Sunteți pe pagina 1din 11

Consideratii teoretice Energie

Energie din Biomasa

A ceasta lucrare ofera o imagine de ansamblu a si-


tuatiei curente a bioenergiei in Europa. Sunt pre-
zentate avantajele folosirii biomasei in scopuri ener-
getice si nivelul tehnologic atins de procesele de con- Fig.1. Productia de energie in cele 25 de state ale UE in 2002 cu precizarea contributiei biomasei
versie a biomasei in energie si produse energetice. Lu-
crarea este impartita in trei capitole ce acopera resur-
sele de biomasa, procesele de conversie si produsele
energetice si ceea ce Uniunea Europeana intreprinde
pentru a stimula bioenergia (legislatie, standardizare).

1. Introducere
Biomasa, ca energie solara acumulata sub forma Fig. 2. Ciclul carbonului in natura
chimica in materia de origina vegetala sau anima-
la este una dintre cele mai pretioase si diversificata te lente, ce converteste fractia polimerilor de glucide fera plantei soliditate. Fractia de lignina actioneaza
resursa de pe pamant. Ea ofera nu numai hrana ci si intr-o compozitie chimica ce seamana cu fractia ligni- ca un liant ce tine fibrele de celuloza legate.
energie, materiale de constructie, hartie, medicamen- na. Astfel, legaturile chimice suplimentare din carbu- Biomasa prezinta multe avantaje ca sursa de ener-
te si chimicale. Biomasa a fost folosita in scopuri ener- ne fac din el ca si combustibil o sursa mai concentrata gie. Ea poate fi folosita atat pentru producerea de
getice de cand a fost descoperit focul. Termenul de bi- de energie. Toti combustibilii fosili-carbunele, pacura electricitate si caldura cat si pentru producerea unei
omasa acopera un domeniu larg de produse, subpro- si gazul natural reprezinta o biomasa foarte veche. De- game largi de produse: combustibili lichizi pentru
duse si deseuri provenite din domeniul forestier, agri- a lungul milioanelor de ani, pamantul a ingropat plan- transport, combustibili solizi si gazosi si alte produ-
cultura inclusiv cele provenite de la cresterea anima- tele si le-a transformat in acesti combustibili valorosi. se. Biomasa ca materie prima se prezinta sub diverse
lelor, precum si deseurile municipale si cele industria- Dar desi combustibilii fosili contin aceeasi constituen- forme, care se gasesc din abundenta in toate partile
le. Conform legislatiei Uniunii europene, “biomasa re- ti-hidrogenul si carbonul ca si biomasa proaspata ei nu lumii inclusiv Europa. In ultimii ani s-au dezvoltat teh-
prezinta fractia biodegradabila a produselor deseurilor sunt considerati regenerabili pentru ca ei necesita un nologii avansate de conversie a biomasei in combus-
si reziduurilor din agricultura (inclusiv substantele ve- timp foarte indelungat ca sa se formeze. tibili sau de ardere eficienta. De sigur, nu toate resur-
getale si cele animale), domeniul forestier si industriile O alta diferenta intre biomasa si combustibilii fo- sele de biomasa pot fi folosite in scopuri energetice.
conexe acestuia, precum si fractia biodegradabila din sili este facuta de impacturile pe care le au asupra Biomasa reprezinta in acelasi timp o sursa importan-
deseurile municipale si cele industriale” [1]. mediului. Cand o planta moare ea elibereaza cea mai ta de alimente, cherestea, hartie si cateva chimicale
Biomasa este considerata una dintre resursele re- mare parte din materia ei chimica inapoi in atmosfe- valoroase. Din acest motiv, folosirea in scopuri ener-
generabile de baza ale viitorului ce poate fi folosi- ra. Combustibilii fosili sunt inmagazinati in adancul getice trebuie integrata cu alte aplicatii prioritare.
ta la scara mica si mare. Ea contribuie in prezent cu pamantului si nu afecteaza atmosfera pamantului nu- Utilizarea biomasei in scopuri energetice poate
14% la consumul mondial de energie primara. Pentru mai daca ei sunt arsi. aduce beneficii semnificative sociale si economice
3/4 din populatia globului ce traieste in tarile in curs Compozitia chimica a biomasei difera multa in atat pentru zonele rurale cat si pentru cele urbane.
de dezvoltare, biomasa reprezinta cea mai importan- functie de specie, insa se poate spune ca plante- Lipsa actuala de acces la surse convenabile limitea-
ta sursa de energie. In cele 25 de state ale Uniunii le contin (15-30% in stare uscata) lignina (C40H44O6) za calitatea vietii a milioane de oameni de pe intreg
europene, sursele regenerabile de energie au contri- si carbohidrati (zaharuri sau glucide). Fractia de car- globul pamantesc, in special din zonele rurale din ta-
buit cu 6% la productia totala de energie din 2002 [1]. bohidrati consta din mai multe molecule de glucide rile in curs de dezvoltare. Cultivarea biomasei este o
tinta Comisiei Uniunii Europene este ca pana in 2010, legate impreuna in lanturi lungi sau polimeri. Cele activitate rurala, intensa, care poate duce la crearea
energia regenerabila sa aibe o contributie de 12%. doua categorii de carbohidrati reprezentative sunt de locuri de munca in zonele rurale si poate opri mi-
Circa doua treimi din energia din sursele regenerabi- (40-45%) celuloza (C6H10O5) si (20-35%) hemi-celulo- gratia de la sate la orase oferind in acelasi timp posi-
le folosite in Europa revin biomasei (fig. 1). za. Fractia de lignina consta din molecule diferite de bilitatea dezvoltarii altor industrii rurale.
Intreaga viata de pe pamant se bazeaza pe plantele cele ale glucidelor. Polimerii celulozei lungi sunt folo- Mai jos sunt date costurile viitoare estimate ale unui
verzi, care transforma dioxidul de carbon si apa din at- siti de catre natura pentru a construi fibrele care con- kWh produs prin diverse tehnologii inclusiv din biomasa.
mosfera in materie organica si oxigen folosind energia
oferita de soare. Acest proces se numeste fotosinteza. costul in 2020
Tehnologia Tendinta costului in 2050
Dioxidul de carbon din atmosfera si apa de pe pamant Euro cent/kWh
sunt combinate prin procesul de fotosinteza rezultand Pile de combustie nedeterminat reducere sustinuta
carbohidratii care formeaza elementele constitutive Producerea combinata a electricitatii si caldurii in unitati mari <3,2 reducere limitata
ale biomasei. Energia solara este acumulata prin foto- Producerea combinata a electricitatii si caldurii in unitati mici 4,0-5,6 reducere sustinuta
sinteza in legaturile chimice ale componentelor struc- Fotovoltaica 15,9-25,4 reducere sustinuta
turale ale biomasei. Cand biomasa este arsa, oxige- Turbine eoliene situate pe uscat 2,4-4,0 reducere
nul din atmosfera se combina cu carbonul din plante Turbine eoliene situate pe apa in apropierea tarmului 3,2-4,8 reducere
producand dioxid de carbon si apa. Procesul este ciclic Energie din biomasa 4,0-6,4 reducere
pentru ca dioxidul de carbon ajuns in atmosfera este Energie din combustibili fosili 4,8-7,2 nesigur
absorbit din nou de plante (fig. 2). Nucleara 4,8-6,4 reducere
In ultimele cateva sute de ani, omul a exploatat bio- Ciclu combinat cu turbine cu gaze (CCGT) 3,2-3,7 reducere limitata
masa fosilizata sub forma de carbune. Acest combusti- Ciclu combinat cu gazificare integrata a carbunelui (Coal IGCC) 4,8-5,6 reducere
bil fosil este rezultatul unei transformari chimice foar- Sursa: Balkan OPET Energy Newsletter, Issue No5, July 2002

