Sunteți pe pagina 1din 27

MTNTSTERUL JUST|T|Et

Administralia Nafionali a Penitenciarelor


Direclia Prevenirea Criminalitdlii gi Terorismului
Nr. 32760 din 19.04.2010

trenom€nuil Goilrslrffiuilui pl trafieuluf, de substange NnhrnNse ln


med{*al p€nltsnriar
- Elemente de diagnozd 9i prognozd -
Guprins

Capitolul I - lntroducere
1.1. Motivalia alegerii gi scopul temei de studiu
1.2. Cadrul cercetdrii
1.3. Obiectivele cercetdrii
1.4. Definirea unor termeni utilizafi pe parcursul studiului
1.5. Operalionalizarea principalului concept utilizat in studiu
1.6. lpotezele cercetdrii
1.7. Metodologia cercetdrii

Capitolul ll - Aplica,tia practicd


Prezentarea principalelor date oblinute in demersul cercetdrii
11.1 . Dimensiunea diagnosticd
11.2. Dimensiunea prognosticd

Capitolul lll - Concluzii

Anexd

2t19
Str. Maria Ghiculeasa nr.47, sector 2, Bucuregli, RomAnia
www-ano-iust.ro
Capitolul I

lntroducere

1.1" Motivatia alegerii gi scopul temei de studiu


ln contextul amplificdrii la nivel macrosocial a numdrului gi gradului de
complexitate privind actele infractionale de cdminalitate organizatd pe linia fenomenului
traficului gi consumului ilicit de droguri, mediul microsocial reprezentat de sistemul
penitenciar prezintd interes prin prisma identificarii stadiului evolutiv al cazuisticii legate
de traficul/consumul de substanfe interzise in r6ndul persoanelor private de libertate.
O serie de caracteristici specifice mediului penitenciar sunt de naturd a
accentua probabilitatea consumului gi traficului de substanle interzise in acest spaliu,
sens in care sunt de men[ionat imposibilitatea reprimdrii practicilor adoptate anterior
intrdrii Tn penitenciar, fenomenul de ,,contagiune infracfionald" (ca urmare, o parte dintre
consumatori debuteazd in astfel de practici ?n perioada delinerii), multiplicarea gi
specializarea cdilor de introducere a substanfelor intezise in spaliul de delinere, precum
gi cregterea mobilitdfii persoanelor private de libertate in penitenciar.
Nu este de neglijat faptul cd folosirea in comun a echipamentelor de injectare,
tulburdrile produse de substantele psihoactive, precum gi interesul persoanelor private de
libertate pentru traficul de substanle interzise (in schimbul oblinerii unor avantaje
materiale ori de alta naturd) pot genera consecinle negative, de tipul transmiterii de boli
infeclioase ori manifestdrilor violente in raport cu ceila[i condamna{i ori cu personalul.
Ludnd in considerare aceste elemente, prezentul studiu vizeazd evaluarea
nivelului fenomenului sus-menlionat in cadrul unit5lilor penitenciare, precum gi
identificarea unor factori de risc care favorizeazd menlinerea ori evolulia sa.
Cadrul cercetirii
1.2.
Dimensiunea spallald
Egantionul ini[ial al cercetdrii a vizat totalitatea unitdlilor, acesta fiind ulterior
modificat gi adaptat Tn funcfie de posibilitatea furnizdrii de date gi de natura itemilor
prevdzuti in obiectivele studiului, astfel Tnc6t a rezultat un egantion mediu de 39
penitenciare.
Datele au fost oblinute in principal prin analiza statisticilor privind specificul
cazurilor de descoperire a substanlelor intezise inregistrate in 36 unitdli, precum gi prin
chestionarea a 2 categorii de personal - 42 directori de penitenciare gi 55 lucrdtori din
birourile cu atribulii in prevenirea criminalitalii.
Dimensiunea temporald
Studiul a vizat cu primordialitate starea de fapt existentd in perioada 2007-
2009, cu precizarea cd in cazul ultimului an a fost avut in vedere intervalul ianuarie-
octombrie (momentul solicitdrii datelor nu a permis extinderea termenului pdnd la sfdrgitul
anului).
1"3. 0biectivele cercetSrii
Demararea prezentului studiu a avut labazd o serie de obiective:
- stabilirea nivelului de amploare a fenomenului drogurilor la nivelul sistemului
penitenciar;
- localizarea unitdfilor penitenciare predispuse la practici legate de traficul/consumul
de substante interzise;
- identificarea principalelor modalitSli de procurare gi rute de transmitere a
substanlelor interzise de cdtre persoanele private de libertate;
- stabilirea localiilor predilecte de descoperire a substan[elor interzise in unitSli;
- configurarea unui model de refea cu preocupdri pe linia traficului de droguri in
spali u I penitencia r (structu rd, ca racteristici etc. );

3119
Str. Maria Ghiculeasa nr,47, sector 2, Bucuregti, Rom6nia
wrrrw.ann-ittst,ro
- evidenlierea unor consecinle de risc sporit pe care traficul 9i consumul de droguri
le pot genera asupra persoanelor private de libertate gi, in special, asupra
siguranfei delinerii;
- depistarea principalilor factori care favorizeazd men[inerea gi evolulia fenomenului
traficului/consumului de substanfe interzise (umani, logistici, tehnologici, financiari
etc.);
- prospectarea eventualelor directii de ac{iune care sd genereze reducerea amplorii
acestui fenomen.

Definirea Lrnor termeni utilizati pe parcursul studiului


1.4.
Substan{d interzisd/Droq - substanld supusd controlului nafional, cu scopul de a fi
utilizatd in afara cadrului medical, in vederea determindrii, in mod voluntar gi
congtient, a unei stdri temporare de euforie, ce are la bazd inhibarea centrilor
nervogi.
Dependenld - stare fizicd sau psihicd, ce rezultd din interacliunea organismului cu o
substanld din categoria drogurilor gi care implicd nevoia de a ingera substanfa
in mod repetat, pentru a reinstala starea de euforie produsd de aceasta.
Re{ea traficantd - structurd de reglementare a relafiondrii, care stabilegte in mod clar
modalitatea de circulafie a mesajelor gi substanlelor interzise intre membrii
grupului gi persoanele interesate in achizilionarea de droguri in vederea
consumului, stabilind totodatd pozilialrolul acestora in procesul interaclional.
Contaqiune infraclionald - propagarea gi generalizarea in rdndul populaliei penitenciare a
unor idei gi atitudini concretizate in adoptarea unei conduite deviante,
consideratd adesea o modalitate de adaptare la regimul de detenlie; proces
care se realizeazd prin mecanisme precum imitalia, sugestibilitatea gi reaclia
circulard.

1.5. Opera$ionalizarea principalului concept utilizat in studiu


Principalul concept la care se face referire in prezenta cercetare este
fenomenul consumului gi traficului de droguri/substan,te interzise, evaluarea acestuia in
mediul penitenciar fiind realizatd prin raportarea la dimensiunile prezente gi viitoare ale
sale, traduse printr-o serie de variabile si indicatori specifici mentionati mai
Concept Dimensiuni Variabile/indicatori
- Numdrul de cazuriin care au fost descoperite substan[e interzise

- Modul 9i gradul de rdspdndire teritorial5 a acestor cazuri in


sistemul penitenciar
- Modul gi gradul de organizare a relelelor traficante de substante
intezise in spaliul penitenciar (modalitatea de ierarhizare a rolurilor
Diagnostici
in cadrul refelei, tipul gi
nivelul derisp6ndire la
nivelul
penitenciarului a rutelor de transmitere a substantelor interzise, etc.)
- Tipul locatiilor predilecte de descoperire a substanlelor intezise
Fenomenul
consumului/traficului de
droguri - Principalele tipuri de substanle traficate in penitenciare
- Natura ginivelul de
gravitate ale
consecin(elor
consumului/traficului de substante interzise in mediul oenitenciar
- Tipul gi cuantumul programelor pe linia reducerii consumului gi
traficului de droquri derulate cu persoanele orivate de libertate
- Tipu [, faetori lo r care, favo rizeazd menti nerea gi evolufia fenomenulu i

con$umului gitraficului de droguri in penitenciare


Prognostice
- Tipul mdsurilor ce necesiti a fi apticate pentru eventuala lirrritar:e a
hiveluhli fenomenului conbumuluiltrafi c0lui de substan{e intezise in
mediul penitenciar

