Sunteți pe pagina 1din 70

1


• cavitatea bucala
• esofag
• stomac

• intestinul subtire
• intestinul gros
• rect
• anus

2
• mucoasa

• submucoasa

• musculara

• tunica externa: adventice sau


seroasă
3
seroasa musculara submucoasa mucoasa lumen

4
HE, ob. 4x
:

• epiteliul de acoperire

• corionul sau lamina propria

• musculara mucoasei

5
MM LP E

MM LP E

6
HE, ob. 10x
Organ Tipul de epiteliu

Esofag Stratificat pavimentos nekeratinizat

Stomac Simplu columnar

Intestin subțire Simplu columnar

Intestin gros Simplu columnar

Canal anal Stratificat pavimentos nekeratinizat

7
•ţesut conjunctiv lax
•capilare sangvine şi limfatice
•ţesut limfoid (difuz sau nodular)
Organ
•terminații nervoase vegetative
Structuri specializate

Esofag Glande esofagiene superficiale

Stomac Glande gastrice


Duoden+Jejun Glande Lieberkuhn

Ileon Glande Lieberkuhn


Plăci Peyer
Intestin gros Glande Lieberkuhn
8
• Elementul structural caracteristic
tubului digestiv
• ţesut muscular neted
• organizat în 2 straturi:
• circular intern
• longitudinal extern
• rol:
• mişcări independente ale mucoasei
• facilitează absorbția și secreția
• funcţie de barieră
9
Organ Aspectul mucoasei

Esofag creste epiteliale


I: glande esofagiene superficiale
Stomac E: pliuri (mucoasa+submucoasa)
I: glande/cripte gastrice
Intestin subțire E: plici circulare (mucoasa+submucoasa)
vilozităţi (mucoasa)
I: glande Lieberkuhn
Intestin gros E: haustre, plici semilunare
I: glande Lieberkuhn
10
pliu
(plică)

vilozitate

11
HE, ob. 4x
Glande
mucoase

Glande
submucoase 12
HE, ob. 4x
•ţesut conjunctiv dens
•vase limfatice şi sangvine mari
•ţesut limfoid (difuz sau nodular)
Organ
•plex nervos Meissner
Structuri specializate

Esofag Glande esofagiene propriu-zise

Stomac
Duoden Glande Brunner

Jejun

Ileon Placi Peyer

Intestin gros 13
Organ Ţesut muscular Ţesut muscular neted aşezat
striat scheletal pe mai multe straturi
Esofag Segm. proximal 2 straturi – CI / LE
Stomac 3 straturi - oblic, circular, LE

Intestin 2 straturi – CI / LE
subțire
Intestin 1 strat continuu – CI
gros 1 strat discontinuu LE - TENII
Canal anal Sfincter anal extern 2 straturi – CI / LE
*între cele 2 straturi: ţesut conjunctiv lax
-reţea vasculară
-plex nervos Auerbach
*prin îngroşarea stratului circular:
14
sfinctere
Organ

Esofagul toracic
Duoden
Adventitia - ţesut conjunctiv lax
Colon ascendent/descendent
Rect
Esofagul abdominal
Stomac
Jejun Seroasa – peritoneu visceral -
Ileon ţesut conjunctiv lax acoperit de
mezoteliu
Colon transvers
Canal anal
15
venă

mezoteliu

arteră

mezenter
Tunica
musculară

seroasă

16
17
– corion
• limfocite (predomină LT)
• macrofage
• plasmocite (IgA)

- corion
submucoasă ( LT & LB)
• Nodulii limfatici solitari
• esofag, regiunea pilorică, intestinul subţire şi
gros
• Agregate nodulare - placi Peyer
• ileonul și apendicele vermiform 18
19
HE, ob. 100x

20
• Plex arterial subseros
• Plex arterial intramuscular
• Plex arterial submucos
• Arteriole mucoase – rețea capilară
periglandulară
• Venule mucoase
• Plex venos submucos,
intramuscular, subseros
• Vene mezenterice

21
Stomac, intestin subțire

Sistem nervos enteric


Colon, rect

22
• componentă a SNC migrată la nivelul tubului
digestiv (“creierul” tubului digestiv)
• localizare: de la esofag până la sfincterul anal
intern
• Structurat sub forma de
:
• ganglioni mici cu 3-50 neuroni
• senzitivi, interneuroni, motori
• fibre nervoase amielinice
• celule gliale
• Bassotti G, Villanacci V, Antonelli E, Morelli A, Salerni B. Enteric glial
cells: new players in gastrointestinal motility? Lab Invest. 2007
Jul;87(7):628-32. Epub 2007 May 7. Review. 23
24
neuron
senzitiv

PS celulă interneuron
glială

Celulă
intermediară
neuron
excitator - celulă endocrină
neuron - celulă Cajal
inhibitor
ganglion - celulă imună
prevertebral neuron
secretor
S

25
• Controlează:
• activitatea motorie a tubului digestiv
• secreția exo și endocrină digestivă
• microcirculația sangvină
• Intervin în raspunsul imun și în
raspunsul inflamator.