Nr. 7(38)/2006 14
Consideratii teoretice Energie

2. Resursele de biomasa turi realizate in scop energetic, pot oferi circa 60% ca tarea, pastrarea si procesarea. Aceste plante ofe-
Principala sursa de biomasa o reprezinta lemnul. biomasa pentru producerea caldurii si electricitatii si ra biomasa ce poate fi arsa direct sau supusa trans-
Alaturi de lemn exista o larga varietate de resurse ca: 40% ca biocombustibili. Aceasta este posibila prin- formarilor termochimice sau biologice. Graul, seca-
» culturile cu scopuri energetice: tr-un bun management agricol si utilizare a terenu- ra, orzul, trestia de zahar si sfecla de zahar sunt in
» copaci cu viteza mare de crestere: plopul, sal- lui. Folosirea de terenuri improprii agriculturii pentru general convertite in etanol. Plantele leguminoase si
cia, eucaliptul; plantarea de copaci adecvati solului respectiv. Re- plante erbaceele pot fi procesate impreuna cu bale-
» culturile agricole: trestia de zahar, rapita, sfe- centele reforme agricole ale UE incurajeaza culturi- garul sau deseurile pentru obtinerea de biogaz. Plan-
cla de zahar; le destinate energeticii prin oferirea de subventii (45 tele oleagenoase sunt folosite pentru producerea de
» culturi perene: miscanthus; euro/ha), asigurandu-se astfel o suprafata de 1,5 mi- biodiesel. Exista plante care pot fi procesate pentru
» plante erbacee cu viteza mare de crestere: Swit- lioane ha. In tabelul 1 sunt prezentate pentru cateva obtinerea simultana de material celulozic si bioeta-
chgrass sau Panicum virgatum (o planta perena culturi, productiile la ha, iar in tabelul 2 sunt prezen- nol. Astfel de planta este sorgul dulce. Unele dintre
ce creste in America de Nord), Miscanthus sau tate productiile de reziduuri agricole. plantele enumerate sunt perene, iar altele sunt anu-
iarba elefant (iarba de Uganda). Lemnul este utilizat atat pentru producerea de ale, dar toate sunt potrivite unei agriculturi conven-
» reziduuri: cherestea, hartie si fibre cat si ca sursa de energie. tionale. Ambele culturi, cele destinate productiei de
» lemnul provenit din toaletarea copacilor si din Ciclul de viata normal a unui copac include o perioa- energie si cele destinate alimentatiei trebuie reali-
constructii; da de crestere rapida in inaltime urmata de o peri- zate impreuna pentru a maximiza eficienta fermelor
» paiele si tulpinile cerealelor; oada de crestere constanta in diametru, inaltime si agricole. Avantajul celor destinate energeticii consta
» alte reziduuri provenite din prelucrarea unor pro- volum. Varsta de recoltare depinde de specie, dar in in faptul ca ele nu necesita cele mai bune terenuri si
duse alimentare (trestia de zahar, ceaiul, cafea- general atinge 30-80 de ani. Circa (20-45)% din lem- nici prea multa ingrijire, apa si fertilizatori. Acest lu-
ua, nucile, maslinele). nul recoltat in fiecare an este sub forma de rezidu- cru se datoreaza faptului ca importanta este cantita-
» deseuri si sub-produse: uri, adica lemnul rezultat din toaletarea copacilor si tea si nu calitatea.
» deseurile de la prelucrarea lemnului: talas, rumegus; caderile din paduri. Pentru cateva specii de copaci Reziduurile si sub-produsele agricole sunt cele pro-
» deseurile de hartie; cu viteza mare de crestere se poate reduce ciclul de venite din prelucrarea lemnului (rumegus, talas, pla-
» fractia organica din deseurile municipale; viata la 3-15 ani. Aceste specii sunt plopul, salcia si caj, coaja, lesie rezultata din prelucrarea celulozei) si
» uleiurile vegetale uzate si grasimile animale. eucaliptul. Crearea unei scheme economice de pro- din recoltarea si procesarea plantelor alimentare (ce-
» metanul capturat de la gropile de gunoi, de la sta- ducere a energiei din biomasa lemnoasa consta in reale, trestie de zahar, ceai, cafea, orez, bumbac, arbo-
tiile de tratare a apelor uzate si din balegar. stabilirea unor sisteme logistic efective de recolta- rele de cauciuc, palmierul de cocos). Numai 20% din
Exista un potential mare de biomasa ce poate fi si re, recuperare, compactare, transport, innobilare si productia de paie poate fi folosita in scopuri energeti-
mai mult marit printr-o utilizare mai buna a resurselor stocare. Recoltarea si transportul pot avea o influ- ce, restul de productie utilizata pentru acoperirea ne-
existente si prin cresterea productivitatii culturilor. enta semnificativa asupra costului si balantei ener- voilor din sectorul agricol si altele. Balegarul este o
getice. Din acest motiv trebuie acordata atentie in alta sursa utila ce provine din sectorul agricol.
2.1. Potential si disponibilitate alegerea metodei potrivite de transport si localiza- O sursa de biomasa care nu a fost exploata-
In UE, suprafata impadurita acopera 137 milioa- rea instalatiei de conversie cat mai aproape de sur- ta pana acum o reprezinta biomasa marina, forma-
ne hectare, iar suprafata agricola reprezinta 178 mili- sa de biomasa. ta din plancton si alge. Avand in vedere volumul ma-
oane ha. Aceste resurse pot oferi, dupa ce se acope- Culturile cele mai utilizate in scopuri energetice rilor, aceasta sursa poate constitui o sursa majora de
ra necesarul de hrana si hartie 11% din totalul anual sunt cele de grau, orz, secara, trestie de zahar, sfe- energie pentru viitor.
de energie ceruta in UE. Pentru atingerea obiective- cla de zahar, plante leguminoase (lucerna sau trifoi), Deseurile solide municipale rezulta in principal
lor propuse pentru energia regenerabila pana in 2010 plante oleagenoase (rapita), plante erbacee (miscan- din activitatea domestica din gospodarii. Fiecare
este necesar pe langa exploatarea actualei resurse si thus, switchgrass). Multe alte specii au fost studia- cetatean al UE produce in medie mai mult de 500 kg
stabilirea altora noi. Noile resurse, sub forma de cul- te in ceea ce priveste optimizarea productiei, recol- deseuri pe an. Cantitatea totala produsa in UE este
de 225 milioane tone pe an. Puterea calorica a frac-
Tabelul 1. Productivitatea unor culturi.
tiei organice din deseurile solide municipale se ga-
Productia de materie uscata Productia echivalenta de petrol seste in intervalul (8000-12000) kJ/kg, ceea ce in-
Cultura
t/ha l/ha seamna circa o treime din puterea calorica a car-
30 miscanthus, sorg, sorg dulce, stuf 12 000 bunelui. Decizia asupra utilizarii acestora ca sursa
mazare, floarea-soarelui, canepa, ce- de energie este legata de politica de gestiune lo-
20 8 000
reale, papura, salcie, plop, eucalipt cala si nationala a deseurilor si de dispozitia popu-
10 rapita, hrisca, salcam 4 000 latiei spre reciclare si incinerare. Alegerea filierei
de tratare a deseurilor intr-o localitate se face ti-
Tabelul 2. Productia de reziduuri agricole. nand cont printre altele de compozitia si proprieta-
Planta Reziduul Productia de reziduu tone/tona de cultura tile acestora, de tehnologiile disponibile si de pia-
Orez paie 1,1-2,9 ta diferitelor materiale reciclabile. Intregul proces
de gestiune trebuie sa fie integrat pentru a se evita
Grau paie 1,0-1,8
conflictele intre diferitele filiere de tratare. In gene-
Porumb tulpina+stiulete 1,2-2,5
ral, deseurile cu putere calorica mare sunt folosite
Sorg tulpina 0,9-4,9 pentru producerea de caldura si electricitate. Pentru
Mei tulpina 2,0 asta, deseurile sunt fie incinerate, fie transformate
Orz paie 1,5-1,8 in combustibili solizi, lichizi sau gazosi ce pot fi mai
Secara paie 1,8-2,0 usor de transportat si folositi pentru producerea de
Ovaz paie 1,8 caldura si electricitate sau pentru alimentarea au-
Alune de pamant coji 0,5 tovehiculelor (fig. 3). Fractia biodegradabila poate fi
folosita impreuna cu alte deseuri pentru producerea
Alune de pamant tulpina 2,3
de biogaz prin compostare sau digestie anaeroba.
Mazare tulpina 5,0
Biogazul poate fi recuperat de la haldele de deseuri
Bumbac tulpina 3,5-5,0
sau produs prin fermentatia atat a deseurilor solide
Iuta tulpina 2,0 municipale dar si a namolului de la statiile de trata-

Nr. 7(38)/2006 16
Consideratii teoretice Energie

dova. Circa 52% din biogaz se gaseste in campii-


le de sud si campiile de vest. Din suprafata tota-
la a Romaniei, pentru agricultura se foloseste cir-
ca 40%, iar cea impadurita reprezinta 27%. in pre-
zent se foloseste circa 70% din resursele de lemn
de foc. Din intreaga suprafata agricola, pentru cul-
tura cerealelor se foloseste 66%, pentru culturi fu-
rajere 14% si pentru culturi tehnice 13%. Potrivit
Regiei Autonome a Padurilor ROMSILVA produc-
tia anuala de cherestea poate ajunge la 18 000
000 m3 in anul 2020, cea mai mare parte fiind uti-
lizata in constructii si industria hartiei. In tabelul
4 sunt date cele mai importante resurse de bioma-
sa din Romania.

