Sunteți pe pagina 1din 24

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTI Facultatea de Inginerie Aerospaţială

Proiect OMM I

Student:

Anul III

Grupa: 933.

Titular curs: Prof. Ştefan Stanciu. Îndrumător proiect: Prof. Lucian Seiciu.

2001-2002

Tema de proiect

Să se proiecteze o presă cu şurub şi piuliţă rotitoare având regimul de frecare la limită (ungere rară). Dispozitivul este prevăzut cu un rulment axial protejat împotriva prafului (etanşat). Mecanismul are un dispozitiv cu clichet. Caracteristicile tehnice ale dispozitivului sunt:

Forţa maximă aplicată: F = 20.000 N = 2 Tf;

Cursa maximă a şurubului: H = 200 mm;

Diametrul exterior al presei: D = 200 mm.

Schiţa dispozitivului este prezentată mai jos, iar pe aceasta avem:

1. şurub; 2. piuliţă rotitoare; 3. rulment axial; 4. dispozitiv cu clichet; 5. pârghie de acţionare;
1.
şurub;
2.
piuliţă rotitoare;
3.
rulment axial;
4.
dispozitiv cu clichet;
5.
pârghie de acţionare;
6.
placă de presiune;
7.
coloană;
8.
placă de bază.

1. Alegerea materialelor pentru şurub şi piuliţă:

Şurubul se realizează din OLC 45 CR (tratat termic) STAS 880-88, care are următoarele caracteristici mecanice:

Limita de curgere: σ c = 430 N/mm 2 ;

Rezistenţa la rupere la tracţiune: σ r = 630-800 N/mm 2 ;

σ r are valoarea cuprinsă între 630 şi 800 N/mm 2 deoarece s-au testat mai multe epruvete cu diametre cuprinse în gama d = 16÷40 mm. Se alege acest oţel deoarece limita de curgere este suficient de mare pentru ca şurubul să reziste la solicitările care apar în exploatare. Pentru a se asigura σ c = 430 N/mm 2 oţelul se căleşte, iar apoi se execută o revenire înaltă (CR). Piuliţa se execută din fontă antifricţiune FCX 250, STAS 8541-86, care are următoarele caracteristici mecanice:

Rezistenţa la tracţiune: σ r = 250 N/mm 2 (minim);

Rezistenţa la încovoiere: σ i = 390 N/mm 2 (minim);

2

Rezistenţa la compresiune: σ comp = 880 N/mm 2 ;

Modulul de elasticitate: E = 10510 3 N/mm 2 .

Se alege această marcă de fontă turnată în piese pentru maşini unelte deoarece conţine grafit lamelar, care conferă rezistenţă mare la uzură.

2. Calculul desmodromiei mecanismului:

Mecanismul este plan şi de aceea se foloseşte următoarea relaţie:

M = 3n

2C 5

C 4 ,

unde:

M este gradul de mobilitate al mecanismului; n = 2 este numărul de elemente în mişcare ale mecanismului; C 5 = 2 este numărul de cuple de clasă V; C 4 = 1 este numărul de cuple de clasă IV.

M = 3 2

2 2

1 = 1, rezultă că mecanismul este desmodrom.

Elementele în mişcare sunt: şurubul şi piuliţa. Cuplele cinematice de clasă V se realizează între piuliţă şi şurub, pe de o parte, iar pe de altă parte între coloane şi placa de presiune. În rulment apare o cuplă cinematică de clasă IV.

3. Schiţa diagramelor de eforturi în componentele principale ale dispozitivului:

F 1 = F 2 = F 7 = F. M 21 = M 67. =
F 1 = F 2 = F 7 = F.
M
21 =
M 67.
= M 12 + M 72 .
M 12 = M 12 x + M 12 y .
M tot
M 72 =
M rulment .

4. Alegerea tipului de filet:

Se alege

un filet trapezoidal deoarece are o bună rezistenţă

şi rigiditate

la

un

randament suficient de bun (cu circa 4 5% mai mic decât al filetului pătrat, care are cel mai

3

bun randament). Acest tip de filet permite eliminarea jocului axial rezultat în urma uzării şi poate fi obţinut la un preţ mic.

5. Predimensionarea şurubului:

Predimensionarea filetului se face din condiţia de rezistenţă a corpului şurubului la solicitarea compusă.

Predimensionarea la solicitare compusă se face la:

 Compresiune, pe baza unei forţe de calcul F c = F, unde F este forţa
Compresiune, pe baza unei forţe de calcul F c =
F, unde F este forţa care acţionează
asupra şurubului, iar ( >1) este un factor de majorare a forţei F. ţine cont de
solicitarea de răsucire.
Se alege
Răsucire:
=1,2 pentru a se realiza un calcul acoperitor.
2
F
◊ F
d
4
F
c
3
c
A
=
=
=
d
=
,
unde:
=
,
nec
3
a
4
C
a
a
a
c
3 – diametrul interior al filetului şurubului;
a – tensiunea admisibilă la compresiune;
c – limita de curgere;
C c – coeficient de siguranţă faţă de curgere.
d
Pentru predimensionarea şurubului de mişcare valoarea coeficientului de siguranţă (C c )
poate fi mare pentru a se asigura şi siguranţa faţă de flambaj, ca şi pentru a obţine un număr
rezonabil de spire în contact.
O astfel de recomandare este:
a = (0,25 ∏ 0,4)
c pentru d 3 < 30 mm.
Se alege C c = 3, valoare intermediară a domeniului recomandat.
F c = 1,2 ◊ 20.000 = 24.000 N
a = 430/3 = 143,333 N/mm 2 .
4
24 .000
d
= 14 ,601
mm.
3
◊ 143 ,333
Ţinând cont că mai apar şi alte solicitări, se alege d 3 = 18,5 mm.
Filetul trapezoidal ales are următoarele date: Tr 24
diametrul interior al filetului: d 3 = 18,5 mm;
diametrul nominal al filetului: d = 24 mm;
diametrul nominal mediu: d 2 = 21,5 mm;
pasul filetului: p = 5 mm;
5 STAS 2114/3-75.
4

