NE V O R B E $ T E

PARINTELE CLEOPA

6
Cane lipSrita cu binecuvantarea I.P.S.

DANIEL

Mitropoliiul Moldovei §i Bucovinei

Edijie ingrijita* de
A r h i m a n d r i t I o a n i c h i e B&lan

E d i ^ i a a II»a

EDITURA MANASTIRHA SIHASTR1A

2004
Descrierea CIP a CUVA
Bibliotecii Nationale NT
a Romaniei CLEOPA INAIN
ILIE, TE
ARHIMANDRIT
Nc vorbe§tc Continuand
parintcle Clcopa / seria Ne
Arhim, Clcopa I!ic. vorbe§te
Ed. a 2-a. - Vanatori- PaVintele
Neami : MSnastirea
< icopa.
SihSstria, 2001 14
binecunoscuta in
vol.
ISBN lara §i chiar peste
973- hotare, litia, cu
86836- ajutorul lui
2-9 Vol. Dumne/.eu, aparc
6. - acum §i al ■>aselca
2004. - volum> fiind mult
ISBN a§tcptat de iubttorii
973- de Ihisios, preo^i,
86896- cSlugSri $i
1-9 crcdincio§i.
Aecst numar
281.95(047.53) cuprinde teme
diferite, de la celc
*U* nuanta
dogmatics, la tcme
cu caracter moral,
Canonic, misionar
§i liturgic. mantuire. In accst
Ca do obicei, fel M H I U I dintrc
sfaturilc cititori i$i
Arhimandritului imbogityesc
Cleopa I ho nu sunt cuno$tintelc rcli-
de data recent^, gioasc eitind accstc
majoritatca dintrc volume $i primesc
clc fiind rostitc §i raspunsuri potrivitG
inregistratc pe la numcroasele lor
cascte, acum intrebari.
aproape Cuvanlul
20 de ani. dulec §i popular al
Dar, cum P&rintelui Cleopa,
pana acum aceste dentil povestirii
cuvinte binecunoscut
duhovnicc§ti nu an tuturor, ca §i
mai fost publicate, mcmoria \,\
cle prezintS un dcosebita,
deosebit intcrcs captiveaza pe cititor
pentru credincio^ii $i fac ca scrierile
de toate varslelc, Picacuvio$ici sale
insctali (Jo adevfir s5 fie foartc
§i ravnitori pentru
capitate.
6____________CUV Arhimandritul Clcopa
A NT INAINTE________________________________
Ilic, alaturi de alii
Pe buna duhovnici rcnumiji
dreptatc, din manSstirile
noasirc, face o bunului nostru parinte
importania misiunc sufletesc sj rugcltor
ortodoxa Tn tara, din catre Hristos, la varsta
ce in cc mai lovita de sa dc 86 dc ani.
sectc ?i grupari S3 nc rugam
anarhicc dc tot fclui. Mantuitorului Hristos
Pcntru aceca suntem si Preacuratci Sale
datori sa multumim Maici ca sa intarcasca
lui Dumnezeu ca ne- drcapta credinta in
a binccuvantat cu lume, sa ne
acesti parinji cu multi ocrotcasca (ara si
fii duhovnicesti. Biserica $i sa
Volumul de ingaduie inca
fata se fnchcic, in Panntelui Clcopa sa
mod providential, cu mai ramana1 cu noi.
un frumos cuvant
rostit la trapeza
Manastirii Sihastria,
Tn seara zilei dc 1 Arhimandrit
martie 1998, la Ioanichie Balan
ISsatul sccului de
Postul Mare. Acest
cuvant poate fi S
considerat pe drcpt f
cuvant un adevarat a
testament n
duhovnicesc al t
a
4
M 0
a
n d
a c
s
t m
i u
r c
e c
n
S i
i c
h i
a 9
s
t M
r a
i r
a t
S i
f e
i
n 1
t 9
i 9
i 8
 DREAP a adcvarului!
TA Biserica este Trupul
CREDI lui Hristos, cum zicc
NTA marelc Apostol
Pavel, al c*irui Cap
Auzim cste Tn ccruri.
intotdcauna in ("ci ce s-au rupt
Simbolul Credinlci, de Biserica sj au
cfi noi, ortodoc§ii, trccut la vrco soctS
crcdem Intru Una oarccare. n-au
Sfanta, mantuire Tn veeii
Sobomiceasca si vccilor, macar ile-ar
Aposiolcasca face oricc fapia
Biscnca. Una, nu o buna! Pentru ca
suta. Baga|i dc acelasi apostol a
scama! Vai sj amar spus: Credinta este
de cei care s-au moarta fara fapte si
desparjit dc Biserica faptele farci dreapta
lui Hristos. Nu credited sum
cxisla o mie de moarte!
biserici! Una cste: Sfantul Eft-em
Biserica Sirul /ice: Cand
Sobomiceasca mintea a para sit
Ortodoxa* Tn scopul blagocestiei -
inlrcaga lume! Cei adica al dreptei
cc s-au despartit de eredintc -, toate
Biserica nu au faptele bune nu mai
mantuire. Biserica folosesc. §i lachirii
estc stalp si Tntarire cei din India si
bonzii 51 yoghinii
 postesc 51 se roaga, dreptarul acesta si
dar pcntru cine? peste tot alesul lui
Pcntru satana, nu DumftezeUt adica cei
pcntru Hristos. Nu ce umbla Tn drcapta
prime$te Dumne/eu credinta. Nu este
nici o fapta buna, mantuire afara de
daca nu se face Biserica! Hiserica-i
dupa dreptarul Trupul lui Hristos. la
Ortodoxiei. sil va dau o pilda:
Au/.i ce spune lata ca accxt copac.
marelc Apostol sfi zicem ca este
Pavel? Pace peste tncarcat cu
cei ce vor umbla cu
X NE VORBE$TE c5 El cstc Capul
roadc pana in varf, Bisericii. En sum
sau cu flori; $i buciunnd vifei si voi
deodata o ramura" a suntefi ramurile.
lui se rupc si cade Toata mladita care
pc pamant, ramane Tn bucium,
Incarcata de flori aducc road5 multa\
sau de roadc. Sa-mi §i aceca care se
spunc|i mic, mladija rupc si cade din
accea mai poate bucium, se taie -
rodi? Mai poate zice - si In foe se
fnflori mai departe? arunca. Asa este cu
Nu! Dar la ce-i oricinc s-a rupt dc
buna? Se usuca si in Biscrica. In general,
foe se arunca. orice secta ar fl,
care s-a rupt de
Hristos a spus
 Biscrica. este sortita cale nu vine Duhul
focului celui vesnic, Sfant Tn su 11 etui
Nu mai arc seva omului, decal numai
Duhului Sfant! si numai pe calca pc
Hristos este care a aratat-o
trunchiul, este Hristos.
corpul copacului. El Hristos le
a dat Duhul Slant Tn spune Apostolilor:
Biscrica Sa prin Nu voi M-afi ales
puncrca maini-lor. pe Mine, ci Eu v-am
Toli apostolii au fost ales pe voi. Oare
episcopi. si ei, prin cand alcge
puncrca mainilor, au Dumnc/cu, poate sa
sfinjit al|i episcopi, greseasca? Cine stie
cum au fost Tit, inimile si rarunchii
Timotei, Filimon si fiecaruia mai bine
ceilal(i. Prin puncrca ca Dximnczeu?
mainilor, arhiercu! Cand a ales El 12
trimite mai departe, apostoli si alii 70.
prin succcsiunea apoi alesi sunt! J?i
apostolica, Duhul nu numai ca i-a ales,
Sfant peste toti dar le-a dat man
preotii si diaconii, puteri si privilcgii la
iar preotul, dupa ce acc$ti alesi ai Sai.
a pnmit Duhul Slant Ca nu la tot omul si
la hirotonie, prin la tot scctarul a dat
celelalte Tainc Hristos putere sa
cuvenitc lui, lege si sa de/.lege
sfin[cstc pc loti
crcdinciosii. Pe alia
___________ propovaduiasca. $i
PARINTELE le-a spus: Intru
CLEOPA____9 numele Meu draci
pacatele lumii sau veti scoate si In
sa boteze sau s5 limbi noi vefi grai.
faca minuni sau sa $i tnai departe, lor
scoata dracii sau sa le-a dat putere sa
faca alte semne! faca minuni, lor le-a
Nu! Acestor 12 dat putere SS
Apostoli, pe care I-a prcdice si tot lor, la
ales, le-a spus: Stafi Apostoli, le-a dat
in lerusalim, pand putere sa* lege sj sa
vd veti hnbraca cu dczlcgc pacatele
putere de sits! Pana lumii. Ce zice
a venit Duhul Sfant Sfantul Hvanghelist
Tn chip de limbi de loan? A suflat
foe si i-a imbracat asupra lor si le-a
cu putere. zis: Luafi Duh
Ce spun ncbunii Sfant! Carora veti
de penticostali, ca ierta pacatele, se
au botezul cu Duhul vor ierta for si
Sfant? Anatema carora le vefi tine,
acestci parcri vorji (inute! (20.
blestcmatc! Numai 22).