4119
Str. Maria Ghiculeasa nr.47, sector 2, Bucuregti, Romdnia
www.ano-iusl"ro
Capitolul I

lntroducere

1"1. tulotivatia alegerii gi scopul temei de studiu


ln contextul amplificdrii la nivel macrosocial a numdrului gi gradului de
complexitate privind actele infraclionale de criminalitate organizatd pe linia fenomenului
traficului gi consumului ilicit de droguri, mediul microsocial reprezentat de sistemul
penitenciar prezintd interes prin prisma identificdrii stadiului evolutiv al cazuisticii legate
de traficul/consumul de substanle interzise in rdndul persoanelor private de libertate.
O serie de caracteristici specifice mediului penitenciar sunt de naturd a
accentua probabilitatea consumului gi traficului de substanle interzise in acest spafiu,
sens in care sunt de men{ionat imposibilitatea reprimdrii practicilor adoptate anterior
intrdrii in penitenciar, fenomenul de ,,contagiune infrac[ionald" (ca urmare, o parte dintre
consumatori debuteazd in astfel de practici in perioada detinerii), multiplicarea gi
specializarea cdilor de introducere a substanlelor interzise in spafiul de de[inere, precum
gi cregterea mobilitdlii persoanelor private de libertate in penitenciar.
Nu este de neglijat faptul cd folosirea in comun a echipamentelor de injectare,
tulburdrile produse de substantele psihoactive, precum 9i interesul persoanelor private de
libertate pentru traficul de substanle intezise (in schimbul ob[inerii unor avantaje
materiale ori de alta naturd) pot genera consecin{e negative, de tipul transmiterii de boli
infec{ioase ori manifestdrilor violente in raport cu ceilalli condamnafi ori cu personalul.
Ludnd in considerare aceste elemente, prezentul studiu vizeazd evaluarea
nivelului fenomenului sus-menfionat in cadrul unitdlilor penitenciare, precum gi
identificarea unor factori de risc care favorizeazd mentinerea ori evolutia sa.
Cadrul cercetirii
1.2.
Dimensiunea spaliald
Egantionul inilial al cercetdrii a vizat totalitatea unitdlilor, acesta fiind ulterior
modificat gi adaptat in funcfie de posibilitatea furnizdrii de date gi de natura itemilor
prevdzu{i in obiectivele studiului, astfel inc6t a rezultat un egantion mediu de 39
penitenciare.
Datele au fost oblinute in principal prin analiza statisticilor privind specificul
cazurilor de descoperire a substanfelor intezise Tnregistrate in 36 unitdli, precum gi prin
chestionarea a 2 categorii de personal - 42 directori de penitenciare gi 55 lucrdtori din
birourile cu atribufii in prevenirea criminalitalii.
Dimensiunea temporald
Studiul a vizat cu primordialitate starea de fapt existentd in perioada 2007-
2009, cu precizarea cd in cazul ultimului an a fost avut in vedere intervalul ianuarie-
octombrie (momentul solicitdrii datelor nu a permis extinderea termenului p6nd la sfdrgitul
anului).
1.3. 0biectivele cercet6rii
Demararea prezentului studiu a avut labazd o serie de obiective:
- stabilirea nivelului de amploare a fenomenului drogurilor la nivelul sistemului
penitenciar;
- localizarea unitdlilor penitenciare predispuse la practici legate de traficul/consumul
de substante interzise;
- identificarea principalelor modalit6li de procurare 9i rute de transmitere a
substan{elor interzise de cdtre persoanele private de libertate;
- stabilirea localiilor predilecte de descoperire a substan{elor interzise in unitd{i;
- configurarea unui model de re[ea cu preocupdri pe linia traficului de droguri in
spali u I penitencia r (structurd, ca racteristici etc. );

3/19
Str. Maria Ghiculeasa nr,47, sector 2, Bucuregti, RomAnia
www ano-irrst-rrr
- evidenfierea unor consecin{e de risc sporit pe care traficul gi consumul de droguri
le pot genera asupra persoanelor private de libertate gi, in special, asupra
siguranlei delinerii;
- depistarea principalilor factori care favorizeazd menlinerea gi evolufia fenomenului
traficului/consumului de substanle interzise (umani, logistici, tehnologici, financiari
etc.);
- prospectarea eventualelor direc{ii de ac(iune care sd genereze reducerea amplorii
acestui fenomen.

Definirea unor termeni utilizali pe parcursul studiului


1.4.
Substanla interzisd/Droq - substanld supusd controlului nafional, cu scopul de a fi
utilizatd in afara cadrului medical, in vederea determindrii, in mod voluntar gi
congtient, a unei stdri temporare de euforie, ce are la bazd inhibarea centrilor
nervogi.
Dependenld -
stare fizicd sau psihicd, ce rezultd din interacliunea organismului cu o
substanld din categoria drogurilor gi care implicd nevoia de a ingera substanfa
in mod repetat, pentru a reinstala starea de euforie produsd de aceasta.
Relea traficantd -
structurd de reglementare a relaliondrii, care stabilegte in mod clar
modalitatea de circulafie a mesajelor gi substanlelor interzise intre membrii
grupului gi persoanele interesate in achizijionarea de droguri in vederea
consumului, stabilind totodatd pozi{ialrolul acestora in procesul interaclional.
Contaqiune infracilonald - propagarea gi generalizarea in rAndul populaliei penitenciare a
unor idei 9i atitudini concretizate in adoptarea unei conduite deviante,
consideratd adesea o modalitate de adaptare la regimul de detenlie; proces
care se realizeazd prin mecanisme precum imita[ia, sugestibilitatea gi reac{ia
circulard.

1.5"Operalionalizarea principalului concept utilizat in studiu


Principalul concept la care se face referire in prezenta cercetare este
fenomenul consumului gi traficului de droguri/substanle interzise, evaluarea acestuia in
mediul penitenciar fiind realizald prin raportarea la dimensiunile prezente gi viitoare ale
sale, traduse printr-o serie de varia rile gi indicatori specifici mentionati maijos.
Concept Dimensiuni Variabile/indicatori
- Numdrul de cazuri in care au fost descoperite substanle interzise

- Modul 9i gradul de rispAndire teritoriali a acestor cazuri in


sistemul penitenciar
- Modul gi gradul de organizare a re(elelor traficante de substan{e
interzise in spatiul penitenciar (modalitatea de ierarhizare a rolurilor

Diagnostici
in cadrul relelei, tipul gi
nivelul de
rdspdndire la
nivelul
penitenciarului a rutelor de transmitere a substantelor interzise. etc.)
- Tipul localiilor predilecte de descoperire a substan[elor interzise
Fenomenul
consumului/traficului de
droguri - Principalele tipuri de substanle traficate in penitenciare
- Natura 9i nivelul de gravitate ale consecintelor
consumului/traficului de substante interzise in mediul oenitenciar
- Tipul gi cuantumul programelor pe linia reducerii consumului gi
traficului de droouri derulate cu oersoanele private de libertate
- Tipul factorilor'care favorizeazi mentinerea gi evolufia fenomenului
consumului gi traficului de droguri in penitenciare
Prognostici
- Tipul mdsurilbr ce necesite a fi aplicate pentru eventuala limjtare a
nivelului fenomenului consumuluiltrafi cului d0 substanle intezise in
mediul penitenciar

411S
Str. Maria Ghiculeasa nr.47, sector 2, Bucuregti, Romania
www"ann-iLrst. ro
1.6" lpotezele eercetdrii
in demararea prezentului studiu au fost avute in vedere urmdtoarele ipoteze:
Ipotezd principald:
Practicile legate de consumulitraficul de substanle interzise reprezinti
un fenomen in ascensiune la nivelul sistemului penitenciar.
lpoteze de lucru:
-o influenld semnificativd in menlinerea gi evolulia fenomenului
drogurilor in mediul penitenciar este exercitatd de ,,specializarea"
persoanelor private de libertate in practicile legate de traficul de
droguri.
Tendinfele evolutive ale fenomenului in cauzd sunt favorizale in
principal de unele deficien{e de ordin uman, logistic, financiar 9i
legislativ.

Metodologia cercetdrii
1.7.
Principalele tehnici care au fost utilizate pentru oblinerea unor date relevante Tn
raport cu obiectivele gi ipotezele stabilite studiului sunt urmdtoarele:
Tehnica documentard
Pentru conturarea unei imagini cAt mai clare asupra domeniului vizat, au fost
consultate gi analizate o serie de documente:
- statistici privind cazurile in care au fost descoperite substanfe interzise;
-statistici privind numdrul persoanelor private de libertate declarate
consumatoare de droguri gi al celor arestate preventiv/condamnate pentru
infracliuni prevdzute de Legea privind combaterea traficului gi consumului ilicit
de droguri;
- statistici privind programele derulate in unitSli pe linia reducerii consumului gi
traficului de droguri, avdnd drept grup lintd persoane private de libertate;
- texte legislative (Legea 14312000 privind combaterea traficului qi consumului
ilicit de droguri; Ordinul Ministrului Justiliei nr. 2714 din 20.10.2008 privind
durata gi periodicitatea vizitelor, greutatea gi numdrul pachetelor, precum gi
categoriile de bunuri ce pot fi primite, cumpdrate, pdstrate gi folosite de
persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate);
- studii anterioare realizate in cadrul Direcliei Prevenirea Criminalitdfii 9i
Terorismului pe teme conexe (privind starea gi modul de utilizare ale aparaturii
narcotest gi grupdrile infraclionale organizate identificate la nivelul unitdlilor).
Chestionarul de opinie
'[n
scopul evaludrii modului de perceplie a personalului din penitenciare asupra
fenomenului in cat-tzd, au fost aplicate chestionare de opinie directorilor de unitdli gi
lucrdtorilor din birourile cu atribufii in prevenirea criminalitdfii, numirulfinal de respondenli
fiind de 42, respectiv 55 de persoane.
intrebuintarea acestui tip de chestionar s-a realizat lindnd cont de faptul cd
acesta vizeazd nu doar opiniile, ci gi atitudinile gi interesele subiec[ilor.
in realizarea acestui studiu a fost utilizat un chestionar de opinie mixt, cu
intrebdri inchise (cu rdspuns pre-elaborat) gi intrebdri deschise (fdrd rdspunsuri pre-
elaborate, fiind astfel urmdrit nivelul de cunogtin{e al respondenlilor cu privire la
problematica supusd atenliei).
Analiza de con,tinut
Aceastd tehnicd a fost intrebuinfatd pentru prelucrarea datelor culese din
documentele consultate, precum gi a rispunsurilor la intrebdrile din chestionar, in
vederea evidenfierii principalelor concluzii.