H 1 = 0,5 p = 2,5 mm; a c = 0,25 mm; R 1 max = 0,5 a c = 0,25 mm; R 2 max = a c = 0,5 mm;

6. Verificarea condiţiei de autofrânare:

D 1 = d P = 19 mm; D 4 = d + 2 a c = 24,5 mm; H 4 = h 3 = H 1 + a c = 2,75 mm; = 30 o .

La sistemele acţionate manual este preferabil ca autofrânarea să se realizeze direct de către filet. Filetele asigură autofrânarea atunci când unghiul de înclinare a filetului ( ) este mai mic decât unghiul de frecare redus ( ’):

’, unde:

tg

p

=
=

d

2

;

tg

'

=

'

=

cos

2
2

,

în care:

unghiul filetului profilului; coeficientul de frecare ce depinde de cuplul de materiale, de calitatea şi starea de

ungere a suprafeţelor. În cazul de faţă cuplul de materiale este oţel fontă antifricţiune, pentru care =0,08

0,18. Se alege acoperitor.

= 0,08 pentru că este cazul cel mai dezavantajos, adică pentru un calcul

5 0 tg = = 0,07402 = 4,233 ◊ 21,5 0,08 0 tg ' = =
5
0
tg
=
=
0,07402
=
4,233
◊ 21,5
0,08
0
tg
' =
=
0,08282
'
=
4,734
0
cos 15

condiţia de autofrânare.

<

’, adică este îndeplinită

7. Verificarea la flambaj:

H = 0,5 p = 2,5 mm; a = 0,25 mm; R = 0,5 a =

Am ales această variantă de flambaj deoarece se presupune că piuliţa are un număr mare de spire şi un joc foarte mic pe şurub, ceea ce implică o

încastrare în zona cuplajului şurub piuliţă. Deoarece şurubul este fixat rigid de placa de presiune, am considerat îmbinarea drept încastrare. Pentru un calcul acoperitor se ia l c = 1,35H = 270 mm. În această lungime de calcul a fost introdusă porţiunea de şurub aflată în piuliţă.

Se

calculează

flambajului:

coeficientul

de

zvelteţe

şi se determină tipul

l f

=

  • i min

, unde:

l

f

= 0,5

l

c

= 135

mm

este lungimea de flambaj, iar

i

min

=

I min A
I
min
A

=

4,625

  • mm este raza de inerţie minimă.

Pentru un calcul acoperitor se vor lua:

A =

d

2

3

4

= 268,802 mm

2

şi

I

min

=
=

d

4

3

64

= 5749,853

4

mm

. Rezultă:

5

 

=

135

=

29,189

<

85

=

 

4,625

0

flambajul este plastic (

0

=

85 pentru

OLC 45 STAS

880 88 şi reprezintă valoarea limită a coeficientului de zvelteţe). Se calculează coeficientul de siguranţă la flambaj (C f ):

C

f

=

F

f

F

C

fa

, unde

C fa = 3 5 este coeficientul de siguranţă admisibil, iar F f =

f A

este forţa critică de flambaj.

f

= a

f

b

în care:

a = 449 N/mm 2 , iar b = 1,67 N/mm 2 .

=

, 449 1,67 29,189 = 400,254 MPa

F f = 400,254 268,802 = 107.589,299

N.

C

f

=

107.589,29 9

5,379
20.000

=

>

5

=

C

fa

sau să se deformeze plastic.

şurubul ales rezistă la flambaj fără să se rupă

8. Determinarea numărului de spire în contact:

= 135 = 29,189 < 85 = 4,625 0 flambajul este plastic ( = 85 pentru

Numărul de spire necesare a fi în permanenţă în contact (z) se va determina din

condiţie

de

rezistenţă

la

uzură.

 

În

acţionările

cu

viteze

mici,

 

principalul

parametru

care

determină

intensitatea

uzării

şi

implicit

durabilitatea

este

tensiunea de contact

(presiunea) dintre spire. În

ipoteza

 

repartizării

uniforme a sarcinii pe spire

şi neglijând

unghiul de

înclinare a spirei, numărul

de

spire

necesare

rezultă

din relaţia:

z =

F

4
4

( d

unde:

  • 2

D

2

1

)
)

as

,

as este presiunea admisibilă de strivire.

În cazul cuplului de materiale oţel fontă antifricţiune valorile presiunii admisibile se

pot găsi în domeniul Mpa.

as = 10 15 Mpa. Pentru ca uzura să fie foarte mică se alege

as = 13

z =

  • 20.000 = 9,11

(24
4

2

19

2

)

13

spire. Se va alege z = 9 spire pentru ca jocul dintre şurub

şi piuliţă să fie foarte mic (s-a considerat încastrare).