Apostolii au Botezul Deci numai prin
cu Duhul Slant si cu Biserica se poate
foe, c3 lor li s-a dat face icrtarea
putere saprcdice, sa pacatelor; numai
Tnveje si sa Biserica are putere,
prin preotii si
 arhiereii sai, sa lege mantuire, fara prcot
si s:i dezlege nu este iertarc si
pacatele lumii. Nu dezlegare! Fara
va Tnsclati de harul prcojiei si al
ncbunii aceia, care arhieriei nu cstc
va Tnvata ca pot ei Biserica, ca zice
ierta pacatele a fara Sfantul Ciprian:
dc preot si dc Kara arhierei,
cpiscop! Niciodata Biserica nu este
sa nu credeji Biserica, si fara
minciunile lor! preot, crestinul nu
Hristos a dat se poate numi
putere Apostolilor crestin.
Sai, si Apostolii, Deci. lineti-va
prin puncrea de Biscrica lui
mainilor. au dat Hristos, care de
putere la episcopi si 2.000 de ani
la prcoti. Deci fara stapane§te miliarde
preot nu cstc de suflele! Nu iesi|
1 N PARI
0
NTE
LE
CLE
OPA
11
din COrabia in valurile iadului
manmirii! Nu v5 .si sa va para ca va
bagati tn luntre mantuiti afara dc
sparlc si va aruncati Biscrica! Cine estc
afara de Hristos, Eli, Eli, lama
acela cslc afara dc sabahtanil
Biscrica! Cine este Dumnezeul Men,
afarS de Bisericfi, Dumnezeul Meu.
acela estc afara de dc cc m-ai lasat? Ce
Hristos! Pentru ca inscamna; m-ai
Biscrica csic Trupul lasatl Dogmatica
Iui Hristos, Sfantului loan
ramancti in Hristos, Damaschin
ramane|i in spunc: ,,Nu Hristos
„buciumul vitci", in era Cel lasat. El era
trunchiul $t trupul imbracal cu firea
lui Hristos, care noastra, acum pc
cste Biserica, si nu cruce, ca Mijlocitor.
va inselafi ca" mai Daca Hristos
estc manluirc afara estc dc o fiinja cu
dc Biscrica! Tatal. cum putca sa
Dumnezcu sa v3 Se desparta de
ajute. Amin. flinta lui
Dumnezeu? Noi
eram cei desparpji;
CELE noi eram cei lasaji.
DOUA Luand asupra Sa
F I R I IN faja intrcgii lumi,
HRISTOS intreaga fire
omencasca era
Ajungand sa imbracata in lisus
vorbim despre Hristos, caci purta
patimile Domnuhu, firea noastra.
sa vedem care estc Mantuitorul
talcuirea cuvintelor; poarta asupra Sa
patimile firii cclci mie? Paharul
neprihanitc. Dc mdntuirii voi lua...
accca a rostit Inscamna sa
cuvantul accsta al pnmim cu dragoste
psalmistulu!. nu al paharul suferin(ei.
Lui, cu glasul N-ap citil o
nostru, al intrcgii
carte, Adeverirea
omeniri. Ce-a zis
Dtihul Sfant cu o Sfintei Invieri?
mic dc ani mai l-'oarte frumoasa.
inaintc in Psallire, a Zicc c3 atunci cand
repctat Hristos pc a batut in poarta
cruce. iadului Arhanghclul
Cand a zis Mihail, a fost de
Hristos: Doamne, doua ori porunca:
de este cu putintd Ridicafi boieri
sa freacd acest porfile voastre si va
pahar, ne-a tnva^at ridicafi porfile cele
paharul ascultarii. vesnice! Mihail a
Ce voi rdspldti fost eel dintai care
Donmului pentru a batut in portile
toaie cdte mi-a dat iadului. §i satana
inlrcaba din iad:
Cine-i acesta
Imparatul slavei?
lar el raspunde:
Domnul eel tare in
razbol.
A doua oara a
batut Arhanghelul
Gavriil, care era cu implinesc
Mantuitorul. proorociile lor pc
Ridicafi boieri Golgota.
porfile voastre nu le Isaia. care a
deschidep, ci profept nasterea
ridicati-le cu tot cu Mantuitorului din
stalpi, din radacina fecioara: laid,
-, sa intre Imparatul fecioara va lua in
slavei! pdntece. a profejit
Dar satana sj de patima: si cu
intreaba iara§i: rana lui noi toll ne-
Cine-i acesta am vindecat, ...ca
Imparatul slavei? - era Om Care Intru
Domnul puterilor. durere a pdtimit.
acesta este Care stia sa rabde.
Imparatul slavei! Cand L-a vazut c3
Atunci s-a luminat, sufcra, a zis: „N-am
a intrat Mantuitorul spus eu despre
Hristos in iad si a Mesia in profetia
prcdicat 30 dc ore mea?"
Evanghelia, cum Cand a vazut
/ice in Penticostar, ca-i da otct pe
pentru cei care-L cruce. David a
astcptau si nu-L spus: „Eu inainte cu
vazusera, pentru o mie de ani am zis:
popoarcle care nu- Dat-au spre
L cunoscusera. mdncarea meajiere
Atunci, in iad, si m-au addpat cu
tofi proorocii otef\
aratau cum se Cand I-au
 impuns in coasts, eu: Vedea-vor
Proorocul Osic a pe care l-au
zis: „N-am spus
12 NE VORBE$TE curand: „Voi spuneji
prin Duhul Sfant, dar
impunsT'1 Cand i-au
cu sunt care L-am
luat hainele sj apoi
atins cu mana, in
aii tras sor^i ostasji
Iordan, §i L-am
pentru camas.a care
marturisit: lata
era (csuta dc Maica
Miehd ltd Dumnezeu
Domnului, sa n-o
Care ridica pdcatele
imparta ca era foartc
lumii. Eu sunt de
frumoasa §i era
care a spus Proorocul
Jesuit dintr-o bucata,
Zaharia; Glasul ceiui
Proorocul David a
ce striga in pustie,
zis: „Ce-am spus eu
gatiti calea
cu o mie dc ani
Domnului. Eu am
inaintc? Impartit-au
venit inaintc, L-am
hainele Mele lorusi
vazut, L-am pipait §i
$i pentru camasa
§tiam ca vine".
Mea au aruncat
La porfilc
sorf?\
ia_dului, cand a venit
Fiecare spunea
Mantuitorul §i au
ceva. J?i atunci s-a
strigat ca* vine
Implinit ce-a spus
ImparatuI siavei,
fiecare prooroc de
zice ca diavolul a
Hristos. Dar vine
inccput Set
Sfantul loan
vorbeasca cu cei mai
Botczatorul, caruia-i
mari ai lui: „Taci, ca-
taiase capul dc
 i om, pentru ca in pultnfa, sa treaca
Gradina Ghetsimani paharul acesta, daca
se temea dc moarte. nu,
Daca ar fi fost
Dumnezeu, nu s-ar
fl temut de moarte".
Dar satana eel
batran le spunea
cclorlalli draci:
„Suntet.i prosti! El
pe voi v-a ?n$elat,
ca sS nu stiji pana in
clipa invicrii cinc-i
El. El Se facca ca Sc
leme, ca om, ca sa
va in$cle pe voi".
Daca S-ar fi
temut, nu primea
paharul de la Tatal.
Dar El a vrul sa
mcarga pc calea
ascultani: Fie voia
Ta! Ca in capul
carfii scris este: Am
venit sa far voia Ta!
§i la patima n-a vrut
sa fie semef, sa mlrc
in sufcrinla fara
ascultarc. Tot cu
ascuitare. De este cu
___________ pentru ce M-ai
PARINTELE lasat? Ca §i cum S-
CLEOPA____13 ar fi desparjit de
fie voia Ta! §i Tatal.
accasta ca sa nc Dar n-a fost a§a!
tnvcjc pe noi El pe cruce a
ascultarea, cand luat fa|a inlregii
vom intra $i noi in lumi, c3 era
celc mai mari ispite imbracat cu firca
§i grcut&|i sa nc noastra. Acum
lasam in voia mijloce^te cu
Domnului: sangelc Sau pe
..Doamne, fie voia cruce; „Doamnc, Eu
Ta". Eu ma fcrcsc sunt in firca
ca om, ma pazese, omencasca, care Tc-
dar, daca este voia a suparat pe Tine!
Ta, vreau sa fac Eu sunt Noul
ascuitare s,i mcrg Adam, Eu strig in
pe drumul
locul vechiului
ascultani.