5/1 I
Str, Maria Ghiculeasa nr.47, sector 2, Bucuregti, Romania
www.ann-iust"ro
Capitolul ll
Aplica{ia practicd

Prezentarea principalelor date oblinute in demersul cercetirii


Proiectarea cercetdrii a fost structuratd pe doud dimensiuni ale fenomenului
consumului 9i traficului de droguri in mediul penitenciar, gi anume cea diagnosticd - de
evaluare a unor aspecte curente care contribuie la menlinerea gi propagarea acestui
fenomen, ulterior fiind analizatd dimensiunea prognostici de identificare a unor -
elemente de naturi a influenla evolulia viitoare a fenomenuluiin cauzd.

ll.1 Dimensiunea diagnosticd


11.1.1. Una dintre etapele semnificative ale studiului a constat in estimarea nivelului de
amploare a fenomenului drogurilor la nivelul unitdtilor din sistemul penitenciar.
Analiza datelor avute la dispozilie privind cuantumul cazurilor in care la nivelul
celor 35 unitdli din egantion au fost descoperite substanle interzise relevd o ascensiune
pentru perioada 2007-2008, urmatd de o ugoari reducere a numdrului acestora pentru
intervalul 2008- 2009.

15
11 10

2047 2008

Media lunard aproximativd a cazurilor de descoperire subsfanle interzise

Valorile mai mici Tnregistrate in ultimul an pot fi corelate cu doi factori, gi


anume:
- media lunard pentru anul 2009 a fost calculatd prin raportarea la perioada
ianuarie-octombrie, in consecinld fiind exclusd etapa din preajma sdrbdtorilor de iarnd,
cdnd de reguld cregte numdrul de pachete primite de persoanele private de libertate -
care, dupd cum va fi ilustrat pe parcurs, sunt alese de cele mai multe ori ca loc de
disimulare a substanlelor intezise.
- concomitent, tendinfa descendentd poate fi sus{inutd gi de unele modificari
legislative survenite spre sfdrgitul anului 2008, prin care au fost limitate, printre altele,
categoriile de bunuri ce pot fi primite gi pdstrate de persoanele private de libertate.
De asemenea, interpretarea exhaustivd a nivelului de amploare a fenomenului
drogurilor in penitenciare trebuie realizatd prin luarea Tn considerare a aga-numitei ,,cifre
negre a criminalitdili" - diferenla dintre criminalitatea reald gi criminalitatea descoperitd.
Altfel spus, nu poate fi vorba de o estimare clard a amploriifenomenului drogurilor, aspect
care restrdnge nivelul de control alfactorilor responsabili din unitdfi asupra acestuia.
Din acest motiv, in vederea ob{inerii unei imagini cdt mai realiste, cercetarea a
inclus 9i evaluarea modului de percepfie a personalului din unitdli. Astfel, cca. 72o/o din
numdrul de lucrdtori din birourile teritoriale pentru prevenirea criminalitdlii respondenfi
apreciazd cd implicarea persoanelor private de libertate in activitdli de trafic/consum de
substanle interzise constituie un fenomen specific multor unitdli penitenciare. Aceeagi
opinie a fost exprimatd de cca. 62o/a din numdrul de directori de penitenciare respondenli
inclugiin egantion.

6/19
Str. Maria Ghiculeasa nr.47, sector 2, Bucuregti, Romdnia
www.ano-iLrst. ro
1"6.lpotezele eereetSrii
Tn demararea prezentului studiu au fost avute in vedere urmdtoarele ipoteze:
lpotezd principald:
Practicile legate de consumul/traficul de substan{e interzise reprezintd
un fenomen in ascensiune la nivelul sistemului penitenciar.
lpoteze de lucru:
- o influen{d semnificativd in men[inerea gi evolu[ia fenomenului
drogurilor in mediul penitenciar este exercitatd de ,,specializarea"
persoanelor private de libertate in practicile legate de traficul de
droguri.
Tendintele evolutive ale fenomenului in cauzd sunt favorizate in
principal de unele deficienle de ordin uman, logistic, financiar qi
legislativ.

1.7.fVletodologia cercet5rii
Principalele tehnici care au fost utilizate pentru oblinerea unor date relevante in
raport cu obiectivele gi ipotezele stabilite studiului sunt urmdtoarele:

Tehnica documentard
Pentru conturarea unei imagini cdt mai clare asupra domeniului vizat, au fost
consultate gi analizate o serie de documente:
- statistici privind cazurile in care au fost descoperite substanle interzise;
- statistici privind numdrul persoanelor private de libertate declarate
consumatoare de droguri gi al celor arestate preventiv/condamnate pentru
infracliuni prevdzute de Legea privind combaterea traficului gi consumului ilicit
de droguri;
- statistici privind programele derulate in unitali pe linia reducerii consumului 9i
traficului de droguri, avAnd drept grup [intd persoane private de libertate;
- texte legislative (Legea 14312000 privind combaterea traficului gi consumului
ilicit de droguri; Ordinul Ministrului Justiliei nr.2714 din 20.10.2008 privind
durata gi periodicitatea vizitelor, greutatea gi numdrul pachetelor, precum gi
categoriile de bunuri ce pot fi primite, cumpdrate, pdstrate gi folosite de
persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate);
- studii anterioare realizate in cadrul Direcliei Prevenirea Criminalitdfii gi
Terorismului pe teme conexe (privind starea gi modul de utilizare ale aparaturii
narcotest gi grupdrile infrac[ionale organizate identificate la nivelul unitalilor).
Chestionarul de opinie
Tn .scopul evaludrii modului de perceptie a personalului din penitenciare asupra
fenomenului in cantz6, au fost aplicate chestionare de opinie directorilor de unitdfi gi
lucrdtorilor din birourile cu atribufii in prevenirea criminalitdlii, numirul final de responden[i
fiind de 42, respectiv 55 de persoane.
lntrebuintarea acestui tip de chestionar s-a realizat [indnd cont de faptul cd
acesta vizeazd nu doar opiniile, ci gi atitudinile gi interesele subiec{ilor.
in realizarea acestui studiu a fost utilizat un chestionar de opinie mixt, cu
intrebdri inchise (cu rdspuns pre-elaborat) gi intrebdri deschise (fdrd rdspunsuri pre-
elaborate, fiind astfel urmdrit nivelul de cunogtinfe al respondentilor cu privire la
problematica supusd atenfiei).

Analiza de conlinut
Aceastd tehnicd a fost intrebuinlatd pentru prelucrarea datelor culese din
documentele consultate, precum 9i a rdspunsurilor la intrebarile din chestionar, Tn
vederea evidenfierii principalelor concluzii.

5/1 I
Str. Maria Ghiculeasa nr.47, sector 2, Bucuregti, RomAnia
www ann-irrsi rn
Capitolul ll
Aplicafia practici

Prezentarea principalelor date oblinute in demersul cercetfrrii


Proiectarea cercetdrii a fost structuratd pe doud dimensiuni ale fenomenului
consumului gi traficului de droguri in mediul penitenciar, gi anume cea diagnosticd - de
evaluare a unor aspecte curente care contribuie la menfinerea gi propagarea acestui
fenomen, ulterior fiind analizatd dimensiunea prognosticd de identificare a unor-
elemente de naturd a influenla evolu{ia viitoare a fenomenuluiin cauzd.

ll.1 Dimensiunea diagnostici


11.1.1. Una dintre etapele semnificative ale studiului a constat in estimarea nivelului de
amploare a fenomenului drogurilor la nivelul unitdlilor din sistemul penitenciar.
Analiza datelor avute la dispozilie privind cuantumul cazurilor in care la nivelul
celor 35 unitSli din egantion au fost descoperite substan[e intezise relevd o ascensiune
pentru perioada 2007-2A08, urmatd de o ugoard reducere a numdrului acestora pentru
intervalul 2008- 2009.

15
11 10

2007 2009

Media lunard aproximativd a cazurilor de descoperire subsfan(e intenise

Valorile mai mici inregistrate in ultimul an pot fi corelate cu doi factori, gi


anume:
- media lunard pentru anul 2009 a fost calculati prin raportarea la perioada
ianuarie-octombrie, in consecinli fiind exclusd etapa din preajma sdrbdtorilor de iarnd,
cdnd de reguld cregte numdrul de pachete primite de persoanele private de libertate -
care, dupd cum va fi ilustrat pe parcurs, sunt alese de cele mai multe ori ca loc de
disimulare a substanfelor interzise.
- concomitent, tendin{a descendentd poate fi suslinutd gi de unele modificdri
legislative survenite spre sfdrgitul anului 2008, prin care au fost limitate, printre altele,
categoriile de bunuri ce pot fi primite gi pdstrate de persoanele private de libertate.
De asemenea, interpretarea exhaustivd a nivelului de amploare a fenomenului
drogurilor in penitenciare trebuie realizatd prin luarea in considerare a aga-numitei ,,cifre
negre a criminalitetii" - diferenla dintre criminalitatea reald gi criminalitatea descoperitd.
Alffel spus, nu poate fi vorba de o estimare clard a amplorii fenomenului drogurilor, aspect
care restr6nge nivelul de control alfactorilor responsabili din unitdli asupra acestuia.
Din acest motiv, in vederea ob[inerii unei imagini cdt mai realiste, cercetarea a
inclus gi evaluarea modului de perceplie a personalului din unitdli. Astfel, cca.72o/o din
num6rul de lucrdtori din birourile teritoriale pentru prevenirea criminalitSlii responden{i
apreciazd cd implicarea persoanelor private de libertate in activitd[i de trafic/consum de
substanfe interzise constituie un fenomen specific multor unitdli penitenciare. Aceeagi
opinie a fost exprimatd de cca. 62o/a din numdrul de directori de penitenciare responden{i
inclugiin egantion.

