Sunteți pe pagina 1din 26

I ~ ana lui Dumnezeu

Fa ce fine de tine [i lasa-I pe Dumnezeu sa lucreZf.



o fraza scurta ce concentreaza in sine intreaga intelepciune: e nevoie de un efor~ constient, indelungat, din panea noastra, dar ~i de 0 capirulare, de 0 predare totalii in mana lui Dumnezeu'.

incepand cu scolasticismul, omul de tip occidental a accentuat progresiv prima parte a acestui proces, lasand tot mai mult in umbra pe a doua, pana la a 0 uita. Aceasta amnezie si, in fond, lipsa de smerenie, face ca efortul nostru sa fie sterp, epuizant, angoasant.

Un diugar citea Psalmii. S-a oprit la un versct pe care nu-l intelegea. Si-a stors mult creierii, l-a in tors pe 0 parte ~i pe alta, dar nimic, Dupa 0 indelungata osteneals s-a dat barot: ~i a decis sa mearga s:1-1 inrrebe pe un alt frate. Croat in clipa in care iesea pe up chiliei mintea i s-a lurninat, Totul devenise limpede.'

S-au acordat multe premii Nobel pentru descoperiri care s-au produs dupa un scenariu similar cu eel de mai sus: un cercetator lucra la structura interns a celulei limfatice. Luera de ani de zile, reflecta, fikea multe experiente, si nu se intampla nimic, toate efortUrile se soldau cu esecuri, Dupa multi ani de cercetare, de eforturi, de nereusite, intr-o noapte a avut un vis, §i in vis a vilzut strucrura - ceea ce el cauta de atata timp era acolo in vis, ca un tablou rnarit. S-a sculat, a facut imediat schita, ;;i apoi a lucrat pe baza ei si, la srar§it, visul s-a dovedit adevarat.3

1 Reamintirca constanta a acestui 1ucru a facem la Sfinta Lirurghie: "Pc noi in~ine ;;i unii pe alpi ~i toad vista noastra lui Hristos Dumnczcu sa 0 dam".

2. j n antologia Nail III. intra rea 314 se poveste~te d un batran postisc 70 de saptimani, ncrruincand dec:it ~ SlOgUIa dara pe saptaman~. HI ficuse aceasta pcntru a gasi sensu! unui text din Scriptum, insa Dumnezeu nu I I-a descoperit, Batcinul si-a spus intru sine: "Iata c1i am cacm autca eforruri ;:.i nu am nbtinut nimic, insa voi merge la fra~ mci ;;i Ie voi cere sa-rni dea ci raspunsul". Dar abia a inchis usa penrru a plcca, cil. iata un ing~r iII. fosr trimis de la Dumnezcu ~i i-a spus: "Celc 70 dc sllpd.mani de post nu te-au apropiar de Oumnezeu, lOsa atunci cand tc-ai smcrit pCntru a merge spre fra~ tai, cu am fost trimis la tine pcnnu a-ti descoperi intelesul ~cestu~ ~uvant". Si, dupa ce i-a descopcrit cu claritatc semnificatia, a plccat (dtat de Enzo Bianchi in Smmnia In Iradifta monasticd, Editura Galaxia Gutenberg, 2007, p. 45).

) E dar, visul a fost un dar al miiostivirii divine, dar, la fel de dar e ca visul n-ar fi aparut dad n-ar fi fost acei ani de cforturi .. Cazul lui Marie Curie e ~i mai concludent, Dupa osteneli de capva ani pentru rczolvarea unci problcme, ostencli care s-au dovedit zadarnice, cercctatoarea franceza a decis sa abandoneze- Exact in noaptea in care (5-)11. abandonat a vazut in vis solatia problemei. S-a sculat, a notat-e ~i a adormit la lac. A doua zi, uluita, a vazut d. era ceca cc dutase de atata cimp. Efortul nostru e neccsar, dar darul ramane dar. Sfimul Vasile eel Mare scrie intr-o ornilie desprc srnerenie: "Nu prin faptcle talc de dreptate n cunosti pc Dumnezeu,. ci Dumnczeu Ii se descopcra darorira bunatapi Sale, Pavel a spus: Ali cunoiCuf pc Dumnezyu sail, mat" degrabJ aft f}st cunosCHfi de DlfPmezeu (Gal. 4,9). Nu prin virtutca ra ai atins pc Oumnczcu, ci Hristos te-a a~n5 r~ cine,Prin mrruparca Sa. UrmJrnr indreptarea. spunc Pavel, cd doar 0 voi pdnde, intmeat fi ell am fOSI prins de Hristos lisus (Fil, ,3, 12). Tar Domnul nc spunc: I\'/1 IX!i M-a/i ales pc Mille, ci ell u-am ales pe voi(ln. 15, 16)" (Bianchi, op. cit., p. 54). In

153

::i·:·

Miracolu! se produce dod, dupa ce ti-ai adus mica ta contributie omencasca, i~ pui sufletul cu 0 crcdinta copilarcasca in mana lui Dumnczeu si a sfinpior, asa cum arara 0 intamplare din copilaria parintelui Calciu:

,r4m millt acea credinfa simpld, care ne-a tgillat sd /Jrimim toaid in/ldJd/llra de.rpre DlImneZeJl in chzp jiresc, jard tndoie/i, Mi-adllc aminte cum, copi! jifnd, am (Juri' citindu-se la J/lljh{i despre un pustnic care, jHnd nevoi: sa treacd peste un rd« [oarte mare, s-a ruga! la Dumnezeull' a trecut pc apd ca pe «sea; J'i ce am gandil ell? i- gradina noastrd, tata ldsa mereu lin pctic de ,?rddind ne/uerat. .Acolo crefleau in voie urzjci usturalaare ". Dea m-am mgal jierhinte /lli Dumnezeu, sd ma cyule sd tree ptin flrt/ci desculf, lard .fd md urijc .. ' Aveam, cred, sase, faple ani." Cnidina noastrd era lipita de gardul biserial' Ii icoana .Ijantului Nicolae, patrons} ei, piclald pc frontispid«, privea drep! la noi in gradind. .Adeseon aceastd icoand md oprea de fa mici rautaji Ii naZdrdlldnii copildrefli. M-am rugal deci fi -ifiintului Nicolae sd md q/ule, jliam de la mama cd e Jdedtor de minuni, far eu voiam ° mmune. Am simti: un fel de [urnicare prin inimd Ii o credinfd copilarea.rcd in qjutorul !fJntulu~ 0 incredere deplina md indemna sd pdfesc. vC1I1 ace/a CIJ urzjci era in apropierea gardu/ui vecinului nos/rtf. In elipa in care am pd-lit in uri!a, S-a intJmplat aua: 0 lumind putemied a cupn'n.r intreaga grddind. Puteam vedea fiecare detali« a/ stratului de urzici, cele Cart era« ssb pidorul me» ca ,ri cele de departe. Muguni' copatiiar, iarba, zarzavaturile, toate erau tanga mine, de pared tJrfi fost in fiecar« loc fl' nici tin obiea nu arunca treo umbrd pc pilmant. Lamina strdpungea totul. Nu md gandeam cd af pulea ji urz!cat li nia nu eram. Aveam a mare jendre in mine, dar nu-mi deMeam seama de ea. Pared [usese dintotdeallna acolo. jWergeam Jard sd pill, poate repede, poale incet, parcd limpul fi distan/ele nil mai existau. La un moment dat am auiit glasul l)(fcinlfilli byuralJd «rdt, probabil ureo vitd. 1\'1-a cuprins un je! de mdnie li am gandit rdll despre el. in dipa aceea s-a stins lumina ,oi m-am ur'{fcat. Aym.resem cam pe la illmdlatea distantei. Am sdrtt Intr-a parle fi mi-am scdrpmat pie/ea u'ileald. Total reintrase in ordinea jireascJ: iarba, zarzavaturile, piaoarele mele cu mai millie bdfici'»,

Contcrnplarea frurnusctii lumii poate aduce ~i ca starea de abandonare:

"Suh lumina lunii vederea era splendida. Un strat gros de zdpadd acoperea pdmantul. Arborii se contura« negri pe cer. .Aeral era transparent, purijical de ;rig. Din cdnd in cdnd, lin JaJt al vantuluifdcea sd a/uneee zapada de pe mngi ii de pe acoperis, aftemand-a /Je pdmant CII lin sune! moale. Din stresini picurau J/ropi: please! pJeosc.i S e auzeau scdnduri serd/nind. "Cal e de [nanos!" ~fi t1cea CIt lam!;;; En ocbi. Fiecare dintre aceste sunete rdsuna« in inima lui de.rcbisd, Please! 0 picdl1mi. P,riit! Fafaiitul zdpezii. Cu prit'irea lui de artist, pre/Ilia eontra.iil~1 dintre alh,fi n{~m. Siluetele bratiJor desenau linii demne de abstractiile ce/ui mai Ilirtuoz dintre caligraji. [nsdf; ideograma naturii! Chiar e aceea pe care 0 cduta! Fiecar« trilsdlurd a aces/IIi pri.r,!! apea botardrea ,oi blandeJea IInu; ebip iubi: Fiecare trunchi . .pinleca cera] cu a /inie virila fl' cur aid, ritm pllr, ,,Ah, edt e dejrumo.r!" repeta el.: Era in acea stare de reeeptivitate alertd, Care devine a a doua naturd la cei ce practie;; mull .... Vedea lin spectaco! minunat, cu mai m",ltd transparenfd decat arji fos! in stare ochiul de copil ... o pasare trec« intr-un zhor tdcut. Prada unei magit~ 0 gazd iii incerca bazaituL A crt':(flt ea, oare, cd a reuenit primduara? Cren,gi/e pinilor se /e,_f!,dnau mere». Din cdnd En cdnd, tmdeva, se all'{!a apa siroind. La ce bun toate acute lupte? La ce hun toate aceste .rtrigdte? Luna strdlucea pc ceru! curat. Lumea era jronloasd. Via/a era o minnn« Te pUlea; aleza in ea at sentimental de a/I atins scopui): "Fe ptfteai /dsa tlus ,ri Ie puteai desiinde C1I

.. ~

c()nt~mrorancit;ttc, Chcron [osif Jc~copcrca accla~i mccanism in lucrarca rugkiunii lui lisus: "lvlgddlinra Sf Spf/lle ill lot loot!; ,rtalldjo,r Jail in picioa{'/', m/cat in pal .filll 1!lerg,<idd. «(JVd!/ct/al 2/'; nt._f',a,ti. pmlnt louIe nmljllJllin" dajil), spll1le .ApOJfO/;t/. ]VII IIIIIlltli illaillte de mica{'/' tre/lUie J,11e rogi, Erie IJtl"Jie dr mllittl .cJrJdame, Cam! obojcpi, (/,reazii-te, Apoi iarJ!i rid/cd-h'. JJ 111/ Ie ill JO""II/!. '[{lotI' ace,r/ea .if 1/lI1f1fSC "JllcrareF. Til Imili Jui DflTlmezeli poin(p la, AJXli tolft! depil/de de ArUM, datJ iti VII da Jail 1111. DUlJlllt'ZeII ok il/ccplIttl},ri sj{ir,rifl/! Homl ]_.lli Illcreazd lOtul. £1 este pl/lefl/a mobiJiza/odn:".

1 l 'iafa P,irintc/I/i GhellfJ!.he Calcitl dllpd mdrlunlJe .rale _$I !Iff ai/ora, I ~Jirura Christiana, Bucurc~ti, 2Q()7, p. 13-14.

154

bM"dii fmpiicdre a inmgii jiin/e, tare insemna buttlno fi compasiunca ahso/uta.. Putcai soma/on haml intr-o

J I . ·,n

din/are lIC mu.!umm .

Prometcu, Pelagius, banjo faber sau oricum l-am numi, ornul de tip occidental trebuie sa la anamneza pentru a rcdeveni 0 faprura rcocentrica, pentru a reinva~a sa lase lucrurile in

lui Dumnezeu, dar, ~i mai important, pentm a reinvata sa se lase pe sine in mana lui

in gradina Ghetsimani, Domnul Hristos se roaga: "Piinnte, fd .vii treacd de la Mine pahamJ dar fiJi precum E« voiesc, ci pmutJI Til ioiesti"; invatandu-ne ~j pe noi acelasi lucru in TaMI nostru: "Faca-se soia Ta,,6. Acela despre care lsaia profetiza; "Cd lin mid spre

J-a ades Ji ca 0 oaie fara de glas inaintea ceilli ce 0 tunde, ella nu si-a descbis gIJra sa" ~i pe care il descria ea "asm/ldtor pana Ia moarte, fi inco moarte pe truce", Cel care dupa Marea Euharisrica "s-a preddt pe Sine pentr« via/a It/mii"", ne va indemna: "Cel ce dort!fte sa vi"ii Mine, J{j se kpede de sine, sa-,fi ia trucea fi sii-mi IIrmeze Mil', caci ,,01 ce ,tine la via/a lui 0 ua pier de, cine-.# pierde vidfa pentru Mine 0 oa gas!'. Aceasta esre scopul vietii duhovnicesti: sa invaram sa ne

sa devenim of randa, prescura pc altarul I in mana Celui ce ne-a daruir totul: Ale Tale dil1im ale Tale, Tie ifi! ni te aduces» din toate fi pentr» taate. Maica Domnului e aici modelul exemplar:

5 Arianc Buisset, Ultiml(/ tabio« allui Wang Wei, Editura Herald, Bucurcsti, 2007, p. 162-163

G In Patent, avva Evagrie ~fiiruie:;;tc: "Nu dori cc crezi tu de cuviinta, ci ceca ce-i place lui Durnnezeu, ~i vei fi nerulburat ~i bucuros in timpul rugaciunii" (Nil 7). Sfantul Macarie de h Optina trascaza cu m:liestric granita dintrc voia lui Dumnczcu ~i voia noastra : "Vola ifJntJ It manifutd in Jimii fe/un; astftl i'rtcdt sa n« m tnnitultz! Ii so nil ne limiteze libettatea: D"mn'zttf doreste anumile harun fi Ingaduie allele. .Acest al doilea ftl se maniftslti ahlnci (find innstiim so {aceol /Ilmmie asa cum credem noi cd este mai bine. ilJSti rand ne /dsom de tmnrlf)()ie Ii i71 increderr in voia Ini DumnezclI, HI ne aratd eel diflldijef. care pand la tlmlif sc dovedeste eel maif%silor pentr» not" (Sf£mtu! Macarie de .11I Optina, PO~"6!e dflhal!nicefti, Editura Canca Orrodoxa ~i Edirura Egumc:nita, Galati, fad an de aparipe, p. 32). 1n conccpria Sfinrilor Parinr., sintcrizeaza Bianchi, accasta cstc panea de lucrarc cc i 5C cere omului in confrunrarea dureroasa dinrre libcrtacca ranita prin pacar l'i haru! restauraror, deopotriva rcspcctos ~i eu totul suvcran. Acesr rol al omului inscarnna acccptarea de a rrece prin umiliri, ca 0 conditie indispensabila a adevaratci srncrcnii; acesr rol al omului se reduce la un act de primite srnerira a darului lui Durnnezeu in cazul rururor virrutilor ... Atlata la granita dinrre libcrrare ~i hat, lucrarea cc i se cere omului se traduce prin acccprarca pa~nicii a unci inimi infranrc, Rolul silu sc infii.p~cazii sub forma unui gol, a unci lipse cc esrc gata sil primcasca, a unui vid care aspirii harut cu inrensitarc. lar dad cstc vorba de un don, accsra csrc eel al unci fragilitiip umanc care sc cunfrunt:1 perpetuu cu lirnirclc, Casian 0 sal uta, nu mra 0 anumira ernfaza ca pc o perpetlI<J jmmili/a, 0 smcrenic sau rnai degraba () smenre £ara sffir~it. Cu aceasta cxprcsie ne f,>isim in ccnrrui Evanghcliei ~i in puncrul critic al oricarei asccze ~i rnistici crcstinc, Caci dupa Pscudo-Macaric, fundamenrul insusi al crcdinrei crestinc esre acela de a auea il/infa ru lot/l/ Zdrobitd. {Bianchi, op. cit., 26-27) ... Pcntru a raspunde cu vrcdnicic unci asrfcl de pcdagogii durcroasc III care nc wpunc Dumnezcu este neccsar sa accepram planul Sillt ea atarc, sa nu fugim din fa~a umilirilor la care ne supune ispira, ci sii lc considcrsm, intr-o anumita masllrii, ea pe nisrc consoartc, Accstc umiliri pc care ni le trimitc Domnul nu rrebuic acccptare dintr-un anumit masochism inconsricnr ;;i obscur, ci dcoarcce stirn d In de b>:l~im izvorul secret al singurei vicri adcvarate, Pcnrru a folosi rermeni biblici, esrc neccsar sa acccpram umilirilc, deoarecc prin de inima de piatra va fi infdnta ?i sc va anlta inirna de carne (idem; p. 25-26). Din perspccriva invcrsa, "lip.ra noastrti de disponibilitate il IJbh:~d pe J)t/mllt,zeu.fJ ne Jrinll"td necaZllri In load rtispldtiJ; mia" ill/oc de '!I'I/or' (Sfimwl Isaac Siml).

( Parintde Staniloae nota: "Hristos oi Se oaruiqte nu in mod ~implu, ci in siogclc cd varsat pe Golgota pcnrru noi, eu snngde care piisttcazii in cl Jispozi{ia in care S-a prcdar pe crucc Tatlilui pcntru noi. Ciici Jiiminou-Sc arunci peOtru noi. a facut-o ca sa nc oiiruim ;;i noi imprcunii eu EI Tatalui" (Spin"tuah"tate fi conlllniune i" iilmghia orlodoxd, Edirura In:<[itutului BibEc ;;i ..Ie l\-Ijsiune al Hiscricii Orrodoxc Romane, Bucurc~ti, 2004, p. 41)

i:'

";'/

155

.. ,

f a/J raaba Domnului, /il' 1JJ1f rllfpd (f/l'cilltlfl ki1/I', 1\ posrolii vor instantia si ci aces t !F'dtill/JclJalllt~, aces! mod de a fl. Sfantui Petru () spune explicit: ,,/atd, noi am kJ.-ui toate ,rl um urmat Ti/''''', S f:intul Pa vc I implicit: ".J.\Tu mai trdiesc r«, a H nstos trdieste in mint".

