de poli de tasare care au aparut la 17 ... 24 zile de lao inundare. Masul'Mol'ilp efeetuat·e cu ajutorul reperilor electroinductivi au pus in evident a faptul ci1 ta:,;arile cele mai mari au aparut in stratunle cuprinse intre 8 ... 1:3 m undo loessul a prezentat va.lori ale tasarii suplimen tare specifies de 4 ... 10 cm/m.

(1.30)

90 Nr, zile ,~ ~lO i'1~pe,ec - lr-~oor;i

',0 20 30 _0 50 60 70 80 90. Nr z:l. 00 ~ -.;,._+_-+_ ': __ 1-'--;.lcin~€I'ec

100-. . ~- :nmdcn

2c;o._ __ ' .. _4- __ < L ~~ i _S

, .Ao

r---- --~--, i

I . I I I

I .'. ;.' I I I

I r=n.! I

fIt~£2}+~T

i I I I

L-----foJ :

----------;

I

7(1),- 800- goo. rnrr- rIg

b\

mm'Igi21

lpi-g(1) C)

Fig. 1.13. - Tasii.rile snplimentare obtlnute pe poligonul experimental din cartierul Dn!1:"irea din Galati: a) planul incintei experimentale; b) var iat ia in timp a tasari i suplimentare in sec- 1iunHe A - A ~i B - B, din zona necompaetatii.: 1 - curha tasartlor medii ale hornelor de 8uprafatii; Z - curba tasarilor maxime ale hornelor de supratata ; 3 - curba tasartlor calculate eu relatia (1.29); 4 - curba tasartlor calculat a en relat ia (1.30) ; c) varia Cia in timp a tasii.rii 8uplimentare in sectiunea C-C, din zona compactata cu coloane de pii.mint; 1 - curba tasarl)or medii ale bornelor de suprarata din lada eu balast avind 10 m X 10 m (sect.tuuea C - q ; 14 - curba tasarllor medii ale borrielor de supratata din restul zonei cornpar.tate (sect iunea

D-D) ; 3 - curba tasii.rilor caleulatii. eu rclatia (1.30).

0)

in graticul din figura 1.1:~ b este reprezeutata variatia tasarii ill t imp a z?nei necompaetate, calculata dupa relatia (1.29) ~i relatia (1.30), compa"J.;atlV cu tasarea suplimentara in timp, determinatara situ la loessul necornS stat inUl~~t. Btl poatevedea ea, variatia suplimentara deterrninata eu

relatia (1.30) pune mai bine in ovidcnta perioada initiaHi a inundarii in care nu se produc tasari suplimentare, iar restul curbei se inserie satisfa,eator intre curba tas[trilor medii si a color maximo.

In graticul din figura ·1.13c este reprezent~tla, variatia tasarii in timp Do loessului compactat en eoloano de pamint. III acest grafic se observa o suprapunere aproape pertecta a curbei calculate cu relatia (1.30) peste curba 2 a tasarilor suplimontare determinatel:n situ, in zona supusa numai actiunii sarcinii geologice.

Din figura 1.13b a rezultat cit pcrioadn de incepere a tasarii terenului neeompactat reprezinta pentru Ioessul din ca.rtierul Dunarea din Galati circa 22 % din perioada de inundate, perioada tasarilo» mari reprezinta circa 4:3 %, iar perioada de stabilizare circa 3;) %. Ode trei perioade se caracterizeaza prin viteze de tasare diferito, Astf'el, pentru perioada de incepere a Lts~irilor, viteza de tasare a Iost de ;~,29 mmrzi, pentru perioada tasa.rilor mari viteza medie a fost de 10,H8 mm/zi, iar pentru perioada de stabilizare, viteza medie de tasare a fost de 1,35 mmjzi.

1.S. Calculul tasarli suplirnentare

1.8.1 Caraeteristieile generale ale deformarii depozitelor Ioessoide umezite

Oercetarilej» sitic etectuate in Romania pe poligoane experimentale de catre 1NOEHC' 1), 1082), 10H3), 1SP1p4), 1P-Galati5) ~i altii, precum ~i in strainMate US:2, (iii, 66, 67], au perrnis culegerea unor date importante pentru aprecierea modului de desfa~urare aprocesului tasarii suplimentare ~i doterminarea marimii acesteia, cind terenul de tundnrc este alcatuit din loessuri ~i parninturi loessoide sensibilo la nmezire,

Atunci cind o platforrna experimentala de marime importanta (H ~L; 11, unde L este lungimea, 11 este la.timea platformei inundate iar FI este grosimea stratului de pamint sonsibil 1<1 umezire) este inundata de la suprafata en apa, tasarea suplimentara, a suprafetei platformei, (btorita. sarcinii geologico, are aspectul din figura 1.14 ~i este legata de urmatoarele elemento [.52J:

- de valoarea totals a tasarii suplimentare 1 a. max in centrul platformei inundate;

- de valoarea adincimii de umezire sau a grosimii stratului aensibil In umezire;

- de valoarea dimensiunii b a partii centrale a sectorului umezit ;i

- do marimea intinderii tasarii suplimentare in afara dimensiuni

L a plattormei inundate.

1Ia.rimea ta!'\arii suplimentare totale [g, max- data de greutatea proprie a pamtntului inundat, se determina a~a cum se va arMa in paragraful 1.82. En, este determinata de straturile de pamint a carol' tasare speciftca, sub

1) Institutul de ccrcetarl in constructit sl economia constructitlor, Bucuresti :

2) Institutul de constructii, Bucurestl :

3) Institutul de constructli hidrotehnicc, Bucuresti :

4) Institutul de studii ~i proiectiiri pentru Imbunatatlrt Iunciare, Bucurest.i : 0) Institutul de proiectiiri al jude tului Galati.

actiunea greutatil straturilor superioare, dfpa~('~tc 1% atunci cind sint umezite pina la umiditatea critioa.

Latimea b a partii centrale a platf'ormei inundate reprezinta zona in care se produc tasrH'i suplimentare maxime Hi aproximativ unifonne. .Aceasta la.time depinde de earacteristicile f'izico-mecanice ale parnlntului

Fig, 1.14, - Epura deforma t iilor vert icale sub sarcina geologica Ia supralata incintei umezite avln d 2bo> 1/: a) seet.iunea tr ansversala a incin tei umezite cu dls tr ibu tia latera Iii a apei infiltrate; /J) curba tasiirii verttcale a supra-

Ietei lncintei umez ite,

sensibil la umezire, de latimea platformei inundate, de adincimea de umezire H etc.

In lucrarea [.'12] esto data 0 relatio a"proximativi't care stabileste valoarea lui b sub forma

b = 0 33B (B. - 1) .

, Il

(1.31)

In cazul surselor de umezire intensa ,1 platformei inundate, la care Iatimea 2bo ~ Il, marimea ia,Hih'ii maximo probabilc, in diferite puncte ale suprafetei pamintului umezit din grupa B, Hub actiune» sarcinii geologice, se stabileste eu relatia (1.18) din [126]:

1 ( .) Ig,max (1 -, "'''')

g.L = ---_- _ + eol'l -. - ,

2 i:

(1.32)

nnde Ig(:))) estc tasarea suplimcntara a punctelor situate pe seetoarele curbilinii de latime 7", la distanta x de axa Oz (fig. l.14b); Ig,max-m~lrimea, tasa.rii suplirnentare maxi me in mijlocul suprafetei umezite, pentru 2bo~H.

Lat.imea sectorului curbiliniu f;e dcterrnina cu relatia :

l; = H (0,:) + m[3 tg~ ),

(1..3.3)

unde [j es~e unghiul de ra:'4pindire al a.pei ial'lIIp este coef'icientul de filtratic .al straturilor de pam int sonsibil la umezire ~i a carol' valori se pot ga~j

1 n Iucrarea [19]. .

In cazul surselor de umezire loc'ali'L la care 2bo < II, marimoa posibila a. tasarii suplimontare lu, pamintnrilo din grupa B de ;;('ni'ibilitate Ia ume-

Zlre se determina en relatia ~

V "0 ( bo)

_.) -1--·

19 - ~ Ig,max 1I II

(1.34}

este marimea tasa!"ii snplimentare posibile in cen trul suprafetei care depinde de latimea sursei de apa 2bo (fig. 1.];")).

Un mare numar de observatii facuLe in timpul cercetarii comportarii depozitelor Ioessoide Hub. actiunea ~Ulor :-;l~l":-:e de umezi~'ev ~i comparare~ lor cu.cele obtinute teorettc au perrrns descrierea matematica a Ienomenelor de tasare suplimentara ~i a legilor care genereaza aceste Ienomene.

Fig. 1.15. - Epura dclormat iilor ver ticalc sub actiuuea sarcinii gcologice la supratata i;ldntei umezite avtn d 2bo<ll: a) sectiunea transversala a incintei umezitc cu dis tributia Iaterala a apei infiltrate: b) curba tasiirii verticale

a supruletci incintei umezite.

Ounoasterea caraeterului Q:elwral al ta:;;arii suplirnentare pp adincime permite ('el~r care proiecteaza < fundat.iile pentru. constructii "i'\, aprecieze mai corect deformatiile sup limen tare ale terenului ~~e funrla.re supus ume-

zirii, Rub actiunea inei1rcarii exterioare ~i a sarClIlll ~e?logl('e. .

Cunoscindu-se presiunea eritica O"cn se pot defini zO~H'I(' din teren in cuprinsul carora se produc tasarile suplimentare, <l('nunll~e. zone deformabile, Dupa cum este al"cl,tat in Iigura 1.16, sub talpa tundatiei apare zona

Fig. 1.1(). - Zonele de deforrnat.ie pe .adincime in terenul de fundare alcatuit din pamint sensibil la urnezire.

doformsbila superioara (I) care se extinde pina 131 adille.ime~ l~" care ef~)l'tul unital' vertical O"z.g+p, determinat de incarcarea exterroara ~l de sarcina geologi('i"'~, este egal cu presiunea critica O"z, or-

. .In cazul unei grosimi mai-mari a stratului sensibilia umezire, se pot pro~uce, tasari ~uplim~nt~re ~i l.a partea i~lf~rioal{L a strat_ului sem;ibY lalImezlre, III euprinsul careia sarcina geologica O"z,g este mal mare declt pI'esiunea critica O"z CI" denumita zona detormabila inferioarii (III).

, Intre cole doua zone deformabile apare 0 zona, denumita zona pasiva

(IT)" in care efortul unital' total (j +p fiind rnai mil' decit presiunea critica

v • • z, g

(j~~e..,nu produce tasan suplimentare. '

;;,'

X

I~'

Z

x

I·I~'

,11 :r:

z

b

x

a

! ~.: .

~

-~~~~

z C

d

z

e

Fig. 1.17. - Cazuri par ticulare ale formiirii zonelor de detormatle pe admcime in t erenul de fundare alcatuit din piiminluri sensibile la umezire: a) teren de fundare cu zona deformabilii superioarii (1) ; b) la care Iipseste zona deformahila inferioarii (III); c), la care llpseste zona pasiva (II); d) numai eu zona pasivii (II); e) Ia care lipseste

zona deformabilii superioarii (1).

Infunctie de marimea presiunii de sub talpa fundatiei q = Per - D, de grosimea H a stratului sensibil Ia umezire ~i de valoarea presiunii criticec;z.Cr1 pot aparoa ~i alte situatii mcare Iipseso uncle din cell' trei zone deja aratate (fig. 1.17).

Astfe}, in cazul ln care stratul sensibil lu umezire de grosime H este sul;>t;ire (pamint din grupa A), zona a II-a ~i zona a III-a pot Iipsi. In acest c~zapare numai zona I de detormatie determinate de sarcina geologica ~I de Incarcarea exterioara (fig. 1.17 et) .

'. Oind fundatia lipse~te sau transmite lncarcari foarte mici, zona I :poa~ Iipsi, iar tasarea suplimentara se produce numai in zona de deformare Inferioara" sub sarcina geologica (pamtnt din grupa B), (fig. 1.17e).

!"in vederea eliminarii zonelor de detormare in care apare tasarea S?plimentam, la grosimi mari de loess care depasesc 20 m grosime, so practica imbunatatirea acestora prin unul din procedee : coloane de pamint Mtut? compa{~tarea cu maiuri grele, preumezirea etc.; chiar in aceste Ca,ZW'l, deformatiile suplimentare din zona a III-a nu pot fi indepartate

,~ totalitate, deoarece sub aceasta adincime - de regula - sarcina geologtca. depaeeste 0,3 ~fpa iar presiunea critiea a pamintului imbunatatit nu ~oate ajunge la aceasta valoare, Astfel, la poligonul experimental din ca.rtierni Dunarea din Galati, paehetul de loess, compactat cu eoloane de :plmint pe grosimea stratului sen sibil de 21,5 m, supus la 0 perioada de mundare intermitenta de 344 zile ~i la 0 incaroare exterioara de 0,2 MFa, a prezentat 0 tasare maxima de 285 mm .



1.8.2. ·Calculul tasarii suplimentare produse de sarcina geologici

Calculnl tasa,l'ii suplimentare determinata de sarcina geologica se etectueaza utilizindu-se metoda insumarii pe strate elementare. tn conditiile Rtarii naturale de eforturi, calculul tasarii suplimentare absolute se face pentru cazul unidimensional la care detormatia laterals este impiedicata ; aceasta ipoteza se aplica atunei cind latimea ineintei inundate depaseste grosimea stratului de pamint sensibil la umezire,

In eazul metodei insumarii pe strate elementare, zona detormabila se imparte in 11 straturi elementare, cu grosimea de eel mult 0,5 m fiecare. Pentru Iiecare strat elemental' care intervine in calcul, tasarea suplimentard. relativa iu se determina cu relatia (1.8), in care caz hUH = hll, reprezentind ina1timea probei de pamint cu umiditatea naturale supusa in edometru unei presiuni egale cu sarcina geologica.

'I'asarea suplimentara totala prin umezire se calculeaza ell relatia :

t, = ~ig,i him, (1.35)

in care i',i este tasarea suplimentara relativa prin umezire a stratului elemen tar i ; hi - grosimea stratului i; om - coeficient al conditiilor de lucru [19J, determinat in functie de forma ~i dimonsiunile in plan ale fundatiei.

Coeficientul conditiilor de lucru se deterrnina pentru fundatii continue cu latimea B ~ 3 m ~i fundatii dreptunghiulare avind B ~ 5 m, en l'elatia [126 J :

m = 0,5 + 15 (p - O'cr), (1.36)

unde P este presiunea medic pe talpa fundatiei [:MPa J; O'Cl' - presiune eritica [:MPa J.

La Iundatii cu latimi B ~ 12 m, om = 1.

'I'asarea suplimentara finala se mai poate calcula ~i cu rclatia H

Ig,l = ~ !XCI' z)f3 dz.

(1.37)

Daca pararnetrii IX ~i ~ se considers constanti pe adincime, prin rezolvarea integralei din rela.tia (1.37), se 0 btine

I .r = ___!:_L Hl+i3 [1 _ ( zc~ )1+[3] . (1.38)

9 1+~ II

In cazul unor depozite loessoide neomogene valorile medii ale lui IX, f3 ~i 'Y se pot stabili cu relatiile :

II 11 "
~ !X;hi ~ f3ih; ~ J'ihi
i=l ~rned ;=1 i=l (1.39}
Ci.med == - ; j'med =~~~--.
.. .. "
~ hi ~ hi ~ hi
;=1 ;=1 '~1 Hela,tia, (1.35) stabileste valori aproximative ale tasarii suplimentare, deoarece incerearile de eompresiune in laborator nu modeleaza corespunzator procesul de tasare suplimentara obtinut in natura ~i of era de eele mai muite ori va.lori rnai mici decit eele obtinute in situ.

1.8.3. Caleulul tasarii totaIe sub aetiunea sareinii geoIogice ~i a inearearii exterioare

Tasar~a total~ .Qe care 0 suporta terenurile de fundare formate din depozite Ieessoide sensr bile la umezire, atunci cind slnt supu se umezirii t-'"

... I' '. v v.. ,v :s, ,ac~lunll

saremn geo ogice ~l mearcaru exterioan; se exprima prin relatia generala :

S = S + I - 0 + 1111 + II

t " e. t - '-'" e.r P+(Jl

(1.40 )

unde 8" este. tas._area no~mala. absolura a pamintului eu umiditate nat _ ~h\, .determinata _?e aC!lunea incarearii exterioare transmisa de fundat~e

~l care se calculeaza dupa cum este aratat in Iucraroa [12"']' IIII _ t ' .

pl. t v fi IV l~ I v v. , , f , g"asarea

su !men a~a. Illa.~ a,)~? uta a .pam~ntuhu umezit, din zona a III-a, pro-

dusa de aetiunea saremn geolO!!'lce (flet• 116) . II _ tasare. suplim t v

b 1 ta v. , ., c» • b' 'p+g c '. c .cu " en ara

a. so ~ va pamintului u~eZlt din zona I, determinata de sarcina geolosica

,1 de mcarcare~ exterl?ara ~!ansmis~ de Iundatie (fig. 1.16). b

}n functie ,de sltuatn,le partlculare n.rd-tate in figura 1.17 tasarea

totaIa prm umezire se stablleste astfel . '

- in cazul in care apare doar' zona, d f b']V

., e orrna 1 a superioara (I),

(fig. 1.17a):

s, = S" + I~+g; (1.41)

in cazul in care apare doar zona deforrnalnla inferioara (III), (f~. 1.17 e) :

St = 8 + IIll.

n a.r »

- dacit zona activa coboara pe 0 adincime mare, se poate scrie :

(1.42)

(1.42')

red ',~ ca urm~r~, [t ,'p:esiunii scazuts pe talp~ fundatioi ~i a grosimii

use .a stratului sensibil Ill, umezire efortul unitar vertical total t

mal mie decit pr " iti v ',< O'z esre def t .. d e.s:unea. c!,ll~a O'z.cr, III care caz apare doar zona farl;l, ormatu, enumita pasiva (fIg. 1.17d) :

s, = s.. (1.43)

,Yaloarea probabila a ~a~~rii suplimentare absolute sub act,iunea

inca.rcarii exterioare ,,1 q 'arc I'

{I9, 66, 67]: " <u:S·. inn geo ogice se poate determina cu relatia

'er

Ip+g = ~ ~(w)( [(Pet - y Dr~. + y(z + D) ](3(w) de

o

Prin rezolvarea integralei se ob~ine

I _ ~(w)ZO {

»+11 - l+~(w)

[1 + ~(W)](Pet - yD) - (1 + K)zO Pef -

_ [p + (1 + K)yzO - (Pet - yD) I ]1+(3(W)}

et zO Zcr.illf'

.. '

(1.44)

(1.45)

in care O:(W) , ~(w) sint caracteristicilo de deformabilitate ale pamintului

't ('I . Iit t ) - 1 - (1:,. ., 1 d

UlneZl a Ull1H 1 a calDer ; O:z = 1 - -~~- Z - coeficientu care e-

,ZO

termina distributia pe adincima in axul fundatici a pl'esiunii transmise de Iundatie, tinind seama de forma acesteia (tabelul 1.3); pnet =

Pel - yD - presiunea nota PI' talpa funrlatioi ; Per - presiunea med~e efectiva sub talpa Iundatiei data de tncarcarea normata, care 11U trebuie sa depa~easca presiunea normata pentru starea de umidita.te naturala a terenului de Iundare ; '{ - greutatea volumi(·a a pa,mintului umezit ; D - adincimea de tundare : ZO - limita inferioara ,1 pachetului comptesibil (adincimea zonei active) care se determina conform luerarii [127J; X - eg,tl cu 0,1, respectiv cu 0,2, reprezinta adineimea zonei activo conform lnerarii [127] ; Z~r,inf - limita inferioara a zonei I tasate snplimentar (fig. 1.16).

Valoarea lui Z~r,inf SC detcrmina eu relatia

ZO {[0,01 ]1/[3!~,)}

Z~r,inf = P f - -- •

(pel - I'D) - (1 + X) ZO c o:(w)

(1.46 )

T'abelul 1.3

Coeficientul Cit de dlstrihutle a elorturllor

2 B I Coeflcientul 'iz pentru Iundatit de forma I .. 0

:a~ -----:-I----D-re-p-t-u-ng-=h:...i:...u-la-r-a-c-u-r-ap..:..o-r-tu-l-l-at-u-r-ilo-r-1-,;-13---- F~~H

zjR I Circulara I, I I I ILjB ~ 10

1 1 .1 1,8 2,4 3,2 5

,
0,0 1,000 1,000 1,000 1,000 11'()~0 1,000 1,000 1,000
0,4 0,949 0,960 0,972 0,975 0,9,6 0,977 0,977 0,977
0,8 0,756 0,800 0,848 0,866 0,875 0,879 0,881 0,881
1,21°,547 0,606 0,682 I 0,717 I 0,7tO 0,749 0,754 0,755
1,6 0,390 0,449 I 0,532 0,578 0,612 I 0,630 0,639 0,642:
2, ° 0,285 0,336 0,414 0,463 0,505 0,529 0,545 U,550
2,41 0,21-1 0,257 0,325 I U,374 U,419 0,449 0,47U 0,477
2,8 0,165 0,201 I 0,260 0,304 0,350 0,383 0,410 0,42(}
3,2 0,130 0,160 0,210 0,251 0,294 0,329 0,360 0,374
3,6 0, 106 0,130 0.173 0,209 0,2.50 0,285 0,320 0,337
4,0 0,087 0,108 I 0,145 0,176 0,214 0,248 0,285 0,306
4,4 0,073 I 0,091 0, 122 0,150 I 0,185 0,218 0,256 O,2&)
4,8 0,067 0,077 0,105 0,130 0,161 0,192 0,230 0,259>
5,2 0,053 0,066 I 0,091 0,112 0,141 0,170 0,280 0,23~
5,6 0,046 I 0,058 0,079 0,099 I 0,124 0,152 0,179 0,22:~
6,0 0,040 0,051 0,070 0,087 0,110 0,136 0,172 0,203
6,4 0,036 0,045 0,062 0,077 0,098 0,122 0, 158 0,1%
6,8 0,032 I 0,040 0,055 0,069 I 0,088 0,110 0,144 0,184
7,2 0,028 0,036 0,049 0,062 0,080 0,120 0, 133 0,17;">
7,6 0,024 0,032 0,044 0,056 0,072 I 0,091 0, 123 O,lW
8,0 0,022 I 0,029 0,040 0,051 0,066 U,084 0,113 0,163-
8,4 0,021 0,026 0,037 I 0,046 0,060 0,077 0,105 0,150
8,8 0,019 0,024 0,034 0,042 0,055 0,070 0,098 0,1440
9,2 0,018 I 0,022 0,031 0,039 0,059 0,()65 0,091 0,137
9,6 0,016 0,020 0,020 0,036 0,047 (J,060 0,085 0,132
10,0 0,015 0,019 I 0,026 I 0,()33 0,044 0,056 0,079 0,126
11,0 0,011 I 0,017 0,023 I 0,029 0,040 0,050 0,071 0,114
12,0 0,009 0,015 0,020 0,026 0,031 O,OH 0,060 0,104 Aeea:;;t.a relat ie arata ea daca presiunea medie efeetiva sub talpa.

Iundatiei este egala cu presiunea icrrtica, atunci tasarea auplimentarii in

+~~Mm 1 11 ... fllnil}l,re va linsi, deoarece in acest caz Z~r,inf = 0. tl(

. l?c a?eea, pentru parninturile sensibile Ia umezire din grupa A

dm n:~surlle efective ~c pretntimpinan, a produeerii ta,sariibsuplime;l~~: consta}no~ reducepresiunea efectiva pe talpa fundatiei. In acest caz su r _

lata talpll fundatiei va rezulta : . , p a

(1.47)

in ca~e P n este SU~l~£" incarcarilor verticals normate incluzind si zreutat

propl'le a fundatiei, ,b ea.

Fig. 1.18. - Determinarea zonelor de derormatie pe adlncime in terenul de fundare, pe calc grafica; 1 r-r- curha de varia tie a prestunu geologice (5z,g; 2 _ cu~ba de vanatJe a ef'or tului vertical umtar (5z,p; 3 - curba de variatie a eforturilor c~ITI~late (5z,g + azop;" 4 _ curha de varraue a presiun ii cxitice

C1'z,cr·

Valorile lui ZI . f si zc1rl,lsup se pot d t .' .

(fig. 1.18). cr.tn , • etermma mal U~OI' pe calc gratica

preSiu!~U~~~i~~d se ~~ ;n ~()~sideratie. varia~ia erescatoare pe adinoirno a

f . , ' punc e e e tntersectie A ~l B de pe eurba de variatie

a e orturilor cumulate (.1) coboara marind astfel valorile luicl 0 si ",1II'

cr,mf, , -vcr,sup"

o apitolul 2

CARACTERISTICILE DE REZISTENTA

ALE PAMiNTURILOR SENSIBILE LA UMEZIRE

2.1. Teoria eehilibrului limita, Condltia starii limita

Deformatiile plastice prezinta 0 deosebita importants, pentru paminturi, deoarece'dezvoltarea aces tor deformatii conduce la pierderea stabilitatii, deci la distrugerea masivului de pamint ~i implicit a oonstructiei fundate pe acest masiv.

in tunctie de marimea incarcarii care actioncaza asupra pamintului, se deosebesc doua stari de eforturi : starea existenta pina la limit a ~i starea la limita.

Prima stare se caracterizeaza prin detormatii bine determinate, a caror modificare poate interveni, fie datorita cresterit marimii eforturilor, fie ca urmare a fenomenelor secundare variabile in timp (fluajul, consolidarea).

.A doua stare se caracterizeaza prin atingerea unei combinatii critice a eforturilor, la care se creeaza echilibrul limita intre lncaccacea exterioara si fortele interioare de reziatenta ale pamtntului. 0 orestere cit de mica a, incarcarii care actioneaza pamintul conduce la pierderea sbbilitaFi acestuia, ceea ce deelanseaza distrugerea legaturilor dintre par ieulele de pamint prin aparitia fisurilor, rupturilor ~i prin dezvoltarea frecarii remanente in lungul planelor de alunecare.

Prin rezistenta, ca notiune atotcuprinzatoare, se intelege proprietatea pamintulut de a se opune distrugerii sale sau dezvoltarii unor deforma.tii plastice mari, care conduc la moditicarea formei mediului de pamint considerat.

Oonditia de stare limita a eforturilor po ate fi prrvita ca 0 conditie de rezistenta a corpurilor granular-coezive, iar conditia de plastieitate - ca 0 conditie de rezistenta a corpurilor plastice.

Aparitia echilibrului Iimita poate fi determinata de 0 combinatie oarecare a eforturilor, in Iunctie de care se detinesc conditiile I'>tarii limita considerate ca teorii ale rezistentei [114].

Pentru definirea starflor limit a de rezistonta la paminturi se utilizeaza dona conditii de baza: conditia Mohr-Coulomb f?i conditia MisesSchleicher. Conditia Mohr-Coulomb se refer a Ia starea limita care apare 1::\ o anumita valoare a raportului dintre efortul tangential ~i efortul normal ce actioneaza pe supratata data, iar conditia ~n",e8-Schle~cher s~ refer~ Ia starea limit a care apare la 0 anumita valoare a raportului intre intensitate a eforturilor tangentiale ~i efortul normal mediu. Pentru cazul C01"purilor plastice se aplica conditia Saint- Venant.

Prin plasticitate tntelegern proprietatea corpurilo!' d~ a-~~ modific~lr ireversibil - fara distrugere-forma lor, sub actiunea incarcarilor exteri-

oare: La corp~l ideal p~astic, stares plastica apare atunci cind efortul maxim tangential 'l"max atmge 0 anumita valoare 1imita -r denumita Iimita, decurgere la forfecare. In aeest eaz se admits ca in sta::~a plasttca materialul este incompresibil.

'/;; I .. i

i
< .
~ ,
,
,
I
__L
'f:p 1 t· Fig. 2.1. - Diagrama de deformare 1\ corpurilor: a) corp rigid-plastic; b) corp elasto-plastic.

... ,r-----,

,

! ....

tiP ! OJ OJ

bl

Ecuatia starii se poate deci serie sub forma

'l"max = T. = const;

~V

--=0

V

(2.1)

Expresia (2.1) reprezinta conditia de plasticitat.e a lui 'I'rescaSain t Venan t.

Dac~ u~ corp ~u ~uf.era deformatii cind este supus la un efort de forfeeare m~l nne ?eClt h.ml.ta. de curgere (or < T.), iar la T = Tc dezvolta deformatll. plastice nelirnitats, este denumit corp rigid-plastic Saint

Venant (fig, 2.1). b

Daca insa ?ol'pul se deformeaza elastic dupa legea lui Hooke (or = Gy) I~, ?n efort T < T., iar la T = 7c se deformeaza plastic, atunci el este definit drept corp elasto-plastic de tip Prandtl,

2.2. Caracteristieile de rezistenla tI> ~i c ale parninturilor sensibile la umezire

Oa ~ .caracteri8ti~a deo~ebita a pamintunlor sensibils 130 umezire apare stablll~a.tea redus~ la apa a legaturllor care asigura structura de rezlstenta. InstabJll~t~a legatu~~lor dintre partieule ,~i agregate se manifesta in acest eaz datorita redu?e1'll coeziu_nii. Iutr-adevar, deformatiils structurale ale depozlte!~r, loesso~d~ deternnnate de deplasarile relative ale elementelor

. Structurll smt posibile doar atunci cind presiunea care actioneaza in volumul e~em~entar de p~mint umezit va atinge 0 valoare care sa fie capabila sa. desprmda 0 parte din elementele structurii de restul masei pamintului.

. Paramet:ii de rezistenta principali ai paminturtlor sensibile la ume-

SIre ~are depind ~e m:niditatea pamintuluj respectiv sint : coeziunea unghml de ~recaJ'e mtenoara ~i eoeficientul de presiune laterala, '

'.. CapaCltatea pamintului de a, se opune distrugerii in zeneral se deter mma pe ba . . t to·' I 1 "b . ,tal .za.Iezl~ enter K,a ~ ... a alune~a:re sau f~rfe,care. In eazul fundatiilor,

lim~zelor ~l zldurIlo! de sprijm, stabliltat.ea pammtului se apreciaza pr in Ita la care~ o?ata cu sporirea i?carcarilor, se produce desprinderea din

, de pamlI~t a uner Pal'!l lImitate de 0 supratata, in lungul careia,

mtrecuta reZlstenta la forfecare (fig. 2.2).

OD

Metoda cea mai aimpla de, determinate . a rezisten~ei la f.?rf~ca~e consta in incercarea pamintului intr-un .aparat forma~dmd.?ua par~l: o partefixa si una mobila, capabila sa sedeplaseze peorlzonta~a sub act~unea fortei rj fiind supusa totodata unei sareini norm ale vertlCale N (fig. 2.3). D~plasdrile orizontale sint masurate cu un microcomparator.

,------, _-- --_ /

___j p J __ - - .......

~ • I I j t Jil ... ;ni»)fMfin'm".'m'.ti»ib~jJi'.

6Q'}lI.m)>>, ".l. "

" //

.... ----_..&

01

Fig. 2.2. - Manifestarea Iortecarll pi\.mlntului sub tun datie (0) si in taluz (b).

Fiecare incercare la forfecare se face 131 0 incarcare constanta N sub actiunea incarcarii vari~bi~e ca mari~e ,!p.inaci~d se. valroduc~ 0 alunecare intre partea de pammt supenoara ~l ~ea mf~noTal~, dupa :r.lan~l I-I. Incercarea se repeta pentru alte valori ale lui ]j, ~l, pentru tiecare

1I

Fig. 2.3. - Incercare la forfecare a paminturilor coeztve.

a~

bl

valoare N se determina valoarea lirdi~a de forfecare'!}Il",· l~ezultatele incercarilor ar~ta ca daca roprezentam grafic tunctia TII~.· f(N), curb a v~ ave<~ forma din figura 2.4, dar care se poate schematIza sub forma dreptei

punctate.' '

:2.4.' - Reprezcntarca Iun ctlci Tum = f'(N).

In acest caz, pe baza legii lui Coulomb, se poate scrie Tum = Nf + cA,

unde f = tg <I> este c.oefic.ientul de frecareinterioara egal cu tangenta

t -'0 - coeziunea specifica, adica forva de

unghiului de frecare in erioara ;

eoeziune raportata 131 unitateade suprafata dupa care se produce forfecarea, exprimat~ in MPa sau kPa; A. - supratata dupa care se produce forfecarea, exprimata in m2;'N - forta normala verticals exprimata in )IN san kN.

2.3. Conditiile de rezistenta la forfecare

. .

2.3.1. Teoria Mohr-Coulomb

Pentru determinarea rezistentei specifice 131 forfecare se scrie (fig. 2.5a), [49] :

r.:

'r/. lim = A' = c + a tg <I> = (cr + cro) tg <I> = cr tg <1>, (2.3)

N

unde cr = - este presiunea normala la suprafata de alunecare pentru

.A

un pamint cu umiditatea w; cr'- cr + cro - presiunea normals redusa, corespunzatoare unui pamint avind umiditatea w.

Relatia (2.3) reprezinta conditia starii limita dupa teoria Mohr-Coulomb. Din relatia (2.3) rezulta ca

c

cro = -- = c ctg <1>.

tg <I>

(2.4)

0'0 este denumita presiune de coeziune ~i apare echivalenta cu actinaea tuturor Iortelor de coeziune care determina structura pamintului en umiditatea w.

Fl •. 2.5. - Reprezentarea relatiei (2.3).

(2.2)

1- (;

I r e cerea f~
I
I =t,+
l<> ii+ 0)

b)

-0 Relatia: (2.3) poate fj reprezentata grafic ca in figura 2.5b prin dreapta .~, denumira dreapta intrinseca, iar valoarea lui cro este re~l'ezentata de

~_()Ol.

. d v , t cu 3JJ'utoru1

V if condl·tiei de rupere intr-un maSIY e pamm

en iearea v

'Cercului Mohr se fa~ ~stfel··m· ul rind eforturile (j.n (j, ~i "tst in punetul _ se caleuleaza in pn

coneidcrat : . v f t '1 l)rincil)ulc (j1 ~i (j2 in fum'tie de

_ se determma apoi e or urr e

F· 26 - Conditia de rupere pentru

ig. .. .

pamlntul coezrv.

. 0 C'I' (f" 2 6) si ~in:ind seama de eforturile

Utilizind triunghml 1 J 19... '. b f ma

prineipale, eonditia de rupere se poate sene su or '

(j1 - 0"2

aT 2

sin <l> = ala = 0"1 + 0"2 + C ctg <l> 2

(2.5)

d't' . Mohr-Coulomb si :-Ie utilizeaz~ Expresia (2.5) coresI?unde con.d:;e~ea w care dispun' de coeziune ~l in oazul paminturilor eoezrve cu unn J a

rrecare. . nditia de rezisten~a, la forfeeare, se poate, de

Pentru a expruna co ,

.asemenea, scrie:

(2.6)

Camparind forte le N ~i T (fig. 2.3b), se obtine

T = N tg a san -r f = 0" tg 0 .

ta l cest caz sub forma

Rela~ia (2.7) se po ate pre zen a m ace: .

0" tg 0 = 0" tg <l> + c.

It.' . (? 8) prin (j, se obtine Impartmd ambii termeni ai re aylel a ,

(2.7)

(2.8)

,

C 0" m

t 0 < tg <l> + - = -tg '1'.

g a a

(2.9)

. vm'lntului analizat se produce daca 3> <l>

DeCl ruperea pa

2.3.2. Teoria Mises

Dupa aeeasta teorie, la starea limita a pamintului, intensitatea eforturilor tangentiale este 0 marime constanta ;

Tj = To = const.

(2.10)

Exprimind Tj prin efortmile principale normale, se obtine urmatoarea forma a starii limita de eforturi :

(2.11)

Intre To ~i cr. exista urmatoarea relatie :

(2.12)

unde 0". este efortul limita de curgere a pamintului cu umiditatea w, la, eompresiune ~i intindere, [+ O"Aw) = - O".(w) = crc(w)]; Tc - efortul de forfecare limita de curgere la forfecare, pentru pamintul eu umidjt~tea w.

Generalizarea rela tiei (2.11) reprezin ta conditia Mises- Schleicher ~ conform eareia intensitatea etorturilor tangentiale la starea limita este (). funetie de efortul normal mediu [114]:

(2.13)

in [114] se mentioneaza ca .A. I. Botkin a propus ca Ia paminturi expresia (2.13) sa fie folosita sub forma liniara :

(2.14)

nnde : O"m = 0"1 + 0"2 + 0"3 este efortul unital' normal mediu ; H = ~-,.

3 ~~

I} sint parametrii dreptei "t"j - O"m'

.H poate reprezenta rezistenta limita la intindere triaxiala, iar ~ - unghlul de frecare pe suprafata octaedrica,

Relatia (2.14) poate fi scrisa sub forma

y «71 - 0"2)2 + (0"2 - 0"3)2 + (CJ3 - 0"1)2 = V ~ (0"1 + 0"2 + 0"3 + 3H) tg tj;. (2.15 )

2.3.3. Teoria Saint-Venant

~entrn paminturile eoezive ideale, care dispun numai de coeziune dar nu '1 de fre~a:re, dreapta intrinseca se poate serie dupa conditia Saint-Venant, Snfunclle de eforturile unitare principale, sub forma

(2.16 }

In mod coresUllzator, marunea (50 este legata de Iimita de curgere Ia tortecare, conform teoriei Saint-Venant prin relatia

t1~

't" =c=--'

c 2

(2.17)

2.3.4. Reprezentarea eonditiilor stariiIimita in spatiiIl (511 0"2' 0"3 .

Oonditia starii limita de eforturi poateIireprezentata geometric in spatiul eforturilor principale 0"1' 0"2' 0"3' sub forma unei suprafete limita, exprimata de relatia :

(2.18)

a) Conditia starii limita Saint-Veuant (2.16) so reprezinta. in spatiu sub forma unei prisme exagonale cu axa 0"1 = 0"2 = 0"3 = P (fig. 2.7). Interseetia prismei cu planul deviatorului 1'51 +0:2 +cr3= 0 reprezinta. un exagon cu raza cerculuiinscris ~i respectiv circumscris, avind valorile :

indeparta,t ~icel mai apropiat de central poligonului au valorile 2V6li sin <I>

BflI,,!,, - 3 ± sin <I> •

. 0) Condit.i~ starii !imita Mises (2.11) se reprezinta in spatiul 0'11 0"2' (13 prmtr-un cilindru circular cu axa 0"1 = 0"2 = 0"3 (fig. 2.9). Intersectia

Fig. 2.9. - Supratata limita 0-1' 0-2, 0-3 si proiectia ei pe planul deviatorulu! 0-1 + 0-2 + 0-3 = 0 pen tru con dltla Mises,

Fig. 2.10. - Supratata limitii 0-1' 0-2, 0-3 si proiectia ei pe planul deviatorutui 0-1 + 0-2 + 0-3 = 0 pentru conditia Mises-Botkln.

deviatorului 0"1 + 0"2 + 0"3 = 0 eu acest eilindru, reprezinta un cere avind raza R = V2't"c= V} 0"0' (fig. 2.9 ~i 2.10) :

. ~ d) .Conditia starii limita Mises-Schleicher-Botkin (2.15) se repre-

.zmta printr-un con eu virful 0"1 = 0"2 = <s = H (fig. 2.10). '

De rema!cat ea cereul Mises circumscrie exagonul Saint Venant.

Inc_eea ce priveste ?ondiWle Mises-Botkin ~i Mohr-Coulomb, eforturile dedistrugere dupa Mises-Botkin vor fi mai mari deeit dupa Mohr-Coulomb

dar 'aceasta numai in domeniul eforturilor de compresiune [114 J. '

2.3.5. Influenta starii de eforturi asupra stari] limita de echilibru

ltarametrul Nadai-Lode pentru eforturi (flO = 20"2 - cr1 - 0"3), care de-

ter . ~ . . 0"1 - cr3

, !llma~ raportul dl?~~e eele tre~ eforturi norm ale principale, earacteJ:1Zeaza aspectul starn de eforturi. Influenta aspectului starii de eforturi

Fig. 2.7. _ Supratata limi- Fig. 2.8. - Suprafa ta Iimitii 0-1' O-z· 0-3 si pro- ~~1>ra proeesului de deform are se poate observa atunei cind la determi-

ta 0-1' 0-2' 0-3 ~i proiectia ei iectia ei pe planul deviatorului 0-1 + 0-2 + 0-3 = 0 na.tea curbei de v . t' bti diferi b

1 . I . pentru con ditf a Mohr-Coulomb. ~ ... ,... . anavle 't"j - Yi se 0 In I erite cur e pentru diferite

pe planu devlUtoru Ul 0-1+ yw.orJ ale lui '

+ 0-2 + 0-3 = 0 pentru con- j' Da" !!o. , .

ditia Saint-Venant.· - Ii.tru' ,a? I~sa pun?tele e~perllx:ent~le obtinute.la in~ereare3' pamtntului

PA, diferito valori ale lui flo smt SItuate pe 0 smgura eurba a diaaramei

b) Conditia starii limitii. Mohr-Coulomb (2.5) ,se re~rezinta: in spatiu ~ - Yi, atl!n.~i se poate ~rage ?oneluzia ca relatia 't"j - Yi nu depi~de de

printr-o piramida exagonala, avind coordonatele virfului 0"1 = 0'2= 0"3 = ~ctul. st~rll, de efortll!l. In .fIgura 2.11 sint prezentate curbele 't"t - y,

= H (fig. 2.8). . . . . ~ Yal'~U1 pamint loessoid argl1os~ cl! .struetura ~a~urala, pentru diferite

Proiectia pe planul deviatorului 0'1 + 0"2 + 0"3 . 0 ~eprezmta u~ ',orl ale lui flo' ~~este curbo. a:r~ta ea, influenta starn de eforturi fie mareli\te

poligon cu 6 laturi. Razele eerourflor care trec prm vtrful eel mal ~~e~tern ~eformatICl, mcepmd de la 0 deforma.tie de 2 %. Desigur.

1ln .. , de TaM este tensorul eforturilor efecti ... re : m t

L • J.. u - ensorul eforturilor

~~litrale. '

Belatia (2.19) nu ia in considerare influenta efortului principal <12 " . ~enSorul Tau la rindul sau se poate descompune in tensor sferic al

asupra starii limita a pamintului, a~a cum ia in considerare relatie, (2.20). 1lrtur~or ~~ectiv.e t», care determina deformatia volumiet a amintu-

Cercetarile intreprinse au dernonstrat ca starea echilibrului limitd este 48 r:tzat ~.l deviatorut eforturilor efective D care determina d~ormayia

influentata sensibil de marimea efortului principal <12' iar gradul de influ: II' ,0 ecare :

enta poate fi evidentiat.daca se fac ineercari pentru diferite valori ale lui ri;~:

fLa (de exemplu Ia compresiune triaxiala cind <12 = <13 ~i fLa = -1, la intin- .

dere triaxiala cind <12 = <11 si fLa = + 1 ~i la forfecare pura eind fLa = 0). 'i f. . •

In aceste eazuri se obtin valori diferite ale lui o ~i (f) (fig. 2.11). ::.. Tensorul ~f?rturllor neutrale T .. produce doar presiunea in a di

Pentru pamtnturile argiloase ~i loessoide asemenea studii s-an f3.Cutf'i' nedetermmmd forfecarea, adica apare ca tensor sferic T pa ~~

in numar restrins, eeea ce impnne efectuarea unor cercetari mai ample in ~}l' : 1. ) .. L. onu'.z.e G M Z " I" . ..

, . ., aVISlmos II prosadocznosti 01 napri . . .

aeest sens. . .' otehniceskoe stroitelistvo, B. 11, (1959). ajennoqe sostoiania lessovogo grunla

" ~ .. ,,,"- .,. .

aceasta influenta se va accentua pe masma ce stare a de eforturi se va apropia de stare a limita,

Dupa cum s-a aratat mai sus starea limit a poate fi determinata prin relatiile :

- dupa Mohr-Coulomb :

(2.19)

un de

c

ao = --; tg (f)

- dupa Mises-Botkin :

V(a1 - (12)2 + (<12 - (13)2 + (<13 - (11)2 = V ~ (<11 + <12 + <13 + 3(10) tg ~, (2.20)

1'c unde <10 = --.

tg ~

in aceste relatii (f) ~i ~ au valori diferite. Parametrnl (f) reprezinta unghiul de frecare interioara dupa Mohr ~i care determine inclinarea dreptei de pe diagrama de dependenta intre efortul normal <1n ~i tangential 1'n ce acyioneaza pe suprafata de aluneeare ; parametrul ~ reprezintii insa unghiul de inclinare al dreptei de pe diagrama de dependenta intre intensitatea eforturilor tangentiale "i ~i efortul normal mediu am (eforturi actlonind pe planul octaedric).

Parametrul (f) se foloseste de obicei in cazul problemelor plane, iar parametrul ~ se utilizeaza atit in problemele plane cit ~i in eele spatiale.

Legatura dintre parametrii c ~i (f), determinati dupa teoria Mohr, ~i parametrii ,~ ~i <10' determinatd dupa Mises-Botkin, depind de felul incerearii probei de pamint. Atunci cind incercarea se face la aparatul triaxial, in conditia <11> <12 = <13 (stabilometru), se obtme

, 2V3 sin (f)

tgUJ= .

T 3 - sin (f) ,

C

<10 =--.

tg (f)

(2.20')

~n. co.n~luzie, r~latiile (2.19) ~i (2.20), care reprezinta conditia echilibruIDl Iml1~a, p~l'mlt determinarea parametrilor de rezistenta ~ 8i (f) al ~r valori depmd de aspectul stani de eforturi. Aeeasta arata ea 'pe dia~

MPQ.'5t. 0.11

11.5

Fig, 2.11. - Inf luen tn aspectului stiirii de eforturi a pamtntului loessoid argilos asupra diagramei "t - Yi 1) : 1 - pen tru fL" = + 1; 2 _ pentru [La = + 0,5; 3 - pentru fL" = 0 ; -4 - pentru [L" = -0,5; 5 - pentru P'" = -1.

-I-- 1--6
k:;:: ~ <4
- -~
A. ~ ~ F- r"1
I'f r--
IL i
II ~
2 4 6 II 10 11 ,~ ,S ~. o

gramele de forfeeare 'r,. - Un (dupa Mohr) si -r , - ~ (dupa~. lU" B tkin)

bti f ilii d d .. . .', VIII mrses- ot In

se.o pn a~l 11 ~ r~pte, flee~re dm ele eorespunzind unei valort bine deter-

mma.te a lui y." ~l avind unghml sau de inelinare <l> ~i ~ [114].

2.3.6. Influenla presiunii apei din pori

asupra rezistental Ia forfecare

~ultimii ani ?e pune ad~sea problema proiectarii ~i realizari] eonstructi....• pe t_erenun d~fo~m~bl~e sat.urate cu apa.; in aeeasta categorie de teren'lUi se meadreaza ~l pamlI~t~Jl~ sensibilo la umezire saturate eu apa,

. Pentru . c~leul~~ stablhtatn unor asemenea masive de pamint, eu

,:utorul teoriei echilibrului limita, apare foarte truetuoasa legarea ideii rie8Jl!e rezlstent~ mstantanee, de eoneeptia despre presiunea apei din pori t:d.se.note.aza eu~ <1 ~fortu~ normal care se dezvolta intr-o sectiune uni~ 1 tul l~ mtefl?rulla!lllntu~Ul? eu aU efortul normal efeetiv preluat de sche~ ~~~;a ,al pammtul~l :;;1 eu~ ~(, presiunea apei din pori sau presiunea

. rs 1\,la a, se poate sene, dupa K. Terzaghi [105],

"r' <1 = o· + u, (2.21)

Pentru starea eomplexa de eforturi, relatia (') ')1

aub forma: y ...... ) se poate scrie

(2.22)

TaU = :r,;u + D.

(2.23)

Corespunzator modelului masei de pamint dupa eonceptia TerzaghiFlorin, s-a presupus ca tensorul sferic al efortului incarcarii aplicate instantaneu in momentul initial se transmite in totalitate asupra apei din pori. Ulterior aceasta reprezentare a fost generalizata prin introducerea coeficientului instantaneu al presiunii apei din pori [45, !l9]. tnsa, in ambele variante ale teoriei s-a luat in considerate conditia de rezistenta a lui MohrCoulomb care s-a reflectat asupra rezultatelor finale. Tin{nd seama db presiunea apei din pori, relatia lui Rankine (2.5) se poato exprima in functie de eforturile efective ar = at - U ~i a~ = a2 - u, sub forma

(11 - (12 •

---~.---'=----- = SIn <1>\',

a1 + a2 + 2ao - It

unde <1>r este valoarea efectiva a unghiului de frecare interioara a pamintului examinat.

Rezistenta la forfecare a paminturilor se dotermina in mare masura prin fortele de frecare care apar in timpul procesului de alunecare in punctele de contact ale particulelor de pamint. Devine limpedo ca marimea acestor forte apare ca 0 functie de rezultanta efortului normal preluat de scheletul solid si nu de efortul normal total. Pentru scopuri practice, rezistenta limita la forfecare -r, la un moment oarecare, intr-o sectiune anumita poate fi exprimata prin relatia

-r = c + (a - ~t)tg <1>,

(2.24)

unde : a este efortul normal total care actioneaza in sectiunea considerataexprimat in MPa sau kPa; c - coeziunea aparenta exprimata in MPa san kPa; u - presiunea apei din pori exprimata in MPa sau kPa.

Daca probei de pamint i se aplica instantaneu 0 presiune normala suplimentara ~ a, atunci in euprinsul probei se dezvolta 0 presiune suplimentara a apei din pori ~u = ~~a ~i un efort efectiv suplimentar

~o - ~u = ( 1 -.,.. ~)~a.

Bezistenta limita a pamiutului la alunecare in acest moment, conform

relatiei (2.24), va fi [100, 112]: .

-r' = C + [a - U + (1 - ~pa]tg <1>.

(2.25)

Scazind relatia (2.24) din relatia (2.2[5) ~i raportind cresterea efortului de forfecare ~-r = -:' - -r la cresterea efortului normal ~-r, se obtine expresia primului parametru:

tg p = (1 - ~) tg <1>.

(2.26)

.Aceasta relatie furnizeaza legatura intre unghiul de inclinare p al dreptei limita a rezistentei instantanee a pamintului la alunecare ~i unghiul <1> de frecare interioara (fig. 2.12).

Al doilea parametru K al dreptei limita a rczistentei instantanee a pamintului la alunecare, determinat prin intersectia aeestei drepte cu axa -r, se obtine din relatia (2.25), punind ~a = - (1 (fig. 2.12);

K = c 1: (~a - u) tg <1>. (2.27)

-. " Daca se iau in considerare relatiils (2.26) ~i (2.27), rezistenta Iilllita instantane~ Ia alunecare a. 'pal~lintului consolidat, la un timp oarecare se

poate exprima analog Iegii lui Coulomb, sub forma [100]: '

7m = a tg p + K,

(2.28)

Fig. ~.12. - Dreptele Jimitii ale rez istentel de consolidnre si momentane a pamin tului Ia alunecare,

und~ p~i ]{ si~t. ~ng:hiul instantaneu de frecare interioara 8i, respectiv, coezmnea v ~pemflC<~ mstantanee a pamintului consolidat. '

Daea .Ill /elavm (2.27) avem a = con~t, atunci K creste, in timp ce u s~ redu~e., ~md ": -,,0, ]( -:,c t ~(j t.g <1>. PrIll urmaro, in acest caz, droapta re~tentel I~stan~a:?ee a parnintului la alunecare, in sistemulde axe a- -e, se deplaseaza III sus paralel cu ea insa~i, deoareee rezistcnta instanta-

nee la a~unecare creste odata eu scurgerea timpului. '

}l18a experienta arata ca in cazul general, coeficientul 3 se reduce pemasura cresterii eom~~etitaW pamintului in procesnl de consolidare. D,e aceea, confo~'ill relatl~l (2:26),. dreapta ~.e deplaseaza nu numai paralel, Cl SUiultan se ~l ro~e~te in ,dlreetla cresterii unghinlui de inelinare a ei.

" .n eazul partlCularr emd ~ = 1, conform relatiilor (2.26) ~i (2.27), aVem . v p = 0, ""? = K = c + (a - 1t) tg<1>. Dl'eapta limit a devine paralela cu axa .a. ~I, odata en scurgerea tdmpului, se deplaseaza progresiv m BUS de la pozitia "m - c in momentul apliearii presiunii pina la p~zi+:ia

Till = C + a.tg <1> la terminarea procesului de eonsolidare.' c ~

t . Expenentele efectua~e pe paIlli~tnri loe~soide nisipoase ~i pe pamin~1. argIloaseveu structura tulburata au amtat unnatoarcls :

f - odat~ en .seurgerea t.impulni presiunea apei din pori se reduce c~n orm graflCUhn din figura 2.13;

-- !

Fig. 2.13. - Graficul presiunii apei din pori la consolidarc ~i alunecare ([112).

:- dreptelo care .determina parametrii de rezieteuta sint foarte r;".+elPlatet III cta:zul V~101'1~Or reals, experimentale ~i de ealcul. ~.L\.Stfel depen-

" y e eore Ice smt mtru totul T ifi t ddt I .

( . 2.14). veri iea e e a e e expenmentale

~t!~~e~e~te~ efectu.atev a~ scos !n relief faptul ca parametrii reali de .)forf ins a~ ;nee at I?am~ntul~ll. care se consolideaza in dispozitive

. ~?are,:po. I determinati suficient de precis numai prin masurarea

" ,uun apel din pori, "

Luarea in considerare a presiunii apei din pori, in cazul alunecarii, se manifest{l in principal asupra marimii coeziunii. Valoarea reala a parametrului c creste pina la 30 ')~.

Fig. 2.14. - Rezultatele obtinute la deterrntnarea experimentalii a parametrilor de rezistenta ai pamtrrtului [112] : 1 - alunecare consolidatii ; 2 - valorile experimentale: p = 8° ; J( = = 0,021 MPa; 3 - valortle reale; p = = 11°; K = 0,022 MPa; 4 - valorile.

II

.'------'-----':::c:-----::-':-::--..,.,.,,....-..,,. de calcul : p = 11'; I\. = 0,026 MPa.

0,10 0.'20 O~O MP~

Aceste date confirms corecta aplioaro a metodei de torfecare rapida dupa relatia (2.24), daca in procesul de alunecare se determina presiunea apei din pori, aceasts metoda reducind cheltuielile de determinare a caracteristieilor de rezistenta a paminturilor in stare consolidata.

2.4. Metode de determinare a parametrilor de rezistenta <1>, o ~i ),

2.4.1. Principii generale de incercare la rupere prin eompresiune

Parametrii de l'ezistenta c ~i <I> ai pamlntului se pot determina ~i priu incercarea de rupere la forfecare prin compresiune triaxiala care se efectueaza la aparatul triaxial. Proba cilindrica de pamint se introduce lntr-o eelula cu pereti grosi ~i este supusa unei anumite scheme de incercare. Aceasti1 incercare comports doua faze:

- prima faza eonsta din introdueerea in eelula a unui lichid care

creiaza 0 presiuno hidrostatica a~ a~ ;

- a doua faza consta fie din aplicarea unei sareini suplimentare verticale ~ 1111 fie din descarcarea laterala cu sarcina ~O' 3' asa cum este . prezentat in tabelul 2.1.

In primul caz, eforturile principale corespunzatoare ruperii probei de pamint VOl' fi: 0'1 = ag + ~0'11 a2 = 0':3 = ag.

On ajutorul doviatorului de eforturi (0'1 - a2 = ~0'1) se construieste cereul eforturilor care este tangent la dreapta Intrinseca.

Fig. 2.15. - Prelucrarea rezultatelor Incercartlor triaxiale.