3. Conversia biomasei
Exceptand cazurile in care arderea directa este
potrivita, biomasa bruta necesita transformarea in
combustibili solizi, lichizi sau gazosi care pot fi fo-
lositi pentru producerea de caldura, electricitate
Fig. 3. Filierele de tratare si conversie a deseurilor solide municipale. si drept combustibil pentru autovehicule. Aceas-
ta conversie se realizeaza prin procese mecani-
Tabelul 3. Compozitia masica orientativa a deseurilor solide municipale din UE. ce, termice sau biologice. Procesele mecanice nu
Materiale din hartie si carton 35 % Materiale feroase 6% sunt strict de transformare deoarece ele nu schim-
Materiale plastice 9% Materiale neferoase 1% ba natura biomasei. Exemple de astfel de procese
Textile 2% Materiale combustibile 8% sunt: sortarea si compactarea deseurilor, procesa-
rea reziduurilor de lemn in baloti, pelete si briche-
Sticla 7% Materiale necombustibile 2%
te, tocarea paielor si cocenilor, presarea semintelor
Materiale putrescibile 19% Fractia fina 11%
oleagenoase. Astfel de procese sunt folosite pen-
tru pretratarea biomasei. Arderea, gazificarea si pi-
Tabelul 4. Resursele de biomasa din Romania (FAO, FAOSTAT Database si „Forestry Information System”, 2002, www.fao.org).
roliza sunt exemple de procese termice. Ele produc,
Productia totala Productia medie
Tipul de resursa de biomasa fie caldura, fie un gaz sau lichid. Gazul poate fi folo-
tone tone/1000 ha
sit pentru alimentarea unui motor sau a unei pile de
Principalele 10 culturi agricole
combustie. Lichidul poate fi transformat mai depar-
lucerna pentru furaj 7 846 000 341 te in combustibili lichizi sau gazosi. Fermentatia si
porumb 7 777 600 338 digestia sunt exemple de procese biologice. Aces-
leguminoase (amestec pentru furaj) 6 316 667 274 tea se bazeaza pe activitatea microbiana sau enzi-
grau 5 364 014 233 matica de transformare a zaharului in etanol, sau
plante de nutret 4 678 167 203 a biomasei in combustibili solizi sau gazosi. In fig.
cartofi 3 742 300 162 4 sunt schematizate principalele directii de conver-
leguminoase pentru boabe 2 949 367 128 sie a biomasei.
trifoi pentru furaj 2 704 367 117 Cele mai folosite tehnologii de transformare a bi-
legume si radacinoase 1 244 867 54 omasei folosesc caldura.
struguri 1 170 786 51 O comparatie intre purtatorii de energie produsi
Animale numar numar/1000 ha din biomasa poate fi realizata pe baza abilitatii aces-
tora de a produce caldura, electricitate si combusti-
bovine 3 097 000 134
bili pentru motoare. Un mijloc util de comparare a bi-
pasari 69 312 000 3 009
omasei si combustibililor fosili se bazeaza pe rapoar-
porcine 6 521 000 283
tele lor O:C si H:C, cunoscut ca diagrama Van Kre-
Produse forestiere m3 m3/1000 ha vlen (fig. 5). Cu cat sunt mai mici rapoartele respec-
lemn de foc si mangal 3 152 600 137 tive, cu atat este mai mare continutul de energie al
reziduuri de lemn 243 500 15 materiei respective.

re a apelor uzate, a balegarului si a efluentilor din


agricultura si industria alimentara. Prin producerea
si recuperarea biogazului, care contine in cea mai
mare parte metan se realizeaza si reducerea emisi-
ei unuia dintre gazele cu puternic efect de sera. In
tabelul 3 este data compozitia masica orientativa a
deseurilor solide municipale din UE.
In Romania exista doua zone de distributie a bi-
omasei (ISPE SA Bucuresti, „Renewable Energy
Country Profile”, 2002). Circa 90% din lemnele de
foc si 55% din deseurile de lemn se gasesc in zona
Carpatilor si a Subcarpatilor. Circa 54% din dese-
urile agricole se gasesc in campiile de sud si Mol-

19 Nr. 7(38)/2006
Consideratii teoretice Energie

3.1. Arderea biomasei


Arderea este cea mai veche si utilizata. Eficienta
de transformare in electricitate este de 20-25%. Bi-
omasa poate fi arsa direct (asa cum este ars lemnul
pentru incalzire sau incinerate deseurile) sau arsa si-
multan cu carbunele (co-ardere). Cazanele moderne
sunt proiectate sa foloseasca co-arderea pentru a re-
duce emisiile de CO2. La proiectarea sistemului de ar-
dere se tine seama de caracteristicile combustibilu-
lui ce urmeaza sa fie folosit, de legislatia de mediu,
costul si performantele echipamentelor disponibile.
In timpul arderii, o particula de biomasa trece prin
mai multe faze, mai mult sau mai putin distincte. Mai
intai are loc uscarea, pana la temperaturi de 100C,
apoi pe masura ce incalzirea continua, are loc piroli-
za si/sau gazificarea, urmata de arderea propriu-zisa
si lichefierea.
Umiditatea limita a biomasei pentru sustinerea ar-
derii nu trebuie sa depaseasca 60% din masa. Umidi-
tatea este o proprietate a biomasei foarte importan-
ta de care depinde proiectarea instalatiei de ardere
Fig. 4. Caile de conversie a biomasei. si desfasurarea procesului de ardere.
In tabelul 5 sunt prezentate schematizat caracte-
risticile biocombustibilior masici si efectele lor mai
importante.
Biomasa este diferita de carbune in ceea ce pri-
veste continutul de materii organice si anorganice,
puterea calorica si proprietatile fizice. Fata de car-
bune, biomasa are in general mai putin carbon, alu-
miniu si fier si mai mult oxigen, silice si potasiu, are
putere calorica mai mica, continut de apa mai mare,
densitate mai mica si friabilitate redusa. Arderea bi-
omasei implica modificarea procesului de ardere in
orice instalatie, datorita compozitiei biomasei, mai
ales continutului de volatile. Puterea calorica a bio-
masei este mult mai mica decat cea a carbunelui da-
torita continutului ridicat de umiditate si de oxigen.
Este recomandat ca biocombustibili solizi ce vor fi
Fig. 5. Diagrama Van Krevelen pentru diferiti combustibili fosili. folositi in instalatiile casnice, comerciale si industri-
ale sa fie supusi unor procese de pretratare cum ar fi:
Tabelul 5. Caracteristicile combustibililor masici obtinuti din biomasa si efectele lor mai importante. spalarea, uscarea, reducerea marimii si compactarea
Caracteristica Efectul (fig. 6), pentru a se obtine o mai mare uniformitate, a
Proprietatile fizice face mai usoara manipularea si a reduce umiditatea
continutul de umiditate durata de stocare, puterea calorica inferioara, autoaprindrea, proiectarea instalatiei la un nivel acceptabil.
puterea calorica inferioara, puterea Lemnul este cel mai folosit biocombustibil solid.
utilizarea combustibilului, proiectarea instalatiei
calorica superioara Materialul brut poate avea urmatoarele forme: bus-
continutul de volatile comportamentul la descompunerea termica
teni, butuci, tulpini, frunze si ace din padure, scoar-
emisia de particule solide, manipularea cenusii, utilizarea/indepartarea cenusii,
continutul de cenusa ta, rumegus, surcele si talas din industria lemnului si
tehnologia de ardere
temperatura de topire a cenusii siguranta in functionare, tehnologia de ardere, sistemul de control a procesului
lemnul recuperat din constructii. Acestea pot fi folosi-
densitatea in vrac stocarea, transportul si manipularea combustibilului te cand este posibil direct ca un combustibil, sau pot
dimensiuni, forma manipulare, tehnologia de ardere fi procesate in forme mai usor de transportat, stocat si
granulatie uscare, formarea prafului ars cum ar fi: peletele, brichetele si praful de lemn.
rezistenta la abraziune schimbarea calitatii, segregarea Lemnul de foc este combustibil forestier in forma
Proprietati chimice de tulpina tratata sau nu de copac. Pentru manipula-
continutul de C puterea calorica superioara rea mai usoara, tulpinele sunt facute snopi prin pre-
continutul de H puterea calorica superioara, puterea calorica inferioara sarea impreuna a ramurilor in snopi avand marimi
continutul de O puterea calorica superioara egale, asemanatori unui bustean.
continutul de Cl coroziune, emisii de HCl, dioxine si furani
Peletele sunt produse prin maruntirea rumegusu-
continutul de N emisia de Nox, N2O, coroziune
lui, aschiilor, surcelelor sau a cojii de copac si presa-
continutul de S emisia de Sox, coroziune
coroziunea schimbatoarelor de caldura, reduce temperatura de topire a cenusii,
rea prafului obtinut printr-o matrita. Caldura rezultata
continutul de K in urma frecarii este suficienta pentru inmuierea lig-
formarea aerosolilor, utilizarea cenusii
reduce temperatura de topire a cenusii, coroziunea schimbatoarelor de caldura, ninei. Prin racire, lignina devine rigida si leaga mate-
continutul de Na
formarea aerosolilor rialul. Peletele au forma cilindrica sau sferica cu dia-
continutul de Mg mareste temperatura de topire a cenusii, utilizarea cenusii metrul mai mic de 25 mm.
continutul de Ca mareste temperatura de topire a cenusii, utilizarea cenusii Brichetele au forma rectangulara sau cilindrica si
continutul de metale grele emisii poluante, utilizarea cenusii, formarea aerosolilor sunt obtinute prin presarea impreuna a rumegusului,