Oarnenii duhovnicesti au stiut sa se abandoneze in mana lui Durnnczcu, chiar abandonandu-sc in mana oamenilor:

AVl'a Macarie trdia in mm;ginea IInui sat'", impMea w[lfn,rijilllii. Un apropia! din sal II' »indea /i ii CHmpara celt trebuincioasc. Dar, iatd rd s-a intamplat ca o fatd din sat .rd ramana grea. Comtramd sd splllld cine e fapta_ful, [ata l-a acoperit, pllnand totu! in cdrca auuei. Ind~gnap, credulii sdten: l-a« luat pe anaboret pe fUJ, i-au agii/al de gat oale sparte /i tigdi aj"ulJIate [i lovindu-I cu sdlbdlicie, l-a« purtat prin sat intr-a procesiune rlemnd de pene/ullui r[yeronimu.r Ho.rh. Pupn a lipsit ca Macarie sa nu debarce pe I nsula Fen·aJtiar. Pdrin/li' fetei i-au ceru: .rei promitd ca /)(1 brani jata fl' copilu! ce se va naste, dacd rna .oa scape dill mdini]« lor. Fend/III a aaepta), jard sd .puna un singur cuIICint in apdrarea sa. Ba chiar, in sine ifi spunea cu Tl1IIor: "latd, Macane, de

acum ai Jemtie. T 'rebiae sd te ostenesti mai mull ca J-O brdnesti", ceea ce a ,oi/deut. Timpul a trecut Ii a uenit nremea ca [at« Jd na.rcd, dar nt: pzaea. J -a zyareolit mull, dar, palld n-a mdrturisit ade/!drt/i, n-a putut naste. Atuna sdtenii si-a« venit in sine p' au plecat .rei ceard iertare />IIJ/nicul1fl: TnNm/d/or, apropiatul awei a a/erga! inainte sd-] uesteascd. Macane, jugind de slaua desartd, a plerai atuna difiniliv de acolo, Jtabiiindtf-Je la Sketi/'. Acolo, nooicii se /duJ!! moddali asemeni plaJlilinei, in mana hairanilor. .Accastd abandonare de sine era una pra nsF· .Pe cat posibil, amid Pdnnteie monabilor, cdlugdmltrebuie Ja-i intrebe pe bdtrdni p' cap pa,rt' trebllie sd jard, ,ri cdte pirdlun' de apd sd bea in cbilie, fa Jd nu grtfeaJed nia in privinla acestor Itlm,rl' 13.

Uri neofit care nu ~e lasa in mana Parintilor se expune la pericole majore:

~ F de observar d fcmeia are nativ () mai marc usurintn in a se abandons ~i implicit in a devcni uccnic, De fapt usurinta Je a tc abandona e sinonirna cu flcxibilitatca, cu curgerca unci apt.:. Gratia, fluidirarca miscarilor fcmcii c 0 rcflectare in cxtcnor a ceca sc atla in interior. Dad viata cotidiana 0 infirrna atunci e vorba de schizofrenie, de n rupura intrc interior ~i exterior, Ar mai trebui spus ca barbatul infrunra sufcrinta, fcmeia i se abandoneaza, o acceptfi! Asa cum nc-o arata chiar Hristos, srarea de rugaciune vine cu usurinta dnd esti pasiv, Ea nu c abandonare a victii, ci a~teprare dcschisa, treaza, Starca de rugaciunc vine singura, nu poate fi adusa nu pome fi cuccrita, Trebuic sa te abandonezi. Accasra e scrnnificatia fcmininului.

'J In Patenc gfisim un comenrariu al ncesrci afirrnatii a corifeului apostolilor. "A fost intrebat avva Amrnmonas: - Ce inscarnna calca ing_lsr;l si srramra ? - latii, ce inscamna: sa-~ zdrobcsti gandurilc ~i sa-~ rai propriile dorinje pentru voia lui [iumm;zeu, .\~W insearnna: lata, noi am lasar torul si am venit dupa Tinc'{Arnmmonas 11).

II' Patcn«; Macaric l.

I i lata, de pc alte rneridianc, 0 inrarnplarc similara, vadiml aceasta uriasa purcrc laumrica de a te abandona Iletulburar. in mima oarncnilor: un calugar cu sutler de cop il, prietcn al pasarilor si al insccrelor, pornise intr-o c;'[li'itori(~. Intr-o noaptc, a adormir pc 0 plaia, Dimincata, ,iirenii au dcscopcrir ;ma coliba undc dcpozirau prcrioasa rccolta de sarc din timpul anului. L-au acuzar pe acel c;'[lugar nccunoscut, care dormca pe plaja lor. Au pus mana pc el ~i au inccput sa-l ingroape de viu, Mcdicul unui ~;H din apropicrc, trccand pc acolo chiar arunci, l-a recunoscur ~i l-a salvar chiar in ultima clipa. - Dc cc nu lc-ni spus ca esti nevinovat? - Clnd oameriii cred ea detin adcvarul, a raspuns cillugarul cu mulr calm, r:_ll sunt ddoc indina\i sa recunoa~cii argumemck logicc. Dc accea, am considcrat mutil sa protestez .. , i\vva Si~oe povestea dcsprc di\iva fTali pc care cfilallzH i-a fiiraci!. h~'lii ~i-au Jat scama, Jar n<IU SpU5 nimic. 0i ratacisera daufi~pre7.cce mile (Pate/ie, Siwe 30).

',~ Cum ;IJrmc se~iz'.l eincva, "PrJ/1m d [/{lI(lil,rte rfllalterft!, Inblile Jd torli mai illtill tT'l/rea f,~OIl/l/i. c.'n ego _!rt{~IJIf!ltai, litto,N, ,mt/fllr, cdJdj((j. !111 m /Mleo ,rJ Sf dizoln; tlrJ(llldl!llllJ jtill ra_li I11l1IlOi ptlrti,,;' de Jl/pmiiltd, ,\Til pOllle _Ii total aeoarca, "dan[ i'l/til/llim 1'0 (umilllhi .rri Sp('i"t, ,r,i H «~{It[' df' Hire" (J egulfi ure I"m/iiale, ca egaul sau ar purea (eva. L'1l (!'lid (11!{1~ iifWjJll'./ (On!i"i/f" Id ,e,' '{!f.,;!t ti,. 1"{IIJllli/; (ti!'(:·i I;'; }}itllti. p" '-,IIIa' 1IIIIIi mpt rude J!Ncgflrpe prim{/Ilt ii _rr dj::;p/r',;. ;\~I/III(;i II!/ 0111 ,if ,'III \~Oll 11M/III' ,"r' ,lioci/!' a/J{/lld(l'/II, IkfhllHf (III/Otit/{ JII(ni'l!d ,'irrllStnu"ftl ,f!mvM(ltd til- (~O ,ri nli-,.-i mai/clce i/"ZII li:gdle de 1"/"', Cel ajuns b (l nururita~c a d,?\'olrarii rsihnlogice, rcr~;oni\le, arc toate ~an~ck unci dephne lcp,ldari dc SlOe, 1:,1 sc ponr.: ruga impr::una ell srarqii de la Oprim: "Da-mi sa ma predau cu tomJ voii Talc ,tIme",

~-, Paten'f, .\ntonic _)!\,

J56

,,';tiu cdlllgdn; qftrma awCl .Antonie, care, dupa millIe nevoin!e, au crI~1 fi all qjlln.r sti-[i iasii din min!i cd f1~all PUJ nad~jdea In luemllor fi n-au mal hi scama p011lnca urmritoare: fn'-,""eaba-I pc parinlele tau fi

. . ,"~

va pova/Uf.

Csnd esti pus in fap unci aiegeri multiple ~i nu p-e deloc limpede incotro 5-0 apuci, neaparar sa apelezi la parintele tau duhovnicesc. lata ce citirn intr-o scrisoare a Sfantului de la Optina:

"Filii me», tot ce-!i scri« este numai pentru tine. ~ti cer asadar srI nu !(jci fi fa a~tii s dIata ceea ce-,ti spline {it. jn nid un cazpovefele mele nil sun: reguJigenera/t de indmmare a luturor oamenilor: Ele prioesc pc cei cdrora Ii se adreseazd fi sun: croite dupd ceca ce Sf afoi in intenorlll si In e:x.-teriorulftecdruia dintre Prin aware, ceea ce-fi spun fie se poate sii te qjute namai pe tine. Oid, afa cum sene Sjantu! loan ScJraru/, ",ulle on; cee« ce pen 1m until este medicament, pentr« altul este otrava. Dar chiar fi pentr» IInul fi ace/afi om, ·preparat poate 0 datil sd fte medicament, iar altJdaM, otrava. eu aMtea grell/ap cate sent, nu este nia 0

ca ome! are neapdratd neooie so fie qjlltal de doua lucmri: fnldi, £k spryinll/ nelncetat a/lui Dllmnezeu, . apol~ de indrumarea IInlli calugar fnfe/ept, (II malld experienfii In problemele duJJovnice/tI'. !ar intr-o alta scnsoare, acelasi mare staret noreaza: ,,Mi-ai scris cd am qjulal-o pe matti/a tao Nil poate adevdrat lin ca acesta. Ale mele sun: nllmai pacalele. Ale Duh/llu; celui Sfillt sunt toate gallirile cele bunt, pe care ell

le primm fi Ie sps» altora, exact a/a tUm le-am au!{jt, jara sa Ie dejormez sa« sd le stric;.. La ftl fi . (J(JI!11, 1IOi fncerea sd Iii raspllnd pe cat voi plltea ell mai bine, dar ,"bule neapdrat ca ft· tu sa te ragi Indelung. : &agdL pe Sjantlll DRh .ra 111d IlimineZt, ca sa ifi splln eee« te lrebllie Ii seea ce te ua tyuta. Mai cere-l sa-fi dea credinfd vie In DOlllnll! nostr« lisus Hnstos, Care penlnl noi S-a .{dent Il1fekpciune de La Dllmnezen (I Connteni " 30). Ford qjutorul LIII; lIu Uf'epl so iasJ «va bun din ae« ce-fi saiu". Alcuiva ii scrie:

"Nefnvd/at fi IImil cum sunt, fmi este foart« gnu Jd pOvd/lliesc UI1 0111 ca tine, care timp de aMfia alii a j01l sub lndrumarea duhovniceasca a Imllia dintre cd mai de seama cilria" al no/tri. Minlea fm; est« siiradi, iar imflla, Ii lIIai sJraca! Dar nu ureall sa te rifll~ ta So 1111-# spores: fntrislana. De aseea, md bi!(!li pe Domll1l4 pe Caff it rog sa fila luminezy{ fi soi incerca Sa te '!i1l1."1'>

~i parinrele Rafail Noiea ne sfatuieste sa ne rugam fierbinte ca Dumnezeu sa-l luminese pe duhovnicul nostru ;;i primcle cuvinte care le auzirn de la el sa le primim ca de la Dumnezeu. A face ceca ce el a binecuvantat sa faci inseamna a re lisa in voia lui Dumnezeu, a-p birui mandria, omul eel vechi. Nu se pune problema ca eel de care asculti sa fie sfant, ci se pune problema sa re birui pe tine insuti (narcisismul $i cornoditatca) 16, sa re pop abandona. Exemplul tanarului Porfirie care la Sfanrul Munte s-a h'isat in mana unor batrani dun. rigizi ~i nu tocmai priceputi in cele duhovnicesti esre edificator",

14 idem, Anronie 37.

15 Sfintul Macaric de la Optina, op. cir., pp. 16-17.

16 Fara cura], viata nu e dccat un surogat de via~iI. Farl! curai, cum tc-ai putea abandona ? Riscurile i~i au propria frumusetc. Transformarile radicalc sc produc dod ai patrons intr-o dimcnsiune fani sa calculezi nimic!l! Cand vrei si'i porncsti pc o calc nu rrebuic sa fii perfect prcgadr, ei rrebuie sa at cura], Oricum, minrea i~ va spunc inrotdeauna cii nu esti inca pregatit. La polul opus curajului, luprei duhovniccsti, "PacatuJ amcsreca indrazneala ell lasirarca. in cl indraznim cu insolcn{ii ,;,i capitulam cu josnicie" (Vladimir Ghika, CJlJduri pemr» ~leIe cr mn; Edituta Dacia, Cluj-Napoca, 1995, p. 74).

17 Pana nu esri gam ~a moo rentw rcvolutia interioara nu poti tra, in prcajma unui om duhovnicesc, dnri1mitc a unuia mai ncpricepur.

157

A face ascultare inscarnna ati tiiia voia, a face voia celuilalt, deci implicit, a-Ii abandon a voia propric"'. A face ascultarc cu bucuric, a;;a cum 0 f:kca parintelc Porfiric, e rnult mai mulr: jnmntaml.rpll'il//a/d, observa printul 'Vladimir Ghika, aparc cand [aa din dragoJtf ceca ce at ji/aml din rlatIJri/' .

:\ face ascultare cu bucuric inscarnna a te abandona deplin, lucru care aduce transformari uluitoare. Poterimr ne of era un astfel de cxcrnplu:

"Pdrinjil unei tinere, rare se numea Paisia, an 11IIml ji ea 0 rawaS orrana. Le J-O J!,dndit w? Sa/ard dill casa ei un han pmtm (tilt/garii de la Skeft:f. A rdmas arolo nlil/I limp, y,dzduindu-, ji ingrjjindu-i pe acestia. n"p" 0 »reme insa chdillilld OIJerNi, a inapllt sd resimtd lip'(Hlik .Atuna s-a« lipit de ea niste oameni jdrd rdpd/di p' au inters-a de /" finla cea hUlld, a fllcepui Ja lrdiascd IITtit fi a q/lltIJ pdnd la de.r/r-anare. Auiilld aceasta pan'nfii s-au iutristat [oarte tare, l-a/1 cbema! pe (/I!/.'{J Loan rei Pitic ,ri i-au Zir: "Am all zit, despre JOm tutarc cd a fnrepu! Jd Irdia.rcd IIr/i!. Cdnd a puu«, ea ii-a ardtat dr«~oslea fard de nOI~ Arum, sd ne ardtam ,ri noi dragostea jaid de ea li .I'd 0 iljutdm. O.rtcne,rle-!t palla acolo {I, dUpd tn{elep{ilfnea pe {are {i-a dat-e Dllmnf"ZetI, iii /!/"!Fi de ddnsa " .. A/lva loan s-a dus [a Jald # ti Z!'{f balm' de la poartd: "AIIlIJJ!d-md fa j·tapana fa " Dar fa i-a a/HlIga! Zic,/lIdu-i: "VOl i-d!i mancat toatd anerea de a rdmas sdracd". ..-lVl'a Joan ii zia:

:~ Ascultarca e cen rnai dle01CC modalitatc, modalirarea prin cxcelcnta de eliminate 01 ornului celui vechi si, implicit, de aparitie n cclui nou, Iata 0 povcsrioara oricntala C01re ilustrcaza adccvat accst adcvar: "Un om foam; crcdincios ~i ioarrc incrczatot, a venit ~a sc fad uccnic 011 unul dHugar batran, care era deparre de dcsavarsirc, ba chiar plin de sine. Batriinul r-a spm: - Trcbuic sa mi tc dcvotezi ~i doar arunci tc pm alma. Omul i-a raspuns: - Binc, atunci sunr al triu. Multi din ucen.cii barranului il invidiau, dcoarecc era un om difcrir, Se terncau ea ar putca devcni eel mai apropiar dintre uccnici, eel care sa urrnczc batranului la eonduccrca schirului. Acestia i-au spus: - Parinte, acest om pare fats, de ce nu-i inccrci asculrarca- - Cum sa \-0 incercr - Spune-i ~i1. sad. in vale, i-au sugcrat discipolii. A~a d batranul i-n spus: - Dad csti eu adevarar asculraror, sari in aceasra vale, Omul nici nu a mai picrdut cimpul sa raspuncla ~i a sarit. Discipolii au crczur cii n murir l'l au coborar Jupa d. l.c-a trcbuit muir pana ~ii ajung.1. acolo ~i l-au h>fisit stand raeut sub un eopac. Era fcricir - mai fericit ca niciodata, IHtriinul era Ioarte surprins ~j I-a inrrcbat, in cor ell discipolii: - CL: ai facur;; Cum ai rcusir sa faei asta? - Dcoarecc m-am prcdar ue, nu mai estc vorba dcsprc () actiuric a mea. Tu ai acnoriar. a d~pum ornul. Bam1.nul sria foarre binc d'i cl l1-a faeU[ nimic ~i nrunci s-a dccis sa-I puna din !lOU la inccrcarc, T -;\ ~Pll:< sa inrrc inrr-o casii cuprinsa de foe ~i sa riiman:i acolo. Omui a mrrat si a ramas acolo carcva ore, pim?. casa a an; ell torul, Lvau gasi! in cenusa viu si beatific. Omu] i-a fiicU( () plccaciunc barrfmului ,i a spus: - Tu faci miracole. Cand barranul a rfimas singur cu uccnicii le-a spus: - F greu de crezur d a fosr () inrarnplarc, dar discipolii i-au rcplicat: Cu siguranta a fosr 0 intamplare, Inccarca din nou, F.5\(:: ncvoic de eel putin rrci inccrcari, Odara pc c"tncl rrcccau pc binga un rau a giisit prilejul potrivit spunandu-i: - Barca nu cstc aici ~I sc parc eli barcagiul nu i~i line prornisiunea. :\~~ cii mcrgi pc apa, du-rc pc cclalalt mal ~i spune-l b01rc:t)"''1ului ea il ~~tcptiim. Omul a men pc ara si barriinul chinr a crczut d c1 e eel carl: face minuni. Omul s-a dus pc cclalalr mal ~i l-n chcmat pc h:ucaglU. in timp cc crau In bard, biitr:'tmll :l intrch.1l: - Cum reu?<:5[i~ Omul il r;1:-;1'uns: - in mine IlU mai eXiSI;] \'oinp me<l, ei dOlll" a lao in ()[icc fae, lu m~ ~prijini, tu m:i rtjuti. Atune! b:ilriinul a t;imdit: - Dad cu II aju! at:'n Je mult ... a inccrcat sa pa~e01,cii pc apa, oar, vai!, cra cal p<: eL' <i ~c lileec. dae;\ flU l-ar fi saha! discipo1ii. l.' n marc spirit :11 ,eeoiului XX 'punea: .,edna' r"zi ,'I ji Sf Tflp oaJcif, ,,{f(N Iillff .'·llIIf oa.iek e,goll/Ili. Ai lif/II.' rezirtu:tr/ PrOIlln" si 1I·"i !that lv/ea J'J II' ";/Itl". "-Ii rreZ!l1 '" pD/i .,i'~flr, (J <fli !lfal liude(!! (Iadl Pmllia. .. ,...:lrt.fttl I JI/(J/iI'II.! pent ... " tan: ill /II!//)' e~"\.isfii ill,}/(1)171.rtmn: ,ri nebll!lie, di-liann toji /n(CanJ s,l/or/rZ(" 1IIf/:wlIIliTlm"/ur. (ullIJ (f! a'i.f(!era/"r .fti .re 1i1l(!1)/l"iI·l·aJr{ljlil:'."!lllIi lIafm.,;/ iii exrr/clI(fi . ./ Lr(1e/. fridel/t. il/fr-Ii Uf//IIJ {f! ~.y."{1'II1I,rf. 1'('/ l"r'II/III!,1 P ,',. I"fi ,liM//{lolI(/ )lIIXIi/ui il/Jil/it I/i tJidii - dar {HM.ffa .rr iYl pTodll(e iii .Fuslr,lIT: {i aeZlltide({t. D{lI"ti re PM! ,1/J(lllriMhI {II ti}rn'(/~Iv ,ri /;/I,"/(I"i(. aWI",i 1111 IIC! /IIlii Jill/I!!}" /;/ MCIIII CI1 1111 .. ·ilrill .... a ", 11.11 !lnil(~drm; :\"u /,o/i im"ll(qc dutii IIlt/lun Iii J)//!/II1tZ(·/I. lIiolld,,/,i de filII!! .,iliglll: .-111/110' <".\.·ifli ill ./Jttj;~ci(j (ulllllllilllH ,'1 IIllitllie (II illtlY'/!,lii DtIIln;;:j, [{ifltl .'1 ... iim"{:i /a IlIIi.VlII U/ cxisfcN/a. 1 ~i'li /{I'/;'/ CtI III1.1il.:~ ill b,illlia !"jrtfll/Ni, 0 ji7i11Z'; c(,n 1111 apllne lIi,j tea I!l(//' JIIi,..:; rfzl.ltUliti. /"lU·.if u/hmdIJl! (Ii IHlll/lei tI//Ct /'1 jjillirnle".