6

9. Verificarea spirei filetului:

Gândind pe modelul fizic al unei grinzi încastrate, solicitările spirei filetului sunt:

încovoierea şi forfecarea. Deoarece cele două eforturi apar în secţiunea de încastrare, se

recomandă să se verifice la solicitare compusă atât spirele piuliţei (material cu caracteristici mecanice reduse), cât şi ale şurubului (secţiunea de încastrare mai mică).

a) Verificarea piuliţei: ∑ solicitarea de încovoiere: F ◊ l M i z , unde: i
a) Verificarea piuliţei:
∑ solicitarea de încovoiere:
F ◊ l
M
i
z
,
unde:
i
=
=
i
W
W
H
1
l
=
+
a
i
c
2
2,5
l
=
+
0,25
=
1,5
mm
;
i
2
2
2
p
5
0
D
+ 2
l
tg
15
24,5
+
2
1,5
0,267
4
i
2
2
;
3
W =
=
= 140 ,024
mm
6
6
i = 23,805 N/mm 2 .
∑ solicitarea de forfecare:
F
p
0
2
z K
,
unde:
A
=
D
+ 2
l
tg
15
A
=
254,293
mm
.
m
4
i
=
2
f
A
K m =0,55 ∏ 0,75 este coeficientul de corecţie. Acest coeficient ţine seama de
repartiţia neuniformă a tensiunilor. Se alege K m =0,6 pentru a asigura un calcul acoperitor şi
2
=
14,564
N
/
mm
.
se determină
Tensiunea echivalentă, pentru un calcul acoperitor, se calculează cu teoria a III-a de
echivalenţă:
f
r
2
2
=
+
4
, unde:
=
pentru fontă.
ech
i
f
a
a
C
r
r =
250
N/mm 2 ,
iar
C r =
2,5 ∏ 5.
Se alege
C r =
5 pentru
că este
cazul cel mai
defavorabil.
250
2
=
= 50
N
/
mm
.
a
5
2
2
=
37,619
N
/
mm
<
50
N
/
mm
=
ech
a
spirele piuliţei rezistă la solicitarea compusă.
b) Verificarea şurubului:
∑ solicitarea de încovoiere:
7
F ◊ l H i 1 z , unde: = + a l = 1,5 mm
F
◊ l
H
i
1
z
,
unde:
=
+
a
l
= 1,5
mm
.
l i
=
c
i
2
i
W
2
2
p
5
0
d
+ 2
l
tg
15
18,5
+
2
1,5
0,267
3
i
2
2
W =
=
= 105,733
mm
6
6
24 .000
1,5
2
=
= 31,526
N
/
mm
i
9
105 ,733
∑ solicitarea de forfecare:
F
p
0
2
z K
,
unde:
A
=
d
+ 2
l
tg
15
A
=
192,017
mm
.
m
3
i
=
2
f
A
20 .000
2
=
= 19,288
N
/
mm
.
f
0,6
9
192 ,017

3

.

Tensiunea echivalentă, pentru un calcul acoperitor, se calculează cu teoria a III-a de echivalenţă:

ech

=

2 + 4 f
2
+
4
f

2

i

a

, unde:

a

=

c

C

c

pentru oţel.

c = 430 N/mm 2 , iar C c = 1,5 defavorabil.

3. Se alege C c = 3 pentru că este cazul cel mai

a = 143,333 N/mm 2 .

ech

=

49,820

N

/

2

mm

<

143,333

N

/

2

mm

=

solicitarea compusă.

a

spirele

şurubului

rezistă

la

10. Proiectarea constructivă preliminară a piuliţei şi a şurubului:

Piuliţa are rolul de a prelua sarcina de la şurub prin intermediul spirelor în contact. Sarcina preluată de piuliţă este transmisă către coloanele presei printr-un rulment axial, pentru ca randamentul ansamblului să fie cât mai bun. La partea superioară a piuliţei se găseşte roata de clichet, care serveşte la acţionarea piuliţei prin intermediul unui mecanism cu clichet. În această soluţie constructivă roata de clichet nu face corp comun cu piuliţa.

a) Dimensionarea piuliţei:

Înălţimea filetului piuliţei se determină cu relaţia:

H p

=

z

p

+

, unde:

reprezintă teşiturile filetului piuliţei. H p = 9 5 + 5 = 50 mm. Piuliţa rotitoare transmite sarcina către coloane prin intermediul unui rulment axial. Prin momentul de înşurubare M 21 , piuliţa tinde să rotească şurubul, care execută mişcarea de translaţie. Blocarea rotirii şurubului se face cu un ştift. Proiectarea piuliţei începe de la interior spre exterior.

8

Diametrul interior

minim

(D

i

min )

Diametrul interior minim (D ) 35,672 mm , în care: a suprafeţei nefiletate trebuie să asigure

35,672

mm

,

în care:

a

suprafeţei nefiletate trebuie să asigure deplasarea nestingherită a şurubului.

D

i min

= d = Se

unde

24 mm. Se alege:

determină

D i = 26 mm.

diametrul suprafeţei

exterioare (D c ) în zona de asamblare cu roata

de clichet. Solicitările pe acest tronson sunt

de: tracţiune şi răsucire. Considerăm forţa de calcul: F c =

este un

 

F,

 

seama de

 
 

= 1,2 şi rezultă:

 

2

)

 

F

c

4

=

,

în

care:

 
 

at

pentru fontă.

 
 

=

5,5

şi

rezultă:

 
 

.

 

4

24 .000

2

 
 

+

24,5

=

 
 

45,454

factor care ţine

efectul răsucirii. Se alege F c = 24.000 N.

