Sunteți pe pagina 1din 391

Ce este

economia?

1. O persoana dispune de un venit de 2.000.000


u.m. si poate achizitiona doua bunuri, A si B.
Pretul bunului A este de

250.000 u.m., iar al bunului B, 500.000 u.m. În


aceste conditii, costul oportunitatii achizitiei unei
unitati din bunul A este:

a) 0,5 unitati din


bunul B; b) 1
unitate din bunul B;
c) 1,5 unitati din
bunul B; d) 2 unitati
din bunul B; e) 2,5
unitati din bunul B.

2. Bunul economic marfa este:

a) numai un bun material;

b) numai un serviciu;
c) orice bun care se consuma;

d) un bun care are utilitate;

e) unitatea organica a utilitatii si a valorii de schimb.

3. Un bun economic destinat autoconsumului reprezinta:

a) orice bun achizitionat de pe piata;

b) o marfa;

c) un bun final;

d) un serviciu de pregatire profesionala;

e) un bun obtinut prin sponsorizare.

4. Potrivit stiintei economice,


nevoile sunt: a) satisfacute numai
cu bunuri economice; b)
satisfacute prin consumul de
bunuri;

c) subiective, prin conditiile care le genereaza;

d) limitate si statice;

e) rezultatul exclusiv al presiunilor externe,


însotite de amenintarea cu pedeapsa.

9
5. Nu sunt trasaturi ale nevoilor:

a) caracterul subiectiv;

b) determinarea obiectiva;

c) creterea si diversificarea lor continua;

d) tendinta generala de reproducere;

e) raritatea.

6. Spre deosebire de bunurile economice, bunurile libere


sunt:

a) utilitati pentru necesitati;

b) produse în activitatea economica;

c) oferite de-a gata de natura;

d) dobândite din munca proprie, fara sa se apeleze la


schimb;

e) consumate numai de persoanele din zonele de munte.

7. Nu sunt trasaturi ale bunurilor economice:

a) limitate în oferta;

b) obtinerea lor genereaza un cost;

c) se produc în mod continuu;

d) accesul si sub forma de autoconsum;


e) caracterul nelimitat.

8. Care din afirmatiile de mai jos este falsa?

a) un bun liber este produs de om;

b) un bun economic poate fi un serviciu;

c) bunurile economice pot fi destinate pietei;

d) nu orice bun economic este o marfa;

e) orice nevoie se acopera prin consumul de bunuri.

9. În evolutia societatii omeneti, apelarea la


schimb pentru acoperirea nevoilor a devenit
dominanta în timp deoarece:

a) elimina orice fel de risipa;

b) elimina definitiv autoconsumul;

c) nevoile sunt mai bine satisfacute, iar mijloacele


utilizate au o eficienta mai mare;

d) bunurile libere sunt limitate;

e) elimina diviziunea muncii.

1
0
10. Care din afirmatiile de mai jos nu este corecta ?:

a) o resursa regenerabila în activitatea


economica este nelimitata;

b) a gospodari înseamna a diminua tensiunea


dintre nevoi si resurse;

c) o resursa regenerabila poate sa fie si refolosibila;

d) acoperirea nevoilor se poate face si direct, fara sa


se apeleze la schimb;

e) serviciile pentru consum personal sunt si bunuri


economice.

11. Costul de optiune al alegerilor:

a) este determinat de proprietatea privata;

b) este cea mai buna alternativa sacrificata;

c) are la baza concurenta dintre agentii economici;

d) este conditionat de politicile guvernamentale;

e) este egal cu zero, daca pregatirea profesionala


este cea mai buna.
12. Potrivit stiintei economice, costul alternativ:

a) însoteste numai alegerile în calitate de consumatori;

b) este egal cu zero, în activitatile competitive;

c) este un cost real al alegerilor facute ca


producatori sau consumatori;

d) nu este specific fiecarui agent economic;

e) nu are legatura cu limitarea resurselor.

13. Principiul rationalitatii în economie:

a) se poate exprima numai prin regula maximului;

b) îsi are determinarea în tensiunea nevoi-resurse;

c) este incompatibil cu existenta costului de oportunitate;

d) se poate exprima numai prin regula minimului;

e) este compatibil cu risipa resurselor limitate.

1
1
14. În virtutea principiului rationalitatii:

a) economisirea timpului ce poate fi folosit este


cea mai importanta cerinta a progresului;

b) timpul cheltuit poate fi recuperat;

c) risipirea resurselor limitate micsoreaza


costul real al alegerilor;

d) regenerarea si refolosirea resurselor elimina


caracterul nelimitat al mijloacelor;

e) costul de oportunitate este zero, la cea mai buna


utilizare a resurselor.

15. Care din afirmatiile de mai jos este corecta?

a) activitatea economica nu este o componenta a


activitatii sociale;

b) stiinta economica descrie, explica si prognozeaza


acte si fapte economice;

c) obiectivele de atins nu sunt concurente;

d) resursele economice sunt nelimitate si cu


întrebuintari alternative;

e) succesul si eecul economiei ca stiinta se pot calcula.


16. Activitatea economica reprezinta:

a) totalitatea activitatilor prin care oamenii îi asigura


bunurile pentru a-si satisface nevoile;

b) activitatile prin care oamenii îi asigura doar


bunurile materiale;

c) activitatile prin care oamenii îi asigura doar serviciile;

d) numai activitatile prin care se asigura bunurile de


stricta

necesitate;

e) numai activitatile prin care se asigura bunurile de


folosinta

îndelungata.

1
2
17. Dupa natura subiectului, nevoile pot fi:

a) individuale si de vârf;

b) individuale si sociale (colective);

c) sociale si elevate;

d) de subzistenta;

e) vitale si elevate.

18. Bunurile necesare satisfacerii nevoilor pot fi:

a) libere si economice;

b) numai libere;

c) numai economice;

d) doar servicii;

e) doar servicii de consum personal.

19. Satisfacerea nevoii se poate realiza pe doua cai


principale:
a) direct (cu bunuri obtinute cu mijloace proprii) si
indirect, prin schimb;

b) numai direct, cu bunuri obtinute prin


mijloace proprii; c) doar cu bunuri obtinute
prin intermediul schimbului; d) prin
autoconsum;

e) prin consum de bunuri.

20. Ansamblul activitatilor interdependente prin


care oamenii utilizeaza resurse limitate, cu
întrebuintari alternative, pentru a produce bunuri
economice în vederea acoperirii nevoilor concrete
nelimitate semnifica:

a) în principal producerea de servicii;

b) activitati independente de producerea de bunuri;

c) repartitia veniturilor;

d) schimbul de bunuri alimentare;

e) economia.

1
3
21. Risipa de resurse survine, în principal, atunci când:

a) se produce ce nu se cere;

b) se produce ce se cere;

c) se produce cât se cere;

d) consumul de resurse este pe masura tehnologiei


dominante;

e) se respecta calitatea produselor.

22. Aprecierea ca „rolul stiintei economice este


sa explice procesul prin care individul este servit”
apartine lui:

a) J. K.
Galbraith; b)
J. M. Keynes;
c) P.
Samuelson; d)
R. Lipsey;

e) A. Chrystal.
23. Problemele de baza ale economiei sunt:

a) ce producem? sau cât producem?

b) ce producem? cât producem? cum producem?


pentru cine producem?

c) cât producem? sau pentru cine producem ?

d) ce producem? sau cum producem?

e) ce si cât producem fara a avea importanta cum


producem.

24. Rationalitatea economica presupune:

a) respectarea regulii maximului doar pe termen scurt;

b) respectarea regulii minimului doar pe termen lung;

c) utilizarea mijloacelor limitate, în aa fel încât


satisfacerea nevoii sa fie maxima;

d) maximizarea rezultatelor utile la mijloacele date


folosite doar pe termen lung;

e) minimizarea mijloacelor folosite pentru obtinerea


rezultatelor dorite doar pe termen lung.

1
4
25. Principiul minimaxului în economie presupune:

a) realizarea cu mijloacele date a celor mai bune


rezultate posibile;

b) obtinerea rezultatelor dorite, cu cele mai mici


cheltuieli de mijloace;

c) obtinerea rezultatelor dorite cu resurse mai mari


decât permite tehnologia dominanta;

d) obtinerea de cât mai multe rezultate indiferent de


calitate;

e) maxim de rezultate utile cu minimum de


cheltuieli de resurse, în restrictiile date, de spatiu
si de timp.
1
5
Agentii
economici

26. Care din urmatoarele reprezinta o administratie


privata?

a) armata;

b) învatamântul public;

c) partidele politice;

d) primaria;

e) prefectura.

27. Una din urmatoarele activitati nu are caracter


comercial:

a) furnizarea serviciilor de aparare nationala;

b) transferul unor sume de bani între doua conturi


bancare;

c) vânzarea de bunuri de consum final;


d) vânzarea de bunuri de consum intermediar;

e) acordarea unui credit unui client bancar.

28. Administratiile publice:

a) realizeaza productie necomerciala pentru


colectivitati si redistribuie veniturile între agentii
economici;

b) realizeaza productie comerciala;

c) distribuie veniturile între agentii economici;

d) realizeaza numai productie necomerciala pentru


menaje;

e) realizeaza productie comerciala pentru menaje.

29. În economie, menajul desemneaza unitatea care, în


principal:

a) consuma;

b) produce;

c) consuma doar bunuri materiale;

d) produce servicii;

e) produce si consuma servicii.


1
6
30. Întreprinderea dezvolta relatii cu statul prin:

a) plata impozitelor si primirea de ajutoare si subventii;

b) costuri;

c) economii de la alti agenti;

d) diviziunea muncii;

e) cifra de afaceri.

31. Menajele dezvolta relatii cu întreprinderile prin:

a) munca, salarii si profit distribuit;

b) impozite;

c) economii la banci;

d) ajutoare de stat;

e) subventii.

32. Functia de a produce a întreprinderii consta în


formularea urmatoarelor întrebari:
a) cât de mare va fi profitul?

b) care este segmentul de piata pe care îl va detine?

c) va produce doar servicii?

d) ce bunuri vor fi produse, cum si pentru cine vor


fi produse bunurile?

e) care vor fi firmele concurente.

33. Nu reprezinta trasatura comuna pentru toate


întreprinderile:

a) realizarea aceleiai functii;

b) caracterul sistemic al
activitatii; c) inexistenta
dimensiunii sociale; d)
crearea si repartizarea
valorii;

e) efectuarea de investitii.

1
7
34. Valoarea adaugata reprezinta:

a) plusul de valoare care se creeaza în întreprindere;

b) consumul intermediar;

c) capitalul circulant;

d) partea amortizata a capitalului fix;

e) diferenta dintre cifra de afaceri si investitii.

35. O întreprindere nu îsi exercita functia de a


produce în situatia în care:

a) cumpara factori de
productie; b) combina
factorii de productie; c)
distribuie productia prin
piata; d) realizeaza profit;

e) nu distribuie productia prin piata.


1
8
Consumatoru
l

36. Un consumator rational va alege sa consume cantitati


din doua

bunuri corespunzator carora:

a) utilitatea totala a fiecarui bun este maxima;

b) utilitatea marginala a fiecarui bun este maxima;

c) raportul utilitate marginala/pret este maxim


pentru fiecare bun;

d) raportul utilitate totala/pret este maxim pentru fiecare


bun;

e) raportul utilitate marginala/pret este identic


pentru fiecare bun.

37. Punctul de pornire în comportamentul


consumatorului îl constituie:

a) aprovizionarea corespunzatoare cu factori de productie;


b) utilitatea bunurilor economice;

c) o cantitate corespunzatoare de moneda;

d) o organizare optima a activitatii de producere a


bunurilor;

e) utilitatea în sens general.

38. Raportul pe care fiecare consumator îl stabilete


între cantitati determinate dintr-un bun si nevoile
sale în conditii date de loc si timp determina:

a) caracterul eminamente obiectiv al


utilitatii; b) caracterul eminamente
subiectiv al utilitatii; c) utilitatea
totala;

d) utilitatea marginala;

e) utilitatea individuala.

39. Atunci când se consuma succesiv unitati din


acelai bun, intensitatea nevoii umane pentru
bunul respectiv:

a) scade;

b) nu se modifica;

1
9
c) crete;

d) poate sa creasca sau sa scada;

e) se accentueaza.

40. Utilitatea marginala ce se poate obtine prin


consumul unor unitati succesive din acelai bun
este:

a) constanta;

b) crescatoare si
pozitiva; c)
întotdeauna negativa;
d) crescatoare si
negativa; e)
descrescatoare.

41. Are un caracter eminamente subiectiv:

a) determinarea salariului;

b) delimitarea bunurilor economice de cele libere;

c) evaluarea productivitatii muncii;

d) aprecierea utilitatii economice;


e) gruparea resurselor în primare si derivate.

42. Consumatorul are un comportament economic


rational atunci când:

a) cumpara bunuri pe baza experientei precedente;

b) alege bunuri sub influenta publicitatii;

c) alegerea bunurilor se bazeaza pe criterii de eficienta;

d) face alegeri doar pe criterii ecologice;

e) cumpara bunuri la întâmplare.

43. Un consumator rational obtine maximum de


satisfactie atunci când:

UmgA = UmgB ;
a)

P
B

2
0
PA ;

PB

P
A = UmgB ;

PA

PBP
B

e) UmgA = UmgB .

44. Satisfactia suplimentara pe care spera ca o


va obtine un consumator prin folosirea unei
unitati în plus din acelai bun reprezinta:

a) utilitate totala;

b) nevoie umana;

c) utilitate marginala;

d) utilitate economica;
e) utilitate în sens general.

45. Utilitatea totala atinge punctul maxim, constant,


atunci când:

a) pretul unitar scade;

b) utilitatea marginala este maxima;

c) utilitatea marginala este nula;

d) utilitatea marginala este negativa;

e) utilitatea marginala creste.

46. Care din afirmatiile de mai jos este falsa?

a) venitul consumatorului influenteaza utilitatea totala;

b) curba cererii unui consumator nu depinde de venitul


sau;

c) când cantitatea consumata succesiv din acelai


bun creste, utilitatea marginala resimtita de
consumator scade;

d) pretul bunurilor influenteaza utilitatea totala


resimtita de consumator;

e) între pret si cantitatea ceruta exista o relatie inversa.

2
1
47. Utilitatea marginala, Umg, pentru un bun X
este data de relatia:

∆UT ;

∆QX

∆QX ;

∆UT

c) Umg = UT ;

QX

d) Umg = QX ;

UT
e) Umg = QX .

48. Un consumator rational achizitioneaza si


consuma doua bunuri: pâine si lapte. Daca
raportul utilitate marginala-pret pentru pâine este
0,4, iar pretul laptelui este de 6.000 lei/litru,
atunci utilitatea marginala a laptelui este:

a) 2.200 unitati de
utilitate; b) 2.300
unitati de utilitate; c)
2.400 unitati de
utilitate; d) 15.000
unitati de utilitate; e)
1.500 unitati de
utilitate.

49. Un consumator achizitioneaza doua bunuri X si


Y ale caror utilitati marginale sunt 200 unitati
de utilitate, respectiv

250 unitati de utilitate. Daca pretul bunului X este


3.500 lei si al bunului Y 4.000 lei, atunci
consumatorul:

a) va mari consumul din X si va reduce consumul din Y;

2
2
b) va mari consumul din Y si va reduce consumul din X;

c) va mentine consumul din ambele bunuri;

d) va mari consumul din ambele bunuri;

e) va reduce consumul din ambele bunuri.

50. În urma consumului succesiv a 7 unitati din


acelai bun, un consumator obtine urmatoarele
utilitati marginale: 25, 20, 17,

13, 8, -3, -8. Utilitatea totala a primelor 6 unitati


consumate este:

a) 80 unitati de
utilitate; b) 86
unitati de utilitate;
c) 83 unitati de
utilitate; d) 72
unitati de utilitate;
e) 75 unitati de
utilitate.

51. Utilitatile marginale resimtite în urma


consumului a doua bunuri, X si Y sunt date
de relatiile: UmgX = 20-3X, UmgY =5-2Y. Daca
preturile celor doua bunuri sunt PX = PY =

= 250 u.m., atunci programul de consum este:

a) 3X si
7Y; b) 3X
si 3Y; c)
7X si 7Y;
d) 7X si
3Y;

e) 10X si 10Y.

52. Daca produsul dintre utilitatea marginala a


unui bun X si pretul unui bun substituibil Y este
24, pretul bunului X este de

3 u.m., iar utilitatea totala este maxima,


atunci utilitatea marginala a bunului Y este:

a) 8 unitati de
utilitate; b) 7
unitati de utilitate;
c) 72 unitati de
utilitate; d) 21
unitati de utilitate;
e) 27 unitati de
utilitate.

2
3
53. Un individ consuma succesiv 5 unitati din
acelai bun economic utilitatile marginale: 15;
13; 11; 7; 2. Utilitatea totala dupa primele 4
unitati consumate succesiv este:

a)
28;
b)
39; c)
7; d)
9; e)
46.

54. În conditiile în care raportul preturilor pentru doua


bunuri X si

Y, consumate de un individ este de 2, raportul


utilitatilor

U X

margin mg corespunzator utilitatii totale


ale maxime este:

1
;

2
a)
Umg Y
b) 2;

c) 1;

d) 0,25;

e) 4.

55. Daca prin consumarea celei de-a 6 unitati


din acelasi bun economic utilitatea totala crete
de la 24 la 28, utilitatea marginala a acestei
unitati este:

a)
24;
b)
28; c)
2; d)
4; e)
22.

2
4
Producatorul

56. Care din urmatoarele elemente reprezinta un


flux de intrare în cadrul unei firme?

a) impozitul pe profit;

b) subventiile;

c) cheltuieli pentru serviciile factorilor de productie;

d) impozitul pe salarii;

e) obligatiunile emise.

57. Care este afirmatia corecta cu privire la relatia între


resurse

si factori de productie?

a) raport de la întreg la
parte; b) raport de la
parte la întreg; c)
raport subunitar;
d) raport unitar;

e) nu exista legatura.

58. Care din urmatoarele sensuri nu este corect cu


privire la capital ca factor de productie?

a) reprezinta bunuri de
productie; b) reprezinta
consum intermediar; c)
reprezinta consum final;

d) reprezinta capital tehnic;

e) reprezinta valoare adaugata.

59. Dezvoltarea economica de tip extensiv se


realizeaza

prioritar prin:

a) sporirea productivitatii factorilor de productie;

b) sporirea cantitatii factorilor;

c) progresul tehnic;

d) reducerea costurilor de productie;

e) creterea randamentului factorilor de productie.

2
5
60. În t0, productivitatea medie a muncii la o firma
este de

20 bucati pe salariat. În t1, productia sporete de


3 ori fata de t0, când era de 200 bucati, iar
numarul de salariati se dubleaza. Nivelul
productivitatii marginale a muncii reprezinta:

a)
20;
b)
30;
c)
40;
d)
45;
e)
35.

61. Productivitatea medie a 8 muncitori este 24


unitati. Daca productivitatea marginala
corespunzatoare celui de-al 9-lea muncitor este
23 unitati, se poate trage concluzia ca:

a) productivitatea marginala creste;

b) productivitatea marginala se reduce;

c) productivitatea medie crete;


d) productivitatea medie se reduce;

e) productivitatea marginala este maxima.

62. Pe termen scurt, daca productia se reduce, atunci:

a) costul variabil total crete;

b) costul total crete;

c) costul fix total crete;

d) costul fix mediu crete;

e) amortizarea capitalului tehnic fix crete.

63. Factorii de productie reprezinta:

a) resurse descoperite;

b) elemente din mediul natural;

c) resurse atrase si utilizate în activitatea economica;

d) resurse utilizabile;

e) resurse destinate consumului oamenilor.

2
6
64. Care din afirmatiile de mai jos este falsa?

a) producatorul este purtatorul ofertei;

b) productia asigura obiectul consumului;

c) obtinerea profitului determina caracterul


comercial al firmei;

d) firmele produc numai bunuri materiale;

e) firmele produc pentru piata.

65. Care din elementele de mai jos reprezinta


intrari pentru activitatea firmei?

a) impozitele;

b) subventiile;

c) vânzarile de bunuri economice;

d) salariile;

e) amortizarea capitalului tehnic fix.

66. Factorul activ si determinant al productiei este:


a) capitalul;

b) natura;

c) munca;

d) ajutoarele de stat;

e) subventiile.

67. În cazul creterii economice de tip intensiv,


productia sporeste, în principal, prin:

a) rolul decisiv al factorului munca;

b) eficienta utilizarii factorilor de productie;

c) creterea capitalului tehnic fix;

d) subventiile utilizate;

e) creterea preturilor de vânzare.

2
7
68. Caracterul limitat al factorilor de
productie nu este compatibil cu:

a) creterea intensiva a productiei;

b) sporirea rodniciei muncii;

c) risipa;

d) costul alegerii;

e) creterea eficientei factorilor de productie.

69. Economisirea si ameliorarea utilizarii


factorilor de productie:

a) determina scumpirea lor;

b) se realizeaza prin intermediul guvernului;

c) sunt determinate de concurenta;

d) determina natura cresterii extensive;

e) elimina plata impozitelor si taxelor.

70. Care din afirmatiile de mai jos este adevarata?


a) firmele sunt motivate prin costuri;

b) munca este factorul pasiv al productiei;

c) sunt resurse si cunotintele tehnico-tiintifice;

d) reducerea timpului liber este un factor de progres;

e) activitatea economica este posibila fara factorul


munca.

71. În cadrul factorilor de productie primari se


încadreaza:

a) munca si capitalul;

b) capitalul si creativitatea tehnico-tiintifica;

c) natura si capitalul;

d) munca si natura;

e) munca si informatia.

72. Capitalul tehnic reprezinta:

a) banii economisiti de menaje;

2
8
b) factor de productie derivat;

c) aptitudinile si experienta oamenilor;

d) elementul activ si determinant al productiei;

e) un dar al naturii.

73. La baza împartirii capitalului tehnic în capital


fix si capital circulant se afla:

a) marimea firmei;

b) domeniul de activitate al firmei;

c) legatura cu factorul munca;

d) modul cum participa la activitatea economica;

e) forma de uzura la care este supus.

74. Capitalul tehnic fix:

a) se consuma integral într-un ciclu de productie;

b) cuprinde si apa tehnologica;

c) se înlocuiete dupa fiecare ciclu de productie;

d) este afectat de uzura fizica si morala;


e) participa la un singur ciclu de productie.

75. Capitalul tehnic fix:

a) se uzeaza numai
fizic; b) se uzeaza
numai moral; c) nu
trebuie amortizat;

d) participa la un singur ciclu de productie;

e) se uzeaza fizic si moral.

76. Consumul de capital circulant se reflecta în


valoarea productiei la care a participat:

a) numai în forma materiala transformata;

b) sub forma de amortizare;

c) atât în forma materiala, cât si valorica;

d) numai sub forma baneasca;

e) dupa mai multe cicluri de productie.

2
9
77. Uzura morala (involuntara) a capitalului tehnic
fix apare sub incidenta:

a) folosirii în productie;

b) progresului tehnic si a conditiilor pietei;

c) actiunii agentilor
naturali; d) poluarii
mediului natural; e)
uzurii fizice.

78. Capitalul circulant:

a) se amortizeaza;

b) se uzeaza fizic;

c) nu se regaseste în produsul finit;

d) se uzeaza fizic si moral;

e) participa la un singur ciclu de productie.

79. Substituirea factorilor de productie în


activitatea economica:
a) se refera numai la factorul munca;

b) se refera numai la factorul capital;

c) nu are legatura cu eficienta combinarii;

d) se bazeaza pe compatibilitatea caracteristicilor de


utilitate

si adaptabilitate a elementelor ce se combina;

e) presupune o rata marginala de substitutie


supraunitara.

80. Daca productivitatea marginala a factorului


substituit este egala cu productivitatea
marginala a factorului care substituie,
atunci rata marginala de substitutie este:

a) negativa;

b) supraunitara;

c) unitara;

d) subunitara;

e) egala cu –1.

3
0
81. Daca productivitatea marginala a factorului
substituit este mai mica decât productivitatea
marginala a factorului ce îl substituie, rata
marginala de substitutie este:

a) negativa si supraunitara;

b) pozitiva si subunitara;

c) egala cu zero;

d) negativa;

e) egala cu productivitatea marginala a


factorului ce substituie.

82. Care din afirmatiile de mai jos este falsa?

a) între productivitatile marginale a doi factori de


productie si rata lor de substitutie nu exista
legatura;

b) combinarea factorilor de productie este o


operatie tehnico- economica;

c) substituirea factorilor de productie presupune


obtinerea cel putin a acelorai rezultate;

d) rata marginala de substitutie se folosete la


calculele de eficienta a combinarii factorilor;
e) elemente ale capitalului circulant se pot
substitui în productie.

83. Care din aprecierile de mai jos este adevarata?

a) rata marginala de substitutie este


întotdeauna un numar subunitar;

b) combinarea factorilor de productie este o


operatiune exclusiv economica;

c) substituirea factorilor este un mijloc eficient de


combinare;

d) productivitatea marginala a unui factor este


aceeai cu productivitatea medie;

e) o rata marginala de substitutie supraunitara


nu permite combinarea eficienta a factorilor.