"·1 [loIiY/(, ! (Jan Colo\" 4(l.

15~

.I I

1 J

r c

r c

r

a

f

n d b d

" .",.

:'.".,

. ea Ii pot ji tit mare jolos". Atuna stRgile ii ~e, razand C1I subfnteles: "Dqr ce-o sao; dai, de vtei sa te (II eo?". E! rtispunde: .De unde {tip I/Oi ce-o sil-i dau?". Baba a (tf'Cat #';-0 vorbit stdpinei despre eL ii 1Jce: "Gilugiirii liftia Sf piimbJ tot timpul pe farmul Mdrii RB{i; {i (tit lllUlte ori)giisesc margantare". ce NJ tmpodobit Ii porunccfte: • .Ad,,-! 14 mine". Baba a iept, iar fato s-a intins pe pat. Avva loan a s-a !1fczat IJngJ cap, privindu-o pntJ /1'1 oebi, Ii !!jcc: "eu ee-i vinovat /iSI/S cd ai 'fjuns_ln haml acesta?". a {nghetat toatii. Avva {i-a pitcat capu' fi a inctplJi sa pMnga In bobote. Fata £I intreaba: "Dc ee pMngi ?". EI }i-a ridieat puftluapul, dupd care l-a Idsat din no« in los {i a continuat sd plangd zjcand: "CIJIIJ, )oaca pe obra~' tau p eu sd nu plOng?"Auzfnd aceasta, ea fl fnlreaba jar;

- Exista pocdinpi, awa?

-£xis/d.

- Atund, du-ma unde wei tu.

-Sdmergem .

.$i eo s-a ridieat sii-! urmc,:(!. Avva loan a bdgal de seamii co 1'1-0 dat nid 0 pomncii. n-a seas nid un (1{tJanl despTt casa ei ii s-a mirat. Cand au qjuns in pustie s-a idsat seara. A/amI penir» eo 0 perna din nisip (It 1emnul tnlcii deasupra Ii i-a ZJs: "Culca-tt aid!". .Apoi #-0 famt P lui una, eeua mai departe, iar dupd a {i-a terminal rugdciunik s-a ini"ins. Pe Ia mie~! nop/it; trezjndu-se, tJede un dmm luminos, drept de ia cer pana fa ea. Apoi a M!(!Jt fngerii care-i ridicau mJletul S-a sculat, t-a dIIs tangil ea lri a mifcat-o. Dandu-p seama cd era moma, s-a aroncat m iota fa pamJnt fi s-a rugat lui Dllmne:(!u. .$i a ausdt cd ora ei de pocJin/il a flst primitii mai prems dec at pocdinta mullora can petree vreme Indelungatd in poftlin!ii, dar jara a,.doarea pocdintei amIci . fete. " Acest ,.Du-m:l unde vrei tu" e cheia rniraculoasei metamorfoze ce s-a produs. Abandonul ferei a fost total: n-a dot nici ojXIroncd, n-a scot nia un CIIvanl despre coso ei.

Abandonarea neconditionata in mana Parinrelui aduce sporire duhovniceasca vizibila de la zi la zi, Mai cirziu, ucenicul, ajuns eiilugar iscusit, se abandoneaza eu u~urin~ii nu numai in mana Piirintelui, ci si in ceaa fratilor, urcand din slava in slava, imi amintesc mereu ell indntate de un parinte de la Sfantul Munte, pe numele sau Sava, E1 era in rnanastire 0 unealta a tururor. Cine avea nevoie de-un om la gcldina it chema pe parintele Sava, cand era trebuinfa de un omIa bucatarie cilugitii apelau la el. La orice munca ceilalti con tau pe ajurorul Iui, caci parinrele Sava nu refuza pe nimeni, Parintele Sava avea un chip lurninos si 0 mare pace i:luntridi ?i asta permu ca a-I sluji pe aproapele devenise pentru el un mod de a fi. A se abandona ce1orlalp.20 devenise pentru el una ell a respira, una eu biitaile inirnii". A~a cum rugaciunea neeontenitii aduce starea

2(l Nu existli dedit un om cu adevarar hogat: eel care se poate darui in intregime (Ghika, 0.p. cit., p. 66). Dsruirea nu e 0 acnune, 0 obligape. Ea apare de la sine, ca efecr natural si spoman al iubirii, In lipsa iubirii, nici sa nu te g:inde~ri d. ai pmea sa tc daruiesti, Dumnezeu daruje~l.e celor ce daruiesc; Dumnezcu se dsruieste celor ce se dsruiesc (Ghika), tocmai pentru d Dumne::!u esie mhire. Drumul paoa acolo e lung, dar una din statiile obligatorii pana acolo e aceea de a nu-ti face singur dreprate (fat ce faci, infruncindu-I pe fratele ce te-a ncdreptatit, ip va apasa inima in timpul rugaciunii - avva Evagrie (Pateric, Nil 1», iar alta cea a nerefuzarii celorlalp: "Nu ne putem darui total celorlalti, Inainte de a fi inva~t sa nu le refuzlim nimic"(Ghika, op. cit., p. 93). De aceea, fii eel pc care ai vre a sa-I intalne~ci printre ceilalti (idem, p. 67). Ate abandona inseamna a accepta cursul fircsc al vietii, al evenimentelor. inseamna a accepta oamenii asa cum sunt, nu cum ai vrea sa fie. Nu e 0 acceptare resernnata, ci una senina, ba, mai mult, una lucratoare prin iubire.

21 "Dadi traim in chinovie trebuic sa preferam ascultarea ascezei, intrucat aceasta ne inva~a trufia, iar cealalta smerenia", dum intr-o apofregrna a ammei Sinelirichia (Patedc, Sinclirichia 16). E un loc comun in lurnea monahala ci ascultarea e mai mare decat rugaciunea. Chiar ~i rugadunea pentru lome, peo[[tl vrajmasi, pentru demoni mai pbtreaza intr-un mod extrem de fin ceva din macdria ~i slava desarta a omului celui vechi foarre bipe camuflat in cocloanele sufletului, pe dnd ascultarea pur ~i simplu il face una cu pamiornl, il dezintegreaza.

159

de rugaciune, tot astfel abandonarea necontenita face din aceasta insa$i firea omului22• Cei ajunsi la aceasta masura POt sa afirme odata cu Sfintul Maxim Marturisitorul:

"Nevoia de a alege e 0 Jipsj?J; desavarp·rea e dincoJo de op{iunI4, ea zamislqte bineie. Actele perjectc p libere sunt eele In care nu exisld opfiunI5 ••• Duhul nu dd nastere nici unei winle care lire:&tr1. EI nu transjigureazti prin fndumn_e~jre decat pc eel a vnd,26.

n Un fin observator sesiza eli stana tit rugadKne, .rlarra de ahandonart nil poate ft prarticald {ca 0 Jehnitd), nil poate ji Jorfatti sa apara. 0 pop fmpitdica sa apord, dar nll-i pop flrfP aparipa. ForJat'ea aparijiei e fO(lIld tit ego, pe cOnd starea de abandonart, ca {i tea de rugda1l7le, e non-egotica. Cand di1part ~II/' ahant/Qnarta, start a de ahandonare s-a rtalizat de fa sine. AbandonllllnfdplNit de ego nu-i decat 0 illl:je: "Ell ma abandonez". Abandonarea nil poale ji 0 lehnicd, 1111 poate ji doar lin m!iloc fllosil pentru a alinge lin scop. AbandQRarta e lin foral, 1111 scop fn eo insd[i. Ahandonlll e liberttite, penlr1l ca e /ihertate de ega. Maternitatea 0 deterrnina pe femeie sa se punil. neconditionat in slujba copilului, ii trezeste srarea de abandonare, latenra in fiecare dintre noi. El mai nota cl aliil.rtarea de abandollart, cal fi cea de 1'1IgJdllne nil reprt:jnta lin IHCT'N static, a lin prom, 0 mVcarr nefnlrmiptd, lin JINx injinit, 0 jluart (II 0 mie de petak - 0 mic simbolizeazd injinilUl, fMtale cart se deschid h ne.ifariit. GiJiilona fncepe odata (JI fnco4irta semin/ti, dar mforirta nil se fncheie nidodata. Est« fMkrintf}1I1 etern.

23 "Via/a e 0 colcepe de alegp1", scrie Vladimir Ghika. Asta doar daca n-ai fiicut 0 singura alegere ah initio: abandonarea. Cand alegi parase~ti calea de mijloc, pentru cit mintea nu poate sa cuprinda intreaga complexitate a unei sirna¢. Alegerea creeaza fie reprimare, fie indu1genti (alipire plltima~a). Acceptarea, non-aiegerea, abandonarea nu poare fi folosita ca 0 tehnica, ea rrebuie sa fie un mod de a fi, Nu mai opui nici un fel de rezistenta, esti pregatit sil. mergi oriunde re conduce fluxul proniator al evenimenrelor, esti doar un recepracol. Abandonarea, devotiunea, predarea lnseamna a tral riscant, inseamna un salt in necunoscut. Dad ai facut calcule des pre beneficiile acesteia, nu se va intarnpla nimic, nu vel fi transformat. Si tocmai pentru d devotiunea nu este 0 rehnica, metamorfoza lllunmd nu e un rezultat, ci 0 consecinja. Car timp nu inveti sa te la~i condus, ascetul din tine va reprima animalu1, care la randullui it va inlAtura pe ascet in fiecare moment de nearentie al acestuia, conflicrul interior perperuandu-se La nesfirsit, risipindu-ti energia, rnentinand daalitatea Cind alegi, clod iei 0 decizie in stare de confuzie., te vei adana Intr-o confuzie ;;i mai mare. Orice ai alege, alternariva ei va ramane acolo ~i va astepta ca roata sa se invarra, va astepta sa-i vina randul, va a~tepta rnomentul razbunarii. Problema e di. alegerea s~a facut prin minte, prin logica, iar viata e dialectica, alunedi mereu de pe 0 fata a rnonedei pe alta, e un flux al contrariilor: rrisrete si fericire, activitate ~i pasivitate, atracjie ~i dezguse, iubire }i ura, simpatie ~i antipatie, introvertire ~i extrovertire, inspiratie ~i expirape, flux fi reflux, arac ~i retragere, expansiune ;>i resorbjie, crestere ~i descrestere, aurora ~i crepuscul, teza ~i antiteza, optimism ~i pesimism, til.cere ~i vorbire, Doar eel ce a transcens dialectica vietii a scapar §i de dilema, de angoasa alegerii. lata. 0 buna exemplificare: "Sexul *ra lin extazprofond, dar momentan, apoi nca:j in cotidian, care ft se part mai anufill ca inainte. Te simp trist, fiustrar, rtvii in i"ntllnerk fi in aganie. Te gandqti cd era mm bine sa nu-I ji (JInONlit. j n acest« mommle negative apart dt/n'n/a pmlr1l abstinm/d, pentm ceabat, dar fill ua .dNra prea mlllt, pentru cd dJipa catelJ(J '{fie 'ift ua rweni bNania fi dorin/a de a tnii. Tristetea, agoma, Jrnstrarea IJOr dttJeni ele amintiri, afa cum in starea de tri.rhle, bU(1ffla, extazHl ern 0 flearsa amintirt. If1'Hdiat ce vei privi lin chip jnlmof ~ ifi IJ(J face iariifi aparip"a. Spen° cd de data asta IJ(J ji diferit ... f-a.m.d. Te vei t'nviirti in acesl cere viaos mtrtN fi mmll. .Acesta e rpata tdrjii. Ciind qti in vtiif simft ca abstinen/a fi celibatul sllnl pro.rfil~ cand efti in vale Ii se pare ca bllania a Jost 0 naivitate. Ie vej qfla pe aceWti roaM fntreqga tdqfa dac4 nil Werri.ra f1fh/e.gt: Nil trebNie sa ie; deatja tit aji celibaklr in momentele negative. Trehuie sa tf}lIngi ceabatar, n1l prin dorin/a, a prin iitfrlegm - IlIbire tJOliftonaki, nil Jenlimentalti. Dorinfa poate apare ca lI1"IIlare a jnlstrJrii. CePbatNI trebuie Iq llPanI singHr, I1H trehuie practicat sail Wtioat. A/lind nil ua mai ji 0 deatie IUald intr-Nn moment negativ. Cand l!I!i i'n/mge amte mecanisme ale ropi viefti, ale.. biologiei, alUna nN vei mai intreba.: Cum sa fiu celibatar?, aluna vei fir. Libertatea e de fapt Jipsa nevoii de a alege. In stitrile inalte de rugaciune dis pare nevoia de a gandi, de a alege, deoarece nu mai rraie~ri, nu mai funcponezi prin minte, ci pein har, prin Dumnezeu. incet. incer, dew mai curajos, mai capabil sii renunp. la mime, la ~abloariele mentale. Mai devreme sau mai tarziu, va veru ~i ziua dnd vei trill simplu, spontan, receptiv, deschis, privind cu ocm inocenp de copil, dar nu copili1ros. E mai u~or de intdes acum eli reteta fericirii e a rlN tWea priferin/e, a nu face alegeri. La wnbra acestui adevlir, Richard Bach afirmi1: "Cu fiecare alegere ip pill in primejdie viara pe care \i-ai dorit-o, cu fiecare hotiltare luatil 0 pierzi" (indrumar penlr1l Mtsi4t., Editura Prestige, Bucure~ri, 2006, carte fara paginate). Aici ttebuie evidenpatii 0 taina a viepi duhovnicetti:

160

,

r 2

n C( OJ in ttl pr

nu om dor

Voia proprie insearnna iad, afirrna Parintele Rafail Noica intr-o conferinta recentli' . . de aceea, rruerea voii defineste in limbajul monastic modul prin excelenta de a trii. Avva lI:r~;lIUlUU::; ii reveleaza capcanele:

"Daca iIi toi soia in una Ii In alta fill p-o tai, e viidit ca p In aea ce ai tAt-o, ai aratat 0 altd voic. eel se Stipllne, se sHpline in foatls. $i NlIlIl {a acesta 1111 fila; are grija de manfNirca /ni, pentru cd fi/bJ va m;lIn,1eptnlrll el' eel camia s-a SIlPur .ji s-a incredi,,!at pe sine".

,,Piirinule dNhoVl1i«s( te fine /n pti1lk«le Ini In1Ii, 1171; - It brJlH/lt, It ""fie, pna (tind vei ji gala )mini a f"eltaflt. EI tnbllie sa fie ta a mama, JO aiM a infi nild d1"rl!flltt pe (art I-f) f'lVtfrt trmskml tmtpra ta, sa aihii in stmgi rUtt.I grfjt1. aao CM'IIjJanime pnttrN «I slab, pentru a/ ig1Wmnt. NII11Ifli aaasta U va dettf7llina sa oi tncrnJm, sri It lap' in 1I1mm lNi . .A:pamtt paradoxt;tI, fnainu ((J discipolHl fJ·} okllfii pe I1fVtl!iitor, aasta I-a aks dtja: Nu wi M-o/i akJ pe Mine, ri EIIIHJ1II afts ~ wi (In. 15, 16). Dam i1ltJdloialNll-a simp" instlJlflni cd t"nvtifdtrlrNl e dtin fn ;nima sa, (J JUitnms aaJIo ptin iHbirM sa'~

24 in libenatea duhovniceasca nu existl alegere, pentro ci singura care aqioneaz4 este libmatea ftihr lNi DJlmne~!", Atunci aqiunile decurg de la sine, taspunzi instantaneu,

25 Cirat de Paul Evdokimov in Taina inbirii, Edirura Christiana, Bucuresti, p. 71.

26 Idem, P: 72. Comentind cele de mai sus, Paul Evdokimov conchide: "Autonomia umana e instabili §i problemarica... Theonomia nu C 0 simpli dependen? sau supunere, ci sinetgism, comuniune, prietenie" (idem).