6/19
Str. Maria Ghiculeasa nr.47, sector 2, Bucuregti, Rom6nia
wmw ario-iust ro
Totodatd, din punct de vedere al gravitd[ii, respondenlii din ambele egantioane
situeazd fenomenul traficului gi consumului de droguri pentru sistemul penitenciar in
ansamblu la un nivel mediu cuprins intre valorile 6 gi 7, fiind astfel atribuit un grad de
pericol semnificativ acestui fenomen.

67 10

De altfel, aproximativ totalitatea persoanelor chestionate din ambele categorii


sunt de pdrere cd in ultimii 3 ani in sistemul penitenciar se inregistreazd o sporire a
cazurilor de implicare a persoanelor private de libertate in activitali de trafic Ai consum de
substante interzise.

L.1.2. Cu privire la localizarea unitdlilor penitenciare predispuse la practici legate de


traficul/consumulde subsfan,te intenise, se constatd faptul cd in perioada anilor 2007-
octombrie 2009, nucleul cazurilor in care au fost descoperite substanle interzise este
situat in zona Bucuregti-Giurgiu (penitenciarele Bucuregti-Rahova, Bucuregti-Jilava gi
Giurgiu) gi tangenlial in penitenciarele Mdrgineni gi Ploiegti (in special pentru anul 2009).
Situalia poate fi interpretatd gi prin numdrul mare de membri ai grupurilor
infrac[ionale organizate depuse in unitdfile respective, harta grupdrilor de tip ,,clan" aflate
in sistemul penitenciar in anul 2009 relevdnd o concentrare a acestora in regiunile
amintite.
Opiniile exprimate de directorii de penitenciare gi de lucrdtorii cu atribulii in
prevenirea criminalitdfii din penitenciarele cu risc sporit sus-menlionate demonstreazd un
grad adecvat de congtientizare a pericolului generat de fenomenul drogurilor caracteristic
unitdlilor in care igi deruleazd activitatea.
ln afara acestora, subieclii chestiona{i au indicat gi alte zone problematice,
despre care opineazdcd in ultimii 3 ani se confruntd cu o cregtere a numdrului de cazuri
de implicare a persoanelor private de libertate in activitdli de trafic ai consum de
substanle interzise: penitenciarele Galali, Briila, Craiova, Tirggor, Slobozia, Poarta Albd,
lagi, Botogani, Baia Mare, Aiud, B6rcea Mare, Timigoara, Arad, Oradea gi spitalele
Bucuregti-Jilava gi Poarta Alba.

11.1.3. O componentd importantd in evaluarea factorilor care favorizeazd traficul de


droguri in unitSfile din sistemul penitenciar este reprezentatd de identificarea gradului
de ,,specializare" a persoanelor private de libertate fn practicile legate de traficul
de droguri.
Forma organizatd a traficului de droguri in mediul penitenciar implicd
cooperarea cu persoane din exterior gi presupune mai multe surse de procurare regulatd
a drogurilor. Termenul ,,specializare" poate fi astfel tradus prin gradul de organizare in
refele de trafic al substantelor inteaise gi prin accesul membrilor acestora in cdt mai
multe zone ale unui penitenciar ori locafii din afard (puncte de lucru, instanle de judecati
etc.).
Releaua de trafic de substanle interzise la nivelul spaliului penitenciar este
iniliatd de obicei de persoane private de libertate care se cunosc din comunitate, fiind
constituitd din:
* dealeri- furnizori
ai substanfelor intezise, acegtia evitd sd iasd in evidenld, folosind alte
persoane pentru realizarea concrete a ac{iunilor de trafic
* consumatori persoane interesate ?n achizilionarea de substanfe interzise in vederea
-
consumului, care sunt de obicei pldtite de apropiafi ai acestora in afara
penitenciarului
. sageli sau ,,cdrdu$i" - sunt de reguld selectali de dealer din rdndul persoanelor private
de libertate cu mobilitate mare in unitate, de obicei cu o situatie materiald
7119
Str. Maria Ghiculeasa nr.47, sector 2, Bucuregti, Rominia
rm,vw.a nn-iugi. ro
precare gi o situalie disciplinard bund, fdrd a fi cunoscufi cu preocupdri pe
linia traficului gi consumului de droguri. Din acest motiv pot trece ,,neobservafi"
gi pot realiza cu facilitate preluarea, transportul gi predarea substanfelor
intezise, in schimbul oblinerii unor cantitdli de droguri sau al altor avantaje de
ordin material

Distribuirea substanlelor intezise prin relele reprezintd un proces dinamic


supus influenlei mai multor factori - actorii implicafi (cei care aprovizioneazd, vdnd,
distribuie, cumpird droguri), structura gi organizarea penitenciarului, regimul de executare
al pedepsei etc.

E Astfel, de cele mai multe ori, refelele de trafic de droguri constituite la nivelul
penitenciarelor au la bazd grupiri infractionale orqanizate cunoscute $i in libertate pentru
manifestarea unor preocupdri de acest tip gi care, prin nivelul mare de structurare de care
beneficiazd gi influenla sporitd de care se bucurd in rdndul persoanelor private de
libertate, reugesc si susfind derularea unor asemenea acte neconforme cu sistemul
normativ.
Este de menfionat faptul cd adesea membrii gi liderii acestor grupdri pdstreazd
un grad scdzut de vizibilitate in derularea acliunilor ilicite, cu scopul principal de a evita
sanc{iunile disciplinare care pot intdrzia demersurile de punere in libertate a acestora
inainte de termen. ln acest sens, se recurge la alte persoane private de libertate care, in
schimbul ob{inerii unor avantaje - de ordin financiar sau chiar droguri - preiau, transportd
gi predau substanlele interzise din/in diverse puncte ale unitdfilor.
Aceste aspecte pot constitui o explicafie a numdrului redus de cazuri de
descoperire a substanlelor intezise, semnalate in perioada 2007- octombrie 2009, in
care au fost implicafi membri sau simpatizanfi ai grupdrilor infracfionale organizale:

11% 8To

2008 2009 (ian-oct)

Prezentare procentuald a numdrului de cazuri descoperire subsfanfe interzise in


care au fost implicate persoane private de libertate aflate in legaturd cu grupdri
interlope

tt Totodatd, un element de referinld in evaluarea gradului de pericol gi a


probabilitdlii de amplificare a practicilor privind consumul/traficul de droguri in rdndul
populaliei penitenciare este reprezentat de cregterea, in ultimii I ani, a numdrului de
infracfiuni pe aceastd linie gi, in consecin!6, de sporire a procentului persoanelor private
de libertate arestate preventiv ori condamnate pentru sdvdrsirea de infractiuni prevdzute
de lqgjlq speciale care sanctioneazd manifestdrile ce intrd in aria fenomenului droqurilor.
Potrivit evidenlelor existente la nivelul sistemului penitenciar, in comparalie cu
anul 2000, la sf6rgitul anului 2009 a fost inregistrat un numdr de aproximativ 7 ori mai
mare de persoane private de libertate depuse ca urmare a sdvdrgirii unor infracliuni
prevdzute de Legea 14312000 privind combaterea traficului gi consumului ilicit de droguri
gi de art. 312 CP privind traficul de stupefiante (abrogat prin Legea 14312000, cu
modificdrile gi completirile ulterioare), trendul ascendent observdndu-se cu precddere in
perioada 2005-2009.

B/19
Str. Maria Ghiculeasa nr.47, sector 2, Bucuregti, RomAnia
www.ann-iust,ro
1600

'1400

1200

1 000

800

600

400

200

0
dec.00 dec.01 dec.02 dec.03 dec.04 dec.05 dec.06 dec.07 dec.08 dec.09

Persoanele private de libertate aflate in penitenciar in urma sdvlrgirii unor


infracliuni prevdzute de Legea 143/2000 privind combaterea traficului gi
consumului ilicit de droguri ori de art.312 CP privind traficul de stupefiante

De asemenea, datele statistice releva o cregtere semnificativd ?n perioada


2002-2009 a prevalenfei consumului de droguri in rdndul persoanelor private de libertate,
astfel inc6t la data de 30.06.2009 aceasta era de 68,73 7oo - valoare de cca. 3 ori mai
mare decdt cea semnalatd in anul 2002.

2AO2 2003 2004 2005 2006 2007 2008 30.06


2009
Prevalenla consumului 22,55 32,54 51,26 65,45 63,49 69,41 63,97 68,73
fla o mie detinuti)
Persoane cu 1131 1504 2013 2402 2268 2061 1682 1787
antecedente de
consum de droquri

it]:rl
2400
.:'::]::ll,l :i,ttitaiilt]:i]:,tai:]]t:,,i:::':tl'l]ll::::::li1:.-.::.,iiitl
2200
2000
,:..::,'r,t il{:::.l.,r.:,.:.-|illli:ll:ll:l::ltlrl.tl:lr:l:ti :,.:'lll,:::,',,t,,l:::::ll:::,,',,.,:::,,:.:.,.,ll:::.]l :,l
1 800
1 600
:::,:::::::::::::::::::::::::::]::.1 :::::,,,,,' ', ' ' t'l,',,,':,',,,,,,.,,,,,
1ir:::';;1.iill1;ti111iti.111,:111111v1;$11,11,.,,',1.,
1 400
1200
1r
1 000
800
600
400
200
0

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 30.06.2009


Situatia persoanelor private de libertate cu antecedente in
consumul de droguri

9/1 I
Str, Maria Ghiculeasa nr,47, sector 2, Bucuregti, Romania
www.ano-iust.ro
Avdnd Tn vedere aspectele sus-menlionate, este de precizat faptul in ci
aproximativ 21o/o din cazurile de depistare a substanlelor interzise inregistrate in perioada
2007-octombrie 2009 au fost implicate persoane private de libertate arestate
preventiv/condamnate pentru infractiuni prevdzute de legea privind combaterea traficului
gi consumului ilicit de droguri.