3
1
84. Daca productivitatea marginala a factorului
substituit este

10, iar productivitatea marginala a factorului ce


îl substituie este 20, rata marginala de
substitutie are valoarea:

a)
20; b)
10; c)
5; d)
0,5; e)
2,5.

85. La o rata marginala de substitutie egala cu


10 si la o productivitate marginala a factorului
ce substituie egala cu

50, productivitatea marginala a factorului


substituit este egala cu:

a)
150;
b)
250; c)
500;
d)
350; e)
400.
86. Substituirea factorilor de productie se bazeaza pe:

a) utilitatea marginala a produsului finit;

b) maximizarea cheltuielilor cu salariile;

c) compatibilitatea caracteristicilor de
utilitate si adaptabilitate ale
factorilor;

d) compatibilitatea costurilor de productie;

e) minimizarea rentabilitatii.

87. Uzura morala a capitalului tehnic fix:

a) se datoreaza proprietatii private;

b) are caracter involuntar;

c) se produce datorita factorilor naturali;

3
2
d) are caracter voluntar;

e) afecteaza numai întreprinderile mici.

88. În economie, uzura morala:

a) nu exista;

b) afecteaza numai productivitatea muncii;

c) este un factor de regres economic;

d) afecteaza capitalul circulant;

e) afecteaza capitalul fix.

89. Sporirea rodniciei muncii reprezinta o premisa a


reducerii:

a) duratei muncii;

b) uzurii morale;

c) rentabilitatii firmei;

d) rolului factorilor intensivi ai creterii economice;


e) timpului liber.

90. Îmbunatatirea utilizarii factorilor de productie este


ceruta de:

a) dezvoltarea extensiva;

b) accentuarea tensiunii dintre nevoi si resurse;

c) caracterul regenerabil al resurselor;

d) ieftinirea factorilor de productie;

e) caracterul originar al factorilor.

91. Potrivit studiilor despre structura duratei vietii


omului, în ultimele doua sute de ani asistam la:

a) creterea timpului de munca;

b) reducerea timpului de scolarizare;

c) reducerea timpului de transport;

d) creterea timpului liber pentru adult;

e) creterea timpului pentru somn si hrana.


3
3
Utilizarea factorilor de productie

92. Pe termen scurt, suma costurilor marginale este egala


cu:

a) costurile fixe totale;

b) costurile variabile totale;

c) costul total;

d) productivitatea marginala;

e) suma costurilor medii fixe si variabile.

93. La o societate comerciala, costul variabil mediu


este de 20 u.m., iar nivelul productiei la care
profitul este nul 50 bucati. Daca pretul unitar este
egal cu 40 u.m., atunci costul total, costul total
mediu si profitul total sunt:

a) 1250;
25; 0; b)
3000; 60; 0;
c) 2000;
40; 0; d)
2000; 80; 0;
e) 4000;
80; 0.

94. Costul reprezinta 80% din încasarile initiale.


Încasarile cresc cu 10%, iar profitul se dubleaza.
În aceste împrejurari, costul total:

a) ramâne constant;

b) crete cu 2%;

c) se reduce cu
70%; d) se reduce
cu 12,5%; e) se
reduce cu 50%.

95. Atunci când productivitatea medie a muncii, la


nivelul unei întreprinderi - calculata ca productie
fizica pe salariat - crete, în exclusivitate pe seama
scaderii numarului de salariati, iar cheltuielile
totale cu salariile nu se modifica, salariul pe
unitatea de produs:

a) scade;

3
4
b) crete;

c) nu se modifica;

d) influenteaza costul total mediu în sensul cresterii;

e) influenteaza costul total mediu în directia scaderii.

96. La nivelul unei firme, productivitatea medie a


muncii este egala cu 100 buc./salariat. În
conditiile creterii cu 100% a productivitatii medii a
muncii si a numarului de salariati cu

50%, productivitatea marginala a muncii este egala cu:

a) 500
buc./salariat; b)
400
buc./salariat; c)
600
buc./salariat; d)
800
buc./salariat; e)
200
buc./salariat.
97. Rodnicia cu care sunt utilizati factorii de
productie se poate exprima:

a) numai ca productivitate a muncii;

b) numai sub forma costului productiei;

c) cu ajutorul productivitatii factorilor de productie;

d) numai cu ajutorul marimilor fizice;

e) numai la nivel de economie nationala.

98. La nivelul unei întreprinderi ce produce


bunuri diferite, nivelul productivitatii muncii,
cu luarea în considerare a întregii productii, se
poate exprima:

a) în unitati fizice naturale;

b) în unitati natural-conventionale;

c) în unitati monetare;

d) atât în unitati fizice, cât si monetare;

e) în unitati fizice si natural conventionale.

99. Pentru firma, cresterea productivitatii factorilor de


productie:

a) marete costul marginal;


3
5
b) reduce costul unitar;

c) dezavantajeaza întreprinderea prin reducerea


preturilor de vânzare;

d) înseamna devansarea productiei de catre volumul


factorilor utilizati;

e) determina un cost mediu mai mare decât costul


marginal.

100. Nu reprezinta efect al creterii productivitatii


factorilor de productie:

a) reducerea tensiunii dintre nevoi si resurse;

b) sporirea competitivitatii produselor pe piata interna;

c) reducerea cheltuielilor cu salariile pe unitatea de


produs;

d) sporirea inflatiei;

e) sporirea productiei pe cale intensiva.

101. În conditiile creterii productivitatii factorilor de


productie, pe ansamblul unei economii:
a) se poate mari salariul fara a genera inflatie;

b) se creeaza premisele sporirii duratei muncii;

c) se reduce dependenta economica de comertul exterior;

d) se realizeaza automat o dezvoltare intensiva;

e) se înregistreaza automat si o sporire a productiei


nationale pe locuitor.

102. Pentru determinarea nivelului productivitatii


muncii, factorul munca se exprima:

a) numai ca numar de salariati;

b) numai în ore-om;

c) numai în forma valorica (baneasca);

d) atât în forma fizica, cât si valorica;

e) în numar de salariati sau în ore-om lucrate.

3
6
103. În care din situatiile de mai jos, scaderea
indicatorului înseamna cresterea productivitatii
muncii?

a) productia pe ore-om lucrate;

b) productia pe capitalul tehnic consumat;

c) timpul cheltuit pe unitatea de productie fizica;

d) productia pe salariat;

e) productia raportata la cheltuielile salariale.

104. În conditiile contemporane, nivelul productivitatii


muncii este un criteriu de baza pentru:

a) calcularea inflatiei;

b) determinarea cursului de schimb;

c) stabilirea marimii salariilor;

d) aprecierea marimii întreprinderii;

e) calcularea ratei dobânzii.

105. La o firma, unde lucreaza 10 muncitori, cu o


productivitate medie a muncii de 50 de produse
pe un muncitor:

a) productia a crescut de 5 ori;

b) fiecare muncitor produce câte 50 de produse;

c) toti muncitorii produc 5.000 produse;

d) în medie, un muncitor produce 50 de produse;

e) întreprinderea este rentabila.

106. Productivitatea capitalului tehnic se determina:

a) numai în expresie fizica;

b) numai la nivelul ramurii;

c) doar când numarul de lucratori nu se modifica;

d) ca marime medie si marginala;

e) numai la întreprinderile mari.

107. Productivitatea globala a factorilor de


productie se calculeaza:

a) numai în expresie fizica, naturala;

b) numai ca marime marginala;

3
7
c) ca marime medie si marginala;

d) numai ca marime medie;

e) numai pentru factorii munca si pamânt.

108. Atunci când productivitatea marginala a


muncii este mai mare decât productivitatea
medie a muncii, aceasta din urma:

a) scade;

b) crete;

c) nu se modifica;

d) influenteaza negativ eficienta generala a întreprinderii;

e) devine un element de sporire a factorilor de productie.

109. Amortizarea capitalului fix:

a) se reflecta numai în forma materiala;

b) se reflecta în forma materiala si valorica;

c) reprezinta o cheltuiala materiala de productie;


d) se reflecta sub forma de consum specific;

e) este o cheltuiala variabila.

110. În produsul final, consumul de capital circulant se


gaseste:

a) în forma valorica;

b) în forma valorica si materiala;

c) în forma fizica, transformata partial sau total;

d) în functie de uzura morala a capitalului fix;

e) doar sub forma de cheltuieli cu combustibilul.

111. Consumul de capital circulant în valoarea


productiei, se regaseste:

a) ca un cost fix;

b) atât în forma materiala, cât si monetara;

c) în forma baneasca;

d) în forma materiala;

e) sub forma de amortizare.


3
8
112. Daca volumul productiei este egal cu zero,
atunci este valabila urmatoarea relatie:

a)
CF=CV; b)
CT=CV; c)
CF=0;

d) CT=CF;

e) CV>CF.

113. Pe termen scurt, curba costului fix de productie:

a) porneste din origine;

b) este paralela cu axa productiei;

c) are o tendinta de cretere, dupa care scade;

d) este paralela cu axa costurilor;

e) are o tendinta de scadere.

114. La un moment dat, costul fix mediu depinde:

a) numai de volumul productiei;


b) numai de volumul costurilor fixe;

c) numai de costul total;

d) atât de costurile fixe, cât si de productie;

e) atât de costul total, cât si de productie.

115. Atunci când costurile variabile cresc mai rapid


decât crete productia, pe termen scurt, costul fix
mediu:

a) crete;

b) scade;

c) nu se modifica;

d) este egal cu costul variabil mediu;

e) determina sporirea costului total mediu.

116. La o scadere a productiei, daca sporeste


costul variabil mediu, costul total mediu, pe
termen scurt:

a) scade;

b) nu se modifica;

3
9
c) crete;

d) nu depinde de evolutia productiei;

e) evolueaza în sens invers cu nivelul costului fix


mediu.

117. O scadere mai puternica a costurilor variabile în


raport cu scaderea productiei face ca, pe
termen scurt, volumul costurilor totale sa:

a) creasca;

b) nu se modifice;

c) scada;

d) nu depinda de volumul costurilor fixe;

e) dezavantajeze firma.

118. Atunci când productivitatea muncii în


expresie fizica sporeste exclusiv pe seama
productiei, salariile pe unitatea de produs:

a) cresc;

b) scad;
c) nu se modifica;

d) determina cresterea costului mediu;

e) determina cresterea costului marginal.

119. În cazul în care costul marginal este mai mic


decât costul total mediu, acesta din urma:

a) crete;

b) scade;

c) nu se modifica;

d) este mai mic decât CFM;

e) este egal cu CVM.

120. La momentul t0, productivitatea medie a


muncii într-o firma a fost de 1.000 de
produse/salariat. În momentul t1 productia a
sporit de 3 ori fata de t0, iar numarul de salariati
a crescut cu 100%. Productivitatea marginala a
muncii este:

a) 1000 produse;

4
0
b) 2000
produse; c)
3000 produse;
d) 4000
produse; e)
5000 produse.

121. Volumul productiei unei firme cu 125 de salariati


este de

2500 de produse. Câti salariati trebuie sa


mai angajeze aceasta firma pentru a-i dubla
productia în conditiile creterii productivitatii
medii a muncii cu 25%?

a)
25; b)
125; c)
100; d)
50; e)
75.

122. În t0 productivitatea medie a muncii


este de 1.000 unitati/salariat. În intervalul t0-
t1 productia crete cu 100%, iar numarul de
salariati se dubleaza. Productivitatea
marginala a muncii este:

a) 150
produse; b)
250 produse;
c) 50
produse;

d) egala cu productivitatea medie a muncii în t0;

e) 100 produse.

123. Fata de o productie zilnica de 6.000 bucati din


bunul X si o productivitate medie a muncii de
120 bucati/salariat, daca productivitatea
marginala a muncii este 150 bucati, iar
numarul de salariati se dubleaza, atunci
productia sporeste:

a) cu 50%;

b) cu 100
bucati; c) cu
250 bucati; d)
cu 125%;

e) cu 13,25%.

4
1
124. În intervalul t0-t1, productivitatea marginala a
muncii a fost de 40 produse. Cunoscând ca în t1
fata de t0 productia a sporit cu 1.000 de
produse iar numarul de salariati s-a dublat,
atunci numarul de lucratori în t0 a fost de:

a)
25;
b)
16; c)
19;
d)
20; e)
32.

125. La o anumita firma, productivitatea medie


a muncii în t1 fata de t0 sporeste cu 50%, iar
productia se dubleaza. Numarul de salariati în t1
fata de t0:

a) crete cu
75%; b) crete
cu 35%; c)
scade cu 25%;

d) scade cu 18,33%;

e) crete cu 33,33%.
126. Pe termen scurt, daca CFM scade cu 90%, atunci
productia:

a) a sporit cu
50%; b) s-a
redus cu 50%; c)
a sporit de 10
ori; d) s-a redus
de 5 ori; e) a
sporit cu 90%.

127. Pe termen scurt, mentinerea costului


total mediu în conditiile reducerii costului fix
mediu este consecinta:

a) reducerii productiei;

b) diminuarii costurilor fixe totale;

c) reducerii CVM;

d) unei creteri a CVM care compenseaza reducerea


CFM;

e) mentinerii CVM.

4
2
128. Atunci când productia se reduce cu 40%,
pentru ca nivelul productivitatii muncii sa
creasca de 1,25 ori, volumul muncii utilizate
trebuie sa:

a) scada cu
48%; b)
creasca cu 48%;
c) scada cu
52%; d)
creasca cu 52%;

e) ramâna constanta.

129. Când costul total evolueaza


corespunzator 2
relatiei CT=5Q +150Q+150,
unde Q este productia, la o productie de 10
unitati, costul fix mediu va fi:

a) 250
u.m.; b)
150 u.m.;
c) 305
u.m.; d)
15 u.m.; e)
30 u.m.
130. La o productie de 40 bucati, diferenta dintre CTM si
CVM

este de 400 u.m./bucata. Daca productia se


reduce la

30 de bucati:

a) diferenta dintre CTM si CVM va fi de


333,33 u.m.; b) diferenta dintre CTM si
CVM va fi de 533,33 u.m.; c) CFM se
reduce cu 10%;

d) CFM va crete de peste 1,33 ori;

e) CVM se reduce mai încet decât CFM.

131. Costul total fix este de 1000 u.m., costul


variabil total

3.000 u.m., iar volumul productiei, 500 buc. În


cazul în care costul marginal este de 7
u.m., creterea productiei determina:

a) reducerea CTM;

4
3
b) creterea CTM;

c) mentinerea constanta a CFM;

d) creterea CFM;

e) reducerea CT.

132. O firma obtine o productie de 20000 tone dintr-


un anumit bun economic în conditiile unei
productivitati medii a muncii de 200
tone/salariat. Numarul de salariati utilizati în
acest scop este:

a)
100; b)
200; c)
150; d)
1000; e)
10.

133. Costul total CT este dependent de volumul


productiei

Q potrivit relatiei CT = 100 + 4Q. În aceste conditii:


a) CTM este mai mic decât
Cmg; b) CTM este mai mare
decât Cmg; c) CTM este
egal cu Cmg;

d) CTM=CVM;

10
0
e) mg +
C = Q 4.

134. În conditiile în care în intervalul t0-t1


costurile variabile totale cresc cu 200% iar
productia se marete cu 50%, costul variabil
mediu:

a) crete cu
50%; b) scade
cu 50%; c) nu
se modifica; d)
crete cu 100%;
e) scade cu
100%.

4
4
135. În t0 costul variabil mediu este 100 u.m. Pe
termen scurt,, daca productia crete cu 50% iar
costurile variabile totale cresc cu 25%, costul
marginal este de:

a) 25
u.m.; b)
75 u.m.; c)
125 u.m.;
d) 50
u.m.; e)
250 u.m.

136. Pe termen scurt, daca productia scade cu


60%, costul fix mediu:

a) crete cu
150%; b)
scade cu 150%;
c) crete cu
250%; d)
scade cu 250%;
e) crete cu
50%.

137. La o productie de 21 unitati, costul total este


de 1000 u.m. Când productia este de 23 de
unitati, costul total este de

1280 u.m., iar costul marginal este de 100


u.m. Costul marginal al celei de-a 22 unitati
este, în u.m.:

a)
280; b)
180; c)
480; d)
1280; e)
1180.

138. Pe termen scurt, productia crete cu 50%.


Atunci, costul fix mediu:

a) scade cu 50%;

b) scade cu
33,34%; c)
scade cu 66,66%;
d) crete cu
66,66%; e) crete
cu 50%.

4
5
Venituril
e

139. Rata reala a dobânzii este mai mare decât rata


nominala a dobânzii în situatia în care:

a) preturile
scad; b)
preturile cresc;
c) inflatia
scade; d)
inflatia crete;

e) dobânda se calculeaza conform principiului de


dobânda

compusa.

140. Salariul colectiv se acorda de catre firma:

a) salariatilor cu o productivitate mare;

b) personalului din activitatile administrative;

c) numai muncitorilor;

d) tuturor salariatilor, în suma egala pentru fiecare;


e) salariatilor, sub forma unei sume globale.

141. Care din urmatoarele elemente nu sunt functii


ale profitului în economia de piata:

a) cultiva spiritul de
economie; b) incita la
sporirea rationalitatii; c)
stimuleaza asumarea
riscului; d) stimuleaza
initiativa;

e) stimuleaza consumul de bunuri intermediare.

142. Comparativ cu rata profitului la cifra de


afaceri, rata profitului la costuri este:

a) mai mare pentru activitatile cu dotare tehnica


ridicata;

b) întotdeauna mai mare;

c) mai mica pentru activitatile cu dotare tehnica


ridicata;

d) întotdeauna mai mica;

e) mai mare sau mai mica în functie de


abilitatea întreprinzatorului.

4
6
143. Între factorii de cretere a profitului se include:

a) creterea duratei de rotatie a


capitalului; b) reducerea duratei de
rotatie a capitalului; c) creterea
costurilor salariale;

d) creterea consumurilor specifice;

e) creterea cheltuielilor cu dobânzile la creditele primite.

144. Când profitul si costul cresc cu o suma data x,


încasarile:

a) cresc cu
x; b) cresc
cu x/2; c)
cresc cu 2x;

d) nu se modifica;

e) se reduc.

145. Rata profitului, calculata la cost, este de 20%.


Când costul total mediu se reduce cu
10%, iar pretul ramâne neschimbat, rata
profitului calculata la cost devine:

a) 10%;

b) 20%;

c)
26,66%;
d)
33,33%;
e) 50%.

146. Salariul reprezinta:

a) un important venit derivat;

b) recompense platita factorului munca;

c) un venit doar pentru lucratorii din activitatile publice;

d) un venit care se afla în relatie de sens


invers cu productivitatea factorilor de
productie;

e) un venit egal pentru toti angajatii unei institutii.

4
7
147. Profitul bancii reflecta diferenta între:

a) dobânda compusa încasata de banca si dobânda


simpla

platita de banca;

b) disponibilitatile bancii pentru creditare si


rezervele minime obligatorii;

c) câtigul brut al bancii si cheltuielile ei de functionare;

d) dobânda încasata de banca si cheltuielile


sale de functionare;

e) dobânda încasata de banca si dobânda platita de


aceasta.

148. Masa profitului este influentata pozitiv de urmatorii


factori:

a) creterea duratei de rotatie a capitalului;

b) diminuarea vitezei de rotatie a banilor;

c) creterea numarului de rotatii ale capitalului;

d) sporirea salariului nominal;

e) creterea costului unitar al bunurilor.


149. În conditiile în care productivitatea muncii
devanseaza dinamica salariului mediu într-o
firma, iar preturile nu se schimba, atunci:

a) rata profitului nu se schimba, indiferent de


modul în care ea se determina;

b) rata profitului calculata în functie de cost se va mari;

c) cheltuielile salariale unitare se diminueaza;

d) profitul unitar se reduce;

e) procentul salariilor în costuri nu se schimba.

150. Atunci când are loc reducerea vitezei de rotatie


a monedei si reducerea duratei de rotatie a
capitalului, masa profitului:

a) scade mai putin decât masa monetara;

b) scade;

c) crete;

d) crete mai rapid decât masa monetara;

e) ramâne constanta.

4
8
151. Atunci când salariul nominal crete mai mult
decât crete salariul real, preturile bunurilor de
consum:

a) scad;

b) cresc în acelasi ritm cu salariul real;

c) nu se modifica;

d) scad în acelai ritm cu salariul real;

e) cresc mai putin decât salariul nominal.

152. Atunci când preturile bunurilor de consum


cresc mai putin decât crete salariul real, salariul
nominal:

a) crete mai mult decât


salariul real; b) crete mai
putin decât salariul real; c)
scade;

d) nu se modifica;

e) crete mai putin decât preturile bunurilor de consum.


153. Pentru aprecierea justetei diferentierii salariilor
trebuie sa se

tina seama de:

a) necesitatea prelungirii perioadei de munca a


lucratorilor;

b) contributia lucratorilor la activitatea economica;

c) nevoia de egalizare a salariilor;

d) tipul de progres tehnic dominant;

e) faptul ca salariul trebuie corelat neaparat cu


vârsta celui care lucreaza.

154. Salariul real în raport cu câstigul real este:

a) întotdeauna crescator, datorita luptei sindicatelor;

b) întotdeauna mai mare;

c) întotdeauna egal;

d) o componenta;

e) de regula, privit ca întreg fata de parte.

4
9
155. În cadrul factorilor cu caracter indirect, care
influenteaza

dimensiunea si dinamica salariului, se pot enumera:

a) creterea gradului de profitabilitate a firmelor;

b) migratia internationala a fortei de munca;

c) creterea calificarii profesionale;

d) sporirea productivitatii muncii;

e) marirea cheltuielilor cu locuinta si hrana.

156. Deosebirea fundamentala dintre salariu, în


calitate de cost si salariu, în calitate de venit
este legata de:

a) raportul dintre salariul nominal si


salariul real; b) raportul dintre salariul
colectiv si salariul social; c) raportul
dintre inflatie si somaj;

d) raportul dintre utilitatea marginala a muncii si uzura


morala

a capitalului tehnic fix;

e) semnificatia salariului pentru cel care îl


platete

(producatorul) si pentru cel care îl primete (salariatul).

157. Salariul social, spre deosebire de salariul colectiv:

a) se acorda din beneficiul firmei;

b) se acorda de catre societate pentru a spori


veniturile unor categorii de salariati;

c) se atribuie în suma globala tuturor salariatilor;

d) se acorda numai daca întreprinderea realizeaza profit;

e) este mai mare.

158. Împartirea venitului între participantii directi la


obtinerea lui se numete:

a) redistribuire;

b) schimb de
bunuri; c)
diviziune a
muncii; d)
distribuire;

e) politica fiscala.
5
0
159. Veniturile ce revin participantilor directi la
activitatea economica nu se refera la:

a) salariu;

b) pensii;

c) dobânda bancara;

d) renta funciara;

e) profit.

160. Veniturile care participa la procesul de redistribuire


sunt:

a) destinate remunerarii angajatilor din firmele de stat;

b) venituri deja distribuite;

c) numai veniturile administratiei publice;

d) numai veniturile formate din profit;

e) numai o mica parte din veniturile angajatilor din


armata.
161. Veniturile banesti totale încasate de un
salariat (salariul tarifar nominal, sporuri, premii
etc.) reprezinta:

a) câtigul real;

b) câtigul
nominal; c)
salariul nominal;
d) salariul real;

e) salariul net.

162. Profitul este cunoscut ca:

a) excedentul costurilor totale fata de încasari;

b) venitul factorului munca;

c) diferenta între încasarile totale si cheltuielile cu


materiile prime;

d) motivatia obiectiva a posesorilor capitalurilor


pentru a le pune în functiune;

e) venitul posesorului factorului natural.

5
1
163. Partea ramasa dupa ce firma platete impozitul
pe profit se numete:

a) profit brut;

b) profit nelegitim;

c) profit net;

d) profit de monopol;

e) profit obinuit.

164. Marimea si gradul de profitabilitate al


firmei se afla în relatie de acelasi sens cu:

a) nivelul costului unitar;

b) nivelul pretului unitar;

c) durata în timp a unei rotatii a capitalului;

d) nivelul salariului;

e) nivelul salariului si al rentei.

165. Volumul profitului si gradul de profitabilitate al


firmei se afla în relatie inversa cu:

a) nivelul costului unitar;

b) nivelul pretului unitar;

c) volumul produselor si serviciilor vândute;

d) viteza de rotatie a capitalului folosit;

e) eficienta activitatii economice.

166. Suma ce revine celui ce detine firma pentru


serviciul adus în activitatea economica este
cunoscuta sub denumirea de:

a) profit legitim sau venit meritat;

b) venit
nemeritat; c)
profit nelegitim;
d) câtig real;

e) câtig nominal.

5
2
167. Conceptul de profit admis reprezinta:

a) profitul brut;

b) salariul real;

c) o alta denumire pentru profitul net;

d) eficienta totala;

e) rentabilitatea.