27 ClI1IdnfMlpro()f()ceJc, Alba 1ulia, 16 noiembrie 2007.

:!8 Viapt duhovniceasca nu se desfa~oara la nivelul mindi, Ia nivelul pireri1or, prejudecaalor, cunosrintelor noastre teoretice, Pe calea spirituaHi nu au ce cluta idei de genu!: ,;sunr de acord", "nu suar de acord"; ,.este cored', "fiU, este ilogic". Ambele sum proiectii menrale ce nu-ti permit sa te transformi, 1mportant e sa nu fii nici in acord, nici in dezacord, sa nu fri in minte, Nu te po~ trans forma prin propriile puteri, prin propria in~elepciune. Pop doar sa-i pcrmiti ttansfonn1rU sa se produca, Cum ar putea un om ignorant sa se transforme? E ca §i cum at incerca sll. se tragi in sus cu propriile sireruri de la panrofi, Pop doar sa permiti prezenpei unui om duhovnicesc sil. aqioneze ca un caralizator, Trebuie daar sA m deschis, total recepriv, prezem cu toralitatea fiintei, nu doar cu mintea. Autorul re£leqiilor de mai sus considera d existi cloar situapi, dar nu probleme. Pentru el, problemele sum doar interpeetarile diferitelor siruatii. 0 situatie devine 0 problema clod 0 intimpini mental, egoist, atasar, parimal" Privita cu arentie, nu analizatl1 mental. problema e 0 iluzie. Tu ai vrur-o, de aceea a apirut. Parinpi duhovnicesti au intrar I'i au iesit dintr-o situatie prio rugiciune. nu prin ra~on\¥l1ente. Problemde Ie creeaza oamenii, pentru di nu pot wi tad ele. Cand nu existi probleme, omu! e Iasat singur, gol. Ce mai macinl1 mintea? Spre ce se rnai canalizeaza energia, grijile. sperantele, dorintele? Problemele sunt create de om pentru eli nu e capabil sa se bucure de momentele neocupate. A;;a ca problemele umplu golul. Ori de cite ori nu ai nimic de facut, devine foane greu sa existi, doar sl existi. Via{a nu e 0 problema de rezolvat, ci un mister de trait, ceva de care sa te bucuri. Problemele soot create de noi pentru eli ne e frid sa ne bucuram de viata, sa ne tdim viata ;;i atunci problemele devin 0 scuza, Dad simti d o problema e reala ~i" 0 accepti, iocerezi sa te mai consumi, n-o mai alimenrezi eu energie. Cat timp nu accepti siruatia re ehinui, te framan~, te rulburi. A accepts nu inseamna a te resemna, ci a te sima realist in realitate, Viata unui om devine u~oacl cand se accepts a~a cum este in roralitare, deci cand i~i accepts imperfecpunile, limitele, Problemcle izvorasc din neacceptare. Nu eel perfectionist devine mai fericit, ci eel ce ttaie~te deplin in prezent, Nu se pune problema sa arunci problemele de pe umerii tal, ci mecanismul care le crceaza, adidl. omul eel vechi, egoul, sabloaneie, Doar atunci va apare 0 schimbsre radicaIa in bine, De fapt, in viata duhovniceasca nu au ce duta nici un fel de idei. Viars duhovniceasdi incepe eu abandonarea parutei noastre infelepciuni, care nu e 0 intelepciune existentiala, experientiala, ci doar 0 acumularc de informatii, Raponamentele, logica nu sum operance decaf in planul orizantalal existentei, in plan vertical, procesele mentale (analize, deduqii, comparapi) devin bariere, se inrerpun lntre om ~i Dumnezeu, te priveaza de a simp: taina care pulseaza in lOate. in pofida cfonurilor tuturor savantilor. misterul continua sa ramana de nepatruns. Cu cat cunoaftem mm mult, cu aUt devine mai dar infinitul wnei. Cunoa~terea noastri n-o poate cuprinde. Simpla descoperire a. unor mecanisme, a unor legi. nu are cum sa epuizeze misterul. Un om duhovnicese va utiliza cunoa~tetea, penuu ca e necesara, insa door in planul arizootal a1 viepi. Gandurile funqioneaza doar in acest plan, de fiind o forma subtila de matcrialitate. Tocrnai de aceea pot fi masuratc, inregistrate, transferate. Minunalia (lumii) ti

161

Pirintele Staniloae comenteaza:

"Cand odala ifi tai voia, iar altiidata nil, Mafi ta /II insufi holdrdtti cand Sa ti-o lai ft· cand sa nu /i-o tai. Nu te lap cu adevdral condus de holariirta pannuM duhovnicest ... astftl nu feali~t!· comuniunea tkplina cu el, a fii vow ta ca pe un zjd i'ntre tine p atela Ii implicit intre line Ii Dumneif1l9. CaM te-ai fnmdintal parinteluz~ te dezkgi denispundere ... in toaM viafa ... p Ia ultima judetatti. Eroismul atestei renunfdn" /a rdspundma de tine e compensat de eroismul predOrii sorti; tak piirinului duhovnices!o. Dar, {i-ai ales in ateasta inmdm totaM a fa insd{i calea la, printr-un act til totald raspNndm ... A Idsa mantuirea ta in grija a/tuia pnn tiiUrM wii tak, nu inseamna a te odihni in nepdsare, ci a fate totdeauna til rdspundere ale ce Ii se spun de pdrinkle'Dl. Te concentrezi acum doar asupra acestor sarcini,

Pe de alta parte, dnd ucenicul e indaratme, biitcinul trebuie sa lase lucrurile in mana lui Dumnezeu. Avva loan Proorocul ii scrie unui frate:

,,Nu lara rost I-a Idsat batriinNI nemustrat. Cdd til multe ori I-a mllstrat, dar acela n-a primit mu.rtnma.$i vaZandu-1 cii nu se indreaptii, a Idsat lucrul Ia judecata lui Dumne~u, ~jcand: Dumne~1I flie ce e de 1olos. Ciicifratele e mai bun decat min;z.

se descopera doar in deschiderea inimii, in inocenta, in trezvie, in acea inchinaretacuta, plioa de recunostinta, niciodata ca unnare a rationamentelor si judecl~or logice. Taina nu poate fi perceputa prin ginduri, ci numai intuitiv. Un om care a ajuns la cunoasterea duhovniceascl se va putea apoi folosi de rationarnente ~ judecap penrru a le vorbi oamenilor despre ceea ce a trait. Dar, ceea ee oamenii duhovnicesti au exprimat aproximariv in saracul Iimbai conceprual, a fost excesiv rationalizat de reoreticieni. Realitatea insa nu e logica, nici ilogid, ci supralogica, Abandonarea apare prin inteligcnti, dar ea presupune ca in acel moment iti abandonezi ~i inteligenta. De aceea, a te abandona cu adevarat inseamna a nu mai tcli. la nive1ul mental, la nivelul gindurilor, raponamentelor, calculelor. Adevarata renuntare, dupa un subtil observator, se produce numai in momentul in care ai uitat de toate suporturile exterioare, fie e1e lumesri sau de orice alta natura. Neobstructionar de nici un gind, te abandonezi pur ~i simplu Proniei. Cel ce Sf SUPImt, se suplllle in foate pur ~i simplu, nu pentru ca e de acord, nu pentru cl i se pare logic. Pentru un astfel de om, asa cum vedem din Pateric, nu mai existadiferenta intre hiena ~ dine. Tocmai pentru ca tr:iim la nivelul mental ne socheaza aut nebunii penrru Hristos: cum ai putea sll intelegi scderea impreuna cu ciini, pisici, gaini, intr-o chilie stramti a cuvioasei Eufrosina? Cum sa prieepi (cu mintea) 0 palma.zdravana pe care un astfel de om i-o aplid mai marelui locului? Un om care s-a abandonat nu-si face curaj penrru un astfel de act, ci il face tad sa se intrebe dad are suficient curaj sau nu, £ani. sa se gindeascii la consecinte, de fapt, £ad sa se gandeascii la ceva, manar de Duhul,

29 Apoftegma 54 a avvei Pimen: "Vom omului e zid de arama intre el ~i Dumnezeu ~j 0 piatci de poticnire, Dad omul rcnunp: 1a ea, zice: voi sari zidul cu ajutorul lui Dumnezeu. A~adar, dad indreprajirea de sine urmeaza voii proprii, omul se chinuie singur".

30 Care ar fi limirele acestui eroism? Dupa Sfanrul Vasile eel Mare, "Masura ascultarii e moartea".

31 Fikxalia sftntelor nevoin~ ale desJvarprn. Edirura Episeopiei Romanului ;,i Husilor, 1990, vol. XI, p. 581. A te abandons nu inseamna d trebuie sa devii inactiv, sa nu mai muncesti, sa renunti la viata socials, sa-ti ignorl responsabilitarile, Din contra, pentru di au disparut acele bolnavicioase mild de sine ~i parm de sine, Ie faci cu toata fiinta ~i sirnultan, perfect detasat, La polu! opus celui ce se abandoneaza, se ailii. eel ce vrea sa controleze totuI: omul dictatorial, care ar dori sa programeze chiar }i visele ~i sentimentele semenilor. La acelasi pol se situeaza ~i omul de ;,tiinp., care-si imagineaza ca va putea supune natura. Unui calif care se credea arotputernic, bufonu! de la curte i-a spus: porunce~te acelor trei muste sa se aseze pe nasurile primitor trei demnitari. Cum ai putea sa controlezi vantul, razele soarelui, dansul vietti ce se desfl~oata fira intrerupere? Cum at putea un- . val sil. controleze oceanul? Dar mereu ucenicul are tendinta de a obliga pc inva{itorul sau sa respecte, . preceprele pe care el insusi le-a stabilit ca pe 0 drja pentru neputintele ucenicului, Le-a stabilir, nu le-a irnpus,« .... cici un om duhovnicesc nu impune nimic, cu atat mai putin discipline sau legi de fier. El nu incearca . convingi pe nimeni, nu are ca ~el convcrtirea celorlalji ori impunerea punctului sau de vedere. EI doar impa:rta;;e;,tc prezenta celor suficient de receptivi,

llldem, pp. 603-604.

162

Lepadarea de sine poate fi numita ~i uitare de sine. Amintirea de Dumnezeu e corelata cu de sine, una aducand-o ,pe cealalti: "Penif'tl a !nape sd-L int"Z'/Jtrim pe DN11Jnezeg, treblliesd ne pe no; illfine dinvedm',33. Numai eel ce jertfeste cele Illme~ti ~i trecatoare, observs

llJUueJIC Sraniloae, dezlegandu-se de ele se uitii pe sine prin jertfa, se ridid la cele ceresti, ununtoaLCe, la unitatea iubitoare eu Hristos ~i, prin El, eu top. semenii sai,34. Uitarea de sine chiar ;;i atunci cand te dedici unei idei: intt-o dimineatii, Henri Poincare, celebrul matema-: se plimba pe un bulevard parizian, Se gandea 1a 0 problema dificila legad, de proprietiple definite de ecuatii cu derivate partiale, clnd s-a lovit de taraba unui negustor de pasari,

admirat, fara sa se gindeasca la el, un canar splendid ~i a plecat luand pasarea, Dar s-a .. trezit" o sum de metri ~i s-a intrebat stupefiar, ce duta pe bulevard cu 0 eolivie in minii1".

Cand uitarea de sine e ancorata in amintirea de Dumnezeu, eel in cauza ~ sporeste trezvia36• Starea celui ce s-a lasat in mana lui Dumnezeu nu e deloe una flasca, ci una " detensionata". Derensionata penttu di s-a lisat cu totul in mana lui Dumnezeu, dar in acelasi timp vigilenta, cici omul trebuie sa astepte ispita pana la ultima suflare.

Abandonarea e calea firescului, a inteligenfci si receptivitatii, A te abandona insearnna a merge pe drumul care-ti sta eel mai la indernana, a nu te arnbitiona, a nu forts lucrurile, a ·nu incerca sa inoti in amonte, a nu-ti crea singur problerne (complexe de vinovatie, scindari hluntrice), a curge in albia a ceea ce-ti este accesibila ~i facila in momentul de fata, pentru ca doar asa vei putea trece intr-o noua erapa, Permiti vietii sa curga fara sa ineerci sa controlezi, sa impui, sa manipulezi ori sa disciplinezi,

Un am care s-a abandonat Domnului e mereu spontan", EI nu traieste dupa sabloane, ci permite situatiei sa functioneze prin el, nu ii opune rezistenta, E non-rezistent, In viata

33 Ghika, op. cit., p. 61. Aurora uitiirii de sine ne va ajuta sll descifram nevoile celuilalt, sa ne putem pune in locul lui (idem, p. 41). Viata duhovniceasca e plinli de paradoxuri. Unul dintre de, descris §i ,de parintele Steinhardt, e acela ci daruind din ceea ce nu ai (curaj, iubire, incredere) vei ajunge sa ai, Autorul mai sus dtat descopecl ~i e1 acest paradox: "Mai ales arunci dnd te simp nimicir sub povara unci dureri, e bine sa consolezi durerile celorlalp. A te darui in asemenea cazuri, dod nu rnai esti nimic, cand in cine insuti nu mai ai nimic, insearnna sa dai, co adevarat, un pic din Dumnezeu ... $i sa-L g.1se~ri".

]4 Spiritualirare ~i comuniune, ... , p. 86.

35 prelucrare dupa Henri Brunei, op. cit .• P: 26.

}Ii Mai mult, uitarea de sine aduce recrearea de sine.

37 mai precis, 0 tensiune-fara-de-tensiune. Un om care s-a abandonat se ana intr-o stare de receptivitare alena. Atitudinea lui respira vioiciune ~i tandrete, Pe buzele lui pluteste un surds, El a ajuns la ace! echilibru subtil intre putere ;;i destindere (Buisser, op. cit., pp. 162-163). Aceasta stare de bine a fost inruita ~i dc anrici, dar exprimara intr-un mod impersonal, lata ec scrie Epicter: "Nu cere sa se intample lucrurile asa cum wei, ci voieste-le asa cum se intampla ~i-p va merge bine (citar de Theodor Simenschy in Ditfionar af infrkptitmii. Editura Moldova, Iasi, 1995, vol. I, p. 256). Aristoteles ajunge la 0 conduzie asemanatoare: "De vreme ce lucrurile nu sc intilmplii cum vrern, trebuie sa le vrern cum se intampU" (idem, p. 251).

3B Diferenta intre a actiona sponran ~i a actions sub influenta unui impuls e d sponraneitarea e constienra, ividi doar din rugaciune treazd. Nu mill cazi nici In capcana trupului, nici in a mintii. Spontaneitatea inconsticnta nu e dccat impuisivitate. lara ce-i scrie pe aceasta tema Sfantul Macarie de la Opcina unci ucenic:

"Potrivit inva~aturii Sfintilor Parinp, fiecare impresie, imagine sau gand care ajung in zona inirnii ~i 0 umplu de o mare neliniste tree prin locul unde se afla patimile. De aceea, nu trebuie sa urmam imediar indemnurile inirnii, ci nurnai dupa cercetarea atenta a ei ~i dupa rugadune staruitoare, Dumnezeu sa ne pazeasca de inima orbitil! Cki este arhicunoscut di patimile orbesc inirna si intuned soarele luminos al ratiunii, pe care fiecare dinrre noi rrebuie, prin multe nevointe, sa il avem rotdeauna straluciror dinaintea ochilor nosm." (Sfaotul Macarie de la Optina, Po1ltl/e duhovnicqti, Editura Cartea Ortodoxa ~i Editura Egumenira, Galati. rara an de

163

cuviosului Paisie Aghioritul gasim multe momente cind acesta dupa 0 zi extrern de solicitanta, asaltatde pelerini, se retrage la chilie pentru a-si ttage putin sufletul. Nu apuca sa inchida bine usa, ci cineva bate in ea. Obosit, chinuit de boli infricosatoare, atletul lui Hristos deschide din nou usa, fad sa ezite)'). Un astfel de om nu reactioneaza, ei riispunde, se muleaza pe fiecare evenirnent, El nu triie~te prio trecut, prin retete. Nu traiesre nici in viitor, neavand nici plaouri cincinale, nici ceva de predat la termen, nici teluri batute in ewe. Traind in prezent, clipa de clipa, e mereu imprevizibil. Damoul ii spune lui Nieodim:

,,Adevdral, aJevdra/ ~c, fie: De 1111 se pa nil/ie cinepa din apii ii din Dub; nil oa plltea Sa intre in fmptiralia lui Dllmnezell. Ce este nasclII din trup, trup este; ii ce este nasCIII din Dub, duh este. N« te mira ca fi-am !?is: Trebuie sa Va nil/Up de SIIS. Vanllli SII}1ii IInde wit/Ie ii III all!?i gla!IIJ u,,: dar nil/iii de IInde vine, nid incotrv se duce. Astftl este CII oriane e niisCMI dill Dllhll/'(J-n. 3. 5-8).

Nici chiar el nu stie care va fi raspunsul pe care-l va da clipei urmatoare. Avraam, ucenicul avvei Sisoe, nu stia caod batea la usa batraoului dad va fi primit sau daca va auzi: "FlIgt: Avraam, nil intra, amm n-au limp ale de aicl,40; pelerinii care-l cautau pe cuviosul Paisie Aghioritul aveau parte de rnulte ori de riispunsuri nauciroare". Odata, au venit la el rnai multi tineri, ispitindu-l sa fad a minune. Cuviosul i-a rugat sa astepte punn, S-a dus la bucawie de unde s-a inters eu un cutit mare: .,lald ce minune m-am gandit sa fac: sa va tai copelele P sa vi le pun Ia Jot'. Altom, eare venisera la el avand in gand cl monahii sunt nisre trantori, dnd l-au intrebat ce face, le-a replicat: ,'p~c furnicile, sa nu se bata'.

Flexibilitatea ~i smerenia sunt ~i ele criterii care valideaza autencicitatea starii de abandonare. Un mare avva se afla pe patul de moarte, Ucenicii s-au adunat in jurullui ~i i-au cerut cuvantul de pe urma. Abia vorbind, i-a soptit in urechea eelui eare se afla maiaproape de el: "Viola e co un fluviu'. Acesta le-a reprodus celorlalti apoftegma. Un novice a ~nit a avea alta pirere ;-i a ineeput sa si-o argumenteze. Arunci batranul i-s soptit celui ce se afla mai aproape de el, cu aceeasi liniste: ,,Bine, atNnri spline-it cd viola nil. ~ co un flllviu' ~i si-a dat duhul. Cel flexibil e asemeni unci oglinzi care reflect! orice, care nu face mofturi. Asemeni eelui ee se abandoneaza, oglinda nu are preferinte 42, ou discrimineaza: .. Pe aast« II voi refiecta, iar pe aJa1a11 nu'. La polul opus flexibilitapi ogIinzii se afla rigiditatea placii fotografice, care reline doar 0 singura imagine. E omul unei singure car~ de care se temea Aquinatul. Smerenia e similari. flexibilitapi, c:Ici omul smerit lasa totdeauna dupa celalalt, acorda prioritate voii lui. Smerenia ~i a te lasa cu totul in mana lui Dumnezeu sunt unul ~i acelasi lucru. Dar aceasta incredere nezdruncinata nu poare aparea dedt dupa ce omul eel vechi a fost zdruneinat cu totul, dupa ce inima de piatta a fost mnta in bucati, Fluierul trebuie sa-l scobesti, sa fie gal pe dinaunrru pentru a putea caota cu el. Similar, trebuie sa ne golim de ego pentru ca Dumnezeu sa poata grai prin noi, Sfantul loan Scararul scrie.

aparitie, pp. 16-17). 0 via~a neimitativli, vie. spontana, spontarui constienr, trliitli clipa de clipi, aduce de la sine torul, Aceasta e adcvlirata stare de abandonare: ma~ atent, tNrgi impreulla cu foxu' eveni",ente/l)r; IIU k impotn'vqti, IIU Inmri sa Ie Hhi",bi curmi. N« india tu Jireqia de 111m. A bak un tel in cuie insta/llnil a ar4ta tu obiectivul titspre care u face deplasarea.. rlleviJabil, ua apnrea fruJlrarea, SIIftrinfa, Ichi!?Pfrenia. NN It pune problema de a avea dreptate sau nil, ci de a fi spo"tan sau lIN.

.W Apostolul stie din experienta ci putma se deJ4vtir{efk In sltibitiNlle. Pe tlicim duhovnicesc dllld INllt slab, a/unci lunl tare. Parintele Sliniloae subscrie acestui adevar intr-un comentariu filocalic: .. Atorputemicul Dumnezeu intlire~te pc eel smerit, care nu se inchide puterii Lui prin piruta putere a sa (FilDcaJia. •.• p. 606).