A

min

=

(
4

D

2

c

D

r = at C r Se 250 = at 5,5 4 F D = c min
r
=
at
C
r
Se
250
=
at
5,5
4
F
D
=
c
min
at
d
= 50 mm;
D
= 70 mm;
D
1 = 52 mm;

, unde: C r = 5 6

alege

C r

= 45 ,454

MPa

2 + D = 4
2
+
D
=
4

D 4 este diametrul nominal exterior al filetului interior. Se va alege D c = 50 mm, apoi se caută un rulment axial care să îndeplinească simultan condiţiile: C 0 F şi d D e min , unde C 0 este capacitatea statică de încărcare a rulmentului, iar F este încărcarea. Se alege un rulment axial 51110 STAS 3921 86, care are următoarele caracteristici tehnice:

T = 14 mm;

r = 1 mm;

C 0 = 62 KN.

Gulerul piuliţei este solicitat la încovoiere şi forfecare. Înălţimea gulerului (h g ) piuliţei se poate dimensiona din solicitarea de încovoiere, pe baza unor tensiuni admisibile ai acoperitoare. Utilizând un model fizic similar celui de la studiul solicitărilor spirei filetului (grindă încastrată), se poate scrie:

h

g

min

W

min

=

D

e

h

2

g

M

i

  • 6 ai

ai

,

=

în care:

=

r

  • C r

,

ai

=

  • 250 = 50

5

N

/

2

mm

;

unde C r

5 pentru fontă.

M

  • i F

=

D

g

D

e

=

70

55

  • 20.000

  • 4 4

=

75.000

N

mm

.

=

6 M 6 75.000 ◊ i = D ◊ 50 ◊ 50 e ai
6 M
6 75.000
i
=
D
50
50
e
ai

= 7.217

  • mm .

Se alege h g =10 mm.

Înălţimea h f a flanşei de sub piuliţă se determină din solicitarea de strivire. Se face

ipoteza că momentul care solicită asamblarea este M t = 0,5 M 12 = 16.965,134 Nmm, unde

  • M 12 este momentul de frecare dintre spire. Se poate adopta

fiind mobil).

as

20 40 MPa (contactul

9

d 2 M = F ◊ ◊ tg ( + 12 2 2 D h M
d
2
M
= F ◊
tg
(
+
12
2
2
D h
M
e
f
t
W
=
=
min
6
as
6 16.965,134
h
=
f
55
30

21,5

tg
2

')

=

20.000

(4,233

, unde:

0

h

f

=

6 M

t

D

e

as

mm

= 4,431

.

Se alege: h f = 5

4,734

0

)

=

33.930,269

as

= 30 MPa.

mm.

N

mm

.

b) Dimensionarea şurubului:

Se estimează lungimea totală minimă a părţii filetate (L f ): L f =H p + H, unde:

H cursa de realizat; H p înălţimea părţii filetate a şurubului care se află în piuliţă. Această dimensiune este cunoscută de la punctul a). L f min = 50 + 200 = 250 mm. Se alege L f = 260 mm. Deoarece şurubul nu trebuie să se rotească, acesta este prevăzut la partea inferioară cu o gaură pentru ştift

  • 11. Calculul momentului de frecare din rulment:

Momentul de frecare din rulment se estimează cu relaţia următoare:

M

f

= M

72

d

m

= F

2

, unde:

d m

d

+

D

=

2

,

iar

= 0,008 0,01. Se alege:

= 0,01 deoarece acesta este cazul cel mai defavorabil.

d

m

50

+

70

=

2

=

60

mm

M

72

=

0,01 20.000

60

2

=

7.000

N

mm

.

  • 12. Calculul eforturilor, al forţelor şi al momentelor

în dispozitivele mecanismului:

F 1 = F 2 = F 7 = F = 20.000 N, unde:

F 1 forţa care acţionează asupra şurubului; F 2 forţa care acţionează asupra piuliţei; F 7 forţa care acţionează asupra coloanelor;

M 21 = M 67 = M 12 ,

unde:

M

12

=

M

x

12

+

M

y

12

=

33.930,269

N

mm

;

M

total

=

M

12

+

M

72

=

39.930,269

N

mm

.

  • M 12 momentul de frecare dintre spirele piuliţei şi ale şurubului;

  • M 72 momentul de frecare în rulment;

  • M 67 momentul dintre placa de presiune şi coloane.

    • 13. Verificarea completă a şurubului şi a piuliţei:

10

= 92,279 MPa < 143,333 MPa ech
=
92,279
MPa
<
143,333 MPa
ech

Şurubul

şi

piuliţa

trebuie

secţiunile periculoase:

verificate

în

toate

  • 1 1:

În această secţiune nu se face verificarea

piuliţei deoarece nu este o secţiune periculoasă. Această porţiune nu contribuie la preluarea sarcinii axiale.

  • 2 2:

În această secţiune a filetului exterior, de

diametru

d 3

=

18,5

mm apare o solicitare

de

compresiune cu forţa F = 36.400 N şi o solicitare

de răsucire cu momentul M 12 = 33.930,269 Nmm.

F 20.000 = = = 74,404 MPa ; 2 2 ◊ d ◊ 18,5 3 4
F
20.000
=
=
= 74,404
MPa
;
2
2
◊ d
◊ 18,5
3
4
4
M
33.930,269
12
=
=
= 27,292
MPa
.
3
3
◊ d
◊ 18,5
3
16
16
2
2
,
unde:
=
+
4
ech
a
c
=
= 143,333 MPa.
a
C c
=
secţiunea de diametru d 3 a şurubului
a

rezista la solicitarea compusă care apare. Implicit, rezultă că rezistă şi secţiunea de diametru d (d > d 3 ) a şurubului. În secţiunea 2 2 a piuliţei, care are diametrul exterior D c = 50 mm şi diametrul interior D 4 = 24,5 mm, apare o solicitare de compresiune cu forţa F şi o solicitare de răsucire cu momentul M 12 .