2009 (ian-oct)

Il Varietatea locatiilor Tn care au fost descoperite substante interzise Tn


perioada 2007- octombrie 2009 relevd un nivel ridicat de organizare a persoanelor private
de libertate traficante gi un grad vast de exercitare a influenfei gi de circulafie a
su bstanfelor interzise.
tr Pachet

E Vizite

tr CorespondenlS

I Camerd delinere

tr Sectie de[inere

E Perimetrul unitatii

I Puncte de lucru (interioare ori exterioare) sau


_ Elte zone in care ppl desfSgoari activita[i
trAlte

Pachet, viztld,
coresponden!d
-
60

50 seclie
def inere
40 -Cameri,

unitdlii
(curte plimbare, curte
'10 -Perimetrul
interioari)
0
2007
*Alte (puncte de lucru,
2008 2009 (ian-oct)
alte zone in care ppl
Evolulia procentuald a localiilor i" a"srop.rir" desfdgoari activitd!i
a substa ntelor i nterzise etc.)

Se evidenliazd faptul cd peste jumdtate din cazuri au fost semnalate la nivelul


sectorului Pachete, Vizite, Coresponden!5, dintre care cca. 80% reprezentdnd cazuri de
confiscare a substan(elor interzise din pachetele destinate persoanelor private de
libertate.
La Penitenciarul Bucuregti-Jilava, peste 60% din substanlele interzise au
fost descoperite Tn pachetele destinate persoanelor private de libertate.
La Penitenciarul Bucuregti-Rahova, aproximativ 40% din cazuri au fost
Tnregistrate la nivelul pachetelor, urmdtoarele doud localii predilecte de
10t19
Str, Maria Ghiculeasa nr.47, sector 2, Bucuregti, Rom6nia
vwwv.anp-iust. ro
Av6nd Tn vedere aspectele sus-menlionate, este de precizat faptul cd in
aproximativ 21% din cazurile de depistare a substanfelor interzise Tnregistrate Tn perioada
2007-octombrie 2009 au fost implicate persoane private de libertate arestate
preventiv/condamnate pentru infractiuni previzute de legea privind combaterea traficului
gi consumului ilicit de droguri.

2009 (ian-oct)

tl Varietatga localiilor ?n care au fost descoperite substante interzise in


perioada 2007- octombrie 2009 relevd un nivel ridicat de organizare a persoanelor private
de libertate traficante gi un grad vast de exercitare a influenlei gi de circuialie a
substanlelor interzise.
tr Pachet

I Vizite

tr Coresponden[d

tr Cameri delinere

I Sec[ie delinere

E Perimetrul unitatii

I Puncte de lucru (interioare ori exterioare) sau


_ alle zone in care ppl desfdgoard activitdli
trAlte

Pachet, vizild,
70 coresponden!d
-
60

seclie
de!inere
-Cameri,
30

20 unitdlii
(curte plimbare, curte
10
-Perimetrul
interioard)

2007 2008
*Alte (puncte de lucru,
2009 (ian-oct)
alte zone Tn care ppl
Evolulia procentuald a locagitor cle descoperire desfigoari activit6!i
a substa nlelor interzise etc.)

Se evidenfiazd faptul ci peste jumitate din cazuri au fost semnalate la nivelul


sectorului Pachete, Vizite, Corespondenld, dintre care cca. 80% reprezentdnd cazuri de
confiscare a substanlelor interzise din pachetele destinate persoanelor private de
libertate.
La Penitenciarul Bucuregti-Jilava, peste 60% din substanlele interzise au
fost descoperite in pachetele destinate persoanelor private de libertate.
La Penitenciarul Bucuregti-Rahova, aproximativ 4oo/o din cazuri au fost
inregistrate la nivelul pachetelor, urmdtoarele doud localii predilecte de

www.ano-iust.ro
descoperire a substanfelor fiind camerele de detinere gi sectorul de
acordare a vizitelor.
La Penitenciarul Giurgiu, principalele puncte in care au fost depistate
droguri sunt camerele de delinere gi pachetele destinate persoanelor
private de libertate.
La Penitenciarul Mdrgineni, unde a fost Tnregistrat un numdr de cazuri
mai redus decAt in celelalte 3 unitdli amintite, se constatd o distribulie
echilibrati privind localiile in care au fost descoperite substanle
interzise, acestea regdsindu-se Tn propo(ii mici in toate punctele din
graficul de mai sus.
in legdturd cu principatete cdi de introducere a substan,telor interzise in
interiorul spa,tiului de delinere, aproximativ totalitatea respondenlilor din cele doud
egantioane (prevenirea criminalitafii 9i directorii penitenciarelor) considerd cd pachetele
reprezintd una dintre metodele predilecte de pdtrundere a substanlelor interzise, la care
au addugat 9i vizitele de care beneficiazd persoanele private de libertate.
Totodatd cca. 40o/o din numdrul de respondenli apreciazd cd o altd cale de
introducere a drogurilor este prin intermediul personalului de penitenciare.
Urmdtoarele modalitSli menlionate de aproximativ un sfert dintre persoanele
chestionate sunt: prin intermediul aruncdrii substantelor interzise pe perimetrul unitdlii din
afara penitenciarului sau odatd cu revenirea Tn unitate a persoanelor private de libertate
(dupa ce au beneficiat de permisiune de iegire din penitenciar, dupd prezentarea la
organele judiciare ori de urmdrire penald, la revenirea din transfer, de la puncte lucru
exterioare etc.).
Datele avute la dispozilie, majoritatea din unitdlile semnalate cu cele mai multe
cazuri de descoperire a substanlelor interzise (Bucuregti-Rahova, Bucuregti-Jilava gi
Giurgiu), indicd un grad superior de organizare, contacte gi resurse ale relelelor traficante,
care se extind gi Tn afara penitenciarului gi care au ca scop principal oblinerea de profit
din vdnzarea substanlelor in spaliul de definere.
Acest nivel presupune menlinerea legdturii cu indivizi aflafi Tn libertate,
indeosebi prin intermediul telefoanelor mobile definute Tn mod ilegal de cdtre persoanele
private de libertate, precum gi implicarea unor delinuli ce tndeplinesc diferite roluri:
- primesc substanle interzise prin intermediul vizitelor de care beneficiazd;
- pdstreazd temporar substanlele interzise Tn camere sau alte localii;
- efectueazd livrdri de substanfe interzise sau ,,receptii", in calitate de ,,sdge!i"/,,cdrdugi"
(fiindu-le caracteristicd o expunere sporiti), localiile predilecte de transmitere fiind
biserica sau capela, sala de sport sau curtea de plimbare, atelierele de desfdgurare a
activitdfilor lucrative, gcoala, ori cu ocazia vizitelor sau a servirii mesei;
- oferd ,,protectie" persoanelor private de libertate cu statut superior in relea (ultimelor
fiindu-le caracteristicd o expunere redusd)
- ,,colecteazd" datoriile de la celelalte persoane private de libertate etc.
Persoanele private de libertate care pot fi utilizate drept ,,sdgeti"/,,cdrdugi" sunt
de reguld cele cu o libertate de migcare mare (care presteazd activitdfi de deservire - la
blocul alimentar, la servirea mesei, la curdldtorie etc.) gi care pot astfel accede la
persoane private de libertate depuse pe secfii diferite.
Dintre sursele de furnizare a substanlelor interzise in mediul penitenciar, pot fi
en umerate u rmdtoarele:
a. Procurarea de substanle interzise din afara penitenciarului, de la persoane
apropiate
b. Schimbul reciproc de substanle inter:zise Tntre persoane private de libertate (este
realizat periodic, avAnd labazd un acord mutual)
c. Metoda ,,altruist5" (este Tntdlnitd destul de rar, Tntrucdt presupune cedarea unor
droguri de cdtre persoane private de libertate fdrd a pretinde ceva Tn schimb)

11t19
Str. Maria Ghiculeasa nr.47, sector 2, Bucuregti, Romania
www.anp-iust.ro
d. ,,Pia{d" internd directd (constd in oferirea de droguri in schimbul unor bunuri,
servicii ori sume de bani depuse in contul de penitenciar al persoanei private de
libertate furnizoare)
e. ,,Pia[d" internd mediatd (presupune schimbul de droguri sau oferirea de droguri Tn
schimbul unor bunuri, servicii sau sume de bani, ac{iuni realizate cu ajutorul unui
intermediar - sdgeatd/cdrdug, recompensat la rdndul siu)
f. ,,Pia!d" internd mediati din exterior (presupune transmiterea de droguri de la o
persoand privatd de libertate la cealaltd, ?n baza unor inlelegeri realizate Tn
exteriorul penitenciarului Tntre apropiali ai acestora, plata fiind efectuatd tot ?n afara
unitalii)1
tr Un alt indicator al gradului de periculozitate al refelelor de trafic de droguri,
precum gi al nivelului de organizare gi influenld exercitati Tn spaliul de delinere este
reqimul de executare a pedepsei Tn care sunt incadrate persoanele private de libertate
asupra cdrora au fost descoperite substanle interzise.
Din datele statistice avute la dispozilie pentru perioada 2OO7- octombrie 2009,
rezulti cd cele mai multe persoane private de libertate implicate in cazurile in care au fost
descoperite substanfe interzise se aflau in regim inchis (cel pulin 50%), semideschis (cel
pulin 25%) sau erau arestate preventiv (cel pulin 12%). Restul persoanelor private de
libertate semnalate in cazurile respective se aflau in regim deschis sau de maximd
siguran!5.