Modificind presiunea hidrostatdca, se efeetueaza 0 noua meereare, determinindu -se un nou efort O'~ ~i 0'; = O'~ cu care se traseaza un alt cere al eforturilor, Apoi se traaeaza dreapta intrinssca, ducind tangenta comuns Ia cele doua cercuri (fig. 2.15).

50

Tabelul 2.1

.Schemele princlpale de incarcare tolosite la aparatul de compresiune triaxialii.

Tipul I Compresluns I Triaxial cu Triaxial cu
tncerciirii I hidrostatica I tncarcare descarcare
I axiala laterala
I .
v··· .. H+ ,H. Hi ,.:.~
as Schema ~5~~;
't;j !- ~=
0 de
..., I
G.i solicitare (1". V·; -
~ 3
! -
1'.,.,
I" ,t 3'-"
Etortul steric 03 e .101 o 2.1 Os
01 + 2G3 03+-- 03---
p=---- 3 3
3
I
Efortul 0 2.1G1 2.103
deviator
2 3 3
q = 3(G1-03)

Efortul steric 03 0, .1G1 LlOa
01 + G3 03T -- 03-
p=---- 2 2
2

II Efortul 0 0~1
deviator ~ 03
2 2
01- 03
q= 2

Drurnul de
efort dupa '[ 'LL.' ~
Lambe,
pentru cazul
II 0-" j;
po. p OA - Compresiune hidrostatica

AB - Forfecare in triaxial prin Incarcare AC - Forfecare In triaxial prin descarcare

r

h__ ~cercarea monoaxiala se efectueaza: in acelasi aparat dar in

.. ..,., a'l = aO - 0 proba fiin d . t~ ,care se

(fig 2 16) :R - , eompnma a doar pe direc~ie verticala

(fig: 2:16)'. upere~ ae produce prin marirea in trepte a presiunii ~O'

• 0'1 - ~O'H 0'2 = <13 = <13 = O. 1

Construind cercul eforturilor se obtine dreapta intrinseca paralela eli axa Oa, rezultind c = ~O'l ~i <I> = 0

.~ 2'

_:X Daea se exprima valorile funetiilor tri • . . .

~) pentru triunghiul ABD . . . ' t. go~ometrICe (tangenta ~I smu.,:lO = t. . ~I respec IV AOD ~I se are in vedere ca AB _ if: .. ·· q, a unCI se obtine relatia -

(2.31)~;':

(2.321 .. 11

Lw ?? !
~' lr:)
I
-
t
. C\-
O) b) Fig. 2.16. - Solicitarea monoaxiala (a) ~i preluerarea rezultatelor tncercarn. morroaxiale (b).

2.4.2. Determinarea parametrilor de rezistenta <I> ~i e

prin metode analitice

.Atunei cind incercarile sint efeetuate in cas eta de forfecare directs, dreapta medie de ecuatie ": = a tg <1>" + c" se poate determina prin metoda celor mai mici patrate, utilizind pentru stabilirea valorilor normate <1>" ~i e relatiile :

t <1>" = n~ai't" i - ~eri' ~'t"i

g n~a~ - (~eri)~

(2.29)

e"

~a7' ~'t"i - ~a;' ~a, "1:',

,

n~a7 - (~eri)2

unde ai, ":; sint coordonatele unui punet in sistemul de axe a - -r, rezultate in urma unei incercari de forfecare; n - numarul de determinari (eel putin 6).

Atunci eind incercarile sint efeetuate la aparatul de compresiune 'triaxiala, stabilirea valorii parametrilor de rezistenta <1>" ~i en se poate face aplicind metoda A. Oaquot [l1J.

Aceasta metoda consti1 in inlocuirea, fiecarui cere Mohr printr-un punct fixat in grafic ~i in care abscisele sint reprezentate de presiunea

medie p = al + a3, iar ordonatele de razele cercurilor q = at - a2.

2 2

Locul geometric al aces tor puncte a fost denumit "diagrama de baza a dreptei intrinseci ". Daca se tine seama de figura 2.17, pe care este trasata dreapta intrinaeca DOOIl dedusa pe baza eercurilor Mohr cu eentrele in A ~i All precum ~i diagrama de baza DBB1, se poate scrie :

OA __ al + az

--"'--'---= = p,

2

. (2.30)

2

't" = e + (tg <1»a = a' + b'er, q = a + bp.

Pentru a stabili corelatia dint. d . t . .

reJapa (2.31) si diaerama d . b·.v rdre re<~~ a ~ntru~seea reprezentata de

Sio. (2 3')) tr I' . <:> e aza a eptei mtrmsecl reprezentata d I

..- .... , re .nue plecat de la urmatoarele r I 1-" t . a e re a-

'. . e avll geomence :

a = OH, b = tg <1>,

a' = OE = c, b' = tg(<l> +z) = tg <1>.

?

--,-~-__.__

4'"

!Fig. 2.17. - Trasarea dlaaram " d b -. '

" CI e aza a dreptei intrinseei dupa A. Caquot [11].

h=7.50m

2-III 2-IV

0,716 0,912

. ~ W ~ ~ W _

FIg. 2.18. - Detcrminarea. dlagramel de ba.za a. dee t " . .

loessul din cart.ierul Dunaren din Galat], In tr insee] pentru

t - AB AO -

g<l>=--- . ffi .-

AD -:- AD = sm 'V = ;sm(<I> + oc).

Legatura dintre b ~i b' se stabileste asttel :

sin (<i> + (J()

b' = tg <II = tg(<I> + (J() = -:;r=====::::=====VI - sin> (<II + (J()

tg <II b

VI _ tg2<11 VI - v

Pentru oh~illerea, rela~iei de legatura intre a ~i a' se pleae~ ~e h~ ega~ litatea valorilor segmentului OD, deduse din ocuatiile dreptei llltnnseeL ~i ale diagramei de baza,

a' -.

1,'inind seama ea pentru -r = 0, (J = -17 = OD, iar pentru q = 0,.

a - v a' a

P = - - = OD, rezulta 17 = b'

bIt' . J Daca eu ajutorul datelor experimentale ob~~nute la 3;paratu l'la:Ia"

se construie~te diagrarna dreptei, se pot determma valoril« parametrilor

<II ~i o utilizind relatiile

nL.Piq. '- L.Pi· L.qi nL.~~ - (L.Pi)2

L.p7· L.qi - L.Pi· L.p;q.

a" = COl cos <II" = ::2~~!__..-~-=----'~

- 2

nL.p~ - (L.Pi)

(2.33)1

in care

(J~ + a~

Pi = """'::"-2-- ~i

al

q = ~-2--

. ". I d - ultate in urma

sint eoordonatele UHm punet III sistemu ~ ax? P i q'i rez " , ... I

unei incercari de fortecare la aparatul triaxial, iar (Jll (J3 efortul pllnc,:p',\ maxim, respectiv minim pentru 0 incercare de forfecare; n este numaru

de determinari (eel pu~in 6), ~

Incercarlle de laborator efeetuate pe loessul din .~arti.erul _Dnnarea, di G 1 .ti [?3] au permis construirea diagramei dreptelllltrlllseCl ye baza c~fol' ~ ~~~uitate obtmute pe probele de pamint recolt~te la 2,50 ~l respe?tiv la 7 50 m adineime, incercate la umiditatea naturala. Pachetul de loess eercetat cuprins intre 2 ~i 8,20 m a fost eonsiderat omo?en din p~ct :~ vedere al proprieta~ilor sale fizico-mecanice ~i reprezentatlv pentru intregu

paehet de loess sensibil la umezire. .. _'

Diagrama de baza eonstruita a perrnis reprezenta.rea d.re~teI lll,tl'l:~~ seei ~i stabilirea urmatoarelor valori normate ale parametrIloI ~e lez. tellta pentru loessul eu umiditatea naturals din eartierul Dunarea dID

Galati (fig. 2.18):

O 0776 MPa ~ c = 0_,511 MPa, ;i'

a= ,

2.4.3. Determinarea parametrilor de rezisten!a <II ~i c pe baza probelor de pamint tubulare

''Pentru studiul rezistentei ~i deforrnatiei paminturilor coezive, respectiv ~,piminturilor sensibilo la umezire din eategoria A, in ultimul timp s-a trecut, in stdtinatate, la utilizarea unor probe de pamiut sub forma de t1lburi cu pereti grosi care se incearca la aparate de compresiune triaxiala ~bile sa transmita sarcini uniform distribuite in interiorul tubului, mexteriorul acestuia, precum ~i in lungul axei sale longitudinale (fig. 2.19a). ..A.semenea aparate au inceput sa, se utilizeze pe seara larga pe plan mondial

[1' 45, 48, 70, 89], datorita posibilitarii de a se realiza sehemele de incar_ ~~ a probelor de parn int prin varierea valorilor celor trei eforturi princi.pale (fig. 2.19).

-. Ineercarea unor asemenea probe ptezinta interes, deoarece permite aprecierea ~i eompararea diferitelor teorii ale rezistentei, aplieabile ~i _pirninturilor sensibile la umezire.

.A. A. Mustafaev in lucrarea [70] a prezentat rezulta tele cercetarilor sale privind rezolvarea problemelor axial simetrice caracteristice ale teoriei «hilibrului limita, in cazul utilizarii probelor tubulare, stabilind forrnulele -eorespunzatoare de ealcul.

. .j; .

" ..

~ig. 2.19. - Schema de Incarcare eu lSjp"cini ~i eforturi a unei probe de parnin t - sub forma de tub ell peret.i grosi.

11.1

' .. ~ i

. . Consideram aparitia starii limita in proba de piirnint, dupa cond.itia cIe rezistenta Mohr conform relatiei (2.5) scrisa sub forma

e , ,

, ,

(2.34)

,j.it:·, ',.

In aeest caz, se pot prezenta urmatoarele situa.tii de distrugere a probei deplhnint:

1) ~l = a,; a3 = aa; (J, > crz> ao - distrugerea probei se produce p ,.marlI'ea presiunii in exteriorul probei (Pb)' dupa care se treee la maritreptata. a presiunii interioare (Pa) pina la momentul cedarii probei ;

_,.. 2) (J1 = (Js; (Ja = (J,; (Js> az> (J, - distrugerea probei se reali~ prin marirea presiunii exterioare (Pb) in prez enta valorilor constante ~presiunii interioare (Pa) !?i axiale (pz) ;

. • 3) (J1 = (Jz; (Ja = (J,; (Jo> (Jo> (Jr - distrugerea probei de

PliJnint tubulare se produce prin marires, presiunii axiale (pz) in prezenta ante ale presiunii interioare (Pa) ~i exterioare (Pb)'

\

~ _ _ _ r;,r>

tn cazul problemelor axial simetrice, cind eforturilenormale ~i radiale devin eforturi principale, conditia de echilibru poate fi exprimata printr-o ecuatie diferentiala de forma:

dO".>:__ + O"T - ell' r

cra _ 0 - ,

(2.35)

unde r este un argument.

Pentru rezolvarea problemei echilibrului limita, este sufieient sa fie adaugata inca 0 ecuatie de echilibru limita etabilita fie dupa Mohr, fie· dupa Mises- Botkin, sub forma:

(Mohr)

(2.36),

unde

(Mises- Botkin)

(2.37)

Starea de echilibru limita a probei de pamint sub forma tubulara, pentru cele trei scheme de distrugere a probei aratate mai sus, poate fi reprezentata astfel:

1) Pentru distrugere prin presiune interioara (crT) cr., va) starea limita a probei tubulare se poate exprima prin relatiile

de, I crT - 0"0 - 0 . K V'K

- , -, a, = vo p + 2c »:

dr r

(2.38)

Punind conditia limita crz(T=a) = Pa ~i rezolvind sistemul de ecuatii, se obtin valorile lui a; ~i cro sub forma [91]

VKp [ ( a )K;:l s; - 1 ( a )K;;l ]

crT = -2c + 2c - + - 'Pa'

K; - 1 r VKp r

(2.39)

2) Pentru distrugere prin presiune exterioara (cra > cr. > cr,), starealimita a probei tubulare se poate exprima prin relapiile

dcrr_+ a, - 0"0 = 0', K 2 VK

crl) = a; P + c p'

dr r

" Punind eonditia limita 0" ,_" '. , ,

obtin valol'l'le ~ o' b f z(r=o) - Pb ~l rezolvmd sistemul de ecuatn

, Vr ';,1 cro SU orma : y ,

.~ a ~ 1 ~ Kp [(1 - K,I ( ~ rh, ·P. - 2,V)(,( : f' + 2c VK.]-

J( [ . , ( b )l-K . (2.40)

. <0'6 = 1 _ 't; (1 - Kp) --; P, Pa - 2cVK1{ -;-) l-Rp+ 2c VKp].

. . 3). Pentl~U ~istrugere prin presiune axiala 0" <, . . ~ 4' probei de pammt se poate exprima prin relatiii.; 0"6> cr" stares limita

(2.41)

:.._ • Utilizind relatiile de leO'atu"~ d' t

'~'comp6nentele de'eforturi i':: dom1an,m1 ,reI c,t~mpon~ntele de deformatie .... B ri de I ~ e lU P as ic dupa A Nad . " f~ , d

'~' e ie e mtegrari ~i substituiri se s.i 0' I ,~'" ai si acin

." 0'6 ~i crz [70]: ' e aJuTIge a urmatoarele forme pentru

:: 1,· "

crr =

J.~ ~ • i"

2]( l' 2<:0 "

p - -+- --- 1'-

In

0"0 =. -2-( 1--R-,r-) (~2-<:O--':::=---1-)~K'-P- A + p ---+- 1'2

D 1'2

'k.···

(2.42)

'cr - ](pVk-; 2 AK (2S 1 )l-/(P

, • Z - 1 - ltp C + 2(1 _ I{p~ DO+ 1'2- + 2cVKp!

~e: ~o este deformatia axiala. t v ,v' ,

!.~ din rezultatele incerdirii p~~~'S t~t~ t ptnuntulUl care se poa te deter~~ studiata, ' e 01 u u are pentru schema de incer-

..

,.,~ .. "~ .

.....

D = 2so(1 - N)a2b2 Nb2 - a2

Conform teoriei Mise» - Botkin, eforturile (1r ~i (10 se pot scrie subforma

V6- - 3 tg Y V6 + 3 tg Y

(2.43)

Relatiile ob'tinut.e permit pentru fiecare tip de incarcare a probei sa se stabileasca formule de caleul ale parametrilor de resistenta ai parnintului studiat. Astfel, pentru schema 1 de incarcare ((1r > (1, > (10) ~i in conformitate cu relatiile (2.39), punind conditia (1r(r~b) = Pa' se obtine [70]

Pe baza relatiei (2.44) a fost propusa de A. A. Mustafaev metoda dedeterminare a parametrilor de rezistenta, ai pamintului pe cite dona probe gemene sub forma de tuburi cu pereti grosi, avind dimensiunile a = = 7,5 mm, b = 30 mm ~i h = 120 mrn (fig. 2.19).

Din cercetarile efectuate [70], s-a observat ca distrugerea probelor de pamint s-a produs la presiunea interioara, pr-in desprinderea unei fi~ii de latime circa hj3, pe fata laterala a probei, situata la mijlocul acesteia.

Alciltuind relatiile pontru cele doua probe ineereate, se obtine sistemul de ecuatii

(2.45)

Rezolvind eele doua ecuatii, se determina valorile parametrilor de: rezistenta a.i pamintului, in lumina rela.tiei de rezistenta Mohr :

pentru schema 1 de incarcare ((11 = c,.; (13 = U\); (1 r > I1z > ue);

T.-· t ?(4~O '<1»\

.Lip == .g"'" o + 2-- =

1

l-K

58

, (a)K

1 Pb - ~ 'P'

c=-KVX b a

2 P (:)K _ 1

(2.46)

P' "

In b - Pb

K == p~ - p~'

In s b

- pentru schema <) d ' v

... e mcarcare (IT 1 =

110 ; (13 = IT' >

r, 116 (1, > (1r) :

s; = tg2(4"')O + <1»

c - =1-](

2 '

(2.47)

, Atunci cind se a r v

ambele scheme de incP ICa teoria rezi.-;tent{·i dupa JU"' -. B .

arcare, se obtin uZ-mcltr'.' l" ises- .. otkin, pentru

)ule e expresu:

tg y = ± 21{

. V6(2 - K)

(2.48)

Semnul + f

»etltru soh so oloseste pentru sch

'. Ex ~ma 2 de incdrcare. ema 1 de incarcare, iar semnut _

, .,- in ~erImentarile efectuat

tur] coezive ,. ' e d.e A. A. Mustaf, _ . v •

. ,~us la obtinerea ~Vl~~ ea:ra~~ensticile fiziee· ara~e~ pe doua tipurr de (, Au putut fi tra~raeteI'l"stlCIlor de rezistenta pr~eentl~ t~betlUbl 2.2, au . p ~ _ t . 1\..-' e urma toarele eoncluzi" . . e 111 a. elul 2.3.

:t ..... .s. eoria lJUses B tk' . l.

~'lUllfla Mohr. - 0 m ofel"d. yalori mai c I '

:. ' 0 C>Ol'lte ell 10 - 2'') O. d . '

, - com ' .... 0 eClt

oClIiin parmd incercarea b '

~ ~rearea in aparat. ,pro elor Ia t<liere direct.v " •

. '- lllcercarii triaxialee a~u JOtm}lrlesi?ue triaxiala, rez~li~:ul st~bl!ometrll,

a va 01'1 ceva mai eoborit e e O"~Illute pe

e.

Tabellli 2.2 helor de pamtnt incercate

Caracteristicile Iizice a e pro -
Grcutatea Greutatea Poroz i- Indicele Indiccle
Densita- volumica yolumica Umidt- de plas- de COIl-
tatea tatca ststenta
tea sche- eu umuli- in stare 01 % ticitate
Tipul de Ietului tatca , uscata ;0
pamtnt g:'cm3 naturala kNjm3 i,
k);"'m3 I IV 11 Ip
Y I" I
Ps I
, , I 43,2 i H',2 0,451
, I r; 1 2

19,9 22,7

1-0,;)44

2.76 2,81

18,80 17,50

1",7() 14.30

! 49,1

10,3

Tabelul 2.3 . III IjJ ale pi'imintului inccrcat

Caraeteristicile de rezisten~a c, e151 ,
cD, y
c,Cl grade
Presiunca de compactare, :'lIP" MPa
I
I I Dupa Dupa
Schema I ! Dnpa Dupa Mises-
de p" p" I Mises- 'IIo]Jf I Botkin
Incarc are p' I p' I I b "Iohl' Botkin
a I I
a b i
, i I
0,0545 T30' 6000'
0, 78 0, ,1:1 0,0674
0,42 0,17 lin 5'
1 0,0725 - ~--- - -
(p" > Pb) - 24°50'
0,1120
--
--- - -- - - --- 7'325'
-- -- - --_ - 0,0400 9'10'
--- - 0,0198
- --- -- .. --_ _ . 0,36 0, 70
0,20 0,43 23'12'
2 0,()63,'i - - -----
-------.--- I 19·3.'i'
(Ph> P,,) n,0·184
" " atunci la numaratoru Daca expresiei tg

- . - a ca incercarea 1a com presiun<:

In aceste conditii, r, ~ol~~~e~~;~:~~I 'fillel comportare~ tan~~l~~\~:

triaxiala pe probe,.;u~u ft~~dare ale constructiilor, spre deose Ire reeoltat din terenuri ~ ue ,7 .

,1 '~feluri de mcerean.

lalte uoua

" 1 a 2 de iucareare,

rimentarea se electueaza dupa sc le1~] tncarcare se ia semnul plus. ~X~\a sernuul minus iar pentru schema oe

. t tei la forfecare

2.4.4. Determinarea in s-itu a l'eZIS en, ' . ,

' '1 sensibile la umezu'e

. . l' Iorfeeare a paminturi or s :\ til. deter-

~~~~~~:;ri1lt;~:{'~~i ;~;,~l~J~~~ :eil~~::rU!:~i ~r~it~01r~ c~:.;~;'~~

mrnare p?a~~"ru sau aparat t'ane _[~nb . va A_ aratul se eompun~ si denumit ;--clz.omet,.. tr este d enum Ita vane test. "p . f . 1'a dOUlO . )] " r incercarea III spe ,a", fi t > la partea III enos '. .x t~r ., ia t.i ',~ metalica pe care 5Illt lxaf '~x de alta . la partea superioara-

dintr-o ,IJa " -nendicular una ata , t lui de tor"

palete metalice d.lslm~~'pe~~ aplicare ~i inregistrare a mOll~en '~tulUi [25]. ~ actioneaza un dlSp'O~1 IV 1. te ca1'eproduee. forfeearea pann

siune imprimat t1JCl eu pa e e

I

IA t~' . t d t 1 ., t . I 1

;#' ncercal'ea cons a III III TO ueerea apara u ur m eren ~l ( ec an~area

.;'.;\ mi,elirii de rotire in jural axulu] longitudinal al (ijei odata en paletele; ;' aeeasta mi~care taie pamintu1 dupa un ci1indru circular drept jar rezistenta

opusa de pamint este masurata prin euplul de rotire imprimat tijei pentl'u a depa~i aCeasta rezistcnt,'i. ]H. Popescul! prezinta 0 interesanta analiza a metode1or de incereare cane ~i de calcul a rezistentei lledrenate la taim'e a paminturilor. In aceasta 1ucrare se ara.tll ca admit-ind ipoteza ullei dis. tributii uniforme a rezistentei Ia taiere pe suprafata de ce<.lare, momentul

' de torsiun., care echilibreaza suma rezh,tentelOl' la taiere ale pamintului in plan vertical (,~') ~i respeetiv in plan ol'izontal (,{!) se poate serie sub forma .

D D" o D' D211 -D3

)1..- - -DH-- ~l' ') ~ _-=- __ ll _ " s. IT «v II

_1_rJ. - ., 'It + ~ - 'It - _ T" + 7u .

2 4 3 2 2 6

(2.49) Daca Be considera 7;; = ,~~ = 7", va10area rezistentei nedrenate obtinute din incercarea eu scizometrul rezu1ta:

2J1/1

T" = -,,-])-2 -:-(H--+-~3~ _-C-)

(2.49a)

Defol'matiile tangentia1e ale pamintului nu au valon egale in cele doua planuri (vertical ~i orizontal) ~i nu prezintil repartitii uniforme pe cele doua planuri orizontale de cedare; datorWi aeestui fapt mohilizarea, rezistentei Ia forfecare poate fi diferita de valoal'ea maxima in plan orizontal ~i vertical. Aceasta situatie obiectiva poate fi exprimata prin llrma-

. toarea rela tie cu earaeter general:

2~lf

'u = ----D~) ,

,,])2 (1l +~V

(2.49b)

~e .LV poate avea diferite valori in funetie de ipoteza acceptata pentru ~~tributia rezistentei la forfecare pe eele doua direct.ii ale eilindl'ului de OIiIIare (uniform., pambolica, triunghi11larii) a", cum se amta in figU1~ 2~'!Oc.

"', ft'

,. . Pentru siguranta se recomanda ca I'ezifltenta. la fmiee-are determi~ta.prin metoda "ane test '" fie evaluat.i pe b"." rdaliei (2.19) in iflOt(,za .'f"tnbuliei uniform" a rezis(cIllei pc ,uprafai'> eillndrului cirCular drcp! ~,~ . Cedare.

.: •... Dacii in relalia (2.49) se iutroduc diferite valori ]1N"ru HID, se ob-~ eli '"por(ul T~/T~ "!!lTde de Ia 1212 la 312, atullei dud "']101t111 HID de Ia 4/2 la 1/2. Intrucit dimensiunile uzuale ale paletelor scizocondue la valori ale raportului 11/]» 1, rezulta ca l11asur~horile

'~ 1) Popescu M., ~erban V., Utiiizore« aparafelor de {ol'{ecure cu oolete pent ri; elJa/[wrea

la taiere a pamin(llrilor coezio», Revista "Constl'uctii" 111'. 11, p. 18.-24, 1981.

61

dlspcziiiv d? . penetrcre forl€(.are

pal eta

.J::; 51015202'530

'Jnghiu! rJe rotirelgrcrle)-

Ol

C)

tru Ineerciiri de teren : a) schem.a

d forfecare cu palete pen . d edare tn func~le

Fig. 2.20. - Apa(ra.tul::'~:~~l)e. b) evolutia rezistentei ~i'sura~~t:~ti:e~ paletelor.

aparatului vane SCIZO .) 'chema eforturilor determma e '

de rotirea paletelor ,c s , .

lat' (2 49) scrisa sub forma

V" As 11 a plecat de la re ;Ia . '

<lesra~urare a incercarn. a

(D)

2 V ~H~.

( __ )M = "u + 'U 3H

TtD2H

• v drea ta in sistemul de a~e

Aceasta relatie rep~'e~lnta 0 incer~arilor cu scizo~etrul, ~ent.1 u '[(2/ D2H)M D!3H] constrmta pe bazAa 'taV dreapta pernnte obtlllerea.

rr ". I (f" 2 21a) ceas '. v I n pent,rll

diferite rapoarte H 2 19. .' p'ortul de anizotropre -:,,, Tu

• V' ~ff precum ~l ra

yalOrllor "t'u ?l. ." .' " ntei la forfecare a,

pamiuutul al't~~~~~~ de influent a asup~a valolf'urfr:;~;f~ i}i in special vitez,'a.

n a "t . de reahzare a 0 v ' • d de geo'

pamintului 11 cons~itmel vI1eza La ri~dul ei, aceasta vit~za depif tel r (0) : realizata la perireria p~ ete or. urn f}i de viteza de rotrre a pa e eo

metria paletelor (H f}l D), prec r-

D (2.;)0)

y = _ (i) = T0.

2

(2.49c)

Geot.

f.[ ProC•

. l of llndrained shear strengtll 0 ctaus-

. ti (on of alllSO ropY

1) Aas, Vane tests fO!, lIlues 19a I

con!., Oslo, 1967, vol , 1.

NOl'lnele amerieane ASTlVI D-2573 -72 recomanda pentru aceasta \;;~;AlIloercare 0 viteza de rotire de 6° /min (1,7 mradjs). Perlow ~i Richards" '. ,teCornanda utilizarea unei singure viteze de forfecare egala cu 15 mmjs, \ Din practica de teren a rezultat ca valorile obtinute din mcercarea de forfecare cu seizometrul sint mai m~ri decit. cele ob~in~te in laborator in aparatul cu casete ; rezultatele nu depind de viteza de rotire 0, care a fost

3) r----,,-~-.-_.,._--r--.

_20 ~

"0

em .5 8 I---+-'o!c

.~ 6 el.

Ol

Fig. 2.21. - Influenta anizotropiei si a vitezei de Iorfecare : a) analiza anizotropiei prin metoda Aas ; b) viteza de rotire ill Iunctie de diametrul paletelor pentru vlteza de forfecare de 0,15 mrn/s.

JD.en~iD.uta eonstanta, ci de dimensiunile paletelor. In figura 2.21 b este reprezentata relatia dintre diametrul paletelor ~i viteza de forfecare de 0,15 uau]« care corespunde pentru valori D = 50 -;- 100 mm ~i 0 yiteza 4~H'otire de 10° -;- 21°/min (3 -;- 6 ml'ad/s); aceasta este ceva mai mare deeit eea recomandata de normele ASTM.

-Din aeeeasi practica au rezultat 0 serie de factori de coreetie pentru vtJorile rezistentei Ill, forfecare a pamintului obtinute din incercarea cu aeuometrul. Bjerrum 2) ~i Ladd 3) au stabilit, pe baza unui bogat material ~ultat din incercari directe pe argile moi, ca rezlstenta Ia forfecare in momentul cedarii pamintului este inferioara rezistentei la taiere determiDatA prin incercarea cu scizom etrul ; aceasta constatare a condus la promerea unui coeficient de corectie a valorilor rezistentei la forfecare AA~ute en vane test dupa relatia : ":u (calcul) = m v; (t'ane-test), undem, !1~!'·I:.,.mpmA denumit factor de coreetie global rezultat din produsul a trei ~ri care introduc respectiv efectele timpului, ale eedarii progresive ~i ~tropiei terenului,

·~F?~l tn legatura cu aceasta., Popescu 4) (1981) ~i Helenelund 5) (1977) au '"lizat conditfile care determina variabilitatea celor trei factori fiieind

1) Prlow P., Richards A. F., Influence of' shear nelociut OIl vane shear strenqth, Geotechn. Eng. Div. GTI, 19i7.

2) Bjerrum L., Problems o] soil mechanics and construction on so]! clays, State of the Sess. 4, Proc. 8th ICLC1IFE, Mosco va, 1973, \'01. 3.

Ladd, et al., Stress-deformation and strength characteristics. Gen. Rep., Proc. 9th Tokyo, 1977, vol, 2.

.) v. nota de subsoIl) de la p. 61

6) Helenelund K. V., Methods {or reducing undrained shear strength of soft dafT no. 3, Swedisch GeotecJm. Ins t., 1971.

.;;pe probe cxtrase din terenul de fundare al unor coristructii la care ritmul ('ae executie este rapid (din clemente spatiale, cofraje, glisante, panouri _mari prefabricate), cea mai indicata rnotodica de incercare apare de t.ipul

. UU. Daca constructia se realizeaza lent, in trepte, lasind timp terenului de . fundare sa se consolideze, se recomanda 0 incereare de tip 0 U.

In cazul parnintur-ilor sensibile la umezire, caracteristicile de rezis. tenta se determina dupa urmatoarele trei scheme [118]:

a) Schema [orjecarii lenie, in conditiile consolidorii terminate iconsolidare prelabilii a probelor de piimint) ~i la uniiditate« lIatnralii S(tU impusa a pamintnllli studiot:

Incercarile conform acestei scheme corespund conditiilor de lucru ale p~mintului inainte de aparitia tasarii suplimentare; ele se utilizeaza in cazul in care se determina caracteristicile de rezistenta <I> ~i c ale parnintului studiat avind umiditatea naturala sau impusa,

Rezultatele determinarii caracteristicilor de rezistenta conform acestei scheme se Iolosese pentru stabilirea presiunilor de calcui ale pamintnrilor sensibile la umezire cu structura naturala, pentru calculul stabilitAtii terenului de fundare etc., in cazul in care sint excluse po sibilitatile de umezire ale pamintului.

b) Schema de [orjecare lenui, in c oniliiiile consolidiirii terminate si a ,aturarii totale cu apa a pamintulni.

Ineercarile conform acestei scheme corespund eonditiilor de oomportare a paminturilor care torrneaza terenul de fundare, dupa manitestarea ta.sarii sup limen tare, ca urmare a umezirii pamintului ; ele se utilizeaza pentru obtinerea valorilor maxime ale caracteristicilor de rezistents. ale terenului de fundare in stare saturata cu apa,

Caraeteristicile de rezistenta care se determina dupa aceasta schema de ineereare se folosesc in principal pentru stabilirea presiunilor de calcul ale paminturilor sensibile la umezire in cazul posibilitatii umezirii terenului de fundare.

c) Schema de [orjecare rapicla in conditiile consolidiuii neterminate (farO, consolidare« prealabilii a probelor de pamint) ~i starii de saturare tota,la

~ • tului la forieeare cu apa a acestor probe.

2 4: ~ l\Ietodiei de ineercare a panull Incercarile efeetuate conform acestei scheme corespund conditiilor

. • .0. "t.tuie determinarea de eomport.ara a parninturilor in procesul de tasare ~i se ut.ilizeaza pentru

.. ~ nintului la forfecare 11. CO~>i \a <I> si coeziune c. a obtine valorile minime ale caracteristicilor de rezistenta a terenului

Obiectul incerdirn. Ptalnta~ . unO'hiul de frecare ~lntenolat'atele 'obtinute din de fundare. '

. ·1' de reZlSe ,". . '" ~ tat ca rezU ' , .' , '- , ~ . ..

par~ll~~etn ?l .. ' . tarile intrepnnse au ara.~ F ci si de metodrca d~ Inee\ . Rezultatele aeestor mcercari se tolosesc pentru determinarea presiu-

Studll~e. ~l c~Ice u numaide aparatura utl~lza a, biu de procedee ~l regu.l nUm: de calcul la pamintur ile sensibile la umezire atunci cind tasarile

incel'can ~e])ln~r~ resupune aplical'.e~ u~m f~aIfe amint avin~ str~~tura 8~1?~~ntare nu sint admise. Acesto presiuni se utilizoaza i~ ~i~lculul ~ta-

care foloslta, ~ "fe incercari se aphca probe 0 .t~ p!)orozitate.:;;l umldltate bllitatll taluzelor sau terenurilor de fundare la care este posibila umezirea

de incercare. cet\b lor preparate la 0 anm~llat' nta~ acestora.

. 'l~ sau pro e . f f ,e sau In ~ a ,. . ~ tV) ~ ~ .., .. .

n~~Ula a cas eta aparatulm de or ~~a~ .. forfecare (rapl(~a san l~n.ad .1~eercan~e la forfecare ~mt ef~ctuate pentru ~lCc.are strat lltol?glC

dnect~la t. de caracterul SohCltar;:ll de 7, .• normale aphcate, pn~ll\ de grostms mar mare ca 1m ~l care ia parte la constituirea pachetului de

In func ~e tntului sub actiunea Inca:-catl'll acestuia atit incerca1'1 et strate sensibile la umezire .

. de starea paml , lid si porozlta ea ., '.. la se po \ p

:}l .. t" O"radul de conso I ar.e·1 In compresiune tnaxla , rd.t~ ,. entru terenurile imbunatatite prin compactare, caracteristicile de

umldlta ecu1bd. 'cHi [129J, cit ~l c~ e prl t~ (OD) forfecare conso 1 ,a re~lstenta se determina pe probe de pamint consolidat in conditii de labo-

(le forfeca~'~n :lI.f~rfecare. conso!id.t~ I~:~: :ooren~tii (UT!) [58, 118]. r'J1li:.?:.",.,.r, pe.~tru u~a ~au doua varietati de pami~turi ee YOI' intra in alcatuirea exec~ta tl! (c rn :;;i forfecare neco~so. 1 . d netodici de Incercar~ la ,f(: 'i , ... :tulUl de pammt compactat al terenulm de fundare, a1 ramb1eelor,

nedl enAada tarea uncia din cele trel tw~n r:z~lvat. Daca se fac lilcerca1 "pluturilor. din spatele zidurilor de sprijin etc.

oP. natura problemer e . ..

te prezentati'\.

d~ . rivire la valorile lor. In figur~ ~:221eede plastiCitate

I}i recoman an c~ a. orectie zlcbal in functie de In Ice

variatia factorulUl ~ c ,b . < 10)~ > 't"~, si de limita de c~ur~e~ e~ile argiloase conRolidate no~~1 (~ > 1';0) 't"~ > 't"I[,.

. Pentru paml~ U'nturile argiloase supraconsoh a e ,'0 . .

in timp ce pentru panu .

1u~

0\ . . . a) In {unetie de indicele de, plasticitate I

. 1 orectle global m ..

Fig. 2.22. -',Varia\ia factorul~)l i~1e f~mctie de limita de curgere. .

a valorile rezistentel

·1 . saturate cu ap , . . valo-

In cazul paminturilor ar~l :Z:rulsint intotdeau?-a supel'lo~d~ C011.1-

la fOl'fecare ~eterIni~la~e .~~t~C;r~n incercari ned~enat~ In~i~~~~t~elor obtirilor coeziU11.11 ~'" ~l. e :eI.rrn stea la rindul lor, srnt supe> _ si respectiv

t· ciala tar ace, 1 .17). - >C, 'z.

nreRiune nax, , , .. ne monoaxta (~ . '" !

J:' t~' 1 edometru (compr el:;lU

nu e a

1 [11 15J

cw <-- (jz " ••

2

~ . te prezentata

1 'le lor In flgura 2.22 ed lasticitate

. roandq,ri cu privire la: va1obr~1 in f~nctie de indicele e p

~1 reeo c lui de corectle go' v

variatia factoru Ul' 1 < 1,O)~ > "'fE'

~i de iiroita de ~~;1~~~~ile argiloa~e consoli~aa:~n~~l~~~e (~\o>l;O)"~ > "".

Pentru p'. ;'. lnturile argiloase sup .

in timp ce pentIu pam

\0 ~~

i " .: ~'.ooo' m \

'I

1Cl~

~,5C

~ Q8 1 ~ 0,6 '[

~ \ _bCQr"~ •. ~\ :"~~-t~'0' "'"7

<.J Oiol ~'"'.r _ -,,,,""-,' \

~ \ :

2C'~L-- \

2~ I

g ~~

u, 00 ' ;;:;-~-50-~-80 10J 120

. 0 2C ""

Pklsticita\e(%) indic.e Ii' ae

0\ . ie de indicele de plasticitate I

. 1 b 1 rn : a) in tunct

tIe" 0 a .

. ') ')2 _ \'ariatia factorului ,de fcore~ie d~ limit a de curgere.

FIg. _." . b) in uncv . tei

. a valorile rezlsten, e1

~. " r iloase saturat~ en ap , ., su erioare valo-

in cazul pamllltun101 a ~ oroetru1sint Intotdeau~a iratul de com-

d t ntnate cu SCIZ ~. drenate III ape (' bti

la forfecare .. e er~ t • roinate prinincercan ne, .. t superioare ce10r 0 t riloI' coeziunn C,,' e .er stea la rindul lor, sin c > _ si respectlv pref\iune triaxiaU\., Jar aC~"~u~e roonoaxiaHi,): '>"" >" 'z'

nut~ 1a edometru (compl esi

c < ~ (jz [11 , 15],

.. . 2

b)

panlintului la lorfeeare

4 i" Metodici de incercare a

2 .• D· ". . 'narea

'I nstituie determ.1

. ~, lui la forfecare 1. co. .~ <t> si coezlUne c.

Obiectu1 incercaril. pal~~n~l~nO'hiul de frecare }ntel'l°1~~~e1e "obtinute din

arametrilor de rezl:"te~;a: ri~se au aratat ca ~e~ud netodiM de incer-, 1;t~dii1e ~i c~rcetal'l1e l~lld~ aparatura uti~izat~, c~l~ d~ procedee ~i regnh il1cercari deplnd nu ~um une ap1icarea nmn ans,am ~mint avind str~~tura, care folosit. a, care Pl~~~~rdtri se ap1ica probelor't~e PI)~rozit<:1:te. ~i mmdltate

, care Aceste 1· t la 0 anumi a

de Illcer~ . , b lor preparae , stanta. V)

natmala sau pIO e. lui de forfecare san In, " ida sau lenta

direct la caset~ adPar:::acterul solicital:ii ~e ;,fo.~f~~~~ai~a~plicate, pri~i~fe

tn funct1e e . 1 actiunea lllcarcarll . t 'a a tit incercall

~mintu1Ul sU) '" 'tatea acesUl,' ~ pot

~i de.starea p~ du1 de donsolidar.e ~1 por~zl compresiune triaxia1a, sl~data

uroidltatea, gl~ ~ [129] cit Sl cele pl'ln ~ (CD) forfecare conso 1

de forfecare dll'eC\a . . c~nsolidata drenata 'ta (U U) [58, 118].

executa 1?rin: Tfor.ecar~~care necons01iclata nedrena.' : . e incercare 1a f(:1':, nedrenata (C '[) ~l f~ d'n cele trei tipuri de metodl~!a se fac incerca11

-\.cloptarea unela 1 bi mei de rezolvat.

~ d 'nde de natura pro e

fecare epi

'.'1

, .pe probe extrase din terenul de fundare al unor eonstructii la care ritmul de executie este rapid (din clemente spatiale, cofraje, glisante, panouri mari prefabricate), cea mai indicata metodica de incercare apare de tipul UU. Daca constructia se realizeaza lent, in trepte, lasind timp terenului de

. fundare sa se eonsolideze, se reeomanda 0 incercare de tip 0 C.

In cazul paminturilor sensibile la umezire, caracteristicile de rezistenta se determina dupa urmatoarele trei scheme [118]:

a) Schema [orjecarii lente,in condiiiile consoliddrii terminate iconeolidare prelabilii a probelor de pam1nt) ~i La umiditatea naturalii eau impusa a parntntulu i studiat.

Incercarile conform acestei scheme corespund conditiilor de lucru ale p~intului inainte de aparitia tasarii suplimentare ; ele se utilizeaza in cazul in care se determina caracteristicile de rezistenta <t> ~i c ale pamintului studiat avind umiditatea naturala sau impusa,

Rezultatele determinarii caracteristicllor de rezistenta conform acestei scheme se folosesc pentru stabilirea presiunilor de calcui ale paminturilor sensibile Ia umezire cu structura naturala, pentru calculul stabilitft,~ii terenului de fundare etc., in cazul in care sint exeluse po sibilitatile de umezire ale pamintului.

b) Schema de [orfecare lenta, in cOlleli!iile coneolidiirii terminate ~i a ,aturarii totale en apii a piimintului.

Incercarile conform aeestei scheme corespund conditiilor de cornportare a paminturilor care forrneaza terenul de fundare, dupa manifestarea tHarii suplimentare, ca urmare a umezirii pamintului ; ele se utilizeaza pentru obtinerea valorilor maxime ale caracteristicilor de rezistenta ale terenului de fundare in stare saturata cu apa.

Caracterieticile de rezistenta care se determina dupa aceasta schema de Ineereare se folosesc in principal pentru stabilirea presiunilor de caleul ale pamintunlor sensibile Ia umezire in cazul posibilitatti umezirii terenului de fundare.

. c) Schema de [orjecare rapiela 111 condiiiile consolidiirii neterminate (!ara consolidarea prealabilii a probelor de piimintJ ~i starii de saturate totalii cu apa a acestor probe.

Ineercarile efectua te conform acestei scheme corespund conditiilor de co~portare a paminturilor in procesul de tasare ~i se utilizeaza pentru a. obtine valoriIe minime ale caracterist ieilor de rezistenta a terenului

de~~. '

Rezultatele acestor incercari se folosesc pentru determinarea presiunUw de ealcul Ia pamintur ile sensibile Ia umezire atunci cind tasarile 8~~~~ntare nu sint adrnise. Aceste presiuni se utilizeaza in calculul stabilitatll taluzelor sau terenurilor de fundare la care este posibila umezirea 8oCestora.

. Incercarile 130 forfeeare sint efectuate pentru fiecare strat litologic de grosime mai mare ca 1m ~i care ia parte la const.ituirea pachetului de 8trate aensibile Ia umezire.

1 •. Pentru terenurile imbuniftatite prin compactare, ca,racteristicile de re~18tenta se determin~l pe probe de pamint consolidat in condiW de la.bo~wr, pentru una sau doua varietati de paminturi ce VOl' intra in aicatuirea 8~tuIUi de parnint eornpactat al terenului de fundare, ai rambleelor, a.I )1mpluturilor din spatele zidurilor de sprijin etc.

6:)

te prezentata

, ' Ta10rile lor, In figur~ 2:22 ede lasticitate

andari cu pnvlre l~ , 1 bal in functie de IndlCele P

~i recolll i d corectle go.' v

riatia factorulm e. ' 1 ( . < 10)~:> "u'

v,a d l"lllita de curgere"l se consolidat,e norma Ao l'O)"~:> "r:;.

~l e ~ ntru pl1minturUe ~rgl oa'l ase supraconsolidate ("0>' .'

. e tru pamintunle argl 0 ,~ .'

in tinrp ce pen·

_--c----~ .. \ '.,1e ~\

tD fOC~ ;---~

/- - ~loool en \.

I

£

,j

'"', '0

~ ~9 \

~ o.s 1

~ Q7 \. BjE'rrum. '\

] Q6,L--_--~-~--~

~ 50 . 100

L. .• de curtlere t ·f.) ,---

\mITO '3

1 QB I

~.' 0.6~

'1S \ bC'-Qr", .oe. :.c£;;::~~. 01 m'7

~ O~\ ;:."'r_ ~T<L"" \

]wL \

'a ______,-~

U- ~-~~,- 10n 12C

00 - 50 80 v

'0 2C IJJ .. ,0)--

. . ae p'osI\Clta.e l Yo indK.?·E'

, 1 d plasticitate I

0\ f .tie de in dice e e.

. ie utobal m: a) in une .

, 'J 22 --' Varia\ia factorului ,de fC:~~~l~ d~ limita de curgere,

Fig. _, ' .' b) In . ist ntei

7, valol'lle reZlS e ,

" iloaRe saturate cu apa, ., superioare valo-

tn cazul pam~ntufllol ~~fzollletruisint. intotde:u~: aparatul de con:-

la forfecare ~eter~ll~la~~i~~t~ prinincercari n,ed~,:a ~~erioare celor Ob~,l: rilor coeziunll ~'" ~ e :er stea la rindul.lo~, ~l _ > c > 't"z ~i respectt' 'eRiune triaXlala, mr ace"" ~e lllonoaxmla). ." ."

pI k. 1 edometru (compre;,;IU

nute a

1 ~)

c < _- (}z [11, 1;) ,

'" . 2

llamintulni la forieeal'e

4 ~ Metodici de incel'cal'e a ,

2 .• D· > 't' dete1'mlnarea

'1 constl me ,

v' lui la forfecare 1, '1'a cD si coezlune .c.

Obiectul incercarii, pamt:n~l~nO'hiul de frecare vlnteflo1~a,tele 'ob~inute dln

'I . de rezlsten;a . ,'" aratat ca rczu . di , de incer-

~~~'%~f!r~tcercetari1e in~ldP~;:~a:;'a utilizata, c~ii dd;~~~oce~:e IIi reguli

~l~ercari depind nu numai n: a licarea unui ansalll ~ nrt avilld stru~tura ~are folosita, care pr~ns~~~ca,ri ie aplica probe1or't~e Pp~:zitate IIi Ulnidltate

" are Aceste 1 .' t 1" 0 anullli LV ~

de lUcerC· 1 prepara·e <" 'tanta "

natura1a sau probe or lui de forfecare san In II ,. ra ida sau lenta)

direct la caseta aparatu t rul solicitarii de !o,l:fecare ale ~-plicate, pri~iI!-f

tn functie de ca~aceb "'ctiunca incarcarn normtu1'a aUt incercaI'l et

'~ 'ntulm su <"" 'tatea ace'" ", ,v po

~i d~,starea P~ld~l de donsolidar,e ~1 por~zl compresiune triaXlala, sl~dat~

ullliditatea, gl~ V[l ')9} cit ~1 cele prln v OD) forfecare conso 1

Ie forfecare dll'ecta . ~ 'n"olidata drenata ( 'tv (UU) [58, 118 J.

~xecuta ~ri(~~T~o~fef~a~:c~~e :Sneconsolida~ad nedr::~i:i de incerCal'~ la .f~~~:i

nedrenata ", don cele trei tipul'l e l~e t Daca se fac l11celca

Adoptarea unCla 1. roblemei de reZO va .

d 'nde de natura P fecare epl

.pe probe extrase din terenul de fundaro al unor constructri la care ritmul de executie este rapid (din elemente spatiale, cofraje, glisante, panouri mari prefabricate), cea mai indicata metodica de incercare apare de tipul UU. Daca constructia se realizeaza lent, in trepte, Hisind timp terenului de fundare sa se consolideze, se reeomanda 0 incercare de tip G C,

In cazul paminturilor sensibile Ia umezire, caracteristicile de rezistenta se determina dupa urmiitoarele trei scheme [118]:

a) Schema forfecaril: lente, in condiiiiie con8olidarii terminate iconsolidare prelabild a probelor de pamtnt) ~i la umiditateo naturalii sasi impusii a parnintului studiat.

Incercarile conform acestei scheme corespund conditiilor de lucru ale pitmintului inainte de aparitia tasarii suplimentare ; ele se utilizeaza in eazul in care so determina caracteristicile de rezlstenta cD IIi c ale pamintului studiat avind umiditatea naturala sau impusa.

Rezultatele deterrninarii caracteristicilor de rezistentii conform acestei scheme se folosesc pentru stabilirea presiunilor de calcui ale pamintnrilor sensibile la umezire cu structura naturala, pentru calculul stabilit'tii terenului de fundare etc., in cazul in care sint excluse po sibilitatile de umezire ale pamintului.

b) Schema de [orjecare lenui, in c onditiile consolidiirii terminate ~i a ,aturarii totale en apa a piimintului,

Incercarile conform acestei scheme corespund conditiilor de cornportare a paminturilor care formeaza terenul de fundare, dupa manifestarea ta.sarii suplimentare, ca urrnare a umezirii pamintului ; ele se utilizeaza pentru obtinerea valorilor maxime ale caracterieticilor de rezistenta ale terenului de fundare in stare saturata cu apa,

Oaracteristicile de rezistenta care se determina dupa aceasta schema de Incereare se folosesc in principal pentru stabilirea presiunilor de calcul ale pamlnturilor sensibile la umezire in cazul posihilitatii umezirii terenului

de fundare, .

. c) Schema de fOlJecarerapida ill condiiiile consolidiirii neterminate (Jara oonsolidarea prealabila (t probelor de pamint) ~i 8tal'ii de saturare totala cu apa a acestor probe.

Ineercarile efectuate conform aeestei scheme corespund conditiilor de comport.are a paminturilor in procesul de tasare ~i se ut.ilizeaza pentru a. obtine valorile minime ale caracteristicilor de rezistenta a terenului

de fundare. '

Rezultatele aces tor incercari se folosesc pentru determinarea presiunUor de caleul la paminturtle sensibile la umezire atunci cind tasarile S~1!limentare nu sint admise. Aceste presiuni se utilizeaza in calculul stabiUtittu taluzelor sau terenurilor de fundare Ia care este posibila umezirea a.cestora.

Incercarile Ia forfecare sint cfectuate pentru fiecare strat Iitologic de grosime mai mare ca 1m ~i care ia parte la constituirea pachetului de Strtt,te sensibile la umezire.

~\ Pentru terenurile imbunatatite prin compactare, ca.racteristicile de re~lstenta se determina pe probe de pamint consolidat in conditii de labopentru una sau doua varietati de paminturi ce vor intra· in alcatuirea l1'i!'I!!>".~"u· de pamint compactat a1 terenului de fundare, al rambleelor, t.urilor din spatele zidurilor de sprijin etc.

. lui de presinne latel'ala

2.4.6. ])eterminara coeiiCl{'ntn Ul' . ~

. ~ '. ortu,ntu, dl'oseblta

l~ A repre;.r,mt'1 0 imp "" ecial

,', fieientul de pl'eSiu.l.J.e lat~~r:l <1 .: " deformatii ,1 pamintunlor, 1I1 sp . .

\.. oe , .., S HiI'll de dOl tun ~l. .

pentl'u eer~eta.le,\. '.~ ite <lin <lepozite loe?tiOl~e .. , , it i "Ie 8tandardir,n,te 1~1 tl'renunll' cun~t~~l" .. tit metodele cit ~l dl~P?Zl 1\ e. te .. H1 A. Pini'i

In pre;.r,ent l1pi'ie~e a .... 'ficientului de pre8lUl1.e la e~.~ .. , in aHl-

pentru det:enllinal'ea .. ~.~ll~l ;(~8~(~l'tcI'lninata, fie in 8ta.~)l1~1,~1~:1 ~~~leexeel!t ia, aeuIll.pI'C8lUne,a la,tel,l a cu nea incerca.ri. Ace8tE.~ <1VdI(\' C., .• 'e prezintr1

. te -utru a:'leme (' ,..... din pan cal

rate adapt,\.l' pl' , nit mawnLl'ea pretil~nn.~\'~e1 . le Pe de alta parte,

sh1bilollll't.!'~:lor, I:~~R~~1 (11mpn1 marimii pres1~Ill~.lt.t~~~a~~ se face pe ba-za o influent,a llllPOl', lui d'ter'lninare,\' pre8lUnn a ,l'

't bil 111et1'u Ul L . t, 1

in caz nl s ,a 1 0 " . .. efortului onzon ,a. . ,,'unii lateralc

"j it -are '1 m .. 1I'Ullll . . d t mlnarea 1)Il>ti1

a.le(fern arm I" c . " [33] permlte e er . 1. De (1Se-

e- DiSP~)Ziti~·u~ ~r(:~u~ l~U ~tructura natur~Hi, 81Lturate c~e~El:I~atie.

in terenul'l aI'gllua~t. "LLb. ' ate determilUL ~1 modulul de t lui constii

. -st apa,rat 1:\e po, ' b"t ,,\:1 edomeru , .

menea, cu a,cl't tat in dispozitivul 0 l~nUl , (.~lt·;ne si 40 em" 1:\upra-

Ap~ratu mon:., > (tel1Roinel) avind 2 e~ll ~n~ ;1. • -i exterior rigid, dintr-un inel de ten~lUnne(" este f'oI'lnat din doua ll1el~., .. c\l.l·ntL'rl·or :-;ubtire.

1 1 de ten:>'IU " ' , . . ,,1 ce ,~, ,. '

fata. Ine u E' . ~'. .c d 0 (frosime In~1I mare, '. . .. 1 I in fUlletit'

, . 1" • l'lma S1 a,ln ",' 1'1 ·te prill e<t eu , '

alcatUlt om <1,,' ':-. , arui (frosime se 1:\ta·l)1 e~ '. . >' 'unii lateralp

format din duralullHnn~: (\,;-C, .,_, a,ratului ~i de va.l()l'lle pHH1

de sensibilitatea necesd,l'a a ap

. ~ (f' .) ')3)

lirlllta 19. ~.- .

b)

a) : I [33]'

. . ii latera e " .

. . . detcrminarea prcslUlI . I 'erid

F"'. ').23. _. J)iSPOZltIY p~ntIu . I din duraluminiu: ~ - me nbd,

I,.,. - " '\' 'ulul' ] - me _ 't, (' _- fun •

llci'ttuirea dlSP07.1 l\ '. ',. _ ahar: a - pIS on. J. "

(l!' .. _ .... _ 3Clll llWllometl ulUl • 4 . P .' ~ _ produs ludro[ub•

dm ,1Ia.lIa , J; . "mint: ,,_ tensorezlstOl, '

I - prolM t.e p b) grufic de turare. .

. . ' f' q t, 4 m0,reI

. 1 i din duralumimu sint l~a~, . -,' rei

P, fat <). eX tCl'ioa,ri'i :~ m.elu.~, . 'lulu i din alama sill t fIxa'Le 4 111," .

e .'. "t. 'xterloaI ,l ,1 Hie .

tensometI'lce I,ll" pe ,~~' "(~ ",- '. rezu1tata de 30 ohnn.

d eli~'lI'e ('u H~Zl"ttIlt,l

e COIUP "c'

.LUCHt' uuucut: LeIlHOnWlTICe smt protojate hidrofug. Ambr-le inclc, intre ell' en un material etans special care nu lmpiedicii alungirea

U"JlUIILU' de tensiune sub actiunea presiunii Iaterale, au orificii eoaxiale introducerea acului unui manometru de mica presiune, cu ajutorul se masoarii presiunea apei din pori.

Dispoz.itivul de comprimare dispune de un disc pe care reazerna ba de pamint ~i de un pahar de ghidaj prevazut cu Interspatii suf'iciente, -"''''L. __ sa excluda fenomenul de frecare. Atit paharul cit ~i discul se umplu apa, atuuci cind se masoara presiunea apei din pori.

Presiunea asupra probei de pamint se aplica . cu ajutorul unui piston )oros umplut eu apa ~i aetionat de sistemul de pirghii al edometrului.

'I'ararea inelului de tensiune se face cu ajutorul unui balon de cau.nue avind volumul initial mai mare decit volumul inelului care trebuie tarat.

Din graficul de tarare se observa ea acesta variaza liniar, prezentind lin mic histerezis care nu depaseste 8% (fig. 2.23 b). Viteza de incikeare 'ilua prezentat vreo influent-a sensibila, ceea ce a confirmat faptul ca inelul .. duraluminiu nu dispune practie de inertie .