Nr. 7(38)/2006 20
Consideratii teoretice Energie

Fig. 6. Mostre de biomasa compactata.

aschiilor, surcelelor sau a cojii de copac intr-o pre- baza analizei lor chimice. Pentru biocombustibilii so- Tabelul 6. Puterea calorica a unor combustibili solizi
sa cu piston sau surub. Continutul de energie al pe- lizi se poate folosi formula modificata a lui Dulong, obtinuti din biomasa.

letelor si brichetelor este de circa 17 GJ/tona cu un ca functie de continutul de carbon, C (%), hidrogen, Puterea calorica superioara ra-
continut de umiditate de 10% si o densitate de cir- H (%), oxigen O (%) si azot, N (%) [7]: Biomasa
portata la starea anhidra, kJ/kg
ca 600-700kg/m3. Qs = 33.500 C + 142.300 H - 15.400 O - 14.500 N, kJ/kg Tulpini de lucerna (trifoi) 18 400
in literatura de specialitate poate fi gasita si for- Coji de migdale 19 400
3.1.1. Puterea calorica a biomasei mula [6]: Tulpini de bumbac 15 800
Exista multe incercari de corelare a puterii calori- Qsanh = 349,1·Canh + 1.178,3·Hanh + 100,5·Sanh - 15,1·Nanh Coji de alune de pamant 15 700-20 00
fice cu compozitia. Celuloza are o putere calorica mai - 103,4·Oanh - 21,1·Aanh, kJ/kg
Samburi de masline 21 400
mica decat a ligninei datorita gradului mare de oxi- unde Canh, Hanh, Sanh, Nanh, Oanh, Aanh reprezinta continu-
Coji seminte de floarea
dare. Alti compusi, precum sunt hidrocarburile cu un turile in procente de carbon, hidrogen, sulf, azot, oxi- 16 120
soarelui
grad redus de oxidare fac sa creasca puterea calorica gen si respectiv cenusa raportate la starea anhidra. Tulpini de floarea soarelui 21 800
a biomasei. Puterea calorica a biomasei este strans In tabelul 6 sunt date puterile calorifice superioare Coji de nuci 21 100
legata de continutul de lignina. astfel, puterea calori- ale celor mai utilizati combustibili solizi.
balegar 14 800
ca superioara pentru o proba uscata si lipsita de ce-
Mangal 31 800
nusa se poate calcula cu relatia [7]: 3.1.2. Probleme ce apar la arderea biomasei in cazane
Deseuri vegetale 12 600
Qs = 88,9 · (LC) + 16.821,8, kJ/kg Tehnologiile de ardere a biomasei prezinta cate-
Paie de grau 17 200-18 900
unde (LC) reprezinta continutul de lignina raportat va probleme. Cele mai importante tin de murdari-
Paie de orez 15 200
la starea uscata si lipsita de cenusa, %. rea si coroziunea suprafetelor de schimb de caldu-
Coji seminte de orez 15 500-19 800
Puterea calorica superioara a biocombustibililor ra. Zgurificarea si murdarirea reduc schimbul de cal-
Lemn 15 500
poate fi calculata in functie de continutul de carbon dura al suprafetelor si cauzeaza coroziunea. Coroziu-
Tulpini de porumb 15 700-16 200
fix, Cf (%) cu formula [7]: nea si eroziunea duc la scurtarea duratei de viata a
Stiuleti de porumb 17 400
Qs = 196 Cf + 14.119, kJ/kg echipamentelor. Depunerile sau murdarirea suprafe-
In literatura au fost dezvoltate formule de estima- telor este provocata de materia anorganica prezen- Tulpini de tutun 16 400 (7% umiditate)

re a puterii calorifice pentru combustibilii din diferi- ta in biomasa ce arde. Sodiul, Na si potasiul, K co- Coarde de vita de vie 16 500 (7% umiditate)
te materiale ligno-celulozice si uleiurile vegetale pe boara temperatura de topire a cenusii si prin urmare Ramuri de mar 15 200 (7% umiditate)

21 Nr. 7(38)/2006
Consideratii teoretice Energie

este intensificata depunerea de cenusa pe tevile ca-


zanului. Calciul, Ca si magneziul, Mg fac sa creasca
temperatura de topire a cenusii. Siliciul, Si se poate
combina cu K producand silicati cu temperatura redu-
sa de topire in particulele volatile. Acest proces este
important pe de-o parte in evitarea sinterizarii/aglo-
merarii si topirii cenusii pe gratarul de ardere sau in
stratul fluidizat instalatiilor de ardere si pe de alta
parte in impiedicarea zgurificarii cenusii pe suprafa-
ta schimbatoarelor de caldura. Paiele de cereale si
iarba au un continut ridicat de K, Cl si sulfati si re-
dus de Ca. Arderea cojilor de migdale este insotita
de murdarirea si corodarea puternica a suprafetelor
de schimb de caldura. Desi acestea au un continut ri-
dicat de metale alcaline, continutul lor in clor si sulf
este redus fata de alti combustibili. Potasiul si sodiul
combinate cu clorul si sulful au un rol determinant in
mecanismul de corodare. Aceste elemente se evapo-
ra in timpul arderii formand cloruri ce se condensea-
za pe tevile schimbatoarelor de caldura si reactionea-
za formand sulfati si eliberand clorul.
Clorul are o functie catalitica asupra reactiei de oxi-
dare a tevilor schimbatoarelor de caldura, in special la
temperatura redusa (100-150°C). Combustibilii ce pre-
zinta un raport molar S:Cl mai mic de 2 provoaca coro-
ziunea deoarece in acest caz se formeaza clorurile me-
talelor alcaline. Volatilizarea urmata de condensarea
metalelor volatile duce la formarea de cenusa zbura-
toare de dimensiuni mai mici de 1μm (aerosoli) ce este
greu de retinut in instalatiile de filtrare. Depunerea de
cenusa pe suprafetele de schimb de caldura la arde-
rea biomasei poate avea loc intr-o masura mai mare
sau mai mica decat la arderea carbunelui. La arderea
amestecului de biomasa si carbune, depunerea de ce-
nusa are loc intr-o masura mai mica decat la arderea
numai a unuia dintre combustibili. Aderenta si durita-
tea depunerilor la arderea biomasei sunt mai ridicate
decat cele de la arderea carbunelui.
Instalatiile de ardere in strat fluidizat circulant sunt
potrivite pentru rearderea cenusii, pentru ca ele sunt
flexibile la schimbarea combustibilului si produc cenu-
sa fara combustibil nears. Continutul ridicat de carbon
nears in cenusa reduce stabilitatea chimica a cenusii
si mareste foarte mult volumul cenusii, ceea ce face
sa creasca costul de manipulare, transportare si de-
pozitare a cenusii. Pentru a diminua aceste efecte, ce-
nusa trebuie recirculata in vederea rearderii sau tre-
buie imbunatatit procesul de ardere. Rearderea cenu-
sii duce la reducerea emisiei de NOx cu 20%, dar si la
cresterea emisiei de CO la circa 100-140ppm. Cantita-
tea de cenusa recirculata trebuie sa fie redusa pentru
a evita cresterea tendintei de coroziune in cazan. Be-
neficiile economice ale instalatiilor de ardere in start
fluidizat circulant se rezuma la costul redus al combus-
tibilului si manipularii cenusii. Cenusa rezultata poate
fi reciclata si folosita drept nutrient pentru terenurile
impadurite. Cenusa zburatoare de la arderea biomasei
in strat fix are un continut ridicat de carbon nears si de
aceea nu este potrivita reciclarii directe. Instalatiile de
ardere in strat fix produc o cenusa zburatoare cu pes-
te 50% carbon nears.
Coroziunea preincalzitorului de aer este provo-
cata de prezenta speciilor higroscopice in depu-
neri (in particular cloruri ale fierului) ce sunt supu-
se unor variatii largi de temperatura determinate de
functionarea intermitenta a instalatiei. S-a obser-

Nr. 7(38)/2006 22
Consideratii teoretice Energie

vat ca metalele alcaline in general si potasiul cu so-


diul in particular au reactivitate mai mare in cenusa
combustibililor obtinuti din biomasa decat in cenu-
sa carbunilor. In comparatie cu depunerile genera-
te in timpul arderii carbunelui, depunerile rezultate
la arderea biocombustibililor sunt mai dense si mai
greu de inlaturat. Coroziunea de inalta temperatu-
ra a suprafetelor de schimb de caldura se datorea-
za prezentei clorului in cenusa depusa. Continutul
in clor al cenusii scade brusc cu cresterea continu-
tului in sulf si de aceea la arderea simultana (co-ar-
derea) biomasei cu continut ridicat de Cl si redus de
S cu carbune ce contine S rezulta depuneri cu con-
tinut redus de Cl, ceea ce faciliteaza controlul N2O.
In concluzie se poate spune ca fenomenul de coro-
dare depinde de continutul de Cl, de metale alcali-
ne si S in combustibil.
In tabelul 16 sunt prezentate schematizat proble-
mele pe care le ridica prezenta unor elemente in bi-
ocombustibilii solizi, precum si posibilitatile tehnolo-
gice de remediere a acestora.
Fig. 7. Schema arderii in trepte.
3.1.3. Tehnologii de ardere
Principalele tipuri de instalatii de ardere a bioma- » procesul de ardere este continuu si stationar, spre deo-
sei sunt urmatoarele: sebire de arderea obisnuita, care este nestationara, ci-
clica determinata de alimentarea cu combustibil;
» oprirea alimentarii cu aer face ca arderea sa in-
ceteze spre deosebire de arderea obisnuita, unde
dupa intreruperea alimentarii cu aer se continua
degajarea volatilelor cu evacuarea lor din came-
ra de ardere;
» exploatarea si controlul sunt mai facile.