E Regim inchis

I Regim semideschis

trArest preventiv

tr Regim deschis

E! Regim de maximi siguran{d


2007- octombrie 2009

Participarea la traficul de substanfe interzise a persoanelor private de libertate


din regimuri diferite de executare a pedepsei indicd un grad sporit de exercitare a
influenfei de cdtre membrii relelelor traficante gi o accesibilitate facil5 a acestora in diferite
zone din penitenciare.
60

50
-lnchis
40

30 -Semideschis
20 preventiv

10 -Arest
0
2007 2008 2009 (ian-oct) -Deschis
Evolulja procentuald a cazurilor de implicare a ppl in consum/
trafic de droguri, in funclie de regimul de executare siguranld
-Maximd
I
A se vedea ilustrarea schematicd din Anexd
12t19
Str, Maria Ghiculeasa nr.47, sector 2, Bucuregti, Romdnia
www.anp-iust.ro
11.1.4 Un rol important in aprecierea gradului de risc generat de practicile legate de
traficul/consumul de substan{e interzise in rdndul persoanelor private de libertate este
reprezentat de cunoagterea principalelor consecin,te negative pe care acesfea le pot
genera gi care sunt de naturd a aduce prejudicii pentru siguranla delinerii.

Studiul a avut in vedere argumentarea a doud categorii principale de efecte ale


consumului 9i traficului de droguri in spaliul de de{inere, gi anume exercitarea unei
conduite violente de cdtre persoanele implicate gi transmiterea de boli infeclioase (HlV,
hepatitd etc.), prin utilizarea in comun a seringilor destinate injectdrii drogurilor.

1. Substanlele interzise pot declan7a acte violente din partea persoanelor


private de libertate atdt pe fondul consumului acestora, cdt mai ales a contextelor
tensionate create de traficul lor in spaliul de definere, putdnd fi enumerate urmdtoarele
motive:
- lipsa sau cantitdfile reduse de substanle interzise;
- nemullumiriin legdturd cu sumele solicitate gi pldtite;
- refuzul unor dealeri de a furniza substanle intezise cdtre anumite persoane
private de libertate;
- refuzul unor persoane private de libertate de a ,,impdr!i" substanlele interzise
cu ceilal[i;
- acumularea de datorii gi imposibilitatea de a pldti substanlele interzise;
- exercitarea de violenle asupra altor persoane private de libertate in scopul
deposeddrii de substanlele intezise ori a unor obiecte necesare achitdrii unor
datorii cdtre alte persoane private de libertate etc.
Drogurile consumate ac{ioneazd direct asupra centrilor nervogi, induc6nd unele
modificdri psihice gi fizice, concretizate intr-o stare euforicd, fiind astfel favorizate
premisele producerii unor manifestdri de violenld (la nivel societal, abuzul de droguri este
strdns legat de cregterea ratei criminalitdlii). Aceastd situafie este agravatd in cazul
consumului repetat gi a instaurdrii stdrii de dependenla fala de substanla respectivd.
Cu privire la tipurile de substanfe intezise consumate Tn spa[iul de definere,
eviden{ele existente la nivelul sistemului penitenciar indicd faptul cd heroina reprezintd
principala substanld utilizatd - aceasta diminueazd sau suspendd emotivitatea 9i
percepfiile, induce euforie 9i calm interior, dupd care ameleald gi confuzie.
La data de 30.06.2009, mai mult de jumdtate din persoanele
cunoscute cu antecedente de consum de droguri erau
consumatoare de heroind, iar aproximativ 25% utilizau
combinalii de mai multe droguri. De asemenea, heroina a fost
descoperitd in aproximativ g0% din cazurile semnalate in 16
unitaliin perioada 2007- octombrie 2009.
in spaliul de definere, traficul de substante interzise genereazd o ,,culturd" a
datoriilor, care la r6ndul sdu conduce la o ,,culturd" a violenfei - efect nedorit al mdsurilor
de control impuse de personal pentru limitarea fenomenului Tn cauzd, care au ca rezultat
cregterea mizei pentru accesul la droguri.

Astfel, mecanismul de declangare a actelor violente pe fondul consumului gi


traficului de substanle intezise poate fi ilustrat prin urmdtoarea configuralie:

13119
Str. Maria Ghiculeasa nr.47, sector 2, Bucuregti, Romdnia
www.ann-iust,ro
Control strict realizat de personalul operativ pentru depistarea cazurilor de
posesie gitrafic de droguri

t$
Acces restrdns al persoanelor private de libertate la substante interzise

Fl
Mizd sporitd in obfinerea de substanfe intezise
de cdtre persoanele private de libertate

€+
Acumulare de datorii pe fondul prelului mare perceput pentru substanlele intezise

Acte de intimidare/violenlii exercitate intre persoane private de libertate


sau
acte violente manifestate de delinuli asupra personalului pe fondul unor sentimente de
frustrare (cauzate de accesibilitatea dificild la substanle intezise)

Agadar, traficul de droguri in penitenciar, degi are loc la o scard mai redusd
comparativ cu cel din comunitate, amplificd riscurile asociate consumului de droguri, in
special cele legate de datorii (datoritd prefului foarte mare practicat pentru substanlele
interzise in spaliul de definere), de posibilitatea exercitdrii de violenle, ameninldri gi
intimiddri.
Gradul de violenfd rezultat din practicile de trafic/consum de droguri Tn r6ndul
persoanelor private de libertate este apreciat de o mare parte dintre respondenlii
chestionati in prezentul studiu (directori de penitenciare gi personal din birourile teritoriale
de prevenire a criminalitdfii) ca fiind unul semnificativ. Astfel, cca. 60% considerd cd acest
tip de practici determind violenld in mdsurd mare gi foarte mare, cca. 30% in mdsurd
medie, iar aproximativ 1Oo/oin mdsurd micd gi foarte micd.
Totodatd, efectele violente ale traficului de droguri din spaliul de delinere se pot
resimfi gi in afara penitenciarelor. Acumularea de datorii in urma cumpdrdrii drogurilor
conduce la exercitarea de presiuni asupra membrilor familiei, pentru a furniza substanle
interzise sau pentru a efectua pldli in exteriorul penitenciarului, generdnd amenintdri,
intimiddri ori acte de violenld ale ,,creditorilor".

2. O altd categorie de efecte ale consumului de droguri supusd analizei face


referire la riscul de transmitere a unor bqli infec,tioase (HlV, hepatitd etc.), prin utilizarea in
comun a seringilor destinate injectdrii drogurilor de cdtre persoanele private de libertate.
Cu privire la acest aspect, aproximativ 70o/o dintre cei chestionali sunt de pdrere
cd practicile legate de consumul de substanle interzise genereazd transmiterea de boli
infec[ioase in mdsurd mare gi foarte mare, cca. 21% Tn mdsurd medie gi doar 9o/o in
misurd micd gifoarte micd.
Riscul de sporire a numdrului de imbolndviri este accentuat gi de faptul cd,
potrivit evidenlelor existente la nivelul sistemului penitenciar, principala substanld
interzisd supusd traficului in spa{iul de de[inere este heroina - introdusd in organism prin
injectare. Spre exemplu, datele statistice de la jumdtatea anului 2009 relevd faptul cd
aproximativ 460/o dintre persoanele private de libertate cu antecedente in consumul de
droguri au utilizat calea de administrare injectabild.

14119
Str. Maria Ghiculeasa nr,47, sector 2, Bucuregti, Romdnia
wrruT ru. ann-iLrst. ro
11.2. Dimensiunea prognosticd

in scopul estimdrii evolutiei viitoare a practicilor consumului/traficului de droguri,


precum gi al posibilitdlii de intervenfie pentru limitarea lor, cercetarea a urmdrit viziunea
factorilor de conducere din unitdlile incluse in egantion gi a lucrdtorilor cu atribulii in
prevenirea criminalitSlii din birourile teritoriale asupra factorilor care favorizeazd
fenomenul in cauzd gi asupra mdsurilor oportune ce necesitd a fi aplicate pentru
reducerea consecin{elor negative ale acestuia.
11.2.1. Tnceea ce privegte natura circumstanlelor care favorizeazd practicite tegate de
consumul/traficul de subsfanle interzise, persoanele chestionate au menlionat g
factori principali:
1) lipsa dotdrilor tehnice gi logistice necesare depistdrii substan{elor interzise (cca.64%
dintre respondenti);
2) gradul mare de ,,specializare" a persoanelor private de libertate in derularea
acestor practici (acces la telefoane mobile, ,,turismul penitenciar" sau migrarea
traficanlilor/consumatorilor cdtre penitenciare cu experientd mai micd in
contracararea fenomenului drogurilor, inclusiv prin ,,afaceri judiciare"), prin care
u rmd resc i nte rese mate ria le/f i na n cia re (cca.37 o/o
d i ntre respondenti) ;
3) insuficienta informare ori pregdtire a personalului in abordarea problematicii
drogurilor ori a utilizdrii aparaturii narcotest de depistare a substanlelor interzise
(cca.2\o/o d intre respondenli) ;

4) insuficientd implicare in indeplinirea atribuliilor de serviciu personalului a


responsabil din unitSfi, din diverse motive - neglijen[d gi, in unele cazuri, corupfie
(cca.23o/o d i ntre respondenti) ;