26
• localizare: submucoasă
• bine dezvoltat la nivelul intestinului
subţire
• controlează:
• activitatea secretorie (epiteliul
glandular, celulele enteroendocrine),
• activitatea muscularei mucoasei,
• activitatea celulelor musculare
netede vasculare din submucoasa.
27
Musculara
mucoasei

Celule
Paneth

Arteră

Tunica musculară –
stratul circular intern
28
HE, ob. 40x
• localizare:
• între cele 2 pături musculare pe toată
lungimea tubului digestiv
• prezent și în segmentul proximal al
esofagului – inervația inhibitorie (NO) a
musculaturii striate scheletice
• controleaza
• activitatea motorie a tubului digestiv.
• activitatea secretorie, prin conexiuni cu:
• plex submucos
• plex la nivelul veziculei biliare
• plex la nivelul pancreasului
29
Capilare
Fibre
Corpi
nervoase
neuronali

Fibre
nervoase
Fibre
nervoase

30
HE, ob. 100x
THE JOURNAL OF PHYSIOLOGY,
November 2006; 576 (3)
COVER IMAGE

Intestin subțire de cobai – plex mienteric


Verde – rețeaua de ICC
Roșu – neuroni mienterici
31
• Diferă în funcție de localizare:
• ICC sunt celule pacemaker – ajută la generarea
undelor peristaltice în musculatura tractului
digestiv
• ICC mediază neurotransmisia motorie, atât
inhibitorie cât și excitatorie
• ICC servesc drept receptori non-neuronali
pentru întindere influențând atât excitabiliatea
celulelor musculare netede cât și frecvența
undelor lente
• ICC are legături intime cu terminațiile aferente
vagale, deci pot avea un rol în semnalizarea
aferentă.
32
• Cajal SR. 1889. Nuevas aplicaciones del metodo de
coloracion de Golgi. Gaceta Medica Catalana 12:613–16

• a descris rețele de celule interstițiale


anastomozate
• activitatea lor este influențată de
sistemul nervos
• exercită un efect reglator asupra
contracției celulelor musculare netede.

33
• Huizinga JD et al. Interstitial cells of Cajal as targets for
pharmacological intervention in gastrointestinal motor
disorders. Trends Pharmacol Sci. 1997; 18: 393-403

• 8 criterii – ”golden standard”:


1. numeroase mitocondrii, mari
2. benzi de filamente intermediare
3. absența filamentelor groase, de miozină
4. prezența caveolelor
5. prezența inconstantă a laminei bazale
6. contacte cu fibrele nervoase
7. REN bine dezvoltat ; RER slab reprezentat
8. joncțiuni gap cu alte ICC și cu celulele
34
musculare netede
Komuro T. 1990. Re-evaluation of fibroblasts and Cajal SR. 1911. Histologie du
fibroblast-like cells. Anat Embryol 182:103–112. systeme nerveux de l’homme et des
vertebres. Tome 2. Paris: Maloine

Intestin de iepure –
colorație cu Albastru de
metilen

SEM, Intestin de iepure.


Rețeaua de ICC inconjoară
o fibră nervoasă în plexul 35
Auerbach
MARIA-SIMONETTA FAUSSONE-
PELLEGRINI AND LARS THUNEBERG Guide
to the Identification of Interstitial Cells of
Cajal, MICROSCOPY RESEARCH AND36
TECHNIQUE 47:248–266 (1999)
TERUMASA KOMURO,
Comparative Morphology of
Interstitial Cells of Cajal:
Ultrastructural Characterization,
37
MICROSCOPY RESEARCH AND
TECHNIQUE 47:267–285 (1999)
ESOFAG

Sfincter esofagian
inferior

Stomac

38
39
HE, ob. 4x
• traume mecanice  zone de cheratinizare
• alte tipuri celulare – incidența:
• celule endocrine (25%)  carcinoame
cu celule mici
• melanocite (4 -8%)  melanoame
esofagiene primare
• celule Langerhans
• tranziţie bruscă la nivelul segmentului intra-
abdominal

40
Esofag Barret

41
HE, ob. 40x
: țesut conjunctiv lax
• papile conjunctive înalte
• sărac celular
• glande esofagiene superficiale
 extremităţile esofagului
• simple tubulare ramificate de
tip mucos (mucus neutru)
• foliculi limfatici solitari