Focarele cu gratar, care in general au o pute-


re de 20 MW t sunt folosite pentru arderea bio-
masei cu continut mai mare de umiditate si ce-
nusa si de dimensiuni variabile, dar nu prea mici.
Pot fi arse amestecuri de biocombustibili pe baza
de lemn dar nu si amestecuri ale acestora cu pa-
iele datorita diferentei dintre caracteristicile de
ardere, umiditate si temperatura de topire a ce-
nusii. Arderea se realizeaza in trepte (fig. 7). Tur-
bulenta in camera primara, de ardere a mangalu-
lui, trebuie sa fie mica pentru a asigura un strat
cu material incandescent stabil. Turbulenta in ca-
mera secundara de ardere trebuie sa fie ridicata
pentru a asigura o amestecare corespunzatoare
intre gazele combustibile si aerul secundar. Func-
tioneaza bine si la sarcini reduse de pana la 25%
prin controlarea aerului primar. Gratarul poate fi
racit cu apa.
In fig. 8 este prezentata o instalatie de uz casnic
de incalzire ce foloseste arderea inversa a lemnelor
de foc. Arderea inversa, adica curgerea gazelor de
ardere de sus in jos prin stratul de ardere si cu ali-
mentarea aerului atat deasupra gratarului cat si sub
acesta este tot mai folosita in instalatiile casnice da-
torita avantajelor pe care le prezinta:
» reducerea emisiilor de compusi organici vo-
latili;

23 Nr. 7(38)/2006
Consideratii teoretice Energie

Fig. 9. Compozitia calculata a gazului rezultat din reactia


Fig. 8. Instalatie casnica de ardere cu gratar fix. la echilibru dintre biomasa si aer.

Focarele cu alimentare inferioara, ce reprezinta o arderea biomasei se realizeaza intr-un focar separat transportarii prin conducte datorita densitatii energe-
tehnologie ieftina si sigura pentru instalatii pana la iar gazele de ardere rezultate sunt trimise in caza- tice scazute. Gazificarea cu oxigen produce un gaz cu
6MWt sunt destinate arderii combustibililor cu conti- nul de abur pe carbune, sau cand biomasa este ga- putere calorica mai mare (10000-18000kJ/m3N, pute-
nut redus de cenusa si de dimensiuni mici ca: pelete, zificata separat, iar gazele combustibile alimenteaza re calorica superioara), care este potrivit pentru o dis-
rumegus si talas. Alimentarea cu combustibil se face camera de ardere a carbunelui. Eficienta arderii bio- tributie limitata cu ajutorul conductelor si pentru utili-
pe la partea inferioara a camerei de ardere cu ajuto- masei in cazul co-arderii este de 34% ca si la arde- zarea ca gaz de sinteza (amestecul format din CO, H2 si
rul unui transportor elicoidal. rea carbunelui. Utilizarea biomasei in ciclurile combi- urme de CO2 obtinut prin curatirea gazului de gazogen).
Instalatiile de ardere in strat fluidizat sunt folosi- nate cu instalatie de gazificare se face cu o eficien- Acest gaz mai poate fi produs si prin gazificare piroli-
te inca din 1960 pentru arderea deseurilor solide mu- ta de 35-45%. tica sau cu abur, caldura necesara procesului fiind asi-
nicipale si industriale. Camerele de ardere sunt verti- Tratarea gazelor de ardere a biomasei este simi- gurata prin arderea produsului auxiliar-carbonul intr-
cale de forma cilindrica cu pereti refractari sau ecra- lara gazelor de ardere a carbunilor. Emisiile de NOx un reactor secundar.
nati. Aceste instalatii folosite pentru biocombustibili sunt controlate prin tehnici de ardere. Pentru elimina- Gazificarea se poate aplica biomasei cu continut
pot depasi puteri de 30MWt. Biomasa este arsa intr- rea SOx nu sunt necesare masuri secundare, deoare- de umiditate mai mic de 35%.
o suspensie formata din gaz si materialul inert gra- ce prin arderea biocombustibililor nu se produce asa Gazul de sinteza poate fi convertit in alti combusti-
nular al stratului (nisip, alumina, olivina si dolomita) mult SOx ca la arderea carbunelui. Deoarece emisii- bili mai valorosi, chimicale sau materiale. Procesul Fis-
in care aerul de ardere este insuflat pe la partea in- le de cenusa si funingine pot duce la formarea aero- cher-Tropsch converteste gazul de sinteza in combus-
ferioara. Sistemele cu strat fluidizat sunt flexibile in solilor sunt necesare masuri suplimentare de curati- tibili lichizi pentru transport. O varietate de procese ca-
ceea ce priveste combustibilii. Arderea in strat flui- re a gazelor de ardere. talitice pot transforma gazul de sinteza intr-o mare nu-
dizat este tot mai folosita deoarece materialul inert mar de chimicale sau alti combustibili si produse.
din stratul fluid, care reprezinta 90-98% din ames- 3.2. Gazificarea biomasei Gazificarea cu aer este tehnologia cea mai utiliza-
tecul material inert-combustibil actioneaza ca un re- Procesele de gazificare pot fi privite ca si conver- ta deoarece sunt evitate costurile si pericolele asoci-
gulator termic ce compenseaza variatiile continutu- sia prin ardere, dar la care participa mai putin oxigen ate producerii si utilizarii oxigenului aferente gazifi-
lui de umiditate si mentine constant fluxul de caldu- decat la ardere. In functie de raportul dintre cantita- carii cu oxigen, precum si complexitatea si costul re-
ra produsa si calitatea gazelor. De asemeni, mediul tea de oxigen ce intra in reactie si cea necesara arderii actoarelor multiple de la gazificarea pirolitica sau cu
ofera avantajul unei bune amestecari si al unui trans- complete, denumit raport echivalent, se poate calcula abur, unde sunt necesare doua reactoare.
fer termic intens, ceea ce confera conditii uniforme compozitia gazului produs (fig. 9). Pentru un raport sub Gazul de sinteza poate fi transformat la presiune
de ardere cu un coeficient de exces de aer mic (1,1- 0,1, procesul se numeste piroliza si numai o mica par- ridicata folosind catalizatori (pentru pastrarea rapor-
1,2 pentru stratul recirculant si 1,2-1,4 pentru stratul te din energia chimica a biomasei se regaseste in ga- tului stoechiometric optim dintre reactanti) in biome-
stationar). In ciuda arderii la temperatura relativ re- zul produs, restul regasindu-se in carbonul si biouleiul tanol (CH3OH). Eficienta conversiei gazului de sinteza
dusa, regula “trei T” (temperatura, timp de rezidenta produs. Daca raportul este cuprins intre 0,2 si 0,4, pro- in biometanol este de circa 85%, iar cea a intregului
si turbulenta) pentru o ardere de inalta calitate este cesul se numeste gazificare. Aici are loc transferul ma- proces incluzand conversia biomasei prin gazificare
bine respectata, eficienta arderii fiind de 99-100%. xim de energie de la biomasa la gazul produs. este de 40-45%. Biometanolul are aceeasi cifra octa-
Temperatura trebuie mentinuta sub 800C pentru a Gazificarea termochimica este procesul de conver- nica ca si bioetanolul, dar puterea calorica este mai
se evita sinterizarea in strat. Controlul temperaturii sie prin oxidare partiala la temperatura ridicata a ma- mica (18.000 kJ/kg). Totusi eficienta motorului func-
se face prin recircularea gazelor de ardere sau prin teriei ce contine carbon, ca biomasa sau carbunele, cu tionand cu biometanol este mai mare cu 20% fata de
injectie de apa. formarea unui gaz denumit gaz de gazogen, “gaz cu cel ce functioneaza cu benzina. Biometanolul poate fi
Co-arderea biomasei cu carbunele in cazanele putere calorica medie” (MHV gas) sau “gaz de calita- folosit in amestec cu benzina in motoarele Otto nor-
proiectate pentru carbune este tot mai utilizata pen- te medie”. Acest gaz contine CO, CO2, H2, CH4 si can- male sau in motoare Otto si Diesel modificate, cum
tru ca se folosesc investitiile si infrastructura asoci- titati mici de hidrocarburi mai grele ca etanul si ete- ar fi motoarele cu aprindere prin scanteie functio-
ate centralelor termoelectrice cu combustibili fosili na, apa, azot (daca se foloseste aerul ca agent de oxi- nand cu biometanol vaporizat, vaporizarea realizan-
si in acelasi timp se reduc emisiile de poluanti (SOx, dare) si diferiti contaminanti precum particule mici de du-se cu caldura preluata de la agentul de racire a
NOx etc.) si de gaze cu efect de sera (CO2, CH4, N2O). cocs, cenusa, gudroane si uleiuri. Oxidarea partiala motorului. Biometanolul este mai toxic si mai agresiv
Instalatiile existente de ardere a carbunelui pot folo- poate fi realizata utilizand aer, oxigen, abur sau ames- pentru materialul motorului fata de bioetanol.
si pe langa carbune pana la 10% biomasa fara nici o tecuri ale acestora. Gazificarea cu aer produce un gaz
modificare. Co-arderea poate fi directa atunci cand cu putere calorica redusa (4000-7000 kJ/m3N, putere 3.3. Piroliza biomasei
se realizeaza arderea biomasei impreuna cu carbu- calorica superioara), care este potrivit pentru utiliza- Piroliza reprezinta descompunerea termica ce are
nele intr-o camera de ardere si indirecta atunci cand rea la cazane, motoare si turbine, dar nu este potrivit loc in absenta oxigenului. Este primul pas in procesele