F

=

4

(

D

2

c

D

2

4

)

=

M

12

16

(

D

3

c

D

3

4

)

ech

=

2 2 + 4
2
2
+
4

ech

=

13,765

MPa

a

<

20.000

= ( 2 2 ) ◊ 50 24,5 4 33.930,269 = ( 3 3 ) ◊
=
(
2
2
)
50
24,5
4
33.930,269
=
(
3
3
)
50
24,5
16
c
=
a
C c
=
a

= 28,365

MPa

;

= 1,566

MPa

.

, unde:

= 45,454 MPa .

45,454 MPa

în această secţiune piuliţa rezista la

solicitarea compusă care apare.

  • 3 3:

În această secţiune a piuliţei, care are diametrul exterior

D e

=

55 mm

şi

diametrul interior D 4 = 24,5 mm, apare o solicitare compusă: compresiune cu forţa F şi

răsucire cu momentul M 12 .

11

F 20.000 = = = 10,502 ( 2 2 ) ( 2 2 ) ◊ D
F
20.000
=
=
= 10,502
(
2
2
)
(
2
2
)
D
D
55
24,5
e
4
4
4
M
33.930,269
12
=
=
= 1,139
(
3
3
)
(
3
3
)
D
D
55
24,5
e
4
16
16
c
2
2
, unde:
=
=
+
4
a
ech
a
C c
=
10,746
MPa
<
45,454 MPa
=
ech
a
= 92,279 MPa < 143,333 MPa =
(
ech
a
ech
F
20 .000
=
=
= 11,403
MPa
;
(
' 2
' 2
)
(
2
2
)
D
D
53
24
e
i
4
4
M
33.930,269
12
=
=
= 0,226
MPa
;
(
' 3
' 3
)
(
3
3
)
D
D
53
24
e
i
16
16
2
2
=
+
4
=
11,412 MPa
<
45,454 MPa
=
ech
a

MPa ;

MPa .

= 45,454 MPa .

în această secţiune piuliţa rezista la

solicitarea compusă care apare.

deoarece:

  • 4 Această secţiune a şurubului, care are diametrul d 0 = d 3 , rezistă la solicitarea compusă

4:

a fost calculat anterior la secţiune

  • 2 2).

  • 5 În această secţiune a piuliţei, care are diametrul exterior D e ’ = 53 mm şi diametrul

5:

interior D i ’ = 24 mm apare o solicitare de compresiune cu forţa F şi o solicitare de răsucire cu momentul M 12 .

gulerul

piuliţei

rezistă

la

solicitarea compusă.

14. Alegerea ajustajelor şi toleranţelor:

Se va realiza un şurub cu filet trapezoidal Tr 24

5 STAS 2114/1 75, cu lungimea de

înşurubare de 260 mm, în condiţii de execuţie obişnuită. Se aleg:

Clasa de execuţie: mijlocie;

Lungimea de înşurubare: lungă (L);

Treptele de precizie: 4 pentru D 1 şi d; 8 pentru D 2 , d 2 şi d 3 .

Se vor folosi următoarele câmpuri:

d 4h

D 1 4H

d 3

8h

d

2 8e

D 2

8H

Abaterile fundamentale şi toleranţele sunt:

Filet exterior Tr 24

5 8e :

12

diametrul exterior:

diametrul mediu:

diametrul interior:

Filet interior Tr 24

5 8H :

diametrul mediu:

diametrul interior:

15. Proiectarea corpului presei:

Ansamblul şurub piuliţă este montat într-o traversă susţinută pe două coloane cu capetele filetate. Aceste coloane servesc şi ca elemente de ghidare pentru partea mobilă a presei.

În continuare se prezintă un mod simplificat de abordare a problemei pe baza modelului din figura de mai jos un cadru simetric dublu încastrat. Această modelare poate corespunde relativ bine realităţii, atunci când placa de bază este mult mai rigidă decât coloanele.

13

Cadrul dublu încastrat constituie un sistem triplu static nedeterminat. Ca metodă de rezolvare se poate folosi metoda eforturilor. Pentru simplificarea problemei se face ipoteza că momentul de inerţie al coloanei este egal cu cel al traversei: I c = I t = I. Se calculează deplasările şi se scrie sistemul ecuaţiilor de condiţie. Rezolvarea acestuia conduce la următoarele rezultate:

X

1

=

M

A

=

M

D

=

F l

2

8

h

+

16

l

;

X 1 , X 2 sunt eforturi static nedeterminate.

X

2

=

H

A

=

H

D

=

  • 3 F l

2

8

h

2

+

16

h l

, unde:

2 2 F l l F l 2 F l ( h + l ) M
2
2 F l
l
F
l
2
F l
(
h
+
l
)
M
=
M
H
h
=
2
M
=
;
M
=
M
V
=
M
=
.
B
A
A
A
F
B
A
B
8
h
+
16
l
2
2
2
8
h
+
16
l
F
Coloanele sunt solicitate totodată şi la tracţiune de forţele:
V
=
V
=
.
Se
A
D
2
consideră h
260 mm, iar l = 200 mm.