168. Una din afirmatiile urmatoare este


adevarata: a) motivatia profitului nu
poate genera si abuzuri; b) profitul net
este mai mare decât profitul admis;

c) profitul este sursa de înlocuire a capitalului fix


uzat si scos din functiune;

d) profitul releva rationalitatea activitatii economice;

e) diferenta dintre profitul brut si profitul net


reprezinta

profitul admis.
169. O relatie de acelai sens exista între:

a) rata profitului la cost si costul de productie;

b) costul unitar si profitul unitar;

c) durata unei rotatii a capitalului folosit si profit;

d) viteza de rotatie si profit;

e) salariul real si preturile bunurilor de consum.

170. Una din afirmatiile urmatoare nu este corecta:

a) cine obtine profit suplimentar îl obtine si pe cel


normal;

b) rata profitului calculata la cost este mai mare


decât rata profitului calculata la cifra de afaceri;

c) când durata unei rotatii a capitalului crete,


viteza de rotatie crete;

d) când costul unitar scade, la un pret dat,


masa profitului crete;

e) când numarul de rotatii ale capitalului folosit


crete, masa profitului crete.

5
3
171. Una din afirmatiile urmatoare este adevarata:

a) creterea pretului unitar se afla în relatie de


acelai sens cu profitul unitar;

b) modificarea costului unitar se afla în relatie de


acelai sens cu profitul unitar;

c) atunci când viteza de rotatie a capitalului


crete, masa profitului scade;

d) rata profitului calculata la cost este mai mica


decât rata profitului calculata la cifra de afaceri;

e) creterea numarului de rotatii ale capitalului


se afla în relatie de acelai sens cu durata unei
rotatii a capitalului folosit.

172. Profitul, în esenta, rasplatete:

a) munca depusa de salariat într-o întreprindere;

b) aportul posesorului pamântului la activitatea


economica;

c) aportul managementului guvernamental la actiuni


sociale;

d) initiativa si acceptarea riscului din partea


întreprinzatorului;
e) contributia posesorului de capital banesc la
activitatea economica.

173. Proprietarul unui anumit factor de productie


este avantajat atunci când pe piata respectivului
factor:

a) cererea este mai mica decât oferta;

b) cererea crete mai încet decât crete oferta;

c) oferta este mai mica decât cererea;

d) oferta creste, iar cererea nu se modifica;

e) cererea scade si oferta crete.

174. Una din afirmatiile urmatoare este incorecta:

a) suma de bani pe care o primete efectiv


lucratorul se numete salariul nominal net;

b) diferentierea normala a salariilor este un factor


de progres si prosperitate generala;

5
4
c) pe termen lung, creterea productivitatii muncii
actioneaza în sens opus cu tendinta generala de
evolutie a salariului nominal;

d) atunci când salariul nominal scade si


preturile ramân constante, salariul real nu
poate sa creasca;

e) respectarea marimii salariului minim legal într-o


societate este factor de stabilitate sociala.

175. Care din afirmatiile urmatoare este incorecta?

a) marimea veniturilor depinde si de raportul


dintre cererea si oferta pe piata muncii;

b) avutia se creeaza în activitatea economica;

c) salariile reprezinta întregul venit care se obtine


în activitatea economica;

d) întregul venit obtinut în activitatea economica se


distribuie între participantii directi la
producerea de bunuri economice;

e) veniturile ce se obtin în activitatea economica


sunt supuse proceselor de distribuire si
redistribuire.
176. Care din afirmatiile urmatoare este corecta?

a) în procesul de redistribuire participa întregul venit


creat;

b) proprietarii capitalului tehnic obtin salariu si


dobânda;

c) oamenii nu pot sa-si procure bunuri decât


din productia proprie;

d) distribuirea presupune împartirea


venitului între participantii directi la
producerea lui;

e) veniturile care se obtin în activitatea economica


revin în totalitate întreprinderilor, sub forma de
profit.

177. Care din afirmatiile urmatoare este falsa?

a) salariul, profitul, dobânda si renta sunt venituri


ale factorilor de productie;

5
5
b) din punctul de vedere al angajatului, salariul
nominal este suma de bani pe care o primeste
pentru munca depusa;

c) pentru cumparatorul serviciului fortei de munca


salariul este un venit;

d) salariul poate fi considerat ca o plata


pentru închirierea fortei de munca;

e) salariul poate fi considerat ca pret pentru


cumpararea muncii.

178. Una din afirmatiile de mai jos este corecta:

a) atunci când salariul real crete mai mult


decât cresc preturile bunurilor de consum,
salariul nominal poate sa nu se modifice;

b) salariul real este invers proportional cu salariul


nominal;

c) atunci când salariul nominal scade, salariul real


poate sa creasca, daca preturile bunurilor de
consum nu se modifica; d) salariul real este
într-o relatie de sens opus cu preturile

bunurilor de consum;

e) salariul real este suma de bani pe care o primete


un salariat în mod efectiv.

179. Una din urmatoarele afirmatii este falsa:

a) când preturile bunurilor de consum cresc,


salariul real poate sa creasca;

b) evolutia salariului real este într-o relatie inversa


cu evolutia nivelului preturilor bunurilor de
consum;

c) salariul real este direct proportional cu salariul


nominal;

d) salariul este atât un venit, cât si un cost;

e) salariul nominal minim este fixat de catre patron.

180. Împartirea venitului obtinut între


participantii directi la crearea sa reprezinta:

a) redistribuirea venitului;

b) distribuirea venitului;

5
6
c) plata salariului;

d) serviciul unui factor de productie;

e) preluarea unei parti din venitul unor agenti si


folosirea lui în sprijinul altor agenti economici.

181. Suma de bani pe care societatea, în ansamblul


ei, o acorda pentru a spori veniturile unor
categorii de salariati sau numai ale unor
grupuri din cadrul acestora ce se confrunta cu
dificultati mari reprezinta:

a) salariul colectiv;

b) salariul real;

c) beneficiu
real; d)
salariul social;
e) salariul
minim.

182. Cantitatea de bunuri materiale si de servicii de


consum ce se poate cumpara cu ajutorul
câstigului nominal net la un nivel general mediu
al preturilor de consum si într-o anumita
perioada de timp reprezinta:

a) salariul real;

b) salariul
colectiv; c)
salariul social;
d) câtigul real;

e) salariul nominal.

183. Diferenta dintre încasarile totale si


costurile totale reprezinta:

a) profitul
brut; b) rata
profitului; c)
profitul net;

d) supraprofitul;

e) profitul admis.

5
7
184. Indicele salariului real se determina astfel:

IP ·100 ;
a)

ISN

ISN ·100 ;
b)

IP

ISN1 ·100 ;
c)

ISN 0

IP1 ·100 ;
d)

IP0

e) SR ·100 .

ISN

185. Rata profitului se calculeaza potrivit formulei:

pr pr P 1 ·
= = r
Pr Pr Pr
0 1 1
pr · pr ·
= = Pr ;1
Pr 0 0
Pr 0 0
· Pr

Kf
pr pr K f
Pr
= =
· ·
;1
Kf
0
0

;
1
0
0

pr ·
=
rP

f ·

;0
1
pr
0
=
P
r

Kf
1
e) pr ·10
R = K f 0.
0
186. Salariul real nu poate sa creasca atunci când:

a) salariul nominal este constant, iar preturile


bunurilor de consum scad;

b) salariul nominal scade mai putin decât scad


preturile bunurilor de consum;

c) preturile bunurilor de consum cresc mai mult


decât crete salariul nominal;

5
8
d) preturile nu se modifica si salariul nominal crete;

e) salariul nominal crete, iar preturile bunurilor de


consum scad.

187. Profitul nu îndeplinete urmatoarele functii:

a) motiveaza pe proprietarii de capital


pentru utilizarea acestuia în activitati cu
caracter comercial;

b) stimuleaza initiativa economica si acceptarea


riscului de catre întreprinzator;

c) incita la cresterea eficientei economice;

d) cultiva spiritul de economie;

e) stimuleaza aparitia economiei subterane.

188. Prin raportarea masei profitului la capitalul folosit se


obtine:

a) viteza de rotatie a capitalului;

b) o rata a profitului de regula negativa;


c) o expresie a gradului de profitabilitate a firmei;

d) un indicator de eficienta economica, de


genul efort pe efect util;

e) viteza de rotatie a monedei.

189. Pentru ca sporirea salariului nominal sa nu


genereze reducerea salariului real, este
esential ca aceasta sporire sa aiba:

a) acoperire în creterea preturilor bunurilor de consum;

b) acoperire în expresie fizica a productivitatii


marginale a muncii;

c) loc în contextul creterii costului marginal al muncii;

d) ca rezultat creterea numarului de salariati;

e) ca efect o inflatie superioara cresterii productiei


de bunuri economice.

5
9
190. Pe termen lung, marimea salariului nominal
are tendinta generala de:

a) cretere;

b) scadere;

c) cretere mai rapida decât productivitatea muncii;

d) scadere în ritm alert;

e) ramânere la acelai nivel.

191. Suma de bani pe care o primeste efectiv


lucratorul salariat pentru munca prestata, dupa
retinerea impozitului pe salariu si a altor taxe
legale, reprezinta:

a) salariul real;

b) salariul nominal;

c) salariul nominal net;

d) profit net;

e) venitul brut.
192. Nu sunt factori cu caracter indirect de influentare a
marimii

si dinamicii salariului:

a) gradul de organizare în sindicate;

b) capacitatea salariatilor de a dialoga cu unitatea


economica;

c) migratia internationala a fortei de munca;

d) nivelul si dinamica productivitatii muncii;

e) miscarea grevista si revendicarile din fiecare tara.

193. Aprecierea potrivit careia venitul nemeritat


sau profitul nelegitim „are caracterul unui venit
gratuit, rezultând din circumstante favorabile,
independente de beneficiar”, adica de posesorul
factorului de productie respectiv, apartine lui:

a) Paul
Samuelson; b)
Maurice Allais;
c) Michel
Didier;

d) John Kenneth Galbraith;

e) J. M. Keynes.

6
0
194. Din perspectiva producatorului, salariul spre
deosebire de profit este un:

a) venit specific;

b) beneficiu real;

c) venit impozabil;

d) cost;

e) venit legitim.

195. Un criteriu al eficientei unitatilor economice este:

a) maximizarea salariului;

b) maximizarea costului;

c) minimizarea impozitului;

d) maximizarea profitului;

e) creterea duratei unei rotatii a capitalului.

196. Agentul economic ce obtine profitul normal:


a) încaseaza neaparat si profitul suplimentar;

b) nu încaseaza neaparat si profitul suplimentar;

c) încaseaza profitul nelegitim;

d) încaseaza doar diferentele de venit provenit din


practicarea unor preturi de vânzare excesiv de
ridicate;

e) încaseaza numai câtigurile suplimentare


prilejuite de inflatie.

197. În perioada t0-t1, productia unui


agent economic crete de 3 ori, iar numarul de
lucratori cu 50%. Salariul nominal în t0 este
1.000.000 lei. Cât va fi salariul nominal în t1
stiind ca sporirea acestuia reprezinta 50% din
cresterea productivitatii muncii?

a) 2.000.000
lei; b)
1.250.000 lei;
c) 1.000.000
lei; d)
1.500.000 lei;
e) 1.750.000
lei.

6
1
198. În conditiile în care salariul real crete cu 50%
si preturile de consum se reduc cu 40%, salariul
nominal:

a) crete cu
200%; b)
scade cu 200%;
c) scade cu
90%; d) crete
cu 90%; e)
scade cu 10%.

199. În t0 salariul nominal al unui individ era de


1.500.000 lei, iar pretul unei pâini de 5.000
lei. În t1, salariul nominal a crescut cu 100%,
iar pretul pâinii cu 300%. Salariul real în t1 fata
de t0:

a) a crescut cu
50%; b) a scazut
cu 50%; c) a
ramas constant;
d) a crescut cu
100%; e) a
scazut cu 100%.
200. La o crestere a salariului nominal cu 50% si o
reducere a preturilor de consum cu 25%, salariul
real:

a) a crescut cu
200%; b) a
scazut cu 200%;
c) a scazut cu
75%; d) a crescut
cu 90%; e) a
crescut cu 100%.

201. Salariul nominal în t0 este de 2.000.000 lei. În


perioada t0-t1, acesta crete cu 50% iar preturile
bunurilor de consum cresc cu 200%. Salariul
real:

a) a crescut cu
50%; b) a scazut
cu 100%; c) a
scazut cu 150%;
d) a scazut cu
50%; e) a crescut
cu 100%.

6
2
202. Daca în perioada t0-t1 salariul nominal a
scazut cu 50%, iar preturile de consum s-au
dublat, salariul real:

a) a scazut cu
150%; b) a
scazut cu 50%; c)
a crescut cu
50%; d) a scazut
cu 125%; e) a
scazut cu 75%.

203. Salariul nominal net în t0 este de 5.000.000 lei.


În situatia în care, în perioada t0-t1, creterea
salariului reprezinta 50% din cresterea
productivitatii medii a muncii, care s-a dublat,
salariul nominal net în t1 este:

a) 5.500.000
lei; b)
10.000.000 lei;
c) 7.500.000
lei; d)
7.250.000 lei;
e) 10.500.000
lei.
204. Atunci când salariul real scade cu 25%, iar
salariul nominal crete cu 50%, indicele preturilor
de consum este:

a)
109%;
b)
110%;
c)
121%;
d)
200%;
e)
150%.

205. Daca salariul real crete cu 25%, iar salariul nominal


cu

20%, preturile bunurilor de consum:

a) scad cu
4,16%; b)
cresc cu 4,16%;
c) scad cu 4%;

d) cresc cu 5%;

e) scad cu 5%.

6
3
206. Daca salariul real crete cu 20%, iar rata
inflatiei este 15%, salariul nominal:

a) scade cu
38%; b) crete
cu 28%; c)
crete cu 4,3%;
d) scade cu
4,3%; e) crete
cu 38%.

207. În t0, salariul nominal era de 25.000 u.m. Cu


cât trebuie marit salariul nominal pentru ca
salariul real sa creasca cu

30%, în conditiile sporirii preturilor cu 40%?

a) cu 7,69%;

b) cu 80%;

c) cu 20.000
u.m.; d) cu
20.500 u.m.; e)
cu 90%.
208. Din vânzarea productiei obtinute, o firma
încaseaza

10 mld. u.m. Obtinerea productiei ocazioneaza


costuri totale de 8 mld. u.m. În conditiile în
care firma trebuie sa plateasca statului sub
forma de impozite si taxe pe profit

25%, iar cota repartizata sub forma de dividende este


de

10%, marimea dividendelor platite actionarilor va fi:

a) 35,7 mil.
u.m.; b) 150
mil. u.m.; c)
50 mil. u.m.;
d) 17,5 mil.
u.m.; e) 500
mil. u.m.

209. La un pret unitar de 10.000 u.m., un cost fix


total de

1 milion u.m. si un cost variabil mediu de


5.000 u.m., volumul productiei la care profitul
total al firmei este egal cu zero este:

a) 300 unitati;

6
4
b) 200
unitati; c)
150 unitati;
d) 250
unitati; e)
100 unitati.

210. La o rata a profitului, calculata la costurile


totale, de 10%, o cifra de afaceri de 400 milioane
u.m. a asigurat firmei un profit de:

a) 363,63 milioane
u.m.; b) 36,36
milioane u.m.; c)
40 milioane u.m.;

d) 76,63 milioane u.m.;

e) 46,43 milioane u.m.

211. La o cifra de afaceri de 20 milioane u.m. si la o


rata a profitului, calculata la costurile totale, de
20%, costul total de productie este:

a) 3,34 milioane
u.m.; b) 23,34
milioane u.m.; c)
16,66 milioane
u.m.; d) 18,43
milioane u.m.; e)
24,34 milioane
u.m.

212. O firma previzioneaza pentru anul urmator


costuri fixe totale de 20 milioane u.m., un
cost variabil mediu de

2000 u.m. si ca pretul bunului pe care-l produce va fi


de

7000 u.m. În conditiile în care firma si-a stabilit


ca obiectiv obtinerea unui profit total de 5
milioane u.m., productia care trebuie realizata
este de:

a) 6000
bucati; b)
4500 bucati;
c) 5000
bucati; d)
7500 bucati;
e) 10.000
bucati.

6
5
213. În t0, rata profitului calculata la costurile totale a
fost de

10%. În t1, costurile totale cresc cu 20%, iar rata


profitului calculata la costurile totale crete cu 5
puncte procentuale. Profitul în t1:

a) crete cu
280%; b)
scade cu 280%;
c) crete cu
180%; d) crete
cu 80%;

e) ramâne constanta.

214. În t0, costurile totale reprezinta 80% din cifra


de afaceri. În t1, cifra de afaceri crete cu 40%, iar
profitul se dubleaza. Costurile totale în tv:

a) nu se modifica;

b) se reduc cu
12,5%; c) se
reduc cu 70%; d)
cresc cu 25%;

e) cresc cu 20,5%.
215. Daca nivelul pretului de vânzare este de 20.000
u.m., iar rata profitului calculata în functie de
cost este de 25%, atunci nivelul costului si
profitului sunt:

a) 4.000 u.m., 16.000


u.m.; b) 10.000 u.m.,
10.000 u.m.; c) 16.000
u.m., 4.000 u.m.; d)
8.000 u.m., 12.000
u.m.; e) 12.000 u.m.,
8.000 u.m.

216. Costul de productie în t0 reprezinta 80% din


pret, iar în t1 reprezinta 75% din pret. Cum s-a
modificat rata profitului calculata la cifra de
afaceri?

a) crete cu 25%;

b) a crescut cu 20%;

c) a scazut cu 5 puncte procentuale;

6
6
d) a scazut cu 25%;

e) a scazut cu 20%.

217. Un capital se rotete anual de 3 ori, totalul


încasarilor fiind de 2 mil. u.m. corespunzator
fiecarei rotatii. Daca rata anuala a profitului în
functie de costul total este de 25%, nivelul anual
al profitului si costului total va fi:

a) 4 mil. u.m., 1,2 mil.


u.m.; b) 1,2 mil. u.m.,
4,8 mil. u.m.; c) 0,4 mil.
u.m., 1,6 mil. u.m.; d)
1,6 mil. u.m., 0,4 mil.
u.m.; e) 1 mil. u.m., 1
mil. u.m.

218. Profitul reprezinta 20% din cost.


Costurile materiale reprezinta 20% din costurile
totale, iar cheltuielile salariale reprezinta 300
u.m. Masa profitului va fi:

a) 50
u.m.; b)
60 u.m.;
c) 75
u.m.; d)
90 u.m.;
e) 100
u.m.

219. Costul fix mediu în t0 este 2.000 u.m., iar


costul variabil mediu de 3.000 u.m. Productia
crete de 2 ori, iar costurile variabile totale cu
50%. Când pretul este constant, creterea
profitului unitar este:

a) 1.250
u.m.; b)
1.350 u.m.;
c) 1.450
u.m.; d)
1.750 u.m.;
e) 2.000
u.m.

6
7
220. Un credit de 10 milioane u.m. este acordat pe o
perioada de trei ani, cu o rata anuala a dobânzii
de 10%, în regim de dobânda compusa. Suma
finala pe care debitorul trebuie sa o restituie este
de:

a) 13.300.000
u.m.; b)
13.310.000
u.m.; c)
3.300.000 u.m.;
d) 1.331.000
u.m.; e)
13.330.000 u.m.

221. Un credit acordat unei firme pe doi ani, în


regim de dobânda compusa, cu o rata anuala de
20%, aduce o dobânda totala de 44 milioane
u.m. Creditul acordat este de:

a) 74 milioane
u.m.; b) 144
milioane u.m.; c)
120 milioane
u.m.; d) 100
milioane u.m.; e)
110 milioane u.m.
222. O banca acorda doua credite însumând 3
milioane u.m., primul pe 1 an cu o rata anuala a
dobânzii de 20%, iar al doilea pe 6 luni cu o rata
a dobânzii de 10%. Dobânda încasata de catre
banca din primul credit este de doua ori mai
mare decât dobânda celui de-al doilea credit.
Cele doua credite sunt:

a) 1,5 milioane si, respectiv, 1,5 milioane;

b) 1,25 milioane si, respectiv, 1,75 milioane;

c) 1 milion si, respectiv, 2 milioane;

d) 2 milioane si, respectiv, 1 milion;

e) 2,25 milioane si, respectiv, 0,75 milioane.

6
8
223. Ce suma de bani trebuie sa depuna în prezent
la o banca un individ pentru a obtine în 2 ani un
venit din dobânda de

210.000 u.m., în conditii de dobânda compusa, la o


rata

anuala a dobânzii de 10%?:

a) 2.000.000
u.m.; b)
1.200.000
u.m.; c)
1.100.000
u.m.; d)
1.000.000
u.m.; e)
2.000.000 u.m.

224. O firma a împrumutat de la o banca 100


milioane u.m. pentru doi ani, platind o dobânda
totala de 44 milioane u.m. Rata anuala a
dobânzii cu care a fost contractat creditul, în
regim de dobânda compusa, este de;

a)
10%; b)
20%; c)
30%; d)
40%; e)
100%.

225. Un agent depune la banca suma de 200


milioane u.m., cu o rata anuala a dobânzii de
20%. Care este dobânda obtinuta de deponent
dupa 2 ani, în regim de dobânda compusa?:

a) 44 milioane
u.m.; b) 10
milioane u.m.; c)
60 milioane
u.m.; d) 88
milioane u.m.; e)
48 milioane u.m.

226. Un agent economic contracteaza un credit


bancar de

100 milioane u.m. pe o perioada de 1 an cu o


rata nominala a dobânzii de 20%. În conditiile în
care în acel an rata inflatiei a fost de 10%, rata
reala a dobânzii este:

a) 20%;

6
9
b) 10%;

c) 1%;

d) 100%;

e) 0,1%.

227. Un credit de 1 milion lei este acordat pe


principiul dobânzii compuse, pe o durata de doi
ani, cu o rata anuala a dobânzii de 10%. Rata
dobânzii, pe principiul dobânzii simple, ce aduce
aceeai dobânda, tot pe doi ani, este:

a) 13%;
b) 12%;
c) 11%;
d)
10,5%;
e) 10%.

228. La un credit de 1 mil. u.m., o banca percepe o


rata anuala a dobânzii de 40%. În aceste
conditii, dobânda încasata la trei luni va fi:

a) 400.000
u.m.; b)
300.000 u.m.;
c) 200.000
u.m.; d)
150.000 u.m.;
e) 100.000
u.m.

229. O firma contracteaza un împrumut în suma de


1 mil. u.m. Peste 1 an, firma returneaza bancii
1,5 mil. u.m. Daca în acest interval preturile au
crescut cu 50%, ratele nominala si reala ale
dobânzii sunt:

a) 50%, 0%;

b) 50%,
100%; c)
100%, 50%;
d) 0%, 50%;

e) 50%, 50%.

7
0
230. O banca acorda un împrumut în valoare
totala de

2 mil. u.m., pe termen de doi ani, în regim de


dobânda compusa. Daca rata anuala a dobânzii
este de 10%, suma încasata de banca dupa doi
ani este:

a) 2.500.000
u.m.; b)
2.530.000
u.m.; c)
2.250.000
u.m.; d)
2.150.000
u.m.; e)
2.420.000 u.m.

231. O banca primete sub forma de depozite


suma de

3 mil. u.m., rata dobânzii la depozite fiind de


10%. Pe baza acestor sume, banca acorda
împrumuturi, pe termen de un an, rata
dobânzii fiind de 12%. Daca banca suporta
cheltuieli generale de functionare de 30.000
u.m., profitul bancii va fi:

a) 50.000
u.m.; b)
330.000 u.m.;
c) 327.000
u.m.; d)
60.000 u.m.;

e) 30.000 u.m.

232. Care este suma prezenta care genereaza peste


doi ani, în regim de dobânda compusa, o suma
finala de 144.000 u.m., în conditiile în care rata
anuala a dobânzii este de 20%?

a) 110.000
u.m.; b)
100.000 u.m.;
c) 90.000
u.m.; d)
80.000 u.m.;
e) 70.000
u.m.

7
1
Piat
a

233. Cererea pentru un bun este data de relatia Qc


= 100-2P. Oferta bunului respectiv este Qo =
50+P, unde P este pretul. Daca pe piata exista un
exces de cerere de 20 unitati, atunci, pretul este:

a) 40 u.m.;

b) 30 u.m.;

c) 20,33 u.m.;

d) 10 u.m.;

e) nul.

234. Elasticitatea cererii pentru calculatoare este


0,6 în raport cu pretul si 2 în raport cu veniturile
cumparatorilor. Creterea cu 1% a veniturilor si
cu 1% a pretului genereaza:

a) creterea cererii cu
2,6%; b) creterea
cererii cu 1,4%; c)
creterea cererii cu 1%;
d) reducerea cererii cu
1%;

e) reducerea cererii cu 1,4%.

235. Se considera ca pretul unui bun A se afla la un


nivel la care apare un exces de cerere. În aceste
conditii, pretul pe o piata concurentiala:

a) se reduce;

b) crete;

c) ramâne nemodificat;

d) este întotdeauna mai mare decât costul marginal;

e) este întotdeauna mai mic decât costul marginal.