Nr. 7(38)/2006 24
Consideratii teoretice Energie

amestec cunoscut ca E85. Costurile suplimentare ne-


de ardere si gazificare. Este cunoscuta de sute de ani unde: CBU – costul biouleiului, lei/GJ;
cesare construirii unui astfel de motor flexibil la com-
ca tehnologia de producere a mangalului si a unor chi- Cl – costul lemnului folosit pentru piroliza, lei/(tona
bustibil reprezinta 150€. Folosirea de catre autovehi-
micale. Au fost propuse mai multe cai si mecanisme. de lemn uscat);
cule a bioetanolului duce la reducerea emisiilor polu-
In fig. 8 este prezentat un model de piroliza a celulozei M – cantitatea de lemn uscat folosita pentru pro- ante. Folosirea amestecului format din 85% bioetanol
cu caile si posibilitatile de maximizare a produselor. ducerea de bioulei, t/h. si 15% benzina reduce emisia de gaze cu efect de sera
Biouleiul nu este mult utilizat din urmatoarele motive: cu 60-80% comparativ cu folosirea numai a benzinei.
» costul este mai mare cu 10-100% decat al com- Amestecul de 10% bioetanol si 90% benzina duce la
bustibililor fosili; reducerea emisiei cu pana la 8%. Reducerea emisiilor
» disponibilitatea este limitata; depinde de materia prima din care a fost realizat bioe-
tanolul. Amestecul cu 10% bioetanol produs din zahar
face sa se reduca emisiile cu numai 4%.
Bio-ETBE (etil-terto-butil-ester) este un combustibil
ce se obtine din bioetanol, are cifra octanica de 112 si
poate fi amestecat cu benzina in proportie de pana la
Produsele obtinute prin diferite procedee de piroli- » lipsa standardelor si calitatea schimbatoare inhi- 17%. Bio-MTBE (metil-terto-butil-ester) este un com-
bustibil ce se obtine din biometanol si are proprietati
za a biomasei sunt date in tabelul 7. Se poate observa ba utilizarea larga;
asemanatoare cu bio-ETBE.
cum temperatura si timpul de rezidenta influenteaza » nu este compatibil cu combustibilii conventionali;
Fermentatia materiei bogate in carbohidrati cu aju-
productia de mangal, produse lichide sau gazoase. » utilizatorii nu sunt familiarizati cu biouleiul;
torul bacteriilor anaerobe sau a algelor verzi la 30-80°C
Tabelul 7. Produsele pirolizei biomasei.
» necesita manipulare speciala. poate produce hidrogen, in special in lipsa luminii. Prin
Desi cele mai multe procese de piroliza sunt pro- procesul ce foloseste fermentatia la intuneric se produce
Produsul
iectate pentru producerea biocombustibililor, hidro- H2 si CO2 combinat cu alte gaze ca CH4 sau H2S, in functie
Procesul % din biomasa uscata
genul poate fi produs in mod direct prin piroliza rapi- de biomasa folosita si de reactiile din proces.
Lichid Mangal Gaz
da, daca temperatura este ridicata si timpul de rezi- Digestia anaeroba este un proces ce are loc in absen-
Piroliza rapida
temperatura moderata 75 12 13
denta a fazei volatile este suficient. ta oxigenului, prin care o populatie mixta de bacterii cata-
timp de rezidenta mic Uleiul produs prin piroliza poate fi separat in doua frac- lizeaza scindarea polimerilor din materia organica cu for-
Carbonizarea tiuni in functie de solubilitatea in apa. Fractia solubila in marea unui gaz, numit biogaz, continand in principal me-
temperatura redusa 30 35 35 apa poate fi folosita pentru producerea de hidrogen. tan si dioxid de carbon si mici cantitati de amoniac, hidro-
timp de rezidenta mare gen sulfurat si mercaptani ce sunt corozivi, otravitori si au
Gazificarea 3.4. Procese biochimice de conversie a biomasei miros pronuntat. Procesul are loc in mai multe etape (fig.
temperatura inalta 5 10 85 Principalele procese biochimice de conversie a bio- 9). Mai intai are loc descompunerea intr-un mediu nu ne-
timp de rezidenta mare masei sunt fermentatia si digestia anaeroba. aparat anaerob a materialului biomasic complex de catre
Fermentatia este folosita pe scara larga in diferite o populatie eterogena de microorganisme. Aceasta des-
tari pentru producerea de bioetanol (C2H3OH) din tres- compunere cuprinde hidroliza materialului celulozic la glu-
Cea mai folosita metoda este piroliza rapida. Aceas-
tie de zahar, sfecla de zahar, grau sau porumb. Fermen- cide simple (utilizand enzimele produse de catre microor-
ta consta in incalzirea rapida a biomasei la temperatu- ganisme drept catalizator), a proteinelor la aminoacizi, a li-
tatia cuprinde urmatoarele etape: biomasa este zdrobi-
ra bine controlata de circa 500°C urmata de racirea pidelor la acizi grasi, a amidonului si ligninei la compusi
ta si amidonul convertit in zaharuri de catre enzime, apoi
foarte rapida (<2sec) a volatilelor formate in reactor. zaharurile sunt convertite in bioetanol de catre drojdie aromatici. Rezultatul primei etape este o biomasa solubila
Ofera avantajul unic al producerii unui lichid ce poate (un organism ce secreta enzime catalitice) si in final se- in apa, cu o forma chimica mai simpla, potrivita pentru eta-
fi acumulat si transportat. Aceasta metoda desi este in pararea si purificarea bioetanolului prin distilare. Din- pa urmatoare. In a doua etapa are loc inlaturarea atomilor
dezvoltare cunoaste deja mai multe configuratii. tr-o tona de boabe de porumb uscat se obtin circa 450 l de hidrogen ai materialului biomasic (conversia glucidelor
Cele mai folosite tipuri de reactoare sunt cu strat de bioetanol. Reziduul solid al procesului de fermenta- in acid acetic), inlaturarea gruparii carboxil a aminoacizi-
fluidizat stationar sau cu curgere globulara, strat flu- tie poate fi folosit ca hrana pentru animale, iar in cazul lor si scindarea acizilor grasi cu masa moleculara mare in
idizat circulant, con rotativ, strat miscator sub vacu- trestiei de zahar, reziduul poate fi folosit drept combus- acizi grasi cu masa moleculara mica, obtinandu-se din nou
um si tip Auger. tibil in cazane, materie prima pentru gazificare sau pen- ca produs final acidul acetic. Aceste reactii sunt reactii de
tru producerea placilor fibroase. fermentatie realizate de catre bacteriile acidofile. Pentru
Biouleiul produs prin piroliza este miscibil cu apa
Conversia prin fermentatie a biomasei ligno-celulo- desfasurarea optima este necesar un pH=6-7, dar pentru
si este format din mai multe substante chimice or-
zice cum ar fi lemnul si plantele erbacee este un pro- ca acizii deja formati reduc pH-ul solutiei este necesara
ganice oxigenate. Principalele caracteristici ale bio- ces mai complex datorita prezentei polizaharidelor cu corectarea pH-ului prin adaugare de CaO. In a treia etapa
uleiului sunt: molecula mare si necesita hidroliza acida sau enzima- are loc formarea biogazului (amestec de metan si dioxid de
» culoare brun inchis tica inainte ca glucidele rezultate sa treaca in bioeta- carbon) din acid acetic, printr-un set de reactii de fermen-
» putere calorica 17 000kJ/kg nol prin fermentatie. tare realizate de catre bacteriile metanogene. Aceste bac-
» aciditate �� pH2,5 Motoarele cu aprindere prin scanteie normale pot terii necesita un mediu strict anaerob. Toate procesele pot
» densitate 1200kg/m3 functiona cu benzina amestecata cu bioetanol in pro- avea loc intr-un singur container, dar separarea lor pe eta-
» miros puternic portie de 15%. Pentru utilizarea bioetanolului pur este pe face sa creasca eficienta. Primele doua etape pot dura
» miscibilitate nemiscibil cu hidrocarburile necesara modificarea acestora. Motoarele modificate cateva ore sau zile, iar ultima etapa cateva saptamani, in
» viscozitate creste in timp pot functiona cu amestec ce pot atinge 85% bioetanol, functie de natura materiei prime.
» volatilitate scade in timp
Tabelul 8. Raportul carbon-azot pentru diferite materiale.
Datorita complexitatii si naturii biouleiului acesta are
Materialul Raportul C:N Materialul Raportul C:N
unele proprietati mai putin comune (depunerile, creste-
Reziduuri de trestie de zahar (dupa
rea viscozitatii, scaderea volatilitatii si separarea faze-
Namol de la ape uzate 13:1 extragerea sucului) 150:1
lor in timp). De aici rezulta necesitatea imbunatatirii ca- Balegar de vaci 25:1 Plante marine 80:1
litatii biouleiului. Aceasta poate fi facuta prin metode fi- Urina de la vaci 0,8:1 Fan de lucerna 18:1
zice: retinerea mangalului prin filtrare, emulsionarea cu Fecale de porci 20:1 Iarba 12:1
hidrocarburi, aditie de solvent si metode chimice: reac- Urina de la porci 6:1 Tulpini de cartofi 25:1
tie cu alcooli si dezoxigenare catalitica. Deseuri de la fermele de gaini 25:1 Sucul de la silozuri 11:1
Costul biouleiului poate fi calculat cu relatia [22]: Resturi menajere 6-10:1 Deseuri de la abatoare 3-4:1
Rumegus 200-500:1 Trifoi 2,7:1
Paie 60-200:1 Lucerna 2:1