In timp ce se maRoara marimea presiunii Iaterale cu ajutorul tense, metrelor, se masoara I;\i deformatia probei pe vertieala cu ajutorul microoompara.torului.

Proba de pamlnt se reeolteaza in mod obisnuit, prin extragerea ei am monoliti cu ajutorul stantei.

_ " Incarcarea probei se face in trepte de 0,01; 0,025; 0,0;,) si 0,1 MPa; desearcarea se face in sens invers, Fiecare treapta de incarcare se mentine pina Ia stabilizarea presiunii laterale, durata acest. eia rezultind de circa 10 min, iar gradul de consolidare u = 30 -40 %, pentru argile sau argile ·nisipoase.

, ..... Incercarile se efeetueaza la curent electric constant, trecut pI' in atabilizator, iar citirea tensometrelor se face dupa cca 15 min de la pornire.

In lucrarea [33] sint prezentate rezultatele a 20 de tncercari efectuate pe argile, argile nisipoase ~i nisipuri argiloase avind caracteristicile din tabelul 2.4. Inrerpretind rezultatele obtinute (fig. 2.24), s-an putut trage lU'matoarele concluzii:

1) In intervalul de presiuni 0,00;,) ... 0,1 MPa, presiunea laterala t.otala variaza liniar in functie de cresterea presiunii vertieale.

, 2) La. descarcare, in special Ia nisipurile argiloase ~i mai putin la

:argilele nisipoasa, presiunea latera Hi i~i pastreaza valoarea constanta pina la acel moment eind inoarcarea verticala a scazut la 0 anumita valoare p~, caracteristidi fiecarui tip de pamint incercat (fig. 2.24 b). Astfel in I::~~I &~ ~ncarcare ~i descarcare, presiunea orizontala poa te varia in

(2.Gl)

1(;

11ilde A este eoef'icientul de presiune lateral a ; q - presiunea laterala.

::',.; Marimea incarcari! minima Pmin' la atingerea careia, in procesul de descarcare a pamintului coeziv, incepe reducerea presiunii laterale, are .oarea:

.. '

:;.)

Pmin = ),(Pc + p) - Pc'

(2.52)

~e Pc este presiunea de coeziune.

C?

r;p:,I,,:' ::::~tin"'''t i.\ 22,00 \ 0,29 \. :.:: II :'.:: 1\ ~;,::

20, ';'() 0,21

argila nisipoasa 0 0,17 1,34

17 50 \ 0,57 1,0

, ril ',., Oresterea presiunii laterale la umezirea probei de pamint depind e de

argila . . 'I' amintulUi ~H;np, -nr

.. ' , l'llfluent,a anizotroPl,e ,P,-"u recoltat dtlP~ ,r es~unea exterioara verticalg ~i anum e : cu cit este mai mare preaiunea

1 t 1 nuna b care s w -rl ,'!ertlCala inainte de umezire, cu atit este mai mare valoarea presiunii late-

4) Pentru a uetc , . Iost incercate pro e·, tele accstor incel'C~ .. ~le, Aceasta lege se poate explica prin aceea ca in timpul umezirii, distru-

valorii pre~iuni~ l,~tel:<.~lt~n~~,~cul~r pe ace~t~. Re~~~f taiate perp~e_ndiCula~ ~ea rezistentei legaturilnr dintre particulele de pamint eu structura

axu] U1onohtulUl :;-1 P1CldP re"iune latera1a ell PdlO 't peniTu eel t,alat dtlP .:1l8.. ,.,turala atrage dupa sine 0 marire consid erabila a cornpresibilitatii s,i 0

' ta C;-l coeficientn e p 1 c 1 ,. ori mai mare eel' :til

ar,a _ Lll' niono1itului a fost ue "J , ' ra lo('~~tlri: .fer lC~orare a rezistentei la deform are prin forfecare, Ultima conduce la 0

pe ax . lui ... . -t'nderea 101 a:sup ,1 ru .ii.o,,:,e~tere rapida a d eformatiei verticale (a tasarii suplimentare) ~i totodata

axa nlOnohtn rn. . " acestor studn 8,1 eX~l . -Ind stahili1ea y<.t 0 .. cre~terea presiunii Iaterale a pamintului umezit.

Desigur, contll1Ua,~ e~d > din tara noastra, prn 1 . ,.. .

1 . itelor 10es801 e , ~:;,.

lor s.i c epOz ~

. i+ia1a instan-

1 -~ a valoarea Illy .. d te1'-

. .' f"ul'a, 2.24((, fie () )sen,;;~ c . . 'dircaru, e ' .

3) Din grabcu1 dm I,,; qrut'~l imediat dupa a,phea1ea III ste de 1,5 or!

tance a p1'esiu~~i latel1'ale'r~R~Ule \atera1~1 ~ drui yalo~r~o:~atia specific;;t

. ,~ un eCleflelent (e. p 1 T ,t (detenmnat pentru e

mlI~a . d it~" cehu ~ta)1 iza

mal mare ec.

stabiliz,,,trt). I-\r .. 19

11 _~"'PO-

-- o.~ .

b)

• _1

.-~ r

~~----~n.i------~~~~

c)

" '1:13]: 0) functie de

. r inlurile arg1loase ,.' descarcarea!

. ii laterale III pam rin incarcarea ~I 2!'i .

F· 224 - Yaria~ia presmn < 0 ')1' Jp = 0,024; b) p . '}a nisipoasa en W = 0, . Ig. . .". .' "iloase en W = ,-, r : S = 1,0; ~) algi ; -. ') en juarea fmp'lIISIPUlI arg _0-7·h=1,(., . -014' 5=0,:J.( b-

;ami~tnlni: 1) arlg~~. c;) ~i;:ip ~~.gilos en _.W =. O'{ 71;'5~{'-ax~lni 'nonolitulUi; Z - pro a

0-6' S = ,. ..) roba talala III U" 'I'

It. = ,.:J., anizotroplel; 1 p. . pe axul monolItu jj L

in eons1derare a taiata perpendlCulal .

Tabelul Z.4

presiunii latel'ale *i respectiv a coeficientului presiunii laterale sub actiunea dif'eritilor factori, <11' permite explicarea multor fenomene care influen- 1ieaza asupra stabi1itatii terenurilor de fundare ~i ,1 taluzelor formate din paminturi sensibile Ia umezire .

In Iuerarea [83] sint prezentate datele experimentale si interpretarea lor privind detenninarea presiunii laterale in tirnpul umezirii paminturilor sensibilo la umezire care in prealabil au fost supuse unui cfort vertical

conRtant 171, .

E:xperimcnt<l.rile au fnst efectuate cu ajutorul unui stabilometru adaptat anume pentru asemenea incercari. Proba de pamint a fORt incarcata numai cu sarcina verticala, in trepte de o,or; MPa pini'L la valoarea constanta Ia care se efectueaza urnezirea pamintului. Au fost, utilizate probe din pam int natural (fig. 2.25, curbele 1, 2, 3) ~i probe din pamint en structura tulburata (fig. 2.25, curba 4), In aceste grafice fie poate observa ca tasarea suplimentara, care depinde de raportul eforturilor principale,

• era Insotita la inceput de 0 crestere :1 presiunii laterale, iar dupa aceea de 0 .. reducere relativ mica a acesteia *i, in final, de 0 stabilizare a prosiunii laterale, care raminea conRtanta pe toata durata incercarii.

r'"
~
/
r.7 "
V ...
TT l>
T ./
...... ~
~~ -,
U. 1:.1 :>
~ [
a _II j
=
i= 11 \
• l'i TI \
~ 7' ", - ,.
7 1.
10-' ,~
, <,
'.do. ... - -_ t-L r 'itO Mil.

4

...

-;: 0,0' •

c

, ..

c .1,04

6

o,t.t

• I

o

o

40

90

10

60

60

100

50

7Q

110

Fig. 2.25. - Graficul de varilltie a presiunii Iaterate si a t asarfi suplimen tare in t.impul umectarfl pAmintului sen sibil la umezire [83) : piimln turi loessoide sensibile la umezire 1 - ()'t = 0,3 MPa, 2 - ()'t = 0,2 MPa, 3 - ()'t = 0,2 MPa, 4 - ()'t = 0.3 MPa; nisip : 5 -- ()'t = 0,3 MPa.

-- vnrlat ia presiunii laterale;

------- var iat ia t asar il su pf imen tar e.

e

p= •

1 + n.

structurau) [52] AVll"'. .

~,{)zitia . . . ~.,. lin e~L coezlUn" .'

&J ~I eoml~achta!eapiilIJilltuJUi .,. II p~mlare este detcnnin'lV

~ar~wu.le, In cazul COIll l'~I~'''P~?tIV, l~rc~urn ~i de numa~:ut de fractmn: argiloase, num~rutJ~I ~,~~I p~m~nt cu continut . Cr-.,ltUl'l dmtl'e particule

- Reori~ntarea particulelor

in ~unclH" de Ielul ,~Ulrii de IltJ I

141.) Of) """ ;"q",,\, b) 1:1 mJ+

.; c orfecarc: d) ('OlJlprc_ _-.:_-

srune nlonouxiah'i. ~~~ ,

, v OJ b) _-c~- =c:~

~atonta apropierii 101' intI'(' ('1

lar la ° ~finaI'e II p,lmintului ;H .. e:;st~:J~ducel 1:1 1ll,1rirea copziunii

~ ructuI'a!;l, dt'nuIn'F <., .sP rec uc«. ~

partlCulelol' primare in I ,1 l1_lneol'I :-;pcundal'u pste a" v

.-.: •. T.U ... • stabil (1 " ui« lUI apos 1)1"" '.' sIgurata

( i ,e ue ~I1Jca1i, SilI'ul'i <Ie fier ~' ~(um ~I de cimentarea,

g ps, calbonatl de calcI'U . etc.) sau eu l("Y'ltUI'I' I t

urn . ' , san' etc ) '"" les a-

eZ.lrea acestOl' paminturi c . v"

'.I" .. "-Uco.UelLzlUn~ s.truct1_lrala se lll~I~t~t'~~:;~n ~:o~ificarea compa«,

, e~I eoezmne,1 pl'imara c 't m,~r:lea compactiMti'

, structul'ala d£' mUlte .' res e datonta apropierii pa ,t' 1

aVI~d aceea~i umiditate n~~~~~l~'educe in comparatie cu a~~=

lUne~lrea pamintului .' ~ . .

gl'Oase mtr . . , da tonta mterpuI ."

d ltV e paItrcule ('are pe de ' leIll unor pe1icule d

e a a parte Pl'odu di 0 parte redue legat'l e

intre particule ? Izolvarea partiala a 'a; .'1 uri e molecu-

a acestora det~ co.ez}unea structural~ scad~ ~lII or care asigura

t ' '" rml~a marinwa presi :. " l:U~C: Ordinul de

ba ,asaHa SUpJllnentanl a p'lmi~~I: ~I umldltatii critice la

za mcercarilol' efect ,t 1 c u UI re:-;pectiv.

cit variat' ua P a aparatul I f

fun t' ,Ia presiunii <Ie cO{"ZiUll ue orfecare [66 101]

c re de YaI'ht· "e ao a p'lmint1ll"l ' ,

relaiia c ,m umiditMii lor 'e c lor selh,ibile la,

, ,>; poate aprecia suficient de

Presiunoa lateraHl totala a pamintului umezit se compune din presiunea la.terala a scheletului ~i presiunea apei din porii pamintului. In timpul saturiirii probei de pamint cu apa se desfa~oara perioada activa a ta,;arH suplimentare, Dupa umplerea porilor cu apa, viteza tasarii suplimentare se reduce pina la amortizare. In acest timp se produce 0 preaare a apoi din porii pamintului in directia vertieala, ceea ce determina 0 reduccl'e neinsemnata a presiunii la.terale, Ciud excesul de presiune a apei din pori comparativ cu presiunea hidrostatica dispare troptat, iar procesul de ddormare se termina in totalitate, in pamint se instaleaza 0 presiune latpralil, constanta.

Cresterea presiunii laterale la nisipuri este mult mai mica tl ecit la parninturile loessoide umezito [83], (fig. 2.25).

In concluzie, se poatc spuno ca in paminturile lo essoidc supuse unei stari complexe de eforturi (at > a2 = (3), la presiunea verticala eon:-;tanta, umezirea acestora provoaca 0 crestere importanta a presiuuii laterale, odata cu modificaroa starii de eforturi in pamintul supus umezirii, ceea ce inseamna ca, in procesul tasarii suplirnentare, m{~rimea. presiunii laterale devine 0 marime variabila .

Acea~ta concluzie este ilustrata de relatia [74]

unde peste presiunea unitara verticala asupra parnintului ; 0 = a .. + ay + + a, - suma eforturilor normale; A - coeficientul presiunii la.terale, Pontru p = constant, odata cu modifioarea lui 0 se modifica i5i L

Dupa oprirea procesului de tasare suplimentara, presiunea laterala capata 0 valoare constanta.

Rezultatele incerearilor efectuate pe pamillturi cu structura tulburata (fig. 2.25, curba 4), arata 0 aceeasi lege de variatie a presiunii Ia . ca l;'i la pamintul natural, eu deosebirea ea pre:-;iunea laterala la umez probei creste mai putin,

In cazul depozitelor loessoid e saturate cu apa, pentru calcule se poa considera coeficientul de presiune laterala ). = 1 [66, 108].

2.4.7. Influenta diferitilor Iaetori asupra miirimii parametrilor de rezistentii <P, c, ~i A

ao(W) = a tu: ) _ P.I W

0\ U . 0 n --_,

Wo (2.54)

parametrul car- -

pe masur '1 e Clll'llcterizeaza ordinuI d

1a nmidit~t~~nJZi~'ii p~lm.intnlui eu ap,l. de/7",duce~~. a presiunii

vI" e :saturatlC efeetiva w' a UIlliultatpa natu-

a oru Coeziullii in f .' ,.

rel t" .' UUetle (Ie v: . '.

a ;le I"\IllJ ilar'~ ,.' ana tia un 'd't v

a, car« are forma' 11 latii Be poate

Marimea celor trei parametri de rezi"tentii principali ($,0 l;'i ).) ai p rilor sensibile la umezire este influentata in principal de structura tului si de umiditatea "a.

brice solicitare de Iorfecare a unui pamint provoaca 0 1'('01' a particulelor solide din care el este forma t ~i care tind sa se reorienteze directia forfecarii, (fig. 2.26). Probele, avind porozitati ~i umiditMi id

dar diferind ca structura., VOl' avea 0 rezistenta la forfecare diferita. probele de pamint eu structura flocula1'a VOl' avea 0 rezistenta la LVL~~-"" mai mare decit cele eu structura de tip dispel'S.

Coeziunea piiminturilor sensibile la 7tme.ziTe, foarte cornplexa, I"\e

re9te in principal fOl'telor de atractie moleculara dintre particule, .

tatii prin intermediul inveli~urilor de apa adsorbita (eoeziune preeurn ~i a Igaturilor de eimentare formate la contaetul dintre

C(W)=co(W)_Pl to

o c n--.

lOo

~i P Sp ]lot d

c " 'etcl'mina cu relatiile

Po = .:!.o(wo) - ao(W,) In Ws - lnw;'

(2.55)

70

(2.56)

7t

Itooeziunc stl'Ueturalil) [5') AV,'

~pde COlI!Poz,it,ia ~i ('ompaetitlt,e:'1a\lln~"L co~ziunii }Jrimare e:-;t . '~ ~(, de legatun mtre partieul r IMlIlll1tullll respeetiv ir e ,deternllnata

,r mai l'idicat de fl'<lctim ' ~' , 1: cazul COlllpl'im,lrii un'l e;llIl_l ~l de num::'iIul " 1I dlg!Ioa.-;e, nUm:ll'ul de 1 'O"V 1 p,:l1ll,nt cu continut "(M,ltUI'! dmtTe particule

Fig, 2,2G, - i{pol'ienl. ,

de pamint in Iunct r ~r,(a partl(,lIlelor ntJ

eforturi [lU), )'P (l felul slarii de

, a stan'a ",' " -

fompresiulle' c) f -r • 1J1l,lala; b) fJD

' 01 ('earl" <1)

", siunr- mOnOtlxi~;W, (,O!lJpl'e_ a) b _-

:'",erescind d'1tor'V' ) C)

,. , 1 a aproplPl'ii 1 ' '

~,'prlma\e, WI' 1'1 0 afinare a r; O! mtr~' de, conduce la r ,v,'

. Coeziunea structul"ll_!J,t!lIllntulul aeeasta se redue n,Hlrea Coeziunii

iCMagreO' ' (,t <enUlllitV e.

~ Marea partieulelor ,.', ' /1 uneori secund, "v" '

l ~ ~u leg/tturi :-:tahi/e (dp l::l~~~~~e l~l Ill~'diul apos, pre('u~~t~i ~tte ,aslgurata . 'M'e a ap,l, (gips, carbonat', I, ':1, sarur, dp Iier etc.) sau "I, ~ cm~entarea

Prin urn ' ,I ( ( caIcm, ~are etc) cu (g,1tUl'l nesta-

~x " PZll'Ca acpstor ,v,, ••

. ,,,,,,...,,tll lor, eoeziunea st, p,unmtul'l eu apa sau prin IT

. ~estor p~lminturi u' :' IUet~rala ~e modifica Prin n:o~ 1 lcarea eompac~ulel ' ,e::;l Coezmne'1 p " v' munrea comp' t' v '. ,J..' • 0:, c,oezmn('a ~tructur' V l' lunara ere:;;te datoriF "~'c ltatll

~.~l pammt avind ace" ,:1 a (, p,mu1tp ori se reduce in a aplOpI~nl parti>i!t, Prin um " ~al;il uIlluhtate naturala 1 cOIllparatle cu ace-

BobJ{' eZll ca pamint I ' , .

n- mal g-roase intre ,,' u ui, da tont:1 inter un ,"

iar 1) '1 '1 v pa,I t.lCule care pe £I P er n unOI' pe1icule 1

, t ( e a ta }Jane pr I' e 0 parte redue 1 <r'V' ( e

, tura intrp partic 1 O( U? U lzolvarea partiala "v p~atunle mo1ecu-

'ilducere a ace.-;tora (f~' ,eo,ez!unea Mructural~ sca~ :-;arbunlor care asigura

lire se PI' I e eJ m lIla m~trinl{'a ' ' '" e ruse'. Ordinul d

',", o( uee ta,,;al'eH I';Upl' v 1Hesmnu si umid'Ct" '. e

':.1't: Pe l>a~a ineerc;ll'il(;r >/:~te~tara a p~'imintului re''ipec~i~:ll erltlCe Ia

"l1ezu!tat ca V'I1'" t.i e (C uatt' Ia Hl)al'at 1 d .

"':ezire, in fun~t:~,l~ l~l't'~iu~lii de cO("ziune G' ? ,v e !orfe~'are [66, 101]

.ct prin rehii~ de 'ill'latm nmiditcltii lor, ;p ~~::~I,nt~n1~H' senl-libile l~ ?<f' e apr ecia suficient de 'f., '

~p G'o(W) = G' (10) _ P I 10

;~ , 0\ U 0 n ~~;-'

e P~el'te }J<1rametl'uI cal' ., '" ' 0

:Marimea celor trei parametri de rezistenta principali ($,0 :;;i ),) ai p~hnintu- eZmlle pe lll/'isura l ,~ ~:~~dc!er~zeaz;'l ol'dinul d, .

rilor sem;ibile la umezire este influentatil in principal dp structura pamin- ,".. Wo pin~l, 1a Ullliditatt~~l~ ~.lI,. U .p:lm,mtului eu a13I1. •.. de.eI ~duce~~, a presiunii

tului Ri de umiditatea sa. " Variatia v'l ," , e :-;atllI'/1tle efectivil, w' a umlultai('a natu-

0', I' 't l' f f ' v "t v 't '''''''1',' <1 OIll Coezmuii in f' , '. ",'

!'lce so lClare (e or ecare a unUl pamHl. provoaca () 1'e01'1en are"" "''''' a plIntr-o l'ehqie :,irr j], "v unqw de vanatia '

a particulelor solide din care el este format ~i care tind sa se l'eorienteze dupa '.'.I.;~ ..•...• ' . J <11 <l~ can' are forma ' Ullllditatii Se }Joate

directiaforfecarii, (fig. 2.26). Probele, avind porozita~i ~i umiditati identice i!<.'

dar diferind ca structura, VOl' avea 0 rezistenta Itt forfecare diferita. ARtfel, ~l probele de pamint cu structura floculara VOl' avoa 0 rezistenta la forfecal'e '~f mai mare decit cele cu stl'Uctura de tip dispers,~(

Goeziunea parninturilor sensibile la nme,zire, foarte complexa, se dato- ,:'~l ParalIletrii re~te in principal fortelor de atractie rnoleculara dintre particu1e, manifcs- I: tata prin intermediul inveli~urilor de apa adsorl>it~ (co eziune prim,arii), ),;0. precum ~i a 19i1turilor de cimental'e formate 1a contactul dintre particule t:

J

Presiunea laterala totala a pamintului umezit se compune djn presiunea laterala a scheletului ~i presiunea apei din porii pamintului. In timpul saturarii probei de pamint cu ap:1 Be desfa~oarii perioada activa a tasacii suplimentare, Dupa umplerea porilor eu apa, viteza tasarii suplimentare se reduce pina la amortizare. in acest timp ae produce 0 presare a ap ei din porii pamintului in directia verticala, ceea ce determina 0 reducer e neinsemnata a presiunii la.tcrale. Cind excesul de presiuno a apei din po ri eomparativ cu presiunea hidrosta.tica dispare treptat, iar procesul de deformare se termina in totalitate, in pamint se insta1eaza 0 presiune latera.Ia eonstantii.

Cresterea presiunii la.terale la nisipuri este mult mai mica decit la paminturile loessoide umezitc [83], (fig. 2.2.rl).

In concluzie, sc poate spune ea in paminturile loessoide eupuse unci stari complexe de eforturi (G't > G'2 = (j'3)' la presiunea verticala constanta, umeztrea acestora provoaca 0 crestere importanta a presiunii laterale, odata cu modificarea Btarii de eforturi in pamintul supus umezirii, ceea ce inseamna ca, in procesul ta:-;arii suplimentare, marimea presiunii latera Ie devine 0 marime variabila .

AceaRta concluzio este iluetrata de relatie [74]

e

(2.53)

p=--- 1 + 2"

unde peste presiunea unitara verticala asupra pam intului ; e = G'," + cry + + (j'z - suma eforturilor normale; A - coeficientul presiunii laterale. Pentru p = constant, odata cu modificarea lui e se modificii ~i t"

Dupa oprirea procesului de tasare suplimentara, presiunea laterala capata 0 valoare constanta.

Rezultatele incerearilor efectuate pe paminturi eu structura tulburata (fig. 2.25, eurba 4), arata () aceeasi lege de variatie a presiunii 1aterale ca ~i la pamintul natural, cu deosebirea ca presiunea laterala la umeziroa probei creste mai putin.

:In cazul depozitelor loessoide saturate cu apa, pentru calcule se poate considera coeficientul de presiune Iaterala ), = 1 [66, 108],

2,4.7. Influenta diferltilor Iaetori asupra marimii parametrilor de rezistenta <Il, e, ~i A

70

Po = G'(J(Wol - G'o(w,) In lO, - In wa •

Pc = ('(too) - c(1o,) In to, - 1n Wo

,-' \ '-' ;

(2.54)

(2.55)

(2.56).

Daca presiunea de eoeziune se exprima prin paramctrii de rezistenta ai pamintului, se poate aerie

p = c(wo) ctg <D(wo) - c(w,,) ctg <D(w,,).

C In to, - In 100

(2.57)

Variatia valorii coeziunii se poato exprima ~i prin relatia

(2.58)

unde

in care c(1Oo) ~i c(1Os) sint valorile coeziunii pamintului cu umiditatea naturala, respectiv saturat cu apa.

Datele experimentale [66, 101] au evidentiat ca la Ioesaurile care au fost umezite timp de 3 luni, forta de coeziune s-a redus cu circa 90 ... 98 %, in timp ceunghiulde frecare interioara s-a redus numai cu 10 - 30%. De asemenea, s-a constatat ca Ia paminturile sensibile la umezire, daca umiditatea creste de 3 ori, forta de coeziune se reduce de cca 10 ori, iar unghiul de frecare interioara se reduce numai de circa 1,5 ori (fig. 2.25).

Ooeficientul de frecare inierioarii; si prin el unghiul de freoare interioara, po ate fi determinat aproximativ in functie de umiditatea parnintului prin relatia [66]:

(2.59)

unde

iar j(wo) ;f(1Os) sint valorile coeficientilor de frecare interioara ai pamintului eu umiditate naturala, respectiv saturat cu apa.

Din figurile 2.27 ~i 2.28 se poate vedea ca valorile obtinute in aparatul de forfecare directa sint ceva mai ridicatc decit cele obtinute in stabilemetru. Reducerea substantiala a valorilor <D(1O) ~i c(1O) se produce la inceputul intervalului de umezire dupa care reducerea devine mai putin sensibi1a.

Se poate tragcconcluzia ca prin ridicarea umiditatii pamiuturilor sensibile la umezire, forta de coeziune care asigura in principal rezistenta pamintului respectiv capiita 0 modificare substantiala.

Unghiul de frecare interioara, jucind un 1'01 seeundar in asigurarea stabi1itatii loessurilor, prin umezirea 'pamintului respectiv, i~i reduce valoarea in masura neinsemnata.

Aspectul aratat, privind reducerea valorii parametrilor de rezistente prin umezirea pamintului, este specific locssurilor sensibi1e la umezire. La

'~: paminturile obitmuite t;' I' .

'Ii ad' v. '. '.1 me eosebi Ia cele a 0-'1

'~, bca pnn ~meZlre valoarea uneh: I' ~bl o.ase, acest aspect este inv

- su stantIaI, in timp Ce forta de CO:Zi~~ ui ~ freca!,e interioan't descr:~ ,: e se leduce III masura neinsemnata

c r,

"'a MPa o.!> o.~

• - din incerc Or; .0.- din colcula 0_ din incercori c - din colQule

0.2 0.2

U1

A

~--:_ 0 ..

~~

G 0 '5 10 ~ ~o • ,~

Fig. 2.27. - Curbele de varialie 1 ,'" 2~ so ~

a c preSllll11J de coeziune sl l' 0

cl'e~terea umiditiilii [lOlJ "I a e forte) de coeziune functie de

., MPac .

., 0,2s

o ,C"-loiorfecore dlrec1t;;d:-----,---~ I • .. C·~ in "tobi\ome1ru

--____J "" .t·- 10 fcrteQore direct"

...... f~ 11'1 stob',\ome1ru

o

10

p' 1~ 20 '25

rg; 2.28. - Curbele d " 3Q t

e v~rIaIIC a parametrilor de rezisten. .

slblle la umezire, funcpe de Ull1idf~~e~)[~llJa depozitele !oessoide sen-

Ae v •

in ~sta observatie este d v •

, . flguri1e 2.29 ~i 2.30. emonstrata ~l de rezultatele cercetari10r ex Use

" Asupra caract . t' '1 p

() manif v • ens ICI or de rezistenta <D' .

are ,esta preSlUnea de consolidare . " v ~l C, 0 Importantainfluenta

" a Cmcerc~r~i paminturi10r sensibi1e IfltIala, precum ~i modul de efectu-

lid ercetan1e efectuate cu " a umeZlre.

are 1enta [52J au aratat ca mai~~:~l me~od~?idi de incercare prin consopreSlUnll e conso1idare determma 0

7"

.)

In acest stadiu, ung-hiul de frecal'e interioara i-icade datortta patrunderii pal'ticulelor marunte in macropori , ceea ce creeaza 0 netezire a supra-

fete10r de lunecare.

, _ in stadiut al doilea, cind pl'csiunea de com;olida1'e creste de la

presiunea c1'itici:L crcr pina la 0,2;) ... 0,30 l\IPa, perioada in care 8e dezyolt:L ~i se commma in CNt mai mare parte tasarea suplimentara, coeziunea incepe sa scada datorita diKtrugerii strneturii pamintului Kensibil la umezire. desi prill apropierea particulelor coeziunea primara creste tntrucitvaPe masura cre~t~rii pref'iunii de consolidare, intensitatea reducerii valorii coeziunii scad e. In acest st adiu unghiul <D [ncepe sa creasca datol'ita apa,ritiel mai multor puncte de contact tntre particule.

_ In stadiul al treilea, oind presiunea de consolidare creste peste

0,25 ... 0,;)0 MPa, adica d upii C'e s-a eon:suma,t rasarea 8uplimentari1, coeziunea se mic~oreaza en 0 intensitate mai redusii., datorita cre~tel'ii coeziunii primare determinata de apropierca particulelor. Cl'e~terea coeziunii primare compenseaza partial reducerea puternica a valorii coeziunii

determinata de scaderea coeziunii secunda;c.

Unghiul de frecare interioara (j) sc mareste cu valori recluse in acest

stadiu de incercare, datorita ere~tel'ii reduse a compactita1;;ii pamintului. 'eonsolidare, sa obtrnut int

Varia tia co czi unii , ~i a unghiului de frecare interioa'" <P, in W"ficelc ' "bl4li pro bei. Aceste cresteri :;a1ul cor;"p u!'zawr d e crestere a compacti-

din figura 2.3t, " fost stabilit" prin incercari cicctu.te Cll di,pozitivul '" In concluzle t b .' prez~n ate m tabeluI2.5.

de rortecare dircctil, pe haza schcmei de foriccarc consolidat. ,i drenaLa I S. Ia determinarea ";ra~:er~:~ct:r:lat~ ? mar.c ateu!ie. metodicii de Iucru 7.1 lie rezistenta ale paminturilor sensibile la

U

ma,nife,~tare deosebita a earaeterii'it icilor de rezist enta c ~i <I> ale depozitclor loessoide si anume :

_ In primul stad iu de ineercare, cind pre,;iullea de con,;olidare crc~te

de la zero la pl'ef;iunea eritidi crcr' adiea plna la apal'itia ta';[lrii snplimentare,

_

Fig, :2.2\!. -- Yari:l\ia coeziunii c Iunct iv de umidilate [toll: 1 - penll'll piimint uri iocssoidc ,1rg'iloase; ,'j -_ pentru piuu in luri loessoide nisipcasl'.

coeziunea creste deoarece parnilltul i~i mentine "tl'Uetnra naturalii nemodificata. Aceasta crestere se datoreaza de a,.;pmcnea ~i :-;poririi coeziunii primare, determinata de apropierea partienldor intrc 'ell' prin crl'~tel'('a

compactitatii p~tmintului.

Fig. 2.30. - Var iat i a unghiului de Irecare interioara <D [uuct ie de ullliditale [52J: 1 - PClltru piiminturi loessoidc argiloasc; ~ - pcntru pamint uri loes-

soide nisipoase.

10). Pal~intu1 asezat in cas eta era umezit ti . ~ v

eonsolidare prealabila tolosite in I. . 1l_lP d~. 2 .. : 3 orev' ~ncercarile

ul de umiditate al probelor a a~~ne, cl~cl sern de mcercari, dupa ce

~i 0,6 MPa iar presiunile de forfec~r~ ~~ ~~~;~ ~,80 ; f?So't3de 0,1 ; 0,2 ;

• , ,'" ~l , MPa.

MP.a C Q06r--':--'--~--~--~--~

a)

H (J'

v • • 0 0.1 0.'2. o.~ 0.-4 G.~ ll,o MPo..

Dupa stabilirea tasarii pr b I

d_etenninat gradul de c~m acta~e ea~l' ~upuse c~)Il~olidarii p:ealabile, s-a,

.tunp~l aceestei eonsolidart s-a produ ,p~.n~ntulu~ dl-? proba v incercata. In totaIa a probei de pamint. Pentru fi ,s a;sare,a suplimentara partiala sau

. iecare interval de crestere a presiunii de

Tabelul 2.5

Varlatln compactttut li piiminturilor sensibile Ia umezire in Junette de cresterea ef'ort.ului de consolidare

Numarul

Crest erea efortului consolidare MPa

de I

Cresterea compactrtatu kN/m3

operat iei

1 de la 0 la 0,1
0.4 ... 0,5
2 de la 0,1 la 0,2
0,7
3 de la 0.21a 0,3
0,6 ... 0,9
4 pina la 0,6
I 0,7 . " 1,7 75·

umezire, pentru a nu obtine valori care sa nu corespunda cu cele determinate in conditiile reale create de constructia amplasata pe asemenea terenuri,

Pentru a elimina influenta marimii presiunii de consolidare, se recoruanda ca lncercarea la forfecare sa se efectueze la presiune constanta cuprinsa intre 0,2 ~i 0,5 MPa ~i care Srt fie apropiata de prosiunca nOl'mata a terenului de fundare respectiv, iar forfecarea sa se faca la trei presiuni cuprinse intre zero ~i presiunea de consolidar« aleasa.

In cazul paminturilor sensibile la umezire din categoria A de sonsibilitate la umezire sau compactate prin proced eele cuno seute, factorii de influenta sint aceea~i (umiditatea ~i rnctodica de incercare). Aeesti factori produc in general 0 reduccre a valorilor caracteristicilor de rezistenta c ~i ct> in cazul cresterii umiditatii depozitelor loessoide ;;;i 0 crestere a acestora in cazul maririi corupa.ctitatii pamintului studiat.

Functie de greutatea volumica in stare uscata a parninturiior sensibile la umezire, se observa 0 crestere at it a coeziunii c, cit ~i a unghiului de frecare interioara <l> odata cu cresterea greutati; volumice in stare useata a pamintului respectiv (fig. 2.:32) [.'>2].

MPOI C

Fig, 2,32, - Varia l ia cocziunii c ~i a unghiului de freeare Interioaru <1> iunct ie de greutatcn voluruica ill stare uscata [52] : ---- prin metoda Iorf'ccar ii lente;

--- pr!n metoda forfecilrii rapide;

1 -- W = 15,9 % : .? - w = 18,9 % ;

J -- IV = 19,9 ';1/, ; 4 - IV = 2:3,9 % ;

5 - W = 1~),9 ~~) ; (J -- LV = 15 C;~ ;

7-11'=19,9%;

-i2 B

a.A
--- f32:I
l'
,- ~_-
b::. _- _-- -"'l
---
t"d_ 17

Goeficientul de presiune laterala A. variaza liniar odata cu marrrea umiditatii paminturilor sensibile la umezire incercate, asa cum arata studiile ~i cercetarile etectuato pe probe de pamint sensibile la umezire incercate in edometre speciale [1].

Prin umezire tot mai puternica, depozitulloessoid sensibilIa umezire sufera distrugerea structurii, capatind 0 stare plastica care deterrnina aparitia fortelor ide frecare in planurilo verticale. Marirea coefieientului de presiune Iaterala odata cu cresterea umiditatii pamtntului arata 0

76

i '.u:e.1tere coreepunzii'oarc a compouentei orizon . .. .

. ·-.i~ (fIg. 2.33). Oresterea eforturl'lol' d .' tale a presnmn din pamint

,)l • e compresmne p di .

'''' apare ca urmare a dispunerii pamintul ,,' " , e irectie transversa1::1,

Iaterale din ce in ce mai marj j .,:, ~l sen~lbl~, la umezire Ia depiasari

respectrv. pe tnasura cI'e:;;teru umiditatii_ pamintului

A o a. 0,

Flg. _.2.:33, - \"aria\ia coefieientullli pre- qs SIUIlIl laterale l"lInc\ie de umictitatc [66], 0.

o.s (),2

r-r- t"""-
,e
7
g --"'~
k Do
_AI It~ 0
4
~O4
v:
1-"" 8 111 18 20 2.4 ie .% W%,

Relatia care exprimj; veriana '. ,_' 'v

aiune laterala "A in funetie de m./,' aploxunat~va a coeficientului de pre-

. rilor sensibile 1a umezire' se PO."t:I~r~~1 :-rujduf lUI de umiditate al pamintn. . . . , . scne Su) orma [66]:

),(10) = !\(w ) .r, ),(10,) + "A(wo) _

0., 10 _ U' (w - Wo) = /{wo) + Icui,

s 0

(2.60)

nnda

"A(Wo) = ),(wo) - ),(ws) -"A(wo) w si K = !\(ws) - "A(wo)

Ws - 100 0 , ,

to, - Wo

A A(WO), I, (wsl - sint va10rile c Ii t I '

pammtului cu umiditate naturala r _,oe l~.l~l~ U ui de presiune laterala a

Determinarea variatiei ma~' espec n ,sat~rat cu apiL

~e~sibi1e Ia umezire sub a~tiunea 'e~n:lltl ~~Iresldunll Iatera~e a paminturilor

1I1Itemv, '" ' orUllor ecompresmn ' ti IV

. anrea preclzICl de caleul a tasa '1 . t bi , v ,,' ever ica a per-

) an or ~l s a 1litatu terenului de fundare.

(2.61)

2.4.8. Rezistl~nta de, dumta a pumlnturilor sensibile

, . . ct umezu-s saturate eu apu -

$e cunoa~te ca pamintmi1e sufera deform t ..

_:pentru un anumit raport intre efort ''1 adll ~e curgere, de lunga durata :!Care conduc intr-o seris de caz . ~1I ,e . e unecare ~l de consolidare :respe~t~v. Astfel, in cazul terem~Itol~'td lefucerea rezistentei pamintulul

_(~~eslbI1e la umezire saturate cu v de "undare formate din pamintur] ~lel. I'ezistentei in timp a ami~pa" ev me ~eces~ra cunoa~terea varia' .... ezlst~ntei constructiilor realIzate pt:lm p entru aSlgurarea stabiIitatii si

, In Iucrarea [i] sint t asemenea terenuri. . .

-1; labo~ator privind rezist~~::efe aI~n~~z~ltat~~e stugiilAor experimenta1e .• . ~ezlre saturate cu apa s( utiIizate~' t ura a ~ pammturilor sensibile ;;.;&U ost efectuate pe probe de v, a e!,enurl de fundare. Ineercarile ~rez~~tate in tabelul 2.6. Probeka~mtv ~ carol' car~cteristiei fizice sint

fubilizarea consoIidarii sub aetiuneaP~:::nt va~. fost l?-undate eu apa dupa

. earcarll vertwale de 01 MP 02

, a"

77

MPa ~i respectiv 0,3 MPa, iar apoi au fost supuse forfecarii sub diferite incarcari orizontale, ment.inindu-se constanta incarcarea verticala,

Prima proba a fost supusa unei tncarcari orizontale maxime care producea ruperea instantanee a probei. Asupra celorlalte probe consolidate cu prima valoare de 0,1 .MPa a incarcarii verticale au fost aplicate tncarcan orizontale mai mici decit cea de rupere, determinindu-se timpul seurs de la aplicarea incarcarii orizontale ptna in momentul forfecarii probei, precum ~i deformatia obtinuta la rupere, inc1usiv variatia deforma~iilor functie de timpul scurs pina la rupere. Diagramele acestor vaeiatii sint prezentate in figura 2.33.

TabelHI 2,6

Caracteristicile Iizice ale pamintului ineercat

Compozitia I I
granulometrica Limita Indice Grell-
Limita Greu- tatea Greu- ,
Umidi- de de de tate a volu- tatea Poro- I~dlce
tatea fra- plas- volu- mica I e po-
curge- min- tid- spe- zitatea '
% mica in T - I 'X rozr-
re tare tate CI rca I 0 tate
Fract.iunca 0' 0/ kN/m3 stare g/cm"
10 /0 % %
uscata
I kNrm''
W wL wp Ip '( Id IS n I e
I
>0.05 20
0.05, ,
" ,0.005 65 9.3 31.2 20.8 10.4 16.20 14.70 2.72 46 0.8&
<0.005 15 Din analiza aeestor diagrame s-au putut trage urmatoarele concluzii [1]:

- la incarcari ma.i mici deeit limita de rezistenta de Iunga durata, curgerea lenta neamortizata nu se dezvolta, iar deformatia de durata, are caracter de amortizare ;

- la incareari mai mari decit limita de rezistenta de lunga durata, procesul de curgere Ienta include stadiul curgerii lente amortizate, a curgerii stationare ~i a detormarii progresive ;

- eu cit incarcarea verticala de consolidare este mai mare, eu atit rezistenta de rupere la forfecare :;;i deformatia de durata sint mai mari ; - deformatiile orizontale limita OHm la care apare distrugerea pamintului, au 0 imprast.iere a marimii in limitele 14 ... 200/0, in funetie de valoarea incarearilor de forfecare.

In figura 2.34 este prezentata variatia in timp a rezistentei de duratii ~i a parametrilor de rezistenta ai pamintului sensibil la umezire saturat cu apa. Diagrama respectiva arata ea odate cu scurgerea timpului, rezistenta pamintului la forfecare se reduce, apropiindu-se de 0 valoare numita "limita de durata". De asernenea, se constata ca reducerea cea mai mare a rezistentei la torfecare se produce in decursul primei ore.

Rezistenta de durata la forfecare pentru pamintul respectiv, in tunctie de reziatenta lui corespunzatoare timpului de 0 ora, se poate scrie sub forma:

"0:> = (0,93 ... 0,96) "t=lh'

(2.62)

78

,-.,:. .s "'~'..ul._ "_.I_61.U(_,L ";".d-':-f" >'it' lU(_ll t"OlL~rH '. ,,_ -'. _ .

,."eJ:"lbll la umeziro saturat ell' ._ ':1 ca TOlP, ftc coeztuno c a l)amintllllll' O'h 1 If' " ,ll)d t;-'l reciu' - ti

h III (e recare interio. ,- ffi, ' " , .-.; In llllp cu circa 43 30/ .

f rv , • • -,' ,11'<1 '1' R-a InlCSOI" t .',. _ _ . /0' UU-

Oat te til'urta, iar in tirnp nu c, 'I II" l.'fl. eu urca 11,;) % lIltr-o perioada ,,-. tor I icat.

\ .

/

L 01.1 • • 1~ • • • ;: .......

.f~~ ..

o ,- ' '" ~ I • t

,0 .32. ~ 64 8 24 "II, ", 'I "u

8 2.4 B 24 e 24 6 ~ L ' -

10Q !'iOO '!'l 3 4 4 .... a 24 24 min

Fig, 2,34, - Vartat in in t imp a rCzist","; '~d "ct·1'"O t.,'2·10 ~-104 1,!l&1Q51,5-105

< "L 1,el e urat'l si a' '

tent:! ai depozitelor I " "ct' c • ' parametrtlor de rezis-

O(SSOI e saturate ell apa [lJ,

Se poato tra«e a~tfel COIICI ' -

a ~ - 'I :"""" uzia ea reducere'l ' t

:pa:-nmtun or seneibile la umezil'e saturat • ".!'ez~sentei la forfecare

prinCipal de reduce,rea coeziunii .- - t 1 ,e cu ,~pa ellte detenllinat.a in

nutind Ii id ' pauun U ill ull«luul 1 f

'. J:", .. 1 consi erat constant in tim Hed' 0 , (~ reeare interio<ll'a

zruun a~a cum se arara in datele din f: . .ucerea prmclpala a, v~tlorii coe ~i reprezinta circa. 700/ din':aloar' 19furat ~.34, se realizeaza in prima ora -

rezist tei d f';o ea 01'e1 de eoezt "

en,el e orfecare instantan . . tune core8punzatoare

(' t~ 'I ee.

.erce an e efectua tee [1] au ,_

d' t, ' perrms sa se st l 'I ~ I

e coezrune de durata in functi' I' '1"" " an easca jvaloarea fortei

, (' ue eea (etermlllata la 0 ora sub f ..

. " t, orma .

Ceo = O,80Ct=lh'

T' - d

. ,mm seama de cele m"l ta te rnai - ,

tlmp a I?aminturilor sem;ibile 'la umez(il~el~:t~1te'trezi:'\tenya la forfecare in <lU reiatia . , , aura e cu apa se poate stabili

,(t) = otg <f> + c(t)

(2.63)

san, in cazul datelor din [

26], aceasta se po ate scrie sub forma

"eo = G to' <l> + ° 8 .

b , ,Ct~lh' (2.64)

t . .Designr ca in acest sens sint n' ,'" ' "

erls.tl?e difel'itelor zone ale tarii ~c~s~r~ t;t,udu pentrn loessurile carac-

senslbile ~a umezire cu umiditate n: t oaf.~ l~, m~lmav .pentru paminturile :parametn a ura a care sa preCIzeze valorile aces tor

7n

Capitolttl 3

REZISTENTA SI CAPACITATE A PORTANTA

A DEPOZITELOR I~OESSOIDE SENSIBII~E I~A UM:EZIRE

3.1. Conditia generaUi de eehilibru Iimita

3.1.1. Generalitiiti

Dupa cum se cunoaste, curba reprezentind varia.tia tasarii parnintului din terenurile de fundatie, sub actiunea presiunii verticale crescinde, poate fi reprezentata ca in figura :3.1.

Fig. 3.1. - Graficul var iat iei tasiirii S a Jundat iel, in Iunct ie de sarcina exterioara q.

i f~H

Pentru aprecierea conditiilor de echilibru limita, 0 mare importanta o prezinta cele doua puncte situate pe curba q - S : primul punct (A} corespunzator inceputului Iorrnarii zone lor de echilibru limita, iar al doilea punct (B) corespunzator dezvoltarii totale a, zonelor de cchilibru limita a pammtului de sub fundatie [110]. SegmentulOA al acestei curbe caracterizeaza prima faza de deformare a terenului de fundare care Re produce in principal pe seama consolidarii pamintului. In acest stadiu relatia q - S este apropiata de variatia liniara, iar viteza de detormare se amortizeaza treptat, atunci cind pamint.ul are 0 umiditate redusa. In cazul paminturilor macroporice saturate cu apa aeeasta faza prezinta 0 deformare neliniara, care este insa cu atit mai putin pronuntata, cu cit parnintul respectiv este mai compact (cu porozitate mai mica), ~i are 0 umiditate mai redusa.

Segmentul AB £11 curbei q - S caracterizeaza faza a doua de deformare a terenului de fundatie, in care detormatiile se produc in contul lunecarri particulelor de parnint; AceasU'1 faza se caracrerizeaza prin relatia neliniara q - S, a carei viteza de deformare ramino constanta, neamortizata in timp.

La inceputul acestei faze, zonele de eehilibru limita se formeaza linga colturile rundatiei, unde eforturile de alunecare au valoarea maxima (fig. 3.2b). Prin marirea presiunii asupra terenului, aceste zone se dezvolta din ce in ce rnai multo

80

f. I JU. p,l ce aeeBtt· zone> au at.ins . 1

( 1 o· '3 ') ') '. ' cvt. 1m ) i'll ' f . .

Air '. ~-f( '. din e~lUza :';imetriei si a, lipRc' " p~~ fU~datlel dezvoltarea maxima

,,'ie ollneaza 1a limiUi supr~fetc p'la~~I~~I, O1te, tangentiale pc suprafata

tele A ~i B, facind' ' alullcca,re care trec prin punc-

cu Ol'lzontala unD"hiuI de 4,-0 I <P .

1 1 0 () I -- Rl d Ii 't'

nuc eu ABC (fiD" 33)' ' 2" e irru md

o· . ,11l zona, II se form ~

. , eaza curbe de alullecare . '

" In zona

FAZA [ lcompoche)

rAZA

( echilibr'u{ lrmlte)

Fig. 3.2. - Schema ZOI1Clor de echilibru limit.! In terenurile de sub fun~

datii.

iuneccre :orolc

0)

b)

"f, -

p

0'

Fig. 3.3. - Schema real" .

inciirciirilor prcCUm . l~ ~~ de calcul a

I . ~l mille Supra fete-

or de alunecare.

~I pamintul se afla in starea limita pas iva du a' .

de-aIunecare fao cu orizontaJ . p !ankllle, Ia care planele

~ . a un ungh; de 45° __ ,

In starea de d f . t· 2

atraturile din zon. e O1~na,le plaRtiea, straturile din '

tetelor curbs de nr II .~l respectiv zona III, care prf~~a lImping lateral

flmdatiei. unecare, VOl' deplasa pamintul' f e. or~a~ea: Supra-

D' III a ala lImIte 1 tal ..

". In conditia starii IiI . ,v. • ' PH

~l'9duce consolidar . l1lta. a ~erenuIUl de fundare "

:r4+~epericuIo~sa ; e~et~:~~IUpI~efs~ra :paritia a!u~eca~N~:,s~~~:~~ad :~:e ,se

~.u de margllle (q.) iunea respectIva se den . e~~vl1'-

"'~; Practi ~ iIm.,"· ume~te preslU11e

ae!~pacitat~a a arata~ c.a Ia aceasta presiune a '

~~ bPoate fuO:~~~~~ ~~~~n~~~~~t~~ziste!lta d~ ~:~f~ ~~~:~~l~i ~~z~va

~~eful:~ondijia, starii limita Ia stab~~~~t~are d~cit aceasta presiune 11-

'1'\, a pamllltului de sub fundatie ~u tr~~~:il:~:~ela care ~pare f~za

ll~~ 552 produca sub nici

81

. ui B din fi~um \'t:-'l l)l'C>iiune <:l,)l'e:,pun(le pund1ul, "ce",;ta Ilrei\lUIW

. [110] L1ce(\~ c '. ' ' ~ ( ) ja w w" •

UIl m:)tn' " " II(' Innitii maXllll<1 qlim, max' lui de fundare m

'2.1 ~i:-le dcnume*te ,p~'e"lU " )'\l'ihteal)Ortant~1 (l terenu, UtI,' cu nresiunea

v, ~. t, t'lilt'lte (al'" c , , 'mp'tra Ie . 1:'

\:\e consuma 111)0.', ':ea l)n~"iUllea de eaielll, III Cl~,(). '" nta stllbilit. conditiile, (hLte,' I l ',H,C 1 .. ~ prin ('oeficientul de "1,..,Ulll ,

• . '~'\l)'ln' ret u"tt 1

limita m<tXllna, " c

. .,. (' 1"1 ric ul de interpretare a

Fig, .,,1. _.., ddorma~ii\e supu-

teoriei "lollr p:llt:u 'I r sen,ibile la men tare ale pamllltl~:'. ()

llrnCZIl e.

"~I

CI /5

i-. \ __ G'

--""", r

L--- - '-~L~- ~l

t=== '

, "1, k "('llf., ',:-' nint caractel'lstlcl e ( .: l'

~, ,~'. . ulllezirea aeestUI far ;, 'ducerca val0111 .. :)1',

Daca msa 1nc~epe odifice in eontmuu PII1: rer nor noi linn !U'

, cepe "a "e In .' ~ .. 'UCCC';iYC <\; U 'h Ia

tenta VOl' Hi " ,.,', .. 'osibilitatea trasal'll ", . It de eereul Mo r. J

ceca, ce va deternlllM P 'a din ce in ce mal lll~l atinO'e valoarea

, se VOl' aprop1 , t' '1' <D ,,1 c. vor b lUI

trinseci carl' " caract errs lCl e s', s i t O'cnta. eercu

sfir~it, pcntr:l,Ul:ri(hta;:~ ~~~e li~ia intrim',eCrlJ \d'~ (\e\~~n.ll:le~~ibil h1 umozire, lor limit~1 mtmma 1)0:;, ' tul re"'l)cctiv, formut in 00""

, t caz p'Lmm, "

Mohr. In aces " ~, 1 c s:-'tn limita. , ~' so va produce

va atinge ecllllrl:ru ""' , umezirea acestui Immmt"" data de curge-

Efectuind III contmuarc zatoare a deforll1at1e1, tasa1'e

~. d t reRtere core spun " d d' formatre sau '

, punetul consi era· 0 c , '. , artii denumil'ca e e ,

:a pla,stica a p~'iInintulUl, eare po c dez~rolta ,i

su pl1ll1entara. , umcz1't.e la satmatie, so va '

n It~ ," zonet ' ~

Pe masura dezvo .ar ~l pli'

~ -zerii plastIce. , . tornic tasarea SU .

zona RUpUSa CUI"", " " ctele solicit ate m~tl pu, " .' dusa a ptlllllll'

Dupa cum se stie, III ,pun> )entru 0 umiclrta,te mal re

u '~re mal de,reme, I ", 9'

mentara :a, apa -t -le mai putin solicltate. , li cntara sa. fie all '

tulut, ~~C:~i~~ ~u~~s~rill?e n~c~s~~:t~~f~~;l:~~r~l\;~~~i~~UIUi, adiea in

I, t,.,; in conditiil,c iazCl a tIClc1 e ,

lza ,(;;. ;J

curgerii progresive a, acestuia, iar relatiile de calcul ale aeesteia sa fie stabilitc in conditiile corespunzatoare acestei faze.

Astfel, plecind de la aeeste conditii, conform teoriei de rezist(~nta a lui Mohr, se poate serie [66, 67] :

sin <I>(w)

f(w)

__ cr_.:f,--_cr~f ·_.:_+-_:[c_l __ ,_.:'(_w_;_)"'-.] '..:...:( d:..:,( l--'.+_t_1! ):_z __ , ( 3.1 ) crf+ crf+ [1 + A(W)] Yd(l +w)z+2cro(w)

unde crf, crf sint etorturile principals in punctul considerat al terenului, produse de incarcarea exterioara; Ya - greutatea volumica a pamintului in stare uscata ; w - umiditatea pamintului ; <I>(w), cro(w), ),(10) - corespunzutor unghiului de frecare interioara, presiunea de coeziune ~i eoeficientul de presiune laterala a terenului cu umiditatea w ~i ale carol' valori se determina cu relatiile (2.;')9), (2.;')4) si respectiv (2.60).

Relatia (3.1) devine oonditia de aparitie a deformatiei determinate de tasarea suplimentara, pentru terenurilc de fundare formate din paminturi sensibile la umezire. Ea permite sa I'll', stabileasca zonele atectate de tasarea suplimentara, dimensiunile acestor zone, umiditatea pamlntului la care apare tasarea suplimentara, rnarimea incarca,rii Iimita care actioneaza. asupra terenului de fundare ~i altele. Pe baza cereetarilor efectuate [66, 71], a rezultat ca, cu cit este mai mare forta exterioara ce actioneaza

:asupra terenului de fundare, cu atit stares plastica a pamintului se va dis,,'tribui pe 0 adincime mai mare. In lucrarile amintite este prezentata variaI ~ia pe adincime a umiditatii w = f(z) precum ~i variatia adincimii pe care se desvolta tasarea suplimentara in functie de intensitatea incarcarii ee lactionea,za. asupra terenului de fundare q = ?(Zcr,i) (fig. 3.5).

r. 3.5, _ Varintia adincimii de " tributle a tasarl) suplimentare

" functfe de umiditatc si de

marimea sarcinilor exterloare [66], ~ ,~,~

-,~

~M~ vn.

o,~ l4Chr-;,,--,-,-,-,-,-.-.-.-.-.-,--,--,

:.: 1,:t-t--H'-r-HH--iHHH---+---+-+-+--l

0.32 JZ 1-1'-"Or--t--t-:--i-:--+--+--+--+-t 0.21121 0,24 24Hri,tH~,,~-t--t-=i-~--+

e .• 21 H~"---+H---+-t..-'1!'~O::-+-,- -+-+-+-+--i--i

D.OI e !-;-.I!,-+--+-i---'D~4~-tHHH--j-+-t-+-+-+-+-+-+-+-4

i I z

1_ ....

o 1.2

3.0 "" z. "'I,

1,4

A~a cum este cunoscut, metodele de caleul la stabilitate ~i rezistenta de fundare se bazeaza in primul rind pe teoria rezistentei dupa . Conform acestei teorii, distrugerea pamintului are loe atunci cind eforturile principale ~i valorile parametrilor de rezistenta ai paminse stabileste un raport bine determinat. Aceasta teorie apreciaza

r"''U4\J'"~<:;''' portanta a pamintului pe baza formei ~i dimensiunilor zonei apare starea de eforturi limita, Ea permite totodata stabilirea precritice ale pamintului in tunctie de natura acestuia ~i de conditiile all' terenului respectiv.

