EVALUARE

GRUIA FLORENTINA
STAGIAR ANUL II
FORMATOR: D-NA CIUHUREANU ALINA

Ex. 121. Ce semnificatie are coeficientul de volatilitate al actiunilor

unei intreprinderi asupra valorii acesteia?
 Beta reflectă riscul de piaţă al societăţii emitente. Nu există motive în
a considera că acest parametru trebuie sa fie constant în timp. Din contră, în
funcţie de deciziile pe care societatea le ia, riscul de piaţă al acesteia va
varia. Astfel, creşterea ratei de îndatorare a societaţii va creşte riscul
financiar şi implicit riscul de piaţă măsurat prin beta. Adoptarea unor
proiecte de activitate riscante, de către societate, va duce la creşterea riscului
acesteia. A considera că întreprinderea emitentă a titlului are aceleaşi
caracteristici de la o perioadă la alta este valabil numai dacă aceste perioade
sunt foarte apropiate. Pe perioade lungi societaţile nu vor mai avea aceeaşi
structură financiară, aceeaşi parte din piaţă sau aceeaşi tehnologie. În
consecinţă ele nu vor mai avea aceleaşi perspective privind beneficiile.
Altfel spus, coeficientul beta care măsoară riscul de piaţă, nu va avea motive
sa fie constant pe perioade mari de timp.
β = coeficient care semnifica volatilitatea actiunii intreprinderii de
evaluat.Conform teoriei moderne a portofoliilor, β este elementul central
pentru că el măsoară riscul sistematic al acelui titlu sau portofoliu.El
exprima si masoara sensul si marimea abaterii rentabilitatii actiunilor
intreprinderii fata de marimea abaterii rentabilitatii actiunilor pe piata
(ramura) din care face parte intreprinderea. În funcţie de valoarea pe care o
ia acesta, acţiunile se pot împărţi în mai multe categorii :
- acţiuni cu volatilitate unitară: variază în acelaşi sens şi în aceeaşi
proporţie cu piaţa; achiziţionarea unei astfel de acţiuni presupune expunerea
investitorului exact la riscul pieţei ;
- acţiuni cu volatilitate subunitară (nevolatile): variază în acelaşi sens
dar într-o proporţie mai mică ca piaţa; expunerea la riscul pieţei este mai
mică, ele fiind acţiunile „defensive”;
- acţiuni cu volatilitate supraunitară (volatile): variază în acelaşi sens
dar într-o proporţie mai mare ca piaţa; sunt acţiunile „ofensive” care
amplifică variaţia pieţei şi sunt atractive când se anticipează o tendinţă
ascendentă a pieţei .

Cu ajutorul coeficientului de volatilitate se determina costul capitalului

propriu in baza relatiei: Ccp = Rn+(Rr-Rn) x ß

Ex. 125. Prezentati si explicate 4 corectii ce pot fi aduse rezultatelor

din bilantul contabil pentru determinarea capacitatii beneficiare:

Capacitatea beneficiara inseamna atitudinea unei intreprinderi de a

genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in conditii de motivare si de
 gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o
schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitatii
capitalurilor care finanteaza intreprinderea
. Etapele determinarii capacitatii beneficiare sunt:
- studiul rezultatelor trecute
- examenul previziunilor
- mixajul elementelor rezultate din primele doua etape in scopul
desprinderii capacitatii beneficiare

Corectii ce pot fi aduse rezultatelor din bilantul contabil pentru

determinarea capacitatii beneficiare:
1. amortismente – se inlatura orice exces de amortizare si se adauga
orice insficienta de amortizare, referinta constituind-o fie legea fiscala fie
standardele profesionale emise de expertii tehnici;
2. salarii si asimilate salariilor- insuficientele sau exagerarile trebuie
adaugate sau eliminate, referinta constituind-o standardele si studiile
effectuate de experti in munca si protectia sociala;
3. stocuri – se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe
intreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la inceput si sfarsit
de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul
contabil;
4. profituri si pierderi exceptionale – se retin numai acele profituri care
provin din operatiuni obisnuite, cere se reproduc in mod systematic in
viitor

Ex.129. Ce sunt efectele sinergice si ce influenta au asupra valorii

unei tranzactii?

Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror

rezultate sunt superioare celor reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor
individuale. De exemplu produsele obtinute de o intreprindere cu productie
integrata.
Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror
rezultate sunt superioare celor reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor
individuale. Printr-un diagnostic bine executat se pot descoperi toate
complementaritatile din activitatea intreprinderii si se pot ajusta rezultatele
financiare