236. În situatia cresterii cererii, pretul tinde sa creasca


deoarece:

a) exista un exces de cerere la vechiul nivel al pretului;

b) exista un exces de oferta la vechiul nivel al pretului;

7
2
c) cererea este permanent egala cu oferta;

d) pretul de echilibru este determinat de cerere;

e) pretul de echilibru este determinat de oferta.

237. În cazul în care cererea este elastica, care din


urmatoarele afirmatii este adevarata în situatia
unui producator?

a) creterea pretului lasa neschimbate încasarile


totale ale acestuia;

b) reducerea pretului lasa neschimbate


încasarile totale ale acestuia;

c) creterea pretului determina reducerea


încasarilor acestuia; d) creterea pretului
determina cresterea încasarilor acestuia; e)
reducerea pretului determina reducerea încasarilor
acestuia.

238. Cererea cu elasticitate unitara în functie


de pret se caracterizeaza prin:

a) creterea pretului este însotita de creterea


cantitatii cerute din bunul respectiv;

b) modificarea absoluta a pretului este egala cu


variatia absoluta a cantitatii;

c) în valoare absoluta, modificarea absoluta a


pretului este egala cu variatia absoluta a
cantitatii;

d) procentul de variatie a pretului este egal cu


procentul de variatie a cantitatii cerute;

e) procentul de variatie a pretului este inversul


procentului de variatie a cantitatii cerute.

239. Reducerea taxelor de import are ca efect pe


piata bunurilor de consum:

a) reducerea ofertei si creterea pretului;

b) creterea ofertei si reducerea pretului;

c) mentinerea ofertei si a pretului ca urmare a cresterii


cererii;

d) creterea ofertei si creterea pretului;

e) creterea cererii si reducerea pretului.

7
3
240. Piata nu reprezinta:

a) spatiul economic în care actioneaza


vânzatorii si cumparatorii;

b) locul de întâlnire la un moment dat a


dorintelor consumatorilor cu cele ale
producatorilor;

c) un ansamblu de mijloace de comunicare între


vânzatori si cumparatori;

d) locul de manifestare a concurentei între agentii


economici cu interese identice sau apropiate;

e) doar spatiul anume stabilit de autoritatea


publica pentru vânzarea-cumpararea bunurilor
economice.

241. În economiile contemporane:

a) economia naturala nu exista;

b) relatiile de piata sunt dominante;

c) exista numai piata factorilor de productie;

d) piata bunurilor de consum servete autoconsumului;

e) tranzactiile sunt numai cu bunuri materiale.


242. Pentru caracterizarea pietei nu este
relevanta urmatoarea trasatura:

a) spatiu în care îsi desfasoara activitatea agentii


economici;

b) cadru de formare a pretului la care sunt


tranzactionate marfurile;

c) expresia manifestarii cererii si ofertei;

d) locul unde se fundamenteaza marimea


salariului nominal mediu;

e) principalul canal de comunicatie între productie si


consum.

243. Bursa de marfuri este o forma moderna de


piata unde se tranzactioneaza:

a) valute;

b) marfuri fungibile;

c) numai marfurile perisabile;

7
4
d) servicii pentru consumul personal;

e) marfuri neomogene.

244. Care din elementele de mai jos nu este caracteristic


pietei?

a) schimbul unui bun pe un


alt bun; b) cererea de factori
de productie; c) oferta de
bunuri de consum;

d) pretul factorilor de productie;

e) costul marginal.

245. Coeficientul de elasticitate a ofertei în raport


de pret se calculeaza pe baza formulei:

∆%Px ;
a)

∆%Qx

∆Qx ·Q0x ;
b)

∆P P
x 0
x

∆%Qx
c) ;

∆%Px

∆Qx · P x
1
;d)

∆P Q
x 1
x

∆Px ;

Q P
0 0
x x

246. Care din afirmatiile de mai jos nu este adevarata?

a) cererea este cantitatea dintr-un bun marfar ce


se dorete a fi cumparata;

b) cererea este dependenta de pret;

c) cererea este mai mare decât nevoia


sociala; d) cererea provine si din
partea administratiilor; e) cererea
depinde si de venitul cumparatorilor.
7
5
247. Între modificarea pretului si modificarea
cantitatii cerute dintr-un bun exista:

a) o relatie directa;

b) o relatie inversa;

c) atât o relatie directa cât si una indirecta;

d) o relatie de la parte la întreg;

e) aceeai relatie ca de la pret la oferta.

248. Gradul de sensibilitate a cererii la modificarea


factorilor care o determina se numeste:

a) elasticitatea cererii;

b) rata marginala de substitutie;

c) utilitate marginala;

d) înclinatia marginala spre consum;

e) risc în consum.

249. Coeficientul subunitar de elasticitate a cererii


în raport de pret pentru un anumit bun
economic arata:

a) o cerere elastica;

b) o cerere inelastica;

c) ca bunul respectiv nu este de stricta


necesitate pentru consumator;

d) o modificare a cererii în acelai sens cu pretul, dar mai


lent;

e) o situatie de cerere întâlnita la bunurile de lux.

250. Atunci când cererea pentru un bun este


elastica în raport de pret, iar vânzatorul ia
decizia sa reduca pretul:

a) încasarile firmei scad;

b) încasarile firmei cresc;

c) firma este dezavantajata;

d) cumparatorii sunt dezavantajati;

e) cantitatea vânduta nu se modifica.

7
6
251. Atunci când se înregistreaza o cerere inelastica
în raport de pret:

a) cantitatea ceruta scade într-o proportie mai


mare decât scade pretul;

b) firma vânzatoare este avantajata când reduce pretul;

c) reducerea pretului determina scaderea


volumului valoric al vânzarilor;

d) volumul valoric al vânzarilor crete,


indiferent de modificarea pretului;

e) firma este avantajata când sporeste costul marginal.

252. Cererea elastica în raport de pret este specifica:

a) bunurilor de stricta necesitate;

b) bunurilor la care modificarea pretului unitar


antreneaza

modificarea în acelai sens a


cantitatii cerute; c) bunurilor care au o
plaja mare de înlocuitori; d)
perioadelor de criza;

e) tarilor aflate în tranzitie.


253. Cererea inelastica în raport de modificarea
pretului este specifica:

a) factorilor de productie;

b) bunurilor de lux;

c) bunurilor la care modificarea pretului unitar


antreneaza

modificarea în acelai sens a cantitatii cerute;

d) pentru majoritatea bunurilor de stricta necesitate;

e) bunurilor la care modificarea pretului unitar


determina modificarea în sens contrar si mai
puternica a cantitatii cerute.

254. Decizia de a reduce pretul unitar pe piata unui


bun se ia atunci când cererea pentru bunul
respectiv este:

a) inelastica;

b) cu elasticitate unitara;

7
7
c) elastica;

d) independenta de veniturile consumatorilor;

e) independenta de volumul valoric al vânzarilor.

255. La o cerere inelastica în raport de pret,


daca vânzatorul urmarete sa mareasca
încasarile, atunci el va actiona în directia:

a) sporirii cantitatii bunului pe piata;

b) creterii pretului;

c) mentinerii pretului;

d) mentinerii cantitatii bunului pe piata;

e) reducerii pretului.

256. Atunci când coeficientul de elasticitate a cererii


în raport de venit este pozitiv, dar subunitar,
cererea:

a) este elastica;

b) evolueaza în sens opus fata de venit;

c) este inelastica,

d) este cu elasticitate unitara;


e) evolueaza în acelai sens cu venitul, dar mai puternic.

257. La o cerere elastica, în raport de venit, cantitatea


ceruta:

a) este mai mica decât oferta;

b) este mai mare decât oferta;

c) se modifica mai mult decât venitul;

d) se modifica în aceeai proportie cu venitul;

e) se modifica mai putin decât venitul.

258. Coeficientul de elasticitate a cererii în raport de


venit are valoarea:

a) 1 la o cerere
elastica; b) 2 la o
cerere inelastica; c)
0,5 la o cerere
elastica;

d) 1,5 la o cerere inelastica;

e) 0,5 la o cerere inelastica.

7
8
259. La o cerere inelastica în raport de venit,
coeficientul de elasticitate poate sa aiba valoarea:

a) 1;

b) 3;

c)
0,33;
d)
1,5; e)
2.

260. La o cerere elastica în raport de pret,


coeficientul de elasticitate poate sa fie egal cu:

a) 0;
b)
1/4;
c) 2;
d)
0,5;

e) 25%.

261. Daca celelalte împrejurari ramân neschimbate,


modificarea pretului determina, în mod normal:

a) scaderea cantitatii oferite;

b) schimbarea în sens opus a cantitatii oferite;

c) creterea cantitatii oferite;

d) schimbarea în acelai sens a cantitatii oferite;

e) schimbarea direct proportionala a cantitatii oferite.

262. Între modificarea pretului unitar si


cantitatea oferita din bunul respectiv:

a) exista o relatie negativa;

b) se constata o extindere, când


pretul scade; c) se constata o
contractie, când pretul creste; d)
exista o relatie pozitiva;

e) exista o relatie indirecta.

7
9
263. În raport cu productia totala dintr-un bun, oferta lui
pe piata

reprezinta:

a) o cantitate mai mare când pretul crete;

b) o cantitate mai mica, indiferent de evolutia pretului;

c) o cantitate egala, indiferent de pret;

d) o parte egala cu ceea ce se stocheaza;

e) o parte mai mica decât ceea ce se stocheaza.

264. Daca pe piata unui bun, se realizeaza un exces de


cerere:

a) pretul de echilibru scade;

b) cantitatea de echilibru scade;

c) pretul pietei crete si tinde spre pretul de echilibru;

d) cantitatea de echilibru crete;

e) pe piata vor fi atrasi din ce în ce mai putini


producatori.
265. Când pe piata unui bun oferta crete mai putin
decât crete cererea:

a) pretul de echilibru scade;

b) cantitatea de echilibru scade;

c) pretul si cantitatea de echilibru scad;

d) pretul si cantitatea de echilibru cresc;

e) pretul de echilibru crete si cantitatea de echilibru


scade.

266. Când pe piata unui bun, cererea crete mai


putin decât crete oferta, pretul si cantitatea de
echilibru:

a) cresc;

b) scad;

c) nu se modifica;

d) scade si, respectiv, crete;

e) crete si, respectiv, scade.

8
0
267. Când pe piata unui bun, cererea crete si oferta
scade, pretul

si cantitatea de echilibru:

a) cresc;

b) scad;

c) nu se modifica;

d) crete si, respectiv, crete, scade sau nu se modifica;

e) scade si, respectiv, crete, scade sau nu se modifica.

268. Când pe piata unui bun, cererea scade si oferta


crete, pretul

si cantitatea de echilibru:

a) scad;

b) cresc;

c) nu se modifica;

d) scade si, respectiv, crete;

e) scade si respectiv, crete, scade, nu se modifica.


269. Când pe piata unui bun, oferta crete mai mult
decât scade cererea, pretul si cantitatea de
echilibru:

a) scad;

b) cresc;

c) nu se modifica;

d) scade si, respectiv, crete;

e) crete si, respectiv, scade.

270. Pe o piata cu concurenta perfecta, preturile pietei


tind spre:

a)
maximizare;
b)
minimizare;
c) echilibru;

d) un nivel care sa avantajeze numai cumparatorii;

e) un nivel care sa avantajeze numai vânzatorii.

271. În conditii normale, daca venitul


cumparatorului crete, iar oferta ramâne
constanta, echilibrul pietei se va forma:

a) la un pret mai mic;


8
1
b) la o cantitate de echilibru mai mica;

c) la un pret si cantitate de echilibru mai mare;

d) la un pret mai mare si o cantitate de echilibru mai


mica;

e) la un pret mai mic si la o cantitate de echilibru mai


mare.

272. Daca pretul unui bun este 2.000 u.m., atunci oferta
este de

200 de unitati. Daca pretul este de 4.000 u.m.,


atunci oferta este de 240 unitati. Coeficientul
elasticitatii ofertei în functie de pret este:

a) 5;
b)
0,5; c)
0,8;
d)
0,2; e)
1.

273. Pe piata grâului, cererea si oferta sunt Qc=


50 – 2P si, respectiv, Qo = 10 + 4P, (unde Q –
cantitatea, P – pretul). Daca guvernul intervine
asupra pretului fixându-l la un nivel de 5
u.m., pe piata apare un exces de:

a) oferta de 10
unitati; b) cerere
de 40 unitati; c)
cerere de 10
unitati; d) oferta
de 30 unitati; e)
oferta de 40
unitati.

274. Pe piata unui bun, cererea si oferta sunt Qc=


30 – 5P si, respectiv, Qo = 12 + P, (unde Q –
cantitatea, P – pretul). Pretul si cantitatea de
echilibru sunt:

a) 3 si,
respectiv, 20; b)
4 si, respectiv,
10; c) 4 si,
respectiv, 16; d)
3 si, respectiv,
15; e) 5 si,
respectiv, 5.

8
2
275. Daca pretul unui bun se reduce de la 300 la
250 u.m., iar cantitatea ceruta crete de la 200 la
400 bucati, coeficientul de elasticitate a cererii în
raport de pret este:

a) 2;
b) 4;
c)
0,9;
d)
12; e)
6.

276. Cererea pentru reviste are un coeficient de


elasticitate în raport cu pretul de 1,25. Daca
pretul revistelor creste cu

10%, atunci cantitatea ceruta:

a) scade cu 8%;

b) crete cu 8%;

c) nu se
modifica; d)
scade cu 12,5%;
e) crete cu
12,5%.
277. Pe piata untului, la un pret de 20.000 u.m.
apare un exces de oferta, iar la un pret de
10.000 u.m. apare un exces de cerere. Pretul
de echilibru la unt este:

a) mai mare de 20.000 u.m.;

b) mai mic de 10.000 u.m.;

c) între 10.000 u.m. si 20.000 u.m.;

d) 22.000 u.m.;

e) 9.000 u.m.

278. Cererea si oferta de benzina sunt reprezentate


prin relatiile Qc= 40 – 2P si, respectiv, Qo =
20 + 3P, (unde Q – cantitatea, P – pretul). În
cazul unui exces de cerere pe piata, pretul
benzinei este:

a) mai mare decât 4 u.m.;

b) egal cu 6 u.m.;

c) mai mare decât 6 u.m.;

8
3
d) mai mic decât 4 u.m.;

e) mai mare decât 8 u.m.

279. În situatia în care pe piata pretul unei bun creste de


la 100 la

120 de u.m., iar cantitatea ceruta se reduce de la 500


la

400 de unitati, coeficientul de elasticitate a


cererii în functie de pret este:

a)
0,2;
b) 1;
c) 5;
d)
0,5; e)
1,5.

280. Daca oferta unui bun are o elasticitate unitara,


iar pretul bunului creste cu 10%:

a) cantitatea oferita creste cu mai mult de 10%;


b) cantitatea ceruta scade cu cel putin 10%;

c) cantitatea oferita creste


cu 10%; d) cantitatea
oferita nu se modifica e)
cantitatea oferita scade cu
1%.
8
4
Piete, concurenta, preturi

281. Nu reprezinta trasatura a pietei oligopoliste:

a) atomicitatea cererii;

b) câtiva vânzatori;

c) atomicitatea ofertei;

d) fiecare producator tine seama si de deciziile


celorlalti;

e) producatorii nu pot controla pretul.

282. Concurenta monopolistica se deosebeste de


concurenta perfecta prin:

a) câtiva cumparatori;

b) câtiva vânzatori;

c) atomicitatea ofertei;

d) diferentierea produselor;
e) atomicitatea cererii.

283. Obtinerea profitului nelegitim:

a) contravine legii;

b) este rezultatul rationalitatii în activitatea


economica;

c) nu este rezultatul contributiei firmei la


activitatea economica;

d) decurge întotdeauna din existenta situatiei de


monopol;

e) este întotdeauna mai mic decât supraprofitul.

284. Pe piata de monopol:

a) pretul este controlat de consumator;

b) pretul este stabilit de cerere si oferta;

c) pretul pietei determina întotdeauna obtinerea de


profit;

d) exista un singur producator si un singur


consumator;

e) oferta este controlata de mai multi producatori.


8
5
285. În conditii de concurenta incorecta, neloiala:

a) sunt favorizati în mod artificial numai vânzatorii;

b) câtiga toti cumparatorii si toti vânzatorii;

c) pierd atât vânzatorii, cât si cumparatorii;

d) sunt favorizati numai unii vânzatori sau cumparatori;

e) pierd numai cumparatorii.

286. Rolul concurentei este:

a) creterea preturilor factorilor de productie;

b) satisfacerea mai buna a trebuintelor consumatorului,


fara

sacrificarea intereselor producatorului;

c) asigurarea cooperarii între producatori;

d) informarea operativa a tuturor cumparatorilor;

e) sporirea permanenta a preturilor de vânzare.


287. Atomicitatea pietei se caracterizeaza prin:

a) vânzatorii si cumparatorii sunt multi si egali ca


numar;

b) vânzatorii si cumparatorii sunt numeroi, fiecare


având o forta economica mare;

c) numeroi agenti ai cererii si ofertei, fiecare având o


forta

economica redusa;

d) deciziile proprii ale fiecarui agent al cererii


si ofertei exercita un efect semnificativ
asupra cererii, ofertei si pretului;

e) volum redus de tranzactii de vânzare si cumparare.

288. Pe piata cu concurenta perfecta pretul este:

a) fixat de stat;

b) fixat de agentii economici prin negocieri directe;

c) permanent stabil;

d) expresia raportului cerere-oferta;

e) impus de câtiva vânzatori.


8
6
289. Atunci când piata unui bun economic se
caracterizeaza prin existenta unui singur
vânzator si a unui singur cumparator, ea se
numeste:

a) piata de monopson;

b) piata de oligopol;

c) piata de concurenta perfecta;

d) piata cu concurenta loiala;

e) piata de monopol bilateral.

290. Piata caracterizata prin existenta a numeroi agenti ai


cererii

si numeroi agenti ai ofertei poate fi:

a) piata de monopol;

b) piata monopolistica;

c) piata de oligopol;

d) piata de oligopol bilateral;

e) piata de monopol bilateral.


291. Piata caracterizata prin existenta a numeroi agenti ai
cererii

si câtiva agenti ai ofertei se numete:

a) piata de oligopol;

b) piata monopolistica;

c) piata de monopol;

d) piata de oligopson;

e) piata de oligopol bilateral.

292. Piata caracterizata prin existenta a numeroi agenti ai


cererii

si un singur agent al ofertei se numete:

a) piata de
oligopol; b) piata
de monopol; c)
piata de
monopson;

d) piata de monopol contrat;

e) piata de monopol bilateral.


8
7
293. Piata caracterizata prin câtiva agenti ai cererii si
numerosi agenti ai ofertei se numete:

a) piata
monopolistica; b)
piata de monopson;
c) piata de
oligopson;

d) piata de oligopol bilateral;

e) piata de monopson contrat.

294. Piata caracterizata prin numeroi agenti ai


cererii si câtiva agenti ai ofertei se numete:

a) piata de monopson;

b) piata de monopol;

c) piata
monopolistica; d)
piata de oligopson;
e) piata de
oligopol.
295. Piata caracterizata prin câtiva agenti ai cererii
si un singur agent al ofertei se numete:

a) piata de monopol
contrat; b) piata de
monopol bilateral; c)
piata de monopson
contrat; d) piata de
monopson;

e) piata de oligopson.

296. Piata caracterizata prin existenta unui singur agent


al cererii

si numeroi agenti ai ofertei se numete:

a) piata
monopolistica; b)
piata de oligopson;
c) piata de
oligopol;

d) piata de monopson;

e) piata de monopol.

8
8
297. Piata caracterizata prin existenta unui singur agent
al cererii

si a numeroi agenti ai ofertei se numete:

a) piata de monopol;

b) piata de oligopol;

c) piata de
monopson; d)
piata de oligopson;
e) piata
monopolistica.

298. Concurenta directa dintre producatori este


eliminata

pe piata:

a) de
oligopson; b)
monopolistica;
c) de oligopol;

d) perfecta;

e) de monopol.
8
9
Piata
monetara

299. Când se micsoreaza rezervele obligatorii ale


bancilor comerciale, se produce:

a) scumpirea creditului;

b) reducerea ratei dobânzii;

c) reducerea investitiilor;

d) creterea numarului somerilor;

e) scaderea productiei.

300. Rata dobânzii se stabilete, în general, de catre:

a) deponent la constituirea unui depozit bancar;

b) banca la acordarea unui credit bancar;

c) cererea si oferta de pe piata monetara;

d) un deponent si banca în momentul constituirii unui


depozit;

e) banca si cel care obtine un împrumut de la aceasta.

301. Banii nu sunt:

a) unitate etalon;

b) o conventie sociala;

c) un bun liber;

d) un mijloc de schimb si de plata;

e) un mijloc de rezerva si economisire.

302. Geneza banilor consta în:

a) descoperirea metalelor pretioase;

b) schimbul de bunuri economice pe baza


diviziunii sociale a muncii;

c) baterea monedei;

d) reglementarile monetare din fiecare tara;

e) functionarea normala a sistemului bancar.

9
0
303. Punctul de plecare pentru existenta banilor a fost
aparitia:

a) monedelor de aur si argint;

b) bancnotelor;

c) monedei scripturale;

d) schimbului;

e) statului.

304. Cele doua functii principale ale primelor forme


de bani au fost:

a) mijloc de schimb si mijloc de masura


(etalon) pentru celelalte bunuri;

b) mijloc de schimb si mijloc de plata;

c) mijloc de masura (etalon) pentru celelalte


bunuri si mijloc de plata;

d) mijloc de masura (etalon) pentru celelalte


bunuri si mijloc de rezerva si economisire;

e) mijloc de schimb si mijloc de rezerva si economisire.


305. Primele forme de bani au fost:

a) moneda scripturala;

b) bancnotele;

c) monezile metalice;

d) monezile de aur si argint;

e) bunuri (obiecte).

306. Convertibilitatea bancnotelor pe metale


pretioase a fost eliminata în:

a) sec. VII-VI î.
Hr.; b) sec. al-
XVI-lea; c) sec.
al-XVII-lea; d)
dupa 1920;

e) dupa 1971.

9
1
307. Spre deosebire de bancnotele existente pâna
la primul razboi mondial, bancnotele
contemporane:

a) nu pot fi utilizate la cumpararea metalelor pretioase;

b) nu sunt convertibile în metale pretioase;

c) sunt convertibile în metale pretioase;

d) nu intra în sfera notiunii generice de bani;

e) nu sunt cuprinse în masa monetara.

308. Nu intra în sfera notiunii generice de bani:

a) monezile metalice;

b) bancnotele;

c) moneda scripturala;

d) actiunile si obligatiunile care se tranzactioneaza


ocazional pe piata extra-bursiera;

e) alte instrumente care sunt acceptate ca mijloace de


schimb

si plata.
309. Nu este functie a banilor:

a) mijloc de schimb;

b) mijloc de masura pentru celelalte bunuri;

c) mijloc de plata;

d) mijloc de asigurare a unei puteri constante de


cumparare;

e) mijloc de rezerva si economisire, forma universala a


avutiei.

310. Creeaza masa monetara:

a) doar banca centrala;

b) doar bancile comerciale;

c) banca centrala si bancile comerciale;

d) guvernul;

e) banca centrala si guvernul.

311. Numerarul se transforma în bani scripturali prin:

a) depunerea numerarului într-un cont bancar;

b) ridicarea numerarului dintr-un cont bancar;


9
2
c) acordarea de catre o banca a unui credit în numerar;

d) schimbarea valutei în lei;

e) schimbarea leilor în valuta.

312. În perioada contemporana, masa monetara este


formata, în cea mai mare parte, din:

a) monezi metalice;

b) bancnote;

c) bani scripturali;

d) numerar;

e) alte instrumente recunoscute ca moneda.

313. Viteza de rotatie a banilor se accelereaza atunci


când:

a) cantitatea bunurilor supuse tranzactiilor se


reduce, ceilalti factori ramânând constanti;

b) preturile cresc, ceilalti factori ramânând constanti;


c) masa monetara creste, ceilalti factori ramânând
constanti;

d) preturile cresc în aceeai masura ca si masa


monetara, în conditiile în care cantitatea
bunurilor supuse tranzactiilor ramâne
constanta;

e) preturile cresc în masura în care se reduce


cantitatea bunurilor supuse tranzactiilor, în
conditiile în care masa monetara ramâne
constanta.

314. Valoarea banilor reprezinta cantitatea de


bunuri care poate fi cumparata cu:

a) o unitate monetara;

b) masa monetara;

c) numerarul în circulatie;

d) moneda scripturala;

e) salariul nominal.

9
3
315. Puterea de cumparare a unitatii monetare se reduce
daca:

a) preturile se reduc;

b) preturile cresc;

c) masa monetara se reduce;

d) masa monetara creste;

e) salariul nominal se reduce.

316. Puterea de cumparare a unitatii monetare nu


depinde de:

a) salariul real;

b) starea generala a economiei;

c) eficienta economica;

d) încrederea în moneda nationala;

e) nivelul general al preturilor.