83

Teoria ~Mohr so poate ap1ica ~i in cazu1 paminturilor 8ensibi1e la umez ire l'entru >lprccierea cUl'acita\ii lor portante. Ace"ta permite sa sc po.H;' "plica metoda de calcul a tprcnului de fundare dupa prima stare limit.", pc haza eondi\i<'i ccltilibrului limita exprirnaU' 1'1' in rel.!·la (3.1).

Tasarea 8nplimcntal'rl stahi1itrl en re1atia (3.1) poate fi interpret at a ca 0 deformatie plast.ic., dctenuiuata pc de 0 parte de st"'co de eforturi creeat~l in ma.sa de pantint, iar pc de ~11ta parte de reducerea va10rii pa.rametrHoI' de rezistenla «,(,,) si e(w) al acestuia, sub ac\ionea umidit",ii

crescinde a p~ttnintnlui.

Pentru 8tabilirea zonelol' de distributie a tastuilor suplimentare in

terenol de fondare cu ajutorul rclaliei (3.1), <om c",,,idem un tere" de fundm'" format. din 10e8' sen'i!>il Ia ","ezire, actioua' dc 0 iucarcare exte·

rioara q, uniform distrilmita pe 0 fWe de latime 215.

Starea de eforturi plan~t sub incarcarea q se stabi1e~te cu formulele

cunoscute [29, 71 J :

q ( 15 _ ;T 15 + x ) 2 15qz (;1''.l - Z2 - B2)

az = _ arc to' _---- + arc to' ~- - '

7t '" Z '" Z it[(:r~ + Z2 - B2)2+4152z2]

(3.2)

4Bqxz2

magrarna mud tae",ii ,uplimcntarc sc poatc delermina pentru trei incarc~tri diferite : q = 0,1; 0,2 ~i 0,3 M.Pa.

Se poate obsernt 6< pentru umiditatea naturaU'L ~t paminturilor

,ellsibile la umc,i"e, care in gell cfal este fedu," (s u b 10 %), ine;;"'carilc alese q nu vor produce apari\ia ~i dezyolt.rea tasarii supUment""" in stratul

de pamint.

In ca,zul umezirii pamintu1ui actionat de sarcina q distribuita pe

laVme. 2B, "area de umezirc a paruintului po.!.e ti deseris. prin cele dOlia

metode tratate in [66, 85, 71].

Daca se uti1izeaza prima metoda, liniile de egala umiditate se obtin

aplicind relatia [66]:

x = ~l_VB2 - 2B.;::· ctg (1 - --~~--) it - Z2.

108,e

PentI'U descrierea di&tributiei umiditatii pe adincime dupa axa de s lmetric a terenu 10 i de su b sarcina uniform d is tribni ta, se ap Iiea rela\la [71J:

10. e ( B - x B + x )

1O(x, z) = 100 + ~ arc tg·--- + arc tg ,

it Z Z

undc w" "ste umidit.te'; iniliala a pamintului, ia< w,.' este umidit.W de saturatie efectiva.

84

Punctele de stud'

.sect;iunea verticals 'efec~u. s~ determina en ajutorul u ., ~

,de necesitatea gradulu. uf~alprm. tere nul de fundare lanel ,~;t:le trasate pe

In ficcar d'. 1 ue detaliere. ' 0 scara determinata

. ., ~ , I e no al ret 1'· , '

ntilizind formula ( te er se calculeaza eforturile unitare

cu ('UIH)S('uia: "' . < •

principale,

1

a1.2 = 2- (cr.,. + azl + -~- V( ax + a,)2+±~

:unde a ~ "1.' "-J.' TZ ,

x, v?" , sint st 1 ilit

Liniil~ 'de '~O': l'~ 'a: )1. 1 e cu rela tiile (3 ')) . ~ ga 't umiditato .: 1· t·· .. "-J.

:reprezmta ca in firrura 3 ~ ~l ( is ribuire a umidita .. ,

tornl relatiei (3 '1) ~n>l :t·6a. In fiecare Hod <11 retelei Gltd,u pe adincime se

, .. ~, aiort e PI' I 1·1 el se et . ~

Pe baza rezult t 0 ia II e ale umitlitittii tel': . ermina ell aju-

loessul resJ'pctiu' ral.a tl~lor de 1a borator se clc· tel.ln~n~lhut de fundare.

• ' , ,>< 'Hi m coezi .. Ina ot I' t~

" a eoencisntulul PM' "" ... zrunu, a co"fidentului d fr 0(" a psntru »tabilese apoi V' 1 . srunn laterale, in fund i d . ~ !"eare interioara -determin'lt:'"i ~ a orile acostor parametri in -r" e e \ ariatia umiditatii Se

. ,m nodul respecti . recut'e nod pentr ... "

tie a paramotrilor d t . . ': cu relatia (3.3) 1010'" i I U umiditatea

Se calculeazs ed crmiuati in laboi'ator.' sinr ~l'af1cple de varia-

it ,« <~ e asemen

¥Dl are principale utili " d ea? pentrtt fiecare d

a ~i t 1. uizm relatia ('" 4) A no .' valorile eforturilor

z 'xz s ~ ~llite cu relatiile (~~.2 '. u. , m care se introduc valoril

, Cunoscind pentru fi ) C 0"

mtra in mernbrul din ecaro nod al retelei val 1'·1

.determinuHl punctel drcapra al rclatiei (3:,) si 1;e'~I' ~ ~ y"rametrilor care

en valoarea reala e. m care. membrul din dreapta ~ l( lIn ~rrolal'ea liniara

t c c a ainusului un 1· 1 ' a a re atiei (31) t '

za e a terenului Unind g lIU ui de frecare int . ' ~ . es e egal

pentru loessul 'umezit a~es!e punct e se obtine zona t~f:.?a," a starii anali-

-eoneret !i sugestiv II: ri'- .;'~f,'rs_ unor indreari exte,,: anlor '!,phmentare ;aratat in fi~ura 3.6 [,..,11811J.1 utie a umiditatii si a t'l ,~l~are .. Un exernplu

u ' .' ,sarn suplimentare este

(3.4)

/'

1- ---. --,- ----

~ 9 I wi I ~Vt,i.! I ~-_t:1_p_a_-+--2'_----l_~ ~_o,~ __ J 28}~_ . 53 i

: 0'2 1 -;---~

f-----'--- i 21 '145 i

n,:i I 14,5 'Z3D!

(3.3)

135

.~ ~~:, ;

u.n Ia umezire 3.2. Capacitatea portanta a paminturilor senst 1 e

. . nii critice

3 2 1 Posibilitati de apreclere a presru v ,-

. , .' " :- a incarcarll

('I'" valoarea maXIma ' 'b'l

'b'litate'1 de a apre ~" ". " v' t 'i senSI 1 e

Sa analizam acum vPOSI 1 . i de fundare format dm paI?m ~" 'imln"

ce poate Ii prel~ata de, ~e~~~~at mai SUR, parametrii de rezIs~enta~~~litate 1a umezire. ?_upa cum ~-,' cresc ouata en marimea gradulu,l ,d~ stabilitMii turilor semnb~le la ~~~z~~'erestere se reflecML asupra CO~dl,tl~l rezistenta al pamintuhll. AcC<l~ a es 'e Cu ajutorul parametn or e b lor se

general~ a. ,t~r .. elll,ublUl a~~r f~~d~~n~litiile de sa,turare cu 'daPt\:a ppr~I:intriIui

d t mmati in a or " oo I' 'F entru care unu 1 a , "t,vt'l' eer '" v' a presmnn irm ,a P " t' hil -u poslblli ,a ,1 C

poate stablh marl1~l~ e , t, nte care sa fie mcompal 1 e c

-oduce tasan uupor,l tiil ' ' 1 . nu va PIt ale strueturilor constrl_lc ,.n, 01., , r ind teoria semispatlu u: de adap are ,',~ , teren obl~nUlt ~I ~p ,lCI.. . delimiteaza.

In condltllie un~l " ueterminat aumcunea Zmax ~(lre t plastica.

Pentru problema plana, 8-la, rn care parnintul se gase~te III sare ..

" ,) inferioara a arcU Ul 1

rnaIgmew [r-' r']'

(fig. 3,7), sub forma .).) . . 1 c(w) t<rl1>(w). (3.5).

,., _ q_y(w)Df[etgl1>(w) - ~ + l1>(w) -D - --':{(w) c b

"'max - ,:(w) 7t L

a)

o __ ~ _

. Schema metodei de curger.e

FIg, _3,7, _, , etrii de calcU}; b) ap}llocala; a) p~ram ,1 ,}_ linii de alunecarea cereulUl Mohr, '-. eehilibru-

3 linia de margme a.

_""_~I .... __ 1. care; lui limitii; 4 -- cereul Mohr,

I

\

J_.

...... """,",,~~~""'"_ n •

deci

zl~

b) d: tOO :-. 1111 apara ZOne de eUl'gere,

, ' sub fun a.11 sa

, nditie ea , "

FrohlIch ~ pus cO.'t,v .. nditie se obtme

_ 0 In aceas,1 co ;'

Zma~ - • [ (w)D + c(w) ctg <l>(w)] + y(w) D,

7t y .

aIlm,m = q = ctg 11>(10) - : + l1>(w)

..

86

unde '((w) csb'. greutate.i volumica de (',tl(~ul ,\ str.itului de piirnint de (1('«supra Hilpii f'unda tiei [:\IXjm3J; D - adincimea dc fundare, de la n ivelul terclIului piw\ la talpa fundutiei [/II J; ('(10) - valoaroa cocziunii stratului

de p.unint de xu b tundatie [".IPa]; <1>(10) - unghiul de Irecare in terioara <L

stratului de pamint de sub rund.i.tie [grade, rud.].

Formula (3.G) poate f'i utilizat.; ;:;i in cale ulul tel'ellurilor de fundare ,alcatuite din loessuri ~i paminturi loessoirle sensihile la umezire, dacit se in in eonsiderare atit starel de doformat-e plastic-a a p,lmintnrilol' sensibi le la umezire, atune! cind au un grad de umiditare ridicar, cit::;i legea de vari, atie a cal'Hcteristieilor de rezistent::-t a aeest;ol' paminturi in tuneti« de variatia umidit.i.tii lor, Icodncere» sub~LllltiaLI a l'ezi,;tentei paminturilor Iocssoide odatii en cresterca umiditCLtii lor, datorita reducerii valorii oaracte.risticilor (le reziRtenta, se va l'dle:.'r'l bineinlp]e..; usupra conditiilor de sta. bilitate generaHi it terenului de fundar«. Acest Ia.pt e~te Ilustrat in aplicatia .3.1 pontru loessul din trei .cartierc ale orasului Galati.

Dar, cum pe de 0 parte, apuriti« zouelor plastice este legaLt de' presiunca eritidi. 7i de umiditatsa critica corespunzauoare, iar pe de alta parte, 1Jdati1 en uparitia in terenul de tundare a doformatiilor suplimentare, Iimita de proportionalit ate intre of'ort.uri ::;i dt:,fornntii dispare, se po ate .scrie valoarea in6ll'eurii corespunziit oare capat-itiitii porrant« a tercnulu i de fundare, sub forma

Ulilll,11I == 'leI'

(:3,7 )

un de c(wer), <1>(1I"or) sin! parametrii de rezi~tent,-l ai pamintnrilor sensibile "a umezire <lvind umiditatea cl'itiei'i, (in [~LPaJrespediv in [rad. J); ,((we,)-' greutatea volumica a piiminrului en umiditatea critica [MN 1m;)] ; DTadincimea de f'undare [m]. Aecast:'i rela [ie :-;e aplicii 8.111 parninturilor .Ilensibile hi umezire cu strueturn naturala, cit ::;i celor lmbunatatir« prin tratarea lor prealabil.i (prin preumczire, compactare cu rnaiul greu , en -eoloane de pamint hUut ete,l.

Apticati a 3,1

In tubelul ,\:3.1 s ln t. dat e valor ile cunoscute ale car actr-r ist icilor ge!Jtehniee all' Iocssurilor

~~:r~coltate din Irci cart icre alt' _ mun lcipiulu i (.ala tl : '

Tube/lll .1..1. i
Cartierul u'o If.' <1>0 IDs Co c ,,(a
"
0' 0 gr;:lde grade MPa J\lPa k~/m3
,0 ..
I
1:1, 5 32 22 i 16°30' I 0, ():~2 0,00:; 13.20
10 30 ~-I 15°43~ 0,07;' 0,010 1;3,50
--.~--.- ,--
i 10.5 28 I 16 I 12° O,0(i2 I (J,009 13,80 (3.6) .

Se eere determinarea curbclor de variatlc ale capaclta Pi de fez ls ten.tu a depozitelor din cele trei eartiere, in Iuncl ie de var iat.ia umiditat.i], pen tru Iun dat.il arnplasute la a de 1 m,

87

, , , I ia caracteristlcllOr C~w"

" "")' (') 59) s-a putut stnhili varra t

- 'I' , d relatllle (2,;>;) ~l _,. ') 1)

Re:o!lJarc, lltl IZlIl .. ' I - 0 la :320 (tig, '\')' ,

'ditil.ti var iin d de a o ,I) I)

~i W(w) pentru unn , ,iro-:~ ,if, I

C,1C5 ~

0,100 ~ 0,095 ;

0,000 i 0.085 J ;,080 1 0,0'75 i 0,070 ~ 0055 1 0,050 i 0,0551

D,050 1 D,045

0,040 0,035 1 0,030 ~ 0.D25 ~ 0,020 i 0,015 " 0,010 ~,

~, L.'t -

~ori :::·_;:,Oreo =_ Carl :~c:epc' ••...••.. ::::':Jr.j. .--::lI'.::n Nord

22

2C . '9 ~ '.8

.........

...... .............

252s~~ -wOk

/:). -Curt.D~narea: o -Cart.Mazepa

. x -Car\. ,Traian Nord

D,D05;, __ =~_--::::;;:~--:;:;~~--2~--2:2'55 2s 30 32

O'-_ 5 10' 10,5 13.5 1'5 a) 20

(. ) , W(w) ale loessurilor din orasul Galati,

T " teristicilor (J IV ~I c .. t

Fid\:1,l - vanatla carac , d "lriati'l umidita\ll aces ora,

"," ' in tunct.ie C ,\, ,. ,

in aplicarca relatiei (3,6), au lost deter"I 'lor stabilite pcntru c(ll') ~i (]l,(IJI): pr\ 'ie l'l urnez ir e nil' relor trei cUi'tiere, in

Pe baza va Of!, , cntru locssunJe senSI)1 c

, b [e de vanalte "lim,m, p ," \32) , t.i ul

nllnate cur c ." :d'ta'tii pil.ll1intulm (hg. , " . , I'L'~ ca' pcn tru loessul din car ier

t' d vanatlU mm I . 't" orLnnte lCZU " iditat.li

func,le e . " iat ic a capaclta,1l p. c 3. r- "pentru crcsterca umi rta tu

Din diagrama de ,an: .mia scade de Circa ,;) 011, '

. t orlan ta a aces '

Dunil.rea, capaclta ea P

de ta 13,5 ~':) la 32 ~'0'

MPa .1T\im,m

88

0,901

I 0,80 1,

Q70 \

0,60 ; ! 0,50 ~,

-<. _ Cart .Dunarea:

0-_---000- Cart .• Mazepa •

)1-,.._---4< .... - Cart .• ~raion Nord

0,401

I 0,301

0,20 i

0,10 \ . _~-~-r-----~~--- ~'5 3J 32 35 'VI,*,

n1---;C--~- ill: 15 29 L •

v I " 105 '35 I' '1' a locssuri1or din orasul

. . ·til.tji port ante 11111 a

F''' A3.2,- Yariatla capaC! . ' ,. t' umiditilPi aeestora,

is- Galati, in tuncue de ,ana,la

LlLlpa CUIIl a lO"L ararat mal tnainto, miirimea umidit:tt;ii critice depinde de dirnensinnile Iundatici ~i de marimea tncarcitrii ee Ke transmito terenlllni. De aceea, la detorminarea caractensttcilor de rezi:-;tcnta a terenului de fundare format din paminturi sensihile la umezire rnarirnea umiditi1tii critice trobuie stabiliti; in raport de marunea presiunii caracteristice din teI'ennI de fundare. 0 asemenea presiune pentru terenurile formate din Ioossuri i;'i paminturi loessoide sensibile la umezire, 0 reprozinta prosiunea critie{L de prabusire. Prin urrnare, relatia (3.6) este dedusa din conditia echilibrului Iimita ~i se utilizeaza pentru aprecierea presiunii corespunzatoare sti"[rii limita de detormatii in cazulipdninturilor loessoide insensibile la umozire sau a color sensibile la umezire din grupa A de sensibilitate.

In cazul loessurilor si pamtnturilor Ioessoide din grupa B de sensibilitate, presiunea critid este determinant in eonformitate cu relatiile (3. 7) ~i (1.17) ~i este considerati; drept incarcare corespunzatoare starii Iimita de defcrmatii pentru astfel de paminturi. Din exernplele prezentate in Iucrarea [67J rezulta ok)', in general, valorile obtinute en rela.tiile (3.7) ~i (1.17) sint aproape egale intre ell',

.Normelq-din D.E.S.S. elaborate in anul l 9621) stabileau valoarea presiunii de calcul pentru starea limita de deforrnatie corespunzatoare aparitiei in terenul de fundare a zone lor pla stice (a zonelor eu stare limita) distribuite pe adincimea de 1/4 din IMimea B a fundatiei, recomandind zelatda de calcul sub forum:

(3.8)

0,25 t:

.'

Valorile coeficient ilor adimonsionali .LV1(wcr), .Nz(w(.,.) ~i N3(wcr) se obt.in din tabelul 3.1. '

Normele din D.E.S.S. elaborate in 1974 [126 J au stabilit de aceasta

ilata valoarea presiunii de calcul pentru starea limita de deformatie cores.Jmnza toare aparitiei in terenul de fundare la marginile tundatiei a unor 'tlQne plastice neinsemnate ca valoare ; in~i1 prin introducerea in relatia a coeficierrtilor m1mz/K" S-:1 pastrat in mod indirect conditia de apaa zonelor plastice pe adincimea B/4, acceptata de vechile norrne, ""'lAm,uYl ~i acceptarea ut.ilizarii ipotezei rnediului liniar deforma bil.

:tn lucrarea [58] sint prezentate relariile pentru aprecierea presiunii unzatoare starii Iimita de doformatie n, pamintului, sub forrnele

1) SNiP-II-B.1.62 Ust.onania zdatiii i sornjcnii , Gcstroizuat , 1962.

89

- pcntru constructii faJ'a subsol :

jlP[ = R = ~(Wcr) BX1(wcr) + qN~(wcr) + c(wcr) S:lW,r); (3.9)

fill

- pentru constructii eu subsol :

uncle yeste media ponderat~ ~1 gTeutatii volumico de ealcul .1 stratelorcuprinse pe adincimoa B/4 mitsnrata de la talpa fundatiei ; B - latura mici"1 <1, Iundatiei ; q = D . ',{w,.rl - sarcina de calcul In, cota t~),Ipii fundatiei, lateral fata de f'undatie ; q" qi - suprasarcina de caleul la cota titlpii Iundatiei Ia exteriorul ~i respectiv interiorul fundatiei (Ie subsol ; {~ - valoarea de calcu] ~1 eoeziunii straturilor de pamint de sub Iundatie ; }.\, N 2' N 3 - eoeficienti adimensiona.li in tunctie de valoarea de ealcul a unghiului de frecare interioarii {~ terenului de sub talpa tundatiei, conform tabelului 3.1 ; nil - coeficient al conditiilor de lucru, conform ta.bolnlui 4.4.

Pentru talpile de Iundare in forma de cere sau de poligon regulat;

latimp,l fundatiei sc ia B = VP, in care};' este suprafata ti11pii fuudatiei. o a plica tie pentru calculu! practie al eel pacitaW portante a terennlui de fundatie aleatuit din loe",~ la umiditate naturala w = 14% se' red:I in capitolul 4 (aplicaFa 4.2).

Tabelul 3.1
Valorilc coef'icien [i lor Xl' X2 si X3
Cocfil'ien tii 'I Coeficicn1 ii
tl> II II>
grade f!rade
Xl X2 X" II Xl :-':2 N"
lJ () 1 :J. 11 21 lJ,n 3,87 6,45
2 0,0;3 1, 12 :3, :32 25 0,78 1.11 6.67
3 0.04 1, 19 :),41 26 (j,84 4,35 6.90
4 I),UG 1,2.5 ;},51 27 0,90 4,135 7,14
5 1),0:-; 1.:31 ;3. Gt 28 0,9:-; 1, 9;l 7,40
6 0,10 1. ;39 :1.71 29 1,(1) 5,21 7.67
7 0.12 1,17 :l,81 :lO 1, 15 5.59 7,95
8 0,14 1, 55 :3,9:1 :~1 1,21 5. \17 8.25
9 O,1() 1,1);) 4,05 :12 1,34 6, :35 9,5"
10 0,18 1,7:1 1,17 :l:l 1,41 6.78 8,87
11 (J.;W 1. sa 1. 29 :JI 1,55 7, :1l 9,21
12 0,2:1 L 91 cl,42 :35 1.61 7, 'it 9,40
13 0,25 2.();J ,I, ;)1\ ;)G 1.81 8,25 9,98
11 i 0,29 2,17 .1, tiel :31 1,95 8.84 10,38
15 O.:U 2,29 '1.85 :38 2.11 9.ll 10, SO
16 O. :36 :2,4:3 5.00 ;N 2.28 10,10 11,26
17 0, :39 2,57 5.15 10 2.46 10,81 11, 71
18 () •. 1:) 2,72 .5, :31 ·11 2,G6 11,62 12.25
1\) Ii.n 2.88 .~,18 ·12 2,b7 12,50 12,77
2!J O. ;)1 :l.OI\ 5.66 4:) :),12 1:).50 U. :31
21 0,5;) :J. :21 ;) .• q 1i :1, ;)7 14,50 13.9G
22 (J,Gt 3.H (i,04 45 ;1, (53 15, (il 11,6·!
2~l (l,6t) :3,65 (i,21
'.1"\ .\

Pig 38'.'

.' '. - uurbl'le rle depend rx

~ (j • co en~a IS?' _

•. ~, = z. HI - cr, : in condt tiil " .

Hlal'll rnolloaxialc' ~ ,e. compn ,

tiile co .'. ~::ed - <s,: III condi-

mpnmarll edometrice.

Pentru incercarea d

form relatiei (1.13), ' e compresiune monoaxial.t,

se poate scrie, eon-

(3.11

Pentru incerearea de

compresiune edoll1etric:'1

se poa to serie

(3.12)

Parametrii rmina ca in ega1itatea

de deforll1abilitate 0:

eapitolul J, n. 'III', (Xed,' {3 m si '" ai ~ ,

• L entru PllllctllI A il' I-'e~ c pammtului se

lJl flgura 3.8 so poate

rezulta,

(3.13)

1

I . cr.! = (~)~-~~e~l-'

Su Ufl crAse esprima in l\IPa Q pra ata .Q (f" . .

- ' 19. 3.8), 1irnitat£t d. . 1 1, ~

cr',Cd, se obtine usor nnr e ce e coua curbe e-

, ".lc n llltegrar(' dup'~ ~z,m - crz,m ~i

- " cu cum llrmeaza, [28]:

(3.14)

(3.15)

91

de unde

(3.16)

. . , .', ('314) se obtine in final valoa-

Inlocuind valoarea lui UA en :x,pIeStJa ','1 d "f~rmabilitMii neliniare <1,

rea suprafetei care. apare ca un, p,1rame .ru a e ,

pamintullli respechv, sub form'],

(3.17)

S b"erva usor dj, n > 0 deoarecc ~m > ~ed' Pentru ~m = ~edl Yom

e 0 ~ , . v rV 'In PMa

n = O. Acest parametru se masoa a .J:.

avea !>~

t,

o.D4~" , i ,

i~=~JP·/)"tr-"~1,7

tJl7.J z,m-ilc---~-I---i

. Ii' I

ase r----' ---l-_.,::::+------;,/Il,t-qS<78" ~p, ~----"Afl!tli'-:---~

.Q t: : ~95·1t'-$

I

Fig. :l.\l. - HczuJlatcle incerciirilor pe m; piiminl compresibil normal [28].

, v' di I -a.rea [')8J efectuate pe un pamint

Rezultatele mc~r(',tl'llor 11: ~C'IalC3 9 - in care f\int trasate eurbe1e

eOlIllwesibi1 normal, sint expuse,.ll1 19l,l~af:e'av' ~'I' resiunea de consolidare

v • t I 'f rma.tia speer 1 "p" ~,w

de dependenta mtre (eo " .' r [130J ~i edometrid [128]. Expresia

determinata ~)ri~ incercal.re l~l~n~~~x~~p~nentar" chelt,uit pentru deformarea

(3 r) reprezmta 1ueru 1l1CC,a,lllC ~,' . "

, :1"" x 't p:1,mintu1ui in conditii1e rncarcarii lui prin ~ompr~slUnp mon~-

IIC .1111,~ar,~ "(lo'rll<>tric'\ i~r valoarea aees,tui, luert,l mecamc depllld~ d,e patm,taX1a a 1'1 C, " c , tV v' t.nlui cerce ,<1 ' •

. ptrii tie deformabi1itate ~i de capacitate a porta.n a a p~m:n " . ,;-' 1>

TIl Se eonsidpr~t expre sia capacita.tii port<1nte ~1 .pammtn~m d,~tt~ t(,~

, . .' f t d" eziune I'll respectrv greuat,(

,,1' t.i (39) in care C 1'1 '( aint. or ta to co . v ' ..

J{' a ,13: . , V' .', a.te 1 .' urba de dependent a intre l'l)'poam-

volumi~~b a l~~bn~mtulu~. s:. ~o,~J ):~:uc diforite tipuri de p~1tmintnri corntele <1,(hmell~lOnale Perin "I e] ~ I ',. ' ,v reate cu placi circulate

".'] '1" miditatile tV ~l respectiv to", mea . . . , ,,',

plCI"I1JI~, cu u . : ,.0.. . (fo' ') 10) DeterlIlllll1ldu-sp expresl(l

san patrate de diferite dnneJ~SlUI~l lb'" .

functiei j(cjo:D), se p03,te scrte ca

(3.18)

t·,

-

' .. ~ .... 1

,i'

Unitatile de masura pentru valorile ce intra in aceaata relatie se VOl' Ina astfel : y - in kN /m 3; c - in l[Pa; D - in m; ()(ed, ()(m - in' (MPa)-i3.

t--------1-r.....-t---"''-j...-?~ d" / m :B" 1m

Fig. :3.10. - Curbe de dependenta Per/O-

- elY]] pentru pamint compresibil 0

inciircut cu placa rigida circulara sal! patrata ; a) piimint cu umlditate natu-

rala wo; b) piilIli.nt saturat eu ap~'i avind3

urn idi lut ea IDs· Ds

o

Relatia (3.18) permito apreeierea capaeitatii portante a pamintului compresibil, tinind seama de caracteristicile de deformabilitate neliniara ale pamintului considerat. De asemenea, se pot stabili coeticienti de eorectie pentru trecerea de la plaeile de proba circulare sau patrate la fundatiile liniare de diferite latimi.

In [28J este prezentata forma functiei l(c/yD), deterrninata pentru 12 tipuri de pamtnturi de diferite coeziuni, incarmtte cu placi circulare avind diamotrele d = 0,40; 0,60, 0,80 m ~i 1,0 m. Aceasta functie a fost aproximata suficient de precis prin relatia

~r = lot 2,6.3 + 7,24 Y cD].

(3.19)

3.3. Fazele de deiormare a pamintul'ilor sensibile Ia umezire

Studiile ~i cercetarile efectuate pina in prezent, [2, 52, 66, 67, 109, 34 J, privind deformarea pamiuturilor sensibile la umezire sub actiunea incarcarilor transmise de fundatii, au scos in evidenta trei faze: f'aza eonsolidarii normals, Iaza forfecarii si faza curgerii progresive a terenului de fundare. In scopul eviden tier'ii acestor faze, ~1U tost efeetuate illcereit'i [52J in care paminturile sensibile la umezire din diferite zone au fust ineer-

~ .. ~ cate eu placa rigid a pina la 0 incarcare de 0,4 ... 0,5 J\lPa, urrnarindu-se hl'lllOdUl de deformare al terenului umezit odata eu variatia incarcarilor.

Astfel, din diagrams q-S a paminturilor sensibile la umezire il1ca,1'cate in stare saturata en apa, au rezultat urmatoarele faze care se succed in mod progresiv in cadrul acestui proces (fig. 3.11) [52J :

1) faza de consolidare norrnala (lA, In, Ie) ;

2) faza de tasare suplimentara (Ill, IIH, IIe) ;

3) faza de reconsolidare (lILA, lIIll, IIIe) ;

4) faza f'orfccarii (IVA, rv., lVe);

5) faza curgerii progresive (VA' v., Vc).

In prima faza de deformare se produce compactarea pamintului sensibil la umezire prin redueerea porilor, fara moditicarea structurala a acestuia. Valoarea modulnlui de detormatie este aproape identica cu cea a unui pamint obisnuit pus in aceleasi conditii de umiditate ~i compactitate, iar deformarea pamintului sen sibil la urnezire se produce prin deplasari vertieale ~i partial orizontale,

In faza a doua incepe ~i continua sa. se manifeste tasarea suplimentara" datorita distrugerii structurii parnintului. Influenta apei asupra structurii paminturilor sensibile Ill, umezire are un caracter adsorbtional ~i este determinat a de patrunderca moleculelor de apa in zonele de contact; dintre partieule :;;i de actiunea lor de desfucere a fisurilor ~i Iegaturilor, Se produce in acelasi timp 0 crestcre a compactitatii, prin reasezsrea in principal a structurii dintre agregatele distruse.

In aceasta fazu, se observa 0 redueere importanta a valorii modulului de detormatie de circa 2 ... 10 01'1. Punctul de pe abscisa, corespunzatol' trecerii de la, prima 1£1 cea de a doua fa.za, este denumit limita de proportionalitate 1;\i corespunde presiunii critice.

In faza a treia se produce 0 redueere substantiala a gradului de cre~tere a deformatiei ~i se creeaza 0 noua structura a pamintului ineercat. Atit din punct de vedere al vitezei tasarilor, cit ~i din punct de vedere <11 valorii modulului de def'ormatie, taza a treia se apropie, ca alura, Ioarte mult de prima faza.

In Iaza a patra ~i a eincea Re formeazii nucleul compact sub fundatie care impiedica deforrnarea parnintului imediat sub talpa placii, deforrnares aoestuia producindu -se sub nucleu, in zona activa a terenului.

In zonele mijlocii, la circa 30 ... 60 em adincime, se formeaza suprafet-ele continue de alunecare care determina deplasari orizontale ~i verticale intensive. Prin marirea progresiva a, tncarcartlor, terenul incepe s{l·~i piarda stabilitatea.

IJa inceputul stadiului de aluneeare ~i apoi de curgere pl'ogresivii a pamintului, nu HI fost observat a o umflare a terenului.

Cele stabilite mai inainte au permis definirea ~1 dona stari CPTe pot sta la baZ1'1 presiunilor norrnate ale parninturilor sensibile la umezire [;J:3]:

- prima stare, dofinita de abscisele qer,A, qrrH ,;,i qed' reprezinra presiunea norrnata a pamintului sensibil la umezire, rezultat a din conditia inadmisibilttatii tasarii suplimentare ;

- a doua stare, def'inita de abscisele qlim,A, qlim,l! :;;i qlim,C, reprezinta presiunea norrnata a piimintului sensibil la umezire In care se a.dmite t asarea suplimentara it pamintului, manitestata in marime totala, dar l~ care se asigura rezistenta pamintului compactat prin consumarea ta"ul'Il suplimen tare.

Incercarile etectuate en placile rigide [2, 66J au arata.t ea. U,sal'ca suplimentara se dezvolta de sus in jos, odata cu cresterea nmiditarii pami~' tului. Tasarea auplirnentara sub talpa placii se men tine aproximan"

9,1

. _15',;.'-L.--

I

~",~ it

- ...... "--~- .. -.~

1<: __

tii w."c

.._ "1

80;-- __

ICO

120

1 .. 01-·--

_~(_~--~"'-------------.

~:OC,r~s···----~Or'l------~O'2Z-----;'a~~-----O~.4~----J_ ~

c.s G,G M Po.

Fig. a.l1 - F·zc'le I I l' ,

t : - ", ( t' ( (' onnare ad, "

n cazu) Illcarcarii cu pl[lc[l . ',,_ ,(pozllelor JOl'Ssoide sellsihile 1 '

B - dep it 1 ,nglu<l [:)21 ' -l l' ' a umezrr-

OZI e oessoide din ZOllQ 11. (',. - ('Pozlte loessoide din zon 'J.

]) ." • , __ d('POzlle loessoide d' a,

-, depozlte lo('ssoidt' ins "1'1 . Ifl zona If!;

ens I )] e la ullwzire.

n

l i

r-+ : i i

'I ',I ,!

L-j___L_'-_J. _L

. tercnului de fundarc

_ in cazul tasarli suplllnentare a. d Iasari

Fa 3.12. - Linii de £'gala d~plasare ~ [1 66]: [I) deplasiiri \'Crtlcal~; b) ep

I",. " di f . te perioade de umezire ,

al construc\iel 111 1 en orizontulc.

._____j.---~-'- -

_l ~ _L -

t~IOx'de

-, --,-,

, ,

bl

~T~-i~~rfn--n\

c~.:." .. ,~r-,~~' ..., .

-~-.- ii'

L .. _J_._l___~_U

L .i .L __ I

~ i

LJ..---

__ _____;_ __ ~.L .:.-~._l

:t-_ttt

.t i. L_LL_l+_l+OL-k-~

\----. 5Q() ~

~~ . .- ~IO~C -1

. entar'\ si deplasiiri laterale, 1:1 moFi" 3.13. - Linii de egalii .tasare supl1m "iet t~renultli de iundur e [5ti, 57]. "'t 1 stabiliziirii convent ionule a defonna,

Inen u ~

_. ~_"'-J'-''". '-"'-, .... '-' ... ...., .... ..L..LLUlL'..l.\JL ~L(llJv~.::U.lQ uc._P.l.ll.u,,-:: ue ~T(:1JUUl lle ~eI1SIOlll1jate 13.

umezire a pamintnlui loessoid. Ou cit pamintul analizat este mai sensibil 130 umezire, cu atit VOl' fi mai mici deformatiile laterale [66, 67].

.Neconcordanta dintre tasarile calculate ~i cele masurate pe constructii a atrae atentia asupra necesitatii abordarii acestei probleme in vederea inlaturarii eventualelor degradari pe care le-ar suferi unele constructii, ca rezultat 301 neconeordantei amintite.

Pentru analiza cauzelor care determina aceste neconcordante ~i pentru stabilirea corectiilor necesare in ealeulul bazat pe Incercarile de laborator, care nu pot reproduce modelul real de deformare al pamintu- 1'ilor macroporice studiate, s-au efectuat mcercari in situ pe poligoane experimentale [24 J.

,Au fost realizate Incercari ale terenului de fundare prin incarcarea suprafetelor mari de 10 m X 10 m, in conditii de inundare, prin incarearea fundatiilor experimentale rigide de 1,50 III X 1,50 m pre cum ~i a funda- 1illor continue.

Una din cele rnai importante observatii se refera la extinderea in adincime a zonei reale de deforrnatie a terenului de fundare, care a rezultat m.ult mai redusa in comparatie cu cea stabilita din conditia c, = 0,2 (J" (fig. 3.14) ; aceasta confirm a faptul ca are loe 0 concentrare a deformatiilor In stratele superioare, aflate imediat sub talpa fundatiei.

o: ~1.,

IIf!':

~. i "

Fig. 3.14. - Extinderea In adlncime a zonei reale de deformatte sub incarcarea eu lad a de 10 m X 10 m [24] : 1 - limit a zonei reale de detormatie : [I) dupa masuratori : b) dupa calcule : 2 - limita zonei active (0"0 = 0,20"g); 3 - Iimitele zonelor de derormatle : tasare masurata 22 em: tasare calculata -

44,6 ern).

o a doua observatie se refer a 130 marimea tasarilor. Desi zona de _Ifnlrm tie este mai restrinsa, totusi tasarile rezultate din incercari sint in mai mici in comparatie cu cele rezultate din ealcul, ceea ce se ,.,IJNJLCa prin influenta fortelor tangentiale care nu se ian in considera.tle metodele obisnuit« de evaluare a tasarilor.

Un interes crescind il prezinta studiile experimentale efectuate recent paminturilor sensibile la umezire eu ajutorul plaeilor rigide cir[109].

50

97

Au fost iucercate in situ doua tipuri de pamfnturi sensibile la umezire, ale caror caracteristici fizice sint redate ill tabelul 3.2.

Ma.<;urarea deplasarilor orizontale ~i verticale a fost ef'ectuata in axul placii, sub marginile acesteia :;<i in afara limitelor ei. Deplasarile vertica1e s-an masurat 111. marginile plaeii, iar cele orizontale sub margini ~i

Tabelul 3.2

Caracteristicile fizice ale piiminturilor sensibile Ia umezire Ineercate ill situ [109J

Adln-
cime Umidi- Den- Limitii
amtnt de re- Greutate tatea sitatea Coefieient Gradul Limitii de Indice d
oessoid coltare Greutate volumicii gravi- sene- de de de trii- COIlS.iS-
volumieii in stare metri- letu- poro- umidi-
macro- a pro- zitate curge- min- tentii
poric belor "Y uscatii Yd eii lui tate re 0' tare t,
kN.'m3 kN/m3 e Sr
h W Ps WL /0 wp %
- ~{, gjcm3
m
-
15,90 I 14,10 12,51 0,94 0,36 0
ip I 0-3 -- -- 2,73 -- -- 17,7 \) --
17,90 14,40 23,6 0,90 0,72 0,66
-- -- -- _.-- -- --
17,00 15,00 13,8 0, 79 0,47 0
Tip 11 0-2,5 --~ .. -- --- -- 2,71 -- -- 30,3 16,8 ----
18,10 14,90 22,0 0,81 0,73 I 0,39 P I

T

'Observat.ie : la numarator - caracteristicile piiminturilor cu umiditatea naturalii; la numitor -caracteristicile acelorasi piiminturi, dar umezite.

in afara limitelor plaeii, Ja 0 adineime mergind pina la 1,5 2 diametre

ale placii rigide. Plaeile au fost incarcate eu trepte de 0,02 0,4:!IPa pina.

la presiunea medie pe talpa de 0.25 ... 0,30 :MPa, cu desearcar! intermediare. Ca stabilizare conventionsla s-a considerat cresterea tas{l.l'ii care sa nu depaseasca 0,1 nun {!lipa doua ore de incarcare. 'Intervalul de timp mediu pentru mentinorea treptelor a fost de 30 ... 40 ore.

Graficul tasarilor medii ale placilor circulare en suprafata de 10000 em- (fig. 3.15) arata ca pina la inearcari corespunzatoare presiunilor medii de 0,02 MPa, tasarile plaeilor asezate pe pamint eu urniditatea natura1a ~i pe pamint umezit, sint egale din punct de vedere praetic. Odata eu cresterea incarcarflor, se remarca 0 diferentiere pronuntata a tasartlor. Astfel, pentru 0 presiune medie de 0,14 :MPa tasarile placilor pentru oele doua stari ale pamintului de tip I se diferentiaza de circa, 25 01'1, iar pentru tipul II de circa 6 ori. Aceste diferente sint determinate de diferite1e poroziti'iti, umiditatd, reaistente structurale, compozipii mineralogice etc. ale celor doua tipuri de paminturi macroporice.

Apaaitia ~tantarii produse in teren de cafre placa de proba la marginea acesteia eorespunde presiunii egale cu presiunea critica,

Incercarile efectuate [109J au seas in evidenta ca zona deformata. pentru paminturile macroporice umezite este sensibil mai mare pe adincime decit cea masurata la pamintul eu umiditate naturals ..

Daca se considera ca limita inferioara a zonei active adincimea Illcare deplasarile sirrtegale cu 10 % din tasarea placii de proba, atnnci lao . presiunea de 0,25 J\IPn, aceasta va avea valoarea de 2 ... 2,3 D l}entra pamintul umezit ~i numai D pentru pamintul eu umiditate redusa (Mtura.1a), unde D reprezinta diametrul placii rigide eirculare deproba.

Diagramele deplasarilor pe verticala ale placilor de proba (fig. 3.15) au scos in evidenta caracterul neliniar de deformare a. terenului de suI» placa de proba :;<i 'care apare mai pronuntat in cazul pamint.ului

. Au fost de asemenea deterl . .

tului de sub placa d Ulllate si deplasarile .

figura 316 e proba, ale carol' dia' o~lzontale ale pamln-

. . grame smt reprezentate in

e

Fig. 3.15. - Grafieul t •. medi' " asarllor J senSlblle la umezire [109 J •

1, 2 - teren de fundare eu u <

4ltate naturalii ~i respe t. rm

-'t d t· e IV urne-

.u , e Ip I·? ~ . I

.' 'J. ,,- l( em de

tip II.

( I "ttl.

·~·it.

·;i.

.;.;

% a)

Fig. 316 E

sit t' . - purele deplasiiri10r ori

p :::,aO~/~I~~~)t psenStibilla umezir~. o~~t~~~~~t{1:~g911·n.i1e)Pliieilor

. .' en ru p = 02 MP . . a pentru

eu umldltate naturalii . 2 't a. 1 - teren de fundare •• - eren de fundare umezit.

Piin1ntul u dep~aS~ril?r orizontale sub " _ .

bOlllbata mezit CIt 1;11 la eel eu uUliditat lllarglnile~ plaCli de proba care apare luai pronuntata 1 e ~atl!rala, prezinta 0 confi~ a pU,Ulllltul umezit.

99

b .x pe adincimea

. I' ':-'rilor orizontale co oala , . tV

Valorile maXHue ale dep asa . ,vrcarii exterioare. Ele replezm va

terenului de fundare odata cu crei~e~~a ~~c;roba pentru incarcar~a .datal·

. 12 15 0/1 din tasarea P aC1~ 1 I .v1m'mtului umezif ~1 .ce e

circa . . . o. I .x '1 or1zonta e a e P<. MP

Raportul dmtre ~~p aSeln, e , x redusa), 131 presmnea ~e 0,2v.coo a,

ale pamintului cu um1d1tate ~a~UIa~e (diferentei dintre tasanle placll de

. valoarea 6, ceea ce COl e3P~n .' '

atmgJ ,'. t la aceste palluntun.

proba detelmma e

4 111' lodulul (Ie deiorlllatie 3 .. "'

3.4.1. Generalitiiti

. I t sarilor unei constructii proiectate

Pre.c1·zia de evaluare prm calcu a: as COI'eCtr1 a valorii modulului de

. '1 d detcrnunarea .uc c • d

depinde in prmml nlle. e. tituie zona activa a terenulUl . e

deformat,ie aferent stratunlor ce cons V'

fundare. _ 't i in standardele si nonnele stl'alfie,

Atit in STAS 33~0.-v'7 [127J,. ~1 ~ in schemele de ca.lcul 0 dependenta 131 incercarea cu placa rigida, se eonsi . era . deforma+iile COl'espunzatoare,

f t ile de compl'esmne Sl Y Id tg e

liniara intre ~ or urr de deformatie liniara E = de, ~z =.' e,

exprimata pl'mtr-un m~)(lul t t:-' in i:htervalul de presnull apllcatc

a carui vaioare se ad11llte cons an a

(fig. 3.17).

"\

\

, ~~=~-~\

I .

I-I \

.., I

-0 _ B _~ __ ----

I

\ \ 0k-

\ I .s-

\! 0,

//1

. 3 1- Reprczentarea modulilor

FIg .. t , - ,. _ •

de deformatie pc dwgramele Gz Ez

v '1 unei fundatii san placi rigide in rea1ita,te, d~pe~dent~ intre t~sa~~ etel'ennlui de' mndare difera, ~1~ de [ncereare si presmIllle .nllltar~ ap1~eat' 'tVtii _ chiar pentru dOlllcmu

1. . . v 'stabilita pnn teoruu e as lCI a,

eea unara - [66 6-J

nnor presiuni relativ reduse , i.

~. in mod praetic, la interpretarea inoorcarilor eu placa rigida se calcu-

lcaza un modul de deformatie "secant", in intervalul de presiuni 0 ... q, folosind cunoscuta relatie dedusa de catre Schleicher:

(3.20)

Neliniaritatea dependentei (J-e se rnanif'esta cu pregnanta Ia paminturile macroporice cu umiditate ridicata. Modulul de deformatie neliniara se deosebeste de modulul de deforrnatde Iiniara prin faptul ca deformatiile neliniare au un caraeter ireversibil, din cauza indesarii permanente ~i curgerii plastiee a, pamintului, precum ~i datoritamodificariipermanente a umiditatii paminturilor sensibile Ia umezire ~i a gradului lor de indesare. Deci, put em considers ca modulul de deformatie neliniara este 0 caracter~stica generalizata a detormabilitatii pamintului dupa aplicarea sarcinii. .Aceasta caracteristici; oglindeste simultan marimea derormatiilor plastice ce se produc in pamint, cit ~i a deforrnatiilor elastice suportate de acesta. Modulul de deformatie neliniara este de asemenea, 0 caracteristica ce variaza ca valoare in timpul actiunii sareinii aplicate pamintului, daea tinem seama de cornportarea reologica It acestuia.

3.4.2. Domeniul de valabilitate al calculului deformatiilor terenului de Iundare in ipoteza mediului liniar deformabil

Modulul de deformatie poate fi determinat fie prin incercari de laborator, ~fie pe baza incerearilor de teren cu placa.

Studiile comparative efectuate in tara noastra ~i peste hotare au evidentiat existenta unor diferento sensibile intre valorile modulului de .~ ',deform'atie JI dete~minat in laborator si valorile modulului de deformatie

Slitiial'a El, determinat pe teren, prin Incercari cu placa, .

Utilizarea valorilor modulului de deformatie deterrninat cu placa I'~ida, la ealculul tasarilor reale ale fundatiilor, este justificata numai tiaca diagrama de variatdo a tasarilor, in intervalul de presiuni cuprins hlntre zero ~i valoarea maxima a presiunii pe talpa fundatiei qh este ase-menea cu diagrarna de variatie a tasarilor plaeii de proba in intervalul de presiuni intre zero ~i qpl (fig. 3.18).

prin incercarea placa de proba,

ell

101

Problema dificila care se pune 131 deterrninarea valorii de calcul a modulului de deformatie liniara El, pe baza incercarilor de proba cu placa rigid a, consta in apreeierea intervalului de presiuni (0 ... gPI) in care trebuie calculat modulul de deformatie.

Definirea presiunii limit11 in functie de raportul sporurilor de tasare succesive egal cu 2, conform vechiului STAS 3300-1971, conducea in general Ill. stabilirea unor valori seazute ale modulului de detormatie 1iniara Et•

o apreciere mai coreeta a presiunii limit a se poate face considerind pentru diagrams incarcare - tasare curbe apropiate de cele obtinute in realitate ~i care descriu in general un mediu neliniar deformabil.

Astfel, daca se pleaea de Ill. relatia neliniara S = f( g), se poate utiliza urmatoarea relat.ie [57, 59]:

(3.21)

in care K este parametrul care depinde de dimensiunile ~i forma placii precum ~i de deformabilitatea stratului de pamint aetiv ; gUm - preaiunea critica limita pe placa de incercare. Relatia (3.21) ee mai poate serie sub forma

.s
SK gUm (3.22)
glim 1 __ L
gUm rinind seama ca. pentru 0 incarcarc data. marimile K ~i glint sint constante, se poate construi diagrama de varia tie a tasarii S = S K in

glint functie de presiunea redusa ij_ = q!qlim' Rezulta. 0 diagrama care se apropie de cell. reala, marcind 0 curbare progresiva pe masura apropierii de presiunea limita. aplieata plaeii de proba (fig. 3.19).

Fig. 3.19. - Diagrama de vari atie a tasarii redusc determinatii eu relatta (3.22).

102

Compamrea tasarilor rnasurate sub I v

trepte de incareare, cu cele rezultate d' PI~ca de pr?~a pentru diferite se face pe baza precizam parametrului III ~p iearea relatle1. teoretice (3.21)~ de eoncurenta a1 celor doua. curbe(teor t~~ l~,caf~ scop selmpuneunpunct. care qj = 0,5 glint (fig. 3.20), [59]. e ICa~IIea a),pentrutreaptadeincar_

tn acest caz relatia (3.11) capata forma

"-,, q

D - Dj sau

2q,-q

8· q

-=-.-.

S, o

D .. qi - q

(3.23)

Q - 0 5

IL - , '1um

q ..

. ~-.--~.-----~I'"

1

I

i

.J

Sl!~----- _

,

:

Fig. 3.20. - Reprc~ent~rea ;~ria.tiei curbel teoretiee (A), stabilitii

I elatla (3.22) ~I a curbei reale (B). eu

In }ucrarea [59] sint prezentate fi

regresie pentru valori1e tasarilo» ~asur~~'a 1rle . de. corelatie ~i curbele de ale placii de pro ba si comparal'ea 1 de a diferite trepte de incaTcare ditia q, = 0,5 qlint' ' or cu ependenta teo1'etica pentru con-

v. Rezumind rezultatele prelucraril t· t· .

.,~~1'.1 de proba cu plaea pe diferite ~1' ~als~IC~ pe U~l numar de 69 incer-

81bll~ la umezi1'e [59], s-a constata¥a~IlljUl'I, ~nclusn~ pe pami~turi sen~latIa (3.2]), se verifica, ofe1'ind coeficie t~p~n enta ~ -q, exprimatg de .ceasta relatie modeleaza deci sat! f.v v n;l e co1'eiatIe p = 0,84 ... 0,95.

~~ placilor rigide de proba. IS acator fenomenul de tasare a fundatiilor

Cunoscrnd ca l)resiunile efective l)e talpa fund tlil

.iaa de.v N v a ,11 or reale nu tre buie

pa~eal;ca valoarea ql,f, iar raportul qu tr 1 . v fi .

. ~ -- . e )me sa Ie cup1'ms intre

~1 0,0, 1'ezulta oa si incarcarea I ~limJ. ~

Ql,PJ = (0,4 ... 0 t» q. ' :pe p aca trebuie dusa pina Iaopresiune

, Jf m.p l

Criteriul STAS 3300 -7]

,

118"+1 > 2 11 8

n, (3.24)

lao v_a~ori ale incarcarii placi! '"

..... '''''m~.~ Jlmlta, eeea ce atmge dr y . qPI _'" O,! qUi!!' foarte aproptar« de

Ej• ipa sine valon scazute ale modulului de

103

. . (0 "" 0 ") q se obtine Ull spor Ge

In domeniul presiunilor qp! = ,;~ . .. ,u Il m.pl .' . ...:..

tasare de 1,1) ori mai mare decit pen~ru.mtcrvalul de presmlll qp! - (0,4 .•.

O 5) q penbru care avem onteriul

••• , Ilrn.pl

(3.25)

: rMf"

F'O' 321 _ Variatla modulului de deformatie E determina~ cu aparatul 1", "~ I D -rea din Galat.i : - - - teren

triaxial pentru loessul din eartieru una 't

- - t t rat eli apa : 1 2 - teren eu s rue-

eli umiditate naturala; - eren sa li _, " ~ • t

tura naturalii; 3, 4 _ teren 1mbuniitatit cu coloane de pamIn ,

Acest criteriu asigura 0 buna modelare a lucrului fu~daWlor rea;_le, tar valorile modulilor de deformatie liniara. F?l' rezulta~ din tlC~~" [~~n]t confirmate de tasa.rile efective ale unui numar Important e cons .ructn .

3.4.3. Determinarea modulului de deformalie la paminturi eu lege neliniara de deformare

Modulul de deformatie stabilit prin incercari de Iaborator ee determi~a.

. t 1 dometruiui sauaparatului triaxial. Se eunoaste ea trecere~, (~

elu aJudoIul ~e deformare stabilit in edometru 131 cel stabilit cu placa rlglda, a mo u u 1 ' d t' [127 J .

se face cu ajutorul coeficientu Ul e oorecue '.

Mo =1-

I-v

(3.26)

C fi t 1 11.4" determinat in edometru nu tine seama de posibilioe icten u 1110 'd 1 . sor t~ He terenului de a se deforma lateral, ceca ce se poate ~~o e a mal. u~

i:t aparat.ul triaxial. Astfel, se poate considera ca. incercal'lle determmate

104

Il!f.... In aparatul triaxial permit determinarea unui modul de deformatre care se " apropie mai mult de eel real aferent terenului de fundare; deei, se poate serie

(3.27}

unde .ill este modulul de deformatie determinat in edometru, iar 8lR este eoefioientul de oorectie ee se determina pentru fie care tip de pamint pe baza rozultatelor experimentale de teren ~i in laborator.

~ Pentru stabilirea valorii modulului de detormatie pe baza date lor de

Iaborator (incercari la aparatul triaxial), se pleaea de la relatia

(3.28)

I,:

Pentru IX = const :;;i ~ = 1, a vern de a face cu un mediu liniar deformabil, pentru care se poate scrie

(3.29)

Comparind relatia (3.18) cu relatia (3.19), se deduce expresia modulului de deformatie sub forma

1

B = - 0':-;3.

IX

(3.30)

Parametrul ~ determina cresterea sau descresterea modulului de deformat.ie , In functie de efortul aplieat terenului respectiv.

in cazul particular cind ~ = 1, modulul de doformatie devine constant ~i egal cu [66, 67]:

100

E = -- O'er' ee

(3.31)

In care (J' CJ: este presiunea critica. la care tasarea auplimentara a pamintuf rilor senaibile la umezire este egaUl, cu 1 %.

~' Varia1;;ia modulului de deformatie in funetie de sarcina, pentru Ioes.;, snl din eartierul Dunarea din Galati a fost stabilita cu relatia (3.30) ~i l,.reprezentata in figura 3.21, pe baza parametrilor ue deformabilitate deter\rklninati prin incercari de Iaborator la aparatul triaxial tip GEONOR [20,

," 1211

Apiicarea in proiectarea constructiilor a caleulului terenului de dupa a doua stare Jimiti1, a condus la introducerea modulului de . .. X!;,4iAf","""ntie ~i a coeficientului lui Poisson in rindul celor rnai import ante . tici de deformabiIitate ale pamlnturtlor.

Dup a cum se cunoaste, pentru rezolvarea problemelor de mecanica 'M:Ila.,llilllturilor se n tilizeaza pe scara larga teoria elastieitatii ~i plastdcitatii, ajutorul carora se determina deformatiile si eforturile din terenul de In multe cazuri pamintul apare ca unmediu Ja care nu se poate .< ..... _ .e- '44~'~ direct nici teoria elasticitatii, nici teoria plasticitatii, datorita valorilor ale deformatiilor. Aceasta se Intdmpla de obicei in cazul paminturilor-

105

. face ca date le observatllior HI 8tt1t sa u u e re

:sensibile la umezrre, c~ea ce. 1 1

mult fata de cele obtmute din c~ .di ' .. de baz'" ai deforma,bilitatii sint

v t' t rintre in lCll "~, ,

A~a ?um ~ste ?m. P, ' ntul deforma,tiei laterale v.

considerat1 .J?, ~1_" G. ?t\ cc?e:'l~~ relatia de dependenta dintre componentele

Aceeti indict sin e",a,l, ' b f rma de .