40 Patmc, Sisoe 27.

41 E de rcmarcat d.la aceste vase ale Duhului stant, spontaneitarea ~i discernarnanrul sunt perihoretice, 42 Linistea e absents preferintelor.

,

.164

(nt ~

II.' k:"

"Penlnl eei care slInt inca la fl1«PIII, sjJl1ta sIIJenmie Ii t"deamna la 0 pocdil1fa sincerii p' '" 0 convertire tHriifiloare, amandolld fiindprecum componentek unei paini bune: faina Ii dfrJjdia. Prin potdin!t1, s".fohll es/t zdrobil [i mdanal, iar pn'n convertire el em oancllm unil til DllmiJt1IH, plaflliidindlHe' fH tYNtoml apti . ~crimiior, mai pe IIr'111d, pn'n lua-area jOCNmi dllmne~c, el devine painea sjil1lei !1IImnii, fiird de"idtJ N11IIi 'de drojJie de otg<Jlili (. • .). Primlt! Ii eel l1Iai de slamd rod al aceslei txperienle tilt acapttma bHnmiaiJ a N!IIiliriior cart vindecd bolik StlflelNltti Ii pacatek cele mai man. AI doika rod este lepddarea oricam mtmii ;i . lint/tino ee deCN'F! din aetasta. AI trtilea p' eel mai de prel re!{JIitat este 0 neinmdm sinterd in propriiIt tlirfJlli

p' 0 continllJ Mrinfd de a se lii.ta intldfat"#J. '

o veritabila uitare de sine i~idoband~te ca ~i insotitcare statomici pacea lluntricli44 ~i lipsa de frica:·s: variatiunile pe aceasta term nu sunt deloc rare in Pateric, DupA avva Iosif din Panefisi,

"Datd vrei sti fii lini/tit arillntit te vet duce, in lot ce fad spline: Cine SNnt ell? $i lUI j_a .fJ8 nimenl>4iJ; avva Pimen remardi §i el: .. Dacti Ie disprtpUqh4'1 pe tine, wift lilli/tit anllnde te aflI..48; mai.mult, dupa avva Evagrie: ,,Ferkil ctilllgiiruJ ce se soeatqt« pe sine gunoiul hlhIror,t49.

Sa rnai fumizam inca un instrument pentru verificarea uitarii de sine: cind aceasta e autentici, mijloacele au devenit scopuri. esti deplin prezent in ceea ce fad''', e~ti complet absorbit de cea mai neinsemnata actiune", tara a fi in vreun fel atasat de ea. Ceea ce faci nu mai fad pentru tine, ci penttu slava lui Dumnezeu. Avva Sisoe spunea: .. Ce! te se tine trebdgalin stlPlla fmplinqte /aRid Strip/HT'd'. Toate virrutile cons tau in aceasti derasare de sine. Nimic facut cu

43 citat de Bianchi, op. cit., p. 79.

44 Linistea nu inseamni absenta sunetelor, ci absents egoului (de Mello). Atund actiuneacontinud, dar in lllumrul tau tikerea e deplinli. In ace:asti stare de spirit va fi scris Basho acel uluitor haiku: "itltte canterol pas ani/ ~i lini\ite/ ce se afl:l ?" Nici un gand nu mai bazaie, nu re mai distrage de la a fi deplin prezent in ceea ce facio Once ai face, inaintezi pe Cale: eel ce s-a debarasat de povara egoului pi~~te voios in once cUpi, rezoneazf cu toate fapturile. in suferin~ ~i rristete omul se inchide in el insu~i. Bucuna, fericirea, mcanta.rea il ajutii sli curg.\ la unison cu intreaga existen¢. Voiosia, blande{ea, bucuria, nemanierea, buniitatea sunt de fapt fiice ale lepadarii de sine.

4;' Ciid cum i-ar mai putea fi frica celui ce s-a Iisat cu torul in marta lui Dumnezeu? 46 PrJteric, Iosif din Panefisi 2.

47 dad re dis-preruiesti, dad nu re preruiejti, dad nu te socoresri a fi cineva, dad nu te masori pc tine insup. daca "nu te numeri cu ceilalp" dupa 0 traducere mai veche. ,./\ te arunca in fata1ui Dumnezeu, a nu te mllsura pc tine insup. ~i a da la spate vointa proprie sunt unelte ale sufletului" (Pauric, Pimen 36).

411 Palmi, Pimen 81.

49 idem, Nil 2.

5.() Cel cc a invatat sa se abandooeze nu mai cunoaste graba, lasa lucrunle sa se desfasosre in firescul lor, lata 0 istorioara care expliciteaza acesr lucru, dar si flexi.biliratea ceiui ce s-a abandonar fluxului proniaror al evcnimentelor: "Acurn mulre secole, un c:llugar a luat hotarirea de a cipan in careva mii de exemplare scrieri reJigioase importante care nu erau disponibile in limba lui. A ca}litorit de-a lungul ~i de-a latul tilrii pentru a stringe banii necesari, cxprimandu-si recunosrinra cu aceeasi solernnitate ~i faia de cei care daruiau mult, ~i fara de cei care daruiau mai pupn, Dupii zece ani a strans suma necesara, dar, chiar atunci un mare fluviu a iesit din matca ;;i multi oameni au clmas fad nimic. CaIugarul a cheltuit top banii strin~i cu atata trudii pentru a-i ajuta pc acesri oameni sarrnani, A incepur din nou sa stcingil fonduri. Au trecur din nou c:lpva ani pana a reusit sa strlioga intreaga suma. Chiar arunci s-a declansat 0 epidemie ~i din nou a cheltuir top banii pentru a-i ajuta pe nevoiasi. A luat-o din nou de la capat ~i dupa 20 de ani de d.od Iuase hot:lcirea, visul sau s-a implinit. Blltcinii Ie spun copiilor ca tiparirea s-a rncut in trei edirii: primele doua sunt invizibile ;;1 superioare celei de a rreia" (preiucrare dupa Anthony de Mello, Rugriciunea brotl/tei. Editura Mix, Brasov, 2003, pp. 111~112).

51 0 minune, a miracol, tai lemne, car apa ,

165

egoism, posesiv, non-detasat nu poate fi un lucru bun, 0 virtute: Fa orice lucru detasat, debarasat de parerea de sine, de egoism. Bucuria noastri sta in exercitarea feluritelor noastre puteri in slujba omenirii". Atunci activitatea noastra se regleaza farii sa se mecanicizeze, 0 mundi pe care nu nevoia 0 ata\A. ci bucuria sufletului 0 insufleteste. a astfel de mundi nu va mai fi 0 imitatie oarba a multimii, 0 supunere la~a modei. Cu ea dobandim constiinta ca: ,,Ei e IncepulIIl Ii gorptlli tllturor mcruri/or p vedem ea Ei este iiJlOrul Ii Indemnul mllncii noastre Ii desrlvarfirea ei, p de aceea mcru/ nastr» e Insopt de pace p bllemic',53 ...

inclinim Mereu sa despartim bucuria de munca, Ziua de mundi nu e ziua noastra de bucurie, pentru aceasta ne trebuie 0 zi de sirbitoare, dici in restristea in care suntem nu putem gasi 0 siirbatoare in munca noastrii. Raul ~i are sarbatoarea in necontenita lui alergare, focul in izbucnirea flacarilor, parfumul florilor in striibaterea atmosferei, dar pentru noi nu e sarbatoare in munca noastra zilnica, Munca ne covarsesre fiindca nu he putem desface de noi (de ego) si sa ne daruim deplin si bucuros ei. Oamenii spun: "FtK mllite osteneli, mti rog tilde/ling, In.rd nil se Intdmplti nimi!'.

Orice putere am avea, ea ne vine din Sursa Originacl, de la Dumnezeu. Nu ne apartine cu adevarar, Not suntem doar vehiculul. Deci atunci dnd egoul incepe sa fadi ceva nimic nu se intimpla. Secretul e ca sa faci ceva fiirii a aduce ~i egoul (posesivitatea, atasamenrul, rnandria) in acea actiune, Dacii poti sa fad ceva Iara sa::.~ aduci ~i egoul, totul se va incimpla de la sine.

Eugen Herrigel, un ginditor german, se afla intr-o manastire din Extremul Orient. inv:lta ttagerea cu arcul, iar maestrul i-a spus: "ingtiduie-i fortei tJiefii sti finteased p las-a 101 pc eo sd dea drumul fa siigeaid. TN sd nu faci nifNi!'. Era dificil, aproape imposibil pentru un om ca;e intreaga via\A ~ .... filtrat totul prin ego", Lui Herrigel i-a fost imposibil sa inteleaga; "Daeti nN slobo~fSe ml siJt!ala,cine", . s-o jaeti? Daeti nil fae nia un efort, nu se ua inkimpfa nimic'f>5. Timp de trei ani s-a aflat acolo Irnpreuna» cu rnaestrul lui. A invatat acta in complexitatea ei - pe cit de complet a putut. Tinta sa era sura . suta exacti. Siigeata ajungea intotdeauna la ~ra, msa rnaestrul continua sa dea din dezaprobator, spun and: ,,Asta nil inseamnd ninti!'. Rezultatul era sura la sura exact, dar ffil!estrtl~ spunea:

"Asta nu e nimic; nu ai invapt nimic. indi esri 1M eel ce da drumulla sageatiL lar pe noi ne intereseaza ~ta, ci tu. Pe noi nu ne intereseaza celalalt capat, ci persoana tao Tu esti '[inta de acolo nu e tinta propriu-zisa, Cand sageata va fi eliberata fira ajutorul du, cand vietii te-a luat in posesie, numai atunci s-a intimplat, pentru di tragerea cu arcul nu este SC{)PlllP!l!

te Iasa in mana lui Dumnezeu este scopul". Maestrul spunea: .,Chiar daca rateil - ehiar dacti . de tot .tinta - este irelevant. insti nu ar trebNi sti raleij Sur sa Origjnaril'. Herrigel era disperat. ~i cu cit ..

mai disperat, cu atit mai mare era efortul egotic pc care-I facea. Cu cat incerca mai mult, cu-." maesttul ii spunea: "incd nu ai tnvd/af'. Apoi a venit 0 zi in care Herrigel a gandit: "Este· .

52 Rabindaranath Tagore, Ca/ea des.waqirii, Edirura Karo, Bucuresti, fara an, P: 129. S3 idem.

S4 eu rnananc, eu donn, eu fac asta sau asta, CU, eu, cu ...

55 Existii un efort-fara-de-efort, cand ceca cc facem facem detasar (de ego) ~i exista un efon egotic, Doar pe acesta din urmii il cunostea Herrigel. Eforrul nostru e necesar, dar el trebuic sa fie din categorie. Dumnezeu, afirmii parintele Arsenic Boca, nu-ti cere imposibilul, dar posibilul p-! cere - cere efottu1 personal. Dupa Sranrul loan Scararul, 1a judecata de Apoi Dumnezcu nu te va intreba de .

trait precum Moise sau Ilie, de ce n-ai avut osteneala Sfantului loan Botezatorul, dar te va intreba de .

facut ceca ce ai putut face. Giuseppe Ungaretti scrie imr-un minunat micropoem: ,;intte £1oarea £1oarca daruita, inefabilul neant". 0 distants irnensa desparte potentialitarea de acrualizarea ei.

166

,

. fill se poale fntampla. T rei ani inseal/lna 0 perioadd suftcient de lUlIga. Am jdmt atatea eforturi if/nicl'. S-a . simpt frustrat, I-a spus maestrului; ,Ai vrea sd plee. Nil md ea asia ~ste pentru mine. Mi se pare imposibil de in/eles. Am jiJmt tot a am pili Nt insa nil se tntdmpid nimil'. Maestrul a raspuns: "Tot aea ce fdceai, fiiceai egotic; nil idsai forta vielti sa facii nimic. III qti obstacobll ti" .. Herrigel a decis sa plece. in ziua in care pleca, s-a dus sa-i spun! la revedere maestrului. Maestro! antrena pe altcineva in acel moment. Herrigel c/.oar states acolo, Pentru prima oad ~a relaxat, neobsedat de propria (eu~ita, pentru d. acum era pe picior de plecare, deci renuntase la efort, la acel efon egotic, ~i deja nu mai avea wei un scop in sederea lui acolo. DOM stAtes linijtit ,i fJ ptivea pe meestru lirA oehii dorintei; ambipei, tmplinidi: // privea pur §i simplu pe maestro §i pentru prima oara. in trei ani ,i-a dat seama ci nu maesttul era eel ce dadeadmmulla si1geata., ci forra vieJii Sageata era lasata de altceva, ceva care nu provenea din ego, ci dintr-un dimolo. Scltea acolo ca ~i hipnotizat. S-a apropiat de maestru, i-a luat areul din mana ~i a dar drumulla sigeati, iar maesttul a spus: ,,Exact, ai rUIfII'. Iar Herrigel a seris: ,,.y till acum care este difmnta daca flrta vielii Ii dJ drnmlll Ii dacd ii dall drumlll £lI'.

T otul era acum atat de dar, nimic nu trebuia lamurit, nu era nevoie de absolut nici 0 explicatie", Acum putem intelege intrebarea retorica a lui Tagore: "Cllm ma pot i'ntoviirdp ell Tine,

dealt In aeeasta mllnca a mea, care a devenit mllnea T a(',S7. '

Patericul ofera modele exemplare ale acestui mod de situate in existenta:

Povesteau despre loan eel Pitic, ca dupa ce s-a retras la Sketis, langa un battan din Tebaida, a trait in pustiu. Parinrele sau a luat un bit uscat, l-a rasadit ~i i-a zis: "in fieeare ~ stropeste-] ttl cate en ulcio,. de apa (proaspiiJd), pana eand sa rod?'. De 1a ehilia lor panli la apa era 0 disranta mare, pleca la apusul soarelui ~i se intorcea abia dimineata, la rasant .. Dupa trei ani baflli a prins viata ~i a rodit. Batranul a luat un fruct ~i l-a dus la biserica, spunand fra~or: ,.Luap ;i maneap'jruclul asculidrir5S•

Avva loan Persul este ~i el 0 instantiere potrivita a acestui mod de a trai neapasat de egoism ~i posesivitate:

Locuia in Arabia Eglptlllui Ii a tmprumutat, odatii, de fa sen /rate un galben, ca sJ-;i cumpere pan~de in pentr» mcru. Alt frale a venit 10 dallSlIl Ii l-a rugal: " Te rag. avva, da-mi 0 buciificd de panza ca sd-mifac 0 haind". EJ i-a dat ell bUClirie. Apoi inca lin frate a venit 1'·1...a rngai: "Dd-mi a bued/ied de pfltlza ca sii-mi fac 0 baind". I-a dat Ii lui. Au eernt ;i altii Ii le-a dat tuturor simplll, CII bucuril'J. La IIrma a l>enit Ii stOpanul galbenului, ca sa i-I ceara inapoi. Biitranul Ii zjce: ,,Mii due Ii fi·/ MIIC". Dar CJttn nu avea de IInde sd i-I dea, s-a dus fa atma Iacob, diaconul, ca sd-i ceara lui 0 moncdii fi sa-i Intoared fraleluj datoria. Cum mug,ea e~ a giisJt un gal ben pe jos, dar nil s-a atms de el: a flCUI 0 rngaciune fi s-a lntors fa chi/ie. Fratele s-a inton iardfi, sacaindu-I sd-i lntoarcii datoria. Bdtranul ii ifce: ,,Am ell gn}a de asta". A pleeat din nou Ii a giisit moneda pe jos, unde era p. pn'ma datd. Din nOli a facut 0 rugiiciune, dupd care s-a tntors fa cbili« A treia oard fratele a

venit sd-I saeaie. Elitranlll ii ~ce: "De data asta {i-I Mue negrefit". A ie/it, a mers pnn Iocul ace/a Ii a gari! galbenuf unde era ,i mal inainte. A JaClit (I nlgacillne Ii l-a lsat, apoi s-a dlls la alma Iaeob li-i zjce: ,,.Awa, cdnd veNeam fa tine am gdsit bar/ul acesta pe drum. Te rog, dJ de veste prif; imprd1m'mi, sd ns-! fi purdut aneua. Iar dacd-] gd.rqti pe stJpan, dd-i-] inqmi". Batranul s-a JIIS, a fntrehat peste tot vreme de trei iJk, dar n-a gasit pc 1timetIi care safi pierdut banul. Atunci bdtrdnlll ii rice awei Iacob: "Dacii nu l-a pierdut nimeni, dJ-i-1

56 Prelucrare dupa Osha, Doanna suprema, Editura Mar, Constanta, 2006, pp. 285-287. S7 Tagore, op. cit., p. 154.

58 Pataic; loan Colav 1.

59 sa observam din nou aceasta abandon are rotala in mana celorlalti.

167

fraJelui cutare, penlrN cii-i sunt indatorat fi cand veneam fa tine ca sa ft rog sa mti o/lIJi sa-mi pldtesc datoria, I-11m gasit pe jos". Balranul s-a minunat ca., defi avea atata nevoie, nu l-a lllat imediat fi nu i I-a dot jrateluj. ! nca un lucru uimitor: daca vtllea dneva la dansul fi asea nevoie tk VTtIIn iucru, nu i-I ddJea el insup, a !pllflea: "Du-te fi ia ce-Ji trebuie". lar cdnd ottla II adMaa Inapoi, Ii !pllnea "P,lfle-I Ia iocul lui". lar daca nu-I aducea i'napoi

nll-i punea ninzil'O. .

Se povesteste d miriapodul era foarre fericir pani ce 0 broasca, in joaca, i-a zis: "Spllne-mi, te rog, care pidor Vine dupa cam". Aceasta n scoase intr-atat din minti ineat cazu zapacir in ~ant tot gindind cum face el de alearga, Indemanarea miriapodului de a-si folosi simultan picioare1e nu {ine de 0 invitare. de 0 metoda, de 0 tehnica, Eafunctioneaza spontan, natural, ingenuu, £anI crispare. E un dar. Ea e cea care il ghideaza pe orice artist sau meserias autentic, e insi~i puterea lui creatoare, izvorul inspiratiei sale .• ,Acea.rtJ putere est« blocaki alllnd cand omlll Inceami sa 0 sltipanea.rcd cumctotie p tehnici jormalt'>f>!.