5) deficitul de personal gi, implicit, suprasolicitarea celui existent (cca.23% dintre


respondenli);
6) contagiunea infractionald determinatd de anturajele persoanelor private de
libertate, inclusiv legdturi cu grupdri infrac{ionale organizate (cca,20% dintre
responden{i);
7) imposibilitatea persoanelor private de libertate de a renunla la consumul de
droguri, pe fondul dependenfei de unele substan[e (cca,15% dintre responden[i);
8) permisivitatea unor reglementdri legislative legate de executarea pedepselor -
excesul de drepturi acordate persoanelor private de libertate gi, in special, numdrul
mare de pachete de care beneficiazd (cca.13% dintre respondenti);
9) fonduri financiare insuficiente la nivelul unitdfilor, care sd permitd luarea unor
mdsuri adecvate pentru limitarea fenomenului drogurilor (cca,11% dintre responden[i).
in propo(ii mai mici au fost menlionati altifactori:
- contextul social (inclusiv dispunerea penitenciarelor Tn zone geografice cunoscute
pentru activitdli infracfionale pe linia traficului de droguri);
- vulnerabilit5ti psihologice ale persoanelor private de libertate gi dificultdfi de
adaptare la mediul de delinere;
- libeftatea de migcare a persoanelor private de libertate consumatoare de droguri
clasificate in regimurile deschis gi semideschis de executare a pedepsei;
- cregterea exponen[iald a numdrului de consumatori de droguri din libertate;
- cregterea numdrului de persoane private de libertate extrddate din penitenciare
europene, cu antecedente in traficul de droguri;
- lipsa mdsurilor de proteclie pentru personalul care se implicd in contracararea
fenomenului drogurilor, precum gi pentru familiile acestora;
- arhitectura inadecvatd a spaliului de delinere, spalii atipice care impun cazare in
comun, contacte intre persoane private de libertate din regimuri diferite;
- accesul facil al persoanelor private de libertate la substan[ele inteaise;

15119
Str. Maria Ghiculeasa nr.47, sector 2, Bucuregti, RomAnia
www-ann-iust.ro
11.2. Dimensiunea prognostici

in scopul estimdrii evoluliei viitoare a practicilor consumului/traficului de droguri,


precum 9i al posibilitdtii de intervenlie pentru limitarea lor, cercetarea a urmdrit viziunea
factorilor de conducere din unitdfile incluse ?n egantion gi a lucrdtorilor cu atribulii in
prevenirea criminalitSlii din birourile teritoriale asupra factorilor care favorizeazd
fenomenul in cauzd gi asupra mdsurilor oportune ce necesit6 a fi aplicate pentru
reducerea consecinlelor negative ale acestuia.
in ceea ce privegte natura circumstanletor care favorizeazd practicite legate de
11.2.1.
consumul/traficul de subsfante interzise, persoanele chestionate au menfionat g
factori principali:
1) lipsa dotdrilor tehnice gi logistice necesare depistdrii substanlelor interzise (cca.64%
dintre respondenti);
2) gradul mare de ,,specializare" a persoanelor private de libertate Tn derularea
acestor practici (acces la telefoane mobile, ,,turismul penitenciad' sau migrarea
trafican!ilor/consumatorilor cdtre penitenciare cu experienld mai micd in
contracararea fenomenului drogurilor, inclusiv prin ,,afaceri judiciare"), prin care
u rmd resc i nte rese mate ria le/f i na n ci a re (cca.37 0/o
d i ntre respondenli) ;

3) insuficienta informare ori pregitire a personalului in abordarea problematicii


drogurilor ori a utilizdrii aparaturii narcotest de depistare a substanlelor interzise
(cca.28% d intre respondenti) ;

4) insuficientd implicare in indeplinirea atribuliilor de serviciu a


personalului
responsabil din unitdfi, din diverse motive - neglijenfd gi, in unele cazuri, corup[ie
(cca.23o/o d i ntre respondenti) ;

5) deficitul de personal gi, implicit, suprasolicitarea celui existent (cca.23% dintre


respondenti);
6) contagiunea infractionald determinatd de anturajele persoanelor private de
libertate, inclusiv legdturi cu grupdri infraclionale organizate (cca.2\o/o dintre
respondenli);
7) imposibilitatea persoanelor private de libertate de a renunla la consumul de
droguri, pe fondul dependenlei de unele substanle (cca.15% dintre respondenti);
B) permisivitatea unor reglementdri legislative legate de executarea pedepselor -
excesul de drepturi acordate persoanelor private de libertate gi, in special, numdrul
mare de pachete de care beneficiazd (cca.13% dintre respondenli);
9) fonduri financiare insuficiente la nivelul unitd[ilor, care sd permitd luarea unor
misuri adecvate pentru limitarea fenomenului drogurilor (cca,11% dintre respondenti).
in propo(ii mai mici au fost menfionafi alti factori:
- contextul social (inclusiv dispunerea penitenciarelor in zone geografice cunoscute
pentru activitd{i infraclionale pe linia traficului de droguri);
- vulnerabiliteti psihologice ale persoanelor private de libertate gi dificultdfi de
adaptare la mediul de delinere;
- libertatea de migcare a persoanelor private de libertate consumatoare de droguri
clasificate in regimurile deschis gi semideschis de executare a pedepsei;
- cregterea exponenfiald a numdrului de consumatori de droguri din libertate;
- cregterea numirului de persoane private de libertate extrddate din penitenciare
europene, cu antecedente Tn traficul de droguri;
- lipsa mdsurilor de protecfie pentru personalul care se implicd in contracararea
fenomenului drogurilor, precum gi pentru familiile acestora;
- arhitectura inadecvatd a spaliului de delinere, spalii atipice care impun cazare in
comun, contacte intre persoane private de libertate din regimuri diferite;
- accesul facil al persoanelor private de libertate la substanlele interzise;

15119
Str. Maria Ghiculeasa nr.47, sector 2, Bucuregti, Romdnia
www rno-ilisl.ro
- folosirea medicamentelor de cdtre persoanele private de libertate ce beneficiazd de
tratament medical prescris, in scopul prepardrii de substanle cu efect asemdndtor
consumului de droguri;
- efecte negative exercitate de programele ce vizeazd schimbul de seringi, care
incurajeazd consumul de droguri;
- gradul redus de implicare a
persoanelor private de libertate activitdti in
ocupalionale pentru timpul liber ori
ineficien{a programelor destinate
consumatorilor de droguri ,
- lipsa cdinilor special dresafi in depistarea substanlelor interzise;
- competenfe restrdnse gi procedurd dificila de ac{iune a lucrdtorilor din birourile
pentru prevenirea criminalitdlii.

Din analiza factorilor sus-menfiona{i rezultd faptul cd acegtia pot fi plasali pe


urmdtoarele nivele de importanld, in funclie de cuantumul rdspunsurilor persoanelor
chestionate:
Nivelul 1- Factori de cauzalitate tehnologici, logistici gi financiari
Nivelul 2 - Factori de cauzalitate umand, legali de:
* unele caracteristici ale personalului in special
pregdtirea gi modul de desfdgurare a activitd{ilor
profesionale;
* unele caracteristici socio-psiho-biologice ale persoanelor
private de libertate in special gradul mare de
,,specializare" in derularea practicilor de trafic al
substanlelor interzise.
Nivelul 3 - Factori normativi, legali cu precdderea de permisivitatea legislafiei de
executare a pedepselor privative de libertate
Nivelul 4 - Factori de cauzalitate macrosociali - referitori cu precddere la dispunerea
penitenciarelor in zone geografice cu risc infrac{ional crescut pe linia traficului de droguri -
gi factori care lin de construcfia gi amplasarea unitifilor

Cu privire la primele doud categorii de factori precizate de respondenli,


motivalia menfiondrii acestora este subliniatd de neutilizarea ori utilizarea sporadicd a
aparaturii de testare a substanfelor interzise.
Astfel, un studiu realizat in cursul lunii octombrie 2009, pe un egantion total de
36 de unitS[i, a relevat cd aceasta era func{ionald gi utilizabila in doar aproximativ 31%
din cazuri. Nivelul de risc generat de neutilizarea aparaturii narcotest este amplificat in
cazul unitdlilor cunoscute prin faptul cd reunesc un numdr mare de persoane private de
libeftate condamnate pentru infracfiuni pe linia traficului 9i consumului ilicit de droguri,
care in general coincid cu cele in care sunt depugi numerogi membri ai grupdrilor
infracfionale organizate.
in acest sens, este de subliniat faptul cd aparatura narcotest este neutilizabild
:iarele Bucure ti Rahova, Bucuresti-Jilava. Giuroiu si Mdroineni. acestea fiinct si

Totodatd, aproximativ 71% din unitdfile incluse in egantionul studiului realizat in


luna octombrie 2009 nu aveau incheiat contract de asigurare a service-ului aparaturii cu o
firmd specializati, principala motivalie fiind costurile mari pe care le presupune in
comparalie cu fondurile financiare restrdnse aflate la dispozilia unitSfilor.
De asemenea, in cazul a aproximativ 85% din unitSlile incluse in egantionul
studiului amintit instruirea personalului responsabil cu utilizarea aparaturii narcotest a fost
realizatd o singurd datd pe parcursul a c6teva ore din cursul unei zile, in cadrul unor
gedinle organizate la nivel regional, derulate in perioada 2005-2007,|a care a participat
un numdr redus de lucrdtori (in general, cel mult 2 lucrdtori din fiecare penitenciar).

16t19
Str. Maria Ghiculeasa nr.47, sector 2, Bucuregti, RomAnia
www.ann-iusi.ro
Agadar, gradul de influen!5 a factorilor menlionali pe cele 4 nivele nu trebuie
privit izolat, ci prin prisma interdependenfei aclionale ce contribuie la accentuarea
practicilor de consum/trafic de droguri in spaliul penitenciar.