X

1

=

M

A

=

M

D

=

20.000

200

2

8

260

+

16

200

=

151.515,15 1

N

mm

;

X

2

=

H

A

=

H

D

=

3 20.000

200

2

8

260

2

+

16

260

200

=

1748,251

N

;

M

B

=

2 M

A

=

303.030.30 3 N

mm ;

M

F

=

2

20.000

200

(260

+

200 )

8

260

+

16

200

=

696.969,69 7

N

mm

;

V

A

=

V

D

20 .000

=

2

= 10 .000

N

.

Se constată că în situaţiile corespunzătoare modelului fizic analizat, asamblările coloanelor cu traversa şi cu placa de bază sunt solicitate la tracţiune şi încovoiere. În continuare se poate trece la dimensionarea şi verificarea elementelor componente.

14

Predimensionarea coloanelor:

Se alege soluţia constructivă în care sunt asamblate ambele capete şi se face o predimensionare doar la tracţiune a secţiunii periculoase (cea din zona degajărilor). Pentru siguranţă, tensiunile admisibile la tracţiune se vor lua mult mai mici decât cele normale (C c = 3 4). Se alege: C c = 2,5.

A

nec

=
=

d

2

0

F

=

4

2

at

,

unde:

360

 

c

 

=

=

at

C c

2,5

tracţiune: R m =

 

d

0 min

=

2 F

 

at

D 0 = 16 mm;

h

260 mm;

= 144

MPa

.

2 24.000 ◊ = ◊ 144
2 24.000
=
◊ 144

D = 24 mm; d 0 ’ = 10 mm.

Predimensionarea coloanelor : Se alege soluţia constructivă în care sunt asamblate ambele capete şi se face

Coloana se realizează din oţel OL 70 STAS 500/2 80, care are rezistenţa la rupere la

c = 340 360 MPa.

= 9,403

mm

.

Se alege: d 0 = 14 mm, iar constructiv:

Verificarea coloanelor se face la solicitarea de tracţiune în zona degajărilor:

t

=

F 20.000 4 ◊ 2 = = 127,324 2 2 ◊ 10 ' 2 ◊ d
F
20.000 4
2
=
= 127,324
2
2
10
' 2
◊ d
0
4

MPa

< 144

MPa

=
=

at

secţiunea degajării (d 0 ’) rezistă la tracţiune. Dacă rezistă secţiunea de diametru d 0 ’ rezistă, rezultă că rezistă şi secţiunea de diametru d 0 . Dimensionarea plăcii de presiune:

Dimensionarea se face constructiv, după care se fac verificările necesare. Asamblarea dintre capul şurubului şi placa de presiune se face cu un ştift cilindric

B 8

60 STAS 1599 80, realizat din oţel OL 60 STAS 500/2 80. Dimensiunile acestui ştift

sunt:

diametrul: d = 8 mm; lungimea: l = 60 mm; înălţimea maximă a teşiturii: c max = 1,6 mm.

Predimensionarea coloanelor : Se alege soluţia constructivă în care sunt asamblate ambele capete şi se face

15

16.

Verificarea asamblării cu ştift:

Asamblarea este solicitată de către momentul de înşurubare în piuliţă:

M t = M 21 = 33.930,269 Nmm.

  • a) solicitarea de forfecare:

f
f
 

M

t

 

F

t

D

c

=

   

unde:

 

A

 

d

2

a

,

f

 

s

 

4

a = 80 MPa, D c este diametrul capului şurubului care

se fixează în placa de presiune, iar d s reprezintă diametrul ştiftului.

A

min

=

F = as
F
=
as

=

4 F 4 20.000 ◊ = ◊ 30 as
4 F
4 20.000
=
◊ 30
as

D

  • 2 D

c

c

  • 4

min

= 29,134

  • mm .

În acest calcul

am folosit

as = 30 MPa

(

as = 20 40 MPa ) pentru a evita griparea şi pentru asigurarea

unei durabilităţi ridicate. Se alege: D c = 36 mm.

=

4 33.930,269

=

18,750

MPa

<

80

MPa

=

f

36

8

  • 2

a

asamblarea cu ştift rezistă la

solicitarea de forfecare.

b) solicitarea de strivire ştift şurub:

6 M t = , unde: ss as 2 d ◊ D s c 6 33.930,269
6 M
t
=
, unde:
ss
as
2
d
D
s
c
6 33.930,269
=
= 19,635
ss
2
8
36

as = 100 120 MPa.

MPa

<

100

MPa

de strivire dintre ştift şurub.

asamblarea rezistă la solicitarea

c) solicitarea de strivire ştift placă de presiune:

sc

=

  • M t

  • unde:

s

d

s

(

D

c

+

s

)
)

as

,

as = 100 120 MPa,

iar s = 10 mm reprezintă

grosimea peretelui plăcii de presiune în zona asamblării.

sc

33.930 ,269

=

10

8

(36

+

10)

=

9,220 MPa

<

100 MPa

=
=

as

asamblarea

rezistă

la

solicitarea de strivire dintre ştift presiune.

placă de

  • 17. Proiectarea sistemului de acţionare:

Pentru sistemul în discuţie, acţionarea se face prin elementul care execută mişcarea de rotaţie. Această acţionare poate fi privită ca o introducere de energie în sistem energie necesară învingerii rezistenţelor din cupla şurub – piuliţă. Corespunzător acestor rezistenţe, în diagrama de eforturi s-a folosit notaţia M tot pentru momentul rezistent total. În principiu, dispozitivul cu clichet permite acţionarea de pe o singură parte, prin

16

16. Verificarea asamblării cu ştift: Asamblarea este solicitată de către momentul de înşurubare în piuliţă: M

mişcări alternante la care o cursă este activă şi una pasivă. În cursa activă clichetul împinge în dintele roţii de clichet care antrenează piuliţa.

a) Proiectarea roţii de clichet şi a clichetului:

Roata de clichet este plasată în fluxul de forţă între clichet şi elementul final de antrenare (piuliţă). În zona asamblării cu piuliţa, roata de clichet este solicitată la strivire. Dinţii roţii de clichet şi clichetul sunt solicitate la strivire, încovoiere şi forfecare. Alegerea materialelor: roata de clichet se realizează din fontă FCX 200 STAS

  • 8541 86, iar clichetul din oţel OL 50 STAS 500/2 80.