, t 'I lieate su 0 cu • •

de deformatie ~i efor un e ap ," it v care e~prima variatia former

1) componente ale efortunlor UUl arc care v- ,

,cubului elemental' :

CJx = CJm + 2G(e;x - em), CJy = CJm + 2G(e;y - em), CJz = CJm + 2G(e;z em),

(3.32)

.sau

(3,33)

CJ CJ-CJ

,.. _ ___!!!:_ + 2--~,

"x - 3]( 2G

e =~ + 5L~_CJm,

y 3J{ 2G

eo == ~ + (J z - Cim,

-2 3]( 2G

unde

Ji]

E G"=----

K = ; )

3(1-2v) 2(l+v

CJm =

3

2) componente ale deformaW1or :

"':r:11

.... f =--.

Ix1/ G

1 (')]

ey = - [Gy - CJz T Gr ,

E

'r1)Z '(11' =6'

(3.34)

, ~ ~ d f rmatiile volumice ale cubului

Relatii1e (3.32) ?~ (3.38) ara~a c\ e s~rul sferic al eforturiior uni-

'elemental' sint de~~rmlllat~ l~~llnai df d:~eviatorul eforturilor unitare. tare, iar deformatllie de. fOlma"ntumda ndente se pot scrie sub fonna

Exprimate tensonal, acesre epe ,

(3.35 )

T~ = 3KT~,

. " 1 f rturilor unitare care con~uce la

in care T~ este tenso~ul ~feIlCt a e IOsferic al deformatiilor speciflCe care

modificarea volumului ; .L e - ensoru '

10(j

_______ ,~ __ ••• _.~. ~~~u. .... G'<::;'HCll~Q~; IT - 11lUaUlUl tie atune-

care (modulul elastieitatii transversale); K - modulul de deformatie volumica ; D" - deviatorul tensorului eforturilor unitare care conduce la, modificarea formei; D. - deviatorul tensorului deformatiilor specifice care descrie moditicarea formei cubului elemental'.

A doua eeuatie a, grupului de relatii (3.35) apare ea 0 relatie intre doua marimi sealare, care se po ate scrie sub forma

(2.35a)

Beprezentarea dependentei intre def'ormatii ?i eforturi poate fi extinsa formal ~i la cazul deformatrilor plaatice, daea consideram mediul izotrop ~i daea direetiile axelor tensorului etorturilor ~i deformatiilor coincid.

Pentru deformatiile plastice ale pamintului, toti coeficientii dependentelor aratate apar ca variabile ~i depind de starea de eforturi a mediului cercetat.

Studiile ~i cercetarile efectuate in diferite lari, inclusiv in tara no astra, au evidentiat ca modulul de deformatie depinde in primul rind de starea initiala de eforturi in punctul dat al masivului de pamint si de asemenea de modul cum se modifica aceasta stare in procesul de inearcare a rnasivului.

In prezent, cind fie determina starea de eforturi a terenului de fundare, pamintul se consideraca mediu liniar - def'ormabil, cu caracteristici

• de deformabilitate constante, ceea ce reprezinta de fapt un model de caleul aproximativ.

Metodele numerice si in special metoda elementelor finite asigura in prezent noi posibilitati de calcul care devin necesare in multe cazuri Iimita, ~i in special in domeniul dependentei neliniare intre eforturi ~i deformatii,

Una din variantele de calcul a neliniaritatii functiei a = f(e;) eonsta in reprezentarea sturii de eforturi spatiale cu trei eforturi principale Gn <12, (j3 ~i trei deformatti specifice principale E1, e2, <:3' in forma de suma a tensorului sferie (hidrostatic) ~i a deviatorului eforturilor ~i deformatiilor[75]. III acest sens se utilizeaza relatiile :

0'1 + 0'2 + (j3 v 1 f

Gm= -=----=----=- - marimea tensoru ui s eric,

3

(3.36)

£1 + £2 + e3 f

£m= -=-----=--_..;:_ - marimea de orrnatiei sferice,

3

(3.37)

Sa = Y S~ + S~ + S~ - marunea eforturilor deviatoare,

(3.38)

Ed = 2 Y(E1 - Em)2 + (E2 - Em)2 + (E3 - <:m)2 - marimea deforma-

tiilor devia toare, (3.39 )

K = !!!!!_ - modulul volumic, I

ED

G = S d modulul de alunecare.

Ed

(3.40)

107

Apare deci posibil a se efectua doua incercari independente ill scopul determinarii fiecaruia din modulii aratati.

Modulul volumic se poate obtine prin executarea lncercarii izotrope de compresiune in stabilometru. Aceasta incercare so realizeaza, aplieind succesiv incarcarea de compresiune in trepte de 0,0.5 ... 0,07 1V.£Pa t;\i masurind deforrnatiile la stabilizaaea completa, dupa aplicarea incarcarti (fig. 3.22).

E...~

I

1'/"·0

I Ie Em.r-r--7~~------

, I

I

Fig. 3.22. - Dependen ta u - EO in cazul incerciirii de compresi une izotropa pentru dctcrrmnarea modulului volumic [75 J.

Aceasta dependenta poate fi descnsa prin relatia de forma generala [75] :

(3.41)

unde am,e si em.e sint eforturile t;\i respectiv deformatiile coreepunzatoare segmentului liniar din diagrama am,e - li:m.e (coordonatele punctului C din fig. 3.22); (J. - constanta pozitiva care indica gradul de deviere de la liniaritate; n - parametrul aspectului curbei.

Raporturile elastice se obtin pentru (J. = 0, iar cele elasto-plastice raspund conditiei (J. > ° ~i n = 00.

Presupunind in prima aproximatie (J. = 1, parametriiam•e, e, .... ~i n se pot obtine cu ajutorul metodei celor mai miei patrate,

Diferentiind relatia (3.41), obtinem modulul volumic tangential sub forma [75J:

am.e[ ( li:m )"-1]

K .. = -- 1 + (J.tt -- •

€m,e €m,e

(3.42)

Daca se ia (J. = 1 ~i se fac notatiile

K, = am,. - modulul volumic initial;

€m,e

e:m.N = ~ - detormatia volumica normalizata,

e:m .e

relatia (3.42) se po ate scrie sub forma

(3.43)

Determinarea modulului de alunecare in stabilometru se face prin lncereari pe baza metodicii de forfecare in stare consolidata-drenata,

lOB

J: - x1-.- -_ ,,- _- "" ~~ .1.~.-~~~~~-~'" 'J'-'~~"".,_, ... "-"""'_"_." '-.._., ... ._" 1.J'.a. '-·.J.a.....__._ ........ ;L" "'_'&''_'-'V\A.L .

.:rea izeaza prin mtlrire'-' ".'-' .. '-',.'.~' ... L~L(Aj • ..L V..L Lvuua '..;UJ l'~VUCj ~~v

-efortuhn principal si r:d~~~~:~alpl~e::XIa~~'dvastrarea valor:ii constante a

L [f'V" .' • c iunn m camera stabilometrului.

egaturil« neliniara a - E se mai pt·... ".

lice care se preteaza a fi folosite la metod °1 adProxllm(1Jl pun. relatu hlperbo-

finite. ' e e e ca cu de tipul elementelor

A.stfel, Kondner [50J prop un "I t' d . .

in [54] ~i folosita pent;u studiul pea 0 ~et,,~~ e, tip, hiperbolic, discutata -care are forma mm UIl or t;entnbile la umezire [12],

e

a1 - a3 = --_

a + be

(3.44 )

und~f' ~1 - .a3 v este deviatorul eforturilor principala , d f

speer ica axiala , a, b _ parametrii experimentali. ,E - e ormapia

Parametrii a si b depind d v t .. f .

Incercat umiditatea "naturala ~ u:mao:ll acton: n~tura pamintnjn!

orizontal~' 1 a p.ammtulUl, valoarea efortului principal

forfecarii. a3 ',1 mersu procesului de consolidare al probei in momentul

Pentl'~l dete. rminarea modulului de aluneeare G relatia (3 44) t

scrie sub forma ' , . se poa e

(3.45)

1

unde - = G1 este modulul de alunecare initial, 1

a , - = (al - (3)Um -

valoarea limita a efortului deviator rezultat. b

Diferentitnd relatia (3.45) se obtins modulul de alunecare tangential:

(3.46)

Parametrii a ~i b se obtin prin liniarizarea ecuatiei (3.46), (fig. 3.23)

F Sci. -- ,.J.rrd-ll:-·~

ig. 3:23. - Dependenta cr _ e: rJP"" a

lnc~rcarea deviatoare pentru deternllnarea modulului de alunecare la Iortecare (a) ~i linial'izarea ecuatlei hiperbolice (/I)

[12].

31

Efeet ' d i v '1

t d urn .mcercan e la stabilometru, asa cum s-a aratat mai inainte

·ft'~Tn"TY.ne t. e.tertmma modulul de deformatie fara a lua in calcul coefieientui yiel ransversale.

109

__ E:_ = (t + be,

(3.47)

0'1 - 0'3

. ...v 'donata la origine ~i l'espect~v .panta dr~:ptei,

valorile a ~1 b l'eplezlllt~ or d f bie initial si respectlV lllvel'sul a~lmp-

adica inver sul modulu~Ul de. e orman , '

totei la curba 0' - E:, (fig. 3.24).

M~;o~,

'000 ~ ---,-

I

I

i

L..---------+----------l .r --~

c) 1.0 10 t.1p ..

0.01

0.1

~ re rezentatii in: a) coordonat.e ~o~Fig. 3.24. - Dependenta (j:- v ) p . t' lui E. in scara logantmlCa.

male; b) coordonate hiperbohce ; c vana,la •

. t t . ( 0' ) si a deviatol'ului la l'upel'e (0'1 - 0'3)Ilm,

Corelarea asnnp 0 ei 0'1- 3 max '¥

se face prin factorul R" astfel:

(3.48)

(0'1 - 0'3)Jim • R, =

(0'1 - 0'3)max

. , 0 ~ si 1 deoarece valoarea asimptote

R are valorile cuprmse intre "~ ~ .Acest factor arata cit de

este mal mare decit cea a .devl~t~~·U~~l c::~;~~bolica exprimata de releaproape este curb a experlmena a

~ia (3.44).

110

.l''' uvv u.UUH_HLHL Uu llH,dl\.;iue L.l_':;J • ..d.t;llel Hi ngura 6.~D smt prezentate curbele transformate pentru pamintul format din loess natural ~i respectiv .compactat. Dupa cum arata reprezentarile experimentale, in portiunea jnitia1a apare 0 racordare curba a liniilor drepte ceea ee inseamna ca in .realitate modnlul de deformatie variaza mai repede in portiunea initiala decit functia hiperbolica (3.44). 'I'reeerea de la portiunea eurba la cea dreapta se realizeaza la aproximativ 30 % din efortul de rupere, pentru Ioessul compactat care apare mai plastic, :;.ila aproximativ 60 % din efortul de rupere, pentru loessul natural care apare mai rigid.

Prin urmare loessul natural cu umiditatea redusii apare ea un mate:rial aproape elastic, multiliniar, pinrt la un efort limit a (0'1 - 0'3)*' Modulii de deformatie din zona eforturilor mici au valori mult mai mari deeit cei din dorneniul pur hiperbolic.

Modulul de deformatie secant Es se obtine prin impartirea efortului . intr-un punct, la deformaria specifica, adica

(3.49)

de unde rezulta

a( 0'1 - 0'3)

e:=

1 - b(0'1- 0'3)

(3.50)

R/( 0'1 - 0'3) ] (0'1 - ua)Jim

, '. Pentru 0'3 = constant, modulul de deformatie tangent B, al porliunii hiperbolice se poate exprima sub forma

1

E-



a

(3.51)

[ 1 ,

--j-

E;

(a + be)2

Daca in relatia (3.51) se inlocuieste relatia (3.50), se obtine

Ei= [1 - b (0'1 - 0'3)]2 = [1 _ b(r11 -(13))2Ei• a

(3.52)

f Inlocuind in relatia (3.49) expresia lui e din relatia (3.50) se obtine

i.'Valoarea modulului de deformatie secant, sub forma

(3.53)

.. !<~ • ,'lie

..•. J!:rL~t;. Dupa cum se vede, valoarea acestor moduli de detormatie depinde, in Dl'unul rind, de starea de eforturi din. masivul de pamint analizat.

";i"

l ... '.I~r· .• ·, .•.......... . ,at

~

111

\

l--~.-.-

O,Oi+ I\Ofl-

------t--

4

1 &

I, t to

b)

1 1 in stare naturalii si compactat

Fig. 3.25. - Relatia G - 10:. pent.ru oessu tare' loess 'in stare natu-

[12] : __ loess imbuniitiitlt J?rm compac t rea hiperbolicii; c) variatra

w) ntarea norrnala : b) reprezen a

rala; a repreze modulului initial E; Iuncttc de Ga'

112

_ _. ..L ~~~~~..t""""""""''''''~U L ...L ..... - J'

" 1, .• ',.. au pcrmis stabilirea influentei compactarii paminturilor sensibile la umezire .• , asupra detormabllitatii acestora. Compactarea pamintului s-a efeetuat : .' la Wopt = 16 % ~i Ia un 1ueru meeanie de 60 tm/m".

1 ·1', Rezu1tate1e incercarilor arata ca pamintul compactat este mai t ~ .. plastic decit eel natural, iar Rf este mai mare (fig. 3.25). Aceasta permite

if ea rezultatele incercarilor sa se inscrie mai bine intr-o hiperbola. .

I =>'< Modulii secanti initial! sint rnai rniei pina Ia valoarea de 0,25 (0'1 - 0'3)Um

:F '[efortu1 limita (0'1 - 0'3)* este mai mic], in schimb in zona indirdirilor " ~{. mari, cuprinse intre 0'3 = 0,05 :MPa ~i 0'1 - 0'3 < 0,.3 (0'1 - 0'3)Uml loessul ~" eompactat este mai putin deformabil decit eel natural.

j /~ Rezultatele studiilor efectuate pina in prezent au aratat ea mode1ul

~" lui Kondner poate fi utilizat cu succes la stabilirea legaturii intre starea de ~(eforturi ~i deformatii, in cazul incerearii Iormatiunilor loessoide in aparatul :~~1, piaxial, intr=o .. ga~n~ lvarga de incarcari, de la rnomentul initial ~i pina 1a ~'" atingerea starii limita,

'\';;:



3.4.4. Determinarea earaeteristieilor de deformabilitate a pamlnturilor sensibile 1a umezire

ell p1aea de proha

baza datelor experimentale obtinute la incercarea eu plaea de probe curba q - S a fost aproximata printr-o hiperbola de forma (fig.

s

(3.54)

care K; ~i X2 sint coefieientii constanti care se pot obtine din eonditiile

s = s p ; q = qlinn S = 00.

O,Ot.j

C,C6 ~ I

_'lliLllill ~! do: H2.c:,"1

O,OA~ I

3.26. - Reprezentarea dependentei q - S pamtnt argilos saturat eu apa detereu pliicile de proba de dlferite diametre [40].

! ',,,~. ! a,ose o,'S

m ts-·

1.&3 :

113

Valoarea 8p reprezintii tasarea placii la limita de proportionalitate qp. Din eonditia de margine rezulta

(3.55)

Expresia (3.55) se poate scrie astfel :

unde

1 1
---
qUm
K= qp
1 q
---
qJim (3.56)

Daca se noteaza eu K; = qUm , expresia (3.56) capata forma . qp

1 1
K= Kp (3.57)
I q
qIim Atunci cind lipseste portiunea de varia tie liniara, adica qp -+ 0, €xpresia (3.57) devine

](= __ 1 __

(3.58)

q 1---

qlim

Pentru paminturi saturate eu apa K; = 1,5 ... 10. Se poate reprezenta variatia lui Kin Iunctie de valorile lui K; ~i _q- ca in figura 3.27. qUm

Prin urmare expresia modulului de deformatie E, determinat eu placa de proba, pentru starea de deforrnare neliniara a terenului de tundare, va avea forma

q(l - v2) BCiJ ](·S.

(3.59)

Dar cum S, creste odata eu cresterea umiditatii pamintului, rezulta ca valoarea modulului de deformatie E se va diminua pe masura ee pamintul va fi umezit din ce in ee mai multo Coefieientul K arata cu cit creste tasarea sau eu cit scade modulul de deformatie in cazul starii neliniare

fata de stare a de deformatie liniara, '

11<1

.,i~. relatia ~;,l~;)~a corespunzatoare a modulului de deformatie in stadiul neliniar este data de

;{;1<'

i

Fig. 3,27. - Yariatia c ocficientului K t»

Aplica!ia 3,2

• Se considera 0 fundatie lzolata avlnrl

apa, este un loess compactat prin umezlre c~a~~~~: = 11,0 m. TerenUI de fundare, saturat cu oare e caracteristici geotehnice :

"(8 = 19 kNJm3, fJ. = 0,40,

gUm = 0,200 '\lPa ~i g = 0 08 'IP

L i . p , lV a.

a ncercariJe cu placa de rob. ,

Se cere stabilirea valorii mOdululu~ de ~:;::r~~~I:eluEt 0 tastare SI = 0,01 m pentru gp = 008.MPa

• • n pen ru g = 0,15 '\lPa. ,.

Rezolvare

Se determinii valoaren lui K . p.

MPa:

Kp = glim = ~2?~ _ ') :-

gp 0,08 - _,OJ,

Pentru Iundatia ·g'd· .

• rr I a avrnd forma piitrat. ,

Aplicind rela tia lui Schleich . ;' din tabelul 3,3 se obtine co = 0,88.

er, se determma valoarea lui E t .

e pen ru presmnea qp = 0,08

Ee = 0,08 (1 - 0,42) . 1,00· 0,88

0,01 = 5,9136 MPa.

Se catculeazs valoarea lui K ell relatia (3.57):

1 1-_

K= 2,5_

0,150 - 2,4.

1- __

0,200

E _ Ee 5,9136

n - j{= ~=2,464MPa.

11.5

. ,. d adlncimea de

A liea/W 3.3 . I I clime L = 2m, avm •

P se considera 0 fundatie de latin!lC B ~ d~~n P~~l~i~lt ~~~SSOid imbuniitiitit prin compaetare

4 'f nul de fundare, orma . . . o otehniee . w

1undare D = m. ere w 'm'Hoarele caractenstlci be. . _ S determinata

. eoloane de pamint batut, are UI _:. 0011 MPa, <DB = 18° iar dlagrama q ,

en 20 1']'\ 1m3 u = 0,40, Cs - , • 3 w

cu PIa:; ~ prol;~ ~le Imx. 1m, e;t~'. ~e~lg~lti!:g~~:t~;3pr~Sinnea reprezentind capaeitatea portanta

Se cere determmarea tas"rn u

a terenului

. "C depro-

RezolV(lre . r'F q = 0,25 MPa ~I ca umi a

f" ii \3 3 se eonsiderii ca presame irru a lim

Conform Ig':fl . . _ ° 025 MPa. .

nortionalitate presiunea qp - , 2 C'lSO 101''''