Nivelul 4 Nivelul 1
Factori macrosociali gi factori Factori tehnologici, logistici
legati de construclia gi gi financiari
amplasarea unititilor

Cauzalitatea practicilor de
consumltrafic droguri in spaliul
penitenciar

Nivelul 2
Nivelul 3 Factori umani legati de
Factori normativi personal 9i de persoane
private de libertate

11.2.2. Tn ceea ce privegte opoftunitatea mdsurilor care necesitd apticare in vederea


limitdrii manifestdrilor legate de traficul/consumul de substanle interzise in spaliul
penitenciar, ambele categorii de respondenli au avut viziuni similare gi au identificat 5
tipuri principale de intervenlii:
1. Dotarea cu mijloace tehnice gi logistice performante (aparaturd de depistare a
substantelor interzise; aparature de bruiaj a semnalului telefonic; sisteme de
supraveghere video etc.) - cca. 54% dintre respondenli
2. Responsabilizarea personalului, Tn special a celor din sectorul siguranta
delinerii gi regim penitenciar, Tn vederea Tndeplinirii optime a atribufiilor de serviciu
- cca. 52% dintre respondentii
- reaclii prompte la tendinlele de organizare a persoanelor private de libertate in grupuri
de presiune;
- control minulios asupra bunurilor primite de persoanele private de libertate gi asupra
mijloacelor de transport care intrd in unitate;
- perchezilii amdnunlite asupra persoanelor private de libertate la sosirea in penitenciar;
- supraveghere atentd a persoanelor private de libertate cunoscute cu preocupdri de
trafic/consum de droguri 9i a legdturilor acestora;
- identificarea posibilitafilor de limitare a ,,turismului penitenciar;
- identificarea gi controlul locurilor/cdilor vulnerabile din penitenciar prin care pot fi
transmise substanfe interzise etc.).
3. lnstruirea gi specializarea personalului cu privire la problematica traficului gi
consumului de droguri in spafiul penitenciar - cca. 51% dintre respondenli
4. lmplicarea persoanelor private de libertate in programe ocupationale,
terapeutice ori de asistenli psiho-socio-medicali in vederea prevenirii ori
limitdrii problematicii privind traficul gi consumul de droguri cca. 48% dintre -
respondenli
5. Modificiri legislative, inclusiv Tn regulamentul intern al unit5lilot - cca. 45% dintre
respondenlt
- introducerea interdicliei dreptului persoanelor private de libertate la pachete, similar
normelor existente in alte !5ri din Uniunea Europeani;
- limitarea numdrului de cazuri Tn care persoanele private de libertate au obligalia de a se
prezenta la organele judiciare;
- introducerea obligativitdlii prelevdrii de probe biologice de la persoanele private de
libertate suspecte de consum;
17 t19
Str, Maria Ghiculeasa nr,47, sector 2, Bucuregti, Romdnia
wvyw.anp-iust. ro
- Tnldturarea permisivitdlii existente in prezent cu privire la sancfiunile aplicate
persoanelor private de libertate semnalate cu preocupdri pe linia traficului de droguri Tn
spafiul de delinere;
- recompensarea personalului sau a persoanelor private de libertate care contribuie la
destructurarea unor relele de trafic de droguri;
- caza(ea separatd a persoanelor private de libertate cu preocupiri pe aceastd linie ori
restrdngerea libertdfii de migcare a acestora in penitenciar etc.

Alte mdsuri mentionate de persoanele chestionate Tn proporlii mai reduse fac


referire la urmdtoarele aspecte:
- optimizarea relaliilor cu colaboratori externi (structuri specializate Tn combaterea
traficului gi consumului de droguri, Tn combaterea criminalitdlii, ONG-uri, voluntari);
- dotarea cu cdini special antrenaliin depistarea de substanle interzise;
- efectuarea de controale inopinate asupra personalului la intrarea gi iegirea din
serviciu, informarea permanenti a acestora cu privire la riscurile juridice la care se
expun in cazul sprijinirii acestui fenomen;
- reparlizarea personalului cu datorii financiare mari Tn posturi care nu prevdd
contactul cu persoane private de libertate sau familiile acestora pentru reducerea
probabilitdlii de coruptibilitate;
- responsabilizarea personalului cu atribufii Tn prevenirea criminalitdlii, cregterea
numdrului de posturi din acest sector gi colaborarea personalului din celelalte
sectoare cu lucritorii birourilor de prevenire a criminalitdfii;
- colaborarea intra-institulionalS Tntre lucrdtori din diverse sectoare de activitate;
- instalarea unor sisteme de bruiaj pentru semnalul de telefonie mobild;
- crearea unor pdrghii legale pentru birourile de prevenire a criminalitdlii, in vederea
imbu ndtdlirii modalitdlilor de intervenlie in problematica d rog u rilor;
- completarea schemei de personal prin ocuparea tuturor posturilor vacante din
u nitSlile pen itenciare;
- dezvoltarea unui sistem de evaluare 9i monitorizare individualizat, care sd
favorizeze procesul de reintegrare sociald a persoanelor private de libertate etc.

Din analiza elementelor menlionate Tn dimensiunea prognosticd a studiului,


rezultd existenfa unui grad mare de corespondenld Tntre factorii cauzali menlionali
de respondenli gi tipul misurilor propuse pentru reducerea amplorii practicilor de
consum/trafic d roguri.

18t19
Str. Maria Ghiculeasa nr.47, seclor 2, Bucuregti, Romania
www.anp-iust.ro
Capitolul lll
Concluzii

in urma parcurgerii principalelor etape ale studiului se poate conchide cd


fenomenul traficului 9i consumului substanfelor intezise in rdndul persoanelor private de
libertate se menline la un nivel de alerti semnificativ, implicaliile negative gi gradul de
pericol ale acestuia fiind congtientizate de majoritatea directorilor de penitenciare gi
lucrdtorilor cu atributii in prevenirea criminalitdfii.
Pe fondul cregterii numerice a persoanelor private de libertate depuse pentru
sdvdrgirea de infracliuni pe linia traficului gi consumului ilicit de droguri, se asistd la o
,,specializare" a acestora in practici similare la nivelul spaliului de definere, prin
organizarea in relele, aspect accentuat de apartenenfa la grupdri infractionale organizate.
Aceastd situatie este caracteristicd in special la penitenciarele Bucuregti-Rahova,
Bucuregti-Jilava gi Giurgiu (unde au fost descoperite cele mai multe substanle interzise Tn
perioada 2007-octombrie 2009).
Potrivit opiniilor exprimate de respondenfi, la amploarea fenomenului in cauzd
contribuie o serie de vulnerabiliteti, gi anume:
- lipsa sau disfunclionalitatea mijloacelor tehnice ori logistice destinate depistdrii
substantelor interzise 9i lipsa resurselor financiare pentru achizifionarea sau remedierea
acestora;
- lipsa de specializare sau implicare a personalului in limitarea practicilor de consum/trafic
droguri la nivelul spaliului de delinere;
- permisivitatea legislafiei de executare a pedepselor privative de libertate Tn special-
numdrul mare de pachete primite (care reprezintd principala modalitate de introducere a
substanlelor interzise in spatiul de definere).
Avdnd in vedere gradul mare de pericol pe care il genereazd practicile de
consum/trafic droguri in rdndul persoanelor private de libertate, se impune adoptarea
unor mdsuri de intervenfie pentru limitarea acestui fenomen negativ, precum:
- dotarea unitdfilor cu mijloace tehnice gi logistice necesare depistdrii substanlelor
interzise;
- optimizarea formdrii profesionale a personalului in problematica identificdrii gi
combaterii traficului gi consumului de droguriin spaliul penitenciar;
- campanii de congtientizare a persoanelor private de libertate cu privire la riscurile
asociate consumului gitraficului de droguri;
- colaborarea cu structuri specializate in combaterea gi investigarea infracliunilor pe
linia traficului gi consumului de droguri;
- instruirea gi perfectionarea personalului cu atribufii in prevenirea criminalitSlii Tn
problematica combaterii traficului gi consumului de droguri.

19119
Str. Maria Ghiculeasa nr,47, sector 2, Bucuregti, Rom6nia
www.ann-iust.ro
Anexd

Modalitafi de procurare a drogurilorin rindul persoanelor private de libertate

Procurarea de droguri din afari Echimb reciproc

Droguri
B Droguri
B1 h
A,"""
{-

Metoda ,,altruistd" ,,Piatd" internd directd

Droguri
...''''',,'.'...^'"'.,,...".''"''F
A B
Bunuri/servicii/bani depugi in
contul de penitenciar

,,Piatd" internd mediatd ,,Piatd" internd - mediatd din exterior


^\"/" Droguri
A----_->B
,,Sigeat6"/,,Cirdug"
- acces in diferite pe(i ale
penitenciarului, recompensat cu
droguri -

i Comunicare;

:ir
t:

Bani/bunuri v
Al .. .......... 81
s....

1t1
MINISTERUL JUSTITIEI
Nr. 32760 din 21.04.201 0
Administralia Nafionald a Perlitenciarelor

Cdtre
FEDERATIA
,
SINDICATELOR
DIN
ADMTN|STRAT|A
,t
NATTONALA A PENTTENCTARELOR

Tn vederea optimizdrii procesului de comunicare cu rol in eficientizarea


activitdlilor specifice derulate de Administrafia Na[ional6 a Penitenciarelor, vi
transmitem spre informare studiul intitulat Fenomenul consumului gi traficului de substanle
intenise in mediut penitenciar. Elemente de diagnozd gi prognozd, ?ntocmit in cadrul
Administraliei Nalionale a Penitenciarelor Direcfia Prevenirea Criminalitdlii 9i
Terorismului.

Cu stimd,

dr. loan BALA

General
a Penitenciarelor

111
Str. Maria Ghiculeasa nr"47, sector 2, Bucuregti, Rom6nia
www.anp-just.ro