Asamblarea dintre roata de clichet şi piuliţa pe care se montează se realizează printr-un profil hexagonal. Se alege diametrul cercului exterior profilului: d e = 40 mm. Latura

profilului va fi: a

0,5 d e = 20 mm.

Diametrul cercului înscris în hexagon este:

d i

a

tg 30

0

= 34,641

mm

.

.

Se alege d i = 35 mm

pentru ca peretele piuliţei să fie

suficient de gros şi să reziste la solicitarea de strivire. Din solicitarea de contact se determină lăţimea minimă necesară a profilului:

B

min

nec

=

F

n

1

2

a

2

as

,

unde:

F

n

=

M

tot

39.930,269

=

a

n

3

20

6

3

= 998,256

N

reprezintă numărul de laturi ale profilului, iar pentru ca uzura să fie cât mai mică. Rezultă:

as = 80 120 MPa. Se alege:

B

min

nec

=

998,256

20

1

2

2

100

= 1,996

mm

.

în care:

n = 6

as = 100 MPa

Se aleg dinţi cu profil dreptunghiular, cu flancurile paralele. Profilul dreptunghiular permite o inversare mai rapidă a sensului de rotaţie prin mutarea clichetului în poziţia simetrică. Împingătorul cu arc al clichetului şi forma simetrică a clichetului fac posibil acest lucru.

Stabilirea numărului de dinţi:

Diametrul interior al danturii (D i ) trebuie să fie suficient de mare pentru a cuprinde asamblarea roată piuliţă şi pentru a asigura rezistenţa corpului roţii. Se recomandă:

D i

d e + (10 15) mm

D i

40 + 15 = 55 mm. Se alege: D i =58 mm, iar

numărul de dinţi ai roţii se poate lua z = 10. Diametrul exterior al danturii (D e ), în ipoteza unor dinţi cu înălţimea (unde p e este pasul pe cercul exterior):

h = 0,25

p e

D

e

=

D

i

+

2

h

=

D

i

+

2

0,25

p

e

=

D

i

+

0,5

D

e

z

D

e

=

D

i

=

58

= 68,808

mm

.

1

0,5

z

1

0,5

10

Se alege D e = 84 mm, iar apoi se calculează diametrul mediu:

D

m

=

D

e

+

D

i

84

+

58

=

2

2

= 71

mm

.

Se calculează înălţimea h şi lăţimea finale ale diametrelor D i , D e şi z :

b = 0,4

p e

a dinţilor în funcţie de valorile

17

h

=

D

e

D

i

84

58

=

2

2

= 13

mm

.

b

=

0,4

p

e

=

D

0,4

e

z

=

0,4

84

10

= 10,555

mm

.

Se alege b = 11 mm, apoi se determină lăţimea minimă necesară roţii de clichet la contactul cu clichetul. Solicitările sunt de încovoiere şi strivire, iar forfecarea se neglijează. Din solicitarea de încovoiere, în ipoteza acoperitoare că forţa s-ar aplica la capul dintelui, rezultă:

W

min

=

Bb

2

M

i

F

ne

h

=

=

6

ai

ai

B

min

=

6 F

ne

h

b

2

ai

,

unde:

F

ne

=

2 M

tot

2 39.93,.26

=

=

D

e

84

950,720

N

,

iar

ai = 80 MPa.

B

min

=

6

950,720 13

11

2

80

=

7,660

mm

.

Se alege

B = 10 mm.

Din solicitarea de strivire rezultă:

F

n

=

F n
F
n

h '

as

2 M

tot

D

m

A

nec

=

h B

'

=

as

B

min

, unde:

F

n

=

h’ reprezintă înălţimea efectivă de contact; se alege h’= 12,5 mm.

F

n

=

2 39.930,269

71

= 1124,796

N

.

.

mică.

Pentru oţel/fontă

as = 80 120 MPa. Se alege

B

min

1124 ,796

=

12 ,5

80

=

1,124

mm

.

as = 80 MPa pentru ca uzura să fie

b) Proiectarea asamblării dintre clichet şi manivelă:

Asamblarea dintre clichet şi manivelă se realizează printr-o articulaţie, cu ajutorul unui bolţ cilindric cu cap, realizat din oţel OLC 45 STAS 880 80. Solicitările în zona asamblării clichet bolţ sunt: forfecare (două secţiuni) şi strivire. Diametrul bolţului (d b ) se determină din solicitarea de forfecare:

2 F d n b A = = 2 ◊ d nec b min 4 af
2
F
d
n
b
A
=
=
2
d
nec
b
min
4
af
Se alege
at =120 MPa
2 1124,796
d
=
= 2,991
b
min
◊ 80
2 F n = ◊ , unde: 0,65 af af 80 MPa. af mm . Se
2
F
n
=
, unde:
0,65
af
af
80 MPa.
af
mm .
Se alege:
d b = 8 mm.

at

.