317. Dezechilibrul inflationist se caracterizeaza


prin evolutia divergenta a masei monetare si a:

a) preturilor;

b) vitezei de rotatie a banilor;

c) cantitatii bunurilor supuse tranzactiilor;

d) salariului nominal;

e) dobânzilor.

318. Cererea de moneda provine de la:

a) banca centrala;

b) agentii economici cu nevoi de finantare;

c) agentii economici care cheltuiesc mai


putin decât lichiditatile proprii;

d) banci si alte institutii financiare cu


disponibilitati temporare;

e) excedentul trezoreriei.

319. Oferta de moneda provine de la:

a) agentii economici care cheltuiesc mai


mult decât lichiditatile proprii;

9
4
b) agenti economici cu nevoi de finantare;

c) banca centrala (de emisiune) si agentii


economici cu disponibilitati temporare;

d) deficitul trezoreriei;

e) populatia care cheltuieste mai mult decât


lichiditatile proprii.

320. Rata dobânzii se reduce daca:

a) nevoile de finantare din economie cresc;

b) oferta de moneda se reduce, iar cererea de


moneda creste; c) oferta de moneda crete, iar
cererea de moneda se reduce; d) deficitul
trezoreriei crete;

e) banca centrala emite mai putina moneda.

321. Rata dobânzii crete daca:

a) disponibilitatile temporare din economie cresc;

b) oferta de moneda se reduce, iar cererea de


moneda creste; c) oferta de moneda crete, iar
cererea de moneda se reduce; d) excedentul
trezoreriei crete;

e) banca centrala emite mai multa moneda.

322. Economisirea este descurajata atunci când:

a) rata dobânzii se reduce;

b) rata dobânzii ramâne constanta;

c) rata dobânzii crete;

d) rata dobânzii este mai mare decât rata inflatiei;

e) rata dobânzii este mai mare decât


deprecierea monedei nationale.

323. Bonitatea financiara a unui agent economic este


redusa

daca:

a) rata profitului este mai mare decât rata dobânzii;

b) riscul proiectului pentru care se solicita


finantare este scazut;

9
5
c) agentul economic respectiv are datorii restante mari;

d) cererea pentru productia agentului economic


respectiv este în crestere;

e) profitul pe seama proiectului pentru care se


solicita

finantare acopera restituirea creditului si plata


dobânzii.

324. Marimea garantiilor solicitate de banci


este invers proportionala cu:

a) riscul creditului;

b) marimea creditului;

c) durata angajamentelor asumate de debitori;

d) bonitatea debitorului;

e) înclinatia spre prudenta a bancii.

325. În cadrul pietei monetare au loc tranzactii privind:

a) emiterea de titluri de proprietate;


b) cumpararea si vânzarea de actiuni;

c) cumpararea si vânzarea de obligatiuni;

d) finantarea si refinantarea;

e) cumpararea si vânzarea bunurilor în rate.

326. Sursa creditelor este:

a) amortizarea capitalului tehnic fix;

b) profiturile firmelor;

c) depunerile bancare ale agentilor economici;

d) veniturile bugetare;

e) cheltuielile bugetare.

327. Dobânzile încasate nu depind de:

a) resursele banesti
atrase; b) resursele
banesti plasate; c)
durata plasamentelor;

d) pretul obligatiunilor;

e) rata de piata a dobânzii.

9
6
328. În mod normal, rata dobânzii active este:

a) mai mare decât rata dobânzii pasive;

b) egala cu rata dobânzii pasive;

c) mai mica decât rata dobânzii pasive;

d) egala cu rata dobânzii pasive daca profitul bancii este


nul;

e) egala cu rata dobânzii pasive daca profitul


bancii este egal cu cheltuielile de functionare.

329. Trezoreria:

a) este o banca comerciala;

b) atrage depozite de la populatie si acorda credite


agentilor economici;

c) este banca a statului care centralizeaza si


gestioneaza

fondurile publice;

d) realizeaza schimb valutar pentru persoanele fizice,


rezidenti

si nerezidenti;
e) are surplus de fonduri daca bugetul este deficitar.

330. Între împrejurarile care duc la creterea masei


monetare se include:

a) reducerea preturilor interne;

b) reducerea cantitatii bunurilor marfare;

c) acoperirea deficitului bugetar;

d) creterea vitezei de rotatie a banilor;

e) vânzarea de valuta de catre banca centrala.

331. Între operatiunile prin care are loc creterea


masei monetare, se include:

a) limitarea creditului;

b) rambursarea creditelor;

c) emisiunea monetara;

d) schimbul valutar al monedei interne pe alte


monede convertibile;

e) creterea vitezei de rotatie a banilor.

9
7
332. Între împrejurarile care duc la restrângerea
masei monetare se include:

a) creterea preturilor interne;

b) creterea cantitatii bunurilor economice marfare;

c) acoperirea deficitului bugetar;

d) creterea vitezei de rotatie a banilor;

e) cumpararea de valuta de catre banca centrala.

333. Între operatiunile prin care are loc


restrângerea masei monetare, se include:

a) acordarea de credite de catre bancile comerciale;

b) refinantarea bancilor comerciale de catre banca


centrala;

c) emisiunea monetara;

d) vânzarea de valuta de catre banca centrala;

e) reducerea vitezei de rotatie a banilor.


334. În intervalul t0-t1, cantitatea de bunuri supusa
tranzactiilor se dubleaza, preturile cresc cu 10%,
iar viteza de rotatie a monedei se tripleaza. Masa
monetara:

a) crete cu 73%;

b) nu se modifica;

c) este egala cu 73% din cea initiala;

d) scade cu 25%;

e) crete cu 27%.

335. Atunci când masa monetara este de 20.000


miliarde u.m., iar volumul valoric al tranzactiilor
de 80.000 miliarde u.m., viteza de rotatie a
banilor este:

a) 0,25;

b) 1;
c) 4;
d)
0,5; e)
1,2.

9
8
336. În t0 masa monetara este de 3.000 miliarde
u.m. În perioada t0-t1, sistemul bancar acorda
credite de 300 miliarde u.m., iar credite de 200
miliarde u.m. ajung la scadenta si trebuie
rambursate catre banci. Atunci, masa monetara
în t1 este:

a) 3300 miliarde
u.m.; b) 3000
miliarde u.m.; c)
3200 miliarde
u.m.; d) 3100
miliarde u.m.; e)
3500 miliarde u.m.

337. Daca preturile cunosc o reducere


generalizata de 25%, puterea de cumparare a
monedei:

a) crete cu 20%;

b) scade cu 25%;

c) crete cu 33,33%;

d) nu se modifica;

e) scade cu 80%.
338. La un curs de 35000 lei la 1 dolar, daca intra
în tara

100 milioane de dolari si ies 80 milioane de


dolari, iar celelalte conditii nu se modifica,
atunci masa monetara în circulatie:

a) scade cu 700 miliarde


u.m.; b) crete cu 700
miliarde u.m.; c) scade
cu 3500 miliarde u.m.; d)
crete cu 2800 miliarde
u.m.; e) scade cu 1700
miliarde u.m.

339. Volumul valoric al tranzactiilor este 140000


u.m., iar viteza de rotatie a monedei este de 7.
Masa monetara în circulatie este:

a) 14000
u.m.; b)
20000 u.m.;
c) 10000
u.m.;

9
9
d) 140000 u.m.;

e) 98000 u.m.

340. Atunci când masa monetara este 30.000 u.m.,


iar volumul valoric al tranzactiilor 150.000
u.m., viteza de rotatie a monedei este:

a) 3;
b)
0,2;
c) 1;
d)
0,5;
e) 5.

341. Masa monetara crete cu 26%, iar preturile


cresc cu 20%. Daca viteza de rotatie monedei
este constanta, atunci volumul fizic al
tranzactiilor:

a) crete cu
5%; b) scade
cu 26%; c)
crete cu 26%;
d) nu se
modifica; e)
crete cu 20%.

342. În intervalul t0-t1, masa monetara crete


de la

5.000 miliarde u.m. la 12.000 miliarde u.m.


În acelai interval, valoarea tranzactiilor crete de
la 10.000 la 36.000 miliarde u.m. Viteza de
circulatie a banilor în t0 si t1 este:

a) 2 si, respectiv 1,5;

b) 2 si, respectiv 3;

c) 2,5 si, respectiv


1,5; d) 3 si,
respectiv 3,5; e) 3
si, respectiv 2,5.

10
0
343. În intervalul t0-t1, masa monetara în circulatie
crete cu 8%, volumul fizic al tranzactiilor cu
12%, iar preturile cresc cu

6%. Viteza de rotatie a monedei:

a) crete cu
1,92%; b)
scade cu 1,92%;
c) crete cu
10%; d) crete
cu 9,92%; e)
scade cu 9,92%.

344. Atunci când preturile cunosc o cretere


generalizata de 25%, puterea de cumparare a
monedei:

a) crete cu
20%; b) scade
cu 25%; c)
scade cu 20%;
d) nu se
modifica; e)
scade cu 80%.
345. În t1 fata de t0, masa monetara în circulatie
crete cu 50%. Daca în acelai interval valoarea
tranzactiilor pe piata sporeste cu 25%, viteza de
rotatie a monedei:

a) scade cu
16,67%; b) crete
cu 83,33%; c)
scade cu 83,33%;
d) nu se
modifica;

e) crete cu 166,67%.

346. Daca masa monetara în circulatie este de 15000


miliarde u.m. si viteza de rotatie a monedei
este 4, atunci valoarea tranzactiilor pe piata
este:

a) 3.750 miliarde
u.m.; b) 60.000
miliarde u.m.; c)
30.000 miliarde
u.m.; d) 90.000
miliarde u.m.; e)
15.000 miliarde
u.m.

10
1
347. Atunci când masa monetara în
circulatie este

20.000 miliarde u.m. iar valoarea tranzactiilor pe


piata de

120.000 miliarde u.m., viteza de rotatie a monedei


este:

a)
16,66;
b)
6,66; c)
6;

d) 1;

e) 1,66.

348. În t1 fata de t0, masa monetara în circulatie


crete cu 200%. Daca în acelai interval valoarea
tranzactiilor pe piata sporeste cu 50%, viteza de
rotatie a monedei:

a) crete cu
50%; b) scade
cu 150%; c)
crete cu 100%;
d) scade cu
100%; e)
scade cu 50%.
10
2
Piata
financiara

349. Bursa de valori este:

a) piata de monopol;

b) un barometru extrem de sensibil al starii economiei;

c) piata financiara primara;

d) piata pe care se tranzactioneaza titluri de valoare si


bunuri;

e) piata pe care au loc operatii de finantare si


refinantare.

350. Detinatorul unei actiuni încaseaza la


sfâritul anului dividende, reprezentând de fapt:

a) salariul social;

b) salariul colectiv;

c) un procent din profitul admis;


d) un procent din profitul brut;

e) un procent din impozitul pe profit.

351. Care din urmatoarele este un drept patrimonial


ce revine detinatorului de actiuni într-o societate
comerciala?

a) dreptul de a fi informat în legatura cu situatia


financiara a firmei;

b) dreptul de a vota în cadrul adunarii generale a


actionarilor;

c) dreptul de a alege consiliul de administratie al


societatii;

d) dreptul de a obtine o cota parte din


capitalul firmei la lichidarea acesteia;

e) dreptul de a participa la gestiunea firmei.

352. Care din urmatoarele afirmatii este corecta


cu privire la piata financiara?

a) piata financiara primara este intermediata de banci;

b) piata financiara secundara este intermediata de


banci;

c) piata financiara secundara functioneaza


numai în economiile de piata dezvoltate;
10
3
d) piata financiara primara creeaza situatii
dezavantajoase pentru emitenti fata de piata
financiara secundara;

e) piata financiara secundara se caracterizeaza


prin existenta unui pret ferm al actiunilor,
spre deosebire de piata financiara primara.

353. În cadrul operatiunilor la termen, una din


urmatoarele afirmatii este falsa:

a) vânzatorul este un speculator „bear”;

b) cumparatorul este un speculator „bull”;

c) strategia „à la baisse” înseamna miza pe


reducerea pretului titlului de valoare;

d) strategia „à la hausse” este întotdeauna


în avantajul cumparatorului;

e) ambii participanti pot sa câtige.

354. Dobândirea pachetului actiunilor de control la


o societate comerciala are loc prin:
a) oferta publica de cumparare;

b) oferta publica de vânzare;

c) oferta publica de negociere;

d) constituirea unui depozit bancar;

e) obtinerea unui împrumut bancar.

355. Tranzactiile la bursa de valori sunt, în


general, speculative, deoarece:

a) cumparatorii câstiga în detrimentul vânzatorilor;

b) vânzatorii câtiga în detrimentul cumparatorilor;

c) una din partile tranzactiei câtiga în detrimentul


celeilalte;

d) cursul titlurilor are o tendinta de crestere;

e) cursul titlurilor are o tendinta de scadere.

10
4
356. Actiunile sunt:

a) emise de administratia publica centrala


pentru finantarea deficitului bugetului de stat;

b) emise de administratiile publice locale pentru


finantarea deficitelor bugetelor locale;

c) titluri de credit;

d) titluri de proprietate;

e) instrumente ale politicii monetare.

357. Între drepturile pe care le confera actiunea


posesorului acesteia nu se include:

a) dreptul de a participa la adunarea generala a


actionarilor;

b) dreptul de vot în adunarea generala;

c) dreptul de a primi dividende;

d) dreptul de a încasa dobânzi;

e) dreptul de a obtine o parte din capitalul


societatii în cazul în care aceasta este lichidata.
358. Care dintre afirmatiile urmatoare este falsa?

a) actiunea este un titlu de proprietate, în timp ca


obligatiunea este un titlu de credit.

b) venitul actiunii este dividendul, în timp


ce venitul obligatiunii este dobânda.

c) actiunea aduce un venit fix, în timp ce venitul


obligatiunii este variabil.

d) gradul de risc este mai ridicat pentru actiuni


decât pentru obligatiuni.

e) actiunea exista atât timp cât


societatea respectiva functioneaza, în timp ce
existenta obligatiunii este limitata la termenul de
scadenta.

359. Daca o societate comerciala emite actiuni noi,


atunci:

a) datoriile societatii comerciale cresc;

b) datoriile societatii comerciale se reduc;

10
5
c) capitalul social crete;

d) capitalul social se reduce;

e) disponibilitatile banesti ale societatii comerciale se


reduc.

360. Daca o societate comerciala emite obligatiuni noi,


atunci:

a) datoriile societatii comerciale cresc;

b) datoriile societatii comerciale se reduc;

c) capitalul social crete;

d) capitalul social se reduce;

e) disponibilitatile banesti ale societatii comerciale se


reduc.

361. Pentru o societate comerciala, posesorul


unei obligatiuni emise de catre aceasta este:

a) debitor;

b) creditor;
c)
proprietar;
d)
actionar; e)
asociat.

362. Daca o persoana cumpara o obligatiune din


economiile proprii, atunci:

a) datoriile sale cresc;

b) datoriile sale se reduc;

c) activele persoanei respective cresc;

d) activele persoanei se reduc;

e) averea sa se reduce.

363. Daca gradul de risc este mai mare pentru


actiuni decât pentru obligatiuni, atunci:

a) investitorii se orienteaza catre actiuni;

b) investitorii se orienteaza catre obligatiuni;

c) randamentul actiunilor este mai mare decât rata


cuponului obligatiunilor;
10
6
d) randamentul actiunilor este mai mic decât rata
cuponului obligatiunilor;

e) piata actiunilor este de tip „bear”.

364. Pe piata financiara primara:

a) se tranzactioneaza emisiuni noi


de titluri; b) se tranzactioneaza
titluri emise anterior; c) tranzactiile
se deruleaza la bursa;

d) tranzactiile au loc, în general, direct, între


cumparatori si vânzatori, fara intermediar;

e) posesorii titlurilor se pot manifesta în calitate de


vânzatori.

365. Pe piata financiara secundara:

a) se tranzactioneaza emisiuni noi de titluri;

b) se tranzactioneaza titluri emise anterior;

c) titlurile se vând si se cumpara la valoarea lor


nominala;
d) cursul titlurilor este fix;

e) cursul titlurilor nu se negociaza.

366. Vânzatorii de titluri pe piata financiara


secundara, la termen:

a) sunt speculatori „à la hausse”;

b) sunt speculatori „bull”;

c) mizeaza pe scaderea cursului titlurilor;

d) mizeaza pe cresterea cursului titlurilor;

e) câtiga în cazul în care cursul titlurilor crete.

367. Cumparatorii de titluri pe piata financiara


secundara, la termen:

a) sunt speculatori „a la baisse”;

b) sunt speculatori „bear”;

c) mizeaza pe scaderea cursului titlurilor;

d) mizeaza pe cresterea cursului titlurilor;

e) câtiga în cazul în care cursul titlurilor scade.

10
7
368. Daca se anticipeaza o evolutie pozitiva a economiei,
atunci:

a) cursul titlurilor crete, iar vânzatorii de titluri câtiga;

b) cursul titlurilor crete, iar cumparatorii de titluri


câtiga;

c) cursul titlurilor scade, iar vânzatorii de titluri câtiga;

d) cursul titlurilor scade, iar cumparatorii de titluri


câtiga;

e) atât cumparatorii, cât si vânzatorii de titluri câtiga.

369. Daca se anticipeaza accelerarea inflatiei, atunci:

a) cursul titlurilor crete, iar vânzatorii de titluri câtiga;

b) cursul titlurilor crete, iar cumparatorii de titluri


câtiga;

c) cursul titlurilor scade, iar vânzatorii de titluri câtiga;

d) cursul titlurilor scade, iar cumparatorii de titluri


câtiga;

e) atât cumparatorii, cât si vânzatorii de titluri câtiga.


370. Daca rata dobânzii crete, atunci:

a) cursul titlurilor crete, iar vânzatorii de titluri câtiga;

b) cursul titlurilor crete, iar cumparatorii de titluri


câtiga;

c) cursul titlurilor scade, iar vânzatorii de titluri câtiga;

d) cursul titlurilor scade, iar cumparatorii de titluri


câtiga;

e) atât cumparatorii, cât si vânzatorii de titluri câtiga.

371. Daca rata dobânzii se reduce, atunci:

a) cursul titlurilor crete, iar vânzatorii de titluri câtiga;

b) cursul titlurilor crete, iar cumparatorii de titluri


câtiga;

c) cursul titlurilor scade, iar vânzatorii de titluri câtiga;

d) cursul titlurilor scade, iar cumparatorii de titluri


câtiga;

e) atât cumparatorii, cât si vânzatorii de titluri câtiga.

372. Bursa se apropie de modelul pietei de:

a) concurenta perfecta;

b) concurenta monopolistica;

c) monopol;
d) oligopol;

e) concurenta imperfecta.

10
8
373. Care dintre afirmatiile urmatoare privind bursa este
falsa?

a) Bursa favorizeaza procesul de concentrare


a puterii economice.

b) Bursa este un barometru al starii


economiei. c) Bursa asigura
mobilitatea capitalurilor.

d) Bursa este o piata financiara primara.

e) Bursa se apropie de modelul pietei de concurenta


perfecta.

374. Venitul anual adus de o obligatiune este de


1000 u.m. Care este modificarea procentuala
si absoluta a cursului obligatiunii, daca rata
dobânzii se reduce de la 25% la 20%:

a) crete cu 20%, respectiv cu


4000 u.m.; b) crete cu 25%,
respectiv cu 4000 u.m.; c) scade
cu 20%, respectiv cu 8000 u.m.; d)
crete cu 25%, respectiv cu 1000
u.m.; e) crete cu 20%, respectiv
cu 1000 u.m.
375. Încasarile unei firme sunt de 20 miliarde u.m.,
iar costurile totale de 12 miliarde u.m. Impozitul
pe profit este de 25%, iar 75% din profitul net se
distribuie actionarilor sub forma de dividende.
Capitalul social al firmei este divizat în 2000
actiuni. Dividendul pe o actiune este:

a) 4,5 milioane
u.m.; b) 2,5
milioane u.m.; c)
2,25 milioane
u.m.; d) 2
milioane u.m.;

e) 1,5 milioane u.m.

376. Atunci când venitul anual adus de o obligatiune


este

2.000 u.m., iar rata dobânzii este de 20%, cursul


obligatiunii este:

a) 2000
u.m.; b)
1000 u.m.;
c) 4000
u.m.;

10
9
d) 5000 u.m.;

e) 10000 u.m.

377. La o rata a dobânzii de 20%, venitul anual


adus de o obligatiune este de 100000 u.m. Daca
rata dobânzii crete cu 30 puncte procentuale, în
mod normal cursul obligatiunii:

a) crete cu 500000
u.m.; b) scade cu
500000 u.m.; c)
crete cu 300000
u.m.; d) scade cu
300000 u.m.; e)
crete cu 200000 u.m.

378. Când venitul anual adus de o obligatiune este


de 2000 u.m., iar rata dobânzii este de 40%,
cursul obligatiunii este:

a) 5000
u.m.; b)
10000 u.m.;
c) 20000
u.m.; d)
7500 u.m.;
e) 12500
u.m.

379. Venitul anual fix al unei obligatiuni este 10000


u.m. la o rata a dobânzii de 20%. Daca rata
dobânzii crete la 40%, atunci cursul obligatiunii:

a) scade cu
20%; b) crete
cu 20%; c)
scade cu 100%;
d) crete cu
100%; e)
scade cu 50%.

380. Un agent economic da ordin de cumparare la termen


pentru

10000 actiuni A la un curs de 100 u.m. pe


actiune si un ordin de vânzare la acelai termen
pentru 20000 actiuni B la un curs de 120 u.m.
pe actiune. La scadenta, atât cursul

11
0
actiunii A cât si cursul actiunii B sunt de
110 u.m. pe actiune. Agentul economic:

a) câtiga 200000
u.m.; b) pierde
100000 u.m.; c)
câtiga 300000 u.m.;
d) pierde 200000
u.m.; e) câtiga
100000 u.m.

381. Un agent economic încheie un contract de


vânzare la termen a 1000 actiuni A la cursul de
100 u.m. pe actiune. Daca la scadenta cursul
actiunii A este 110 u.m., agentul economic:

a) câtiga 10000
u.m.; b) pierde
10000 u.m.; c)
câtiga 20000 u.m.;
d) pierde 20000
u.m.;

e) nu câtiga si nu pierde.

382. La o rata a dobânzii de 20%, venitul anual


adus de o obligatiune este de 500 u.m. Daca
rata dobânzii crete cu

5 puncte procentuale, atunci cursul obligatiunii:


a) scade cu 25
u.m.; b) scade cu
500 u.m.; c) crete
cu 500 u.m.; d)
scade cu 7500
u.m.; e) crete cu
7500 u.m.

383. În momentul t0, între agentii economici A (vânzator)


si B

(cumparator) se încheie un contract pentru


vânzarea – cumpararea a 1000 actiuni, la un
curs de 1000 u.m./actiune, cu scadenta în t1.
La scadenta, cursul actiunilor este

2000 u.m. Câstiga:

a) vânzatorul, 1.000.000 u.m.;

b) vânzatorul, 1.500.000 u.m.;

c) cumparatorul, 1.000.000 u.m.;

d) cumparatorul, 1.500.000 u.m.;

e) vânzatorul si cumparatorul, câte 750.000 u.m.

11
1
384. Daca rata dobânzii este 20% iar cursul
obligatiunii este

10000 u.m., venitul anual fix adus de obligatiune


este:

a) 200 u.m.;

b) 20000
u.m.; c)
12000 u.m.;
d) 2000
u.m.; e)
10000 u.m.

385. Între agentii economici A si B se încheie un


contract de vânzare – cumparare la termen a 100
actiuni X, la un curs de

5000 u.m./actiune. La scadenta, cursul actiunii X


este

10000 u.m. Atunci:

a) cumparatorul câtiga 500.000 u.m.;

b) vânzatorul câtiga 1.500.000 u.m.;

c) cumparatorul câtiga 1.500.000 u.m.;

d) cumparatorul pierde 100.000 u.m.;


e) cumparatorul câtiga 100.000 u.m.

386. Venitul anual adus de o obligatiune este de


10000 u.m. În conditiile unei rate a dobânzii de
20%, cursul obligatiunii este:

a) 5000
u.m.; b)
15000 u.m.;
c) 50000
u.m.; d)
2500 u.m.; e)
1500 u.m.

387. În perioada t0-t1, daca rata dobânzii crete cu


25% si venitul adus de obligatiune ramâne
constant, cursul obligatiunii:

a) crete cu
20%; b) scade
cu 20%; c)
crete cu 25%;
d) scade cu
25%; e) nu se
modifica.

11
2
Piata
muncii

388. Amplificarea excedentului ofertei de munca


fata de cererea de munca este influentata de:

a) creterea productivitatii muncii;

b) creterea numarului locurilor de munca;

c) reducerea gradului de ocupare;

d) reducerea natalitatii;

e) caracterul extensive al economiei;

389. Activitatile care fac obiectul cererii si ofertei de


munca

sunt:

a) realizate de toti cei care lucreaza;

b) casnice;
c) realizate de salariati;

d) realizate de nesalariati;

e) realizate de studenti si elevi.