... 0 "5 a ~011 0,' 5 1 -

o.p'l!> ~_:_. 0.25 U~5(), ~~ . 9

~~~_~·~.9s~o~~~ I I I

I I

I I I

I I

\ I

I Ip~.

I I

I I

[ I

I I

I I I

0.2

o.~

O.G

0.&

1.0

1.~

1,4

',:\

'2l1i

::t ..

w _ S determinatii eu placa ngHll

Fig. A3.3 - Curba de dependenta q eompaetat in prealabil eu eoloane

de 1m X 1m pc loess saturat eu apii: tal _ M18 Galati).

de pamtnt (bioeul expenmen

it se determinii cu relatia:

C'lpaeitatea po~tan(~+. ::':")I"::,m:~'D N, + ( 1 _ 0,2 ~ ) Y4BNy.

Pcr- 'L ~

Din tabelul 3.1 se determinii:

Ny = 0,43,

Nq = 2,72,

Nc = 5,31.

Prin urmare

( 21,0 )0 02.1 0.0 43=0,1565 MPu,

= (1 + 0,3 ~,~ )0,011 '5,31+0,02.1,5 '2,72+ 1 - 0, 2,0 ' ' ,

~16

I

,:Cum qp -> ° ~i deci x.p ->- 00, valoarea lui K 51' determina ell relat ia (3.58):

1

/{=-----

2,67.

0,1565 1---- 0,250

L 2,0

JPelltru Iun dnt ii rigide avin d .... = -_ = 2,0, conform tabelului 3.3 se obtlne co = 1,22.

IJ 1,0

::\Iarimea modulului de deformat le En determinat eu placa est e

. 0.1565 (1 - 0,42) 1.0 . 0,88 .

r~n = = 11,018 :\IPa.

0,0105

'Pentru q = [ler = 0,1565 MPa, tasarea Iundat iei va avea valoarea

0,1565 (1 - 0,4f 1.0·1,22

Sn = = 0.0146 rn ,

11,018

s; 0,0146

Se = --- = ---- = 0,0055 m.

I\. 2,67

Preluerarea statistic a a rezultatelor unui numar mare de incercari '{ em plaea de proba au aratat ca curba tasarii data de sarcina de incarcare, Mica funetia S = f(a), se poate aprecia cu destula precizie utilizind ~e1atia propusa in [84J care coincide eu relatia (3.21) ~i care are forma

B(l - v2) wa,

Ei(l-~)'

at,lIm

unde Beste latimea fundatiei respective; El, v - modulul de deformatie .J)i~ial ~i respectiv coeficientul lui Poisson pentru terenul de fundare dat;

""UID - incarcaeea limit a care corespunde pierderii capacitatii portante a ...• enului de fundare; w - coeficientul de forma a supratetei taIpii ~i 'at rigiditatii fundatiei care se ia conform tabelului 3.3.

Belatia (3.60) este valabilf pentru rnasivul de pamint omogen de nelimitata.

tn eazul prezentei unui pat rigid, dispus la adincimea h de Ia talpa \"WClatiei, sub forma de fisie se va utiliza relatia [114J :

(1 - v2) nBaz

Ei(l-~)'

a',Um

(3.60)

fin

(3.61)

1,07 h/B

-~-....;_--este coefieientul care ia in considerare influenta

1 + 0,4 hjB

rigid.

Def@rmatia specifiea a pamintului se determina impartmd ambii ali. relatiei (3.60) prin grosimea zonei deformate zO :

.eo = B(l - v2) (Oa. = Ko a.

E;zO ( 1 -~) ao,lim

cr s, Il m

(3.62)

H7

F

. . . . f v a talpli fundat.iei

Valorile coeficientului c,) de r'::l&:.:fl:.dl~t:.at:..:e...:~_l_o-;r_m_a -:---:-=-:=::::

. I co pentru un strat de pii~lint

.. f d t' '1 {} pentru semispattuu (!Jjb> 10) m~vind grosimea finita de llfb-) t vlpn un atrer ,

orrna a
\ 0,25 0,50 1,00 2,00 5,00
(vm (,Jconst -- -- ---
1"/..= lib (·je ~ -- -- .--- ---
--- 0,58 0,70 0,78
0,85 0,79 0,22 0,38
l(cerc) 1),6t 1,00
1 0,39 0,62 0,77 0,81'
1,12 0,95 0,88 0,22
l(patrat) -2"- Wo
1 1,22 0,24 0,43 0,70 0,96 1,10'
2( dreptungni) -2wo 1,53 1,30
1 1,44 0,24 0,44 0,73 1, 04 1,3t
-2{o}o 1,78 1,53
3 idem
1 - - -
1,70 1,61 - -
4 idem 2 {'}o 1,96
1 1,72 - - - -
2,10 1,83 -
5 idem -Wo
2
1 2,12 0,25 0,46 0, 77 )1, 15 1,6
10 idem 2{o}o 2,53 2,25 Nota I .... itt bilit! de F. Schleicher ~i corectatl de N. A. Titovici ;

1) Coeffcient ii w s.n sa... l\ I Gorbunov _ Posadov;

2) Coeficientii co sl~t .. stab~~{~l~~ 'd~ e~lt pentru supratata rectangulara : {'}e - valoarea tasa~.ll ~u tasarii centrului Iun dat iei elastice :

{o} - valoarea InaXlma a . .

o _ tasarea medie a Iundat.iei elastice ;

z; - tasarea fu~datiei rig~~e; t <tulare elastice pentru un strat de pamtnt (o}mh - tasarea medie a tundatlei rec an"

grosimea Iinlta.

aviu d.

unde

'. d f 'matie a terenului de fundare sub acti-

A~a~~za dla,gr~~melo~r de a e :~etel~ experimentale ale relatiei C1z _ Ez

unea placii d~ _PlObda abr~ a ~ 6uba exprimata de Iunctia

se inscriu suficient e me 1

(3.63)

il i ~ se poate exprima egali-

Pentru determinar~a: parametr or .. CXo ~3 62 si (3.63) pentru doua

tatea deforma~iil~r stablh.te prm I~lat~;~ie~l~r,) aceste do'ua e.fortUl~i devalori ale eforturilor e,?nslderatc. Ph' d efortul de proportionalitate

bE pot fi reprezentate cmar e

pe cur a o z - z

C1p ~i efortul norm at . C1N· d f -matiilor poate deci fi scrisa sub forma

Conditia de egalitate a e Ol ,

C1z cxocr~o = K 0 ----crZ,lltu - C1p

(3.64)

118

:amintite:

'-t..'-'LLu,,· '-'..LV.!.. \.:\.t...L 1.

(3.65 )

Rezolvarea aeestui sistem de ecuatii relativ la 3:0 ~i (30 ne conduce la

-expresiile '

p - Incrp (()lim - crN) - Incr,y (crIim _ ()p)

~o- ,

Incrp - Incr",

(3.66)

~lstfel, parametrii CXo ~i ~o ai terenului de fundare pot fi determinati in fUllctie de forma, ~i dimensiunile fundatiei (p1acii de proba), precum ~i de o serie de caracteristici irnportante de rezistenta ale pamintului, ca: <1p, vlim, crN ~i E •.

Valoarea modulului de deformat:ie in acest caz se poate scrie

(3.67)

Pentru a exprima legatura intre modulnl de deforma~ie stabilit pe . 'baza incercal'ilor de laborator in aparatul triaxial :;;i eel determinat prin :ineercclri de teren cu plaea de proba, intr-un interval limitat de presiuni {O ... pd, este neeesar caleulul eoeficientulili de coree tie 51[.

In acest caz, iacind raportul intre expresiile (3.28) l;1i (3.63), se obtine valoarea eoeficientului 5)1(, sub forma,

(3.68)

Cereetarile efectuate pe loessul din eartierul Dunarea din Galati {20, 21], au permis stabilirea valoriloI' lui 51]1', pentru urmatoarele patru iltari ale Ioessului incereat in poligonul experimental din eartierul amintit :

A. - loess in stare naturala :}i cu umiditatea natural''1; B - loess natural inundat ~i stabilizat;

O - loess imbunatatit cu coloane de pamint, avind umiditatea nat-urala;

D - loess imbunatatit eu eoloane de pamint, inundat ~i stabilizat. Valoarea rnodululut de deformatie al stratului de pamint incereat •.•..••.. eu plaea de proba, s-a determinat pentru presiunile de 0,025; 0,050;

. (),075; 0,1 si 0,125 MPa. Cu ajutorul modulu1ui de deformatie au fost ....... ~" ... U"""::: valorile lui OCo ~i (30 pe baza metodei celor mai miei patrate (fig. ; 3.29; 3.30; 3.31).

119

in eonmpue Slanl lllilua

" ditiil 'tarii Iimita se poate

I, deformatle III con lyll e s , . . sibil .

(e , • t e . amlntnl'llor semn I e

cUllose parametrii de r~z.lsenya at p t' (fig 3.25) se

Din di'llrrama relabel efort-deforma ,Ie .'. d f r-

initiahi ~it Ri efortul'ile aplicate pentru a~tee~~l~'~lt'~tOin

, 'I . I t I AS'1 cum es e <~ <·w .

en ,pol'irea efortu lill t~~ra ad3u']ul~i de deformatie ini-

0'3 asupra re a leI. mo ~ .

depintle de llresiunea din ceh~la. modulul de defor~ [!6] a lost propusa legatura dintre

tl'esinnea din celula, sub forma

~ (3.69}

I.~ E, = »1,(a3)" ,

Il~l\lIUl initial [MP,1]' a3 - efortul pri?-eipal m~?-i~~ .[~I~a 1,;. ,\ ~ ~Jlerimental~ ca~'~ determina marirnea varia ,leI ui '-',

[adimenSlOllah]. . . ~,' I' E· si a deter, fie la scar·o.; 100'antmlCa valorile Ul l ". 3' l~ ola' . w .,. I I' ·tare natura a "la aparatul triaxial, psntru oess~ in oS .ria.tie c liniara

imbuni'ttatit J?l'i~ c;nupactare, :eeZoU~;~~a' :p~icabilitatea

I (f'o 3?4 c sr 3.2;) c), ceea ce

) lh"~ ,

\\. , b :-t·~t·t prin eompac-

\ 32' c rezulta ea pentru Ioessul imi u~a ,1;1 ' .. ede

Iii .~. ~ •. \l}'i'~; de deformatie este mai mare ~l creste mal rep

\. :'.'\·e1a11U1· 0'3 decit la Ioessul natural. .' f .

1" , l' nne SI e or-

, \1' a limita, relatia dintre rezistenta a oompresi b ·'leeind.

~ Cte fi exprimata prin eriteriul ~Iohl'-Coulom , P

~<~~) care ~e serie sub forma

sin <P

(J'1~~ +c. ctg<P

~datie, in eonditia 172 = a3' se poate aduce 131 forma

, 2 c co;.; <1> + 2 a3 sin <P = _!_, (3.70))

(0'1 - (j3)lim= 1 _ sin <P 1)

\' . ' . 0'1 iul de frecarei nterioara [grade J\ \eziunl'a [:VIPal: Jar ~ ung 11 , , ,,', (369) si b cu expre-

, 1 t' (3 ;1) ~e inlocuieste E, en e.xpre::;m '. =-

~'eata ,'J " • • ~ lui E [')4]'

iI' '(3 "0') se obtine forma fIllah1 a Ul'-'I' •

111ll • ,I , >

. [ _ Rf(l - sin <1» (a1 - (3) )2 m(a3)'"

,II E= 1 <h '2 ,,'nm

. I I 2c cos 'l' T a: 3 KI 'l'

" de defOl'llla~ie secant are forma

(3.71~

(J.72)

-'"" -~-~----~~,~'-' ...... "' ........ 0.....,£ .... ...,' ...... ~'-' '\J'-' ... "-'V'-.lUl~_LlJ, _L.L.L .Lu..lU' .. )'i.lU \A.G J...LLVUUl III \)al-tj ~(:j J.£:tt,;c

analiza respectiva. Astfel, pentru calculul prin metoda elementului finit oeste toarte convenabil sa se ia in considerare modulul de deformatie tangent, deoarece el poate fi determinat de stares de eforturi pentru fie care punct de pe diagrama E - a, [12].

Cu ajutorul relatiilor (3.69), (3. 70) ~i (3.63), preeum ~i prin interme-diul eelor cinci parametri m, n, C, <1>c ~i Rf, se pot caracteriza complet :pamintnrile analizate in conditiile de stare Iirnita, Desigur, pentru paminturile seusibile 131 nmezire se VOl' lua in considerare elementele obtinute

:pentru stares saturats; eu apa a probelor de pamint, '

Cereetarile efectnate pe loessuri [12 J au scos in evidenta influenta .umiditati! asupra deformabilitatii paminturilor sensibile la umezire, atudiate pentru cele dona stari : naturala ~i imbunatatita prin compactare.

Rezultatele obtinute din incercar! (fig. 3.32c) demonstreaza ca, la loessul in stare naturala, modulul de deformatie tangent initial E" determinat en relatia (:~.69), scade la 18 % pentru 0 crestero a umiditatii de 1a 2 % la 1:5 % in timp ce Rf scads cu 30 %. In zona initiala a eforturilor miei, modulul secant se reduce la 8 % pentru aceeasi erestere a umiditatii, atunci cind E, se determina pentru 0,2;) (a1 - (3)Iim'

J""" <i,-f~ i

-2-:

a.tii-

I

son

i- &~

!

I

i.3C

~"""""'.!;;!-.rt _j__~

2.0 :.:

c.)

~

4

a.)

.,

6 8

b)

o

10

! 'Fig. 3.32. - Relatia a - c a loessului naturalla diferlte urulditatl pentru a3 = O,lMPa i '[12]: a) re prezentarea normala : b) rcprezentarea hlperbollca : c) re ducerea valorli lui Ej,(al - (3)1i1ll ~i R], odatii ell cresterca umiditriti i.

In figura 3.32 a se observa 0 demarcate a curbelor E - a pentru de 6 %. La Ioessul imbuniHatit prin cornpactare se obtin mai mici ale caracteristicilor de I'ezistenta odata en cresterea

123

'..:<:)2 0,035 '

~. --_~ __ ._~_._, __ ~-------l

. -::t:.J ~- tlj_44() 1 :.~. - 2 j-:;::_'2 ----1.-." ;~~

X ""-<!":'-'L,t_ __ '--~

L-=-___!{~_~ -'--- 2:0

_X Y _:i_~ .>::_ K .! "' __ 1 5!-:f __ J ?", i

.xy-x..y ,O,02_r_1 :it I 1 _

';;-2_ (xF _ : O,O~ 3o~~rl -1-1 II I I

'rn=x-{-X.'y_ -0,3441 I i I I ' t-J

r t(=;_2rn;~2 __ :2.30jJ 40- ,-[ J ! I :.I~

I~~-;o~ ---e,er I sof-- - It --t-- I tI-

t-=- m - 0 34-41 'I 1 I _,I.

,Eo<aUz·2Dq9fOz ' r- ~=C.'0995eMPa i

~ = i 344- ,I

"'-0 = q004 98 ~ i iJa = ~J44 I so _ 01 ), I ..l.__l___l

..t." ~ 0,109958 ""Po ~'So=t,344J

MP;j En

, 'B' 1 essului din cnrtierul Dunarea-

Fig, 3,28. - Yalorile ~ara,metnlor ::1:0 ~I>, °r~~'i.° en tru star~a si umiditatea

din Galati, deter~lIlatl .eu plac~ ~\p ~d~lilor de deforn;aPe stabilitii

naturala a terenulu: ;,E1 ~l E2 -,.'~r~f ~~ ~ varlat ia modulului de

experime?tal e~ pl~clle de pro,bt tii 'ent;.u lacile 1 si Z ; _ , .: • _ • _ variadetormatre mediu Emed, det:rmEl,1 a t ~'liF p~ baza relatiei (3,30) in care cc t' odulului de detormatre '0 s a I a c '1

tra m , r< au fost detcrrntnatt prin incerciiri Ia aparutul trluxia ,

~I '"

G'Zi,~I?a :

r~ofof2~i~~~O(~~'4°~~~~~~~t==r.~~~~

i

'0 c-I -,----,.;r

I

I

I

F' 3 ')9 - Valorilc parametrllor O!&

19 .• ,-, D -

si'~ ai loessului din cartierul unare~

din Galati, determlnati eu pla~a de proba pentru stare a naturala, dupa, II:undare si stabilizare : E3 ~i E4 - va:l~tla m~dulilor de dcforrnatie stabi1~ta ex_pel'l: mental eu placile de proba, 3 ~l 4, _____ - varia tla modululm "de deformatie mediu Emed, determinata pc~t~u

1" il 3 si 4' -._.-._. varlatia

p aCI e , , biht - pe

d lului de detorrnatle sta I I a

mo U , • r< au baza relatiet (3,30) III care _ x. ~l I-' _

fost dctcrrnina ti prin inc ere an la apa

rat ul triaxial.

i

I 4oL_ I

120

- - - - ..... ...., -'_ (_l'U .1e~Ulla(j

-- v,.~v PCllLL u garna de valori ale presiunilor eurent utilizate.

Valorile lui 0'; §i ~ din relatia (3.28) au fost determinate anterior pe baza ineerciirii probelor de loess natura'! ~i Imbnnatatit en eoloane de pamint, 'in aparatul triaxial de tip GEONOR.

50+1 --b,.fl~~~~-=:t:=F==-t--

J.V1·/I.~~ ~pa~

Analiza functiilor de varia tie ale modulilor de deformans experimentali, deterrnina ti eu placa de proba, au scos in evidenta urmatoarels : - loessul care a prezentat proprietati de deformare plastica pronunlate a fost parntntul imbnnatatit en eoloane de parnint inundat ~i sta bili .. 2at (tip D);

Fig, 3,30, -- Valorflc parametrtlor O!o sl {3o ai loessului din eartierul Duniirea din Galati. determinn tj eu plaea de proba pentru pi\mintul imbuniitiitit en coloane de parnint , eu umiditatc

natura Iii : E5 ~i Es - variatta modulului de deformatie staIJilitii experimental cu placile de IIrobii J 5i 6; _ - -' - varia tta modulului de deformafie mediu Emed, determinatii pentru pIaeiJe .j ~i 6: -. -, -, --.- variatia mo-dululut de ddormatie Eo stabilitii pc baza '\relatiei (3.30) in carl' O! si {3 au fost dctcrrninatt

prin incl'rciiri la aparat u! triaxial,

!

. I

\O~

i I

i --i-- -'j---T-~~oCooO,02~Z843MP; 0

~o • 1.049

'! ~ l

20L

5

Fig, 3.31. - Valortle parametrilor o!u ~i ,'30 ai loessului din cartierul Dunarca din Galati, determinate cu placa de proba pentr u parntntul tmbunatattt eu coloane de parnlnt, dupa inundare ~i stabilizare: E7 5i E8- vartatta moctulilor de deforrnat.ie stabilitii experimental cu placile de probii 7 ~i /) : - _ - - variatta modulului de deformatie me diu Emed, determinat a pentru pliicilc 7 si 8; _, -. -. vartatia modulului de deIormat lc Eo stabilitii pe baza relatiel (3,:30) in care il( ~i i3 au fost deternuna t, prin incerciirl la aparat ul

triaxial.

namiutul inbunatatit ell coloano de paminr avind umiditatea a prezentat BUp sarcina 0 varia.tie a modulului de deformatie tiv liniara, adica ~o ~ 1, pentru treptele de incarcaro de la 0,025 0,12;'') MPa.

121

3.4.:"). lJeterminarea modulului de detormatie nelinrara

in eonditiile stiirii limita

Valoarea rnodulului de deformatie in eonditiile starii limita se po atedetermina daca He cunose parametrii de rezistenta ai parninturilor sensibile la umezire studiate. Din diagrama relatiei etort-deformatie (fig. 3.26) se observa ca atit panta initiali; cit ~i eforturile ap1icate pentru aceeasi deformatie crese odata cu sporirea efortului lateral 0"3' A~~L cum este arutat in [12], influenta efortului 0"3 asupra relatiei modulului de detormatie initial ~i_ a rezistentei depinde de presiunea din celula.

In lucrarea [46] a Iost propusa Iegatura dintre modulul de defermatie initial ~i presiunea din celula, sub forma

unde E, este rnodulul initial [1[Pa,]; 0"3 - efortul principal minim [MPa]; m, n - valorile experimentale care determina rnarimea variatiei lui R, in functie de 0"3 [adimensionali].

Reprezentind grafic la 8cara logaritmiea valorile lui Ei ~i 0"3' determinate prin incercari la aparatul triaxial, pentru loessul in stare naturala cit ~i pentru cel imbunatatit prin cornpactare, rezulta 0 variatie liniara a lui Bi = f( 0"3), (fig. 3.24 e ~i ;~.25 e), ceea ce confirma aplicabilitatea rclatiei (3.69).

Din figura 3.2;) (J rezulta ca pentru loessul imbunata!it prin compactare, modulul initial de deformatie este mai mare ~i creste mai repede odata cu cresterea lui 0"3' decit la loessul natural.

Pentru starea Iimita., relatia dintre rezistenta Ill, eompresiune ~i efortul lateral 0"3 poate fi exprimata prin criteriul Mohr=-Coulomb, plecind; de la relatia (2.5) care se scrie sub forma

sin <fI

2

Acea"ta relatie, in conditia 0"2 = 0"3' se poate aduce la forma,

2 c cos <fI +- 2 0"3 sin <I) 1

(0"1- 0"3)Jim= =--,

1 - Rill <fI b

unde c este coeziunea pIPa], iar (I> unghiul de frecarei nterioara [grade], Daca in relatia (3.51) se inlocuieste E, eu expresia (3.69) ~i b eu expresia rezultata din (.3.70), se obtine forma finala a lui E, [;)4J:

Modulul de deformatie secant are forma

Pentrll calculul tasarilor unei C011't ' fii , . .. .

de deforrnatu, tanzent fie eel s ' t ,~lllc.ll.poate fi utilizat fie modulul

analiza respectiva~ AsheI, pent:~a~ic~n fllnc~le de modut in care se face oeste foa,rte convenabil sa 'e" lul prm metoda elementului finit tangent, deoarece e1 po'ate;:; fi I~ ~n c?nsiderare modulul de deformatie :fiecare punct de pe diaO"rarna e ,ermIl[lat de starea de efortllri pentrn

-, . b E-O", 12].

Cu aJutorul relatiilor (369) (3 70)" 3

diul celor einci parametri m' '.' ffi ~l ( .63), precurn ~i prin interme-

x inturil li ,n, c, "-'c 1"1 R- se pot cal' t .

p~mm uri e ana Izate in eon(l't"l 1 t',.1'.''';, ac errza complet

t'l ibi III e ( e s ,arp lmllta D·'

un e sensi de la urnezire se vor Ius i' . '. esigur, pentru parntn.

pentru starea saturatit cu apa a I' nl consld~I'a~e elementele obtinnte

C ,'" ' ,pro oe or de parnrnr '

.. "e~?etanle efectuate pe loessuri [12] " ,,' _. '"

llIDulltatll asupra deformabTVt.. ",' au. scos III eVIdenta lllflllenta

atudiate pentru cele doua c'tU'"'I'~ ~ d.ltl p,al"mI.utul'llol', ,sellsibile la umezire

., ' ,I net ura 't SI Iml '"'t'"'t·" ,

Rezu1tatele ohtinute d", ::'. )Unaa"Ita prin compactare.

1~ 1 "1' ' , in mcercan (fig 3 3'>·) d '"'

m oessu in stare naturalit It 1 1 I, " . . ,,:c ernonstreaza ca

determinat en relatia, ('" 69)' lOde Uill de deformatle ta,ngent initial E-'

d c • o , sea e '1 18°/ tru r ' . " e la 2 % la 1."; ~ in timp ce 'R _,' , d c /0 pen 1 u 0 cr,e~tere a umiditittii

" d 1 ° +r sea e cu .30°/ In zr n: . iti 1'"' .

mWI, ~1~ u ul secant fie reduce 1" 8~ . 10', o. a lI11,Ia a a ef'orturilor

atunel eind s, se determina pen:ru 0 J~r(l~ru_:_wee~~l ere~tere a umiditittii,

, 1 0"3) ltm'

(f, -f3 iLm ~ i~

(f, -f3lliml.,

k_ '00 .r ..... ,._~~~ 2';.

~. ! " f.-i'4r I.

I ,

-_ ----;-'00

7S

c)

'_ ,._--......__._-

8 '0

4 6

a. 'J

. ~)

'PI<1 339 R I +t

'[12°' . -. - e aua a - e: a loessuilli nat r II d-r' ,'"

]: a) re prezentarea normalii' b) u a a I eritc unuchtati pentr u a3 = 01'\lPa

. r'~prezen tarea hiperb I") . , c

lui Ei.( a _ a).' : < ,0 lea; c rcducerca valont

1 3 Iuu ~l RI. odata cu cresterca umiditiitii.

In figma 3.32 a se ob ' .x I

de 6°1 L serva 0 (emareare a curbelnr E-

. /0' a loessul imbuniltMit rin

mar miei ale caracterist"l d".P ~eompactare

,ICI or e rezietenta odata cu

0" pentru se obtm cre~terea

123

umiditat ii probelor de pamjnt. Atit modulii de deforrnatie initiali, cit ~i rezistentelo se situeaza in acelasi domeniu de valori pentru urniditatea, wopt = 16% ~i W = 21 % [12J. Curba efort - deforrnatie se apropie mai bine de 0 hiperbola la loessul umezit (Rf=l), ceea ce confirma ca pamintul Imbunatatit prin compactare si umezit capata proprietati plastice mai pronuntate, ruperea acestuia pierzind caracterul de atingere a unui maxim .. Detormatia crestc continuu odabt en cresterea efortului deviator, jar ruperea se considera ca ,.,e realizeaza la 0 deforrna.tie axiah1 de 20 %.

On ocazia experimerrtat-ii unni bloc de locuinte in microraionul 18 din Galati, au Iost etectuate incercari de laborator la aparatul triaxial care au pus in evident a partieularitatile de detormabilitate ~i cedare ale loessului de Galati. Studiul efectuat [5l a aratai Ci1 deformabiliiatea loessului, in timpul aplicarii unci ;.;tari de eforturi, depinde de gradul de mobiIizare a rezistentei la forfeeare a pamintului definit ca :

Aici Ei se consider''''a " .

timp, adica 'a C 0 marnne variabila flUlCtie de presiuue ~i de

(3.73)

B, = E(q, t) = _f£_ ff(t).

j(q) (3.76}

Daca .se ia in consideratie leO'e')' . _ '"

atunci rclatia (3.76) se 'poate '~ e~polleJ ntf·Iahb de deformal'c a pamintul1.11·

< ::;C1"1e SU J orma [114 J : '

E( A~lm q(l-m)/m

q, t) = -_=- __

1 + 8tp , (3.77)

und~ Az :;;i m sint coeficienti de deform ..... .

sarcma conventlOm11-instantanee' 8 - abilitan, .;-;;1 consohdare pentru carea la curgerea lentil ~1 pihnint{ll . "g - pammetn ubtinut] din incer-

Pentru t = 0 -', 1,. Ul.,

- stantanee devine ' va OMC,1 JIlodulului de tlef0l111atie conventional-ill_

v r., E(q, 0) = A;lnlq(m-l)'",

. . -, (3.7 .. ~)

isr pentru t -> 00 avern E(q ) -

Astfel .' ,. ,00 __,.. O.

1 . , pentru fweare yaloare 'j, lui ,. T

a Ul n; ~ce8te valori variaza p. \ t, qi ." ,a,. corespunde 0 yaloare

Ya:lonle lui E(q, t) se dctermi~a <. u;.a.a: ~l~ ~xpl,oMal'e a constructiei. ~cercarl ~e ter:n ?u plaea de prohg. p 111 mcerca,rl 111 laborator, san prin

','t·· Daea se Ia III COIlRi(lerare lelY' r. .: -. •

".114], atunei relatia (3 (6)' ca '''t· .. ,."ef,a ,allatlCl hlperbolice intra ',I 1'1,1'

, . paa 01"111a - '?'

R = __ (j.._!1 __ (j_:o3_

E(q,t) = Eo[T(l - q!q,)+t(l- 8q/q,,)]

:1' + 8t (3.7n)

Pentru t = 0 si t __,.. , l' t·. ~

, . 00, re ,)',1<1 (3 .. 9) deVine

E(q, 0) = Eo ( 1 - JL) ?i respeetiv E, _. ( q)

qo ,.q,OC) - Eoc 1 - - , (3.80)

qoo

q. = qo este in e,'5re31'e') li 't"

'" " co 11111 a convents 1.'"

_ qs A" ,1Ona~1 mst-ant-anee pentru

qoo - T - mcarcarea limita de durats, pentru

t __,.. 00; Eo-

de dcformatie initial pentru q __,.. 0 si t__,..O. E Eo

IIf.Glefc)nna' . . . ., "00 = -~ -modulul

tIe ~~rtIaI pentr~ q __,.. 0 si t __,.. 00':1' "_ 0.

utlhzam relatta lUI' S' hI . h ' ,/) para,metn.

d f ' e me er pe t d .

e un dare si introdueem ' P ru etermmarea tasarii

(3.79), se obtin'doua relatii dem ~~ ?:lrmd "e~'presiile (3.77) f)i res.

, ca en a e tasarll la timpul t :

Seq, t) = (1 - v2) (uB I'm

A;lm q'. (1 + 81[3 ), (3.81)

Modulul lui Young tangent - definit ca raport intre cresterea efort.ului normal ~i cresterea corespunzatoare a deforrnatiei specifice axiale-> Fe poate determina Iunctie de )..l"J',l(lul de mobilizare a rezistentei la Iorfecare printr-o relatie exponentialii de forma

E = (a -+- b (joet? (1 - R)",

in care (joe! este etorrul normal mediu de compresiune la care este solicitat materialul ; R - gradul de mobilizare a rezistentei materialului def'init ca in relatia (3.7.3) ; a, b, p, n - parametri de calcul, determinati prin in cel'cari de laborator.

3.4.6. lletode aproximative de determinare a modulului de deformatie, luind in eonsiderare cUl'g('rea lenta in timp a pamlntului

Um'1 din problemele cl(~ haza ale mecanicii paminturilor apare problem,), starii de eforturi ~i detormatii ,L tcrenului de fundare, sub aetiunen sareinilor exterioare aplicato pe teren. Daea aceasta problema, examinutu ca problema de semispa.tiu sau semiplan, a fost deja rezolvata pentru eele mai diferite cazuri, problema deformatitlor neliniare cu luarea in cousiderare a fenomenelor de curgere lenta a parnintului, a influentei efortului normal, 11 dilatantei etc., nu poate fi rezolvata in general deeit cu ajutorul calculatoarelor electronice, pe baza metodelor de ealenl numeric.

(t) 0 metoda empirica simpla de luare in considerare a nelini<1l'iti1tii la calculul tasarii terenului de Iundare alcatuit din parninturi sensibile 13> umezire hnbunatatite consta in a considera distributia efortul'ilol' in. parnint dupa teoria elasticitatii, iar tasarea determinindu-se pl' baza neli~ niaritatii :;.i curgerii lente a, pamintului [109]. In acest eaz, tasarea tel't'llu1Ul de Iundare se poate stabili cu relatia [110, 114J

(3.75)

(3.8:!)

121

1~5

Daea. in aeeste rela.tii se face t = 0, se obtin relatiile

S( .0)= (1 - \12) W B 11'"

q All"' q



(3.83)

~i, respeetiv,

(3.84)

b) tn eazul paminturilor sensibile la umezire, variatia modulnlui de deformatie in timp se poate determina cu relatia :

1 _ql-13(W1

(xu) E(q,t)=---l+at13

(3.85)

Pentru t = 0 se obtine relatia (3.30) sub forma

1

E(q, 0)= -- ql-(3(wl,

oc(w)

in care oc(w) ~i ~(w) se determina prin inoercari de laborator asa cum so arata la § 1.4.

3.4.7. Variatia modulului de deformatie in funetie de numarul de cicluri de Ineareare

S-a observat ca prin incercarile de laborator, valoarea modulului de deformatie a pamintului devine mai mica decit cea reala. Acest fenomen se expliea prin aceea ca proba, prin prelucrarea sa in laborator ~i prin eresterea presiunii apei din pori, datorita disparitiei starii naturale de eforturi, i~i modifica sensibil structura sa.

Trecerea de la modulul de deformatie obtinut in Iaborator la modulul de deformatie de caleul obtinut in situ se poate face prin urmatoarea metoda. Se utilizeaza incercarea la eompresiune triaxiala. la care proba se eonsolideaza in prealabil la 0 presiune hidrostatica egah'i. cu sarcina. geologica la nivelul respectiv. Dupa aceea, far-a. drenare, ee aplica sarcina. suplimentara verticala. Sarcina verticala. axiala este marita treptat pina. la cea de caleul, iar dupa aceea este redusa pina la zero. Se repeta acest eiclu de citeva ori, determinindu-se de fie care da,ta modulul de deformare tangent pentru eforturile egale cu 1/2 din eforturile axiale maxime (fig. 3.33 a).

Se reprozinta valoarea acestor moduli in functie de numarul de cicl?1"! de incarcare (fig. 3.33b). Asimptota curbei detineste valoarea denumita modul de detormatie stabilizat Est.

De obicei (J - (J la determin d I

"""'1 c 03 di 1 1 3, 1 area moe u ului E, c'lpata valort

ega e u, In va oarea ((J _ (J ) ,1, c

C 1 3 r-

re~terea treptata a valorn moduluhn d 1 f· .

tul respectiv se consolideaza treptat S~" UoIb,e ~ e °trn:atIeI arata ca pamin-

. c. . :selva ca va oarea modulului

Fig. 3.33. - ])cterminarl'aW"lJ1odlllllhli de def orrnatte tangent stabilizat ])l"in tncarc arr a prober in eic lurl [a2j.

de deforma:tic stabilizat, determinat in laborator, t f

eel d t t I este oartc apropiat {Ie

e ermma en p aca de proba [32J. .

3.5.

De!ermin~.r~a variatie] relative a volumulul :::" ~I a coeflcJentului de dilatare relativa 'J

a paminturilor sensibile la umezire

3.;5.1. Variatia relativa a "'olumului :::v

' .. ~~~!~ie~~u~~u:;at:~~~!~i~~I~~ a~~:rl~~~~,~let~tpn~f~1 s: a~li~~ ,~r~i efortnr]

i tllle de eompresmne hidrostatiea:c va gasi m condl-

- q = (Jx = (Jy = crz•

, . <~~~~!i::~':;::~ue~o:~~::i~e:;~ f~~!;~f ';~~';~~,~~~i:;,~~t;.rera;:~~iW~~

va fi :r y Ez• aua,lalcatnaa\olumulmacestui paralelipiped

aT'

Ev = -v- = 1 - (1 - E,,) (1 - Ey) (1 - Ez).

dN eluind in considerare termenii de ordinul doi si tl""I'

evms " .", relatia de ma.i

Ev = E.r + Ey + Ez = E1 + E2 + E3•

(3.86)

127

.1::l..;jlJl.t;.t i'jt; ClJJUu.~v i'jctJ ~v ll1tHll..LlVv "V.lUlJ.J.u..J. _pWJ.(..(J.l.'()Ll.IJJ.1-''-·'-..l. ....... .LlA..L .... UJ.LUJ "-lUi .L f...J\_,

modifiee forma. ..

Daea deformatiile Ex, Ey, E., se exprima sub forma ecuatiilor (3.34),

atunei relatia (3.86) se poate scrie astfel

1 - 2v 1 - 2v

Eo = --~ (vx + vy + vo) = E 3vm

E

(3.87)

sau

E

am = Eo -----

3(1 - 2v)

(3.88)

:tn cazul presiunii hidrostatiee

-3(1- 2v)q q

Eo =>C E = - J('

(3.89)

. Cereetarile efeetuate [34] au pormis sa se stabileasca variatia rela-

tiva a volumului probei alcatuite din pamint se_nsi?illa umezrre pe baza

tncercanlor de laborator efeetuate in aparatul tr iaxial. A v v

Redueerea relativa a volumului, Ev, pentru treapta de incarcare data,

s-a caleulat in proeentc en relatia :

aY

Ev = --100,' 17

unde a v este redueerea Yolu_lllului probe~ ~~ pamint p.entruv t:eapta ~e inearcareeonsiderata [el11.3]; T - volumul1llltlaialprobeldepammt [em ].

11

Fig. 3.34. - Vat ia tia lui v, E:v si E:z In .

Iunctie de efortul vertical [34]: ____ depozitc loessoide saturate ell apa : __ - - depozite loessoldc CLl umiditatea naturala.

+

I,

6 r ~t [

8 '--t 1.

I()L-l~jj

E ... "i.

Variatia acestui parametru, in functie de efort.ul '"vertical ?:l es~e.prezentata in figura 3.34. Pina la incar?area ~nterlO~raA ruperu, m~r~mea totala a reducerii relative a volumului probei de pammt eu umld1tate

1~8

'J' naturala. nu a depa~it 1 % ; inlSa la probele saturate eu apa s-a observat 0

reduee~e importanta a volunl1~lui acesteia. La probele lipsite de presiune , . Iaterala (a2 = a3 = 0), comprimarea probei s-a efectuat fara modificarea :,:'" volumului, producindu-se astf'el 0 deformatie plastica a probelor de parnint.

~: .~.,.

)1,~:

...... ;.

3.5.2. Variafia eoefieieutului de dilatare relativa v

Valoarea eoefieientul~i ~ poate fi d eterminata eu relatia (3.88) utilizind ;.;' modulul de d eformatie hmara E, modulul de aluneeare G si modulul de deformatie volumic K, ale carer valori se considera marimi variabile :

-

v = K(am, t) - E(v" t) = K(am, t) - 2G(-:i' t)

2K(am, t) 2[K(am,t)+G('t'ot)]

(3.90)

r Coe~icientul v va fi eon~t~nt, numai atunci cind K(am, t)/G( Til t) =

=c~~st., iar ~ces~ caz. este pOS1l~11 cind curbele de alunecare ~i cele de defor~atll volumice smt id entice. In realitate, aeeste curbe se prezinta ca in figura 3.35, ceea ee arata ea valoarea eoeficientului v va fi variabila

v = v( TU am, t).

- --_. --_ ..... ,---- .. _---

cl/.e

b' I

r

Fig. 3.35. - Varlat!a detormatlei pamlntului in Iunct.ie de cfort url : 1) deformatia volumica ; 2) deforrnatia de aiunecare.

tn Iucrarea [34] a fost determinat de asemenea, coeficientul de dilalaterala v, dupa stabilizarea deformatiilor verticale ~i laterale, pentru "Ll""" •. '· ... treapta de incarcare, utilislndu-se relatia

arh

v = ---,

Tah

(3.91)

>!IN! ......... .ur. aT este modificarea razei probei cilindrice pentru treapta de Incar.B'·.,MT·Adata [crn ] ; r - raza initiala a probei [cm]; J..h - deformarea vertieorespunzatoare treptei de incarcare elate [em].

12':1

Raza probei cilindrice de pamint dupa defonnarea acesteia (ri)" pentru treapta de incarcare data, a fost determinata eu relatia

(3.92)

unde

Vr este dcformarea volumica laterala [em"}; hi - iniiltimca probei dupa deformare sub treapta de incarcare data [cm ] ;1' - raza probei de pamint. pina la aplicarea treptei de incarcare [em].

. Variatia eoeticientului v pentru paminturi sensibile la umezirc este

prezentata in fignra 3.34.

Cercetaril« efectuate la aparatul triaxial pe loess din cartierul Dunarea, din Galati [120] au pel'll1is sa se stabileasca variatia eoeficientului de dilatare laterala, v, at it pentru lo essul eu umiditatea naturala, cit ~i pentru loessul saturat cu a,pa (fig. 3.36).

~t

C2--

I

__ " __ ~. _.L____....___. _L _

G,C4 O:,GS C.t.% C.D1

Fig. 3.36. _ Varia t.ia cocftcicntuhu de dilatare relaliva a loessulu! din cart icrul Dunarca Galat i, in Junette de elort ul Gl _ G3• respectiv G1: -- penlru lOC55U] ell utru dit atc uat.uralu (cr1 - cr3); ..... _._. pentr u locssul sat urat ell apa (cr1).

Pe baza rezultatelor masurarii eforturilor orizontalo si verticale etectuate sub placa de proba, in axul acesteia, [109], s-a stabilit ca eoeficientul presiunii laterale, care ia nastere in pamlnturile loessoid.e umezite ~i in celo eu umiditate naturala, se modifica in functie de starea de tansiune si de umiditate a teronului de Iundare. Aeest eoeficient se reduce pe masura cresterii adincimii ~i in limitele unui diametru al placii de proba ; valoarea lui variazii intre :

A = 0,27 0,60 pentru parnintul umezit (23,6 ~i 22 %) ;

/. = 0,18 0,33 pentru pamintul cu umiditate naturala (13:8%).

Tinind seama de rela.tia /, = ----, se pot stabili valorile cores- 1 - 'I

punzatoare ale coefieientului de dilatare relativa 'I (coeficientul lui poi",,son) sub placa de proba :

v = 0,212 0,.375 pentru pamintul umezit ;

v = 0,153 0,248 pentru pamintul en umiditate naturala.

130

'V'~ I

t.·.n_ .r: {,t

06~ ..I· -_

:/_

I

[

·ML-.

I

"'r

L_.

....

PICU f

-1--_ !

" --+---~

I !

--/---1

- -f- --~

I ,

.L __ I

0,3e

)-

i

.. --f Me

PlOH! C~.O,05MPa J~ '1.5~g 10m• ftllAJi>' 0,1I13M?"I ; Wlorl > ~4"'1 ••

. __ ! D,dD ._l_J09C

-t.y i Cft13 •

,3";37. - Variat' f' .

, ia coe tcientulut lui Poisson determinat.

dill microraionul 18 Galat· .at a pe probe recoltate din perna de loess

- 1, sa urate cu apii.

lS1

Dupil cum se aratf in [109, 119, 120 J variatia coeficientului lui Poisson nu este mare ~i oscileaza in jurul unei rnarimi medii; tactorul (1 - v2) variaza intr-un grad ~i mai redus. Astfel pentru 0,30 < v :< 0,5, valoarea (1 - '12) variaza in limitele 0,91. .. 0,75. De aceea, in cazul utilizarii relatiilor care con tin valorile 'I, se poate considera ca acosta are 0 valoare constanta.

Atunci cind este absolut necesar sa se consid ere valoarea variabila a lui v, aceasta va fi d eterminata pe baza relatiei (3.90).

Cercetarile efectuate in microraionul 18 din Galati pe 0 perna de loess care a fost compactata cu cilindrul compresor, au dat posibilita tea trasarii varia tiei lui 'I a~a cum rezulta din tigura 3.37 [119, 120J. Graficele din Iigura 3.37 evidentiaza variatia coeficientului 'I in functie de

efortul VI - 0"3 in timpul unei incercari de forfecare dusa pina la rupe-

2

rea epruvetei, cit ~i in functie de presiunea U3 la care a fost consolidata proba inainte de incercare, Determinarea coeficientului lui Poisson s-a realizat prin urmarirea variatiei de volnm ~ Y = El - 2E3 ~i a d eformatiei verticale /j.h a epruvetei de pamint, in timpul unei lncercari de eompresiune triaxiala consolidata-drenata.

Pentru loessul natural cu doua umiditati distincte (WI = 18,.3 % ~i 'W2 = 23,90 %) s-a putut determina, eu ajutorul aparatului triaxial, variatia coeficientului lui Poisson ea in figura 3.38 [119 J.

Cercetari interesante au fost facute in R. S. Oehoslovaca [27] privind determinarea variatiei eoeficientu1ui lui Poisson. S-a pornit de la curbs de varia tie a deformatiei specifice a loessurilor din Slovacia, tunctie de deviatorul v} - V3' (fig. 3.39) in care ~1U fost definite eele trei zone caracteristice: zona deformatiilor cvasielaetice, zona d eforma.tiilor elasto-plastiee 9i zona detormatiilor plastice,

Limitele celor trei zone sint mai dificil de determinat, ele Hind variabile in Iunctie de natura pamintului, gradul S.1U de umiditate, continutul de al'gili"L etc. Cercetarile ctectuate pe loessurile din Ortutova-Slovacia au ararat (:a lirnita zonei deforrnatiei cvasielastice corespunde unei detormatii maximo de circa 2 %. Limita primei zone <t fost confirms t,1, ~i de modulul de elasticitate determinat pentru acelasi 100";8 prin incercari triaxiale (fig. 3.40). S-a stabilit ca valoarea maxima a modulului de elasticitate JiJ, pentru toate valorile eforturilor V2 = V3' corespunde unor doformatii de 1 .,. 2 ~.~ din deformatia axiaH'i, ~1 probei de pamint. Pentru valori mai mari ale lui E, modnlii de detormatie }] se reduc rapid; aceasta eonfil'ma faptul ca la 0 deformatie peste aceasta limita (2 %), loassul ,"-e ga,.';e~te intr-o stare de deformare elasto-plastica [27J.

Caracteristicile de deformare a paminturilor sensibile Ia nmezire

pot fi date ~i de coeficientul lui Poisson. .

Pentru Z0l1<1 de detormare cvasielastica, valoarea ooeficientului lui Poisson se determina din ecuatiile valabile pentru materialele ela~t~ce. Daca 0 l11'ob:1 este comprimata in aparatul triaxial en un efort vel'twal aZ) se produce 0 tasare verticala <:l::;i 0 ingrosare laterala <:2' Defornutii1e specifice, definite de T. 'V. Lambe!' au forma

+: ..

(1"1 '

E:l = -;:\1 E" = E:3 = - v· E}.

E' -

1) Lambe T.\V ... Whitman R., Soil .Mrchanics. ~ew York, 1969.

132

ale

In aparatul triaxial actioneaz!l, asu I' .

eforturilor care sint in acelasi ~(t· p .a Pfrobel. cele trei componente

E tii! .,." '~lmp ~l e ortur] principale a v

cuatu e defolmal11lor se pot scrie sub forma 1, 2' a3'

(3.93)

D.7

Fig. 3.38. - Varialia coeficientului lui POisson V in

funcUe de

pentru loessul

de Galati In stare naturalii [119}.

UCoal'cce L.l. 0'2 = L.l. 0'3' ;';1.; !lua 1M ;,;urllj Uctl UI:;2 = UI:;3

(3.93) VOl' deveni [27] :

EUE2 = EUE3 = U0'2 - V (U0"2 + UO'1), EUEI = UO"l - 2 VU0"2'

(3.94)

(3.95)

Fig. 3.39. - Dlagrama de varia.tie e;- (0"1 - O"a) a depozitel~r .loessOide eu zonele caracteristlce.

o

!

ZON~ il I ZO"~ II!

DtFORMAfI~~Ax~iu. -·I.HUIU E'~

o:ON" UfOIl .... "TlIll)t Pl"T1H

3 40 - Variatia modulului de deto rmattc a loessurilo~ e~ lstruetura naturala

Fig. . . obtlnuta prin tncer cart la aparatul trtaxial,

(3.96)

U0'2UEl - UE2UO'l 1

v = _.. ~ _ - -~ .... - --_ 1n = _.

ucrZ(UEl- 2UE2) + UcrlUEl v

Rezulta din (3.97) di valoarea eoefici€ntului lui Poisson depinde de efort ~i de defoi maris, pamintului.

v ;

I I

1.001

(3.97)

+.-~

.1

0.500 L !

4> • :07' 30' co' 0,26 M r a \fJ n e 2.45 til.

T

i

I ~

I " c>

II

-: -,-~--,---!+-- "t-- /:

! ,. I ,I

----''--~·______t~---l-:--c----r-''-f'~-~_+L~ _

ij5 ',5 1,7 1,8 '\,q 2.,(; 21\ 2',2-

REZ15TUI!'" ll'IA1T~

z a.333~

C>

... on

O.Z5l)~ .

~ i

I

3 I

'20~:::._~ _

! O.I6·;f=·:-f·---'

u

~ O,t43i 1

D, 12S+--~i·=~--

'" <>

t ~ -

I ....... i

+t- -

j I I I

r-i

I I

Fig. 3.41. - Varlatia coeiil"icntului lui Poisson in cazul Ioessurllor eu structura naturala pentru stares Iirnit a de rezistnn ta [27].

Pentrn zomL de dcformare elaRto-plastiG1 (fig. 3.38), l\Iyslivcc (v, [27J) a stabilit 0 l'elatie pentru evaluarea lui v sub forma

. 20 .

1 - sm <f> - - VI - sm <f>

v=

-.~-----_.---.~

20 V

2 - 'lin<f> - - 1 - sin<1>

O'z

(3.98)

I

'5

'.2

<f> esto unghiul de freenI'll interioau'1 al pamtntului , 0 - coeziunea pamintului analizat; cr. - efortul vertical care actioneaza asupra probei de parnint,

Rezultatoj« cercetarilor [27] expuse in figura 3.41 au aratat ca odata eu cresten-a efortului 0'2 ~i a efortului vertical (Jz, Yaloarea coeficientului lui Poisson v r:re~te.

unde

135

. , "a uuua zona uc uerorrna.ue ~ eiasto-

.LIt:J a, "'t;lllvHt:JUJ , "'-UJ "'LUJUHl~ CUJ ,. l't tea (fig 3 42) .

plastica) e~te determinata aproximativ prm mega ira ...

4c :;:;;; cr. < 10c.

(3.99)

1.0+------r---+---·

..: O,8t----~---'--

,

~ 11.6 +---+-----

'L~~11~" - i I : z OH~!

11 i

+-L--t--_

',4 1.~ 16 :~f. \lHOlt

C.'

-f- -i-

o,~ 10 1,1 \.2

DEnltMHU

0.. o,~

a)

'l l

,

r--r I r l,oo~L--t-- +

-c»

~ 0,5001--

- - -~,----j

~QIN ~ il I 'ZOIlUi

-I- -+.-_+

~ 4t.o<I~'" ~'Jra[ I [I,

-Y

-. . ,!

-:1]

ii,

to;
I
:-
I
1
L
t~
I
-L-i - ~
::lZ o,~ (),4 f-- + t

0,1) 1,0 t. ';~

D[fOE.MHE~

I

t , ~---j _l __ ______..

1'3 1,4 ',5 t,; %~

SHtifiCA Mlbit

~ 0, \67~-----

:;:: O,'4lt-----O"25+~-

0.100+

_~_ i+_+

o.s n,1 0,3

b)

.. i a I ~i zona II in Iunctie de Fig 3.42. - Varlatia coeficientului Iui POisson n. Zto,n -(cr _ cr.)' b) diagrama

. •. t· 1- e [271' a) diagrarna de varia ie e 1 .'

deformatla ver rca a . de varlatie v _ e.

t tin

• v v A t 1 nu apare ideal plastic, el trece tropta

In a treia zona pamm u

starea pl~stiea ~~ apoi sefi~::~ii lui Poisson pentru primele dona zon~ de

Legatura dintre coe v A 'f' 342 [27] In zona a III-a trebuie ea

deformare este reprezentata m 19nra . .

v sa fie eonsiderat 0,50.

136

Astfel eu ajutoru1 relatiilor (3.97) ~i (3.98) se poate deielmina valoarea coefieientului lui Poisson in orie« punct din sfera deviatorului de eforturi, de Ia zero pina Ia ruperea pamintului.

Studiul prezentat in lucrarea [5 J a perrnis stabilirea unei relatii pentru detel'minarea val'iatiei eoeficientului lui POiSWll tangent, in fnnetie ' . .•• de gradul de mobilizare a rezistentei la foneeal'e, R, definita de relatia

. (3.73), ~i care are forma

(3.100)

unde n este un p arametm de calcul determinar prin incerdiri de Iaborator.

Variatia gradului de mobilizare a rezistentei Ia forfecare a fost sta-

t:

Fig. 3.43. - Variatia gradului de mo- ~

biIizare a rezistcntei la forfecare in Iunctle w de variatia modulului de dcforrnatle Q~ tangent, pentru Joessul de Galati [5].

0,2

'bilita in functie de variatia modulului de deformatie (Young) tangent

. loessul de Galati (fig. 3.43), [5J.

Cu cit creste modulul de defOlIDatie tangent, eu atit scade gradul de mobilizare a rezistentei Ia fonecare.

(}apitolul 4

CALCUI.UL TEHENULUI DE l"UNJ)AHE ALCA.TUIT DIN DEPOZITE LOESSOIDE DUI)A. STA.IULE LIMITA.

4.1. Starea Iimita de echilibru sub sarcina !Jeologica.

Principiul echivalentei

Principiul echivalentci, expus cu multa claritute in Iuerarilc [66, 67, 72] se refel"d, la procesul de nmeziro a stratelor de paminturi loe",;oide sonsibile 1a umeziro, proces care, prin consecintel« sale, este echivalent cu tree ere a parninturilor loessoide in Ktare de eurgere plastica. Deoarece «urgerii plastice ii precede intotdeauna starea Limita, adica starea de echilibru la limita dintre comportarea elastica ~i plastiea a pamintului, se poate considera dl., influenta procesului de umezire a stratului de pamint sensibil la umezirc estc echivalenta cu trecerea pamintului respectiv in starea pasiY~t a echilibrului limita dupa Rankine.

Inainte de toate insa, I'le va considera un strat de pamint sensibil la umezire de grosime sufieient de mare, avind umiditatea naturala redu:-:a ~i fiind SUpUK unci stari naturale de eforturi. In aCeaRta xituatic parnintu! respectiv, asa cum s-a aratat in capitolul 3, se gase~te in stare," de echilibru elastic, adiea nici unul din cerourilo Mohr nu eate tangent dreptei intrinseci, respectiv tangent Iiniei care reprczinta rezistenta limita la forfo('a1'e.

Se considora cazul cind pachetul de pamint poate trcce in starea Iimita de echilibru numai Rub actiunea sarcinii geologico.

Dupa eUl11 este cunoscut, pentru problema plana in care eforiurile normale sint cr," ~i crz, ia.r cole tangentiale "xz = tzx = 7, ecuatiile de oc11iIibru se pot scrie sub forma a dona ecuatii diferentiale [29] :

Daca eforturile cree' cr. ~i "Xt pc doua plane perpeudiculare sint date, conditia pe care trebuie s-o indeplincasoa aceste eforturi pentru ca sa fie asigurat echilibrul Iimita, se exprima prin ecuatia algebrica [97]:

Se noteaza unghiul de inelinare a directiei principale maxime efl fata de axa vcrttcala Oe prin S, iar unghiurile de inclinare ale planurilor -de alunecare fata de directia principals minima cr2, prin ~l ~i (j2 (fig. 4.1).

( 40.1)

( 4.2)

EfOlturile cr cr si »r- di

. f . X"'" xz . In expresiile de mal' sus '.

pnn e orturilo pl'incipal~ O"~, " " pot fi

0"2 ~i unghiul de inclinare ~; a,stfelOX?li~~~~:

1 1

o"x = 2 (0"1 + 0"2) + -;- (0"1 - 0"2) cos 2~

....

1 1

0". = - (0" + 0" ) (

2 1 2 - 2 0"1 - 0"2) cos n

(4.3)

Daca se utilize',". z·'i

,. w expl'esia

(4.4)

Yom avea

(4.5

------x

y

F' 4

/g. .1. - Echilibrul unui element

p an In conditiile noilor Variabile 0" si 8.

Fig .. 4.2. - Exprimarea eforturilor 0" O"y ~l ~"'Y pr!n eforturile principale 0""" 0"2 ~l P~I~ unghiul de inclinarc ain cadr~i

r 1 '. '. echIllbrului unui element plan.

( n ocuind relatla (4.5) in conditia d

(j1 + (j2 + 20"0)sin rI> ef orturils ' .e rupere, care ar~ fot rna 0"1 - 0" =

- 0" _ . O"x, 0". ~I Txz so pot exprirnr, prin relatiile

x - 0" - 0"0 + 2 SIn rI> cos2~ = (1 + sin <1> cos 2~)~

0". = 0" - 0"0 - sin <D cos 2~ ='(1 sin cP c . O"O'}

" ~ 0" sin ,)', . 2 ~ 1 os 2 a) - cr

xz - • 'V SIn 0, 0'

c

.•. 0"0 = -t este efortul unitar de coestune . ~ .

liniei de ~. ((l , - unghlUI de i'nelinare

aC¥lulle a efol'tului principal maxim

0"1 fata de axa Oz.

(4.6)

In cazul pamintului cu RUpra,fa.~a orizonta.1a, incarcat numai cu sarcina geologica, se poate considera. d\' grupul componente1or starii de efor-

turi nu depinde de coordonatelc x [66, 67] deci

fj,xz _ 0' o(J.

Jar -- =y.

(}z -, GZ

(4.7)

Rezolvarea accstor doua ecuatii care f'atisfac conditii1e de margine (it = 0 ~i 'xz = 0, pentru z = 0, c~nduce 1a (J. = yZ ~i Txz = O.

Pe de aJta parte avem

'xz = (J sin <I> sin 23 = O.

(4.8)

Aceasta ecuatie este satisfacuta pentru ~ = ±~, adica atunci 2

eind efortu1 principal maxim arc directia fie verticala, fie orizontaHl.. +inind seama d1 'xz = 0 ~i deci (J. = (J1 ~i (Jx = (J2 pentnl a = 0,

relatia (4.6) se po ate scrie sub forma:

(J1 = cr(l - sin<l» - (Jo ~i (J2 = (J(1 + sin <1» - (Jo, (4.9)

de unde

( 4,10)

Rezolvarea finala. va avea forma

1 + sin<l> \

(J2 = ((Jo + cr.) ~-- - (Jo· 1 - sin<l>

(4.11)

sau

(J1 = yZ \

(J2 = yZ + (yZ + 2(Jo) sin<l> . 1 - sin<l>

( 4.12)

Relatia (4.11) a fost determinata de Rankine ~i reprezinta starea pasiva limita a mediului de pamint- In lucrarlle [66,67] se arata ca pe baza 3.cestei rezolvari. starea de eforturi elastica initiala a stratului de pamint poate trece in stare plastica limita de eforturi, daca se produce 0 compac- tare uniforma a stratului de pamint in directia orizontala. In aceste conditii, eforturile orizontale care actioneaza pc fetele vertieale ale prisnlei de pamint cresc pina oind se va atinge relatla limite a eforturilor principale, in timp ce eforturile de pe suprafa~a orizontala a prismei de pamint raIllln

neschimbate.

140

t' Eforturile care pro due eurgerea plasti "v ' ,. v

ICe ell eforturi1e necesare paVstI'V .: tV'~ . ca ml~lakl. trebuie sa. fie iden-

.a ti . ' a111 s arll de egA '

. c,nll1e~ de comprnnare ulterioara a ,v • ur ~re. ceasta presupune ca

Influenta asupra st''1rii lUI' d forturi pamintului nu va produce nici 0

c e e or uri [66 67 103]

Pentru a clarifica posibilitatea a ',. '. v·.., .

stratul de pamint Ioessoid 't. paritiei starn Iimita de echilibru in

v umeZl ~l supus aetiunii .. ,

necesar sa plecam de I" sta , d f . . trunu sa.rclllll geologiee este

t <v stares e e orturi a st t 1 ' '

ate a lui naturals, In acest ' .::; ra u Ul de pamint cu umidi-

ell eaz, se poate sene :

af :::::: yz,

(4.13)

.~~i/

'f Odata umezit pami t 1 ',' , . v

:r-' . v • ,nn hil modifica propri tVt'l 1

s. mma si modifiearea re1atiei(4.13) : ea,l e sa e, ceea ce deter-

~;~

( 4.14)

; . rilor ~.n1~tc~nld relatiile (4.14) in relatiile (4.12)

• " ' inn a a e eforturilor principale : ' se obtin expresiile valo-

(Jl1im'= Y( w ).z,

(J2lim = y(w)z + [y(iv)z + 2(Jo(w)] sin <1>(10) 1 - sin<l>(w)

(4.15)

In baza relatiilor (414) si (41"'

stratului de pamint sen~l'b' l'11a" .?) se poa~e deduce ca starea limita

u ., umeZll'e po ate f t· v •

componente~ orizontale a efortului normal ~na .msa ~u~.:u prin variatia .. a lui Rankine [66] as _ lim di v' c d la hmlta avern starea 2 - (J2 , a lca

A(W)y(W)Z = y(w)z + [y(w)z + (Jo(w)] sin <1>(10) 1 - sin <1>(10)

( 4.16)

Din aeeasta relatie rezulta cunoscuta

conditie de rezlstenta Mohr:

sin <1>(10) = [(,,(10) - l]y(w)z

[1 + ,,(w)]y(w)z + 2(Jo(w)

(4.17)

(Jl + (12 + 2(Jo

Dupa cum se vede din l'elatia (4 17) t . ..

propriotatile pamlnturilor 1 "d' otl.pal'a,metrn care caraeteri-

pamintului respectiv. oessoi e umezito sint functii de umidi-

4.2. Interpretarea grafica a principiului eehivalentei.

Calculul incarcarii echivalente

Dupa cum s-a aratat mai sus, procesul de umezire a depozitelor loessoide sensibile la umezire, cu toate consecintele sale, este echivalent cu solicitarea lor cu 0 incarcare suplimentara.

Daca se reprezinta grafie funcpia 8 - cr pentru depozitul loessoid eu umiditatca naturala, se obtine curba I reprezentata ca in figura 4.3.

Fig. 4.3. - Gralicul de interprctare a pr incipiului echivalentct [67].

Cind acestui pamint i se aplica 0 incarcare care produce pe talpa fundatiei 0 rezietenta de calcul R, terenul de fundare va capata 0 tasare 81- Daca acest teren se umezeste, pamintul va capata 0 tasare suplimentara 82 ~i i~i va pierde capacitatea sa de rezistenta, ceea ce va crea in teren noi eonditii de stare pentru asigurarea comportarii sale ca teren de fundare. Se poate deci trasa 0 noua curba reprezentind dspendenta 8 - cr pe care 0 vorn nota cu II.

Dad incarcarea de calcul, pentru pamintul cu umiditate naturala, caracterizeaza limita admisibila pentru modelul mediului de deformare liniara, aceasta incarcare pentru terenul umezit apare corespunzatoare incepntului fazei a III-a de deformare, reprezentata in fignra 3.1, adica a fazei de curgere progresiva,

Prin urmare, umezirea depozitelor loessoide sensibile la umezire, cu toate consecintele sale, este ochivalenta cu cresterea presiunii suplimentare aplicata terenului cu umiditate naturala care aduce terenul de fundare la starea de distrugere. Astfel, se poate serie [66, 67]:

, -_-

I

_:. ~ O'ech~ =' nO',. (4.18)

Be·

Se V,1, analiza un teren de fundare format dintr- un strat omogen

de pamint loessoid sonsibil la umezire in doua situatii : umezit ~i neumezit. Starea umezita se va denumi stare de baza, iar starea neumezita (naturala) se va denumi starea echivalenta,

Pentru starea echivalenta a terenului de fundare, incarcarea sub talpa fundatiei 0'1 se considcra sensibil mai mica decit inoarcarea critica crcr, adica mai mica dec it limit a de proportionalitate (fig. 4.:3).

Prin umezirea teronului, acesta se va tasa suplimentar dupa 0 cUl'ba continua oarecare Sb = 8b(x) (fig. 4.4).

Se pune problema determinarii pentru sistemul echivalent, a unei incarcari exterioare q( 'I), in Iimitele finite 2B, care Sit creeze 0 tasare a

142

su~)rafetei}e~'enului, egalrt ca marim« ~i itlentica in ceea ce lriveste carae~ellll ,aceSLela cu tasarea suplimental'l din sistemul d{,l b'1z'a . d.' v JJech\:l') = 8,,(,1:). c , a lca

i

ty

0)

b)

Fig. 4A. - Schcma de calcul p:ntrn s.arcina cchivalcntn, [67] : a) sistemul de baza; b) sistcmul cchivalcnt ,

p. entru usurinta calculelor SO con"i(lerx o (x) const I' 1 v'l

[66 67"'" .," . " ' lC ..:lech . =' s. n ucran e

, , .j 2~ ~lllt prezentate .expre~l~le eomponentelor stikii de tensiune ale

terenului de Iundan, determinat., prin metoda eXI)U;;" I'll f6-, J f

<, "0 L , care au ornla

20 BS f { x2 _ Z2 _ B2

cr" = --_ (I: - 2) ~-:;--~--=-~ _

7:.r (X2 i .Z2 -1-- 132)2 + 4B2Z2

(x2 - .:::2 - lJ2)( x2 _ B2 -1-- 3.z2) _ 4X2Z2(3x2 + Z2 [(X2+ Z2 _ B2)2 + 4B2Z2]2

2G B8f { . .,,2 _",2 B2

crz= - . (X +2) "v-

1t1: • (x2 + Z2 _ B2)2+ 4B2Z2

_ (x2 - .Z2 - B2)2( x2 -. B2 +3:;:2) _ 4X2Z.2(3X2 + Z2 _ 3B2)}

[(x2 + Z2 - B2)2 + 4B2Z2J2 . '

_ _ 4GBS! { i(Z

':rz - -----;--- (X2 + Z2 --1~J-:-2)-2-~-: -4-B-2Z-.2 -

(4.19)

_ XZ (x2 - Z2 - B2)(3x2 - 3B2 + 5.z2) _ 4X2Z2 }

X [(x2 - Z2 _ B2)2 + 4B2Z2J2 .

,.... t~. Formu~ele (4.19) determins valoaroa componentelor unei anumite S arltde tensiuns care produce tasarea totala a parnintuhn a carei marime

. eons anta este Sf' '

La suprafata terenului, pentru Z = 0, avem

_ . _ 2GB8f 1 + I:

't'zz -- 0, crz- -----. ,

1t1: B2 _ x2

( 4.20)

unde:

E

G = 2(1 + v) este modulul de elasticitate transversal;

A + 3G

I: = - A + G = 3 - 4y.

H3

Valo area limita a incarcaril normale se ohtinedinrelati,c[66, 67, 72J:

( 4.21)

Aceasta inc-arc are poat e fi reprezcntata grafic ca in figura 4.5.

Fig. 4.5. - Heprczcntarea sarcinii echivalente.

Valoarea minima a incarcarii echivalente se 0 btine facind x = 0 :

O'ech,min =

4Eo(1 - v) S

r- 7':B(3 - 4'1)(1 + v)

(4.22)

Dupa cum se vede din figura 4.5, 1£1 marginea ti1lpii Iundatiei valoarea efortu1ui eehiva1ent creste la infinit. Pamintul insi1 nu va putea prelua acest efort ~i in e1 se vor dezvolta deformatii plastice. Prin urmare, oapacitatea portanta a terenului de fundare, dupa conditia de rezistenta, va Ii in

totalitate epuizata.

Insa, dupa teoria plasticitatii paminturilor, presiunea la ma~ginea taIpii Iundatiei nu poate depasi valoarea inearci1rii limita stabilita de

Prandtl - Reiser eu formula

1 + sin <1>

GUm,max = ----- (p + 0"0) e" tg <I> - 0"0'

1 - sin <1>

(4.23)

unde: p = yD; 0"0 = c ctg <1>; D - adincimea de fundare [m ].

Grupind termenii in <1> ~i c, relatia (4.23) se poate serie sub forma

(4.24)

Va10rile expresiei e1ttg\I> tg2 ( 45° + :) se obtin din tabelu1 4.1.

144

"

, . !)eci ~·a.l(>l:~le illear.c~rii echivalente determinate en relatia (4.21)

III Iirnitole latmlll fundatiei (-B + B) pot varia de 1£1 . d' t . t'

en rela ti: (4 ')") ',~ 1'- ' .. ' c Gech, mID, e errruna

(,m .~_, pina a O"lim, max stabilit cu relatia (4.24).

Tabe/u/ 4.1

Valorile expresiet c1ttgcI>tg2 ( 45° + : ) functie de <1>

<1>0 tg<1> I e1ttgcI>tg2 ( 45° + ~)
10 0,1763 2,4712
12 0,2126 2,9739
14 0,2493 3,5852
16 0,2867 4,3345
18 0,3249 5,2573
20 0,3640 6,4000
22 0,4040 7,8205
24 0,4452 9,6025
26 0,4877 11,8530
28 0,5317 H,7194
30 0,5774 18,4040
32 0,6249 23,1790
34 0,6745 29,4390
36 0,7265 37,7475
38 0,7813 48,9355
40 0,8391 64,1953
42 0,9004 85,3725