Nr. 7(38)/2006 26
Consideratii teoretice Energie

Pentru ca digestia sa aiba loc trebuie indeplinite putin de 10% materie uscata) si cealalta foloseste ba- » Directiva 2000/76/EC (incinerarea deseurilor);
anumite conditii. Activitatea bacteriilor este inhibata legar solid (50-80% materie uscata). In ambele cazuri » Directiva 2001/77/EC (promovarea producerii elec-
de prezenta sarurilor ale metalelor, penicilinei, sulfu- are loc descompunerea produsa de bacterii in conditii tricitatii din sursele regenerabile de energie);
rilor solubile, sau a amoniacului in concentratie mare. aerobe. Bacteriile necesare procesului sunt acidofile » Directiva 2001/80/EC (limitarea emisiilor pentru cativa
Raportul numarului atomilor de carbon din materialul (producatoare de acid lactic) si se gasesc in mod nor- poluanti ai aerului de la instalatiile mari de ardere);
ce urmeaza a fi transformat si de azot trebuie sa fie mal in balegar, cu conditia ca reziduurile antibiotice ce » Directiva 2003/87/EC (stabilirea unei scheme pen-
sub 15. Prea mult azot duce la otravirea bacteriilor cu ucid bacteriile au fost retinute dupa unele tratamen- tru comercializarea permiselor de emisii de gaze cu
amoniac, iar prea putin azot duce la dezvoltarea insu- te veterinare. Procesele implicate in compostare sunt efect de sera);
ficienta a culturii de bacterii si la productia scazuta foarte complicate, dar se stie ca descompunerea car- » Directiva 2003/30/EC (promovarea biocombustibili-
de biogaz. Pentru fiecare tip de biomasa corespunde bohidratilor are loc cu producere de caldura. O insta- lor sau a altor combustibili reinoibili pentru transport).
un anumit raport C:N (tabelul 8). Amestecarea bioma- latie de compostare a balegarului fluid consta dintr-un Aceasta este instrumentul EU de promovarea a com-
sei poate fi uneori dezavantajoasa din punct de vede- container cu insuflare uniform distribuita de aer proas- bustibililor cu zero emisii de gaze cu efect de sera (car-
re al productiei de biogaz. Paiele si rumegusul ar tre- pat peste balegar si un canal de iesire a aerului incal- bon-neutral). Aceasta directiva prevede ca pana in
bui amestecate cu materiale ce au un raport C:N re- zit spre un schimbator de caldura. Un exemplu de va- 2010 o cota de 5,75% din totalul de combustibili din
dus, cum ar fi urina provenita de la fermele de anima- riatie a temperaturii balegarului lichid cu temperatu- transporturi utilizati in UE sa fie reprezentata de bio-
le sau lucerna/trifoiul. ra exterioara este prezentat in fig. 10. Energia necesa- combustibili. Fiecare stat membru UE are obligatia de
Digestia materialului celulozic necesita o durata de ra vehicularii aerului (sub forma electricitate) reprezin- a raporta anual Comisiei Europene masurile luate pen-
timp mai mare. La inceput sunt necesare cateva luni ta circa 50% din caldura obtinuta. Producerea de cal- tru promovarea biocombustibililor si cota de biocom-
pana cand se atinge compozitia optima a bacteriilor. dura in cazul balegarului solid este similara primului bustibili pusi pe piata in anul anterior.
Desi viteza de reactie este redusa, recuperarea de caz. Temperatura in mijlocul gramezii de balegar solid » Directiva 2003/96/EC (restructurarea cadrului comu-
energie este similara digestiei balegarului. poate fi mai mare datorita capacitatii calorice mai mici nitar cu privire la impozitarea electricitatii). Aceasta
Reziduurile digestiei anaerobe sunt foarte buni fertili- a balegarului solid. Aerul poate fi ventilat de ventila- stabileste nivelul minim al accizelor pentru combus-
zatori. Substantele organice insolubile sunt facute solubi- toare asezate sub gramada si pentru mentinerea cana- tibilul auto folosit in scop industrial sau comercial,
le, iar azotul este fixat de catre microorganisme. lelor de trecere prin gramada si eliminarea umiditatii pentru combustibilul pentru incalzire si pentru elec-
Prin digestia anaeroba a deseurilor lichide proveni- este necesara rearanjarea periodica a gramezii. Extra- tricitate. Ea exprima faptul ca atata timp cat legile
te de la fermele de animale, populatiile patogene din gerea caldurii este mai dificila, iar energia necesara Comunitatii Europene nu stabilesc obiective obliga-
acestea sunt reduse. Din aceste motive, digestia ana- vehicularii aerului este mai mare decat in cazul bale- torii, statele membre pot excepta biocombustibilii de
eroba este aplicata larg in procesul de curatare a na- garului lichid. Daca aerul insuflat este insuficient poa- taxe sau pot aplica o taxa redusa.
molului rezultat la tratarea apelor uzate, fie direct na- te avea loc stoparea procesului de compostare inainte Legislatia ofera o baza solida pentru atingerea
molului, fie dupa cresterea algelor pe namol pentru a sa se extraga maximum de caldura. obiectivelor ambitioase ale UE. In 2004, productia
creste potentialul de fermentare. Extractia mecanica este un proces de conversie fo- combinata de biocombustibili in cele 25 de state ale
Biogazul are un continut energetic de circa losit pentru producerea de ulei din semintele diverse- UE a fost de 2,4 milioane tone pe an (80 1015 J/an).
22.000 kJ/m3N, deci este un gaz de calitate medie. lor plante, cum ar fi rapita, bumbacul, alunele de pa- Prin atingerea obiectivelor de mai sus, contributia bi-
Pentru producerea biogazului prin digestie anaero- dure. In urma extractiei se obtine nu numai ulei dar si ocombustibililor va creste cu inca 17 milioane tone pe
ba se poate folosi namolul provenit de la tratarea ape- un reziduu solid, care este utilizat ca hrana pentru ani- an (796 1015 J/an) pana in 2010.
lor uzate, iarba si orice cultura agricola, balegar si de- male. Pentru producerea unei tone de ulei sunt nece-
seuri agricole si alimentare, inclusiv cele de la abatoa- sare trei tone de seminte de rapita. Uleiul vegetal a
fost folosit drept combustibil in motoarele Diesel inca
Standarde
re, restaurante, magazine alimentare si deseurile din in-
Fara standarde nu vor exista reguli care sa guverne-
dustria farmaceutica. Biogazul mai poate fi extras de la din 1900, cand Rudolf Diesel a demonstrat functiona-
ze compozitia si calitatea biocombustibililor si prin ur-
rampele de gunoi, unde acesta se formeaza spontan si rea unui motor Diesel cu ulei de arahide.
mare nu va exista piata. Existenta standardelor simpli-
daca nu este colectat poate provoca probleme de mediu Pentru a putea fi folosit in motoarele Diesel conventi-
fica comunicarea intre ofertantii si cumparatorii de bio-
pentru ca este un gaz cu puternic efect de sera. onale, uleiul vegetal mai trebuie procesat in primul rand
combustibili, permite ca echipamentele si combustibi-
In mod uzual, biogazul este folosit aproape de locul pentru a-i reduce viscozitatea. Cel mai utilizat proces este
lii sa fie proiectati fiecare pentru celalalt, asigura ca bi-
in care este produs. Principalele utilizari sunt producerea transesterificarea (producerea esterului) uleiurilor vege-
ocombustibilul oferit sa intruneasca cerintele tehnice,
de caldura, electricitate si combinat caldura si electrici- tale utilizand alcool in prezenta unui catalizator. Pe langa
furnizeaza utilizatorilor unelte de determinare a valorii
tate. Principalul avantaj al biogazului fata de ceilalti bio- uleiurile vegetale mai pot fi folosite si grasimile animale.
economice a biocombustibilior oferiti.
combustibili este ca poate fi ars direct in orice instalatie Pentru fiecare 100 unitati de biodiesel produse prin acest
De dezvoltarea standardelor europene pentru bio-
de ardere a combustibililor gazosi. El poate fi de asemeni procedeu se mai obtin 11 unitati de glicerina ca produs
combustibili se ocupa Organizatia Europeana pentru
injectat in conductele retelei de alimentare cu gaz natu- auxiliar. Glicerina se foloseste la producerea unor produ-
Standarde (CEN) sub mandatul Comisiei Europene.
ral. In plus, biogazul poate fi folosit la autovehicule adap- se precum sunt cremele de maini, pasta de dinti si lubri-
Standardele europene pentru utilizarea biodieselu-
tate sa functioneze si cu gaz. Stocarea biogazului se poa- fiantii. Biodieselul mai poate fi obtinut si prin presarea la
lui drept combustibil auto si combustibil pentru incalzi-
te face in recipienti realizati din materiale zeolitice. Bene- rece a semintelor de rapita, dar acesta are utilizari limita-
re au intrat in vigoare din 2003. Sunt in curs de elabo-
ficiile de mediu rezultate prin inlocuirea benzinei si a mo- te si nici glicerina nu mai este produsa ca produs auxiliar.
rare standarde pentru utilizarea bioetanolului in ames-
torinei cu biogaz sunt considerabile. Pentru a fi injectat in Biodieselul poate fi folosit in stare pura sau in amestec cu
tec cu benzina si pentru biocombustibilii solizi.
conductele de gaz natural sau folosit la autovehicule este motorina in motoarele Diesel normale.
necesara inlaturarea dioxidului de carbon din biogaz. Prin Utilizarea biodieselului are mai multe avantaje ce
spalare cu jet de apa se elimina CO2 pana la 90%. Aceas- pot fi grupate in strategice (cresterea independentei Concluzii
ta permite obtinerea biometanului sub presiune din bio- energetice a tarilor importatoare de petrol prin reduce- A fost descris potentialul existent de folosire a bi-
gaz ce poate fi folosit la autovehicule. rea importului), economice (cresterea interesului pen- omasei ca sursa de energie in UE. Exista diferite tipuri
Prin digestie anaeroba poate fi produs si hidroge- tru produsele agricole) si de mediu (biodieselul este de biomasa ce poate fi convertita printr-o diversitate de
nul. Se obtin 0,6 pana la 3,3 molecule de hidrogen din- biodegradabil, calitatea aerului se imbunatateste prin procese in produse utile. Multe dintre aceste procese
tr-o molecula de glucide, in functie de bacteria utiliza- reducerea emisiilor de oxizi de sulf, dioxid de carbon, sunt deja bine dezvoltate, iar altele sunt in dezvoltare.
ta. Bacteriile termofilice, ce opereaza la temperaturi de hidrocarburi si particule solide). Principalul dezavan- Exista o dorinta a UE si a statelor membre de a permite
pana la 70°C, dau o productie mai mare de hidrogen de- taj al biodieselului, in prezent este costul de produc- largirea productiei si utilizarea energiei produse din bio-
cat cele care opereaza la temperatura mediului ambi- tie mai mare decat al motorinei. masa in viitor. In 1997, UE a stabilit obiectivul de a pro-
ant. Productia poate fi marita daca se folosesc bacterii duce 12% din necesarul de energie pe baza resurselor
fototropice (isi realizeaza nutritia cu ajutorul luminii so- 4. Legislatia europeana regenerabile, mai ales pe seama biomasei. Intre timp au
lare) ce convertesc acidul acetic in hidrogen. Pe langa reglementarile individuale ale statelor fost facuti pasi pentru a sprijini realizarea acestui obiec-
Digestia aeroba sau compostarea este procesul membre UE referitor la combustibili si deseuri, exista tiv. A fost desfasurata o cercetare de succes pentru dez-
prin care se obtine direct caldura din balegar si mai cateva directive europene ce acopera si biomasa, proce- voltarea si imbunatatirea proceselor, reducerea costuri-
rar din reziduuri ale biomasei. Doua forme ale com- sele de conversie si produsele ei. Acestea sunt: lor si sprijinirea dezvoltarii standardelor. Au fost luate
postarii sunt folosite, una foloseste balegar fluid (mai » Directiva 1999/31/EC (depozitarea deseurilor); un numar mare de masuri legislative. Cu toate acestea,