Adam: De ce M-ai
Ascuitare pana la
moarte §i moarte lasat?" Sfantul loan
pe Cruce. Damaschin spunc:
Cand era pe „Noi cram cci
cruce a strigat; Eli. lasaii, nu El; ca
Eli, lama Dumnezeu nu putca
sabahtani. Adica: sa fie lasat, ca era
Dumnezeuf Meu, Dumnezeu din
Dumnezeul Men, Dumnezeu, nascut
§i ncfacut". „Dc ce ai lasat,
Noi eram Doamne, zidirca
lasaii, ca Hristos Ta?" Toata firca
era cu doua llri omeneasca era
acum pc cruce: era lasata din cauza
cu dumnczeirea §i grc$clii lui Adam.
cu omenirea. §i El mijlocc^te in
Patimea omenirea Trupul Sau acum, in
§i era adusa jcrtfa ultimelc clipe ale
omenirea Noului vielii, pentru
Adam pentru intreaga lume. Pe a
intreaga lume si noastra fa(a, lacand-
Hristos ramane o a Sa, o duce jcrtfa
mijlocilor pc cruce catrc Tatal, caci M-
pentru fa{a intrcgii ai lcisat\ adica de
lumi, cand a /.is: ce M-ai parasit? Era
Eli. Eli, lama cuvantul omenirii,
sabahtani. al intrcgh lumi!
14__________NE Vancouver, in
VORBE$TE Canada. Unul din
subieetc era:
A vcnit la mine o „l)umnczeu-Barbat".
maica do la Cauta in
Manastirea Moldo- Dogmatical Accasia
vita. trimisa dc este partea tcandrica
Inaltul Antonie, cu a lui lisus Hristos, ca
cinci subicctc, pe Dumnezeu nu se
care trcbuia sa lc descopera lumii de la
prcgatcasca pentru o Tnccpul si pana la
intrunire la sfarsit Tn pcrsoana
feminina, ci in dumnczcieste si
barbat. omeneste, in tot
§i Dumne/cu timpul vtejii Lui.
teandric sc uneste cu Bunaoara cand
omul barbat. cu era in Vitavara si le-a
flinja omencasca de spus la apostoli:
barbat, si alunci se Lazar a murit ft ma
face Dumnezcu- hucur ca n-am fost
Barbat. Astfcl Qcolo. $i atunci cand
Dumnezcu activeaza ajunge in Betania,
in lume ca icse Marta inainte:
Dumnezeu-Barbat si Doamne, dacci erai
ca Barbat- Tu aid, nu tmtrea
Dumnezeu. Lazar, fratele nostru.
Toata activitatca Dar Mantuitorul a
lui Dumnezcu in lacnmat, ca iubea .si
lume este si pe Lazar 51 pe celc
dumnezeiasca $i doua surori. ca erau
omeneasca. Cand credincioasc. $i
plangc pentru Lazar. ziccau oamcnii: Vezi
plangc ca om. Lupta cat 11 iitbea pe el, ca
care a fost la Sinodul a tacrimat!
IV F.cumcnic cu Dar Lil plangc
monofizi(ii, ca ci ca om, ca cine nu
desparteau la Hristos plange dupa prietenul
Urea dc ipostas. Dar lui iubit? „Va arat ca
Sflnjii Paring au plang ca om, nu ca
venit cu atatea Dumnezeu, ca
argumentc din Dumnezeu nu
Evanghelie, ca plange". Dar, cand a
Hristos lucreaza si ajuna acolo, a
Tntrebat: Unde l-ati ____________
pus? Doamne, mi PAR1NTELE
patent sa intrant. ca- CLEOPA '__15
i mort de patru zile
Aici sc vedeau
si miroase! Si a
strigat: Lazare, vino cele doua lucrari,
afaral. dupa patru omenirea $i
zile. dumnezeirca lui
lisus Hristos. Aici ca
om plangc, dincolo
ca Dumnezeu II
chcama afara. „Sa va
aral Bu, ca in Mine
nu-i numai omenire!
Bu sunt Ccl care dau
viafa la toate
vieluitoarelc de sub
cer".
Aici arata Sfinfii
Parinti celc doua
lucrari in lisus
Hristos, omenirea si
dumnezeirca. Dar in
catc locuri din Sfanta
Evanghelie se arata
cele doua firi ale lui
lisus Hristos! Cand
zicc la Tnmultirea
painilor ca om:
Mild-Mi este de
popor, ca sunt ca A avut grija de
oile care n-au ci. Hi au vcnit
pastor, ii era mila, ca pentru cuvantul Lui.
de trei zile mergeau „Ei au venit sa
dupa El sa ascultc ascultc cuvantul si
cuvantul. Cei ce-L sa cautc imparafia
cauta pe Domnui nu ccrului. Eu sunt
se var lipsi de tot dator, ca Dumnezcu,
binele, sa am grija de cele
Dumnezeu avea cc lc irebuic ca
grija, ca stia ca sunt oameni". A luat
flamanzi. /iceau painile, le-a
Apostolii: Doamne. binccuvatat si le-a
da dntmul poporului dat sa lc imparts.
sa mearga prin sate, Ai vazut, ca om
ca mor defoame! ii este mila de
Trei zile sunt de popor, iar ca
cand au venit. Ce lc Dumnezeu
zice Mantuitorul? inmultcste painile.
J)ati~/e voi de In Gr&dina
mdncare! Hraniji-i Ghctsimani, ca om,
§i voi cu cuvantul firea omencasca sc
lui Dumnezcu". Caci tcmea dc patimi, sc
cuvantul lui infricosa de chinuri,
Dumnezeu este si ca El era Dumnezcu
hrana si painc si apa si stia cc ar sa
si roua si rau si viata suferc. Pana la urma
si toate, cum spunc vedea loate si durcri
Stantul Maxim si chinuri si toatc,
Marturisitorul. toate.
 Ca om sc tenic, invie din niorii.
ca Dumnezeu Rabda toate si sc
biruicste moartea si jertfeste pentru
I<> NE VORBE$7'E ANTAREA
mantuirea tntrcgii PARINTE
lumi. §i arata cele
doua lucrari si doua LUI
vofn{e si doua" firi ? CALIOPIE
n Hristos, impotriva APETRI
monofizijilor.
Aici lucreaza (t Mai 1978)
Dumnezeu cu partca
Lui tcandrica, $i nu sc Dumnezeu a facut
arata in El niciodata trei lumi. Una este in
gen feminin. $i ccruri. Acolo este
dincoacc sc unestc cu numai lumina, numai
omul, nu cu ftiflJS bucune, numai
fcmeiasca\ ci cu firea cantarc. nuinai
barbatului, si este mangaicrc, numai
Dumnezeu-Barbat si vesnicic. numai
dupS fiinta desfatarc si tot cc vrci
omeneasccl si dupa pentru fiintcle
firca dumnczciasca\ rationale.
Aici pe pamant
este o lumc
CUVANT Tnvrastata, o lume
schimbacioasa. Aici
LA tincrctea este
INMORM imprcunatS cu ba-
tranejea; saracia, cu
bog^ia; bucuria, cu ispitirii. in acest loc
Tntristarca; viata, cu de
moartea, si orice vom
voi, toatc le gasim
amcstccatc.
lar dincolo de
mormant, in lumca
cea de dedc-subtul
pamantuliu este
numai scarba, numai
munca, numai
chinuri, numai
Iacrima, numai
durcre, numai
intristarc §i numai
vesnicic Tn celc grclc
si dureroase.
Preasfantul sj
prcabunul nostru
Dumnezeu, Care ;i
bincvoit sa
binecuvintczc neamul
omenese sj sa se
inmultcasca pe acest
pamant, Care, pentru
grcseala primilor
nostri protoparinti, a
izgonit pe om aici, in
accasta vale a
plangcrii si a
____________ Deci, asa si iubitul
PARINTELE nostru irate,
CLEOPA____17 Protosingbclul
lamurire si de Caliopic. care a fost
pregatire pentru botczat in numele
Prcasfmtei Treimi, al
vesnicic, nu ne-a lasat
Tataiui §i al Fiului sj
pc noi sub osanda cea al Duhului Sfant, care
dintai. a crezut cu tarie tn
A trimis pe noul Hristos, Dumnczcul
Adam, Hnstos. Pnn $i Mantuitorul
sangclc Sau varsat
nostru, care a luat sj
pc cruce a venit
mangaierea sj al doilea botez
mantuirea ncamului duhovnicesc,
nostru. A venit ealugaria, sj peste
caderea prinlr-un toatc sj hirotonia.
om, iar printr-un nadujduim la putcrca
Om-Dumnczeu a cea ncgrfiita sj mila
venit mantuirea cea ncmasurata a lui
neamu- Dumnezeu. ca s-a
lui omenesc. mutat acum din
Acum nadejdea moarte la via(a.
mantuini noastrc este DacS ar ft via|a
tare, cand ne aducem noastra si numai un
aminte de cuvantul minut, nu putem sa
Mantuitorului, Care nu grcsjm lui
a /.is: Cel ce credv Dumnezeu, deoarccc
hunt Mine, chiar de bum /aradelegi ne-
va muri, viu va //. am zcimislit ji in
pacate ne-am nascutt
 sau cum Zice si din Duh, de care
dumnezciescul lov: ne-am invrcdnicit cci
Cum se vor nape care auzim cuvantul.