44 0,9657 115,3120 "'M.'n ... ,P __ entr~ ~~term!na,rea d~stantei xo de la care inoarcarea depaseste limita a pamintului, calculata cu relatia (4.23), se serie [66: 67,

4E(1 - 'J) BSj

7':(3 - 4'1)(1 _ v) • B2 _ ;2 = O"Um,max,

xo = V B2 _ 4BE(1 - v)S,

7':(3 - 4'1)(1 + V)O"lim,max

1ft'1 .... ",,~Dinin re!at~a (4.~2) in care se face O"ech,min = O"Um,max, se poate obtine tasarii suplimentare a terenului de fundare umezit :

(4.25)

s = 7':B(3 - 4v} (1 + 'J)

j 4E(1 _ v) O"lim,max.

( 4.26)

tncarcarea echivalenta uniform distribuita se determina cu

relatia

+xo

1 ~ _ 2SjE(1 - v) B + X

Cech = -- Gech dx = ---_:!_-"---!.__ In 0 •

2xo -x. 7':(3 - 4'1)(1 + v) Xo B - Xo

(4.27}

145

in cazul in care suprafuta lli'Lmintului de sub nmdatie, ~n ~im.it~lle Hitimii acesteia, capiH~t 0 tasaro yertical~L neuniformi1 care variaza liniar

-x

[z

Fig. 4.6. - Schema de calc ul pe ntru detcrm~nnrea inciirc ari! cchivaknte la tnsarca ncuruforma.

de la So la 3D starea de efol'tul'i in toren se poate (1eLurmina en rolatiilc [61, 67J, (fig. 4.6):

.,

z~

') +

Z"

a. {(i - :~), (J.: - R.·.»2-: .Z2 .

(j~ = _- -- - ..\ In 0 o,-r

. ""X 2 (.1.'+1$)2 Z"

<)B[( oJ)'. ~'J. __;_ ,o~~)(x:2 _ .~2 _ B2) -:- _1(o,_7)x.z2(:r2-z2-B2)Nxz2]

.:.. X - ,) \~, i ,~.H, ~ I . ~- • -

+ - (.1.'2 + Z2 - B~)2 + 4B2Z~

_ 8 B.z{(zlYI +2.1": ,Y)[( ,r;2_z2_B2)2_4,:c2z2J-4;r:z( x~_z2_R2)[( :r2-z2)N +.1.' lIf)]}} ; [( ;;:,2+Z2_ B2)2+4B2.Z2f

(j = ~a_ {JJo + .!l T In (:1: - B).,2

Z _ ') (xo -1.- B")

':.,h.... I

2B[(X -c-1)!]! + a:N)(x2 -- .:2 - B2)_ 2(1. + ;"j)xz2N

,- (:r2 Z2 _ B2)2 + 4B2Z2

8 Bz(zJ.11 +2XZN)[(X2_Z2_B~)L4x2z2Jo-4XZ~Xo2~Z2_B2)[( :x:2-z2)N +;;C1JI]} ; [( X2+z2_B2)"+4B"Z2J2

8BGz { N .1.'2 - Z2 - B2

'xz = --.;;:;- ~ (a,2 + Z2 _ B2) + 4B2z2

_ [(X2_Z2)N +xMJ[(X2_z2-B2)-4x2Z2J2+4;1)z(zM +2X.ZN)(X2_Z2-B2)} _ [(X2_Z2- B2)2+4B2Z2J2

G(X -1) { 2Bz 2B[zN(X2 - Z2 - B2) - 2xz(M + XN)J}

___ o __ Narc tg + '

itX .1.'2 - Z2 - B2 (.1.'2 + Z2 - B2)2+4B2z2

unde:

Pentru cazul M = S, = const ~i N = 0, relatiile (4.28) se tra~sformd in relatiile (4.19). Acest caz corespunde tasarii suplimentare a pamm- tului sensibil la umezire sub fundatiile incareate centric.

(4.28)

-~.

4.3. Principii de ealeul ale terenului de Iundare la starile Jimita

Principiile fundamentale de calcul ale terenului de fundare stabilite in lucrarea [131J i~i gasese aplicarea partial ~i pentru cazul paminturilor sensibile la umezire pe care pot fi fundate constructiile civile, social-culturale, agrozootehniee, industrials etc.

Aceste principii trebuie insa eompletate cu particularitatile de caleul ce tin seama de eomportarea sub incarcare a terenurilor de fundare formate din astfel de paminturi, in conditiile umezirii lor.

Loessurile ~i paminturils loessoide, nestabile la umezire, atunci cind prezinta umiditati scazute in stare naturala, dispun de 0 buna rezistenta ~i de 0 deformabilitate redusa ; aceasta permito proisctantilor sa efectueze dimensionarea terenului de fundare Ilupa starea limita, plecind de la teoria echilibrului limit a si a def'onuatiilor liniare.

Atunei eind terenul de fund are este for~nat din paminturi sensihile la umeziro din categoria A, care comporta tasan suplimentare sub actiunea incarcarii oxterioaro ;;;i tasari suplimentare reduse sub actiunea incareani geologice, ealculul acestuia trobuie efectuat dupa cele doua stari Iimita :

- starea limita de capacitate portanta care are scopul de a asigura terenului de fundaro capacitatea portanta necesara, at unci cind este supus indircarilor din gruparile speciale ;

- starea limita de deformatio care are scopul de a limita deformatia terenului de fundare astfel incit sa se garantezo siguranta constructiei'l;li exploatarea ei normala, sub actiunea incarcarilor de calcul din gruparea fundamen tala.

A - Caleulul la prima stare 1imita se face verijicind respectarea eondipiei

Q ~ mR,

(4,29}

unde:

Q este incarcaroa de calcul asupra terenului de fundare, provenita din actiunile gruparilor specialo care pot fi de natura unei presiuni efective, forta de aluneeare, moment de rasturnare etc, ; R - capacitatea portanta de calcul a terenului de fundare care poate fi de natura unci presiuni critice, rezistente de forfecare, moment de atabilitate etc. ; ni -coeficient al conditiilor de lucrn.

Valoarea capacitatii portanto de calcul poate fi determinata in funetio de incarcare ~i de dimensiunile fundatiei, de rigiditatea structurii de rezistenta, precum l;li de stratificatia ~i natura tercnului de fundare, prin incerciki in situ, in conditii de modelare a comportarii ansamblului constructieteren, prin incercari cu plaea, penetri1ri, incereari pe model etc.

In cazul rezultantei incarcarii de ealcul verticale sau inclinate cu mai put in de 5° si in condiriile unei stratiricatii orizontale, pentru capacitatea portanta de calcul a terenului de fundare format din paminturi sensibiJe la umezire se recomanda verificarea :

( 4.30)

147

, , " amedie ver"icala pe teren in ~IP~L care este reprezentat~

nnde :Pefest~ple:"1Unea . t. ,c tic h1 a reznltantei indLrcarii de calcnl ~l de raportnlllltrc componeu (1; ver I a .. I d't"l d lucru eo-al

'. 1':- a fnndatiei' 111 - coefiClentn con 1,11 or e ,,.,

supratata ret usa . ' . , ""t' x in ~IPa calculata cu formula

eu unitatea; Per - presll1nea Cll leet 1 ~ c , '

pcr~= ,(B'Sy),"( + qNq/'q'+IcN)\Cl (4.31)

------~-. ~- ~'ji .': --,-.k;Ci..~""'¥"HlII~-21f~~~\j ~, 'ti'?fu~ ~~~:""_'~'·~Rte:';'r~l~tatea"";~lillllica de ealcul a stratclor .? p<tllllnt .. e[, ]. III care ( , . '? •. N/ 3J' B' _ latimen redusa, a talpa fundatiei m,

~lpa Jun~~atlel c~~~~Ci~tii' de capacitate portanta care .slnt functii ldel uf..L y, ~ q, _L c • t . ' v (tabelul 4 .J). q _ auprasarcma de calcu (e a ghiul de frecare menoara. v·- , . IP]' c _. valoarea de

nivelul talpii .fU1:-.da~iei lat~n~l fa~a ~et f~~d~~~ ~~lP: fundatiei [MPa]; calcul a coeznUlll strateloi (e. paJmlllf, -t,vI" fundatiei (tabelul 4.3).

. ~., -c eficienti care depind deOIma a pll. '. v , '

J_y, r« {c 0 'v f 1 t' . A'- L' X B' se determllla luind III con-

Supra fat a redusa a unc a ,leI - ,

siderare relatiile :

L' = L - 2el, B' = B - 2e2,

(4.32)

unde L Ri B sint dimensinnile ~undaJiei iar e1 ~i .~2 ._- e;eeJ?-trieit~lil~e~~= bilite fat11 de cele doua axe de simetrie ale aeestCla, determlllate

tanta incarcarii de ealcul.

Tabelul 4.2

Valorile coeficientilor Ny, Sq, N c pentru calculul presiunii critice Per

cI>0

°

5

10

15

20 22,50 25 27,50 30 32,50 35 37,50 40 42,50 45

0,0 0,1 0,2 0,7 1,8 2,7 4,1 6,1 9,0

13,6 20,4

31, ° 47,7

75,0

120,5

1,0 1,6 2,5 3,9 6,4 8,2

10,7 • 13,9 18,4 24,6 33,3 45,8 62,4 91,9

134,2

5,1 6,5 8,3

11,0 14,8 17,5 20,7 24,9 30,1 37,0 46,1 53,4 75,3 99,3

133,9

B _ Calculnl la a doua stare limita trebuie sa asigure respectaret1 conditiei:

(4.33)

~ ~ ~,

:~:t~ d~e~~~~~~~~,g:~:t~:;;:~!~~~f:~e~t~~I~?~~il~:~~~~~S!~fe~:~~ d;~e~~

capitolul 1; 6: _ deplasari sau deformatii admisibile ale construc~lel.

Valorile deforma tiiloz' si deplasarilor limita eompatibile cu structura -de rezistenta a eonstructiei se stabilesc de catre proiectant pentru fiecare

-eaz in parte, in Iunctie de natura constructiei, de destinatia ei ~i de siste-

.mul de Iundare.

Tabelul 4.3

Valorile coeficient.ilor I_y, I.q ~l Ac pcntru calculul presiunii PCl'

- continua 1. 0 1,0

- dreptunghiulara 1+0.3 -W/L' 1-0,4.B'jL'

BjL~0,2

- patrat, cere 1,3 0, (j

Obseroalii : L' = L - 2e1 ;

e1 - exccntricitatea fata de axa transversala : e2 - excentricitatea fata de axa longitudinala

B'=B - 2c2;

;.: Pentru calcululla starea limitu de detormatie, constructiile sint supuse ::~-~yiunilor din gruparile fundamentale, prevazute in STAS 10101/0-75 til}i STAS 10101jCA-77 ~i care se iau in consideratie dupa eaz, corespunza'(-"tor unei stari limita ultime san unei stari limita ,1 exploatarii normals ~Wi.ci structurii. Intensitatile actiunilor luate in considerare intervin eu valo-

~~e lor de calcul. ' ,

~~';;.1 Presiunea efectiva pe teren provenita din incarcarile de calcul din

parea fuudamentala, pentru care se efectueazs, calculul Ia deformatdi buie sa fie mal-mica sau eel mult egala cu valorile limit a Ppl sau Pp1l .,,:..Jbbtirmt:e cu relatiile (3.9) sau respectiv (3.10), in care m, este coefieientul

de lueru ale carui valori sint date in tabelul 4.4.

C-Daca se tine seama de principiul echivalentei ~i se considera tasa-

probabila determinata eu relatia (1.43) egala cu Beeh, detomatiei supliii va corespunde 0 anumita valoare a incarcacii echivalente O'eeh :':ldeteI'm:inll~ta eu relatia (4.27). In aeest caz, conditia pentru calculul teredupa a doua stare limita poate fi exprimata prin relatia [66 J

(pel - yD) + O'eeh ~ Ppl,

(4.34)

Ppl este presiunea critica corespunzatoare staril limit a de deformatie terenului de fundare eu umiditate naturala, deterrninata cu relatiile

9) san (3.10).

Latimea fundatiet sub forma de fi~ie incarcata eu 0 sarcina centrica fi determinata aproximativ cu relatia :

"SpN

2B = -------"------- [m ], L[R" - D(Y med - Y) - O'eeh]

(4.35)

unde L este lungimea sectorului pe care se repartizeaza sarcina normata p"v (de obicei L = 1 m); "{med - greutatea volumica medie a rnaterialului fundatiei ~i a pamintului, ("{mCd ~ 0,020 MN/m3) y - greutatea volumica a. pamintului [MN 1m 3].

Tabclul 4.4.

Valorile coeficientulni coudit.lilor de lucru mz

Denumirea terenului de fundare

I nlz - la eliidiri cu strueturii rigidii pentru raportul LjH (L - lungimea cliidirii) (H iniiltimea cliidirii)

~ 4 ~ 1,5

Nisipuri priifoase:

useate sau umede (S; ~ 0,8) foarte umede sau saturate

(Sr> 0,8) Piiminturi argiloase cu Ie ~ 0,5 Piiminturi argiloase cu I : < 0,5

1,32 1,32 1,1

1.2

1.44

1,1 1,2 1,1

Ohservat ii :

1 - Loessurile ~i piiminturile loessoide sensibile la umezire care au posibilitatea de umezire, se ineadreazii in grupa piiminturilor argiloase cu Ie < 0,5, iar cele care nu au posibilitatea de umezire, se tncadreaza in grupa paminturllor argiloase cu Ie ~ 0,5, [1261.

2 - Cind caraeteristieile de rezistenta ale terenului de fundare se stabilesc pe baza valorilor orientative ale lui <;II st c din STAS 8316-77, valorile coefieientului condrttilor de lucru mz se impart prin eoeficientul de sigurantii Ks = 1,1, [126].

Daca valorile presiunii medii pe talpa Iundatiei ~i a incarcarii echivalente permit sa fie indeplinita relatia (4.34), atunci caleulul terenului de fundare dupa a doua stare limita se efectueaza ca pentru un pamint obisnuit, insensibilla umezire, fara a se Ina masuri suplimentare impotriva infiltratiilor apei ; in caz contrar se opteaza pentru imbunatatirea terenului de fundare prin metode care elimina posibilitatea tasarii lui suplimentare.

~4.4. Capacitatea portanta a unui teren in panta

4.4.1. Generalitali

Sint situatii cind proiectantul este obligat sa amplaseze diterite constructii pe terenuri cu panta naturala, pe ramblee sau pe deblee. Incarcarile care pot actions asupra unor asernenea terenuri, pot fi date de cladiri, ziduri de sprijin, vehicule etc. (fig. 4.7).

Studiile efectuate [31, 61, 62, 88, 113J au permis stabilirea relatiilor de calcul a capacitatii port ante a terenului de fundare cu taluz, pornind de la urmatoarele ipoteze (fig. 4.8) :

- calculul este efectuat considerind problema bidimensionala :

- Iunda.tia are 0 lungime iufinita, en 0 baza orizontala de latime-

constanta 2B;

- ea este a~ezat}t pe un rambleu simetric, fiind anterata pe adincimea D (conditie ca raportul DIB sa aiba valori reduse);

150

- taluzul incepe imediat de la marginea fnndatiei ~i se int.inde indefinit spre partea de jos ;

.~ tcrenul este omogen ~i izotrop in intreg masivul ;

sarcina care actioncazii asupra fundatiei este verticala ~i cent rica.

~ezultatele (~btinutc pot fi exti ns« ~i pentrn terenuri cu taluz nec, la fundatt! de lungirne finiUL

Calcnl~ll a f?st efectuat presupunind terenul supus legii de plasttoi-

perfecta ,1 1111 Coulomb, reprezentata in planul lui :3Iohi' prin dreapta ecuatia (2.3). De asemenea, nu s-a luat in considerate decit stabilifundatiei ~i nu stabilitatea de ansamblu ,1 taluzului, desi exista 0

nT,~""·"""~ intre stabilitatea generala a taluzului si aceea a' fundatiei.

probl~~lla practica este bineinteles necesar a se examina in egala star~lhtatea de ansamblu a taluzului en ajut.orul unei metodo clasice supratctet de aluneeare), en aluarea in considerarr, a ine{ircarii date de fun-

Fig. 4.8. - Problema bidimensional simetrica privmd calculul capacttatu port ante la terenurile eu taluz.

ti~. Aceasta lllC;1rCare yoMe fi considerata nula daca greutataa pallninex?~va~ este egala eu gren~atea constructiei, cu conditia plasaril Ul intr-nn punct unde 01 sa nu aiba nici 0 influenta detavorabila

stabilitaW· ' <.

Est~ ~znal a se folosi Ul'matorii coefieienti de siguranta pentru cazu-

~e mal ~os ; ~ - pentru stabilitatoa fundatiilor; 1,5 - pelltru pantcle elor ~l mal putin pentru ramblee rutiere.

151

4.4.2. Expresiile Iortei portante ~i ale eoefieientilor adimensionali Pentru calculul capacitatii portante limita net a a terenului ~e fundare cu taluz avind inelinarea ~: a tost adoptata 0 formula analoaga cu cea folos ita de Terzaghi [105 ] ~i care are forma

(4.36)

Tabeltll 4.5

Valorile unghiului 131 al conului rigid

10

20

30

40

50

[3~ 0 I 0 35 49 59

unde coefieientii Ny", Nqp. ~i Ncf, sint functi~ de <P ~i ~. (fig .. 4.90). •

Valoarea coefieientului Ny?> este uata de relatia, (fig. 4.10).

N. - ~ [ cos (~1 - <p) K - tgfJ.l (4.37)

-L y., - 2 p t-'1 ,

2 cos ~1

unde s , depinde de <PI' ~ ~i ~1' Valoare~ ?oe!icien.tului de presiune pasiva ](p se stabileste in functio de valoarea rmnuna a !UI Nyf!,' v •

In acest sens pentru fiecare valoare, <P ~l ~ se traseaza curbele lui Nyf!, in Iunctie de l~nghiul ~1 pentru a gasi minimul lui Nyf!, (fig. 4iO). Se

observa ca unghiul ~1 corespunde unui minim, <lifera de : + 2 ~i nu depinde de ~. Pentru diferite valori ale lui <P, in tabelul 4.5 sint date valorile lui ~1' Pentru <P ~ 25°, avem ~1 < <P.

.» /

/

OJ

51

't~(, o tDcos.~

'Q~' (", bt=c .. ~gt

'::>' (';,',

b) ".9;0

Fig. 4.9. - Schernele de calcul ale coetlclenttlor Ny_f" !V~f, ~i :Vcf" [31] : a) valoarea etortuluiacttontnd Ia adtncimea D in cazul taluzului dlSlmetnc: ~) sche~a, de calcul a coeftcien tilor Bqf, ~i Ncf!,; c) schema de calcul a coetlclentulul 1\y[>.

.i.52

Astfel, NY:3 nu mai depinde decit de <P ~i~ ~i se poate intabela.

De altfel, calcnInl lui Ny?> este laborios ~i se rezuma la urmatoarelo <opera iii :

a) Pentru fiecare valoare a lui <P, [3 si [31 se efectue aza :

Fig. 4.10. - Cur bo lc reprezentind NYi3

>in f unc tje de (31 pentru ([l = 40°, [31] 5J

5 I:::::±-I :--..... -i

rf 2rf 40'

- d~t~rminare~ retelei caracteri;;ticilor in sectorul OS/;';2 prin ~)GJjterente finite, cu ajutorul unui calculator;

- stabilirea distrtbutiei eforturilor pe planul OS1 si a coeficientului

presiune pasiva Kp; ,

- calculul. coeficientului .NY:J cu formula (4.37),

b) Pentru fiecare valoaro a lui <P ~i fj se efectueaza : - trasarea curbei lui NYi3 in fnnctie de ~l;

- stabilirea valorii ":YY:3 pentru valorile minims ale fiecareia dintre

eelorlalti coeficienti adimensionali se stabilesc cu relatiile :

~T. _ cos ~(1 + sinet» e(r:+o-r-2,3)'acII

..1.lq3 - --- ~b •

. 1-sin<pcos(r-3)

(4.38)

Semnificatia lui (j ~i I' se obtine din figura ·1.11, iar valoarea lor so en relatiilo :

sin~

tgo = ----_~ _

(J cttr <P cos 3 + -~-- ..

'. '(V cosfj

(4.39)

. 1-' Rina

SIn = --,

sin<p

(4.10)

lSJ

Rela.tia (4.39) poate fi inlocuit~t en succes prin relatia apl'oximativa ::

1

( -l.U)

C ctz <1>

1 +-':--

iD cos ~

( ;_Vq;> )

_~- - 1 ctg <D.

c()S~

Fig. 4.11. - Schema de calcul a coefictcn tilor S~i3 ~i Nt;> [6]: a) impartirea rnasivuIlli in doua zone; b) rcprezentarca

'\Jollr pentru sectoral L20S2•

b)

Schema de calcul a C'oeficientilor Nq?- ~i Nci3 este reprezcntatain figura 4.11 iar valorile lui N y~, Nq[l ~i N'i3 sint date in lucrare~t [31 J.

4.4.3. Compararea coel'icien!ilor Ny;>, Nq;" Nci3 stabiliti de diferiti ccrceti'itori

De problema determimlrii cocficientilol' X y~, Xqr., ~i Nci3 s-au oeupat mai multi cercetittori [31, 61, G3, 88, I1:3J. Rezultatele obtinute de unii dilltre ei [:31, 61, 62J privind determinarca lui .:Y·(,3, sint oxpuse in fignra J.e.

Se ob,-,crvi"'l ca valorile ohtinute prin metoda expusa [31], se alJl'opie' fmute mult de valorile stahilitc de :Jleyerhoff [61\-

De stahilirca valorii lui N"c, s-an ocupat E. Robert [881, G. Meverhoff ~i L. Varga [61, 113]. E. Rohert a dcterminat acelea~i valori e:l si ccle' obtillute prin metoda. expusi"'t [:31 J. )Ieyerhoff s-a ocupat insa de determin area lui N"(q pentru DjB = 1 in cazul terenurilol' pulverulente, ("cea ce nn a pelTni~ compara tii e11 eoeficientii dctel'rninati pentru pamintUlilC"

eoezive.

154

. .In cazul cooficientului Nc rezult t le obti .

coincid cu cele ale lui :Meyerholi t~e13 obtinute vpnn metoda expusa

oeste totala (y Hie = 0)1). ' pen III = 0, daca stabilitatea pantei

N~'f' 0)

100~±j±,f:

Fig. 4.12. - Comparatla valorllor obttnute pentru 1\'Y13 de diferit.i autori [G J.

.,

L.Q. 50· ~

b)

4.4.4. COllditia de valabilitate

cum ?-a viizut mai sus, relatia (4 36) , .• ' , v. •

apro~lmare, fiind in totalitate lini~ra este inreresanta ~l asigura 0

Solutia problsmei nu este sib r " v

: st.e posu 1 a decit daea sint satistacute doua

a) t.n~linarea efortului pe 08 n trr . "v v , v

permisa de leaea lui Coulornl .2, n re?tUle sa depaseasca valoarea maxi-

o ) 1 111 aces caz se poate scrie :

yD cos ~ sin ~ ~ c + y.D cos2B to" <1>

iO •

relatiei (4.39), inegalitatea (-l.43) capMa

(4.43)

Pe baza

forma:

8 ~ <1>.

In cazul v , (4.44)

. ~ammturilor sensibile la urn .'. "

de umiditate si se reduce d: F .. ezne, valoarea lui <I> variaza in

• 0 a .a en cresterea umiditatii w. De ase-

tnaltimea taluzului.

1;}5

1

(-LH)

(..v q;l )

_. _- - 1 ctg (D.

eos?

(-1.42

Fig. 4.11. - Schema de caleul a codictcutrlor 1V~;l ~i Nc[3 [6): a) impuqirra masivul.1i in doni\. zone; b) rcprezentarea

'110111' pcn tru scct orul L20S2•

:')

Schenm de calcul a eoeiicientilor Nq'(, ~i Nell este reprezentata in figura 4.11 iar valorile lui N y'(." Nq,?- ~i ..\"'[3 sint date in luerare» [:31 J.

4.-1.3. Compararea c{)encil~ntilor Ny:>, Nq;3' Nc;l stabiliti de diieri\i cCl'cetatori

De problema, determin<1rii ('oeiicicntiJor Ny;,;, Nq;l ~i Nd3 s-au oeupat JUai multi cercet."Ltori [31, 61, ()2, 88, 11:3J. Rezultatele ohtinute de nnii dintre ei [31,61, 62J privind determinarea lui Xy,3, sint expuse in figura 4.12.

Se obscrva c<1 valorile obtinute prin metoda expUSrl [.31J, se ~tl)ropie'

fmute mult de valorile stabilite de )Ieyerhoff [61].

De stahilirea valorii lui N',[3 s-an ocupat E. Robert [88J, G. Meyerhoff ~i L. Varga [61, 113J. E. Robert a determinat acelea~i valori C~1 ~i cele' obtinnte prin metoda, expu:-;;'1 [31]. _'Ieyerhoff s-a ocupat insa de (leterminarea lui Nyq pentru D(B = 1 in eazul terenurilor pulvernlente, ccea ce nn a permis comparaiii cu coefieientii determinati pentru pi1rl1intulile

coezive.

154

f'1 '1.:).~..... oincid c~ eele ale lui Meyerhoff'

,.~:.este totals (y HIe = 0)1). '

~i, ~ ;~i,,·

~l i' :~;.

l{'

i? ..

-' <::~:l

---- __ ~ ....,''''r ... ...__._._.._L'-' _P~LL.l HH::::LUU(t e~\.._pu~a

pentru D - 0 (laea~ st bilit t -

-, a xta I I area pantei

0)

Fig. 4.12. - C?mp::tra~ia valorilor obtimite pentru ,\y[3 de difcriti autori [6).

----MEyERHOFF

·-·-MIZUNOs.o .

I-GIRAUD-NHIEM I

t--+--+-+-~L-...L

\'-n

b)

4.4.4. Cenditia de valabilitate

cum f;-a vazut mai sus r 1 t·· (4.3' . . ~

apro~imare, fiind in tot'ali~~~~~ini~r~) este inreresanta ~i asigura 0

Solutia problemei nu este ·br .,

i : ' ·:-;c posn I a decit dadi sint satistacute dona

a) t.nclinarea efortului pe as n t buio sii -e , ~

permisa de IeO"ea lui Couloml .2, U re,tllIe sa depaseasca valoarea maxi-

'=' . ), in aces caz se poa te scrie :

yDeos ~sin ~ ~ c + '.·Dcos2(.! to" rh

I ) , .. :J '~ 'l!.

(4.43 )

Pe baza r I t· . (' ')

e a ,leI '±.u9), inegalitatea (4.43) eapi1ta forma:

~ , ~ ~ <D. (4.44)

tn cazul paminturilor s n ibil 1 .

de umiditate si se re{l~c!l o~~t~ umezlret, valoarea lui <D variaza in

, . en cresterea urniditatii to. De ase-

1) 1I r eprez in tii ina·Itl·tnca

taluzului.

1;}5

, . 1t " -aloarca eOCZiUllii 0, odata cu eresterea un~i-

menea se reduce fO<1lt,c,nn~ . ~,l "\ '.t . .. l't .. trebuie facuta pentru yalon1e-

ditatii. De aceea , Y(~nflca~(',\(\ce~,:t~~~Opl~C~;l~~oe de pamint saturate cn apa,.. lui c, ~i <1)8' determmate 111 a )OJ ( ..

conform pl'evederilor § 4:6·v 11)' t eXIH'imat prin relatia

b) sectoral /'~hOL2 eXIsb (fig. 4. . ~l o.ste

;) -- I' - 2~ ~ O.

( 4.45)

.\ doua conditie este mai res.trictiva decit prima conditie- ~entru ~u 1 1 fixeaza valorile lui <Dlim" cele (loua. conditii, in [31] sint date tabe e care

Nc(3lim si Yq(> lim in functie de ~. . v t'ala Daca aceasta.

Conditia a doua are 0 f'emnificatie rr:atematlCa esenu , t~risticilor (cu

nu este respeetata, se utilizeaza un alt tIP de retea .a earae '

. inue) , ite rezolvares problemCl. . .

linii (hscontmue care penlll, '. d' 't" sFt, in aceea ca da.ca, conditia

Semnificatia fizica.}l p~'lmci C~~l rtn ('?n~," . 44) ~lU' este respectata,

de valabilitate exprima~a In'm rcl,atlll,~ \ 4t·~3~,"ti'~~1 i~finit este instabil{~ sub

fi~ia de pamint de grosll1:.e l! em; I" ~l III .msa cu ,

actiunea greutatii proprn [31]. I' li fig 1"1 413 b taluzele naturale

, In practica, in afal~ cazu ,m t III 1, l~ '. " (f" 4.13 it) 1a acelasi

(fi 4 13 .) sint mai stabile deelt taluz. e.le infinite 19. , . f' it '

19. . (i:5 • • bil at '.' dele nu sint in nn e, 1U

pamint; deci pot exista ta.l~lze sta Ite (1,~unCl fC.len verificata- Se recomanda.

ITa de valabilitate poa e sa, nu 1 '1'tvt"

care caz COntl,l . . ,'0' ... F ,," se efeetueze verifieare a stao11 a,ll

totusi, pentru 0 mat male RI,.,luan,a, t;~~ '.'. '1 ' " d conditiile de vala-

a sarnblului taluzului prin metode clasice, mal a e,t; em . ,

b~itate (4.43) ;;;i (4.44)nu sint verifieate en exactnate-

Fig. 4,13, - Sistcmc de taluzc ;, a) _taluze infinite; b) taluze ell panta fnnta ?on: ve xa ; c) taluze naturale cu punta fnnta

concuva-

' .... _':-"._': "

4.,1.5, Stahilitatea taluzelor

• • • v .. t: 1 1'" ana,lizea,za de obicei ca 0 problema, bi-

Plerderea stablhtat:l~l uz~ o~ ~~. l' 1 1 pentru tipurile de pamintun ca-

dimellsionalil., ale carel prmcipn ( e ca cu ,

.' . ref'1'a. h, urmatoarele cazun : . 1

racterlstlee se ~' < 1 v i rezistenta Ia forfecare I'll care nt

1) I)a.mintul'l ~,we po:"e~ a llm~a. 1 d "nclillare depa~e8te unghiul de pot suporta illcarcan at~llCICn~\un~Pi~ere~~ de inaltimea lor, cind inclifree are interio~ra, dar 8.mt, i'l~adelcel't' ~~:hiul de frecare'interioara. ;

n"'rea t.a,]uzulul este mal mica b ,

(U ( . .' 1 v • eZlune .

2) pilminturi c,ue ~ose( a numa~. eo " , d' rezistellta la forfeNtl'e.

3) paminturi care dlspun de coezmne ~l e ,

lGG

Cazul analizat in continuare fie incadreaza la punctul 3, deoarece loessurile ~i pamill"turile loessoide dispun ~ttit de rezistenta la forfecare, cit ~i de coeziune. In aceasta situatie, supratata de alunecare se considera eilindriea circular a, cu raza arbitrara r ~i cu centrul ales corespunzator in punctul 0 ca in figura 4.14. Asupra masivului de pamint margin it de aeeasta suprafa~a actioneaza Iorta de gravitatie care tinde sa produca alune-

~ carea taluzului, iar Iorta de rezistenta, existenta in acelasi plan, se opune acestei alunecari. Cind taluzul i~i pastreaza stabilitatea, masivul de pamint nu aluneca deoarece forta de rezistenta nu at.ing« inca limit a de rezistenta a pamlntului.

Cit timp f'orta de rezistenta nu atinge limita de rezi:o:tenta a pamintului, taluzul i~i pastreaza stabilitatea ~i 1111 se produce alunecarea.

Forta de rezistenta a, pamintului este- compusa din fOl'ta de frecare interioara F 9i din forta de coeziune C. Se presupune ca, rezistenta la forfecare a pamintului este determinata de torta de freeare F. Atunci eind [fi~ aeeasta nu este suficionta, I'll' adauga suplimontar rezistentei pamintului

t~'~"' (~cli") .

fprta de coeziune Oneco Raportnl n = __ ~_I dintre marimsa totala a,

c.:

t.: .. ''' ..... ''''Tll1ITIii pamintului ~i coeziunea, care ia parte Ia rezisteuta pamintului Ia 1IJp,llm1ec!1re, constituie coefieientul de 8iguranta ~1 stabilitatii taluzelor. Se mnO·te2LZa cu R greutatea masivului de parnint de pe suprarata de aluneeare cireularg combinata cu eelelalte inearcal'i aditionale (suprapreetc.).

Cele trei forte R, P, ~i 0 trebuie sa fie in echilibru, Pentru determistabilita~ii taluzelor se pot folosi metode gra.fice ~i analitice. 0 ~""VVu.« grafica bazata pe eehilibrul ansamblului, este aceea care ia in conechilibrul intregului masiv care aluneca ~i care poartit nurnele de cercului de frecare.

Daca se ia un element 8 al arcului A.B si se considera ca taluzul este echilibru limita, va fi necesar ca reactiunea terenului datorita frecarii ;;;!;'In1"~l'1,rH',l"'" ~p sa aiba fa~a de norrnala la acest element al arcului 0 inclinare

Fig, 4.14. - Metoda grafid pe ntru veriIicarea stablltt ati! taluzelor.

cu unghiul de freea.re intertoara <P. Daca raza arcului de alunecare r, aceasta reactiune de pe arcul 8 va fi tangenta la un cere concentric de alunecare ~l.Vind raza egala cu :

l'r,! = r sin <P.

( 4.46)

Cind pamir_ltul dispune 9i de eoeziune, a~ea.sta se distribuie unifor111 arculm de alull('care A.B (fig. 4.14). In cazul echilibrului limita,

157

rezultanba tortelor exterioare R, va fi echilibrata de ooeziunea totala de l)e arcul AB ~i reactiunea parnintului mobilizata de frecarea interioara F. Aceasta din urma trebuie sa trea.ea prin punctul ]}I de intersectie a suporturilor veetorilor R ~i 0 ~i sa fie tangent a la cercul de frecare in punctul P. Pozrtia fa.~a de 0 a. vectorului coeziunii totale a poate fi deterrninata scriind momentul sau faya de acest punet ~i egalindu-l eu eel 311 coeziunilor ce se dezvolta in lungul arcului de cere:

~e~81' = ax.

(4.47)

Dar cum a = 0 l ~i ~~8 = L

~O~8l' eLl' Ll'

x= =--=---.

a el

(4.48)

Utilizind abacele lui D. \V. 'I'aylor, se poate determina unghiul stabil a1 taluzului.

Metoda. Iisiilor ia in eonsiderare echilibrul unor volume verticale elementare. Se presupune ea. masivul se imparts in fisii verticale snfieient de inguste, dupa ce arbitral' s-an ales eentrul ~i raza eercului ~i s-a eonstrnit suprafata (Iinia) de aluneeare (fig. 4.15). Prima Iisie, notata en 1, are 0 inaltime care se deterrnina avind in vedere adincimea erapaturii ce poate sa apara la partea superioara a talnznlui datorita depa~irii rezistentei la tractiune a pamirrtului ~i care se stabileste cu relatia [97] :

20 ( cD )

he = -- tg 45° + 0" .

Ya ..

( 4.49)

Cereul trasat arbitral' va treee prin capatul inferior al crapaturii.

Separind unul din stilpisori, se va analiza conditia de echilibru a tortelor. Aeeste forte sint reprezentate de greutatea stilpisorului de pamint G (inclu-

(~.p ~\

Ii \ \ /! \ \

! \ " b

'-,. \ \

I 1

I

Fig, 4,1,5, - :\Ietoda ft~iilor pentru veriIicarca stabilitiitii taluzelor ,

zind grentatea apei), forta de eoeziune 0 dupa arcul cd, forya de frecare interioara F, dupa arcul de alunecare cd, Iorta normal a FlO pe arcul cd, presiunea pamintului P pe planul vertical ae, presiunea pamintului Q pe

158

planul vertical ad si forts de. respingorc V pe arcul cd P ".1' '} a ' , v,.

t ' ',', v to: , . '. :;;. (pet! ca manmi

D:e~unoscn e care i:le eonsldera eehlhbrate reeiproc ele fiind 'f; .,

Iiniare, egal« ~i de sens contrar. ,pI e, upuse ca.

In momentul ineeperii alunecaru rnasivului de palllint se pot scrie ecuatiile [79J:

F, = (G COS? - V) tg cD,

G = 08,

( 4.50)

nnde ~ este inclinarea razei vectoare fata de vert.icala . 8 1 ' 1

( mentului cd 1'" d 1 ' ., - unaunss, e e-

. a mtel e::1 unec;1re ; c - coeziunoa pamintulnj, ~ , ,

.Mo~eI~tul de ah!necare aJ masiv111ni de pamiut relativ 1a punet 1 0

se determma en rela tm U .,

JI, = LtG sin g

, ,

(4.51)

Munde snmlarea s,e efcctueaza ~entru ,toti st ilpisorii de pamint considerati.

omentu de stabilltate so. scrie sub forma v

JI". = r [~O + I:(G cos ~ - V) tg cD].

(4.52)

ul Dad JI,? .i~Ir pe~tru t?;:1te supr:1vfetele de alunee;tl'e ci1indriee eir·c are presupuse, ittnn~; IW1S1vul de pamint nu va aluneca,. Raportul

aeestor momellte 8 = -="-"_ de fin ,t (I ,v F 11 '

~ JI, e~ ,e (Up<L e elllU~) grarlul de siguntnt;l,

,la a.ln~eeare n taluzului dupa cereul considerat.

In cazul loessurilor ~i paminturilor Icessoide sensibile Ia nmezire ~om.ent~l de stabilitata se reduce pe masura reducerii Ulwhiului de fr .' ' mterlOara a carui valoars scads odata cu cre~terea umidrtatii pamin:~~i~

4.4.6, Fundafii asezat« pe ramhlee nesimetrice~i pe taluze !:~:ori fund~~tiile sint ~tl:lJ?lasate p_e terenuri de fundaro unde pants este d ope 0 p~te a fundatlel, dar avmd un taluz inelinat cu uuahiul ~ f- F t el oIl~o~tala., 1e ,c:ala,lta p~tl~te. D:"e~ Iundatia este amplasat<"t ~Je nml'g'iI~l~~ da. uzu ui, conn l'l~l(l este d1~1l1letI'le, iar zona de deph.sare Iat ('rala SitU'1t''l, De p~rtea ta~~z~lUl: este ma.lv dezvo!tati'i <!pclt in cealalta parte (fig.' 4.16'a). dt?a fu~~at1'~n~~t~ a.mp~a"ata,la,o dlst~lta a de creasta taluzului (fig. 4.16 b)

lS1~e~r1(J 1.)o.11j1...,t,1, dar I';.'e d.Ullmuea. za cu cit crests d Penrru 0 11' "t, t}

re at1v'1 d(2B > ? 8 tIl f ,. l ~ ,::11 ,1

1 '-n.. " -, , erenu ue un~lare?(' couiporta ca un teren ol'izunt;l']

! conn :lb1d ~lvZ?llel:. Iateralo devenind sirnett-ice (fig. 4,160). '

~'. d t In lue~arIle [08, 131J se, mentioneazu 011111 cazul eonstructiilor fun'F d: e pe un teren cu panta ,r~la1 mare de 20 %, sau pe 0 platforma 111ar(finiFt ,:' tay~n ta.ln~'l ~e :T~~ face ver1flca,re~L stabilitatii locale a. fundariei si it stabilti1~ car~a. ge~~e~a;I~t,~~,,<11u.neca.re pe supratata circnlar-ciJinul'ie<"t; pentru verifif l'elayia a 1 1 atn generalo se recomanda metoda fi~iilor, ref'pectindu -i;e

J

(4.5.3 )

unde l11r este momentul de rasturnare al prismei de parnint in ~p~r~_ cu centrul supratetei de cedare circular cilindrice cea mai defavorabila ~ ]1; - momentul de stabilitate al prismei de pamint in raport cu aeelasi centru; m; - coeficient al conditiilor de lucru egal cu 0,8.

Fig. 4.16. - Fun dat ii amplasate Ia diferite distan te de creasta taluzului : a) Iundatie amplasat a la creasta taluzului; b) Iun datte amplasata la distanta "d" de creasta taluzului ; c) Iun datte amplasata la distanta

d > 2,8B de creasta taluzului.

Se poate renunta la verificarea stabilitatii generaIe, daca distanta de la marzinea fundatiei Ia oreasta taluzului este mai mare de 6 ori

b , .,

decit dimensiunea tundatiei masurata pe directia probabila a alunecarii,

dar eel putin 10 m.

0< e < 0.2 8

e = 0.2 B

- G -

- b -

- c

Fig.

4.17. - Poslbilitat.ile de tnclinare ale Iundatiilor amplasate la creasta tal uz ului,

Pentru terenurile de fnndare alcatuite din paminturi sensibile Ia umezire se impune verificarea stabilitatii generale, considerind pamintul saturat cu apiL

In cazul in care fundatia este amplasata la creasta taluzului, iar punctul de aplicare al incarcarii se deplaseaza, putem avea urmatoarele situapii (fig. 4.17):

- pentru ej2B = ° (fig. 4.17 a), fundatia se inclina spre taluz ;

lt30

- pentru ej2B = 0,1 (fig. 4.17 c), tundatia se inclina in sensul opus

taluzului ; ,

- pentru valori ° < ej2B < 0,1, exista 0 e:s:centricitate pentru care nu se produce rotirea fundatiei (fig. 4.17 b).

. ~ind ej2B = 0, 1, zona masivulul de parnint care intra in stares de plasticitat« creste odata cu B.

1:~ urrna experimentarilor efectuate [31], s-a observat ca in cazul fundatiilor amplasate pe taluzuri, eea mai mare parte a zonelor plastice se

formeaza in partea din a val. .

Aplicatir; 4.1; Se considerii Iun dat ia continua prezentata in Iigura 4.12 a asezata pe un teren in pan ta format dintr-un depozit loessoid sensibil la umezire consolidat cu coloane de piimint butut. avln d urmiitoarele caracteristici geotehnice:

Ys = 21 kr\/m3; Cs = 0,01 MPa; <l> = 20°; t, < 0,5.

Se cere calculul capacitattt port ante Pcr a terenului de fundare pentru taluzul inclinat . sub unghiurile ~ = 15', ~ = 300 ~i ~ = 0', Iundatta avinrl liitimea 2B = 8m sl adincimea de fundare D = 2m.

Re:oluare

1.~ = W

Se calculeaza mai inUi y D cos ~ din relatta (4.39):

Y D cos ~ = 0,021 . 2,0,9659 = 0,0406 MPa.

Iutroducln d nceasta valoare in rela tia (4.41), se obtine

1 -----,---- = 0,596. 0,01 . 2,747

0,0406

1 +

a

Conform tahelelor din [31]. interpoltnd pentru j"" = 0,596 ~i Iunctle de <l> = 20° ~i

NcB = 10,22 ~i l\'q{3 = 4,5.'5.

Din graficul figura 4.12 b, pen tru <l> = 20° ~i i3 = 15' avern Ny;:' = 1,9. Capacitate a portanta a terenului se deternuna ell relatla (4.36) :

1

Per = 2 0.021 . 8 ·1.9 -+- 0,021 ·2·0,9659·4,55 T (i,(l1· 10.22 = 0,4446 MPa .

2. ~ = 30'

Pentru aceasta valoare a lui i3 gasim :

.3

i3 = 0,570; NCI> = 5,287, l\'q() = 2,528.

tru ~>O avern Ny;' = 0. Peutru acest caz capacitatea portunta va avea valoarea Per = == 0,1448 MPa.

3. ~ = 0'

6

Pentru ~ = 0' avem:;3 = 0; Nell = 14,83; Nqp, = 6,40 ~i ~Vy;l = 3,50. In acest caz,

= 0,7111 !\IPa.

50

161

Aplicatiu 4.2. Se considcru un t err-n de f'uu dare format din tr-un depozit I~)e.ssoid :C!:.sibi~ Ia umczire de'6m grosime, pe care estc ump lasa ta (I cunsfmct.ie nvin d talpa Iun da t iei Ia adulLlll1e ' de 2m. Tercnul are urmiitoarele caracteristici geotehl1lce:

Y(I =c 1:l.5 k"Jm3: 11'0 = 14°\,: w., ~. 35 %; Co = 0,0511 }IPa. Cs = O.OO:3() '\IP,l; <PI) = 2ll"; <p" = 18°.

. .. .. ." lt i e " '1 c'lpaeit'Hii portante a t erenuluf

Se cere iuar irnea adin Cllllll crit icc. a presum Jl en IC ~l.' ' .

(e Iun dare.

Rew/uare . . " _. '., . (1 19) '" 1. tea vnlurnica a,

_ Se dctel'min{i umidit at.ca me die ,1 panlllltlllUl cu relatta .. ~l greu a

paJlAintului ell relat ia '( = ':a(l ll'rned) :

14 2 (35 14 ) . ~.

ll'll\ed = -iO() -;- 3.14 -It)!) -100= 0,2/38,

Y = 12,5(1 -c- 0,:>'5) = 18,2:25 k"!11l3•

Pen tru aceastii umidit.at.e s-an dctcrminut en edomctrul urmatoarcle valori ale caracteristicilor de deformabilitate ale p'-'lllintului :

O:(Wmed) = 0,280 '\lPa-I,50 si ~(Wmed) = 1,50.

Valorile a din cim ii cr it ice si a prr-siun ii critiee stnt date de rcla t.ille (1.18) 5i (1.17):

1 [() 01 ]11,50 [ 0.01 ] ljl,50

_ _ ~___ __'__ = 5.H5 1Il si O'er = --- = 0,1084 MPa.

-cr -- 0.!H8225 0,280 . 0,280

Marimea capacita tii port ante a tcren ului se deterlllinii ell relatin (3.6) :

(jlim.'tn =

3,14(2· 0,018225 -'- 0,00:3· ;3,(77) 3.14

3077 - ------ -'- 0314

" 2"

, 2· (),018225 = u.n 7 MPa.

. -' -(J - 01084 'IPa apare com plc t

Prin urmare incarcarca tercnllim de Iundare ~u prestuuea p -- or -, mroxi tl - rrc I'

. . t it < D-'oa-cCc - estc nproxima 1\ c"a

nepericulo:1sa pontru tefl'nul respecti v 1Il rucr p O'lim,"" t. - -cr' t i

eu grosimea st rat ului de pamiut sensibil la umezire , tasarca terennlui umczit sub ac , iunea

sarcinii geoIogicc n u se va produce.

4.5. Inlluenta tasarl] snplimentare asupra structurii de rezistenta

Caraeteri"tiei1 terenurilor de fuudatie alcatuite din pami~tnri sensibile l~, umezire tasarea "uplilnentarii constituie pelltn~ structurile d~ .'-'ezl~.JeH~a, o solici;are snplimentarii., care induce ("for tun , globa.~e sellSlblle pe,llt,l U structuri. Ceea ce ,.:pon'~te efee-lul sau asnpra eonstruetnlol'. este e~rac~.l'l ~l neunifOl'lll en care se manitesta in general in e~p~oatare ~l care. l.'-npIU~l(l;, ill multo c,lzuri, doforma tii incompatibile cu Iimitele de ela:-;tlertate ,.al~ elementr-Ior stl'ueiurale. Din acest motiv, .se irnpune cunoasterea m~~ln: IJ~I, de manifestare a influentei tasarii suplimentare asnpra ,~tn.lC'tUl ~!()~(.v~ 1'('zistent;V1 <i a posibiJitati1or de solutionare a unor alan ,.;ltnat,ll ,11M

rute in ~'i(t·i.a constructiilor. , ' v' ,'1 '1

Tasarea suplimentara ,.,e manifests in ma,;i\~ele de pammt ".l:'ll"l ~l

.. ... ,1 1 lllCZll'l"' til

la umozire ca urmare a doclansarii actnuin unei I'ur~t: {e.1 ,'. '- _.'

funct.ie de nat ura, debitul ~i pozitia snr"eiv in oadrul maslvull~.l, :Ta~'~a~t\ ;')l~ influ~nta zOllci ul1lezite pJ'(!dn~(' .d~ "ursa ,\';U1,)1'<l ~'Oll"tT:lct>lll:n f~dl':hit lW acesta. Efec1ele sint mar man III cazul ~Ul :-;elm punctu,tll, (It. dc ..

sporit ::;i arnplasate la (1i,;Unl\C' mir-i dl' cliidiri : in ;)c(';:;te (';)Z[1"1 an loc fen0111enC' de tasare brusc.i a unor Z01le locale (1(· teren, ("Irl' antreneaza Ia rindul lor fundatiile consn-uctiilor S;tH i nsta 1<1 tiilor di n zonil, Iio sub forma unor pruhu~il'i 1Je adinoimc (fig'. -Ll,"';), fie sub forma mOllifidrii arbitrare a suprafetci <1e rezcmure, ceoa ('(' induce in struct ura 0 nona

Fig. 4.18. - Tasare hrusca a unci zone de loess eu creare a de caverna sub fundatla ralllasa SUSPCll-

data.

stare de dot'turi. Ca urmaro a acestor modificari de "tare, structurile de rezistenta reacrioncaza prin redistribuirea oforturilor suplimentaro, supralncarcind unele clemente ,:,i dc:"ciireind in mod corespunzator pe altele, tn acest proces, uncle clemente structurale supraincarcato depasosc stadiul limita si intra in domeniul de fisurare. "an in cazul 1'a1' al unor circumstante ~i mai defavorabile, ating stadiul de colaps. In mod curent insa cazurile de acest gen riimin la nivel de fisurare. A:-:tf{'l de cazuri sint frecvenre penrru ansamblurile de cladiri construite IW teronuri de loess iar studiul lor const ituie 0 preocupare de baza penn u specialist ii interesati in procesele de interactiune tcren-constructie.

Obiectivcle principale ale acestei preocupari sint constituite din determinarea probabilitatii ~i prognozarea aparitiei tcnomenului de umezire .~i din stahilirea unor rela t ii de legatura intre diapazonul tn~(lrilor 11(,11ni.forme si instalarea "tarii de fisurare in elementele structurale. Primul ~obieeth~ constit uic 0 problema din domeniul calculului probabilitatilor,

Ja care 8(' pot g,1.si solntii de la caz la CHZ, in functie de criteriile specifice .te de proiectant . .\.,.,tfel de solurii exi"ra in lireratura 1) ,:,i pot fi te de cit itor. f.;p mentioneaza cii prin aplicarea masurilor rccoe de Iitoratura [12el] "e reduc sousibil posihilitiitile de umezire masivelor de loess pe care reazcma ansamblurile de clildiri. 'l'inilld ·.",g<><n,-", insa de unii f'actori neprevazuti, cum sint caliturea lueriirilor de . , a materialolor utilizate ~i porioada de timp in earl' se desfaexecuria, ramin desch ise suficiente posibilitati de ge1wz,1 a UIlOI' de umezire in cuprinsul masivelor de loess. Pent I'll acestc con~ide, calculul de proba bilita te ramino totusi necesar.

1) Psen icikin, S. P. s.a .. Ot nositelino nli ani a stoliasticeskni ncodnorodnos/i [undallleninih _'lInWlI'" pri rascele =dunii i sool'ujenii. Sb. dokladoy i nClncinili soob5cenii gorodskoi !lallcino - tehniceskoi konferentii, Yolgograd, 1973.

163

Cel de-al doilea obiectiv imbraca 0 forma mai coneI'd-a si a, fost analizat de mai multi autori. Posibilitatea unci relatii intre deformatia liniara san ullghiula~'a limit a - raporta.tii la lungin~e - ~i declan~al:ea starii de fisurare, constitnie 0 problema de egalr~ dificultate cu prima, fiind legata de ellnoa~h'rea momentului in care se produce prima codare de element. Aceasta prasnpune instalarea - pe un numar mare de cladiri aflate in stadiul de tasare difl'rentiatr~ activit - a unui mare numar de dispozitive de masurare automata '~t defol'matiiloI', care Srl marcheze momentul cedarii locale a elementului structural eel mai solicitat. Orieum, in acest domeniu s-an f:leut pina acum 0 serie de propuneri care s-au bazat tot pe observa.tii vizuale sistematico, efectuate asupra uuor serii de cladiri similare. Astfel, un studiu 1) irrtocmit in 19G;3 analizeaza variatia, tasarilor rnaxime in raport cu tasa1'i1e diferentiate (fig. 4.19) la cladiri Iundate pe argile propunind pentru diferite tip uri de structuri valori limita ale deformatiilor. Pe aeela~i grafie sint treeute rezultatde unui alt studiu 2) intoernit pentru dona ansambluri din municipiul Galati (cladiri cu P + 4E ~i P + 10E) care se inscriu in general sub Iimitele prescrise de studiul initial. Un studiu mai Ristematic into emit in 1973 3) a pus in evidellta (fig. 4.20) limitele de aparitie a fisurilor pentru cladiri cu regim de P + 4E amplasate pe 10e"" din municipinl Galati, iar un alt stndiu [13] intoemit in 1975, prezi11ta 0 sinteza a cercetarilor £acute anterior, en mentionarea expref;a a limitelor de fisurare fixate de fiecare autor. In normele actuale [127] slut rodate valori orientative ale deformatiilor maxime admisibile ale eladirilor, iar in luerarea [19] sint redate dupa [8] valorile Iimitelor de fisurare all' tasarilor relative pontru unele cate-

gorii de cladiri (tabelul 4.G).



Smax.tmm)

zoo

Fig. 4.1\). _ Yariatia tasarilor mn xime In raport eu tasarlle difercnt iate , la cl:1diri lundale pc loess uri si argile3J•

11 Bjerrum, L.. _{Iloll'able sett!ementes of structures. Proc. Europ. Conf. of S.:\I.E.F.E.

WiesslJaden, 1963, vol. 2. p. 135 - 137.

2) C050\,lill. 0 .. Problcnv. «pecifice petitru coticcptia ronstructi ilor in condiliile de tercn ~i

seismicitule ale mu nici piului Galati, Seminarul ,.Construc\ii in regiuni sr-isrnicc )i ell eondi\ii

dificilc de Iun dare". Bucurcst i, 19,4.

3) Bally, J. R. _ Stu;liu jJl'ivinti cle/trminal'ca cauzeloi creslerii ninelului Ioess-ului uuiezil-

I.C.H., Bucurest i, 1973.

164

Tubclul 1.6

Def orrna l i i relative limi ta la care stnt de astcptat degradiiri ale cons truct itlor [8]

Tasare relativfi

Comportarca coustruct iei

1/750

Lin.li!a I~ ('a~t' sin t de astop tat prtrnele Iisun III zldllnle despiirtitoare.

Limita la cH.re pot aparea dificultat! in Iuuctlonarea u tilajelor sensibiJe la tasari.

1;600

Lirnita pericolului de degradare a cadrelor in d iagonnla.

5

1j500

Limita de sigurnn\ii la chidiri la care nu sint perrnise Iisurt

1;300

1;250

L!l11ita de siguran\a pcntru zidurile Ilexibile de cararnida la cafe h]! < 1/4.

Limita In cafe tnclinarea construct.lilor rigide Inalte devine viz i hi la.

1,150

Fisuri apreciabi le in zidurile despartitoare si in zidaria de cararnida.

Limita Ia care pot aparea degradari generale ale structurri constructitlor

In analiza at' fl t b

'. ces or 111 uent P JW aza de eomportari, este necesare,

departajarea ~.·.'l· I11t 1 • t It I b

~" e 'pre area rozu ate or 0 servatiilor, in functis d

diferitele ti~)U~'i de piiminturi, de gradul de urniditate prezenta 8 e absenta UlIUl sistem de imbunatatire a terenului caracteri:tl'cl'l ".au

si rr t .. I. ...., J , .. D' e mecanlce

'i oeome lIce a e structurn ~l natura ew'nimentelol' intervenite pe parcursul

1;150

4.20. - Limitr le de apar i t ie a Iisupentru c ladiri ell re gim P -- 4 E 05'~--+-arnplasate pc loess de Gala\i1! •

221 3,i2 3!f3 ". ~

. 2 5 8 "max x 10- s

sum ~ .. Fiecare dintre acest i factori reprozinta la rindul sau 0-

lob a de ?~~;~o~:ellt.(', de natura "i1 oamplifice sau sa diminuezo efectul g al al fle(MUl,~? componente all> caror pondori trebuie d .termi t '"

de ohservatii mdelungate. " e ermma e pe

1) Vezi nota de s ubsol 3) de ]a p. 1(;,1.

165

tn

sensibilc a.) 71) 0) d)

prac tica CUl'ent~1 tel'enurile de fundat.ic alcatuitc din pamintnri la umezire se pot prozenta su b urmatoarele forme:

straturi gl'oasc (20 < 11 < 2;) :30 m ) ;

straturi mijlocii (8 < h < 12 j;j m) ;

stra turi RllhFri (1 < h < 2 .. .4 m) ; .

loess saturat de let suprafata pc intreaga grosime a stratului.

t(ani)

o 9 80 81 ~

10 rl···--]im.Stl~I.~

. , \ [-.,. ' . ,

"~ T.-_j----t~\.~+'~~.~;--···.-,-------;·.,.. I,. Fig. 4.:11. -- Tasarca cbdirilor fundate

30 C~AOIRr--+"'~ 1'''''''' . pc pcrnc de loess ctlturtratc .

40J 506C";:1~ 18i - ' '" i ". <~~~~

506Q(217181) ··· .. ·····1 1'< k , 50 50202(3.4.56 i ---_, __ ~--~-::i., I

l i _LIl

5111T1 '. ___L L_L_ l____j

Tehnologiile eUl'cntc de imbunaLltire a terenurilor ,;crhibile la urnczire l'ceomanda pentru formele ct) ~i 71) eompaetarea pe intreaga gro;,;ime ~t stratului sensibil cu coloane din pamint hatut; pontru forma d) solutia cmenta de imbuni1tatil'e a terenullli in,;ensibilla umezire, dar ell com presibilita\,i ridioate, 0 constituio pernele din material granular. Pentru forma, 0) sint indicate solntii en porne l'calizate din loess eilindl'at san oompactat cu maiul greu (30-.')0 k N) ingrosimi de 1-2 m. Toate aee,:tc solutii de imbuniitatire reduc, dar nu anihileaza., intNL~it;at('a ta:"~ll'ilol' snplimentare ~i implicit ofeetele neuniformitatii aeeRtora asnpl'lt structuri lor fundate pe astfel de terenuri. Acest Llpt ep,te pus ill l,,~ide111Jl de studiul !' care ;1nalizeaza eomportarea unui tip de cl~Hliri de locuit ell P + c!E ~i strnctura din pereti mnnoliti din heton armctt dispusi in ,;i~tem colula!', tuudatc pe terenuri de loess de formele e) ~i «: In figur,l -L~ 1 este ilustrat~l comportarea in tirnp a u nor eEidiri dip,lHl~e pe loess- m-i in grosimi red use prin interrnediul unor perne de loess cilindr« t la nrniditate optima, in grosimi de 1,;) m, iar in fig-ma c!.2~ ~(' l'eprezint{~ comportarea unor cladiri dispuse po un sistom de imhunatatire (:omhin'!:t, realiz,\;t din compactare en maiul grcu ~i perne din loess eilindnJ.t. Tn continual'e fie reda in fig-um 4.23 eomportare~l unor cladiri dispuse pc loe,;,; in strate subtiri, corupactate en maiul grell, iar in fig-mile ·1.2C! ~iL2,-' se rcda u co III portat-ile unor eladirt disp use res lwetiv pc loess uri ';(1 tun! te de 1a snprafuta, prin intermedinl unei pf'l'ne din matprial granular si rsspectiv pe loessuri in straturi subtiri, fara imhunatatiri. Diferent.el~ de compactare dintre diferitele sisteme de imhnnatMire adoptate- ca ~l comportarea caracteristica a ell1dil'ilor mndatc direct, pun in l'\-idHl\~ influenta sensihilit a sistemelor de ermsolidare a~npra comporh\rii cladi-

1) C050\'!iu, 0., Balun, 'II., Anal!!sis of /Jc/wuioar in case o{ a build;nq with curr!1ing walls of ric. erected in Ioessoui [ourulution soil, sat uraled its thiclcne«: lI/roLl(JIl. Yllth Dun. Europ.

ConI. of S,'11. & F.R. Kishinew, 198:3.

166

50 T,---+--'~--~~ .~~~~~~~1---~-+--~ 100 1!1- ---i----+I-

I !

i . !

~SO +----L-+.~i---+--+----P~-l-----~--C~

I '1. c:, A D', R!

: ,7- 1.2.3.4 •••••••••••

~> 45;1'.12---

L (ani)

59 70 71 72

.o::-~t-~-+~~~~~~~~~~~~

, i

-r--r-i---+--~

60 ~--t--+!----: ii'

~r-r--i ! i -.--!-~..r~~~~d:--;~

SO ;---,--+--1--1 -t- I :

, CL A D 1 R 1 L ~. - 1 -1- -1- --;-.---I----"~- +-~J_::~C:if.,

-, --I A1-6,31',5 ---' ! :

'1, : 1 c I-S,6~1S,i6 •••••••• _ !

,oot---! Z:;-1,2,3,4 ----- f---!---+~

: I ~-6938 -.~.-

i I [" I r;

S~m.~i __ -L_~ __ ~ __ L_ __ L_~L _ _l __ _L_j_ ___

Fig. 4.23. ~ Tasarea ('Hid1'!"'1 f I I

1 or UlH a e pe un strat de loess compact at en maiul

grcu,

72 'Q 77 1'5 ~ 7]_~_79 ID 8J .B2._i!'.rP (ani)

Flg'f 4.24. - Tasarca clarliriundate pe perne de balast cilin drat ,

_ L___~_~ _

\W~~~_.- __ -L __ -:: C.od;rtc - - . ----B::!17-R 6,7;~5----===

-~.- .. -- .. - ~,/1;-Ri.,2C.19.18 -~

~~<,;~~~~~~~ __ ._ D,140-'~ G~ U ----

500\--- .. - - .. ~~ ~---:-_._- .. ~-------------,

600f 700i +

lG7

rilor, in procesul de exploatare, la cfcctul tasarilor suplimcntare cu caractel' neuniform caracteristic paminturilor sensibile la umezire.

In cazul interventiilor accidentale ale surselor de apa ill masiv, generate de defectiunile unor eonducte purtatoare de apa sau de infiltra.tii

o

t Ccni}

7S 76 77 78 79 8C '01 B2

100

zco

Fig. 4.25. - Tasarca cliidirilor fundate direct pe stratul de loess la umiditate naturala,

300

1,00

500

neorganizate cu caracter local ale apelor rneteoriee, efeetnl tasarilor en caracter brusc influenteaza puternic structurile aflate in zona, producind fisurarea elementelor, craparea lor ~i uneori chiar scoaterea lor din serviciu, Un astfel de fenomen 1) s-a produs intr-o zona en loessuri in straturi grease (22 m de forma (t)) care nu a fost oonsolidata eu eoloane de pamint batut ~i a avut ca 'efect (fig. 4.26) aparitia de degradari (fisuri, crap at uri ~i desprinderi) inregistrate la tronsoanele unei cladiri in regim .de P + 4E, alcatuita din cinei tronsoano aflate in zona de umezire accidentala. In graficul de tasare care insote~te oadrul, se observa atit valorile ridicate ale tasarilor totale ~i diferentiale inregistrate din primele etape ale producerii Ienomenului, cit ~i alma oxtrcm de activa a procesului de tasare petrecut in masiv, care a supus structura unor ipoteze de rezemare foarte variate si a indus in struetura stari de eforturi extrem de -dure, eu modifioari rap ide ale sensurilor iii valorilor solicitarilor. Acest proces a condus la plasticizarea pe rind a Iegaturilor solicitate, incepind cu deschideroa rosturilor, fisurarea buiandrugilor, craparea unor peretidiafragme etc. Este demn de rernareat aportul plansoelor, care functioneaza, in asociere cu centurile fiecarui nivel, ca tiranti spatiali, constituind de fapt - impreuna cu lnfrastructura - legaturile structurale de baza pentru asigurarea indeforma.bllitatii spatiale. Analiza acestor procese trebuie efectuata in toate cazurile de specialisti de tnalta ealificare, en practica ~i experienta recunoscuta in acest gen de Iucrari ; parerea avi-

1) CO$ovliu, 0., Considerente asu pra unor degra.ddri produse la constructii [utuittie pc [ctenuii de loess. A II-a Conferin ta nation alii de Geotchnidl. ,i Fuu dat ii, Bucurest i, 1971.

168

zata a acestor specialisti tr Irni ~ ,

fiedrei fisuri 'sau er~I)~:e~Ule~vuta ~n vedere 1a aprecierl'a importantei

influentelor I "'.' " <. _ ~ ~.t~·l aparuto ll:tr~o structura, intrucit gradar~a zinta 0' probf~ L~~uSla .;t,c1l11 de rezIstent.a ~l stabilitate a structurii reprsnajul exclush:l~:t aC~8~~;.~~ndt're prOfpSlOnala ~i ciyicil ee constituie apa-

PLAN

16

25,57 # 2557 ~ 2557

2557 ~

2557 !

FATADA-VEDERE nWRr

sol veg<!tol, urnp!utura

. !

loess nctur ot

". ,

lut de loess ccteniu plastic vlrtos

- I

-, .

GRAFIC TASARI

-,

--

~i~. 4.~6. - De gra darl la 0 cliidire in regim :- 4E fundatii direct pc Ioessurt in strat urt groase, farii imbuniitiitirca terenulu i de fundatie.

169

. I itatile de calcul ale terenului

4.6. Partlcu aruat .. .

de iundare alctltuit din I)tlminturl sensIlnle

la umezire

'1'1 1 meztre trehuie

1 t ten·nuri Ken,;l)l e au.· . '. ~

Proiectarea cli1dirilor amp asate pe..t ,: .ti .(,' '11<> ac('stor terenur1 ~l. sa

sa ftiba in ve(le~'e elenwntd<:. (,{~I~~n(~'~~~l~~rea < at it a terenului, ('i~ :;'1 a (lupl'inda concept1a,v (~11~~ulul .~l ~ 1:1, "nod curent nec!'S,UC pcntru Iundasistemelor de imhunatat1re eaI~ s:n Ill: I Al'Huri de pruiectal'ea stru('tul'llo~ rea construetiilor pe asemenea Itl:lerllU~l·lt·,~ti 'N\cntiale protP('tarea terenulu~

. l' v 1 . 'em('nea w,n leu ~11( •. • ' • , itor 'tefl' (,it mal

care imp lea ue .,1S ." 1:". , . de fun(iare cu Ill'unl orml,\,\ '.

are in vedere ai-\lgu~area ~Il.l('ll:(~ze t.i: sub efednl sursdor (il' umeztre.

reduse ~i cu 0 buna stablllt<lt( in lInp.

Tobelul 4. I

l i le la terenurile de fllndarc alcatnite din paValorilc presiunii COllven;lOna , ,'b'l la umezirc

rninturi scnst I e

Peon v. [J\f pa 1

I Piimint comp.actat aviIld

Piimint natural avind ralkN!m31

Ya [kN/m"l

-----;---::-:-::-- '\ 16.00 \ 17.00

13.50 15.50

I
'I
n.S5 J\ 0,20 0.25
-(j.-is
0,40 -II 0,25 (l.30
0,20 Ij 'I

Praf nisipos, praf 1\11 0.30

0. 15 il __ ---I------,

\i

Praf argilos II

0.35

o--:1s

"" se rerera Ia paminturile sensihi le

ObS'cl'vai,ii : 1. Cifrelc de la numarator t ral a S'I avlnd aradul de satu-

, fl t in stare n a urai a : " , la umezire a a e ' 'b'l" u nlczirea lor . la numttor

(). tnd nu este POSI I a '., ratte s; ~ ,D: CI. ' nponalc pentru acelea~i panuntun

slnt date preslUnIle conve d de saturatie mal redus , dar la avind S; :;3: 0,8 sau un gr~