390. Cererea de munca:

a) este egala cu nevoia de munca existenta în economie;

b) exprima nevoia de munca salariata formata, la


un moment dat, într-o economie;

c) se ilustreaza prin numarul locurilor de munca


solicitate de

someri;

d) reprezinta cererile formulate de tinerii care


doresc sa patrunda pe piata muncii dupa
absolvirea unei forme de învatamânt;

e) este data de cererile exprimate, într-o anumita


perioada de catre cei care doresc sa se angajeze
pe piata muncii.

11
3
391. Fac obiectul cererii si ofertei de munca activitatile:

a) casnice;

b) realizate de studenti;

c) realizate de militari în termen;

d) realizate de salariati;

e) realizate de nesalariati.

392. Cererea de munca deriva din:

a) nevoia de bunuri care se pot obtine prin munca


salariata;

b) nevoia de a munci a persoanelor adulte;

c) cerinta somerilor de a se încadra în munca;

d) solicitarea de a munci formulata de persoanele


casnice;

e) nevoia de a munci a tinerilor absolventi ai unei


forme de calificare.
393. Cererea de munca în raport cu nevoia de munca:

a) este mai mica;

b) sunt egale;

c) este mai mare;

d) este constanta;

e) nu au nici o legatura.

394. Diversitatea muncii în cadrul societatii în


raport cu munca ce formeaza obiectul cererii si
ofertei pe piata:

a) este mai putin cuprinzatoare;

b) este mai ampla;

c) sunt egale;

d) are caracter constant;

e) nu se pot compara.

395. Cererea de munca:

a) este mai cuprinzatoare decât nevoia de munca;

b) este egala cu nevoia de munca;

c) se identifica cu locurile de munca;


11
4
d) include si munca prestata în gospodaria proprie;

e) cuprinde si activitatile realizate de studenti.

396. Nu sunt particularitati ale ofertei


de munca: a) perioada îndelungata în
care ea se formeaza; b) mobilitatea
perfecta a ei;

c) proprietatea de a nu se putea
conserva; d) limitarea angajarii
sub o anumita vârsta; e) are la
baza procese demografice.

397. Orice mod de a depune o munca salariata fara


contract de angajare reprezinta:

a) economie naturala;

b) economie casnica;

c) piata neagra a
muncii; d) piata
monopolistica; e)
piata de monopol.
398. Prima treapta sau faza a pietei muncii consta în:

a) întâlnirea cererii cu oferta de munca în termeni reali;

b) dimensionarea precisa ca volum si structura a


cererii de munca;

c) delimitarea ofertei de munca pornind de la


programul de munca;

d) manifestarea pietei muncii pe ansamblul unei


economii;

e) determinarea marimii si dinamicii reale ale salariului.

399. A doua treapta sau faza a pietei muncii consta în:

a) manifestarea ei pe ansamblul unei economii;

b) formarea conditiilor generale de angajare a


salariatilor;

c) conturarea principiilor ce actioneaza la stabilirea


salariilor;

d) conturarea unei anumite tendinte de stabilire a


salariilor la nivel înalt sau scazut;

e) întâlnirea cererii cu oferta de munca în termeni reali.

11
5
400. Nu sunt conditii pentru functionarea
normala a pietei muncii:

a) asigurarea neîngradita a dreptului la munca;

b) neinterzicerea muncii fortate;

c) respectarea dreptului la greva;

d) perfectionarea pregatirii si reconversia profesionala;

e) neîngradirea libertatii de asociere în sindicate.

401. Nu sunt factori prin care, la nivelul firmei,


cererea si oferta de munca se adapteaza, pe
termen scurt, în sensul cresterii sau scaderii:

a) diminuarea programului de munca;

b) orele suplimentare;

c) munca permanenta, neîntrerupta;

d) somajul tehnic;

e) concedierile.
402. Formarea într-un timp îndelungat reprezinta o
caracteristica:

a) doar a cererii de
munca; b) doar a
ofertei de munca; c)
pietei muncii;

d) numai a cererii de munca pentru tineri;

e) numai a ofertei de munca pentru persoanele ce


realizeaza

activitati casnice.

403. Din confruntarea cererii cu oferta de


munca, la nivelul firmei, se determina:

a) doar marimea salariului;

b) conditiile generale de angajare a salariatilor;

c) marimea si dinamica salariului;

d) principiile generale pentru stabilirea salariilor;

e) tendinta de ansamblu a salariilor.

11
6
Venitul, consumul si investitiile

404. Surse de finantare ale investitiilor brute sunt:

a) partea din venit cheltuita pentru formarea


capitalului si amortizare;

b) numai costurile;

c) numai renta;

d) numai consumul intermediar;

e) consumul populatiei.

405. Daca înclinatia marginala spre economisire este


0,25, atunci multiplicatorul investitiilor este:

a) 4 unitati monetare;

b) 2,5 unitati
monetare; c) 1,33
unitati monetare; d)
0,75 unitati
monetare; e) 0,25
unitati monetare.

406. Conform legii psihologice fundamentale a lui J. M.


Keynes:

a) multiplicatorul investitiilor este subunitar;

b) sporul venitului este superior sporului investitiilor;

c) variatia procentuala a venitului este


superioara variatiei procentuale a investitiilor;

d) sporul consumului este întotdeauna


superior sporului investitiilor;

e) variatia procentuala a consumului este


superioara sporului procentual al venitului.

407. Nu incita la investitii într-o economie de piata:

a) cererea de investitii;

b) rata rentabilitatii mai mare decât rata dobânzii;

c) creterea accelerata a inflatiei;

d) optimismul întreprinzatorilor;

11
7
e) creterea raspunderii statului în
organizarea directa a investitiilor.

408. În structura cererii agregate (globale) nu se


integreaza:

a) cheltuielile pentru consum ale menajelor;

b) importurile;

c) formarea bruta a capitalului tehnic fix;

d) exporturile;

e) variatia stocurilor.

409. În situatia unei oferte agregate mai mica


decât cererea agregata, cunoscuta si ca
absorbtie:

a) sunt avantajati cumparatorii;

b) firmele sunt încurajate sa îsi mareasca productia;

c) concurenta devine puternica între firme;

d) echilibrul se poate realiza numai prin reducerea


cererii;

e) dispare concurenta dintre producatori.

410. Potrivit calculelor macroeconomice:

a) PIB plus importurile formeaza cererea


agregata; b) exporturile sunt o
componenta a ofertei agregate; c)
investitia bruta face parte din cererea
agregata;

d) exportul net este întotdeauna pozitiv;

e) PIB cuprinde numai consumul intermediar.

411. Daca oferta agregata este mai mare decât cererea


agregata:

a) sunt avantajate firmele;

b) se micsoreaza stocurile firmelor;

c) echilibrul se poate restabili prin


reducerea nivelului productiei;

d) concurenta este puternica între consumatori;

e) exportul net devine negativ.

11
8
412. Rezultatele activitatii economice se pot exprima:

a) numai în unitati fizice;

b) numai în unitati valorice;

c) în unitati valorice, numai pe ansamblul


economiei; d) în unitati fizice, numai la
nivelul microeconomiei; e) atât în unitati
fizice, cât si valorice.

413. Indicatorii economici servesc la


masurarea activitatii economice:

a) doar pentru cheltuieli;

b) numai pentru rezultatele ce se exprima în bani;

c) atât pentru cheltuieli, cât si pentru rezultate;

d) numai din punctul de vedere al eficientei;

e) doar la nivelul economiei nationale.

414. Produsul intern se calculeaza ca indicator agregat:

a) numai pentru bunurile intermediare;


b) atât pentru bunurile intermediare, cât si pentru cele
finale;

c) numai pentru bunurile finale ale agentilor nationali;

d) pentru bunurile finale;

e) pentru agentii economici nerezidenti.

415. Diferenta dintre produsul intern brut si


produsul intern net este egala cu:

a) consumul intermediar;

b) consumul personal de bunuri;

c) amortizarea capitalului fix;

d) consumul de stat de bunuri si servicii;

e) investitia neta.

416. Spre deosebire de produsul intern, produsul


national:

a) se calculeaza pentru bunurile finale;

b) se determina numai ca expresie „neta”;

c) este întotdeauna mai mare;

11
9
d) se refera la agentii economici nationali,
indiferent unde îsi desfasoara activitatea;

e) se calculeaza doar în preturile factorilor.

417. Daca productia obtinuta de agentii economici


nationali care lucreaza în strainatate este mai
mica decât cea obtinuta de agentii economici
straini care lucreaza în interiorul tarii
respective, atunci:

a) produsul national este mai mare decât produsul


intern;

b) produsul intern este mai mare decât produsul


national;

c) produsul national este mai mic decât produsul


intern, cu amortizarea;

d) produsul intern minus produsul national


este egal cu consumul intermediar;

e) produsul national net este mai mare decât


produsul intern net.
418. Bunurile materiale si serviciile finale ce se iau
în calculul produsului intern brut nu sunt
destinate:

a) consumului privat;

b) înlocuirii bunurilor de capital tehnic fix


scoase din functiune;

c) formarii brute a capitalului;

d) consumului intermediar;

e) consumului public.

419. Care din afirmatiile de mai jos este falsa?

a) formarea bruta a capitalului cuprinde si exportul net;

b) bunurile incluse în calculul PIB sunt evaluate si


în preturile factorilor;

c) exportul net poate sa aiba si valoarea zero;

d) sursa sporirii stocurilor de capital circulant este


investitia neta;

12
0
e) consumul intermediar poate sa fie mai mare
decât produsul intern brut.

420. Preturile pietei spre deosebire de preturile factorilor:

a) sunt mai mari, cu marimea amortizarii;

b) sunt mai mici, cu impozitele directe;

c) cuprind si impozitele indirecte;

d) nu cuprind consumurile de factori de productie;

e) sunt întotdeauna mai mici pentru ca nu contin


impozitele indirecte.

421. Cunoscând continutul elementelor de calcul,


aratati care din relatiile de mai jos este
adevarata:

a) PIB = PIN –
Amortizarea; b) PIN =
PNB – Amortizarea; c)
PNN = PIB – Amortizarea;
d) PNB = PIB –
Amortizarea; e) PNNpf =
Venit National.

422. Daca din produsul global brut se scade


consumul intermediar, rezulta:

a)
PIN; b)
PNB; c)
PIB; d)
PNN;

e) investitia bruta.

423. Venitul national, calculat dupa metoda


însumarii veniturilor nu cuprinde:

a) salarii;

b) amortizarea;

c) rente;

d) dobânda neta;

e) profiturile.

12
1
424. Prin corectarea venitului national creat
cu soldul transferurilor cu strainatatea se
obtine:

a) venitul disponibil;

b) venitul net disponibil;

c) venitul national disponibil;

d) venitul personal al populatiei;

e) produsul national brut.

425. Daca din veniturile personale ale


populatiei scadem impozitele si taxele platite de
populatie, obtinem:

a) venitul national disponibil;

b) venitul disponibil pentru


consum; c) venitul disponibil
pentru economii; d) venitul
disponibil;

e) venitul national.
426. Produsul global brut, comparativ cu produsul intern
brut:

a) este mai mic;

b) este egal, când amortizarea este zero;

c) cuprinde si consumul de capital fix;

d) este mai mare, cu consumul intermediar;

e) cuprinde numai bunurile finale.

427. De regula, rata medie a consumului este:

a) o marime supraunitara;

b) o marime negativa;

c) egala cu rata medie a economiilor;

d) un numar subunitar si pozitiv;

e) dependenta de marimea consumului de capital fix.

428. La un volum dat al venitului disponibil, cu cât


rata medie a consumului este mai mica, cu atât:

a) rata economisirii este si ea mai mica;

b) consumul este mai mare;

12
2
c) partea destinata economiilor este mai mare;

d) înclinatia marginala spre consum este mai mare;

e) înclinatia marginala spre economisire este mai mare.

429. Potrivit lui J. M. Keynes, când venitul se


modifica, de regula si în medie, consumul:

a) se modifica, în sens contrar;

b) nu se modifica;

c) se modifica în acelasi sens, dar cu o marime mai


mare;

d) scade;

e) se modifica în acelasi sens, dar cu o marime mai


mica.

430. Când consumul este superior venitului


disponibil, apare fenomenul de:

a) economisire pozitiva;

b)
dezeconomisire;
c) consum
amânat; d)
investitii nete;

e) amortizare.

431. Lucrarea „Teoria generala a folosirii fortei


de munca, a dobânzii si a banilor”, este scrisa
de:

a) A. Marshall;

b) K. Marx;

c) P.
Samuelson; d)
J. K. Galbraith;
e) J.M.
Keynes.

432. Investitia de înlocuire:

a) este mai mare decât investitia bruta;

b) are ca sursa amortizarea;

c) are ca sursa venitul;

d) se foloseste pentru formarea neta a capitalului;

e) este o parte a investitiei nete.


12
3
433. Investitia neta:

a) este o parte a investitiei de înlocuire;

b) este egala cu formarea bruta a capitalului;

c) sporeste volumul capitalului fix si crete volumul


stocurilor de capital circulant;

d) este mai mare decât investitia bruta;

e) are ca sursa amortizarea.

434. Înclinatia marginala spre economii, de


regula, este o marime:

a) pozitiva si supraunitara;

b) negativa;

c) pozitiva si subunitara;

d) constanta;

e) în crestere, când venitul nu se modifica.

435. La un venit disponibil egal cu zero si un consum


egal cu

100 unitati monetare, volumul economiilor este egal


cu:

a) 200
u.m.; b) -
200 u.m.; c)
- 100 u.m.;
d) 100
u.m.; e)
300 u.m.

436. Principiul multiplicatorului investitiilor


exprima

interactiunea care se formeaza între:

a) creterea venitului si creterea consumului;

b) creterea consumului si creterea


economiilor; c) creterea economiilor si
creterea investitiilor; d) creterea
venitului si creterea investitiilor;

e) investitia bruta si investitia neta.

12
4
437. În cadrul unui sistem economic închis,
economiile si investitiile, în viziunea lui Keynes
sunt:

a) egale cu consumul;

b) egale;

c) mai mari decât amortizarea;

d) egale cu venitul disponibil;

e) destinate înlocuirii capitalului fix scos din functiune.

438. Care din relatiile de mai jos este corecta?:

∆S
;
k
∆I
k
=
=

1
;

- C

b) k
k=
= VD

c) s’+ c’ < 1;
1
d) k= ;

c
'

1
.
e) k=

s
'

439. Care din urmatoarele relatii nu este corecta?:

a) s’+ c’=1;

b) s’=1-c’;

∆C
;

∆I

d) VD= C+S;

e) 0<s’<1.

440. Potrivit legii psihologice fundamentale a lui


Keynes, când se reduce venitul disponibil,
consumul, de regula:

a) crete;

b) nu se modifica;

c) se reduce, dar cu o marime mai mare;


12
5
d) se reduce, dar cu o marime mai mica;

e) crete, cu o rata constanta.

441. Consumul intermediar:

a) se refera doar la bunurile finale;

b) nu face parte din produsul global brut;

c) este, de regula, mai mare decât produsul global brut;

d) nu cuprinde consumul de capital fix;

e) este egal cu produsul intern brut.

442. Investitiile nete plus consumul de stat de


bunuri si servicii plus consumul personal de
bunuri si servicii formeaza:

a)
PIN; b)
PNB; c)
PIB; d)
VN; e)
PGB.
443. Atunci când consumul este inferior venitului
disponibil:

a) apare fenomenul de dezeconomisire;

b) rata medie a economisirii este egala cu zero;

c) înclinatia medie spre consum este supraunitara;

d) multiplicatorul investitiilor scade;

e) economiile sunt pozitive.

444. Când investitiile brute sunt egale cu


investitiile pentru înlocuire, în economia
nationala respectiva:

a) capitalul tehnic fix se dezvolta;

b) se creeaza noi locuri de munca;

c) se modernizeaza capacitatile de productie;

d) nu sunt sanse pentru dezvoltare;

e) crete stocul de capital circulant.


12
6
445. Investitia neta este cunoscuta si sub
denumirea de investitie pentru:

a) înlocuire;

b) dezvoltare;

c) acoperirea consumului de bunuri de stricta


necesitate;

d) controlul marilor riscuri ale saraciei;

e) sporirea înclinatiei marginale spre economisire.

446. Care din afirmatiile de mai jos este adevarata?

a) multiplicatorul investitiilor reflecta corelatia


dintre sporul venitului disponibil si sporul
consumului;

b) când investitia bruta este mai mare decât


investitia neta, investitia de înlocuire este zero;

c) înclinatia marginala spre economii, de regula,


este o marime pozitiva si subunitara;

d) în cadrul surselor de finantare a investitiilor nete se


afla

amortizarea;
e) dezeconomisirea are loc atunci când venitul
disponibil este mai mare decât consumul.

447. În cadrul unei economii unde amortizarea


este egala cu consumul intermediar, iar
investitiile nete sunt de doua ori mai mari decât
amortizarea:

a) investitia neta este de 3 ori mai mica decât


consumul intermediar;

b) produsul intern brut este egal cu investitia bruta;

c) investitia bruta este de 3 ori mai mare


decât consumul intermediar;

d) produsul intern net este egal cu produsul intern brut;

e) investitiile nete nu stimuleaza dezvoltarea.

448. Produsul intern net în preturile factorilor de


productie:

a) nu cuprinde amortizarea;

b) cuprinde si impozitele indirecte nete;

12
7
c) nu cuprinde impozitele directe;

d) este, de regula, mai mare decât produsul


intern brut, în preturile pietei;

e) este egal cu produsul national net în preturile


factorilor.

449. Impozitele directe, incluse în preturile


factorilor de productie:

a) se refera la TVA si accize;

b) sunt platite de producatori;

c) sunt, de regula, mai mici decât impozitele indirecte;

d) sunt, de regula, platite de consumatori;

e) sunt, de regula, mai mari decât impozitele indirecte.

450. Când soldul veniturilor factorilor de productie


în raport cu strainatatea al unei tari este pozitiv:

a) produsul national este mai mic decât produsul


intern;
b) produsul intern este egal cu consumul
intermediar plus consumul de capital fix;

c) produsul national net este mai mare decât


produsul intern net;

d) produsul national brut este egal cu produsul global


brut;

e) investitiile brute sunt egale cu investitiile nete.

451. Pe termen scurt, pentru a putea crete


consumul, fara a se micsora economiile, este
necesar ca:

a) sporul venitului sa fie egal cu sporul economiilor;

b) sporul consumului sa fie mai mare decât sporul


venitului;

c) sporul venitului sa fie egal cu investitiile brute;

d) sporul venitului sa fie mai mare decât sporul


consumului;

e) sporul consumului plus sporul economiilor sa


fie mai mari decât sporul venitului.

12
8
452. Raportul dintre sporul venitului disponibil
si sporul investitiilor este cunoscut sub
denumirea de:

a) înclinatie marginala spre consum;

b) rata medie a economiilor;

c) multiplicatorul investitiilor;

d) rata medie a consumului;

e) rata creterii economice.

453. Care din afirmatiile de mai jos este falsa?

a) când consumul este superior venitului


disponibil, apar economiile negative;

b) investitia pentru înlocuire poate fi mai mare


decât investitia neta;

c) volumul economiilor este rezultatul


comportamentului colectiv al întreprinzatorului
individual;

d) formarea neta a capitalului nu are ca sursa


amortizarea;

e) multiplicatorul investitiilor este inversul


înclinatiei marginale spre economii.

454. Legea psihologica fundamentala cu


privire la comportamentul în consum a fost
formulata de:

a) K. Marx;

b) J. M.
Keynes; c) M.
Friedman; d)
J. K. Galbraith;
e) A. Smith.

455. Care din urmatoarele relatii este corecta?:

a) PNB = PNN –
Amortizarea; b) PIB =
PNB – Amortizarea; c)
PIN = PIB – Amortizarea;
d) PIN + Amortizarea =
PGB;

e) PGB + Consumul intermediar = PNB.

12
9
456. Când PIB = PIN+5000, înseamna ca:

a) volumul consumului intermediar este 5000;

b) impozitele indirecte nete sunt egale cu amortizarea;

c) marimea amortizarea este 5000;

d) marimea capitalului circulant consumat este de


5000;

e) marimea capitalului tehnic fix folosit în


economie este 5000.

457. Care din relatiile de mai jos este adevarata?:

a)
K=1/s`; b)
s`-c`=1; c)
c=sVD; d)
s=cVD; e)
K=1/1-s`.

458. Care din relatiile de mai jos este falsa?:

a) VD=C+S;
b) s`=
∆S/∆VD; c)
K= ∆VD/∆I; d)
K=1/(1-s);

e) K= 1/(1-c`).

459. În intervalul t0-t1, înclinatia marginala spre consum


a fost de

0,8, iar sporul economiilor a fost de 400


miliarde u.m. Cunoscând ca venitul în t1 este
cu 100% mai mare decât în t0, venitul din t0 a
fost de:

a) 4000 miliarde
u.m.; b) 2000
miliarde u.m.; c)
6000 miliarde
u.m.; d) 5000
miliarde u.m.; e)
3000 miliarde u.m.

13
0
460. Când PGB este de 6000 u.m., fiind cu 20% mai
mare decât PIB, Amortizarea = Investitiile nete,
iar investitiile brute reprezinta 1/5 din PIB,
înseamna ca:

a) PNN = 4500 u.m.;

b) PIN = 4500 u.m.;

c) Consumul intermediar = 1500 u.m.;

d) Investitiile nete = 1000 u.m.;

e) PIB = 4000 u.m.

461. Înclinatia marginala spre consum este 0,8,


iar creterea economiilor este de 200 u.m.
Cresterea venitului este de:

a) 2000
u.m.; b)
3000 u.m.; c)
1000 u.m.; d)
12000 u.m.;
e) 4000
u.m.
462. Daca înclinatia marginala spre consum este
0,75, atunci multiplicatorul investitiilor este:

a) 1;

b) 4;

c)
0,33; d)
0,25; e)
0,75.

463. În perioada t0 – t1, daca venitul crete cu


80.000 u.m., iar economiile sporesc cu 20.000
u.m., înclinatia marginala spre consum este:

a) 0,25;

b) 4;

c) 0,75;

d) 1;

e) 0,50.

13
1
464. În perioada t0-t1 venitul crete cu 4000 miliarde
u.m. Daca înclinatia marginala spre
consum este 0,8, atunci economiile:

a) se reduc cu 3200
miliarde u.m.; b) se reduc
cu 800 miliarde u.m.; c)
cresc cu 3200 miliarde u.m.;

d) cresc cu 800 miliarde u.m.;

e) nu se modifica.

465. Consumul personal de bunuri materiale si


servicii este

1000 miliarde u.m., consumul de stat de bunuri


materiale si servicii 400 miliarde u.m., investitiile
brute 300 miliarde u.m., consumul de capital
fix 100 miliarde u.m., exportul

60 miliarde u.m. iar importul 40 miliarde u.m.


Produsul intern brut, produsul intern net si
investitiile nete sunt, în miliarde u.m.:

a) 1760; 1660;
100; b) 1740;
1640; 100; c)
1760; 1640; 200;
d) 1720; 1620;
200; e) 1760;
1660; 200.
466. Daca înclinatia marginala spre economii
este 0,5, multiplicatorul investitiilor este:

a)
0,2; b)
0,8; c)
1; d)
2;

e) 0,33.

467. Înclinatia marginala spre consum este 0,6


iar creterea economiilor de 400 miliarde u.m.
Creterea venitului la nivelul unei economii este
de:

a) 2000 miliarde u.m.;

b) 1000 miliarde u.m.;

13
2
c) 3000 miliarde
u.m.; d) 4000
miliarde u.m.; e)
400 miliarde u.m.

468. Cresterea venitului este 30000 u.m. iar


multiplicatorul investitiilor este 3. Daca nivelul
economiilor în t0 era de

3000 u.m. valoarea investitiilor, la nivelul unei


economii, în t1, este:

a) 13000
u.m.; b)
3000 u.m.; c)
10000 u.m.;
d) 7000
u.m.; e)
300 u.m.

469. Daca PIN = PIB – 2000 atunci:

a) consumul intermediar este


de 2000; b) consumul de capital
fix este de 2000; c) exportul net
este de 2000;

d) investitiile nete sunt de 2000;

e) consumul personal de bunuri si servicii este de 2000.

470. Daca PNB = PNN + 1000 atunci:


a) consumul intermediar este
de 1000; b) consumul de capital
fix este de 1000; c) exportul net
este de 1000;

d) investitiile nete sunt de 1000;

e) consumul personal de bunuri si servicii este de 1000.

471. Atunci când creterea investitiilor este 10000


u.m., iar creterea venitului de 30000
u.m. multiplicatorul investitiilor este:

a) 0,33;

b) 1;
c) 3;
d)
1,3; e)
0,1.

13
3
Creterea si dezvoltarea economica

472. Prin integrare, economiile tarilor participante devin


treptat:

a) incompatibile;

b) mai putin eficiente;

c) compatibile si complementare;

d) autonom dezvoltate;

e) cu o rata nula a inflatiei.