COpU curali din La iubitul nostru
stramosii cei frate Caliopic fiindca
necurati? cu ne-vrednicic i-am
Toji am mosjenit fost staret si
pacatul de la primul duhovnic si a crcscut
om, sj tot ce sc oa§te pe langa noi in
din trup, trup este, familia noastrS, care
iar carnea si sangele a mcrs cu mine Tn
nu pot sa obslea cealaltfi dc la
mostcneasca Maniistirea Slatma -
Imparatia Cerului, am observat troi mari
daca n-am avea faptc bunc.
nasterea cea din apa
1 N PARINT
8 ELE
CLEOP
A
19
Mai inlai - ca Altar, $i-a dus in toata
duhovmc, stiu taina via(a randuiala
vie(ii lui - s-a Inptat aceasta, s-a stapanit pc
foarte larc sa duca sine cu post, cu
viata" curata, dupa infranarc, cu vegherc,
fagaduinla care a cu rugaciune, cu
dcpus-o inainlea lacrimi. sa nu calce
dunmezcicscului volul tagaduinjci,
stiind ca n-a fagaduit bucuraT. Ca
unui om. ci lui intristarea cea dupa
Dumnezeu, Care Dumnezeu, cum /.ice
ccrccteaza inimile si marcle Apostol Pavel,
rarunchii. pocainfa §i m&ntuire
A dona fapta buna lucreaza.
cunoscuta dc mine si El a rabdat pana la
poate si de allii a fost ultima suflare, ca i-am
miloslenia. Mul(i facut trei Sfintc
saraci au plans dupa Masluri, l-am
el, dupa ce-a plecat impartasit $i i-am citit
din siarcjia acestei cateva dezlegari. A
manastiri; multc sufcrit, ducand crucea
vaduve fini spuneau sufcrintci. Cel mai bun
ca primeau ajutor dc motiv ca s-a usurat, si
la el, L-am eunoscut credcm in mi la, lui
om milosliv si foarte Dumnezeu ca s-a si
deschis la mana. Nu a manluit. a fost ca si-a
cerul nimeni de la el si dus crucea sufcrintci
sa sc duca de aici pana* la cap&t.
mahnit. Slantul
Iar a treia fapta dumnezeiescul Isaac
buna a fast jugul eel Sirul /ice asa: ..Prccum
sfant si lare al focul cura^a rugina dc
sufcrintci. Pcniru ca a pc ficr, asa boala
dns jugul bolii pana la curata pacatul dc pc
mormant; aproapc 20 om". Chiar daca a
dc ani de sufcrinta a gresit si el ca un om
f'osl iniristat sufletul ceva, dar sufcrinta cca
sau, dar duhul lui s-a de-at§fia ani .si Tntris-
tarca .si durerea lui euvantul
cca I2untricS si cea Mantuitorului, vine la
cxlcrioara l-au curatit. Hristos ca sa ia
si acum se ducc la mangaierc si odilina
odihna. Acum, dupa dupa o lupta dusa ?n
aceasta via{a cu cci
trei vrajmasi ai
mantuirii noaslrc:
lumea. trupul si
diavolul.
lubitii mei frali.
dar oarc fratelc nostru,
Protosinghelul
Caliopie, cand va veni
la trambita cea marc a
judecfuji, asa o sa
vina, cum Tl vedem
acum? Oare va veni
asa, un trup galben si
strivit dc durere si
aproapc fara sa aiba
chipul ecl dintai si
lipsit de via|a? Nu,
iralii mei! Ascultali pc
dumnc/eicscul si
marele Apostol Pavel,
gura lui Hristos. vasul
alegerii, ce ne spune.
LI arata foarte dcslusit
celc patru tnsusjri ale
trupurilor noastrc putere. Au/i eata
dupa invierca cea dc putcre are trupul unui
apoi. Ce /.ice? drept la /iua judecalii?
Smmana-SQ trap Sa intrebam pc marcle
striedcios, scula-se- Vasilc: Numai cu
va trup nestricacios. amenintarca poatc sa
Nu sc va mai clatine lumea ca pe-
scula parintclc nostru un mar; poatc s&
cu trup dc acesta de biruiasca ncnumaratc
Parana! Doamnc ostiri; poatc sa mute
fereste! Trupurile muntii din loc; poate
drcpnlor, dupa sa intre prin usile
invierc, nu sc mai taie tneuiate; poate sa facii
de sabii. nu se mai oricarc mmunc,
omoara dc armc, nu pentru ca sc scoala
mat au putrc/iciunc, Irupuri pulcrnicc. nu
nu sc mai vatama dc in slabiciune. Atata
batraiielc, de boala, putere lc-a dat
de neputinta, absolut. Dumnezeu eclorcare
Se scoala intru l-au slujit Lui.
ncstricaciunc. Iar /.ice marele
J>i i arils i /.ice Apostol Pavel:
marele Apostol Seamand-xe trup
Pavel: Seamdnd-se SUfleteSC, scula-se-
intru sldbiciune. va trup duhovmccsc.
scula-se-va intru lata ce /ic
20 NE VORBESTE invic-re, atat dc subiiri
vor fi si atal dc
dumnezeiestii Parinti. diihovnicesti, c5 inlr-o
Trupurilc noastre dupa clipcala dc ochi vor
ajungc in ccruri, intr-o judecata nici nu sc mai
clipcala de ochi in iad. insoara, nici nu sc mai
pc pamant, la marita, ci sunt toti ca
marginea lumii si ingcrii lui Dumnczcu.
oriundc. Cu atata iu| $i iara§i a spus
cala sc vor mi$ca, marclc Apostol Pavel:
cum aratS si Seamdnd-se "mint
dumnczeicscul necinste, scula-se-va
prooroc Iezechicl, mtru slava. Ca cc cstc
zicand: Alerga-vor. omul? Un pumn dc
Doamne, in grabd fi (arana, o mancarc a
mai repede ca razele vicrmilor, o nimica, o
fulgerelor se vor umbra pe pamant, un
hitoarce sufletele la vis si o floarc. Dar nu
Tine. sc mai scoala a§a la
Nu mai este drcapta judecata! Dar
distanta pent™ cum? Asculta pc
irupurilc duhovni- dumnezeiestii Parinti.
cc^ti. Nu mai estc AscultS intai pc
grcutatc. Dimpotriva, Hristos, Care spunc ca
cstc multa u^uratate, drepfii vor straluci ca
multa duhovnicic §i soarele tniru hnpdrdfia
multa sutyiratate. Ca Tatalui Meu.
fulgerul sj mai repede la ?nchipui|i-va
ca fulgcrul sc poarta acum, ca slam catcva
accstc trupuri minji de fata aici, ca
duhovnice$ti, langa soarclc acesta,
ascmenca cu Tngcrii fiind la arniaza §i
lui Dumnezeu, dupa nefiind nori, ai mai
cum ne invata vedea un soare §i tnca
Mantuitorul, ca la unul si Tnca o sula $i
inca o mie. si incci ____________
zcci dc mii de sori. PARINTELE CLEG
Cata spaima ar fi aici! PA_________21
Cat cutrcmur ar fi
§i a§a iubitul
aici! Cata groaza si
minunatic, vazand nostru frate,
atata lumina simtita! Protosinghclul Calio-
Dar cand vor veni pic, va fi unul din
milioanc si milioanc acc§ti sori care va
dc drepti si de sfin(i §i straluci maintea
top vor straluci ca Mantuitorului $i va
soarclc? Gandili-va cc veni pe norii cerului
spaima, ce bucuric, cc odata cu nenumaratii
mangaiere §i ce tngcri §i cu toate
cutrcmur va tl peste cetcle dreptilor.
toatc inimile A§a credem, as,a
oamcnilor! marturisc^tc Biscrica
$i a$a nadajduim ca
vom vedea pe iubitul
nostru irate, Caliopie,
venind cu slava §i cu
cinste marc. Vor veni
ceata incepatoriilor,
cum zic
dumnezeiestii Parinti,
care vor suna
trambitclc cerului. Ca
zice dumne-zeiescul
loan Ciura de Aur;
„De ai auzit pc
apostolul ca Domnul dupa numdrul
va veni intru glasul ingerilor lui
trambitei de apoi, sa Dumnezeu. Ai auzit?