Sfintul, asemeni copilului, artistului, rneseriasului, nu tnai traieste la nivelul mental. Exista insa 0 mare diferenta intre ei: spontaneitatea artistului e una naturala, irnanenta, cea a sfintului e supranaturala, rranscendenta, harica. Cand ne nastem mintea noastra e doar 0 samintf. Ea incoheste ~i creste extrem de incet. De aceea copilul e ca un anim.a.tu~. El, ca §i animalul, ca §i nebunul, ca ~i artistul, nu traiesre prin minte. Top sunt imprevizibili, E necesar ca mintea sa se dezvolte, dar e la fel de necesar ca mai apoi sa fie transceansa. Aceasta 0 realizeaza sfantul. Acesta nu mai traiesre prinrninre, ci prin har, prin Dumnezeu. 0 tehnica foarte dificila sau 0 acumulare enciclopedica de cuvinte de intelepciune e doar "b imiltm mdiestrilii, 0 sponialleilak faJ.rd in ca~ plantficana menl4 nil se obsem1>14. Un reolog, in sensul non-etimologic al cuvantului, poate vorbimult rnai frumos decat un sfint.

La un concurs desfasurar in Anglia intre sosiile lui Chaplin, acesta a participat ~i el incognito ~i in final s-a clasat pe locul doi! Traind prin minte pierzi miracu1osul, taina, freamarul, celebrarea vietii, Nu accepti ceea ce nu intri in ~abloanele tale atat de inguste. ~i viata are 0 bogape inimaginabila! Cum ai putea sa auzi prin minte "mll~ ftull~lor de primiiuard on aripik g~1or ~Ziii,",; sa te bll(lln tk sunetul bJalld a1 vantuftti aie'l.alld pe ape. de miroslII lui. amlfal de pl04ia am~ Stili (JIfJlllat de escll!a pillIlJIII' (0 capeteoie Seattle). sa celebrezi dansul fu1gilor de zapada, intr-O ninsoare lini~tita pe inserat ... sa simti pulsatia tainica a harului in cele mai umile lucruri? Adevarul nu poate fi cunoscut teoretic, ci doar tclit. Nil pop Iriii i'n casleiele de nisip ale minfii. Mintea e utili in lumea facuti de om, in a.studia lumea exterioara, dar nu in ceea ce privesre problemele launtrice ale omului.

Un frate il lntreaba pe avva Varsanufie: .. Cand ma i'lIIioiesc de 1111 Imru, data sa·1 fac Sail nil, spulU-mi ce sa fad" ~i primeste urmatorul rispuns: .. O"d se itltfte lrebllillla sa faci UII iuent, roaga pe Dumne:ZYII de lrei 0';, cerindM-i si 1111 rdldt:efti. 5idaca rimii in aceta, glnd, fii ce-p spulle el, cdd el "ine tkla D1IIIInetyu Ii IIU deJa tine. Cind IIU dobinde/ti siguran/a. inmabil-i pe Pannp'~J .. Sfiintul Macarie de la Optina sfatuieste §i el: "Daca este netlOie sa iti rapid 0 detiY(je Ii iii dai seama ca lrebuit sa Ie sfiilllitfti (II ci"eva desp~ subiecllli care te preocupa, dar nu ai p« nimeni /anga tinc care ar putea sa Ie qjulc, alearga Ia D1IIIIne:zyu, O/a cum lie pova/Niesc Sfinfii Pdrinp, Ii are-l qjutorul de lrei on. Dtpd aceea, fa ceea ce te

iumineata EI'. ~

60 Pareric, Avva loan Persul2.

61 Alan W. Watts, Calea zen, Edirura Humanitas, Bucuresti, 1997, p. 48. 62 idem.

63 Filocalia Xl, p. 694.

168

,

Viata e mereu imprevizibili ~i a te raporta la ea prin sabloane nu e deloc potrivit. Se spune un wan avea un cal superb, un exemplar de rasa, pentru ~eilalp. silteru it fericeae, intr-o calul nu s-a mai inrors de la pas cut, astfel cil vecinii s-au strins ca sl-1 compatimeasci .pentru nenoroc. El a spus doar atit "Poate c-o fi lJfa, poate (a n-o fi ajd'. Peste careva zile caluls-a aducand ell el ~apte cai saIbatici., iat vecinii s-au minunat pentru norocullui Elle-a dat insi

·'a(,,~'<:;"'~ replica: "Poote c-o fi-tlfo, poate cd n-o fiafd'. in ziua urmatoare, fiul siu a incercat sil puni,aua unul din call salbatici ~i sa-I cilareasea, insa a fost aruncat din ~ sisi-a rupt piciorul. Consstenii s-au infiintat din nou pentru a-l companmi ~ul a rispuns invarlabit "Poak (-() fi t1fa, poau cd n-c fi . tJfd'. La Scutt timp, s-a pornit rizboi ~i top. cei tineri au trebuit sa piece la oaste, doar OOrasla . sateanului ramanind aeas! din cauza accidentului hipie. Cand vecinii s-au strins din nou penttu a-i . spun; cat de bine s-a sf'aqit torul, aq auzit din nou: .. Poate t-o ft Ilfa, pnau ca n-o .ft tJfd.r...

Orice siruatie e aut de complexa incat mintea noastti nu 0 poate cali fica. Dad in ,tiintl. in a patrunde tainele lumii materialnice, indoiafa a devenit unica metodologie (de Invesdgare), in cele duhovnicesti, inmdertla e unica metodologie. Tiranul de rnai sus e 0 insrantiere a lui Iov:

"Domnll' a dat, D011lnlll a mat,fie IIJm1ek Domnllmi hilfetNtJd1ttaf'(Iov 1, 21).

Cand traiesc prin credin!a, prin incredere, nu prio mica ,i infatuata mea in(lieptilille, atunci toate le primesc cu seninitate ~ recunostinta. Cind tt'iiesc prin minte, dnd eu decid ce e bine .Ji ce e rau, atunci ,i cele mai mirunte Iucruri 0 sa rna dea peste cap. "Un copi4 Iagrdtfjnifd, illcurra la ip inc.a/fe cizmllliflit. Pentru fa nil Ie tiestllml, a arlit aJIIJof'lli edReatoatri. Ot tot /nulll P illlpinnJ, •• 1111 voitm nicitkann Id illtre. Pina cAlld a rell/it tohlfi ltiff '"ealfe, MII(fJJoaf'd i-aN' opbtd bmlMtIIU tie transpirape pc pllk. De aaea IIjJfVf.Ij>e cd i~ dat lacrimilt eand copilMl i~a !?fs: - Doamlfa, dar SMIII prtse inveb ••. j IItr-atktH1r, mill pille grPt... Nil a fost CII nimit mm IIfOr Id Ii I(()ata ciZ"'lIlifele deeat Ii i Ie jJmI4. lotllji a reI/fit la qi pdstre~ calm., pdna cdntJ t:i~IIJi(lk aN jolt iar fndlf.ale~ 141m sJNioare pejnntk, dar tie data ated.f1tJ IZ/a CIIm trebJlia. insa atliM htiiefeilll a !?ft: - Citf'llllilek astea IUIlNllt ak melelflill,he sa /ipe fa el "De ce lUI 11Ii-ai sjNIs?'~ etillcaJlJana fi.o mllicat hllta pinea 0 daitJ s-a ehillllit Iii 1/ desra1(e. and 1.0 terminat (hinll/ descal(atlllm~ bdiefeml ;.0 PIlI: - 51111t t:i~Jifele jlaklMi meN. Mama .;.0 ~ la k IlKait pe astea ~.-·ACII1II ea nil mai Ilia ce la facti •.. Sti plJnga IaN Sa nU1? A mqit lollqi Iii Itmllli- INfltimk1 rtibdare penlT'N a se iNpta din 11011 (II t:i!(?1llllileie. Clmd, In sf!JrIit, l-« in(difat. illainu de 0-' tn'mile aftlrli Ia

Joacd, l-a fllMbat: - .fi amm, IllIde iIi IlIlIt mtiJlllpk? Yn/nHe la Ii k Plill in ma;,,; ea Sa PO!i pleta afd - u-am bdgat In d~ulife co la 1111 k pieM ... ".

Dad ttaie~ti prin minte, inevitabil, candva ip. vei pierde dbdarea, nu vei rezista, cindva vei exploda, A trii prin rninte inseamna a trii in timp, inseamni a intreba: cdnd?, palla cdnd?, de a (eul mie .. .)1'J Csnd ttaie~ti prin minte, vei interprets tot ce se intimplil. tot ce p. se spune. Vei fi de acord sau nu, dar nu vei accepta eu adevirat, nu te vei abandona in mod real. A fi ucenic, a te lisa in mana unui pirinte, inseamna a nu mai trai prin minte'", Dad ucenicul it asculti pe batrin prin rnintea sa, prin ~abloanele sale. transformarea nu se va produce niciodata, E1 va r.lmine acelasi, Metamorfoza ate loc doar cand dai "mu/{tlmire penlrll toate" (I Tes, 5, 18), cind, odata cu Sfantul loan Gura de Aur, pop spune "S lavii/ui DlI11Ine:?!1I penlrN toate!".

M Cand au mai triie~ri prin minte, nuse mai pune problema dad lucrurile sunt asa sau nu sunt asa, Arono le accepti put ~i simplu, cu credin\i ~i recunostinta,

65 Tocmai de aceea Sflntul Sava eel sfinjit didea voie sll.-~ fad chilie deosebi door monahilor ce dobindiseri. linistea rnintii, care nu mai traiau prin rninte.

66 Avva Isaia indeamnll.: "Striitbtip-w in oria dipd sa vi tkzlipifi dl propria voinfii ... nftMn;ama la voi4 propne aduce patea Ii llfeaza Minna intr-a tlon de impdcan". EI mai spune: ,,A ;ndMra toIMi adxce bldndtlea'~ Acesr a indNra tollli ar trebui cinr a accepta tolNI farti a ftltra prin miste, altfel, ca fi educatoarea, cindva vei exploda,

169

Cand traie~ci prin minte,· traiesti dupaun set de reguli (prejudecati) ~i tot ceea ce nu se potriveste eu de, nu vei purea accepta, nu vei putea sa dai mava lui Dumnezeu pentru toate; vei respinge, te vei indigna, Dad avva Macarie ar fi trait prin minte, atunci caud satenii I-au luat pe sus, S-a! fi opus, s-ar fi justificat, ar fi adus argumente in favoarea sa. Cand nu mai tcl.ie~ti prin mince, remarca cineva, nu mai exista nici 0 diferenta intre a accepta ~i a respinge. Atuncinici un gand, wei 0 pirere nu te mai poate influenta, nu re mai poate perturba: nici respectul, nici disprejul celorlalti,nici succesul, nici esecul, Totul este in regula asa cum este, Curgi Impreuna eu existents, inrr-o state de imperturbahilitate. E ceea ee avva Macarie l-a invatar pe un frate care s-a dus la e1 ~ i-a zis:

,,Avvo, spN1te-mi Cltv!lIIt sd ma mantuiesc! 5; i-a is bdtranul· dU-le fa mormanl Ii ocardjte morfii! Deci JucJndu-se fratele a oceirat fi a azydrlit CIt pietre fi oenind a vestit btitranulili. oJi i-a tl.f batranul: nimic nu fi-au. griiit? Iar eI a riispuns: nil. I-a rjs Illi btitranul· ds-te fl· maine p ij .rkivqte/ Dea mergand frate/e, i-a .rlamt tfrand· djXJstoJihr, .ifinlilor Ii drepfilor! oJi a venit la batranul fi i-a tis: i-am slawt. 5i-a ~s batrtinlll: nimic nu ft-au r;;splln!? A :& fratele: nu. l-a :{!s lNi batriinui: flii CII cate i-ai neanslit p nimic nit Ii-all raspllns p cu ('ate i-ai skivit fi nimic nil !i-au groit? Afa fi tu, dacti voie;ti So te mtintmepi, fa-te mort; nk; nedreptatea oamenilor, nia Iouda lor sd nil 0 SOtrJte;t/~ ca ai morfi .fa fo fipofi Sa te mdntuiejti'w7.

In acelasi sens, marele biitran rnai spunea: "De .f-ajacut i'ntru line deft1imana ca fautJa Ii sdrdci4 .. ca bogii{ia !i lipsa CO indutularca, nu vei muri"68. in dobandirea blandepi ~i a lipsei de manie, dup:l .. : inviitatura .Sfanrului loan Scararul, intr-o prima erapa trebuie saavem grija ea buzele noastre sa taca, chiar dad inima este rulburatii. in etapa a doua,: e randul gindurilor sa taca, Nevoitorul va observa doar fluxul gandurilor, lara a le alimenta in vreun fel: niei au se va complacein ele, rWi nu se va impotrivi lor. incet, meet, acestea se vor sringe, de~i inima va mai fi putin tulburata, 1'0.:· final, oricat at bate vanturile jignirilor ~i ale necinstirilor, pe rnarea sufletului va fi totdeauna lini~te69.

Gheron Iosif ne invata ~i el cum sa nu mai traim prin minte. Pe cat de simplu, pe acit

gren:·

,,A iIIcra rngaciunea mi!l{ii itl.feamnd a te sin pe tine insuli .fa spui continlill rngaciunea cu getra. intrmlpere. LA incepllt repede; sa nu aiM limp mintea sd nascd ganduri. lrecatoare. Sd ai atentia eotJ'CIJ1IIf1j nllmai asupra Cltmntilor. "Doamnc Iisuse Hristoase, miIPiCfte-mti". Dupa mult limp (de rostire CII .... _~~.,".'" obifnuiCfte minlea Ii 0 spune de la sine. 5i te indu!cefti de ea ca Ii cand ai atea miere in gum $i dore/Ii

pHi. Daco 0 lap, ifi pare foarte rd« ... Daca vei putea sJ spui rugacillnea neincetat p cu voce, in dOlla-tm

vei depnnde. 5i te ttallfllb,£ harnl;i te ua raeon binefacdtor. Numai sa pop sa 0 spHi Cfi voce Ii fora Cdnd 0 va prelua mintea, atunci llei inceta sJ 0 mai splli cu gum. -Ii iarrlji, daca mintea 0 lasti, incepe de fa .

a (i sprine gura. Toata strddania este trebu;ncioasa atunci cand 0 !pili CII gura, pana canJ se ua aef)fn",~ i'ncput. Apoi, in top ani; VieJii tale, 0 tei spune CII mintea Jara osteneald".

Omul profan nu poate concepe un alt mod de a trill, decat prin minte sau prin Lucratorii rugaciunii vor descoperi cii aceasta e doar interfata, Gheron Iosif continua:

"GJnd mintea qjllnge sa..fe obi!nuiasca fi sa se umple - sa 0 i'ntiele bine (rngdciunea) - atunci (j in inimti. Pentr« ca mintea ta este cea can hrdnefte sufletu! Lucrarea ei este aceea de a cobori in inima vede .fall aude, fie bun, fie rtill, deoarese in inimo este centrtfl puteri; duhotJllicCfti p trupCfti a omului, min{ii. Dea, cdnd eel care se roago fJi pozepe mintea sa nll-Ji imaginci! nimic ji este atent numa; fa

67 Pateric, Macarie 22. 68 Idem, Macarie 19.

69 Cirat de Sffmtul Macarie de la Optina, op. cit., pp. 58-59 .

170

.....

~11,:;cillrmi", atJInti respirand IIlor, ell oancare eforl fi voinfd, 0 pogoard fnimmii p 0 line inliiuntr1l p spune (1/ rNgdcilinea: «Doamne lisxse Hristoase, milniqle-mii». LA fnaput, splint de ca/eva ori rugiiciunea Ii·rupird daki. D1IjJti aceea, cand mintea .re obijnuiqte sd stea iii inima, spune·1a ft«are tespirafit 0 datd rwgikiNIJetJ:

Iisese Hristoase» fnsNjMn&4 p: «I11tJujefle~md» riJJJlfldnd. Ateasla se fate pana ttinJ barill

;JNl'flne~~'sc va IImbri p ua lutra in suflet. Dupa aaasta, roilli esle rontemp1afie (ve. dJlhotmiceaseJI'.

Acum omul nu mai traie~te prin minte, ci prin Duhullui Dumnezeu. PaOl\ a ajunge msi

sunt multe ttepte. '

Incepatorul, pentru a nu .gresi, trebuie sa se roage pentru oricelucru, asa cum sfatuie~te avva Varsanufie:

"PJ~/e rotdeaJllla pe DllJ!lfle~ In thhullau, T'/Igtndu-te pentru orice mfT'll Ii pa,qte (II hotiirire pe cdile Iaie. NllcfiNta sJ piaa' oamenilor {i vei pn'mi ha1'1l1 lui Dllmneifll. Old cei a (alllii sa plata OtJ1llmihr sint streini de DJlmne~fI( Ii Dllbul ltd Dllmne!(fll 1'11/ este i'n d. S d ai Dllbul lNi DlI11Int'(!lI p: EI Ie va /mJaftt taate precum e drept. Gid fJrti EI flU pop izbuti cetJa (JIm se (Iivinl,10.

Pentru eel ce n-a deprins nici simpla rugaciune de Ceaslov, exista ~i .tiI pur otnenefti, inrroductive, pentru a inv:lra sa fiintezi la nivelele mai profunde ale ffintec a trill totul fie pan acceptare, fie prin respingere, Cand simtim ca pierdem 0 stare de fericire, Incercam cu dispetare sa ne agatam de ea, desigur, tara a reusi. Se poate, totusi, face eeva? Am citit un rlspuns profund:

"Ort de cme on se ua mat' fnidfllfJla asta, nN fii nifericit, las-o sa se i'ntompk [i actept-o. LMmIJ iista e greN. Cand ftridrea sI/rvine, 0 accep~ cand te simp ftricit nu·1i pui nid 0 Intrebare de genul' (De ce s-a incimplat? De ce tocmai mien). FenCirea 0 accepfi. Dar .and vine suftrinta, cand vine ne/mcina, imeJidt It intrebt': «(De ce s-a intiimplat? De ce tocmai mh?». Poarts-te la fel cu amandoua, ai aceeasi acitodine fata de amandoua.