473. Importul de bunuri materiale si servicii depinde de


produsul

intern brut conform relatiei IM = ·Y , unde


100 +0 ,1 IM

reprezinta importul de bunuri materiale si


servicii, iar Y, produsul intern brut. Daca
exportul net de bunuri materiale si servicii este
100 unitati monetare, iar produsul intern brut,
600 unitati monetare, atunci exportul de bunuri
materiale si servicii este:

a) 0 unitati monetare;

b) 160 unitati
monetare; c) 260
unitati monetare; d)
40 unitati monetare;
e) 600 unitati
monetare.

474. PNB pe locuitor creste atunci când:

a) PNB creste mai încet decât crete populatia;

b) PNB scade si populatia creste;

c) PNB scade mai mult decât scade populatia;

d) PNB si populatia cresc în acelai ritm;

e) PNB creste si populatia scade.

475. PIB în termeni nominali:

a) se exprima în preturi constante;

b) poate sa fie egal cu PIB în termeni reali;

c) nu reflecta influenta modificarii preturilor;

13
4
d) este egal cu PNB în termeni reali;

e) este întotdeauna mai mic decât PIB în termeni reali.

476. Raportul între PIB în termeni nominali si


acelasi PIB în termeni reali exprima:

a) creterea reala a productiei;

b) evolutia preturilor bunurilor finale;

c) caracterul extensiv sau intensiv al creterii economice;

d) indicele de cretere al venitului national;

e) dinamica exportului net.

477. Potrivit experientei acumulate în domeniul


creterii economice:

a) fenomenul creterii economice se apreciaza pe termen


scurt;

b) aceasta presupune o sporire a productiei


medii reale pe locuitor pe termen lung;

c) pentru dezvoltarea economica este de


preferat creterea economica extensiva;

d) PIB în termeni nominali este cel mai bun


indicator pentru aprecierea acestui fenomen
complex;

e) cea mai grava situatie pentru o tara are loc


atunci când PIB real pe locuitor este mai
mare decât PIB nominal pe locuitor.

478. Dupa natura contributiei factorilor la obtinerea


PIB real, deosebim:

a) o crestere extensiva, bazata pe


preponderenta influentei productivitatii
factorilor;

b) o crestere economica pozitiva, când sporeste


volumul factorilor de productie utilizati;

c) o crestere intensiva, rezultat al sporirii eficientei


folosirii factorilor de productie;

d) o crestere extensiva, când PIB în termeni


nominali este mai mic decât PIB în termeni reali;

e) o crestere extensiva si o cretere negativa.

13
5
479. Spre deosebire de creterea economica,
dezvoltarea economica:

a) se refera numai la nivelul macroeconomic;

b) vizeaza si aspectele cantitative ale evolutiei


economice;

c) implica schimbari structurale si de ordin


calitativ în economie;

d) se refera numai la consumul populatiei;

e) este conceputa pe termen scurt.

480. Care din afirmatiile de mai jos este falsa?

a) creterea economica este o premisa a


dezvoltarii economice;

b) orice dezvoltare economica genereaza progres


economic;

c) IDU este un indicator compozit pentru


aprecierea extensivitatii sau intensivitatii creterii
economice;

d) creterea PIB real în termeni nominali poate sa


aiba loc în conditiile scaderii productiei fizice
finale;
e) PIB în termeni reali elimina influenta modificarii
preturilor asupra valorii PIB.

481. În cazul unei creteri economice dominant extensive:

a) factorii cantitativi sunt preponderenti în


sustinerea PIB pe locuitor;

b) factorii de eficienta pot sa lipseasca în


determinarea evolutiei PIB;

c) PIB pe locuitor nu creste;

d) nu are loc extinderea câmpului de productie;

e) relevanta este asigurata de cresterea


productivitatii factorilor de productie.

482. Cresterea economica:

a) este un fenomen pe termen scurt;

b) se refera la trendul ascendent al PIB-ului real pe


locuitor;

13
6
c) se refera la fluctuatiile productiei în jurul
unui trend ascendent;

d) se caracterizeaza prin devansarea creterii PIB-


ului real de catre creterea populatiei;

e) se masoara prin intermediul PIB-ului nominal pe


locuitor.

483. Daca PIB-ul real crete cu 5%, iar populatia


scade cu 0,5%, atunci PIB-ul real pe locuitor
crete cu:

a)
4,5%;
b) 5%:
c)
5,5%;
d)
10%;

e) 10,25%

484. Daca ritmul PIB-ului pe locuitor este de


5%, iar rata inflatiei este de 15%, atunci
creterea economica este:
a) întotdeauna
extensiva; b)
întotdeauna
intensiva; c)
neinflationista;

d) inflationista;

e) exclusiv nominala.

485. Daca PIB-ul real creste în acelai ritm cu


populatia, atunci creterea economica este:

a) inflationista;

b) neinflationista;

c) zero;

d) pozitiva si extensiva;

e) pozitiva, dar intensiva.

486. Dezvoltarea economica:

a) este sinonima cu progresul


economic; b) este sinonima cu
creterea economica; c)
presupune cresterea economica;

13
7
d) este independenta de progresul tehnic;

e) este o premisa a creterii economice.

487. Progresul economic:

a) se refera la laturile cantitative ale dezvoltarii


economice;

b) se refera la laturile calitative ale dezvoltarii


economice;

c) este un concept mai cuprinzator decât


dezvoltarea economica;

d) reprezinta trendul ascendent al productiei;

e) reprezinta fluctuatiile activitatii economice în


jurul unui trend ascendent.

488. Dezvoltarea economica durabila:

a) raspunde exigentelor prezentului în detrimentul


trebuintelor viitoare;

b) raspunde trebuintelor viitoare în detrimentul


exigentelor prezentului;
c) reconciliaza dezvoltarea economica si exigentele
mediului înconjurator;

d) pune accentul pe creterea economica în


detrimentul protectiei mediului înconjurator;

e) se refera cu precadere la latura cantitativa a


activitatii economice.

489. Indicatorul dezvoltarii umane:

a) coincide cu PIB-ul real pe locuitor;

b) coincide cu speranta medie de viata;

c) se foloseste pentru masurarea creterii economice;

d) se foloseste pentru aprecierea dezvoltarii durabile;

e) cumuleaza doi indicatori partiali: speranta


medie de viata si rata de instruire a populatiei.

13
8
490. Ciclicitatea economica este determinata, în
ultima instanta, de modul specific de evolutie a:

a) productiei;

b) nivelului general al preturilor;

c) ocuparii fortei de munca;

d) randamentului utilizarii factorilor de productie;

e) veniturilor factorilor de productie.

491. Ciclurile economice reprezinta:

a) trendul ascendent al productiei;

b) fluctuatiile productiei în jurul unui trend ascendent;

c) un fenomen întâmplator;

d) forma anormala de evolutie a activitatii economice;

e) evolutia productiei în ritm constant.

492. În cadrul fazei de expansiune a ciclului economic:

a) productia se reduce;

b) crete gradul de ocupare a fortei de munca;


c) cursul titlurilor de valoare se reduce;

d) oportunitatile de afaceri se reduc;

e) scad investitiile.

493. Expansiunea este frânata de:

a) creterea productivitatii;

b) creterea ratei profitului;

c) diminuarea dezechilibrelor economice;

d) reducerea eficientei factorilor de productie;

e) reducerea semnificativa a stocurilor din economie.

494. În cadrul fazei de contractie a ciclului economic:

a) productia creste;

b) rata somajului se reduce;

c) scad investitiile;

d) afacerile devin prospere;

e) piata titlurilor de valoare este de tip „bull”.

13
9
495. Ciclurile economice:

a) se succed conform unui model general unic;

b) au durate si amplitudini neregulate;

c) reprezinta o forma anormala a activitatii economice;

d) nu pot fi atenuate prin masuri de politica economica;

e) se manifesta în jurul unui trend descrescator al


productiei.

496. Criza economica marcheaza:

a) trecerea de la expansiunea economica la recesiune;

b) începutul fazei de expansiune


economica; c) procesul ireversibil de
declin al productiei; d) procesul de
progres reversibil al productiei;

e) amplificarea potentialului de eficienta a


factorilor de productie.

497. În cazul unei expansiuni economice


prelungite se recomanda:
a) expansiunea monetara;

b) creterea ratelor dobânzii;

c) reducerea fiscalitatii;

d) creterea cheltuielilor bugetare;

e) marirea deficitului bugetar.

498. În cazul unei recesiuni se recomanda:

a) controlul mai riguros al masei monetare;

b) reducerea ratelor dobânzii;

c) marirea impozitelor;

d) reducerea cheltuielilor bugetare;

e) scaderea achizitiilor de stat.

499. Politica monetara adecvata în cazul expansiunii


prelungite consta în:

a) majorarea impozitelor;

b) reducerea cheltuielilor bugetare;

14
0
c) controlul deficitului bugetar;

d) emisiune monetara suplimentara;

e) creterea ratelor dobânzii.

500. Politica fiscala adecvata în cazul expansiunii


prelungite consta în:

a) majorarea impozitelor;

b) creterea cheltuielilor bugetare;

c) marirea deficitului bugetar;

d) emisiune monetara suplimentara;

e) creterea ratelor dobânzii.

501. Cererea agregata din economie nu cuprinde:

a) cheltuielile pentru
consum; b) cheltuielile
pentru investitii; c)
cheltuielile
guvernamentale; d)
exportul;
e) importul.

502. Oferta agregata din economie reprezinta suma


dintre:

a) consum si
investitii; b)
consum si
economii; c)
productie si
consum; d)
productie si import;
e) productie si
export.

503. Piata bunurilor economice este în echilibru daca:

a) în economie se manifesta o stare de


presiune; b) în economie se manifesta o
stare de absorbtie; c) cererea agregata
este egala cu oferta agregata;

d) venitul national real este mai mare decât


cheltuielile agregate;

e) venitul national real este mai mic decât


cheltuielile agregate.

14
1
504. Daca cererea agregata este mai mare decât
oferta agregata, atunci:

a) în economie se manifesta o stare de presiune;

b) stocurile cresc;

c) preturile se reduc;

d) firmele îi sporesc productia;

e) veniturile factorilor de productie au acoperire fizica,


reala.

505. Daca cererea agregata este mai mica decât


oferta agregata, atunci:

a) în economie se manifesta o stare de absorbtie;

b) stocurile se reduc;

c) preturile cresc;

d) firmele îi reduc productia;

e) piata bunurilor economice este în echilibru.


506. Echilibrul economic se caracterizeaza prin:

a) somaj;

b) inflatie;

c) cheltuieli agregate suficiente pentru a cumpara


productia;

d) excedent al balantei comerciale si de plati;

e) deficit al balantei comerciale si de plati.


14
2
Inflatia si
somajul

507. Somajul involuntar este determinat de:

a) existenta unei cereri mai mari decât oferta


de forta de munca;

b) existenta unei oferte mai mari decât cererea


de forta de munca;

c) existenta egalitatii între cererea si oferta de forta de


munca;

d) lipsa de dorinta a indivizilor de a se încadra în


munca;

e) stabilirea unui salariu la un nivel mai mic decât


nivelul de echilibru.

508. Evaluarea somajului se poate asigura prin


determinarea:

a) ratei inflatiei;
b) dezechilibrului dintre productie si consum;

c) dezechilibrului dintre oferta de munca si


cererea de locuri de munca;

d) unor indicatori absoluti si relativi;

e) vitezei de rotatie a banilor.

509. În general, o persoana care a ajuns în situatia


de somer datorita recesiunii economice poate fi
încadrata în somajul:

a) tehnologic;

b) ciclic;

c)
structural;
d)
voluntar; e)
sezonier.

510. Costul somajului la nivelul persoanelor si


grupurilor de persoane afectate cuprinde:

a) numai aspecte economice;

b) preponderent aspecte morale;

c) doar aspecte psihologice, comportamentale;


14
3
d) aspecte de natura economica, etica, social-culturala
etc;

e) aspecte privind doar posibilitatile personale de


consum.

511. Tintele de restructurare a economiei pe


activitati, forme de proprietate, teritoriu s.a.,
formeaza cauza esentiala pentru somajul:

a) tehnologic;

b)
sezonier; c)
structural;
d)
voluntar; e)
ciclic.

512. În România somajul are caracteristici specifice


determinate de faptul ca:

a) este cercetat dintr-o perspectiva


metodologica

pluricriteriala;
b) este cauzat de complexitatea tranzitiei la economia de
piata

concurential-functionala;

c) este generat doar de disponibilizarea muncii în


contextul retehnologizarii;

d) se manifesta îndeosebi sub forma somajului voluntar;

e) se înregistreaza în special ca somaj natural.

513. Inflatia poate fi sesizata prin:

a) creterea puterii de cumparare a banilor;

b) creterea mai lenta a masei monetare fata de


puterea de cumparare a acesteia;

c) creterea mai lenta a salariului nominal fata de


salariul real;

d) creterea generalizata a preturilor si scaderea


puterii de cumparare a banilor;

e) corespondenta dintre cantitatea de bani în


circulatie si cantitatea de bunuri supuse
vânzarii.

14
4
514. Inflatia se manifesta atunci când:

a) masa monetara scade, iar oferta de bunuri economice


crete;

b) creterea masei monetare este mai rapida decât


creterea ofertei de bunuri economice;

c) scaderea masei monetare este mai rapida fata de


scaderea ofertei de bunuri economice;

d) masa monetara este constanta, iar oferta


de bunuri economice crete;

e) masa monetara se reduce, iar oferta de bunuri


economice este constanta.

515. Între indicele general al preturilor si


indicele puterii de cumparare a banilor exista o
relatie:

a) de proportionalitate
directa; b) de
proportionalitate inversa;
c) liniara;

d) exponentiala;

e) de egalitate.
516. Cea mai relevanta expresie a inflatiei are în vedere:

a) deflatorul produsului
intern brut; b) deflatorul
consumului individual; c)
indicele preturilor de consum;

d) numai indicele preturilor marfurilor alimentare de


consum;

e) numai indicele preturilor marfurilor


nealimentare de consum.

517. Inflatia se manifesta:

a) numai în economiile dezvoltate;

b) numai în economiile în tranzitie;

c) în economiile în care masa monetara


corespunde cu volumul bunurilor si serviciilor;

d) în proportii diferite în economiile tuturor tarilor;

14
5
e) în economiile în care indicele general al
preturilor este subunitar.

518. Nu este cauza a inflatiei:

a) creterea excesiva a creditului;

b) acoperirea deficitelor bugetare si ale balantei


de plati externe;

c) creterea mai lenta a salariului real decât a


productivitatii muncii;

d) scaderea productiei de bunuri si servicii;

e) creterea mai lenta a productiei de bunuri si


servicii fata de masa monetara.

519. Costul unitar al fortei de munca se reduce daca:

a) salariul real creste mai rapid decât productivitatea


muncii;

b) salariul real ramâne constant, iar


productivitatea muncii se reduce;

c) dinamica salariului real este devansata de


dinamica productivitatii muncii;

d) atât salariul real, cât si productivitatea


muncii ramân constante;

e) salariul real se reduce mai putin


decât scaderea productivitatii muncii.

520. Spirala inflationista se refera la urmatoarea


succesiune cauzala:

a) creterea preturilor – reducerea puterii de


cumparare a banilor – reducerea cheltuielilor de
consum;

b) creterea mai lenta a salariilor fata de creterea


preturilor – reducerea salariului real –
reducerea cheltuielilor de consum;

c) creterea mai lenta a masei monetare fata de


creterea preturilor – reducerea puterii de
cumparare a masei monetare – descurajarea
cererii de bunuri si servicii;

14
6
d) creterea salariilor – creterea preturilor –
revendicari salariale – noua crestere a preturilor;

e) creterea salariilor – creterea costurilor cu forta de


munca –

concedieri – creterea somajului.

521. Dezechilibrul inflationist este cu atât mai semnificativ


cu cât:

a) oferta de bunuri si servicii este mai elastica în


raport cu preturile si cu veniturile;

b) eficienta factorilor de productie este mai ridicata;

c) progresul tehnico-stiintific este mai rapid;

d) elasticitatea ofertei de bunuri si servicii în raport cu


preturile

si cu veniturile este mai redusa;

e) reactia de adaptare a ofertei la cerere este mai rapida.

522. Inflatia de import este cu atât mai mare cu cât:

a) ponderea bunurilor importate este mai


redusa, iar elasticitatea cererii în raport cu
preturile bunurilor importate este mai ridicata;
b) ponderea bunurilor importate si elasticitatea
cererii în raport cu preturile bunurilor importate
sunt mai reduse;

c) ponderea bunurilor importate este mai mare, iar


elasticitatea cererii în raport cu preturile
bunurilor importate este mai redusa;

d) ponderea bunurilor importate si elasticitatea


cererii în raport cu preturile bunurilor importate
sunt mai mari;

e) firmele consumatoare ale bunurilor de import


sunt mai dispuse sa suporte cresterile
preturilor externe pe seama profiturilor.

523. O economie este sanatoasa atunci când:

a) produsul intern brut se reduce, iar masa


monetara creste; b) produsul intern brut se
reduce în pas cu masa monetara; c) produsul
intern brut creste mai lent decât masa monetara;
d) produsul intern brut creste în pas cu masa
monetara;

e) produsul intern brut este constant, iar masa


monetara crete.

14
7
524. Inflatia are efecte negative asupra:

a) agentilor economici care-i convertesc


disponibilitatile banesti în valute stabile;

b) debitorilor;

c) agentilor economici cu venituri indexate la inflatie;

d) agentilor economici care iau masuri pentru


a contracara instabilitatea preturilor;

e) agentilor economici care au venituri mici si fixe.

525. Ca urmare a cresterii inflatiei:

a) debitorii pierd, iar creditorii


câtiga; b) atât debitorii, cât si
creditorii pierd; c) debitorii
câtiga, iar creditorii pierd; d)
atât debitorii, cât si creditorii
câtiga;

e) agentii cu venituri fixe câtiga, iar agentii cu


venituri indexate pierd.
526. Între masurile de protectie împotriva inflatiei nu se
include:

a) indexarea;

b) creterea dobânzilor la depozitele bancare;

c) compensatiile pentru unele categorii ale populatiei;

d) înghetarea preturilor;

e) controlul salariilor.

527. Între masurile anti-inflationiste nu se include:

a) creterea dobânzilor la credite;

b) înghetarea salariilor;

c) creterea masei monetare;

d) reducerea deficitului bugetului de stat;

e) reducerea deficitului balantei de plati externe.

14
8
528. Nu este masura anti-inflationista:

a) creterea productivitatii muncii în scopul maririi


ofertei de bunuri;

b) introducerea unor noi bunuri în productie;

c) adaptarea volumului si structurii ofertei la cerere;

d) expansiunea creditului;

e) creterea impozitelor si reducerea cheltuielilor


bugetare.

529. Somajul se refera la:

a) un dezechilibru economic, cererea de munca


fiind mai mare decât oferta;

b) un deficit de forta de munca;

c) o stare pozitiva a economiei;

d) neasigurarea locurilor de munca pentru o parte


din populatia activa disponibila;

e) satisfacerea cererilor de angajare, indiferent


daca solicitantii au sau nu un loc de munca.
530. Somajul apare atunci când:

a) cererea este mai mare decât oferta pe


piata muncii; b) cererea este mai mica
decât oferta pe piata muncii; c) cererea
este egala cu oferta pe piata muncii;

d) exista exces de cerere pe piata muncii;

e) piata muncii este în echilibru.

531. Elevii si studentii în vârsta de munca si apti de


munca nu se iau în considerare în calculul
somajului deoarece:

a) nu au timp pentru a munci;

b) beneficiaza de burse;

c) primesc bani de la familiile lor;

d) nu intra în populatia activa disponibila;

e) nu reprezinta resurse de munca.

14
9
532. Rata somajului se calculeaza ca raport între:

a) populatia ocupata si
populatia activa; b) populatia
ocupata si populatia totala; c)
populatia activa si populatia
totala;

d) numarul somerilor si populatia totala;

e) numarul somerilor si populatia activa.

533. Intensitatea somajului se refera la:

a) distinctia dintre somaj total si somaj partial;

b) durata somajului;

c) structura somajului pe vârste, calificari si


domenii de activitate;

d) distinctia somaj ciclic – somaj structural


– somaj tehnologic;

e) migratia internationala a populatiei.

534. Din perspectiva pietei muncii, modificarea


structurii economiei pe activitati se reflecta în:

a) somajul ciclic;

b) somajul structural;

c) somajul tehnologic;

d) creterea ofertei de forta de munca;

e) creterea resurselor de forta de munca.

535. Din perspectiva pietei muncii, progresul


tehnologic se reflecta în:

a) somajul ciclic;

b) somajul structural;

c) somajul tehnologic;

d) creterea ofertei de forta de munca;

e) creterea resurselor de forta de munca.

15
0
536. Daca piata muncii este în echilibru, atunci:

a) nu exista somaj;

b) nu exista somaj involuntar;

c) nu exista somaj voluntar;

d) populatia ocupata este egala cu populatia activa;

e) populatia ocupata este mai mare decât populatia


activa.

537. Perceptia ca salariile sunt prea mici determina:

a) somaj involuntar;

b) somaj voluntar;

c) creterea ofertei de forta de munca;

d) reducerea cererii de forta de munca;

e) reducerea ofertei excedentare de forta de munca.

538. Negocierile colective care impun un nivel


ridicat al salariului determina:
a) creterea cererii de forta de
munca; b) reducerea cererii de
forta de munca; c) diminuarea
somajului;

d) creterea populatiei ocupate în raport cu populatia


activa;

e) reducerea ofertei de forta de munca.

539. Insuficienta cererii de bunuri si servicii determina:

a) creterea somajului;

b) reducerea somajului;

c) creterea excesului de cerere pe piata


muncii; d) reducerea excesului de
oferta pe piata muncii; e) diminuarea
dezechilibrelor pe piata muncii.

540. Nu este o politica de diminuare a efectelor


somajului:

a) venitul minim garantat;

b) pregatirea si calificarea fortei de munca;

15
1
c) stimularea dezvoltarii economico-sociale;

d) devansarea creterii productivitatii muncii de


creterea salariului real;

e) adoptarea unor programe cu timp redus de munca si


atipice.

541. Somajul crete daca:

a) se adopta forme noi de angajare în timp partial


sau cu orar atipic;

b) investitiile cresc;

c) statul acorda facilitati pentru crearea de noi


întreprinderi;

d) economia este în recesiune;

e) exportul crete.
15
2
Statul în economia de piata

542. Excedentul bugetar are influente negative


asupra economiei atunci când rezulta din:

a) folosirea completa a resurselor;

b) realizarea de economii;

c) creterea veniturilor agentilor economici;

d) scaderea fiscalitatii;

e) creterea fiscalitatii si efectuarea unor cheltuieli


neaprobate de Parlament.

543. Produsul national brut (PNB) nu include:

a) investitia neta;

b) consumul de capital fix;

c) consumul intermediar;

d) consumul de stat de bunuri si servicii;


e) consumul privat de bunuri si servicii.

544. Politica monetara si de credit, ca politica


anticiclica, presupune folosirea instrumentului:

a) cursul de schimb;

b) rata dobânzii;

c) pretul, fixat de stat;

d) impozitele;

e) deficitul bugetar.

545. Interventia statului în economie:

a) este nelimitata;

b) ignora optiunile electoratului;

c) are numai efecte pozitive;

d) rezolva esecul pietelor în alocarea bunurilor


nemarfare;

e) este impusa de caracterul dominant al proprietatii


private.

15
3
546. Implicarea statului în economie este impusa de:

a) existenta proprietatii private;

b) garantarea libertatii de actiune a agentilor economici;

c) autonomia agentilor economici;

d) insuficienta cererii în raport cu oferta;

e) existenta nevoilor colective.

547. Nu este impozit direct:

a) impozitul pe profit;

b) impozitul pe salarii;

c) taxa pe valoarea adaugata;

d) impozitul pe veniturile liber profesionitilor;

e) impozitul pe venitul global.

548. Nu reprezinta impozit indirect:

a) taxa pe valoarea
adaugata; b) impozitul
pe venitul global; c)
accizele;

d) taxele vamale;

e) taxa pentru modernizarea drumurilor.

549. Veniturile din capital ale bugetului de stat includ:

a) veniturile bugetare din profitul Bancii


Nationale a

României;

b) veniturile bugetare din profiturile regiilor


autonome; c) dividendele pentru participatiile
statului în economie; d) venituri din
valorificarea unor bunuri ale statului;

e) încasari din rambursarea împrumuturilor acordate.

550. Daca veniturile bugetare sunt mai mici decât


cheltuielile bugetare, atunci:

a) bugetul este excedentar;

b) datoria publica se reduce;

c) datoria publica se marete;

15
4
d) statul acorda împrumuturi interne si externe;

e) balanta de plati este excedentara.

551. Daca veniturile bugetare sunt mai mari decât


cheltuielile bugetare, atunci:

a) bugetul este deficitar;

b) datoria publica se reduce;

c) datoria publica se marete;

d) statul contracteaza împrumuturi interne si externe;

e) balanta de plati este deficitara.