nu crczi ca una va fi Dcci, fiecarc ho tar de
trambila!" Ca auzi ce (ar3, ficcare hotar de
spunc in Evanghclic: provincie, de rcgiune,
Va trimite pe tngerii de sat, fiecarc ora$T
Sdi cu trambite fi vor fiecarc manastirc,
suna, ca so desteptc toatc au ingerii lor. §i
pe cei morfi de la fiecarc inger va suna
mceputul lumii pchid deasupra locului care
in ziua aceea. A§a i-a fost incrcdintat sa-
zice Sfantul loan 1 pazeasca in vcacul
Gura dc Aur: „Multi de acum pe acest
vor fi ingcrii, farS pamant.
numar, nenumarate §i acesti Tngeri
vor r\ trambitclc de sunt din ccata
aur care vor suna". incepatoriilor sau a
Dar undc vor capeteniilor, care cste
suna? Auzi ce spune prima ceata a
Sfantul Grigoric ierarhici celci dinlai,
Teologul: „Ficcare dupa Sfantul $i
ingcr va suna in locul dumnczeiescul
care 1-a pazit pe Dionisie Arcopagitul,
pamant". Ce zice pe care Sfantul loan
Proorocul Moisc in Damaschin il
cantarea a doua? §i a numeste „Pasarca
pus numdrul cerului".
hotarelor, limbilor,
22 NE VORHKijTh: vor fi accstea, ca si in
sus vor suna, vor
Deci. cand vor
desfacc cenirilc. si
suna trambilcle
mai prcsus dc toatc
acelea, auzi ce spune
ecrurile va ajunge
dumnczciescul
glasul lor sa eheme
Grigonc: „Ce
top ingcrii cei fara de
trambilc vor fi acelea
numar si loate cetclc
care vor fi sunate de
dreptilor lajudecata?"
milioane dc ingeri?
Care vor spinteca Atunci sc va
vazduhurilc! Care vor Tmplini cuvantul
despica mormintelc! marclui prooroe
(arc vor trc/.i mortii David, eel /is prin
cci din veac! Intr-o Duhul Sfant: Chema-
clipcala dc ochi Ti vo cent! de sus si
vor intrupa, din cclc pdmdntul dc jos. ca
patru stiliii dm care so aleagape norodid
a tost corpul Sdu. Cand auzi ca va
omenese: din ap5, din chema cerul,
pamant, din foe si din Tnscamna loalc
aci\ puterile ingercsti; to|i
Tngcrii din ccr se vor
Cc trambi[c vor
cobori la glasul
11 acelea care vor
trambilci. lar cand
strabalc pamanlul si
zice dc pamantul dc
vor ajunge Tn fundul
jos, inseamna toti
iadultii sa chemc
oamenii dc la xidirca
toaie duhurile, \o\\
lumii si toate duhurile
dracii si pc toti cci
rautatiu care sunt in
pacalosi? Cc trambite
vazduh, pc pamant $i
in iad. Ca zice: ____________
Chema-va cerul de PARINTELE CLEG
sus si pdmdntul dc PA_________23
jos. Pentru cc? Ca so Caliopie, de care ne
aleagape norodid despartim acum
Sdu. pentru pulin timp. sa
Atunci va avem partc cu ceata
desparp pe cei drcpti ingerilor. impreuna
de cei pacatosi. dupa cu loli sfinpi care au
cum spunc Scriptura. bincplacut lui llristos
precum desparte Dumne/cu, de
pastorul oile dc fericirea cea fara
cuprc. §1 vor merge margini, de bucuria
cei ce an fdcitt si desiatarea in
cele /.nine in odihna Duhul Slant. Tn
si desfdtarea cca veacul eel viitor.
vesnied. tar cei ce Amin.
an /dcut cele rele si
nu s-au pocdit, in
munca si osdnda P1LDA
vesnied. BO
Asadar, sa nc GAT
Tnvrcdniccasca mila
UL
$i indurarca Itii
Dumnczcu, ca U1
impreuna cu iubitul NE
nostru parmte. M1L
OST
 1V veselindu-se in toate
zilele. far sdracul
§1 Lozar zdeca inaintea
SA portii lui, plin de
RA bubc, dorind sd se
salure de
CU Jciramdturile ce
LUI eddeau dc la masa
LA bogatului; dar
cdinii, venind, ii
ZA lingeau ranile.
R Siantul loan
Gura dc Aur zice:
Nicaicri Tn „Ti-am trimis pc
Sfanta Scriptura nu saracul La/ar la usa
s-a aratat asa de la, ca sa se faca lie
Uimmat desprc iad. Tnvatator de fapta
precum Itmisi buna si pricina de
Domnul §i iubire de oameni, dar
Mantuitorul nostru ai trecut cu vederea
lisus Hristos a folosul.
descopcrtl in Sfanta Inlrebuinieaza-1
Sa livanghelie, In acum, Tnsa spre mai
pilda bogauilui marc munca si
ncmilostiv pedeapsa".
si a saracului Lazan $i a muril
Ce zice? Era un saracul si a fost dus
am bogat care sc dc calrc Tngcri Tn
imbraCQ hi porfird sanul lui Avraam,
si in vison, adica in vesnica
 bucuric a raiului, intrai in rai dupa
impreuna cu moarte. iar zgarcitul
proorocii. cu si nepocaitul bogat a
apostolii. cu fosl aruncat Tn iad
mucenicii sj cu loti cu diavolii. Ca spunc
dreppi. mai departs
Vcdcti ca diimne/eiasca
saracul si mult Scriptura: A murit si
rabdalorul Lazar a hogaiul
24_____________NE bogatul apa sii-si ude
VORBE$TE_____ limba, caci nimcni
si a fost higropat) iar nu-i da. Avraam nu 1-
suflctul l-au dus Tn a ocarat, ci cu
fundul iadului. blandest* i-a zis:
$ in iad, Fiule, adu-p aminte
ridicdndu-si ochii. ca at pritnit cele
fund in chinuri, el a hune in lumea
vazut de departe pc aceasta si Lazar. cele
Avraam si pe Lazar rele: iar acum el se
in sdnul lui, $i a zis: bucura, iar tu te
„ Pdrinte Avraame, chinuiestL
jie-ti mild de mine $i Dar de ce
trimite pe Lazar sd-si bogatul a primit cele
ude vdrfid degetului bune in lumea
in apa §i sd-mi aceasta? De cc a
racoreasca limba, trebuit sa aiba partc
ccici rein ma de bun3ta|i Tn lumea
chinuiesc in aceasta aceasta, daca Tn
vdpaie ". schimb, dincolo de
Zadarnic cere mormant, estc trimis
Tn muncile iadului? Lazar, cat de drcpt
Iata" ce zic era s,i sfant, ca om
Sfinjii Pannji: avea sj cl cateva
Bogatul, la poarta pacatc; ca nimcni nu-
caruia statea Lazar s,i i fara de pacat, numai
vencau cainii sj-i Dumnezeu. §i alunci
lingeau ranile lui, §i pentru pacatcle lui, a
nu se Tndura sa-i dca sufcrit aici durcri §i
faramaturilc de la rani si nccazuri, si a
masa lui, avea §i el platit aici; a facut
ccva bun. A avut $i el canonul, ca acolo si
ccva bun ca om. $i
sc veseleasca, $i '~a
pentru acele fapte
bune, i-a Tngaduit zis Avraam: $ acum,
Dumnezeu Tn lumea fade, el
aceasta s5 traiasca\ sa
chefuiasca, sa se
veseleasca. I-a platit
fapta buna\' Ca fapta
buna cere rasplatirc
de la Dumnezeu, sau
Tn veacul de acum,
sau Tn eel viitor. Dar
el n-a fost vrednic de
plata cea vesnica $i
Dumnezeu i-a platit
aici tn putine prin
viafa pe care a trait-
o.
$i Lazar, cele
rele. Care cele rele?
 PARINT Ai auzit
ELE ncmilostivul cum se
CLEG face milostiv acum?
PA Cd care nu sc Tndura
25 §i petrecea Tn
mahmurii §i Tn be|ii,
se odihneste si se ai vazut ca durerile
bucura, iar tu te iadului l-au fUcut
chinuiestL Deci n-a milostiv? Ce zicea?
reusit bogatul cu „Ma ard eu aici, ma
cererea lui. chinuicsc, macar fra|
§i vazand ca n-a ii mei, saracii, sa nu
reusit - auzi cat a vina aici!" §i il
tinut vorba Tntre ei -, roaga pe Avraam sa
Tnccpc eel dc-al trimita pe Lazar la
doilea dialog; Dacd-i casa lor. Auzi ca
asa, pdrinte dragostea trece $i
Avraame, adica daca dincolo de mormant?
nu sc poate ca Lazar „Mai, mfii, saracii!
sa-mi aduca un deget Ei nu $tiu cc-i aici!"