42
HE, ob. 10x
• 2/3 superioare  orientată predominant
longitudinal
• 1/3 inferioară  două straturi (circular
intern şi longitudinal extern)

43
HE, ob. 10x
44
• numeroase fibre elastice
• sistem venos dezvoltat
• glande esofagiene propriu-
zise
• 1/2 superioară a esofagului
• tubulo-acinoase ramificate de
tip mucos (mucus acid)

45
HE, ob. 10x
Circular intern

• 1/3 sup.  Longitudinal extern

musculatură striată

• 1/3 medie  Scheletal


Neted

musculatură striată
şi netedă

• 1/3 inf.  Circular intern Longitudinal extern

musculatură netedă

46
• adventice  esofag toracic
• seroasă  esofag abdominal

47
Esofag

Sfincter esofagian
inferior

STOMAC

48
• Structură histologică adaptată
pentru:
• rolul de rezervor de alimente
• macerarea şi digestia parţială a
alimentelor  chim gastric
• funcţia secretorie exocrină  suc
gastric
• funcţia secretorie endocrină  amine
şi peptide mici din SNED
• funcţia de absorbţie
49
50
HE, ob. 10x

seroasa musculara submucoasa mucoasa lumen

51
HE, ob. 4x
• epiteliu simplu
cilindric
un singur tip celular

celule mucoase de
suprafaţă

52
HE, ob. 100x
:
• permite diferentierea celor 3 regiuni
histologice
• cripte gastrice
• glande gastrice - simple
tubulare ramificate
• glande cardiale
• glande gastrice propriu-zise
• glande pilorice

53

poate să apară al 3-lea strat
circular extern

54
• 3 regiuni
histologice:
• regiunea cardială
• regiunea fundică
şi a corpului
• regiunea antrului
şi canalului piloric

55
• cripte scurte • cripte adânci
• Glande cardiale • Glande pilorice
• lungi • scurte
• sinuoase • sinuoase
• lumen larg • lumen larg

• cripte scurte

• lungi
• rectilinii
56
• lumen strâmt
57
• conțin în principal celule mucoase.
• mai pot conține și:
• celule parietale (oxintice)
• celule nediferențiate
• numai in glandele pilorice - celule
endocrine – celule G GASTRINĂ

58
• tipuri celulare:
• celule mucoase ale
colului
• celule parietale
(oxintice)
• celule principale
(pepsinogene)
• celule nediferenţiate
(stem)
• celule endocrine
59
Celulă mucoasă
a colului

Celulă oxintică

Celulă principală

Glanda Produs de secreție Funcție


Celula Mediu acid necesar activării enzimelor
Mucus acid
mucoasă digestive
Celula HCl Mediu acid ptr activarea pepsinei
parietală Factor intrinsec Absorbția intestinală a vit . B 12
Celula 60
Pepsinogen Precursor al Pepsinei (conversie la pH < 5.0)
principală
• MO: asemănătoare
celulelor mucoase de
suprafaţă:
• ME:
• mai mici
• nucleu rotund
• granule de secreţie
mai puţin dense
• rol: mucus acid,
solubil

61
HE, ob. 10x

• MO:
• rotunde sau piramidale
• uni- sau binucleate
• citoplasmă intens
acidofilă

62
HE, ob. 100x
• ME:
• numeroase
mitocondrii şi REN
• sistem canalicular
intracelular
• sistem
tubulovezicular
• rol: secretă
• acid clorhidric
• factor intrinsec
63
64
Receptor ptr
Receptor ptr gastrină
histamină
Receptor ptr Ach 65
• MO:
• piramidale
• uninucleate
• citoplasmă cu
polaritate tinctorială
• ME:
• polaritate morfologică
• rol: secretă
• pepsinogen
• lipază gastrică
HE, ob. 40x 66
• singurele celule cu
activitate mitotică
• număr mic
• MO:
• rol: se diferenţiază în
orice tip celular din
epiteliul gastric

67
• mai multe tipuri :
• Histamina – celulele
enterocromafin-like –
regiunea oxintică
• Serotonină - regiunea
fundică, antru
• Gastrină – antru
• Ghrelin – regiunea
oxintică
• Kojima, M., Hosoda, H., Date, Y., Nakazato, M.,
Matsuo, H., and Kangawa, K. (1999) Ghrelin is
a growth-hormone-releasing acylated peptide
68
from stomach. Nature (London) 402, 656–660
MET x5300

69
:
• oblic intern
• circular mijlociu
• longitudinal
extern

70