Exista doua posibilitati: fie sa faci eu nefericirea la fel cum ai racut cu fericirea, fie sa faci eu fericirea cum ai facut cu nefericirea", Fie le accepti pe amandoua, fie le respingi pe amandoua, $i atunci va avea loc 0 transformare", Daca Ie pop accepta pe amandoua, atunci cind

70 Filocalia XI,;., p. 694.

71 Aceasta a doua modalitare ne e mai putin la indemana. Am g.\sit-o bine exprimata intr-o poveste. Un irnparar le-a cerut in~elcpplor de la curte 0 propozipe cit mai scurta, care sa-} ajute in momentcle dificile. Ternandu-se sa nu dea gre~, inva;aru au mers la un pustnic, care le-a' scris pe un petec de hsrtie parru cuvinte. Majesrarea sa nu avea voie 5-0 citeasal. dedit inrr-un moment de cumpana. S-a luptat mult cu curiozitateafiJtl bolfii luminall: ~i pana la urms si-a biruit-o. A pus hartiuta sub diamantul inelului. Anii au trecut. Uirase de

• aceasra incimplare. Dar, s-a intfunplat ca irnpararul vecin a venit asupra sa cu oasre multi1. Pierdea bliti1he dupa b;'ttlllic. Printr-un concurs neferidt de imprejur.lri s-a trezit singur, urmarir de vrlijma;;i. Urea muntele simJind in ceafii rasuflarea dusrnanilor, A apucat-o pe 0 carare pe care n-o cunostea, Alegerea s-a dovedit neinspirata. !..a capatul ei era 0 prapastic. Arum si-a amintit de hamu~. A scos-o. Exact patru cuvinte: ,,-}i asItJ va /mil'. Irnpararu! a simtit cum i~i recapiid linistca, lncrederea, Pasii unnaritorilor se auzeau tot mai stins, 0 luaseri pc aid orare. Suveranul si-a adunat din nou oasre ~i a reinceput Iupta. Biruinp a fost pioli. la urma de partea lui. o victorie riisuniitoare, cu arar mai muir cu cat vrajma~ii crau mai numeroji, mai bine inarmati, Cand s-aintors in cetacea de scaun, pe un cal alb, a fost primir asemeni unui zeu. in ace1e momence de triumf si-a atins din gre~ealii inelul: ,,$; asta ua trea": Chiar atunci, alesul Cerului a simtit cl se incimplase ceva, cii nu mai era acela§i. Incepu sa in~deagi inviitarura pusmicului: sa primesti egal §i fericiri1e ~ nefericirile pamante;>o: ploaie sau scare, zi sau noapte. Mai mult, sil tdie;>ti la acel nivel mai adine, duhovnicesc, la care bucuria launtrica e am de intensa, meat fcricirile iii nefericirile pamantc~ti rwan nisce umbre,

n lam 0 povesre chinezeasca, piatra de poticnire penrru mintosi: "i" tm1I1Hrik tk demu/I, fa "n infekpt a tAmiI 0 _fomtit-Jiscipu4 (art i-a eern1 sa 0 ins/miami. tn/tieplu/ i-a ecrul sii mmtge permanent fraza: "Nil biiga In !eama'~ Femeia i-a

171

vine suferinta accept-o ea fadnd parte din via{tl ~i, brusc, natura suferintei se transforms. Prin acceptare, calitatea se transforma - pentrU ell nimeni nu poate sit accepte suferinta, Dad 0 . accepti, ai schimbat-o, nu mai e suferinta, pentru di noi putem accepta numai ferieirea. intelesul mai adanc este urmarorul: tot ee accepti devine fericire ~i tot ce respingi devine durere, suferintA, neferieire. Nimic nu e fericire, nimic nu e nefericire - e doar acceptarea sau respingerea tao incearca asta, ~i, sa stii, p. s-a intamplat de multe ori rara sa-p. dai seama.

Iubesti 0 persoana, esti fericit, Accepti persoana, exista fericirea. Apoi vine un moment cand respingi aceeasi persoana. Persoana e aceeasi; nu 0 iubesti, nu 0 accepji. Persoana produce acum nefericire, iar aceeasi persoana a creat inainte fericire, Aeela~i obiect ip. poate da fericire §i nefericire. Asadar se pare ca obiectul nu e important. Totul depinde de tine, de faptul dad accepti sau respingi. Cel care poate sa accepte in mod ega! ~i suferinta §i ferieirea va transcende, dupa cum va transcende ~i eel care poate sit le respinga pe amandoua, Astea sunt cele doua cai, caile de bad ale transformarii, Dar amandoua fac acelasi lucru. Daca respingi fericirea nu pop. sa ill niciodata nefericit, daca accepti nefericirea nu pop sit ft.i niciodatii. nefericit. Problema apare din cauza ca tu imparti. Tu spui: asta e fericire §i aia e nefericire. ~i lmpartirea e in rnintea ta - realitatea nu e imparpta. in realitate, fericirea devine nefericire, nefericirea devine fericire. Ele curg. Sunt cele doua fete ale rnonedei, ale realitiifii pamante§ti. Omul duhovnieesc le-a transcens. Este exact ca piscurile §i vaile: daca exisra un pisc, exist! §i 0 vale. lac valea ~i piscul nu sunt in contradictie, e1e fae parte dintr-un singur fenomen. Dad respingi valea ~i accepji piscul, ai sa fii nefericit, pentru ca acolo uncle este un pisc, este §i 0 vale. ~i eu cat e mal inalt piscul, cu atat e valea mai adanca. A~a ca, dad. iubesti Everesrul, trebuie sa iubesti 9i vaile. Fericirea e ca un pisc ~ nefericirea e ca 0 vale. Du-te pe malul marii 9i medireazs la valuri. Valu1 se ridica, dar in spatele lui e un gol, 0 vale. Fiecare val e urmat de 0 vale. Cu cat e mal inalt valul, cu atat e mai adandi valea care vine imediat dupa e1. Asta sunt fericirea §i nefericirea - valuri. Ori de cate ori te afli pe piscul inalt at fericirii pamant~ti, urmeaza imediat nefericirea. A~a e viata, trebuie sa accepp, Dadi spui: ,.,Ampt nllmai pisCHTile, 1111 Ii viii/I', dai dovadti de pmsRe p ai sa Jii neJericif', Cand accepti numai piscurile, cauti sa evip. vaile. Nu te dai in larun de la a-p folosi siretenia pentru a evita ceea ce consideri a fi nefericire, Dar viclesugul nu te poate duce departe.

Se povesteste ca, odaJri, lin bmat a venit fa Moise, dorind sa fie invafat grailll animolelor, caei, a !(js e4 oamemi se jolosesc de limb<!i Itllmaipeitfrll a-fi proClira brana ti a-i amagi pe alfii Prin lIf7?Iare, cllnotljterea limbi; anima/elor s-ar p"tea sa-I P"na pc caiea credinfei. Moise nil era deloc domic sd-i indepiinea.reJ dorin/a, inirllCi;lt Ilia cd 0 astjel de nlnoa{Jere s-ar dovedi nefolosiloare pentm eL Dar CIIm omlll stan/ia, Moise a cef'Ht sfoml Domnllilli p, in eele dinllrma, /-0 invii/at grailll pasJrilor fi al emnikr. in dimineala IIrmatOaf'e, omlll s-a dN.r printre animak fi a all~1 0 disrofie mire cOCOl ti caine. Cainele ii "pro{a coco/llmi cd cillglliea bllca!elele de piine care ctideaJt de pc masa ltiipanNlui, de{l' or fi gdsit dill belfllg boabe de pommb CIt care sa se hrJneasca, pc cand cm"ele 1111 poate sJ mdnance decal paine. Ca sd-! impact, rocop'1 i-a SPill ca a doua !fj caml stdpdnului sa mllrt~ drept carr ua avea came din be/pig. AII!fjnd 4ces/ IIICf'II, Jtdpanlll s-a grabit sa vanda callil iar c!lineie, nemlll!lImit de lipsa manciirii, s-a legat iara{i de rot0l- Atllnci coco!1I1 i-a SP"S despr« c41ar cJ IIrmeazd sa

Jml'J4t til stnCiefe instruc,tiknik, jdrd sd e:{!t~. intr.o i!~ caso ei a I1Iot foe, dar eo i·a spus: ,,Nu bJga il1 .reama'~ Altddata, fiul ei a ca!(Jlt in apa. Ciind lin InciitrJr i-a atras atel1.tia, ea a rpus: "Nil bdga if: namJ". A respectat l1I stricte/~ il1.rlnlc{illm'ie inteleptubti, rmurztdnd fa lfimbuikobipmite care ii !reccou prin minh. J ntr-o r,j, cand JOfNl ei a uprinJ .focul pmlnl a j(l(e mite gogop, ea a arunca: in IIkiu'inanJ 0 bucatd de alkOl, Cart a tncepkt.ro sflrdi~. Au:;jnd ace] :rgomot,ftmeio a simpt cd a devtnit alta, cd cella s·a intamplat. A anlnca/ tigaia fa pamant, dupo care a inceput Jabala din palm~ p sa raJii. Conti," cd a lnnebkl1it, sop" ei a .rcuhlral-o Ii i'lItrebat-o: "De ee aifotlll asta? Ai l'nnebumt?': Femeia l~a rtispllns: "Nk biiga in seama':

Dli/'ii C(1fl! s-a dus fa infekpt p i-a povestil lot. in/eleptul i-a ro'!Jirmat cd a ob/illllt fmctul eel sflilll.

172

"

.~.

. iar stiipanlll a vandllt p catdrtil DIIjJt1 CofY! coco/ul a j>mJmit l'MOI1eo uliui roe, pe Ctfff stiiJMnull-o "wndut numaitkceU. Pierzt11uiu-p 1'l1~ cainele l-a OCtirtlt pe «JCOf ca Jiine. regtk miffCilfrJfilor, I. cqrf ace.rta s-a . ·SCII!(!lI !?}'ciind Ca rollll/, caJm fi cakinli IIIN~eri intr-atievtir, nmIIai ca stdJH1lmi lor ~e sa-i fIIiIuId, Imtbtd . astjei pagNba i~ ieOh/a a/lora. Dupa (Off a adJugat cd 0 doua ~. i1tJup staptinNi tmIIa sli .1IIOtlTa, Jrept petJeopsii ... pentru negopmle sale nednstite, ilfo cd IJ4 ji mancare din belfug pelflrN caine la maIa de m1ll0f'lllanta1Y!. AN~"" .ttctaSta, stdpdnNI s-a dIIs Moise 1fespus de abiiJNt Ii l-a rugat sa-I saive!(!. Moise l-a imphraJ pe DlI1II1Ie~N Ii a obpnut i'ngadNiIl(a ca omul sa moara iN pacea DomnlliHi71•

Nu trebuie sa :,;w dinainte ce va fl. Viata e frumoasa asa cum e, impredictibili, imprevizibila, dand peste cap toate sabloanele noastre.

ilftr-o cetate antica exista« doud fcoli ftlosofice rivale. Adepfii focama dintn !coli ip adNceau C1I ei copiii, cand venea« sa primeascd Inviifiitura, astfol ca ,ifii «lor doud fcoli If; aJesesera cate Uti bJiat care iJ a/uta Ia treburile cotidiene. CondllcakJrul primeia i-a spus tifNtorului sau: "Tine 1IIink.: en din fcoala llea"tId sunt dufmanii lIoftri. Ei sunt llifte oameni fOar/e penculofi Daca se IntOmpId sa te Inlllinefti vreodtHti Cli btiialtll din cealdlaltti, fogi cat pop de repede de el". Biiiatul se silnfta foar/e singur fi singllra bli dorinpi era Sa CIItIoasctipe dneva de vanta /Ni, cu care sa vorbeascti, sd se joa«. EI ii ascultase pe adllifi cum diseNtau desp" tot filMI de ftlosofti, dar nu inlelegea nimic din ele. Astfel, Intr-o di'mineafti, IntdinindN-I pe celdlalt biiiat, s-a apropiat fi a intrat in disCllpe cu et: "U nde me'!}'?" ./ljllt01ll1 de fa cealaJtii /coald se 4la de mai IIIl1itd vrt1IJt compania Invdlafilor p t''ncepuse sa devina fi el ftlosoj. I-a raspllns fi el din ce a au~t: "Cum adica? Nil exista ni11ll!lfi (Off sa meatga! Totul se InltUnplti de fa sine - ell sunt pncum o.funza moarlt1ln balaia vantuiHi. Cu,,; adkii sa merg? Este un nonsens! EN sunt o.fun:(fi In btitaia vantului. .. " CeJaIa/t Miat a rdmas mut de uimire. Pllr Ii simplN nil a ma; fliNt ce sa spunil. Imediat i-a trtcut prin minte: "Do, moe.rtrul meN a avut drepfale - ace/Ii oameni sunl perltNlop! Eu i·Oh/ PIIS 0 inmbare foam simpld p el.imi rdsplltuk In dodii!" Cdnti bdiatNl s-a Intors cu cumptIriiturile, i-a spllI mai marelui sau: "Te rog, iartd-1fIti, nu fHnII ascultat Ii Nile ce s-a llitbtplat. Ell i-am pus 0 Inmba" Joarte simplti ji ellmi raspunde "ca nu OOsld ni'meni care si meorga': InlJdtatui i-a SPIlI: "Este joar/e grt1v! Mlline, cand 1/ vei IntJlni din no« pe drulll, pllne-; din noll aceeaji Intrehare Ii tIacd dip ua nispllnde fa fel ca asta~ alund sa Illnmbi: $i daea nil stifId vd"tul?" Dimintota, biiiatul s-a trt~jt devrtlllt fi a Inceput salfi repete rtispNflSul prrgiitit cu 0 seara maink. A plecat sprr Iocul de In/awn Ii imediat CNItI 1-0 viizut, i-a pllS Intrtba1Y!a.· "Unde k dNci?" Celtifalt Ii rtbpunde: "Oriutuk ma dIIc pidoarele". Nici till a mlnfionat de vant! De aceasta dalt1 btiiatMl s-a s';mfit ca Iovit til traZ'"t. Rsqinat, i-a 11IAm /a prriftsond still Ii i-a povestit tot. .Aast« i-a repro/at: " Vezi? Ti-am spus cd nil trehJlie sa inm In fJ(Jrihi (II ace'; oamen; ptriat/Bp. Eu ltiu asia de ani de ~Ie. Dar, pentrR a Ie IlIthide gura, mml'lt, d4ca lfi va riisputuk fa fel, atund Intreaba-l' "Dar doca nu aveai picioare, atund?" Din nou S-aN inIal nit Ii l-a lnt1Y!bat: "Unde mergi?" "La pia{4, sii CNmpdr kgllme ", i-a rdspuns ceiliialt.

Ornul functioneaza prin mime, prin ~abloane, prin trecut, jar via~ curge in permanents, Viata nu este obligata sa se conformeze concluziilor omuluL Si, pentru 0 persoarul plina de informatii, viata este foarte confuza, E necesar sa inveti trezvia, rugaciunea mcud, inchinarea tacuta; sa triie~ti prin rugaciune, nu prin minte, Abia apoi, actiunile tale vor fi autentice, ziditoare, Dad nu stii sa ramii tacut, Intr-o inchinare profunda, taeuta, treaza, smerita, nonegotici, plina de recunostinta, atunci orice vei face va fi 0 reactie, nu 0 actiune,

Etapele vietii duhovnicesti pot fi rezumate atat de bine in concisa limba latina: disoiva et coagula. Ce inseamna di.rolva? Pe 0 fIla de Patetic citim ca Qvva Zaharia a fost inttebat: ce este dlugarul? Zaharia ~i-a luat culionul de pe cap ~i dlcandu-l in picioare a zis: .. Dacii cmeva nN~!i

73 Rumi, Mathnawi, Editura Herald, Bucure~ti, 2004, pp. 178-179.

173

~robeffe ara omlll dintr-InJlI4 aceh nu-i calugar'il4. E yorba de omul eel vechi din noi, de ornul posesiv, egoist, cornod, narcisic.Cocioaba trebuie dernolata, nu carp.itii, nu reparara, Pentru aceasta "trebuie so fad dovada curajlllui fi a hotOrOrii, .fa i/eprlfeftifrica ;i ignoran{a, .fa fo vigiknf ti rJbddtor, sa aden total situa,tiei dat?5. At1Inci PZPIt{te rdJjJllnsll4 apare re~/varea} minunea se prodNcl,76. Duoiva coincide cu aceasts zdrobire, eu aceasta dernolare, insu~i Dornnul s-a facut parta~ ei, desi era tara de pacat, Cand iudeii i-au eerut sernn, Elle-a :clspuns: "Ddrnmafi templNi acesta p in trei rj/e Ii vai tidica" (In. 2, 19), iar pe ucenici "a Incepuf sd-i Invete Co Filii Omlllui trebllie so patimeascd mlllte Ii Sa fte dejdi11loJ tit bairnn;, de arhierei;i de ciirturari Ii .fa jie omornt, iar dupa trei tile so invieif" (Me, 8, 31).

Parintele Sofronie de Ia Essex apela recurent la 0 afirmatie din Epistola catre Evrei: "infricofiiior mcru e .fa eadem in mdiniie Dumnet(!uiu; celui viti '(1 0, 31).

A re lasa in mana lui Dumnezeu presupunea accepta aceasra Iucrare demolatoare a omului vechi, lucru infricosator prin prisma adamica", Celebra expresie a staretului Siluan: "tine mintea in iad Ii nil det!1ddi!Jdui'~ vizeaza aceeasi experienta, Iadui monahului Antonie a fost ace! mormant in care dracii l-au Bcut una cu pamanrul, mormant din care a iesir apoi avva Antonie, Adevarul e, lnsa, ca "Sunt lumlri fata de care dcvii pregdtit doar cond ai invial In tie".

Proloagele istorisesc despre un cleric care a cazut in pacatul desfranarii, Venind apoi la biserica, elle-a miirturisit oamenilor fapta sa. Cand acesria au insistat ca el sa ramana in functie, el a conditionat aceasta de a fi ducat in picioare de top enoriasii, Renasterea lui n-ar fi putut avea lac altfel.

Din Viefile Sjinfiior aflam si alte rnodalitati de a realiza aceasta demolare a omului vechi, Petru Vamesul era un om extrem de zgareit, dar lucrarea Proniei l-a modelat asrfel ca nu numai di a inva{at, _ incer-incet, Sa daruiasca, ci in final nu numai ca si-a eliberat robii ~i si-a impartit toate averile, ci a poruncit unuia din eel eliberati sa-l yanda ~i pe el ca rob. Reversul acestei robii, acestei disoh», acestei lepadari de sine a fast nu doar dezrobirea sa duhovniceasca, ci coaguiarea unui om nou, calitativ diferit": "CeI ce se despoaie (de sine) pentru cei/alfi-, remarcd ultima odrasld princiard 11I0ldavd, se imbraca Inlm Hristos",

74 Idem, Zaharia 3, Un frate l-a intrebat pe avva Moise: ,,.Am lnainrea ochilor ce rrehuie sa fac, dar nu pot face. Batcinul ii zice: "Dad nu devii mort, precum cei ingropati, nu vei putea face nimic"(idem, Moise 4).lnrrebat cum devine un om mort penrru aproapele sliu, acelasi avva raspunde: .. Dad omul nu va crede in cugerul sau d esce de rrei zile in mormant, nu va ajunge (sa implineasdi) acest cuvint"(idem, Moise 12),

75 Odata, un reban a venit la avva Sisoe, ca sa se dlugareasdi. Batrinull-a inrrebat dad are pe cineva in lurnc. EI a zis: "Am un fiu". Barrfmul ii zice: "Du-te, arunca-l in fluviu si atunci 0 sa re faci dlugir". Accla s-a dus sa-l arunce, dar barranul a trimis pe un frate sl1-1 Impiedice. Frarele ii rice: "Gata, potoleste-te, ce faci?", El raspunde: ,.Avva mi-a spus sa-l arunc", Frarele ii zice: "Da, dar pe urma a spus sa nu-l rnai arunci", Asadar, a lasat copiiul, s-a inters la batrin ~i a devenir un ciilugar iscusit datorita ascultarii sale (Poteric, Sisoe 10). lata, un nou Avraam!