Tnmuiat Tn apa aici Dar nici aceasta
Tn vapaia iadului. n-a dobandit-o
atunci trimite-l pe bogatul, pentru ca
Lazar in casa tatdlui auzi ce spune
meu. ca mat am Evanghclia: Atunci a
cinci Jrafi, sa le zis Avraam: Fiule,
spuna lor unde ma au pe Moise si pe
muncesc eu, sa nu prooroci. Adica cele
vina si ei la acest loc cinci caY(i pe care
de muncd. lc-a scris Moisc, §i
 car|ilc proorocilor. din morfi tot nu vor
Bogatul, Tnsa, a crede. §i aceasta o
Tnccput a se adeveresjc
Tmpotrivi: Nu, Mantuitorul la
pdrinte Avraamc\ ca Tnvicrea lui Lazar.
au scriptura §i pe Daca a Tnviat
Moisc, numai daca o Lazar din morti, dupa
sa meargd cineva patru zile, I-a crezut
din morfi sa le spuna cineva? Ai auzit ce
ce chinuri sunt, au spune Evanghelia? §i
sa creadd! Atunci pdndeau ittdeii sa
Avraam a adeverit omoare si pe Lazar
lucrul acesta: Ba nu, si pe Hristos. In loc
fade, daca nu cred sa Tntrebe: „Mai, ce-
lui Moise si ai vazut dincolo, cS
proorocilor, chiar vii
de-ar invia cineva
26 NE VORBE$TE Daca ar vcni unul
acum din morji s.i ar
dupa patru zile dc pe
inccpc a prcdica intr-
ccalalta krnie?" Hi
un oras undeva, $lii
voiau sa omoarc si pc
cc fac? Imcdiat II
I.azar, ca sa
arcstcaza! „Mai
lagaduiasca minunca
nebunulc, cc bagi
Mantuitorului. cca
panica Tn tame?"
mai vestita, inaintc dc
A§3 sc mlampla cu
moartca Sa, sj sa
oamcnii. Chiar dc-ar
tagaduiasca pc
invia cincva din
Hristos. Ve/i cat este
mor(i.
de adevarat!?
Dar, daca crcdc
Sfanta Scriptura, Ti voi mare prapastie s-
mai dc crezare a huarii. ca nici aceia
cuvantul lui sa nu poatd vent la
Dumnezeu, decat noi. si nici noi Sa nit
daca invic unul din piuem merge la voi.
morti. Ai vazut cc J>tili voi cc inscamna
spunc Apostolul prapastia aceasta?
Pctru? Noi am vazut Intrebati pe Sfantul
pe Domnul tn mittue Gngoric dc Nyssa, la
Muntclc i'abo-rului -, cuvantul pentru cei
daravem mai care cheama spiritele:
adevarat cuvaniul „Macar daca imi spui
credinfei. tu mic. spiritistulc. ca
Ai vazut? Cu chemi duhurile
toatc ca-L vazusc la mortilor, adica
Schimbarca la Fata sutlelele morlilor, dar
pe Hristos, dar mai pc mine prapastia ma
adevarat avem intloara". Ca duhurile
cuvantul crcdinlci, raulatii, dracii, vin la
adica Sfanta spiritisti $i se arata in
Scriptura. Dcci, chipul neamurilor, a
Sfanta Scriptura cand mantel, a tatci si zic:
nc spunc un lucru, „Uitc, 1-am vazut pe
Dumnezcu ne tata, pe mama!" Toti
vorbe§te prin ea. acestia sunt draci,
Aceasta a vrut sa care iau chipul
spuna Avraam. rudeniilor moatte.
Apoi continua
dialogul: Fiulc, mai
este ceva: hxlre noi si
____________ Caliopie, pc care l-
PARINTEt.E am tngropat dcunazi
CLEOPA____27 sau parintclui
Zice: .,Tu daca Nicodim sail
zici ca vine cutare la parintclui cutare, ca
chercmul tau, ea-1 sa vina sa ne spuna?
chemi la masa Daca ar vcni. noi nu
spiritista, la medium, ne-am putca mantui.
cu te Tntrcb pe tine Dar dc ce? N-am
cum poate trece avea credinju! Auzi
prapastia de care ce spunc Apostolul
spunc Evanghelia? Pavel: Prin credinta
Cu mire noi si voi umhldm. nu prin
mare prapastie este". vedere. Ce este
Dar $titi voi ce-i credinta? Intrcaba pc
prapastia accca? Este acclasj apostol: Este
puterca Atoth'iiorului incredintarea celor
Dumnezcu. care a naddjduite si
pus hotar suflctulut. dovedirea lucrurilor
„Pana aici sa mcrgi, celor nevdzute.
pe pamant nu tc Eu, care am
duci!" Numai cu credinta, n-am ncvoie
iconomie sa v&d, ca daca vad,
dumnezeiasca. cand nu mai am credinta.
l-ar trimile pe unul sa Ai auzit cc Spune
se aratc undeva. Apostolul Pctru?
Dar dc cc nu da Kara crcdinla nu cstc
Dumnezcu drumul cu putinta omului sa
acum parintclui placa lui Dumnezeu.
Deci dc aceea nu Ic
 da drumul, ca noi sa vad. §i cand vad ca
ramanem sub cei din ncamul lor
crcdinla si sa fim sunt rai. betivi,
fericiti dc Duhul lui curvan. hoti.
Dumnezeu si dc mjuralon, huhlori,
Hristos, Care a zis: nccrcdinciosi, foartc
Fericiti de cei ce n- mult plang 51 se
ciu vazut si au roaga: „lata,
crezuL Doamnc, cum au
Dar ca ne aud pc uitat de Tine!" lar
noi cei morli, adica cand vad ca faccm
drcptii din Rai 51 faplc bune, foartc sc
mortii din iad si ca bucura, ca $liu ea 0
nc vad. nc spunc sa mos.tenim bucuria
Sfantul loan Gura de imprcuna cu ei in ccr.
Aur, ca ci pururea ne
28 ___________NE capacul. Cci din Rai
VORBESTE_____ nu mai vad pe cci din
Deci voi, care a\\ iad. dar nici pc cei dc
venit aici, aji pornit la pe pamant. N-ati citit
rug&ciune pentru voi „Usa Pocaintei"? Iata
pe cci din ceruri. Dar dc cc:
stiti voi cat este starca Dupa judecata
asta, ca s£ ne vada pe universala, la sfarsitul
noi si sa nc auda? lumii, pentru ca nu
Numai pana la mai este de folos
Judccata de Apoi. De credinja dc atunci
la Judecaia dc Apoi s- inainte, ca nu mai
a Tnchis usa, s-a pus avem ce crede, ca ne
ducem acolo sS nu va mai fi.
vedem, ca mergem A|i vazut cum va
numai in vedcre, nu fi dupa invierea cea
mai este nevoie sii se de obstc? Cei din iad
lase starca asla vor vedea pc cci din
provizorie, ca sa ne Rai, dar cei din Rai
vada ei pe noi si sa ne nu-i mai vad. Dar de
auda. Dar acum de cc ce? Pentru ca acum
ii lasa sa ne vada? este starea provizorie.
Pentru ca dragostea Ei stau in Rai, dar se
a trecut dincolo de supara din cauza
mormant §i ca sa-i
noastra. Cand ne vad
puna la rugaciune; ca
§i cei raposaji, cand ca facem rail, ci se
nc vad pc noi aici c3 intristeaza. $i auzi ce
suntem in ispitc, in canta Biserica? „Unde
nccazuri, in griji, cad nu este durcrc, nici
la Dumnezeu, ca sunt intristare, nici
minti goale fara dc SUSpin". Asta va fi
trupuri, minte catre dc la judccata inainte.
minte: „Doamne, nu Dar acum ei, vazand
lasa pe tata, pe mama, pe sora, pe fail, pe
pe sora!... Uite se ncpotul ca face pacatc
prapadeste in pacate! pe pamant, si stiind ca
Doamne, da-i gand s3 sc face vrednic de
vina la pocainja, nu-1 munca cea ve?nic3
lasa, c5 se duce in §i-L manie pe
iad!"
Dar aceasta dupa
invicrea cea de ob$te
___________ lumina cea mare, iar
PARINTELE noi am fi departe de
CLEOPA____29 foe, la intuncric. A$a
Dumnezeu, se este ca noi de la
intristeaza si cad si se intuncric ii vedem pe
cci de la lumina? li
roaga sa-l ierte
vedem. Dar acci de la
Dumnezeu. foe, daca-i noaptea
§i aceasta stare, $i-i intuncric bczna,
Dumnezeu anume o ne vad pc noi? Nu!
lasa, ca sa-i Pana nu intram in
pomcasca sprc raza focului, nu ne
rugaciune, ca prin v$d. Asa se intampla
rugaciunca accea sa dupa Judecata de
imblanzcasca apoi, ca vorbim dupa
drcplatca lui „Viata rcpausatilor".