Nr. 7(38)/2006 28
Consideratii teoretice Energie

analizele recente au aratat ca dezvoltarea este inca len-


ta pentru realizarea obiectivului de 12% pana in 2010.
Obiectivul UE de a produce 12% din necesarul de ener-
gie din energia regenerabila a fost introdus prima data
de Comisia Europeana in Cartea Alba “Energy for the
future: renewable sources of energy”, COM(97)599, pu-
blicata in 1997. In comunicatul Comisiei Europene ca-
tre Consiliul si Parlamentul European “The share of Re-
newable Energy in the EU”, publicat in mai 2003 sunt
analizate realizarile din sectoarele individuale. Se recu-
noaste ca utilizarea efectiva a bioenergiei in viitor va
depinde de interactiunile potrivite dintre toate politicile
asociate, cum ar fi cele pentru energie, agricultura, de-
seuri, dezvoltare rurala, mediu, taxe fiscale si piata. Ac-
tiunile viitoare de incurajare a utilizarii tot mai largi a bi-
oenergiei vor cuprinde toate aceste domenii.
Biomasa va constitui principala sursa de energie re-
generabila a UE. Comisia Europeana a stabilit in 2005
Planul de Actiune pentru Biomasa, pentru a asigura
promovarea bioenergiei prin actiuni la nivel european,
national si regional. Planul va co-ordona si optimiza
mecanismele financiare ale Comunitatii Europene, va
redirectiona eforturile si va elimina obstacolele in uti-
lizarea biomasei in scopuri energetice.

Bibliografie
[1]. EUROPEAN COMMISSION - EUR 21350 – BIO-
MASS - Green energy for Europe, Luxembourg:
Office for Official Publications of the European
Communities, 2005, http://publications.eu.int.
[2]. Demirbas A., Recent advances in biomass con-
version technologies, Energy Edu Sci Technol
2000;6:19–41.
[3]. Demirbas A., Sustainable cofiring of biomass
with coal, Energy Conversion and Management
2003;44:1465–79.
[4]. Demirbas A., Combustion characteristics of diffe-
rent biomass fuels, Progress in Energy and Com-
bustion Science 30 (2004) 219–230.
[5]. Demirbas A., Potential applications of renewable
energy sources, biomass combustion problems in
boiler power systems and combustion related en-
vironmental issues, Progress in Energy and Com-
bustion Science 31 (2005) 171–192.
[6]. Tillman DA., Biomass Cofiring: the technology,
the experience, the combustion consequences,
Biomass Bioenergy 2000; 19:365–84.
[7]. Van Loo S. and J. Koppejan, Handbook of Bio-
mass Combustion and Co-firing, Twente Univer-
sity Press, 2002.
[8]. Chum H.L., Overend R.P., Biomass and renewable fu-
els, Fuel Processing Technology 71, 2001, 187–195.
[9]. McKendry P., Energy production from biomass
(part 1): overview of biomass, Bioresource Tech-
nology 83, 2001, 37–46.
[10]. McKendry P., Energy production from biomass
(part 2): conversion technology, Bioresource Te-
chnology 83, 2002, 47–54.
[11]. McKendry P., Energy production from biomass
(part 3): gasification technology, Bioresource Te-
chnology 83, 2002, 55–63.
[12]. Bent Sørensen, Renewable Energy. Its physics,
engineering, use, environmental impacts, eco-
nomy and planning aspects, Third Edition, Else-
vier Science, 2004.
[13]. Meng Ni, Dennis Y.C. Leung , Michael K.H. Le-
ung, K. Sumathy, An overview of hydrogen pro-
duction from biomass, Fuel Processing Technolo-
gy 87 (2006), pp. 461 – 472.

Ion V. Ion, Catedra de Termotehnica si Masini Termice,


Universitatea „Dunarea de Jos” din Galati
Ion Dana-Ioana, Grupul scolar „Elena Doamna” din Galati

Nr. 7(38)/2006 30