t posibila umezlrca. e

care es e ., di re ale lui Ya si S" valoritc Peony S

2. Pentru v alor i wterme ia '

determin{1 prin intcrpolare.

1 v t it din pi1minturi sonsibile la Caleulul tercnului de fund~~re. a ca tUI'i ()'eoteliniei ohtinuti din studii

. t a e lYlZ'1 unO! parame b ., " tetrul

mezire se efeeueaz 'p ,',' . . . tr' mod ob1icratorm. III penn ..

U • 1 t C'11'e i'W pxetU ,1 In. . b d' . t' 1'1 tC'lc de teren ~i. la)ora 01', .<. '.', e: Aeeste studii pun la .1~po~l;te ,t ( . :

nsamb1u1uI care :'in plolecteaza. t " fl'zic.i si nwcanlel al telenulu~

a 1" . - rind paramerll '. .' t t' "I

necesare ealeu1u III ~l cuP. ,F 'alcullli preliminat al rezlsl'll.e1 '.

l·n .... 'estiO'.at·, ne baza lor sl' cxe, ,eu. <LluCI' na' t1:1rn1 si se aleg solut.,iile de imlm-

• h Jc' • if' te terenu < ' ,. '. '- • d I 1 .

deformatiilor ?3:pab1 e a elY:1 s eta care se dimensioneazi1 la rill u 01,

natatire potnvlte ca~ulu~ III • P d~' '1 tehnoloO'ie de reaiizare. '. .

~tabilindu-se geometna ~l proe.e . ,u' . b (T S TT) 1)Oate fi alci1. tUlt

" " hil la umCZlre ., l,.. • , B

Tcrenul de fumlarc s. ensld, P"' U (lin O'runa A sall rlll1 grupa . ,

. '1 t' T onloO'("ne e J,).. '" 1:' -)

din stratur! re a n h· ~tiv e critcriul I~f «sau>;) em . ..

!'au din ambe1e grupe, respe .' P ~ t O'rocl'mi inferioare valorll de '" 1 >;ldera pen I'll '" ". .. de

tn cazul gene~a} se conei A.. pe~t~u grosimi superioare valoru

5 m, masivu1 apartlllIlld grup ~,

170

12 m, masivul se ('olli'i<h'l'i1 f~wlnd parte din grupa R. Pentru gro~imi intcrmediaro, in lipsa datelor obtinute pe bazade incercari prin inundare experimentahi noile propuueri de normo [134J preTa d imparttrea masivelor in dou;"t ca tf'gorii :

a) dac-a .maeivul «omportii la haza un stmt de P.R.D. din grupa B de gI'oRime :( 0,20 H, unde 11 = grosimea totala a masivului, ~i daca L, :( S em, ~a se considere faeind parte din grupa A;

b) daul, stratul de haza arc 0 grosimc :» 0,20 II ~i L, > 8 em, sa se considere f'i1eind parte din grupa H.

Calculul terenului ;;e etectueaza in mod diferit, In functie de posibilitatile sale de umezire ~i de clasa de importantu a eli1dirii sau construetiei ('0 ~e proiecteaza. In «a.zul lipsei cu de"i1'dr~ire a posibilit<1tilor de umezire a terenului, ca ~i in cazul amplasarii unor constructii din olascle de importanta IV ,~i V [131] este posibila adoptarea pentru calculul terenului a presiunilor converitionale (Pconv) redate in tabelnl 4.7. Pentru acest caz trebuie luate 0 sorio de masu!'i care aint indicate in anexa II din Iucrarea [1.34 J.

IJa proiectarea eladil'ilor apartininr] cla.selor I-III pe terenuri de fundatie ald'ttuite <lin P.R.D. la care nu sint poeibile aparitia unor surse de umezire, presiunea limita pc terenul de Iundatie in stare naturals se determine ell relaf.iile (.).9)~i(3.10),respectiv(4.30)~i (4.31), cu mentiunea ca pentru umiditii.-P naturale to ~ wp earaeteristieile de rezistenta se deterrnina prin incercarea pamintului in stare a de umiditate na.turala, iar pentru umiditati naturale to ~ U'p caraeteriaticile de reZii'ltCI}ta se determina prin incercarea pamintului la limita de fnlmintare top. In cazurile cind este posibilil., aparitia unei surse de umezire in masivul de P.S.D., presiunea limita pe teronul natural se determina cu aceleasi relatii (3.9) ~i (3.10), respeetiv (4.:jO) ~i (4.:31), im~l caracteristicile de rezistenta se determina prin incercarea pamintului in xtarea de umidita.te la xaturatie.

In cazul unor terenuri saturate de In i'\uprafatii, sau la care este de asteptat lweasta, eventualitat«, este pOKibila aplicarea relatiei (3.7) pentru detenninarea rezi S tell te i unitare limita pe directie ntieala. In ac('a:-;t~t relati« urmeaza a se deterrnina fieeare din parametrii geotehnici in functie de valorile coreapunzatoarc umiditat}! critice, obtinuti din studiile de teren ~i laborator.

In general, Iundarea elarlil'ilol' pc terenuri senxibile la umezir« comports proiectarea prealabila a unui sistern de imbunatatire a caracteristicilor 101' naturale, in Iunctie de umiditatea naturala, grosimoa stratului sensibil, intonsitatea ~i natura inci1rcal'ilor aduse de cladire. Conceptia acestor ~isteme de consolidate l'celami1 cunoasterea prealabila a comportarii dif'eritelor tipuri de parninturi Kensibile la urnezire sub efectcle lneureilrilor ~1dUHe de di1dire, in cazul umezirii, Astfel, in cazul terenurilor de fundarealcatuite din strate groase de loes:;, apartinind gll.lpei II de sensibilitate, a.mplasarea cladirilol' (lin e1a~ele I. .. III sl' l'ealizeaza prill eompaetarea prealabili1 <1, stratului, pe intreaga grosime, eu eoloane din pamint bMut, in scopul reducerii sensibiliti1tii ~i implicit ,1 intensitatii defol'ma1jilor. Proieetal'ea compactarii se executa eonfol'm illdicatiilol' din IU('ra1'ea [1:35] pc bam earacteristieilor geotelmice ale terenului de fundatie. Va.loarea pn"Hiunii limita de ealeul pe terenul compaetat se determina eu relatii1e (3.9) ~i (3.10), respectiv (4.30) ~i (4.31), utilizindu-se caraeteriRtieile de rezistenta rezultatc din ineerearea pamintului eompactat la gradul de indesare pl'oiectat ~i apoi saturat (ineel'care de tipul CU).

11i

In cazul stratelor de loess intcrioare grosimii de 10 m, dupa ('~n~p.actare pc intreaga gl'osime, n~ ~ste rec~lln~ndatrt amplasarea cla~lr~~or inalte en peste 8 nivele, ca ~l III cazurile III care stratel~ (~t'. loe,:s sint saturate de la suprafa.tii. In aceste eaJlUl! ampl~sa~'ea ~ladtrllor U.l~~,ltp:! cerute de neeesWi,ti urbanistiee sau de alta natura, Hlsopte .~le m~)tn a,t~l speciale, poate fi realizata tehnic prin adoptarea unor solutii de fundare

indirecta de adincime. ...., ,'. " c r t-o.r; 1 .

Sistemuldo oompactare de adIllemH' po intreaga glosnl1.c a >'t.I<l'.tU UI

sensibil este adoptat in ~llajoritatea cazurilor de terenurl, s:n"l!),ll~. h~ umezirc cu grosimi ce depasesc 6 m; pentru. st~atele de 1<>.(':-.>' "', I:I~Smll mari si Ioartc mari se adopta in uncle cazun slstemul de ~m~umt tavre ~~ terenului po adine~m~~. prin pre~u:lezire simpla sau1~soemt<~ el~ l~~plOZll ]>entru fundarea e!adll'llor ~11~artl11l1l(1. e1a,.;elor I: .. Ill/ 7p~ntI~1 ,.;t:,:~e dp: grOl;imi inferioare, se adopta. alt~e sistcme de imbunatatire a tucnulul

-de Iundatie printre care mentlOnam: .,

a) perne din lom;~ cilindra.t .la uml(llt~t('a, optima. ;

b) perne compactatc eu malyI broasca ;

c) perne compactate cu maiul greu ;

el) perne co mpactate en maiul supcrgreu :

e) sisteme combinate. . . Sistemele de tipul a) ~i .b) sint. utiliz~te. pentru Rtrate, ~e, ~r~~~mt

'Cuprinse intre 3 -;) m, cu ~iYCl htdrostauc stabll ~l pc.ntru fU,ndal,e(t. ~ 1a~lt:~l~~ eu pina la .') -6 nivele. SlRt~mul este conceput III ~eo~~l.,ICd~e~l'l\s::U;lbl, litatii la umezire a terenului de sub f_undatle, pc: Intleat,t, gIOSlll!: ~(l:U ,1:,° o g~osime inforioara. Calculul t~r?nU~UI de tundatie e,o~~ta lr,l detenllmale'1 tasarii totale a stratului senslbll ramas sub fu.n~atle .(.sl < Slim), 11:P? determillarea gl'osimii ~i a li"itimii pernei din ('O~~(lttla. ca , Ill. caz_ul apa.l'lt_l~~t unei surse de umezire in masiv ~i a reduceru reziatentet ulll~are limita ]>otrivit relatiilor (4.30) si (4.:31), sa, ae asigure la baza per~el..un .o~ort unital' mediu, provenit din mcarcarilc verticale, inferior presrunu crittce a

terenului natural. . .'. . ~ ~.. it:

In aceste eonditii este necesara determmarea ~ncarearll unitare

maxime ce poate fi aplieata la fata, superioara a pernei, pentru a. nu s~ depa~i presiunea Iimita .de la baza ei, rmind seama de adopt-area unet

grosimi rationale a pernel. .. .,

Calculul presiunii limita pe perna se poate face ~u .a.]utorul re~atlllo,:

~3.9) (3.10), respectiv (4':W) ~i (4.:31), pentr,:! caraetensbClle de reZls.tenta. rezultate din incercarea pr1mintului adus la lllvelul de compact are prolectat pentru perna ~i apoi umezit la saturatie (in~ereare ~U). , N. '. ._

Proiectarea grosimii pemelor se face pnn rotunJlrea I_? plu~ a ... al.o~l

lor rezultate din calcul ~i adopt are a unoI' zone ~e garda: ?are, ca ~l. ltl cazul celorlalte sisteme de imbunatatire a terenuI'llor ser.rslblle la~ umezlr~, asigura masivul imbunatatit impotriva fe~ome!1elor de lllfluenta .a"ta~~rilor brute ce s-ar declan~a in rcstul Illaslvullu \feuol_lleue }le aClO~aTe ,l, terenului umezit fata de eel compactat, puse III eV1dent~ Ill, poltg~nu~ .experimental Galati - 1971), ~.1:1timea acestor z.o~e de garda se adopt a de

regula egala cu grosimea perner care est~. de I~l~lmum ~,OO m. .' '

Compaetarea cu maiu1 greu se utllIzeaza III cazunle ~n~l strat~ de

grosimi mici, in general sub 3 Ill, intrucit ~~ectul compa~taru se ~eslI~~~ e 0 grosime de maximum 1,50 m, dar eflclenta maXIma e~te aSlgur,l ,a. ~e grosimi de circa 1 m. Proiect.area ~ica:lc~t:l~. tere~ulUl de fundare .cuprinde in aceste cazuri determmarea umld1tatll opttme Wopt = wp

172

.- (O'.O~ :: 0.03) de compactare ~i .a efortului de cornpactare. Aducerea un.lldlt<~tll ~aturale a terenului la nivelul umlditatii optirne se realizeaza pnn rnasun recomandate in lucrarea [13;')]. Proioctarea efortului de compactare cuprindo dererminarea inaltimii de cadere a maiului a numarului de lovituri neeesare fiecrtrui ciein' de batere, a denivolar ii' in raport cu cota de fundare ~i adincimea de compactare masurata de la nivelul final ~ll platf~rmei de batere, Oalculul are in vedere tipul de rnai greu existent m _dot.at1e sau cu care se va executa compactarea (in general intre 30-50 k~), iar calculelo se bazeaza pe rezultatele studiului geotehnic executat In ~rea_~a~il,. :espectind prevederile tehnice din lucrarea [153J. CalcuIul presiunu limita pe terenul cornpactat se efectueazit in mod similar cu eel indicat la compactarea eu coloane de pamint batut.

Sistemul de imbunatatire a terenurilor sensibilo la umezire prin compactare cu maiul greu poate fi asociat cu unul din celelalte sistema in cazul.u?or straturi de grosimi ce depasesc eficieuta acestui sistem (3 -5 'm), cazun III ?are se p~'oiecteaz~t sisternul cornpactarii cu maiul greu aplieat pe 0 grosime de CIrca 2,00 m din zona de baza, a stratului ·l~.~re se asociaza 0 perna din loess cilindrat, arnbsle sisrome fiind p~t'l~ate si calculate asa cum a fost aratat mai inaints. In cazul nivelului aseendent ~J ap~lor freatice,. este indicat ca materialul parnintos din perna sa fie mlocUtt cu material granular, calculul ~i dimensionarea sisternului realizindu-se dupa aceleasi reguli ca mai sus,

. Caleulul presiunii limita pe terenu1 compaetat se efectueaza in mod

similar cu eel indieat let compactarea cu coloane de pamint batut.

Sistemul de imbunatatir« a terenului prin compactare cu maiul supergreu constituie 0 metoda superioara de cornpactare a terenurilor slab indesate, aplicabila ~i in cazul terenurilor sensibile la umezire. Greutatea rnaiului, cuprinsa in general intre 100 -120 kN imprima masivului eompactat un important volum de energie, care a~iO'ura 0 reducere a umiditatii eu peste 6 %, 0 crsstere a densitat!i cu peste 11 % ~i 0 eficienta a zonei active -adincimett de compactare - de 3 -;.. 5 m. Inaltimile de cad ere variaza _lntre 10 -20 m. Proiectaroa consolidarii se face dupa din Iuerarea [135 ], plecind de la grosimea stratului ce compaetat~i determinindu-se valorile J.lI 8i H din relatia he =

]JI X Il, unde he - adincirnea compaetata (m), JI - masa ' maiuIui ) ~i. H - inaltimea de cad ere (m). Calculul capaeitiitii portante a

••. consolidat poate fi f~"tcut pc baza relatiei (:3.7), eu considerarea

'\Talorilor parametrilor geotehniei obtinuti dupa compactare.

. . Sistemul de imbunatatire a terenurilor prin preumeziri simple sau asoClate cu explozii este aplicabilla strate in grosimi mari ~i este destinat reducerii tasarilor marl ale acestor iitrate la umeziri ulterioare. Proieetul de .. se. intocme~te dupa indicatiile date in luc-rarea [134], iar calcuIuI terenulm de fundare se face pe betza earacteristieilor geotehnice rezul-

tate in urma aplicarii. procedeului imbuniHatit I;\i conduce in general la ilecesitatea aplicarii unui procedeu de imbunatatire a80ciat, cum sint pernele din loess cilindrat sau compactat. Pentru caIculul presiunii reactive pe terenul consolidat pot fi aplicate relatiile redate mai in'-linte sau ;pot fi consultate alte luerari de specialitate 1) •

1) Dianu, .V., <?o~oYI~u, 0., G?eorghiu, V., Elemenle de proieclare a (unda!ii[or pe terenuri de loess preumezzte. SunpozlOnul natIOnal "Interaeliunea eonstruetiilor eu mediul Ineonjurator" .Ia~i, 1978.

173

. 1 sibilitatile de tasare norrnalii si tiuplimentari'i.

A. vind In vel ere pOhl. 1 l(u, ~ c " •. .' .'.

ale pa~ninturilor tiensibil~ la umczire , .11a ca~~l~~~ll t~>r~;l~fIl:ore~e e~~:~~~f~~r~:

efectueaz~t in paralel ~l un ('HIcul ,1 tas,l,ul pIO.a e, .' . " .

valorilor tnsarilor neuniforme. t CaICI~ll~l ~e~'enUl~~ .~~e i~u~~~~~~e~e~;~l~ fiecare dintre cazurile montionate !na~ mame, co Sr':f ,'t'l' .,g pc baza

, . ·tV tr tasarea totala til pentru cea ul eren, (l c

valori hml~l pen luas,ll eLl . ." v'.' '. . .' . 1 si a oi limitarea

apIicCtrii unor sisteme de imbumtta\lre a terellulm na~ura ': p .. hi +, le t

. " ". t· .e pe talpa de mnrlare la nivelul unei pI'e:';lUlll ~c 1\ a en e

pI eSlUnn ac n' . . bel 1 presiune- r asare

tasarii aeeept~te, al~s~ p~~ baza cn~oa~tlel ~l el~~t~~o:'l~~li~.i:.ll Va1nile limit a.

reluate din meercan directe pe ,unp asame . '. . "

~ceeptate psntru tasari reprezintr1 conditil ce trebme. Impus:. stl'l~et~I'l{, care trebuie eonceputa ~i caleulata pentru a pre1ua ~l amor iza e ece e

acestor tasari,

lH

Oapitolul 5

METOD}: UTILIZATE LA CALCULUL DISTRIBUTIEI EFORTURILOR SI DEFORllIATIII..OR iN l\IEDIUL

. .

DE P A~IINT NEI~INIAR })EFORl\IARIL

5.1. Generalitati

.



Cercetiirile intreprinse in tara noastr<'i [l9, 20, ;,)9J ~l m str.iinatate [;':17 ()6, '37, 7:3, 109] au ararat e:T rolatia efort-deformatie (fJ - c}, determinata pentru terenurile de fundare sensibil« la umezire, are un caracter noliniar TIU numai pentru presiuni mari, dar chiar ~i la valori recluse ale presiunilor transmise tercnurilor aleatuit« din pamint.uri seusibilo la umezire.

Dupa cum se cunoaste, ca urmare a strueturii lor nestabile, paminturile sonsibilc In. umeziro i~i modif'ica substantial proprietatile lor fizicomocanice sub influenta umidit,)'t-ii. Astfol, in tunctie de gradul lor de umezire ~i de m irim-a presiunii exercitate asupra acestor parnlnturl, ele .cap,ltj, dctorrnatii ph,;ticl', plastice ~i vi-cease.

Actualele mot ode de calcul ale terenului de fundaro nn tin searna de totalitatea acestor deformatii :;;i consident piunlntul ea pe un corp elastic, in care scop folose . sc teoria dotorma.tiilor liniare.

Piirninturile Ioossoide, atunci cind au un grad ridicat de urniditate, s e comporta neliniar sub sarcina ~i ca atara utilizarca teoriei deformatiilor liniare nu mai este potrivitu. In acest Iel se pot explica diferentele ce apar intro valorile de calcul ale tasar'ilor suplimentare ~i valorile experimentale.

Luarea in cousiderare a dependentoi neliniare intre eforturi ~i deforrnatii deschide noi posibilita.ti pontru utilizarea mai eficienta a capa.citatii port ante a teronurilor neuniforrn compresibile, permitind totodat:". dimensionarea structurilor la etorturi de calcul mult mui apropiats de cele .realo.

Este necesar de montionat cit studiul rezolvarii problemei neliniare a preoeupat ~i preoeupa inca pe multi cereetatori care cauta sa rezolve problemele cornplexe ale teorioi elasticitittii si tcoriei echilibrului limita, atunci eind are loe dczvoltarea zonelor de deformare plastidt insotita de aparitia deformatiilor noliniare.

In lucraroa [16J s-a urmarit g:lsil'ca conditiilor limita a domeniului do folosire posibila a teoriei deformatiilor Iiniare la paminturile loessoide, in functie de gradul Ior de umezire. In acest sens au fost efectuate lncercari de laborator la edornetru, in care probele de pamint, avind patru umiditati diferite, au fost incareate eu sarcini de 0,1 ; 0,2 ; 0,3 MPa ~i apoi descar eate la fiecare troapta de incarcare. Incarcarea ~i dsscarcarea treptei respective s-a meutinut pina la stabitizarea deformatiilor,

In figurile 5.1 fiii 5.2 sint reprezentate rezultatele acestor incercari, fiind evidentiata cresterea detormatiei remanonte ~r = Yi - ~eI!pe masura cresterii umidita.tii pamintulut fiii a sarcinii care-I solicits, In acest sens a

175

, . t, b 1 I ;- 1 [16J din care rezulta marimea deforma.tiei elas-

fost intocmit ta e u D. , . , t t. l'~

tice in proc~nte fati't de. d~f~r~~at~~taO c~ ~~e~terea umiditatii, doformatiile Trebme remarcat fapu Ct·~.ol '.~ h 0 marimo stabilizata caracte-

I ti ~ se redue substantial, pma c t.i ~

e a~ l:e .' el,! . , t de 'IIl"'(":l:care, in timp ce deforma.tiile plas lee . r,

ristica fiecarei tr ep e '-',

cresco

c r

c,]r

G

"'".'~ ~. - I I
~r f"'--. <,
1~ \ f'-. '-1 I ,
:~ \ ---......1 -it I
jJ~ ...__
c:'r ~ --
~
-~fW. --- ~'"
'---"-+--
- ,
D,SO , ,
-!lo.7D 1-<._ - -
--- --- >---:l
]W - I <,
- - - <. -,
-
_ -<i psv -- _-0>
i
7,00
S F·· - 1 - Curbcle cr, - S obtinute

ig. o. . b

la tncercarea In c dometru a pro. ~lor de pamlnturt loessoi de cu umidl-

tate naturalii [16] :

W - 3 201. ---- Wo = 14,1 %.

-_ 0 - , /0,

/lim

... ')0 2" o/c (S = 0 6:) ... 0.65), daforma-

Pentru umi~it~tl 1ll,.JU~' Ide .: : i . i~eer~at~ repl'~zint;i doar 4,5 % di~

tiile elastice ale paminturiloi oessou e asemenea conditii llU se mal

deformatia totala. Aceasta inseamna ea in

Fig. 5.2. - Curbelo cr, - S obt inute la incercarea In edol11c~rl\ a probelor de pamlnturt locssoi de umezite avind umiditatca [16] :

W ~ 21 80' • - - - ws=25,3 %.

- s- -, ;0'

-, <,
-,
"1'-, ~
<, -, /71tTl S

. ,.. lasticitatii la calculul terenurilor de fundare

justifiea aphcarea, teo~l~l e <l~ dC ,; iatia deformatiilor elastice ~i rema-

alcatuite din paminturi oessoi c. ar : cu t t.~ '~fif!Ul'a 5.3 [16 67].

nente in tunctie de umiditate este reprezenoa a 11 b ,

176

Tabelul 5.1

Valorilc dcIonnatiilor elastice si remanente determinate pe probe din pamintnri loessoide sensibiJe

' . la umezire

Presillnea pe proba :

(Jz = 0,1 MPa (Jz = 0,2 MPa I cr, = 0,3 MPa

Umidi.I--_-'-_.,-- --=---'----',----- __ 1-; __ "- _

tatea Def ormattn Deformatia Deformatia Deforrnat.in Ii Detormatia

~~ elastica rernanenta elastica remanenta elastica

.0 ~D. elt D.r ~ D.el. D.r I l:.6.elt

0; mrn 0/ t mrn I 01

ro ro I ru

Nr. probei

Deformatia rernanenta .6.r mm

1 3 .) 11.30 O. 120 31.70
,~
2 14.1 6 •. ').') 0.500 10.70
3 21.8 5.80 0.518 10,80
4 , 25.3 4,50 0,750 10.00 0.191. 0.665 0.795 0,900

35.00 18,00 18,00 17.00

0.270 0.765 0.885 1.162

mm 6r

Fig. 5.3. - Curbelo de variat ic a de formatf ilor clastice (.6.01) si plastice (.6.r) in functt« de llmiditatea piimintului si

sarcina de ine arcar« [16].

I I

I

ED 25 .v w%

5.2. Metoda transformarilor echivalente

Una, din met odele de rezolvare a problemei ealculului terenului de fundare alcatuit din pamintnn sensibile la umezire dupa a doua stare limita, ~ininu seama de relatia neliniara intre eforturi :;;i deformatii, este cea bazats pe principiul eehivalentei [741.

Aceasta metoda, principial noua, of era posibilitatea de a se construi diagram<1 distributiei eforturilor in mediul alcatuit din pamint neliniar deformabil.

In primul rind a fost analiza.tj, problema, unidimensionala~ cind terenul de fundare se detormeaza sub aetiunea incarcarii exterioare fara po_ sibilitatea dilatarii laterale. In acest caz se construie?te curba de dependenta Ez = f(cr) pe baza incercacilor de laborator in edometru. Aceasta curba este continua, creste monotnn ~i se poate reprezenta suficient de exact prin relatia:

(5.1 )

in care 0(1 ~i ~1 sint caracteristicile de defol'mabilit.ate ale pamintului studiat ~i care se determina ca in capitolul 1.

Pentru ~l = 1 ~i (Xl = const, rela~ia (5.1) so transforma intr-c l'elatio

liniara de forma -

(3.2)

1

;;: = (Xl (j = --_.

Eo

Comparind rolatia (3.2) ell relatia (0.1), se poate sr-rie

E = __:l:__ (j1-(>1, (Xl

unde E reprozintrt modulul de defornmtie corespunzator v,uiatiei neliniare a deformaliei, in runctic de efort.

S-a considerat un model de teren de fundare en 0 propriotate ipo-

totica, comoda pentnr l'ezolval'ea pro blemei neliniare, la care pentrn 0 ere~tere infinit midL a ofortului in starca ipotetica, este pl'ovoeata 0 eref}tere proportionala infinit mica a deforlluttiei pamintnlui, iar fiecarei stari ,t pamintului analizat in eondiW de eompresinne en dilatarea lateraUl, impiedeeaU, determinata prin valorile parametrilor al ~i a2' ii eorespunde starea ipotetica caraeterizata prin modulul de deformatie

Iiniara (fig. ;j A,) :

(5.3)

(3.4)

Fig, 5.4, - Schema pcntru aplicarea metodei transformarilor ecllivalentc.

I

\ r--r--- -.-

I I "

~I [ r___,j-

\j..)\~ \ I

!~ L-~~

Dincolo de punetul de proportionaiitate P, curba de deformare a pamintului se indeparteaza de la starea sa ipotetica, datoritil. apari~iei

deformatiilor plastice [67, 74J.

Conditiile care leaga starea de efort-deformatie a celor dona, modele

(1) ~i (2) se pot exprima aut pentru eforturi cit f}i pentru deformatii, daca se pleaca de la deformatia absoluta, a terenului de fundare de grosime H:

_ pentru mode1ul (1) se poabe scrie:

H

Be = ~ (Xl (jill dz ; o

_ pentru modelnl (2), deformatia absolnta a terenului in starea ipotetica va uvea valoarea :

H

s, = ~tg aO (jedz. o

(6.5)

(5.6)

c D~ll ,eonditia de corospondenta '. . .. c

doua :sLll'l Ill' etorturi exalllinate, '1~e~1~f10:11natlllor pamlntului pentru cele

sau

Yom avea in final:

a = K aI/ill

" e •

(5.7)

Pentru ~l = 1 s,j 1

(X] = _- avem JJ1T - 1

E ,,- .

Pe baza . ditiei

c con I,1el de corespondenta aft '

e 01' .urilor, se poate scrie e

etg,,_ _ ( e r

~e- -

(Xl

sau

Daea se noteaza en K. = (Xl (ctg (X0)· (>1 = Ef'1 •

(Xl e,' om ave a in final:

z = 'K ;;:(31

• e •

(5.8)

Pentru Q ' - 1 '

d f ' , .-'1 - se obtine K. = 1 iar ,c , t .

e e orturi m staroa ipotetica. ,pamm ul trece dm starea I'eala

Relatiile (5.7) si (58) it v

efor!ului de cOllsolidare '8i ~e~:oI'~a:,e, stabil~as~a, legea de variatie <11

plecind de 1a rezolvarea eorespunzatoar ,leI me~lUln~ ~elilliar detormabil,

Daca se anahzeaza eom ' e a coI'p~I'llor liniar-deformabile [74].

~~lo~rea efortului de conso1id~:e~~~~a CUI ~~at,are vl~teralil. impiedeeata

e~ e pe baza tabelului .'1.2. ru ee e rei stan de eforturi se sta~

vSe eonsidera acum ea amint 1 .' .

meaea sub actiunea incarcari! ~xter' u din t~rennl de fundare se defor-

_ ware, en dilataro laterala libera.

Tabelul 5,2

11xpresia efortului de con s oIidare pentru st I

area ue eforturi di

bidimensionalii si tridi ' mono Imensionala

" mensionala

Efortul de consolidare

Starea de eforturi

monodimensionala

bidimensionalii

tridimensionalii

__ 0 (Jx + (J1/ I e

1 + A - 1 + A T+J: =

(Jx + (J1/ + (Jz 1 -+- 7.1

e=-~ A

Daca pamintul este (;omprimat monoaxial, relatia cr - :;; poate fi reprezentata de asemenea, printr-o expresie de forma (fig. ;L;)) :

(;").9)

unde Ct:z ~i ~2 sint caracteristieile de deformabilitate ale pamintului, determinate prin incercari la compresiune monoaxiala.

Fig. 5.5. - Reln tia cr - s la compresiune, in Iunctie de dlterltcle influcn te ale presiunii L'ltcrale.

D~! ----;-----7

.... _-,,-01£0 --4

Cele douii curbe (1) ~i (.2) caracterizate prin parametrii 0(1' ~l ~i Ct:J' f1z pentru cele doua tipuri de incercari -compresiune cu dilatare laterals impiedicata ~i respectiv compresiune cu dilatare laterala libedi-reprezinta o pozitie finita pentru apreeierea influentei deformatiei laterale asupra stikii de efort-deformatie a pamtntului. Curba reala (.3) de deform are a pamintului din terennl de fundare, caracterizata prin parametrii de deformabilitate a ~i ~,trebuie sa se gaseasca intre curbele (1) ~i (2), (fig. 5.;")).

Curba reala (3) va fi eu atit mai apropiata de eurba (1), eu cit influenta deformatiilor laterale ale pamintului va fi mai mica, adica cu cit raportul dintre Ui,timea B a mndatiei ~i adincimea ZO a zonei active va fi

mai mart'.

Curba (3) va fi cu atit mai aproape de eurba (2) cu cit raportul B/rtJ va fi mai mic, adica cu cit va fi mai mare influent a deforma~iilor laterale ale pamintului care tormeaza terenul de fundare.

Astfe1, domeniul euprins intre punctele 0, A ~i 0 poate fi denumit pe drept domeniul de influenta a deformatiilor laterale ale pamintului-

. Se poate defini in aeest caz ca grad de influenta a deformatiilor

Iaterale ale pamintului, determinat de mcarcarea terenului de fundare,

raportul [74]:

8

U = __fl._l:_3 •

80.1. 2

(5.10)

unde 80.1.3 este suprafata. cuprinsa intre originea 0 ~i curbele (1) ~i (3) ~i 80.1. 2, supratata cuprinsa intre originea. 0 ~i curbele (1) ~i (2).

Daca se considera ca unitate dilatarea lateralli a terenului de fundare earaeterizata de curba (2), determinata prin eompresiune monoaxiala, atunci

1130

relatia (.3.10) se poate scrie

.<" sub forma

crp <1

~ xcr[3dcr -\ Xl x(lldcr

u = 0 0

«» «» (5.11)

~ a2cr(l'dcr -~ OClcrr>'dcr

o 0

. . Rezolvarea acestor inteoTaie

tml1l, la forma tinala, [74]: '" eonduce, dupa efectuarea unor opera-

1 _0(1(1 + ~)

----- crfl,-13

cr~-(l. a(~l~i~' ~~~l~) __ P _

1 al(l + (2)

- 'crll,-(l,

~ oc2(1 + ~l) P

B Dupa cum se vede, [T poate varia intre 0

~' pentru fieeare caz de caieul al terenului

u = oc(l + (32) a2(1 + ~)

(5.12)

~i 1, in funetie de raportul de fundare. Astiel, odata cu

cresterea raportului !!_, 1

ZO va oarea U se reduce apropiindu-se de zero,

influenta deformattilor laterale ~e

~ apropie ~i ea de

Pentru de .. terminarea functiei U - f ( B ) .

..' ,- --:;0' se va utiliza functia ero-

tlau functia Gauss: ,_

x

erf (x) = ;_ (e-t' dt,

~ it )

o

(5.13)

. B

care x = -0' Aceasta fnnctie este C01110 1'" .'

z ,,( ,t pun aceea

pot obtin« din tabele funct' d B

, ,le e raportul

Pentru

ca valorilo sale

zO

rezolvarsa problemei propuso, este rnai util

a se folosi

Erf (!!_)\ - ( B) 2 f

.zo - 1 - erf ZO = V-; J e:" dt.

B

(5.14)

Aceasta funct,ie variaza d 1 B

e alIa 0 in intervaluIO < - < 00 In

caz se po ate serie : ZO •

1 _ 0(1(1 + (3) «(L + (31)

\

Erf ( ~) = a(l + (32) cr(l-1l1

z a2(1 + (3) P

(5.15)

1 _ a1(1 + (32) 0(2(1 + (31)

t, "1 in fizura ;).6.

Cell' <loua Iunctii se pot roprezcnta c. 1.)' ~ tii

. ( B) " l~rf (_ ... ) ealeu1ate pentl'u funda ,n

Valorile tunctiilor el'f~o :;;1" ,Zo

tinue si radiere s.'mt date in au.e 'x:{L. .. 1 i"v _ ~ lWlltru difcrite

con 1 v'' c 1: Ie depen: en ".1 (j ~ . .

Se considers familia, de curoe t t, . si cl~rba pentru compreSl1~!ll~ , , ." I: t rale (j -cr precum j ~ v 1"c.v1 expl'eSll e

lori ale preslUnll '1e. . z-=-- 3'. ;" r1). se observe C<1 «U' '. ". t

~~ dihltare lateraH\) im~lCd~ata(4)(f~. (~)i s~ logaritmcaza, se ohtm dlep ~

a1aebriee ale eurbelor (...,), (. ), '.

~

(B) (B)

.. - si Erf - .

Fig. 5.6. - Curbele n-prczcutntive all' Iuncti ilor erf :0' :0

2 5 4

1

Fig. 5.7. - Reprezent.are~ relattei (1- e: laterale [19, pentru dtterlte presium

74, 114].

Fig. 5.8. - Hcprezcntarea l~garit~ica a relatiilor (1 - is din flgura ;:).7.

1 (?) (4)1

"," I' zulta ('a rela.tiile a - ::: ale eurbe or u, .

paralele (fig. ,).8). De m.c1 e ; 1 ar rin parametrul (1.. care deter-

~i (5) VOl' diferi ~e .~unetla ::: =3(1..2a(~) ~~~ (5f fata de axa 0:::, ~ raminind

mina variafia scaru curbelor (. ), . , ,

constant. v." • (~1;") B- A si rezolvind ecuatia in raport en

Astfel. faemd m relatia o. ,') I - 1"2 •

(1.., se obtine [74J:

(1.. = CPo + CPl (1..2 Erf (-if; ) ,

(5.16)

182

mnlie

(;'5.17)

In continuarc, remarcarn 61 prin 10giU'itmarea functiilor care repro:zinta cur1)elc (2), (3), (4), (5) ~i luarc,l in consideraro a relatiilor ~ = ~3 './:;'i a = al), "C ponte serie sistemul de ecuatii :

ln e = 19 (1.. + '=, 19 (jp, } In :::2 = 19 (1..2 -t ,3 19 aw

(5.18)

Rezolvind aeest sistem de ecuatii rezuita

(.5.19)

Se poare spune deei di deforrnatia pentru 0 stare de efortnri reala :se poate obtine din deforrna.tia eorespnnzatoare starii de eforturi in -conditiilo eompresiunii en deform are laterala libera (monoaxiahl), inmultita cu eoeficientul ](a, rezultat ca raport al caraeteristieilor de deformabilitate (1.. ~i:X2'

Avinrl parametm (1.. si ~ = ,B2, prin metoda transforrnanlor echivaliente, se poate determina 1'elatia de ealcul a efortulni de compresiune in .mediul neliniar deformabiL Pe baza relatiei (5.7), se poate serie

(5.20)

(5.21)

Reltttia pentru determinarea deformatiei capata forma

(5.22)

(5.23)

Apt icalia :;. I

Se considera un teren de fnndarc alciituit din loess imbunMiitit en eoloanc de parutn t

biitut (grupa A), saturat eu apa, avtnd urmatoarele earaeteristici geotehniee :

Eo = 10 MPa; e = 0,50 ; <I> = 25° ; c = 0,05 MPa;

IXI = 0,0438 MPa-0,600 ~i [31 = 0,600 (determinate in edometru).

Grosimea depozitului loessoid imbunatiitit eu eoloane de pamtnt este H = 25 m.

183

Fuu dat ia este 0 placa-radier aviud in plan dimcns iuu ilc 15m> 40 m ~i care transmite o sarcina p = 0,2 \IPa. Se cere sa se determine dlagrama de distr ibutic a eforturilor in terenul de fundare pentru st adiul derorrnartl ueliuiure precum si tasarca Iundat iei.

Rezolvarc

Aplicind relatia (5.7) s-a putut m tocmi tabelul A.5.1. pe baza ciiruia a Iost reprezen tata diagrama de dis tribu tie a eforturilor in teren (fig. A.5.1). Datele obtinute scot in relief ca in stadiui de detorrnare netiniara a terenulni de fundare adincimea zonei active se reduce substantial fata. de cea corespnnzat.oare stad iului de deform arc liniara.

Tobelul .4,. -5.1

Calculul distributlei eforturilor in teren luind in considerare def orruahiht atea neliniar a a p amiutului

r

I 2: I Cie = I/B, i.a=
z I cg ocO fi3Tl"n = ]{"u;/S,
m=- OCz =iz(p -. Y h) u,
m B l\lPa MPa = ~- MPa
OCl
U I 0,000 1, 000 0,2000 0,0684 3,9586 (),2708
2,5 I 0,333 0,979 ' 0,1958 0,0660 r r 0,2613
5 0,667 0,904 0,1808 0,0578 " 0,2288
-
7,5 1,000 0,7\)5 0,1590 0,0467 r r 0, 184\)
10 1,333 I 0,686 0,1372 0,0365 r r 0, Hi5
~
12.5 1.667 0.569 0,1138 0,0267 r r 0,1056
15 2,000 0,477 0,0954 0,0199 " 0.0780
17,5 2,333 0,404 0.0808 0,0151 " 0,0598
20 I 2,667 0,342 (),0684 O,Ol1H " 0,0453
22,5 3,000 0,292 I 0,0581 0,0088 r r 0,0348
25,0 3,333 0,250 I 0,0500 0,068 " I 0,0269 Acest fapt este coufirmat de cercetarile intreprinse ill situ in municipiul Galati, pe un poligon experimental [17. 26 J.

Dupa cum se vede in diagrama figurii A.5.1, valorile eforturilor axiale, determinate de presiunilc limita din talpa tundatiei, care depasesc limitelc de proportiouautate, prin luarea in consider are a derormahilitatli neliniare a terenului de Iun darc, cresc subs tan tial.

Aplicin d r elatia (3.20), se deterrnina tasarea terenului de fundare saturat en apa ill stadiul elastic, in axul Iuudatiei :

,

0,2' 15 (1 - 0,42) 1,53

S. = = 0,386 m.

10

Valoarea tasarii specifice medii va fi

Pentru deformarea neliniara avem :

0,2708' 15 (1 - 0,4)2 10

= 0,5220 Ill,

de un de rezulta

e; 0,522

]{ = - = --- = 1352.

S. 0.566 '

':ariatia presillnilor

eu relalla [114J " reactive pe latimea [ d

un atiei in stadiul elastic s

'. e poate deterlllilla

P

p(.T) = _

t: (fl,';!.) VI

emde p = p. b, iar - 2.1:

x = B' Diag-I'allla presiullilor estc dai,"j In

fig lira A,5.1b.

B:::15m

, 0,2 0.4 0,6 0 A 10

,~-.___.___--- -------:=----_;__---...-

0,1 2x

0,2. 0,3 0,4 .; 0,5 • 1v!R::J fp

o.ass, 0,406

Fig. A5 1 - IY .tr: .

. . . IS nbu\la efortllri]

Imiar de deform arc .' or sub piaca radicr: _ St .

. -----~St3 diul Ildiniar I' I f -- adiul

, ce (C Oflnare

Variatia tasiirii pe VI' .

a.ltlIea fUllda\iei, in stadiull' "

1I11"f, se poa te d t .

, e Cflllllla ell relatia [114[

S e (1 - \I") [ , 1 -,

(») =' - i-xi ~-Xlll_ ;

;:Eo 1 ~ - In ,I - ;j;2i -I- 21

' x '. p.

D' .

lag-lama presiunilor ill

stadiul neliniar poate Ii d '

c I etermmaUi eu formula f

1Hj:

rl~)' r (Ill) . (';:Ill)

2 - Sill -

Jl(:C)=_ 2 2

. ------ __ p

.. "/2 (lJ /0) VI-----=:- ,

1- - x2)l7t

r(Z) este functia " I

iartt } "arna a e carel val' ,

iart atea defofmatiei terennlu' ~n se gltsesc inlabelale ' 1I1-CO f' ,

1 ~l cure se deterllIin'i_ iI I 'b' e iCIE'Ut care caracteri_

, I a orator.

185

5.3. Distribulia eiorturilor in paminturih~ Iuessoide sub plaeile de })robi"!

In lucrarea [109 J sint prozentate rezult.atele rncercarii en placa de proba a depozitelor 10esI':oide in stare naturala ~i urnezite. CaJ.'actel'istieiIe aeestor paminturi recoltate din dona, zone diferite sint prezentate in tabe1u1 3.2 ..

Deformarea suprafctei terenului de mndare la 10£1te trcptele de incarcare si in toate incerc~lTile a avut 0 forma de sea, en taietnri ale

terennlui la marginile pIlleii.

Diagramele t'forturilor de contact in intervalul de presiuni pina la p = 0,20 ... 0,23 1IPa au reprezentat aspectnl de f$ea (fig. 5.9). Prin sehimbarea incarcarii, forma diagramei s-a modificat odata cu modu.carea intensitatii ere~terii efortului din diferit.e puncte de sub placa de proba. Iritrucit nu a tost posibila masurarea eforturilol' sub marginea phlcii de proba , eforturile de margine, reprezentatc prin linii punctate, au fosn obtinute analitic din conditia eehilibrului dintre volumele diagl'amelor masurate ~i sarcina exterioara aplicata placii rigide.

Incercarile, efeetuate en ajutorul dozelor de presiune montate in terenul umezit ~i in terenul Cll umiditate naturals pentru determinaroa efol'turilor verticale GyZ ~i orizontale GgT date de sarcina geologica a piimintului, au permi;:; eonstruirelt diagmmelor de distributie a eforturilor pc adincime. Aceste diagrame au evideJltiat ('a valorile medii ale eforturi1or'

0= 772Bmm

Fig. :;.9. - Diagramcle preslunllor decontact sub placile de proba circ ulare pe tcren locssoid de tip II (tabclul :3.2). It) tcrcn en umiditatc naturaJa rcdu,i'i ; b) tercn umezit : 1 - pentru P = = 0,1 '1IPa; ~ - pcnt ru p = 0,2 '1!Pa ..

in ten'nul loessoid, en umiditate redusa sau umezit, se pot aproxima pl'in; fUlletiJo a., = ax = '{ JI [109].

Din analiza uistl'ibutici efortul'ilor verticale in prunintnl sCIl:,ihil la

umezire de tip II (tabdul :3.2), a l'ezultat ca efol'turile vort.icale in tert>IlllI de fundare Ioessoid ell umiditate l'CdllSa in axul placii de prob~t avind diametrul D sint en 30 ... 40 % mai mici decit cele din tel'enul umezit ,

186

'd~tOl!U£ capacitatii diferite de distribnt, .' ' . ,

(fIg. d.l ~). Astfel, in terenul neu~'n zi ,.Ie,va ~'fortur~lor ~n pall1intul umezit

de proba contribute la reducerea 87 ~It,. pamintul din afara limitelol' pIaeii sub pJ~tea de proba, spre deosebire d ,Ul~!fO;mIZarea e~orturilor pe adineime se r~~~:nte in midi rnasura. De a~~~:tl1!ltUI Ulne~It, undo a?est fenomen ObS~I' a 0 _?oncentrare a eforturilor sub ' l~~ depo:ltu,! 1~)C~wl(.l umezit se <I.e CIrca O,D D. 'I'erenul din afara limiteI~' J~ (~~ plO.ba pina Ia 0 adincims

p aen nu ra parte la conlucrare.

Fi" c 1 .

"" . o. O. - lJl3grUlllcle de dlstrl-

.hut ie a cfort uri lor Yertic'llc ~ .// '

• ] < Uz' ~ In

m~s~:u de piunint Iovssoicl, in a x ul

plac]] de proba (,. - 0) " I ..

, .iv ~ ~l a lllnrgl-

nea ace s te ia (:r = ~-). [l09J: a) penlru /) = () 1 'IP . I)

_ ' " a. ) pcntru l' =

- 02 'lIb' 1 '

, - .. c. - (er<'n ell urrudr-

iatra natura 1'1' "t~I' .

,c. •• - < ('II 11Il1CZlt.

0)

. Acea:,til di,;trj})utie S8 apro ie rnult "', " . . v,

5.1, leea ce scoato din non in r Iiefc: de cea ev u1entJata III aplicatia depozitelor Ioessoide umezito. e H. comportarca neliniara la deforma;e' ~

R.ezlJ ItateIem:1Runlrii eforrurilor ( " . .

I 'Constaj~e .~a amort.izaroa eforturilor ~ ,)~I7..Ol:tale [109 J . au perm is sa se

axnl plae.Jl. de proba 'Hit ill te' I' dttE LIlIlle,te de sarerna exterioarav I'll

In' . , . ' , . lenn natural cit ,,' , I . .

ai I11.tel.l" .. III com. paratie en amortiz '11'''£1 f'. "t,,1 ~ln ce umezit, se produce

A. ,.~,. L ('.01 'U" or verri I

. ~ stfcl, daca in terenul naturalsi in t '1" I L < • Ica e.

yertI~(tl~~, pe adincimoa cuprinsa illtr~) 0 ()5 ~n::I~lluezlt yalorile eforturilor In pc,llllnt ul cu tuniditaroa 11:otUI' I v" 'f-oJ. ~I , 8'<1. 11 redus de :2 . 3 or]' ~l ] " '< . « a a e ort uril« . ri: t, I . . . '

. • .• .3 on mr in eel nm .·t. , . _ 0 zon a e Is-au reclus de

D ~, ezi , numai de 4 ... ,) ori

aea III terenurih, loesso 0 I' ! . .

(Ie limite, acesteia anar ", ,H e, ":1'). l~arg'Wca phlcii de proba si dincolo

od tV , ' 'y ,e caiaetCl'1stW<l reduc "f . '

a a en admcimea 1'1 eele 11' it . '. el.ed e ortunlor ol'izonta·le

f ' <, mezi e III 'tc 1 ' ,,' r . -

oI'1~are a diagramelor cfortu .;, .: ace ,eel';'1 Ilru~e se observa 0 trans-

egala en 0,25 D 0 ;') D int I'l,~~ tlzollt,tIe. AstfeI, pina la adincinlC't

cimea 0,75 D D ~cea;ta S_:n%l~'~~~' cresterii ax s-a redus, iar Ia adin'-

lE7

Concentrarea eforturilol' orizontale Ia adineime~t de 0,7,') D ... D confirma existenta influentei impingel'ii Iaterale a pamintului asupra. compol'ta1'ii pamiiltului um~d (fig. 5.11).

Fig. 5.11. - IzoliniiJe eforlur ilor orizontalc ax in pamlntullol'ssoid de tip II sub placa de proba, pe ntru p =0,2 "IPa : (I) torcu cu umldlt atva nat uralii rc dusa : b) tcre n umczit ,

I

1',25

!

_-1 ,~5

{" : -'/

5.4. Tasarile efeetive ~i de ealeul

ale un or construetii realizate in Romania

CompOl'ta1'ea dife1'itelo1' tipuri de paminturi in conditii de solicit are COll1- plexa nu poate fi tradusa printr-o lege mecanica simpla. Totusi, majoritatea metodelor de calcul oficializate in norruele multor tari si l'ecomamlatein literatura de s-pecialitate folosesc scheme sill1plificat~ ba,~ate in majoritatea cazurilo1' pe nt.ilizarea teoriei elasticit:l,tii, te1'enul fiind asimilat cu un me diu liniar deformabil. Teate aceste modele condue la rezultate relativ apropiate, dife1'entele intre vnlorile de calcul ale tasarilor dato1'indu-:-,e simplifidlrilor ~i pal'ticula1'izarilol' introduse la fieca1'e metoda de calcnL

In to ate cazurile, pentru l)reeizia caleulului apar hota1'itoa1'e valorile· cal'acteristicilor de ddonnabilitate ale stratelor situate in zona achv:l a tundatiei, atunci cind posibilitatea tas~ll'ii suplimentare sub sarcina, geolu-

gica este inlaturata.

In lucrarea [60J sint date gl'afice in carl' sint arMate valorile a11tl'ca1eu1ate si valorile rniisurate ale tasarilor efectiyc ale unor constructii ci vile ~i industl:iale din Romania, realizate pc radiere san pe talpi c~mtinni, tundate pe paminturi frccvent intilnite in tara noastra Ia care tasarileau Iost urmarite de la terJl1imlre~l execntiei inf1'astructurii ~i piw'i la alllOr-

tizarea lor.

Pentrn anteevaluarea tasarilol' au fost utilizate urrnatoarele mptode

de calcul :

a) met ode f010si11(1 distrihutia efornuilol' in ten'mil de fundal'(' pe

baza soluriei turnizate de teoria elasticitatii :

_ metoda reeomandata de norrnele germane DI~ -4019;

_ metoda insumal'ii pt> strate elemelltal'e, recomandata de l10rnwle

sovierice S~iP-II-Bl-(j2;

188

.") metodeI(> de calcul 1"" '

funetle de deplasan, a ProbI~:~~~~r ~. dei°l'l~·l,atiilor .p_e ~ baza rezolvaru in

_ metoda 1'eeomandat'~ A III eOlI,t elastJeltatii : '

t a in normelo c h 'I'

E - me oda pl'evazut,t de stand' 'd 1· .e ~s ovace CSN-72100l .

gorov). '. <II U romanosr, 8T 48 3300 66 ('

) , . ~--i. - metoda

1 entru toate cazurils au f'ost ' '

]01' de defo1'mabilitate E ale stl'~~ei~~,~llIse aeelea.~i valon ale earacteristici-

.s.

Sm

5r------

Legend6

.§L_

SIT! - Coni :5TAs 3300 - 66

~

Sm -COnI CSN-73fQO(

2L .

Sm - conI. SN'P-I-~5- 62

S.

~ - cenl DIN - 4019

3

2

I

Fig. 512 n. S

. . - eprez(,lItarea raportului i

pentrn diferite I

tercn de fundare " Sm amp asamcnto cu

constj l utt dirrlr-un strut i }' .

, < n imitele zonet actlv« [GO].

Din graficele fizurilor ;) 1') si ,- I'

valo '" .... ~I ,) 3 rezulta e~

. ~aI'ea rapOl.tu]ui intre ta;'~rl'l'e a'l t .. " .. 1 <. I a pent I'll fiecare ampla c o

~ . t~ ~ . ,w. ; 1 eea ('n ate ') . ocu-

in III 1 ala a ca valorile calculate prin dit« "te 'i ~l tasarea m;''tsurati1

O( curent ('U mai mult dt' 3 . o~I~e met ode nn dife1',1 int1'e

de cel~ ?aleulate difer,l in mod' f~~~ : : 40 ;o.In schirn .. /) ta,.;arile realo

De aici rezulta ea 1 . H nt en 100 ... 1·)0 }' [GO I

1 e ementul esenti. I ... 0 J.

ea culate il constitui« "'t.'bl'l·' ..• ,Ia pCllt.ru aprecierea corecta a

calra(?tt~riistieilor 1 ,'u. Ilea unor v: 1 . - cu

ue deformabilitate '1 ,~, '~. on 1'epl'ezentativc ale

de eomportarea Iui n li '. ,,~a e p,um~ltuhlI studiat care"~ t.i ,~ eomplexe de caleul e 11l1aJ cl sub sarcina si llU cIt' l~till'Z'-'I' ",)'. ,In.1

D' .'. . . , .(l e,l unoI'

. m figuriIe :) 1 ') ~I'-) 13

. d' . . - " . . 5e po t 1

l'lf~ncadtet'~l]e.nl:portn~ui dint1'e tas~r~a( ~a.lacscIl,n~!1~~ ol.):,e1'~a C<1 valorilo

a II 01 tip radier di ~ u ata "I cea 111'1" 'at ~

oClI."",,,,,,,,"n, ' , a·lCa acelor fu datii ,., . "Ula a e01'e8-

,~ se poate .explica prin aeeea ea z .~ r» '1.'1.\ care au Iatimea B mare. a mnlt mal mare decit zona' ,t" ~:!a act!, a de ca leu] perrtru radi ,

c ac rv ,t reala, ceea ce de altf 1 ' c le~ c e ,~-a ara-

189

tat in lucrarile [19,26, 116J ~i in apllca.tia ;-;.1. De asemenea, aceste valor i sint explicate ~i prin influent a deformutiilor laterale determinate de rap ortul dintre latimea tundatiei B ~i adincimmt ZO a zonei active, care in cazul radierelor face ca tereulll de tundare sa se deforrneze similar cu defor-

6

Legenda

3

~ _ conf 5TAS 330(' -66 i?£ _ conI. C5N - 731001 5m

_§2_ -c0nl 5N/P,i!-85'62

Sm '

54

-5/ii - coo]. DIN - 40(9

2

a

l'

lo:;nrF mosurafo',cm,

S Ii" 7 IJ 9Nr cony. 0/ o av ola :

1- ~-----I50mef7fu'ui

Vo!oi continue

I

Fig,

S

5.13. _ Rcprczentarea raportului -'- pcntru difcr i te amplasamente eu Sm

tcrcn de fundare stratificat in limitelc zone i active [60],

marea probelor la tncercarile de compresiune cu dilatare laterals impiedecata. Aceasta conduce la obtinerea unei tasari reale mai reduse fata de

tasarile Iundatiilor inguste, il~caTcatc similar. '

5.5. Uezolvari pe haza cOllsiderarii actiunii simultane a tensorului sferle ~i dedatorului

lie ei'orturi asupra struii de deiormare

In vederea eyidentierii mai clare a influentei diferitelor stari de eforturi asupra variatiei d~ volum si a variatiei d~ forma a pamintului, au tost efectuate incercari in conditiile unei solicitari complexe. Asttel Casagrande, prin incercarile sale la aparatul triaxial, a pus in evidenti1 influerrta

d~viat.?rului eforturilor asu ra d f . . ' , ,

ifig. D.12), [60]. EI a co; " ~ ormatiel Volullllce a, probelor de argila,

mregistrind 0 defoI'ma1·. llPIll~aE probclo hidrostatic ((Jl =

<,Ie vo unuca : (J2 = (J3)t

"" _ Vo 1 - 2v

~t' - V = E 3(J3' (5.24)

Mentinind - 0

..' (J2 - (J3 = eonst SI m'1rin 1 ' t'

maxim (JI, CU except-ia unei porti~ni r~'t} III <;on muaro efortul principal

, .~ rmse, 111 care variati d f 0 •

volumice l'i1ITline liniara f to. Ll V ,m e ormatIeI

,UnC,'1i'1--=j((J _ )., ~ ~

ttl '0 V 1 (J3 capata abateri impor-

an e ue Ia llllIaribte odaF

c ct cu cresterca deviatorului r: (fi ~

Jl - (J3 19. ;).14).

Fio' 514 V"

. r ': ',- ana(w ddorlllatici

, 0 urmce ,Ill Iunc tu- de varh; tin

devtatoruhn cr - ~ ,

1 v3'

~n incerc<lrile efectuate de C·,,' 0

cO,m~rll~late hidrostatic ((J = (J ~l'ite \iI Para;I'e (v. [60J), probels au fast

triaxialg dupa care a fost ~nard f ~t I ITm) 1~ .aparatul de compresiu~e cu reducerea eforturilor interll1edia~.~I(J us,pr~n?lpal maxim (JI concomitent

(Jm = (JI + (J2 + .(J3 2 si mmrm IT3, astfel ca efortul mediu

3 = const, S-a remarcat 0

reducers continua a rapor-

tului - Ll (JI oda til

Sh. cu cresterea d eviatoru lUI'

, ' '. , precum ~i influenta exerci-

h

Fig" 5,1.5, - Variu l ia ef'ort ulu] mc dtn crm III fUllctiC, de cre sterca deviator ului VI - cr3•

tata de efortul rnediu '

desi d ~ teor! ITm asupra modif'ica 1'1" f 0

'" upa eorra ehsticitati"" 1 OrnH'I probelor (fig [) 1 ")

, 1, aeest raport trebuia s<1 ram ina co~st~;~t~

1n mma cercctarilof "leetuate [lH 1, ,-a ajun' la conelu,"" cii pentru varia,ii mai complexe ale solicitafilof, (lelormaliile depind nu numai de cfortul m",jiu ~i de iDtensitatca elofturilor, ci ~i de invariantnl devlatofU-

lui de eforturi 13(D) care se scrie suh forma:

(5.25)

in acest caz , relaliile de dependen,. rntre defofma\ii ,i eforiuri, sub forma cea mai generala, se pot scrie astfel ;

<;, = j*[Gm, ail 13(D)], Si = f [am, Gi' 13(D)].

(5.26)

U u asem enca mod de cal cui a fost cf .,ctua t in [56, 103, 57], und e se prC7.inta rezolvarea ]Jerrtru starea de efortufi ,i defuflM\ii a unui semispa,iu neliniar defonnahil inc=t en 0 pl."» rigid", en considerarca greu-

taW proprii a masivului de pamlnt.

Se pleaC" de la relalia lllo<\nluiulde lorfecare secant sub lorma

(5.27)

unde

S-a u eonsi,\erat urmat"arele rclaW pent,fu mod ulul d.e 10 "I ecare, ulilizindu-se parametrii A ~i B determinati experimental:

_ pentru nisip

G = __ 0_,_9_6_a_;.rtt:..-_ 0,0075 + E,

(5.28 )

_ pentru paminturi coezive

2 Go

G = _------':0.---

0,0075 + Ei

nnde Go = 0,1 1\lPa a lost ales pentru pastrarea olllogenita\ii rela\iei.

Se poate observa u'iOr cil rcla,ia pentru pamintufiie coe,ive oxprim.

indepemlenta roodulului de forf_re G !alii de efortul mediu am, eeca ce s-a -verificat experimental la unele pamlnturi argiloase.

problema a fo;t r""olvatil ]lentrQ 0 fundatie rigidil, de ~,5 m diametra,

pil,mintal aviDd un mod,,1 de deforma,ie volumic" coMtant K = :10 MI"~ [96], S-a consider.t eil la c~ntactul fundalie - tcren nu exis,iI deplas,"

orizontale.

pcntm rezo lvare s-a u t.ili"t m ct~d" din lucrar<'" L'" 1 in care calc u-

lui estc redus Ia 0 problcma. \iniadi de seric, In ac est ca', Ia Ii_r. "pI'oxi-

matie de ordinul n, leo-at " '

formal ea eeuatie a . b . ,~a, m~re eforturi si c1 ~f ' , "

eoorddonatele ,: = A\;l:O::)lC!I' ea.last1C'Gitatii, in can.' ~O~'~I~nC1:l ;lt1 . ?e'L poate examina

COOl' onat 1 . ,~;;; = r( r )' F' . eli II arne d .

, e e r l' c, pot fi obti ' z, nnctiile i, si (!" epind de

,mute, da,c,l se ia in ' .. ' avind ca variabil

. K" considerare oil e

~ - ""

r, G . G (J.

~ 3 3 ' T = --' ,

daea se ia in considerate 1 cr ,. e . (5,30)

se considera pent '.. ~be.(. de deformati d . ~ "

sint funetii ale ':;::r(~~~~~'!" ali" de ordinal en :;:ac~ e relatia (5,28) ~i d.eli

Astfel, la .fieeare c ,c o,r dill aproximatia ant mponentele ef6rfurilor

mul liniar al ec tiil etapa a aproxima.tiil .erioara (n - .1)

UwyI or d'f . " ., or :mcc . .

_iabUi,pentru CA>lldiP'il:'';fI,ale d~ eehilibru ';nd:,,;;:,,/e ('.zQlva siste-

eeuatii este de forma e margine e<>respnnr,.t!ar!"" cu,,?eficien~i

0'8 ' Una <1", aeeste

az2- (2G + A) + ::~ G + ~s (2 i:JG + i:JA) as (1 '.

oz iJz ~ + _- _ G + (0)

uZ iJr r ~ +

0'" '. ,. or

+cra;(A+G)+c~U{(!G+G+A) ott 0),. (5.31)

. C'Z \ c'r' r + -,,-' - + ~. 0 "-

unde : S este depla . or cz r CZ + y = 0,

"area verticala ! 1

u. _ deplasarea in d' . m ungul axei z diri v

y _ grentatea volum~~l!la :azei, amplasata 'in Jl'lJttaulvertical in jos .

Calculul IS-a fi1cut Itrna a p~intn1ui. p an orizontal ; ,

electronic . deri pen A ~I G eonst .

, consr erindu-se urmi1toarel anti, en ajutorul unui . I I

. = pentru z ~ 0 Ii r < R e conditii de margine" "" en ator

p~truz= Osir> R ... W= Wo ~i It = O· .

_ extinderea r . . v • •• O'z = 0 si - '

de pam int imitata a deformatiil " ,., ~ 0 ;

.' yll or m plan ~i in ad' .

De as<"Henro , incrmea stratulni

- pentru r ~ 16 R

_ pentru z ~8 R U = 0;

In figura 5 16 . t U = 0 (limita .

rca sareini ,es,e reprezentata ' " zonei active),

I uq pe fundatie . .Aceasta VaI,Yl~~?a~la. tasarii in funetie d

Jav1e aparo nelini v y • e ereste-

. ara, mal pronun-

Fig. 5.16. - Varia" t

de' x_ ,Ia aslirii Sf'

. ~nc~earea q, [96]' ,nne tIe P1U: (rela~ia 5.28);2 ~ 1 - pentru_ nisi-

tun coezrve .(rclatla • 29P)entrupalUln- 20 r--t----~L

o. ; 3 - in i '.

teza elastica. po-

r.

3D ----

J,[) __ " I :

--~-___j,

+'''tV la ~ em .s

yw a. pam' t .

8-afac' . m urile eoezive.te b 2'

ut pebaza relatiei lui S~hl a. h)' Calculul tasarii in it' .

. . . me (If [60] ,PO eza clasticil.

S = 0,79q 2R . .

E(l ~ \12).

o

1~3

Daea se eonsidera \) = 0,30, Eo = 3(1 - 2 v)K36 MPa ~i q = .!!. ..

F

(presiunea medie pe suptafata placii), valoarea tasa1'ii s-a ob'\iillut :

pentru q = 0,1 MPa S ~ 3 em ;

pentrn q = 0,2 MPa B ~ 6 cm.

Variatia presiunilor de contact pentru cole doua tipuri d~paminturi este prezentata in figura 5.17.

Fig. 5.17. - Varlatta presiuntlor reactive raportata la presiunea medie q [96J: a) pentru nistpuri (relatla 5.28); b) pcntru pamtnturt coeztve (relatia 5.29) : --.' in ipoteza se.mtspattului neliniar deformabil;

--~---- in ipoteza elastic Ii.

Ou linie punetata este trasata variatia presiunilor de contact corespunzatoare solutlei elastice. Din figura 5.17 a se remerea faptul ca pentru paminturile nisipoase, odata ou cresterea incarcarilor, distributia presiunilor de contact tinde spre 0 diagrama ell convexitatea in jos, iar din figura 5.17 b se observu ca pentru pammturile coezive apare mai accentuat caracterul de ~ea al diagramei presiunilor de contact care oorespunde rezultatelor experimentale obtinute pentru pamlnturile argiloaee !;Ii loeswide [60].

Bedueerea presiunilor reactive Ia marginile plaeii se explica in primul rind prin influenta celui de-al doilea invariant al deviatorului eforturilor !'Iau detormatiilor.

Distrlbutia deplasarilor S a detormatiilor ez ~i a eforturilor G este repreeentata in figura 5.18.

Ou cifrele 1 f}i 2 au fost reprezentate rezultatele obtmute prin utilizarea valorii lui G din rela~ia(5.28), respeotiv (5.29)~ Dupaeum se vede, atenuarea deplasarilor vertieale pe adincime in axulplacti se produce mai repede deeit in mediulIiniar deformabil, fapt care se apropie sensibil de observatiile experimentale obtinute Ia Incercarile efectua.te in cartierul DlUl3.r,ea din G1tlat;i, ale caror rezultate sint prezentate in Iucrarea [26]. Aceste resnltate coiifinna ex:istenya zonei active;

Explicarea. acestor rezu'lta:~e obtinute prin ealcul consts nu aUt in cr~terea modulului de deformare Inadincimea stratului de pamint, cit in special prin orearea unei zone de'deformabtlitatertdlcata in regiunea conturului plaeii [26,96]. Urmarind liniile de egal modul G, intr-o sectiune

'!~4

radia,la prin 1 ~

~abile 130 alJ.!:. (fig. 5.19), se observ.~

cItate de distr.· ~~ cu vaIori Inici a ~ormal'ea unei z

= :=~t!~:~;:'':u1~~~~~ :~ l;~!ii~&j~i~l::~~~~ ~;:

Pl'Opla,t de eel a,l pI ~P~mt dispus nem"/ ~Cll smt pre--

aeu. ToclI1ai in ' IJ ~OClt sub p1aca

0.3 . d.ceasta zona Und '

~ ~ 0 D. O!iJ "X ' e lie

lLL ' cmr " o;~ Ift~ a

" Ij , i , ; I 31' ~ I 'I I Zk I

,. ,,.,'1 , ';~--r-A' ,

"V,J! ! I I 1

.; --rj----f--_J .~ i ,,' / ,__--'-_/

... ~' j- ~ I, I ...... -..j...£__J

I" I ! i ! . :._~

! : I

• 'I ;--r--;/ '

4 ' 1

I I i----+--J

51/ I ILL/ s, 1~.j_7

7~ __ ;__~ __ ~_ or ,tt-t. n' I

z ! J i !I -'f!---+ -

~ ·----.L_L_-' ' -s- 1/' ---r-;--:;

0) --. ~-rI_~ i I

Pig. 5 18 ' b )---- ~ ------.

) . .-Curbelt' d . C)

C lilt' efortur'! e vanatie . a) 1

_ I or f'i2/'l [961: 1 ~ a e deplasanlor S.

Paln!nt IJrj ('oeziVe ( 1a~ntru niSipurj ( I ,.b) ale defGrruat"l

re ha 5.:29). re afla 5.28)." 11 or e.

CO~Centreaza <lefo" ' J - In ipoteza e1a~tic; Jlenb-u

.mal marl' l1natule vertl'C 1 .

. . ' a e, tag ~ '1

Prm lilli(> Pun ~ arl e terenului de fu

nllUC1,euI elastic. A.C~~t.Y11in~s~e reprezenta .. x c_ f' lldare vor ii

U se Inodu' ~ ~" a Ie u 14II.lJ.I lo-n~ 5 1

'9-_ lea la cr . ne~te punct 1 .h<A..lat • 9 zona .

ob ~ Ceca ee pri:l}t~eal. mearcarii. e e in care Inodulul ~ ~re apare

. Sena 0 atenuar e~ e dlstribuPia e:f1. e Ullecare

~I (5.29) fa.ta de C~~~t~~a a aCe1oraO~%~f:teVerticale (fig. 5.18 c)

mate pe Inediul lin' pe baza relati'l ' Se

lar-deformabil. ' lor (5.28)

Fig. 5.19. - Lin"l

lunccare G II (~ de ega1 modul de n MPa) [961.

1&5