Dumnezeu, ca sa-i Cei din iad vor
duca pc to|i la vedea pe cei din rai,
mantuire. din lumina, iar cei
Cc se Tntampla din lumina nu vor
insa de la judecata mai vedea pc cei de
universala inainte? la intuneric, ca sa nu
Aji v5zut, daca a|i se mai intristcze,
avut ocazia in via(a, dupa cum spunc:
un foe mare in „undc nu este
timpul noptii, pc un intristarc si durere".
deal. §i noi am G pc Aceasta va fi de la
alt deal sau pe-un ? Judecata dc apoi
es. §i ar fi oameni inainte. Dar pana
langa focul acela, la atunci cei din Rai nc
v&d si nc-aud, §i Biserica arc
foartc tare ii doarc Liturghia. Scric la
inima si sc supara Daniil proorocul: Va
cand vad ca faccm mceta jerifa $/
rau, si foartc ii turnarea ji ///
bucuram pc dansii Biserica va ft
cand facem bine. uraciunea pustiirii.
Dc accea, in Va fi vai si amar cand
starea asta in care nc vor plunge Biscricilc
aflam acum, cand lui Dumnezeu si nu
Biserica mijloccste va mai fi Sfanta
pentru cci din cer si Liturghie. Ca atunci
pentru cei din iad, nu sc mai pol scoatc
este o marc fericire, suflctclc din iad.
cata vreme Sfanta
30 NE VOR3BSTB ale eclor din Rai si
pentru ale eclor din
Deci acum, cu iad.
darul Iui Hristos. §i acestca vi le-
avand libcrtatc si am spus pentru ca zic
putand face Sfanta unii: „Da, dar el este
Liturghic si slujbe In iad, el este in ccr...'\
pentru morti si pentru Nu. Dupa moarte nu
cei vii, ferice dc acci mai este distanta. Ai
care se Tngrijesc din vazut ca bogatul din
vreme si sc silcsc s3- fundul iadului
si faca cat pot si cat vorbeste si aude pe eel
este vreme ecle ce din inaltimea ccrului.
sunt de folos pentru din Rai. lar ea sa fie
sufletele lor si pentru sufletele pre/ente aici,
ele sunt prezente en ficcare ceas si minut.
vederea $i cu auzul $i, fiindca nu tot
aici. dar cu fiin(a nu. eel ce se lupta sc
ca este prapastia. Tncununeaza. avem
adica puterea trcbuinta" de mare
atottiitorului trczvie si grija in toata
Dumnczeu. Aceasta vrcmea asupra
stapancstc sa nu vie luptclor celor de gand
cu prezenla aici, ca si asupra dracilor care
noi sa umblam prin
nc dau razboi,
credin(3 si nu prin
vederc, ca sa avem ispitindu-nc din eelc
fericirca cea zisa in opt parti: din spate,
fericirea a zecea de din fata, din stanga,
Hristos, dupa din drcapta, de sus, de
Tnviere: Fericiff sunt jos, dinaunlru ?i
cei ce n-OU vazut $i dinafara.
au crezut. Amin. Ispita din spate
Diavolul Tli
aduce amintc pacatcle
1SPITIREA
pc care Ic-ai (acut
DIN CELB OPT
inainte, ca sa-ti spurcc
PARTI
mintea cu ele; poatc
Sa cunoastem ai
mestesugul razboiului
nevazut si sft vedem
din catc parti suntem
atacati m lupta
noastra
duhovniceasca de
____________PAR I s5 lc uiti, el vrca sa ti
le aminteascii, ca sa
NTELE C LEO PA____________________________
31 tc ispiteasca cu ele.
injuratj poate ai ispita din fata
desfranat, poate ai Cand ne
furm, si tu tc-ai lasat lulburam cu mintea
dc ele, dar c] ti lc- pentru celc ce
aduce iar amintc inchipuim ca vor
Memoria vein asupra noastra,
noastra este ajutala suntem ispili(i din
dc imaginatie la fata. „Mai. am sa
relelc pc care le-am lmbatrancsc; o sa
tacut. ciind nc-am vina o boalS; o sa
petrecut viaja ESrS vina un razboi; o s3
griji si lara paza vina o foamete; o sa
mintii. vina un potop; cutare
Care-i SCOpul ma pandeste, are sa-
lui? Sa-(i aduci mi faca rau; o sa-mi
aminte de ele, poatc iasa inainte, o sa-mi
lc vci mai face. fare.—" si inccpi a lc
Cand vczi ca tulbura cu mintea de
diavolul (i-aduce in cele care crezi tu ca
minte gandurile care or sa vina asupra ta.
Ic-ai pSrasit $i $i te lulburi degcaba,
pacatelc care nu Ic- ca nimeni nu §tic cc
ai mai (acut. sa stii are sa fie. Dar
c3 te ispitcste din vrajmasul, ca sa nu
spate, cu celc ce lc- fii linistit, iti da tot
ai uilat. HI nu vrca felul de
 ganduri. de mdine, caci ziua
Acestc de mdine se va
inchipuiri le aduce ingriji de ale sale.
vrajmasul in mintea Afunge zilei rautatea
noastra cu scopul dc ei.
a ne tulbura $i a ne Ispita din stanga
inspaimanta de eele De cale ori vom
pe care lc credem ca cunoaste pacatul si
vor veni asupra totu§i ne vom Iasa
noastra. momiji dc el si 51
La aceste ispite vom lucra cu mintea,
avem cuvantul cu cuvantul sau cu
Mantuitorului: Nu fapta. atunci nc
vd ingrijiti de ziua ispitim din stanga.
32 sau sa fur sau 58 injur
NE VORBE§TE sau sa fumez, dar mil
Eu .stiu ca-i pacat las biruit si fac accste
sa mananc mult, dar pacate.
mananc mult; cu stiu Asa suntcm ispiti^i
ca-i pacat sa beau, dar din stanga, prin chipul
beau; eu §tiu ca-i pacat ce! aratat al rautatii.
sa urasc pc cineva, dar Ispita din dreapta
urasc; cu §tiu ca-i
Ispita din dreapta
pacat sa" vorbese dc
estc dc doua feluri.
rau, dar vorbesc; eu
Prima estc atunci cand
stiu ca-i pacat sa tin
crcdem in visuri sau
minte raul, dar (in
vedenii §i, crczand in
minte; eu stiu ca-i
ele, suntcm inscla(i dc
pacat sa flu desfranat
draci. Dracii se fac in
chipul lui Hristos, m faca cu dreapta
chipul Maicii socotcala\ dupS masura
Domnuluu in chip dc putcrii fiecaruia.
ierarhi, in chip de Nimeni nu are voic sa
mucenici, prccum zice ia o nevoinlii mai
Apostoiul Pavel: presus de putcrea lui.
Satana se preface in Marelc Vasile spune:
chip de inger al „M<lsura TnfranaYii se
luminii. ia dupa masura puterii
Daca credem in fiecaruia". Nu toti pot
accste naluciri si visuri sa postcasca la fch sau
suntem ispitili din stl faca meianii la fcl,
dreapta. sau sa faca
Iarasi, este ispita
din dreapta, atunci
cand faccm fapta buna
cu scop rau si nu sprc
slava lui Dumne-zcu,
si n-avcm smercnie;
cand zidim pc temelie
de umbra.
Ispita de sus
Ispita de sus estc
tot dc doua feluri.
Cand incepem o
nevoin{a mai presus
de putcrea noastra
fizica sau intclcctuala.
Nevointa trcbuic sa se
____________ vdrtoasa. lar Sfantul
PARINTELE Grigorie de Nyssa
CLKOPA____33 spunc: „Nu spargeti
milostcnic. Fiecarc oasclc Scripturii,
dupa" masura $j dupa avand dintii intelegcrii
putcrea lui de lapte!" CS vrem sa
ne bagSm la lucruri
sa faca faptc bune.
care nu lc intclcgem si
Cand ai luat o
care nu le-am citit la
nevointa mai presus Sfintii Parinti .si n-au
de putere, diavolul lalcuirca color mai
rade de tine. $tii cum man tcologi ai lumii.
este? Ca si cum ai lua O iscodirc ca aceasta
un sac grcu, care nu-l vine din mandrie si,
po|i duce deloe; il daca cineva nu se va
duci oleaca s>l la§i smeri, ajungc la
jos mai incolo. nebunte, la hula si la
Ispita de sus mai cres.
estc si atunci cand Cu ispita de sus
iscodim Sfintelc au fost insclali toli
Scripturi mai presus scctarii, toti crcticii dc
de putcrea in|clcgerii la inceputui lumii, ca
noastrc. Slantul au vrut sS inteleaga
Apostol Pavel spunc: Scripturilc dup&
Cat ali fast prunci. v- mintca lor.
am hrcinit pe voi cu Sfanta ScripturS
laptele eel cuvantator estc un izvor fara de
al Evangheliei, cci nu fund, pentru ca estc
erafi m stare sa Tnt.clcpciunca lui
mdncafi hrana Dumnczcu. Scriptura
 este ca o mare care iscodirea Sfintclor
nu arc fund. Daca eu Scripturi cu 0
nu §tiu sfi ItiOt $i ma prapastic, zicand: „$i
bag ta mare, nu-i de privi-rea la ceic inaltc
vina marea ca ma fara dc frau, poatc sa
incc; eu, obraznicul ne dca noufi branci in
si indraznetul, m-am prapastic". Dc aceea
bagat intr-o apa mai iscodirea Sfintelor
adanca decat mine §i Scripturi mai presus
m-am inecat. de in|clcgerea noastra
Slantul Grigorie estc ispita dc sus.