Lungimea minimă de contact dintre bolţ şi clichet (B) se determină din solicitarea de strivire:

s

=

F

n

d

b

B

B

min

=

F

n

d

b

as

pentru ca uzura să fie mică.

B

min

1124,796

=

8

20

=

7.03

mm

.

,

unde:

as = 20 40 MPa. Se alege as = 20 MPa

Se alege:

B = 12 mm.

18

Lungimea minimă de contact dintre bolţ şi manivelă (

m ) se determină din solicitarea

de strivire. Manivela se confecţionează din oţel OL 34 STAS 500/2 80.

F F n n = = . În ipoteza unui contact mobil (ipoteză s m 2
F
F
n
n
=
=
.
În
ipoteza
unui
contact
mobil
(ipoteză
s
m
2
as = 20 ∏ 40 MPa. Pentru ca uzura să fie mică se alege
◊ d
2 d
m
b
b
as
acoperitoare),
= 20 MPa.
as
1124,796
=
= 3,515
mm
.
Se alege:
m = 5 mm.
m
2
8
20
Se alege un bolţ
B 8
30 STAS 5754/1 80/OLC 45. La montarea bolţului cu cap se

foloseşte o şaibă prelucrată pentru bolţuri: şaibă 8

STAS 5974 80, realizată din

oţel OL 37

STAS 500/2 80 şi un şplint 2

16 STAS 1991 89, realizat din sârmă moale de oţel OL 34

sau OL 37 STAS 500/2 80.

c) Proiectarea împingătorului cu arc:

Împingătorul cu arc are rolul de a asigura refacerea rapidă şi sigură a contactului dintre clichet şi dinţii roţii. Arcul împingătorului trebuie să aibă rigiditate mică pentru a nu împiedica oscilaţiile clichetului în cursa pasivă, atunci când el trebuie să treacă peste dinţii roţii. Astfel, în cursa pasivă clichetul ar antrena roata şi ar produce deşurubarea. Rigiditatea arcului trebuie să fie mică şi pentru şi pentru a putea fi comutat, prin simpla apăsare cu degetul, pe poziţia corespunzătoare deşurubării. Unghiul la vârf al împingătorului se stabileşte în funcţie de forma clichetului. Pe desen s-a stabilit cursa s = 2,5 mm a împingătorului (săgeata arcului în funcţionare) atunci când clichetul este basculat pe poziţia de deşurubare. Se impune săgeata la montaj f 1 = 3 mm. Rezultă deformaţia maximă în funcţionare a

arcului: f n = f 1 + s

f n = 3 + 2,5 = 5,5 mm.

Se impune forţa maximă de funcţionare F n 10 N.

Arcul se va confecţiona din oţel OLC 55A STAS 795 80.

Se alege

D m = 6,37 mm < B = 13 mm, unde B este lăţimea clichetului şi

indicele arcului. Diametrul sârmei arcului este:

d =

  • D m

6,37

=

i

10

= 0,637

mm

.

Se alege sârmă RR 06, 2 STAS 893 89.

Numărul de spire active se determină cu relaţia:

i = 10

 

G d

4

 

n =

8 D

3

 

C

,

unde:

G OL = 8,5 10 4 MPa este modulul de elasticitate transversal,

m

iar C rigiditatea arcului.

 

8,5

10

4

0,6

4

= 5,667

spire.

 

n =

8

6,37

3

0,94

Se alege

un

arc

de

compresiune 0,6

 

6,37

6

STAS 12243/2 86, care

are

următoarele dimensiuni:

 

L n =

7 mm;

d = 0,6 mm; D 1 = 5,77 mm; D m = 6,37 mm;

 

D = 6,97 mm; F n = 13,4 N; C = 0,94 mm.

 

19

În continuare se calculează rigiditatea arcului cu valorile finale d, D şi n: C = F

În continuare se calculează rigiditatea arcului cu valorile finale d, D m şi n:

C =

F

n

G d

4

8,5

10

4

0,6

4

=

=

f

n

8 D

3

m

n

8

6,37

3

6

= 0,887

N

/

mm

.

Forţa maximă în funcţionare a arcului va fi: F n = C f n = 0,887 5,5 = 4,883 N. Se verifică tensiunile din arc corespunzătoare săgeţii maxime:

8 kF ◊ D n m = , unde: t 3 at d at 1,6 1,6
8 kF
D
n
m
=
, unde:
t
3
at
d
at
1,6
1,6
k = 1 +
=
1
+
= 1,16 .
i
10
8 1,16
4,883
6,37
=
=
425,413
t
3
◊ 0,6

900 MPa (STAS 893 80), iar

MPa

<

900

MPa

=

at

arcul

rezistă

la

tensiunea maximă care poate să apară. Forţa de prestrângere la montaj:

F 1 = C f 1 = 0,887 3 = 2,663 N.

Numărul total de spire:

n t = n + n r ,

unde: n r = 1,5 2 reprezintă numărul spirelor

de reazem pentru un arc cu capete închise prelucrate. Se alege: n r = 2

n t = 6 + 2 = 8 spire.

Pasul arcului:

t

=

d

+

f

n

n

+ j

,

unde:

j

0,1

d

este jocul dintre spire în stare

încărcată. j = 0,1 0,6 = 0,06 mm ; Înălţimea arcului în stare liberă:

t = 0,6 +

5,5

6

+