552. Cea mai inflationista cale de finantare a deficitului


bugetar este:

a) împrumuturile
interne; b)
împrumuturile
externe; c)
emisiunea de bani;

d) creterea impozitelor;
e) reducerea cheltuielilor bugetare.

553. Pâna la o anumita limita, deficitul bugetar:

a) descurajeaza economia pe termen scurt;

b) stimuleaza economia pe termen scurt;

c) stimuleaza economia pe termen lung;

d) contribuie la reducerea datoriei publice;

e) amâna folosirea pentru mai târziu a unor resurse


financiare.

554. Cresterea impozitelor are ca efect:

a) reducerea evaziunii fiscale;

b) contractia economiei subterane;

c) reducerea deficitului bugetar;

d) creterea veniturilor disponibile ale agentilor


economici;

e) stimularea agentilor economici.

15
5
555. Reducerea impozitelor are ca efect:

a) descurajarea investitiilor;

b) creterea somajului;

c) reducerea datoriei publice;

d) creterea veniturilor disponibile ale agentilor


economici;

e) extinderea programelor sociale ale guvernului.

556. Programarea economica a statului nu urmarete:

a) sa influenteze functionarea pietelor si a economiei;

b) sa corecteze mecanismele pietei;

c) sa constituie un element complementar al pietei;

d) sa impuna directii obligatorii pentru agentii


economici;

e) sa constituie un mijloc de informare a agentilor


economici

si de incitare a deciziilor acestora.


557. Într-o economie de piata, atingerea
obiectivelor stabilite prin programarea
economica a statului presupune:

a) instituirea obligativitatii obiectivelor respective


pentru toti agentii economici;

b) utilizarea pârghiilor economice pentru


stimularea agentilor economici în vederea
realizarii obiectivelor respective;

c) reducerea rolului pietei si diminuarea


autonomiei agentilor economici;

d) amplificarea interventiei statului în economie;

e) reducerea rolului preturilor în alocarea


resurselor economice.
15
6
Piata
mondiala

558. Piata mondiala reprezinta:

a) numai comertul international;

b) numai comertul invizibil;

c) ansamblul economiilor nationale;

d) ansamblul relatiilor de schimb care se stabilesc


între agentii economici din diferite tari, pe baza
cererii si a ofertei;

e) ansamblul relatiilor de schimb, numai între


tarile membre ale Uniunii Europene.

559. Piata schimburilor valutare consta în:

a) vânzarea-cumpararea banilor care apartin diferitelor


tari;

b) tranzactiile cu titluri de valoare;

c) comertul invizibil;
d) vânzarea-cumpararea de bunuri economice între
partenerii din diferite tari;

e) deficitul balantei de plati externe.

560. Cresterea eficientei comertului exterior se realizeaza


prin:

a) creterea permanenta a costurilor de productie;

b) diminuarea specializarii productiei de export;

c) creterea gradului de prelucrare a bunurilor exportate;

d) creterea cererii interne;

e) sporirea deficitului balantei comerciale.

561. Totalitatea tranzactiilor de vânzare-


cumparare de bani nationali, inclusiv
reglementarile si institutiile aferente
reprezinta:

a) piata mondiala;

b) comertul international;

c) piata bunurilor cu grad ridicat de complexitate;

d) piata valutara;

e) piata de capital.

15
7
562. Piata mondiala se dezvolta ca urmare a faptului ca:

a) diferentierea înzestrarii tarilor cu factori de


productie se reduce;

b) toate tarile obtin performante economice din ce


în ce mai bune;

c) specializarea economiilor nationale se reduce;

d) nici o tara nu poate sa-si asigure toate bunurile


de care are nevoie;

e) diviziunea internationala a muncii elimina


avantajele pe care le ofera piata mondiala tarilor
participante.

563. Între motivele participarii la piata mondiala nu se


include:

a) extinderea pietelor de desfacere;

b) obtinerea unor produse si tehnologii noi;

c) diminuarea productiei interne;

d) accesul la ceea ce nu se produce pe plan intern;

e) obtinerea de încasari valutare.


564. Nu se includ în cadrul segmentelor specializate
ale pietei mondiale:

a) exportul si importul de bunuri si servicii,


inclusiv produse si tehnologii de vârf;

b) colectarea veniturilor bugetare si alocarea


cheltuielilor bugetare;

c) investitiile directe în si din strainatate;

d) acordarea si primirea de credite externe;

e) schimbul valutar al agentilor economici din diferite


tari.

565. Piata mondiala determina:

a) reducerea concurentei dintre agentii economici din


diferite

tari;

b) creterea eficientei economiei nationale în cadrul


diviziunii internationale a muncii;

c) reducerea capacitatii de absorbtie a unor produse;

15
8
d) reducerea numarului de piete furnizoare si de
desfacere;

e) diminuarea impactului evolutiilor


internationale asupra economiei nationale.

566. În conceptia liberului schimb, comertul


international trebuie sa se bazeze pe:

a) taxe vamale;

b) restrictii cantitative asupra importului;

c) scutiri de impozite la import sau la export;

d) subventii la export;

e) concurenta între participanti.

567. Nu constituie un instrument al abordarii


protectioniste în comertul international:

a) Organizatia Mondiala a Comertului;

b) taxele vamale;

c) scutirile de impozite la import;


d) subventiile la import;

e) restrictiile cantitative asupra importului.

568. Evolutia comertului international nu este marcata


de:

a) creterea sa mai rapida comparativ cu produsul intern


brut;

b) înmultirea reglementarilor privind importul;

c) înmultirea reglementarilor care stimuleaza exportul;

d) reducerea gradului sau de concentrare în tarile


dezvoltate;

e) accentuarea concurentei dintre participanti.

569. Daca exportul este mai mic decât importul, atunci:

a) balanta comerciala este deficitara;

b) datoria externa se reduce;

c) rezervele valutare cresc;

d) competitivitatea productiei interne este ridicata;

e) se pot acorda credite externe.


15
9
570. Daca exportul este mai mare decât importul:

a) balanta comerciala este deficitara;

b) datoria externa se reduce;

c) rezervele valutare se reduc;

d) competitivitatea productiei interne este scazuta;

e) se fac împrumuturi externe.

571. Cresterea exportului:

a) amplifica deficitul balantei


comerciale; b) reduce excedentul
balantei comerciale; c) marete
activul balantei de plati;

d) reduce pasivul balantei de plati;

e) reduce încasarile din balanta de plati.

572. Cresterea importului:

a) reduce deficitul balantei comerciale;

b) reduce excedentul balantei comerciale;

c) marete activul balantei de plati;


d) reduce pasivul balantei de plati;

e) reduce platile din balanta de plati.

573. Investitiile straine:

a) reduc deficitul balantei comerciale;

b) maresc excedentul balantei comerciale;

c) maresc activul balantei de plati;

d) reduc pasivul balantei de plati;

e) nu au nici un efect asupra balantei de plati.

574. Creditele acordate de catre institutiile


financiare internationale:

a) reduc deficitul balantei comerciale;

b) maresc excedentul balantei comerciale;

c) reduc activul balantei de plati;

d) nu au nici un efect asupra balantei de plati;

e) maresc încasarile din balanta de plati.

16
0
575. Exportul este eficient atunci când:

a) cursul de revenire la export este mai mare decât


cursul de schimb al pietei;

b) cursul de revenire la export este mai mic decât


cursul de schimb al pietei;

c) pretul exportului pe piata interna plus


cheltuielile de circulatie pâna la frontiera este
mai mare decât pretul de export în lei la cursul
de schimb al pietei;

d) moneda nationala este supraevaluata;

e) dinamica salariului real devanseaza dinamica


productivitatii muncii.

576. Importul este eficient atunci când:

a) cursul de revenire la import este mai mare decât


cursul de schimb al pietei;

b) cursul de revenire la import este mai mic decât


cursul de schimb al pietei;

c) moneda nationala este subevaluata;

d) cursul de schimb se depreciaza;


e) pretul importului pe piata interna minus taxele
de import este mai mic decât pretul de
import în lei la cursul de schimb al pietei.

577. Eficienta exportului crete atunci când:

a) se reduce gradul de prelucrare a bunurilor


si gradul de complexitate a serviciilor destinate
exportului;

b) scade calitatea bunurilor si serviciilor destinate


exportului;

c) dinamica salariului real devanseaza dinamica


productivitatii muncii;

d) scad costurile în productia destinata exportului;

e) cresc preturile interne ale produselor exportate.

16
1
578. Pe piata valutara se realizeaza:

a) operatiuni de finantare si refinantare;

b) tranzactii la vedere si la termen


cu titluri; c) tranzactii la vedere si la
termen cu actiuni; d) tranzactii la
vedere si la termen cu valute;

e) tranzactii la vedere si la termen cu obligatiuni.

579. Cursul de schimb anuntat zilnic de catre Banca


Nationala a

României este:

a) cursul de schimb la care se desfasoara toate


tranzactiile pe piata valutara;

b) cel mai ridicat curs al pietei valutare;

c) cel mai redus curs al pietei valutare;

d) media cursurilor de schimb ale tranzactiilor


pe piata valutara;

e) cursul de schimb obligatoriu pentru toti agentii


economici.
580. Paritatea puterii de cumparare se refera la:

a) raportul dintre monedele a doua tari stabilit


pe baza comparatiei cu un etalon international –
EURO sau dolarul SUA;

b) raportul dintre monedele a doua tari stabilit pa


baza puterii lor de cumparare;

c) modificarea cursului de schimb dintre monedele


a doua tari pentru a compensa diferenta dintre
ratele dobânzii din cele doua tari;

d) cursul de schimb stabilit pe baza cererii si a


ofertei pe piata valutara interbancara;

e) pretul monedei nationale exprimat în alta moneda.

581. Paritatea ratelor dobânzii se refera la:

a) raportul dintre monedele a doua tari stabilit


pe baza comparatiei cu un etalon international –
EURO sau dolarul SUA;

16
2
b) raportul dintre monedele a doua tari stabilit pa
baza puterii lor de cumparare;

c) modificarea cursului de schimb dintre monedele


a doua tari pentru a compensa diferenta dintre
ratele dobânzii din cele doua tari;

d) cursul de schimb stabilit pe baza cererii si a


ofertei pe piata valutara interbancara;

e) pretul monedei nationale exprimat în alta moneda.

582. Daca cererea pe piata valutara este mai mare


decât oferta, atunci:

a) moneda nationala se întarete în raport cu valuta;

b) moneda nationala se depreciaza în raport cu valuta;

c) moneda nationala se apreciaza în raport cu valuta;

d) cursul de schimb exprimat în unitati de moneda


nationala pe unitatea de valuta se reduce;

e) banca centrala trebuie sa cumpere valuta.

583. Daca cererea pe piata valutara este mai mica


decât oferta, atunci:

a) moneda nationala slabeste în raport cu valuta;

b) moneda nationala se depreciaza în raport cu valuta;

c) moneda nationala se apreciaza în raport cu valuta;

d) cursul de schimb exprimat în unitati de moneda


nationala pe unitatea de valuta crete;

e) banca centrala trebuie sa vânda valuta.

584. Daca rata interna a dobânzii este mai mare


decât rata internationala a dobânzii, atunci
cursul de schimb la termen al monedei nationale
în raport cu valuta (unitati monetare interne pe
unitatea de valuta) este:

a) mai mare decât cursul de schimb la vedere;

b) egal cu cursul de schimb la vedere;

c) mai mic decât cursul de schimb la vedere;

16
3
d) mai mare sau mai mic decât cursul de schimb la
vedere în functie de conditiile pietei valutare;

e) mai mare sau mai mic decât cursul de schimb la


vedere în functie de situatia balantei comerciale.

585. Cresterea ratei interne a dobânzii determina:

a) ieiri de capitaluri din tara, cresterea cererii de


valuta si deprecierea monedei nationale în
raport cu valuta;

b) intrari de capitaluri în tara, cresterea ofertei de


valuta si aprecierea monedei nationale în raport
cu valuta;

c) ieiri de capitaluri din tara, cresterea cererii de


valuta si aprecierea monedei nationale în raport
cu valuta;

d) intrari de capitaluri în tara, cresterea ofertei de


valuta si deprecierea monedei nationale în
raport cu valuta;

e) apropierea cursului de schimb la termen de


cursul de schimb la vedere.
586. Daca rata inflatiei interne este mai mare decât
rata inflatiei internationale, atunci cursul de
schimb la paritatea puterii de cumparare (unitati
monetare interne pe unitatea de valuta):

a) crete;

b) se reduce;

c) nu se modifica;

d) crete peste nivelul de echilibru, dupa care scade


sub nivelul de echilibru;

e) scade sub nivelul de echilibru, dupa care crete


peste nivelul de echilibru.

587. Care dintre urmatoarele afirmatii privind piata


valutara este falsa?

a) Pe piata valutara interbancara opereaza bancile


comerciale în nume propriu sau în contul
clientilor;

b) Persoanele fizice pot efectua schimb valutar


pe piata valutara interbancara;

16
4
c) Piata caselor de schimb valutar este rezervata
schimbului valutar pentru persoanele fizice;

d) Piata valutara din România este o piata libera;

e) Cursul de schimb se negociaza liber pe tot timpul


zilei.

588. Posibilitatea de realiza schimb valutar pe piata


valutara se numete:

a) paritate monetara;

b) paritate a puterii de cumparare;

c) paritate a ratelor dobânzii;

d) convertibilitate;

e) competitivitate.

589. Daca valoarea exportului este egala cu valoarea


importului, atunci:

a) balanta comerciala este deficitara;

b) balanta comerciala este echilibrata;


c) balanta comerciala este excedentara;

d) obligatoriu, balanta de plati este echilibrata;

e) obligatoriu, balanta de plati este excedentara.

590. Exporturile unei tari însumeaza 10 miliarde


dolari, iar importurile ei însumeaza 20 miliarde
euro. În situatia în care

1 euro = 1,5 dolari, balanta comerciala a tarii


respective a înregistrat un:

a) excedent de 20 miliarde dolari;

b) deficit de 20 miliarde dolari;

c) excedent de 10 miliarde dolari;

d) deficit de 10 miliarde dolari;

e) deficit de 5 miliarde dolari.

16
5
591. Atunci când exporturile unei tari sunt de
100 miliarde dolari, iar importurile de 80
miliarde dolari, balanta comerciala a tarii
respective înregistreaza un:

a) excedent de 80 miliarde dolari;

b) deficit de 80 miliarde dolari;

c) excedent de 20 miliarde dolari;

d) deficit de 20 miliarde dolari;

e) excedent de 180 miliarde dolari.

592. Deficitul balantei comerciale a unei tari este de


20 miliarde dolari. Daca importurile tarii au fost
în perioada considerata de 70 miliarde dolari,
atunci exporturile tarii au însumat:

a) 70 miliarde
dolari; b) 20
miliarde dolari; c)
50 miliarde dolari;
d) 30 miliarde
dolari; e) 40
miliarde dolari.
593. Excedentul balantei comerciale a unei tari
este de

10 miliarde dolari. Daca exporturile tarii au fost


în perioada considerata de 60 miliarde dolari,
atunci importurile tarii au însumat:

a) 70 miliarde
dolari; b) 20
miliarde dolari; c)
50 miliarde
dolari; d) 30
miliarde dolari; e)
40 miliarde
dolari.

16
6
Integrarea economica si globalizarea

594. Uniunea Europeana:

a) este expresia mai multor trepte evolutive de integrare;

b) are o structura institutionala diferita de cea statala;

c) nu se poate extinde în nici o directie;

d) a luat fiinta în anul 1949;

e) include doar economiile de mare performanta


între care nu exista inegalitati.

595. Uniunea Europeana cuprinde în prezent:

a) doar economii din Europa Centrala;

b) 12 tari membre

c) exclusive tari cu economii complexe;

d) numai economii cu ritmuri egale de cretere


economica;
e) comunitati economice europene, completate cu
politici si forme de cooperare precise.

596. Internationalizarea economiilor este


ilustrata în mod deosebit de cresterea:

a) investitiilor externe mai lent decât schimburilor


valutare;

b) importurilor;

c) exporturilor;

d) vertiginoasa a tranzactiilor pe piata schimburilor


valutare;

e) investitiilor externe si mentinerea ponderii


comertului exterior în PIB.

597. Cresterea eficientei economice în procesul


integrarii nu este însotita de:

a) creterea puterii de negociere a gruparilor


integrationiste;

16
7
b) intensificarea concurentei în interiorul noilor piete;

c) transformari structurale pentru a atenua


diferentele dintre zonele spatiului integrat;

d) posibilitatea dezvoltarii tuturor economiilor tarilor


membre;

e) diminuarea concurentei în interiorul noilor piete.

598. Nu reprezinta conditie de aderare la Uniunea


Europeana:

a) asigurarea stabilitatii institutiilor care


garanteaza buna functionare a democratiei;

b) folosirea si aplicarea unui sistem propriu


de norme independent de cel comunitar;

c) recunoasterea obiectivelor stabilite pentru


realizarea Uniunii Economice si Monetare si
promovarea actiunilor necesare îndeplinirii
acestora;

d) încorporarea în propria legislatie si aplicarea


sistemului de norme comunitare;

e) existenta unei economii de piata functionale,


capabila sa faca fata presiunilor concurentiale
din cadrul pietei interne unice.
599. Procesul globalizarii este favorizat de:

a) existenta unor reglementari care


obstructioneaza investitiile transnationale;

b) înlaturarea reglementarilor care obstructionau


investitiile transnationale;

c) diminuarea nesemnificativa a costului


transporturilor si telecomunicatiilor;

d) sporirea semnificativa a costului


transporturilor si telecomunicatiilor;

e) insuficienta liberalizare a pietelor de capital.

16
8
600. Firmele multinationale si transnationale pot
contribui la dezvoltarea economiilor în care
actioneaza prin:

a) aportul în tehnologii avansate numai în


tarile de provenienta;

b) înlocuirea producatorilor locali si mentinerea


productiei la acelai nivel;

c) existenta unei neconcordante între obiectivul


activitatii si nevoile tarilor în care actioneaza;

d) creterea productiei si distribuirea unor venituri


nu si prin aportul de capital;

e) aportul de capital, creterea productiei si


distribuirea unor venituri.
16
9
RASPUNSURI

Ce este economia?

8.
a

9.
1. c 10.
a a

2. 11.
e b

3. 12.
c c

4. 13.
b b

5. 14.
e a

6. 15.
c b

7. 16.
e a
17.
b

18.
a 19.
a

20.
e

21.
a

22.
a

23.
b

24.
c

25.
e

Agentii economici

29.
a

26. 30.
c a

27. 31.
a a

28. 32.
a d
33.
c

34.
a

35.
e

Consumatorul

36 43. 50.
e b a

37. 44. 51.


b c d

38. 45. 52.


b c a

39. 46. 53.


a b e

40. 47. 54.


e a b

41. 48. 55.


d c d

42. 49.
c b
17
0
Producatorul

66.
c
56. 69.
b 67. c
b
57. 70.
a 68. c
c
58. 71.
c d

59. 72.
b b

60. 73.
c d

61. 74.
d d

62. 75.
d e

63. 76.
c d

64. 77.
d b

65. 78.
e

79.
d
82.
80. a
c
83.
81. c
b
84.
d

85.
c

86.
c

87.
b

88.
e

89.
a

90.
b

91.
d

Utilizarea factorilor de productie

92. c
b
94.
93. d
95. b
c

96.
b 106.
d
97.
c 107.
c
98.
c 108.
b
99.
b 109.
c
100.
d 110.
c
101.
a 111.
c
102.
e 112.
d
103.
c 113.
b
104.
c 114.
d
105.
d 115.
b

116.
c

117.
c

118.
b

119.
124. 129.
a d

125. 130.
120. e b
b
126. 131.
121. c a
e
127. 132.
122. d a
d
128. 133.
123. c b
d

17
1
134. 136. 138.
d a b

135. 137.
d b

Veniturile

145. a
d
153.
146. b
139. b
a 154.
147. d
140. c
e 155.
148. b
141. c
e 156.
149. e
142. b
b 157.
150. b
143. c
b 158.
151. d
144. e
c 159.
152. b
160. e
b
180.
161. b
b 166.
a 181.
162. d
d 167.
c 182.
163. d
c 168.
d 183.
164. a
b 169.
d 184.
165. b
a 170.
c 185.
b
171.
a 186.
c
172.
d 187.
e
173.
c 188.
c
174.
c 189.
b
175.
c 190.
a
176.
d 191.
c
177.
c 192.
d
178.
d

179.
201. b
d
211.
202. c
193. e
b 212.
203. c
194. c
d 213.
204. d
195. d
d 214.
205. d
196. c
b 215.
206. c
197. e
d 216.
207. a
198. d
e 217.
208. b
199. b
b 218.
209. c
200. b
e 219.
210. d

17
2
220. 225. 230.
b d e

221. 226. 231.


d b e

222. 227. 232.


c d b

223. 228.
d e

224. 229.
b a

Piata

236. e
a
241.
237. b
233. c
d 242.
238. d
234. d
b 243.
239. b
235. b
b 244.
240. e
245. b
c
264.
246. c
c 250.
b 265.
247. d
b 251.
c 266.
248. d
a 252.
c
249.
b 253.
d

254.
c

255.
b

256.
c

257.
c

258.
e

259.
c

260.
c

261.
d

262.
d

263.
271. 276.
c d

272. 277.
267. d c
d
273. 278.
268. c d
e
274. 279.
269. d b
d
275. 280.
270. e c
c

Piete, concurenta, preturi

281. 285. 289.


c d e

282. 286. 290.


d b b

283. 287. 291.


c c a

284. 288. 292.


b d b

17
3
293. 296.
c d

294. 297.
e c

295. 298.
a e

Piata monetara

304. c
a
311.
305. a
299. e
b 312.
306. c
300. e
c 313.
307. b
301. b
c 314.
308. a
302. d
b 315.
309. b
303. d
d
310.
c

330.
c
316. 333.
a 331. d
c
317. 334.
c 332. c
d
318. 335.
b c

319. 336.
c d

320. 337.
c c

321. 338.
b b

322. 339.
a b

323. 340.
c e

324. 341.
d a

325. 342.
d b

326. 343.
c d

327. 344.
d c

328. 345.
a a

329. 346.
b 347. 348.
c e

Piata financiara

349. 355. 361.


b c b

350. 356. 362.


c d c

351. 357. 363.


d d c

352. 358. 364.


a c a

353. 359. 365.


e c b

354. 360. 366.


a a c

17
4
367. 375. 383.
d c c

368. 376. 384.


b e d

369. 377. 385.


b d a

370. 378. 386.


c a c

371. 379. 387.


b e b

372. 380.
a c

373. 381.
d b

374. 382.
d b

Piata muncii

388. c
c
390.
389. b
391.
d

392.
a 394. 400.
b b
393.
a 395. 401.
c c

396. 402.
b c

397. 403.
c c

398.
d

399.
e

Venitul, consumul si investitiile

408. c
b
414.
409. d
404. b
a 415.
410. c
405. c
a
411.
406. c
b
412.
407. e
c
413.
416. 428.
d c

417. 429.
b e

418. 430.
d b

419. 431.
a e

420. 432.
c b

421. 433.
e c

422. 434.
c c

423. 435.
b c

424. 436.
c d

425. 437.
d b

426. 438.
d b

427. 439.
d c
17
5
440. 451. 462.
d d b

441. 452. 463.


d c c

442. 453. 464.


a c d

443. 454. 465.


e b d

444. 455. 466.


d c d

445. 456. 467.


b c b

446. 457. 468.


c a a

447. 458. 469.


c d b

448. 459. 470.


a b b

449. 460. 471.


b b c

450. 461.
c c
Creterea si dezvoltarea economica

472. 484. 496.


c d a

473. 485. 497.


c c b

474. 486. 498.


e c b

475. 487. 499.


b b e

476. 488. 500.


b c a

477. 489. 501.


b d e

478. 490. 502.


c d d

479. 491. 503.


c b c

480. 492. 504.


c b d

481. 493. 505.


a d d

482. 494. 506.


b c c

483. 495.
c b
Inflatia si somajul

507. 510. 513.


b d d

508. 511. 514.


d c b

509. 512. 515.


b b b

17
6
516. 525. 534.
c c b

517. 526. 535.


d e c

518. 527. 536.


c c b

519. 528. 537.


c d b

520. 529. 538.


d d b

521. 530. 539.


d b a

522. 531. 540.


c d d

523. 532. 541.


d e d

524. 533.
e a

Statul în economia de piata

542.
e 575.
b
543. c
576.
544. b 548. a
b
545. d 577.
549. d
546. e d
578.
547. c 550. d
c
Piata 579.
mondiala 551. d
b
558. d 580.
552. b
559. a c
581.
560. c 553. c
b
561. d

562. d

563. c

564. b

565. b
570.
566. e
b
567. a
571.
568. d c

569. a 572.
b

573.
c

574.
e
b

582. 590.
b b
554. c
583. 591.
555. d c c

556. d 584. 592.


c c
557. b
585. 593.
b c

586.
a

587.
b

588.
d

589.

17
7
Integrarea economica si globalizarea

594. a

595. e

596. d

597. e

598. b

599. b

600. e
17
8