76 Buisset, op. cit., p. 5.

77 Perspectiva omului vechi e cea a omizii, care nu poate concepe cii aceasta moarte duhovniceasca e urmara de la sine de renasrere. Richard Bach scrie: "Gea ce oillida nllmelle sfiiqifUllumiz: in{deptul nllmqte flulurl', Omida lui Vasile Voiculescu, din .Aripi de lemn, a urcat deja multe trepte duhovnice~ri:_ .. Doam~e .fonl,?_ un ='. S~ inima mea slupidd./ Zadamic fa zhor 0 {ndemn/ 5i·i prind mipi de lemn - / N« VfI!~ so Ie ~esehl(i,!: / &ima.ne lot amido . Vimnelelui loan Alexandro, in schimb, se sirueazii, intr-adevar, deplin duhovniceste 10 realirate: "V,erme de slInt / De bunii seamii / Ciifluturevoi deveni mrdnd I Pe edl prona.n mine ". de~lromii ~ Pe-atat tr~nspa':.CtJiilalt piimdnl'.

78 Avva Daniel a povesrit despre avva Arsenic ca, odata, a venit la el un malt dregator ~I i-a adus u~ testament din partea unci rubedenii de neam ales, care Ii lasase 0 rnostenire foarte mare. FJ a luat resramentul ~1 a vrut sa-l fad budip. Atunci dregarorul i-a cazut la picioare si i-a zis: "Te rog, nu-l rope, ciici mi se true capul", Avva

174

"

Nu e u~or sa recunosti un astfel de om. lata 0 incimplare care ne ajuta sa 0 facem:

Ciilugarii ratdcitfJri plileall fi inltilnifi frecvent in RHsia. 0 miha i-a inll!1ifs jiNiNi ei, saaibd eel mai mic contact CII aeeftia, tiiti, tn limp « llnii aveau re}Jlltafia de rtdutabili Jfinfi, alpi- mm cunosctlfi drept farlatani dtghi~~,ti. ! ntr-o i!~ femeia a privit pe ftreastra fi a vdz!lt un asemenea asa: !1I({)1!illral· de copiii din sat. S pre smprtta n, omul facea tumhe ca sa~i amu!(! pe (Opi;, fara sa-i pes« de deillnitatea sa de adult.· Femeia a fost at6t .. de impresionatd, Intat Ii-a themat copilul fi i-a spus " "VeZ1~ fillk, acela e un om sfant: Pop sa mergi sii Ie joti CN e/,79.

Un oehi neexersat nu izbuteste 0 astfel de identificare'", tot a~a cum un incepator intr-ale

picturii "nu se pritepe sa-Ii potn'veasta respiratia (11 apdsarea ptnslilei, atkindcorpul feapan p toti mlljchii Innoda{i E Inthis In ellnsufi Ii nil flie sa priveastii nitt' fa d11!apta, ni&i fa stanga. Siilafluiqte In fntreaga lui fiinla obstacolul tare II desparte de martJe su!Iu al universululNl1, aeel suflu subril care Ie poe in fiintA, care Ie rnisca pe toate.

Pentru a picta eu adevarat e insuficient sa te eliberezi de prejudecati, "trebuie totodatasa-ti cureti inima ... Trebuie ea inima ta, desenand acest punet infim, asa cum este el, sa stie ca4 vorba de un barbat, d trasand insirarea de puncte, ea ftie cit punctele reprezinta acoperisurile unui sat cu trei sute de suflete ~i di in acea clipa suna clopotul manilstirii. Cad a sti inseamna a.ft in aceeasi clip a, in acelasi loco Dad inima ta este una cu aceste linii punctate, £ira sa-:?i puna nici aa mai mica intrebare in momentul in care le-a desenat, acele linii sunt acoperisuri. Dar pentnr aceasta trthuie ca tu Insu{i sa nu mai fii nimic. Sa accepti a nu mai 6. acelasi. Sa accepti ci intreaga ta cunoastere a fost erodata, preschimbatii in cenu$ii,,82. Acum a fost atinsa starea de disolva,iar din cenusa ei se va ridica, se va coagula omul nou, fenixul. "in acest fel, pensliia e cea care se 1'IIiftii, (11 a/lltornl tau. Rarnane doar actiunea, actiunea care pune universul in miscare - altfel spus, su£lul'.s3. acel miraculos suflu prin care toate viaza.

Oamenii duhovnicesti de talia Sfantului Serafim ori a parintelui Porfirie sunt pictori sau mai bine spus pensule duhovnicesti, Ei au subliniat Mereu ca sfaturile pe care le dau oarnenilor nu Yin din propria intelepciune sau cunoastere, ci sunt insuflate de Duhul Adeviirului: in :dua aceea nil va ingr[fi{i ce vefi raspunde, cdci Duhul Tald/lli »ostru oa grtii prin voi.

"

Arsenic ii zice: "Eu am rnurit inaintca aceluia care a murit abia acurn". Si a trimis testamentul inapoi., neprimind (mostenirea) (Pateric, Arsenic 29). Sa mori la limp insemneaza ca inainte de moartea trupeasci sa aiba loc moartea omu!ui vechi din noi (vicii, prejudecaji, conceppe lumeasca-marerialista asupra lumii) unnali de nasterea unui om nou, de invierea duhovniceasdi. in acclasi registru se inscrie :ll acea inscripue de la Sfantul Munte

pe care ii placea parintelui Por6rie sa 0 citeze: .. Daca vei moo inainte de a muri, nu vei rnuri clad vei muri". .

79 De Mello, 0p. cit., P: 230. Nebunii intru Hristos exempli6d ideal aceasta dezintegrare a omului vechi, aceasta zdrobire a lui.

RO Cursu! imprevizibil al evenirnentelor, ispitele revelcaza daca eel in cauza a reusit dUolvorea, zdrobirea omului vechi, a ego-ului: un frate, a£lim din Patenc, avea 0 griidina de zarzavat, Un bamin, voind sa-I incerce, a inecput sa-i zdrobcasca cu toiagul plantele, clnd pe rand. Cand a mai rimas doar una, fratele i-a zis: "Te rog, las-o, ca sa g.'itesc din ea ceva ca sa rnancam impreuna". Tot in Pateric citim d, atunci dnd Moise harapul a fost hirotonit preot, arhiepiscopul, vcind sa-I puna la incercare, le-a zis clericilor. "Cand avva Moise va intra. in altar, gonip-l ~i urrnariti-l, ea sa vedeti ce spune", De aceea cand batclnul a intrat, s-au repezit la el ~i l-au gonit, strigandu-i: "Ie;;i afm, etiopianuie!". EI a iesit, zic:1ndu-~i: "Bine p-au flicut cioroiule, ruciuriule. Dad

. , nu esti om, de ce te duel sa stai eu oamenii ?" (Pateric, Moise 4). 81 Buisser, op. cir., p. 10.

82 Idem, p. 12.

83 Idem.

ti la Ji

/

It

·1

a

175

Palivrageala e caracreristica celui profan, eel initiar e sfatos, ten tat sa catehizeze tot ce intilne~te in cale, eel care a ajuns la capatul Cali tace. Ulcimul e eel care a devenit un vehicul, a pensula, un condei, 0 harpa a Duhului Sfant, Parinte1e Galeriu a dezvaluit, dupa la trecerea la Domnul a unei ucenice, harpista de profesie, cate ceva din experienrele sale. Ferneia se striiduia sa came intr-o stare de rugaciune, si, uneori in timpul concertului simtea ca pierde controlul asupra instrumentuluijd di a/tailtVd ij conduce mainile, La sflir§it lumea aplauda entuziast, freneric, rara sa srie cui i se datora maiastra execujie. De fiecare data Duhul Sfsnt te ia in stap:inire, te rezidesre, doar dupa ce i te-ai abandonat complet: Dnmnef!H Ii se araJi in momenlHI de samficill 1l1Jim, SNprel1l, total. A~a cum sublinia recurent Mircea Eliade, orice ritual de initiere presupune 0 moarte rituaHi84 urmata de a inviere. Aceasta. paradigma a lui disowa et. &OagHla poate fi ilusttata de lana, de lov sau de David, g.isindu~¢ plinitatea in Hristos. Botezul intru El, atunci cand nu mmane a potenpalitate, respects acelasi tipar. 0 coborare, 0 afundare in Iordan (disoIva), urmata de 0 ascensiune, de 0 iesire din Jordan (coagpla), 1a capatul carda loan va vedea din nou Duhul in chip de porumbelf'. Un astfel de om, dupa cuvantul doctorului Livingstone va merge oriunde, dar oriunde va merge, va merge doar inainte, din slava In slavii: "CeI ce s-a dat pe sine CII totu! lui Dllmne:(!11 ifi ua Iniilfa mintea la cele de dinnintea inlemeierii /1I111ii, cand nil era nimic din cele ce se petrec, cand 1111 era vrtO ~",lIiri ptimant, nid inger' (avva Isaac).

Epistola catre Filipeni subliniaza dubla miscare de coborare (disolva) ~i urcare (coagllla) ce se petrece in'ttairea smereniei, Dupa Sfantu} Benedict de Nursia, Ia rnaretiile vietii ceresti se ajunge prin umilirile vietii pamantesti, Hristos s-a smerit, de aceea a fost inalp.t (Fil. 2, 8~9). Invers, Cine se ua inti/fa pc sine se ua S111eri (Mt. 23, 12), iar pe cel ce va refuza sa se smereasca, Dumnezeu insusi se va ingriji sa~l condud pe Indelere 1a acele experiente: .yi til, Capernallme, nil ai jo.fl inalfat, oare, pana la cer? Pana fa iad vei ft cobarat! (Lc. 10, 15). Pacatosul pocair s-a smerit, apoi s-a inaI~t. De accea, "DHmnet!" prejerr! 0 piicJ/oasii poemta IInei ftcioare or.golioPJe"(Bemard de Clairvauxj'", Pacatosul POCMt, fiu! risipitor, a parcurs drumul lui disolva el roagH/a, fratele san n-a facut niciun pas pe aceasta cale. Exisd caderi dlltatoare de smerenie §i victorii generatoare de orgolii, Primele au in spate lucrarea Proniei, care gase~te rnereu dll de a ne despietri inirna. lnim« smerild e literal inima franla in Inmifi.

84 Cesare Pavese: trebuie sli coboram odatli. in propriul inferno

!IS Pirintek Stiniloae noteaza ~i eI pe aceasta lema: ,,MMrteo foplurii in DU1Jflne~u nit ca 0 scufundart in i~T'1I' vie/ii, in can ul mort iese fa 0 viaJii nOllii, sfinJiki. E ((J NIf botez In apd Ii "" Deb.: One se jerCfft de actastil scufondart in DNmne:zy« prin 1fI{Jor/tf.l vittii jlJbite de pacal, ip tierde viata, &dd ramant 11Itr-o exi.rtenfri ame.rlt&atil CN l1eal1/11/... Caa primind 1IWa1"Jea CII mJinfa in E4 sa 0 diintire a sa lui Dltl1Jnetpll, afld In EI viafa p.p intiirqte ptntru vea identilolea" (Spiritualitate ... , p. 79~80). Dupa Sfanrol Efrern Sirul Iordanul in care Se scufunda tIristos penttu a Se boreza e }i un san din care E1 Se nasre iani.$i ca om. In Botez i§i retraieste nasrerea, dar Isi ~i anricipeaza moartea ~i Irwierea. Existenja omului in Dumnezeu e 0 continua moarte ~i nastere, sau inviere, "RaNI in rart Hnstos S-a Ixmzal, sai« lira DuhlllHi Sfan!, L-a '{f1mi.rlit pe EI simbolie din nON. SJnul1U11ed al apei L-a Ziimi.rlil pe EI In curi1fit, Is-a ntUt1It in .rtriilllcire fi L·a ]tJDIt sii aparii i'ntnl slava' (idem, P: 83). "A-~ vedea pacatele", continua Parintele Stiniloae, nu insearnna sa stai sa socotesti orice caIcare de porunca, ci sa re simp sufocar, inecat, pierdur $i zblitindu-te zadarnic in aceasra pierzanie, sll. intelegi ell ai tradal iubirea ~i sa te dispretuiesti pe tine ins uti. inseamna sa te cufunzi in apelc morpi, spre a le transforma in ape ale borezului. Sa mori, dar de scum in Hristos, pentru a renaste in suflarea, penuu a te regasi in casa Tatalui. "Mai mare lucru este sa-~i vada cineva pacatele decat sa invieze din morti", spune 0 yorba veche. Cad a-ti vedea pacatele inseamna sa. treci prin cea mai cruntii. rnoarte, in timp ce, dupa renasterea prin botez, viaf<l spore~[e in tine £ad sa-p. dai seama, p~tru ell. ai devenit un "Iadtor de pace"; macar di trebuie "sa-p. versi sangele inimii", dupa cum spunea staretul Siluan. M Bianchi, op.cit., pp. 17-18.

C h

11 h,

176

egiptean atribuit Sfantului Macarie eel Mare ~i cunoscut sub nurnele de catre fii sdi ilustreaza modul in care se succed ispitele, unele titIti umilitoare decataltele ~i de fieeare data, eaIugaruI este aproape de cadere, avsnd impresia al a incepur deja sa pana in momentul in care haru1 - 0 putere a Duhului Sfant, il numeste Macarie -

Ho .. "U'IP pentru a-I mantui in extremis. Dare de ce sunt permise aceste crize repetate ~i anit de Deoarece Dumnezeu doreste sa-i arate caIugarului, explica Macarie, ca El este eel intare~te87. Aceste pogorari la iad ii ditplva firea veche, in locul ei coagulandu-se 0 alta blanda, smerita,

Fericitul avva din Ninive se refera ~i ella disolva et coagula in aceeasi terrneni de coborare ~i "Sat;g1liefte-te sd intri in cdmara to ceo dinauntro fi vei »edea camara cereascd. '" Scara impiird/iei e inliiuntrol tdu, adica in sujletul tdu. Scufondii-te dea in tine, co sa iefi din pdcat, p vei tifla acolo trepte care sei puleo sd mti".

Scufundarea trebuie sa atinga un anurne prag, dar pana ce omul nu-l atinge, disolJJa este Clnr·rtt'nnl tao Nevoitorul i~i inchipuie prematur ca a dus disolva pana la capat, incercarea e cea care valida sau nu parerea sa88. Dad e doar propria imaginatie, atunci la ceasul ispitei, asa cum Sfantul Isaac,

"toata cunoaflena 10 teoreticd se ua transjo17lla in confu~!e, asemenea unui copilaf, iar spiTitul tdu, care ,ptirea alat de puternic ancorat in Dumne1!u, cunoaflma to atat de prtcisd fi gandirea to atdt de echilibratJ se tor cufunda in oceanul indoielilor. Un singur luem te ua putea qjuta afHnci sd Ie invingi fi anume: smeresia. De indald te te vei liisa cupTins de smerenie, toatd pulma ispilei se ua risipi".

Bianchi rernarca: "Dacd smerenia soar sdlaflui in nOI~ nu or ji neooie de 0 atOl infricofatoare pedagogie pe care Dumnet!u este obligal, de altfil, sii 0 aplice de fiecare data cand conslata cd 0 prima umi/ire nu fosl ejidentti fi ca orgoliul este pe puncIlI1 de a se folosi de primefe roade de ifinlenie.

Acelasi Isaac scrie in acest sens: "De indatd ce hOT'llI dumne1!iesc conslatd cd in gandunie cuiYCI se strecoard 0 anumitd mu~tumire de sine p. cii acesta incepe sa aiM 0 piirere blind despre el insufi, eI permite numaidecat ispitelor sd devina mat' pulemice fi chiar sd fnvingii pana cand acel om i'nvala sa-fi cufl()a!cd sliibiciunea fi si1 alerge cu smerenie spre Dumnet!tI'8~. Doar cand disolua, cand abandonarea, a mers pani la capst, doar atunci vor rom impreunii smerenia ~i iubirea. Acesta e punctul final al lui coaguld'. iubirea srnerita,

Sentimentul care stapaneste in suflerul celui smerit, observa Bianchi, este 0 incredere nezdruncinara in milostivirea dumnezeiasca'", Autorul citat scrie in continuare:

"Smerenia care se naste in urma ispitirilor fi a ciiden/or nu se reduce la 0 stimd-sau 10 un dispre] pe care omsd le-ar puleo avea despre sine insup: Ea este de 0 cu totu! altd nalurd, transcends domeniu! calitiililor fi virlup/or li se identificd cu jiinla ceo no« niiscutd din barul BOlezylui ce rodeste din be/fu,l. Chiar si harurile cele mai mari ale lui Dumnezeu, dad nu sum insotite de cateva ispite, inva~ii Sffintul Isaac, "sunt un adeudrat dezaslru pentro cei care Ie primesc (. .. J. Dad Dumnezeu iIi acordd un anumit bar; convinge-L sa te inve/e, de asemenea, cum poate acest bar sd te fad sii inainte::rj in smerenie ... Sou roaga-L sii-Ii ia inapoi acest bar pentr« co acesta sa nu devinii cauza caderii tale. cad nu top sunt capabili sd primeascd banai fara co sii

87 Idem, p. 24.

~8 Gal. 2, 18-20: Cad dacii zjde.rc iara,i ceea ce am diiramat, ma arJI pe mine insumi {aled/or (de poruncii). Cad, ell, _prin

Lege, am mutit fatd de Lege, ca sa traifsc Illi DllmntZ!lI. M-am riirtignit imprellna ell Hristos; Ii nu ell mai trJiesc, ti Hristos

trdiqte in mine.

89 Idem. p. 29.

90 Idem, P: 32.

91 Idem, p. 34.

177

cadd prada orgo/iu/ui, ci doar cei ce au dus dz!o/va pana la capat, Un astfel de om a atins deja pacea profunda, caci intreaga sa llin¢ a fast diicimara ?i reconstruita numai prin hat. El este diferit $1 de abia se mai recunoaste, A arins de aproape adsncul profund a1 pacatului. insa in aceeasi clipa a fost irnpins inspre adancul milostivirii. EI a invii~at astfel sa se increada cu totul in Dumnezeu ~i sa nu se mai apere in fall Lui; a renuntat la orice indrepratire personals ~i nu mai are niciun proiect de sfintenie, Mainile sale sunt goale $1 nu tin decit sia:biciunea sa pe care el le pune eu indrizneaIa in fa~ milostivirii, Acum Dumnezeu a devenit, in sfaqit, pentru el cu adevarat Dumnezeu".

Dan Popovici

r c C! a e:

fi.

te dt:

92 Idem. p. 36.

178

,