Tcologul a ascmanat
34_____________ I'ARINT
NE V ELE
O /< li CLEOPA_____________
E § /' E 35
lspita dc jos privcghez mai mult; dar
Bste atunci cand nu privcghez. Bu as,
nu vrcni sfi fac cm putca sa ma rog mai
fapta buna dupa mult; dar nu ma rog. $]
puterca noasira. Eu as ma las, vorba laranului.
putca sa postesc pana pe tanjala.
seara. dar ma lencvesc. Cand nu nc
Eu as puica sa fac ridicam cu lucrarca
milostcnic mai multa, faptci bunc, dupa
dar ma zgarccsc, Hu as putcrca noasira, pana la
puica sa" fac mctanii nivclul la care suntem
mai multe. dar n\\ fac. datori sa nc ridicam.
Eu as putea sa suntem ispitip dc jos.
adica nc tragc diavolul Imaginatia cste mai
in jos dc la masura $i sublire ea ecle cinci
dc la limita faptci simpri. dar estc mai
bunc. care suntem groasa decat mintea.
datori s-o lucrfim. Imaginatia mai esle
lspita din afara numila si simpre de
obstc. Ha nu-i da razboi
lspita din afara
sufletului in vrcmca
vine prin ecle cinci
ispitei numai cu cele ce
simtiri, adica prin
a vazut, ci $i cu cclc cc
vedere, auz, gust, miros
a auzit, ?i cu cclc ce a
sj pipaire care se
gustat §i cu cele ce a
numese la Sfintii
mirosit §i cu celc ce a
Prooroci ferestre ale
pipait. Cu toatc Ti da
sufletului. Pnn accsic
razboi sufletului.
cinci simtin. omul
primeste man pacate in
suflctul lui. daca nu arc
trczvia atenpei si paza
miniii. Cclc cinci
simtiri sunt cinci sjpote
firesti ale noastrc. prin
care diavolii toarna in
suflctul nostril tot fclul
dc patimi sj rautap.
Mai foloscsc
diavolii o a lta ispita
mai marc decat celc
cinci simtiri:
imaginati<t.
 Ea prinde cclc ispititi cu ispita
cinci simtiri si da dinauntru.
razboi Sufletului, De Sfantul Clement
aceca cste mai greu sa spunc: „Pune pc gand
paze§ti imaginatia strajer la poarta inimii
decat cclc cinci talc, ca sa nil
simtiri, decat insasj primcasca nici pe cele
mintea. ce vin din afara, nici
pc cele cc ies
Ispita dinauntru dinauntru!" Sa le
Dinauntru ies toate oprcsji pc cele cc ies
pacatele noastrc. adica dinauntru cu
din uuma, cum a /is rugaciunea ..Doamnc
Mantuitorul la lisuse"; sa lc opre$ti pe
Apostoli: Nu ceea ce cele ce vin dinafara cu
intrd in gura spurca pe cugetarca la muncile
am - atunci era vorba iadului, la fcricirca
dc spalatul mainilor -, raiului, la rugaciunc 53
ci ceea ce iese. Ca la cclelalte fapte bune.
ccea ce icse, iese din
inima. Din inima ies
prcacurviilc. ucidcrile, CELE
mandria. jignirile, ura,
D
razbunarea, fatarnicia,
viclcnia, toatc O
rautaplc; ca dintr-un U
iad ies din inima
A
noastra, §1 de accea,
oricand ies accslea din S
inima noastra, suntem P
 R C
E A
Z T
E U
C L
F U
. I
T
Pacatul, de cand ia
R fiinta in mintea omului
E f?i pana il ducc pc om
P la sinucidere, la
moartc, are 12
T trcpte.
F Dumnczcu i-a dat
. atata putcre omului sa
nu greseasca! Puterea
A de sine stapanitoarc.
L Omul arc atata putcre,
E pusa de Dumnezcu in
el. ca daca ar veni top
P dracii din iad, nu-l pot
A face sa pacatuiasca.
Voi
36__________ B P
ME
VQR
37
nu ciii|i la Psaltire: Furnico-leul a murit
Doatnne, c&ci cu dc foamc, pentnt ca nu
anna buneivoiri ne-ai avca dc mdncarc.
tncununat pe not. $i Pcntm ca la inccput
iarS§i spunc in S fan la pacatul cstc cat o
Scriptura: Dumnczcu furnica, numai un
/*« zidit pe om $i l-a gand. mai pe urma,
lasat hi mana sfatulut daca nu-I vom ucide
sdu. prin impotrivire,
Am sa vS spun spovcdame $i
cum ?1 ia pacatul pc rugaciunc, el va ajungc
om, dc la Ircptclc cclc
putcrnic ca un leu.
mai dc jos $i ?! ducc
pana la sinuciderc. Sfantul Hfrem
daca omul nu baga dc Sirul spunc ca pacatul
seama sA oprcasca cste un drac rau, care,
pacatul dc la Tnccput. furi$andu-sc, punc
Ce cstc pacatul? stapanirc incet-incct pe
Dupa marturia Sfintei suflclul nostril. $i
Scripturi, pacatul cstc pentru a putea scapa de
calcarca legii lui acest drac §i sa oprim
Dumnczcu, sau boldul pacatul sa patrundii in
mortii, $i cstc uracume mintca 51-11 inima
inainica lui noastrii, trcbuic sa
Dumnczcu, fund lucrul aveni o marc trezvie a
diavolului. atenjici, care se nastc
In Sfanta din frica de Dumnczcu,
Scriptura, pacatul sc cum /ice Sfantul
numeste „furnico-leu". Maxim iMarturisiloru!:
„Ccl ce crcde, sc temc; Slantul loan
iar ecl ce se temc, se Damaschin spunc a§a;
trezeste". „Binelc nu cste bine,
Prima treapta a cand nu sc face bine".
pacatului cste cand Bunaoara sa va
cincva nu vrea sa faca dau cxcmplu: Cincva
fapta buna. postc^tc §i nu
Dumnczeu a dat mananca, dar vorbe§te
putere omului sa faca dc rau $i are cmda pc
toata fapta buna; §i el, cineva. Ce folosesje
daca nu vrea sa faca postul trupese, daca n-
fapta buna, arc pacat. are postul suflctesc
A doua treapta a unit cu el. Sau face
pacatului este cand
cineva face binele, milostcnic, dar din
dar cu scop rau. avcrc dc furat. Sau
face fapta buna, dar se
mandre^te; amestcca
cu slava dc§arta, cu
mandrie. Iar i-a picrdul
plata diavolul. Deci
face fapta buna, dar
nu-i buna, ca-i
amestecata cu raul.
Sau face fapta
buna cu scop rau.
Fapta buna facuta cu
scop rau trece de
partea scopului, §i
daca scopul estc rau sj
fapta buna se face rea.
Daca scopul este bun, drept.
atunci fapta buna in treapta a doua
ramanc Tniemciata sj a pacatului este si
buna. lucrarea cea cu lipsa
Tot as, a. cand a faptei bune. Cand
face cineva fapta cincva face fapta buna,
milostenici, cu scopul dar n-o face
dc-a fi laudat de desavar$it, ci cu lipsa.
oameni, sau Toata fapta buna
rugaciunca sau trcbuic sa sc faca
poslirea sau alta fapta desavarsita si plina, nu
buna, care nu privc^tc cu §tirbire. Cand fapta
spre slava lui buna cste facuta cu
Dumnczcu, ci spre alt lipsa $i nu desavarsit.
scop oarccare iumese, atunci nc aflam Tn a
acca fapta buna cste doua treapta a
t^ra dc suflet. Hstc pacatului.
moarta. Fapta buna arc Va dau un
imp si suflet. Trupul exemplu. Cand cineva
faptci bune cste se roaga lui Dumne/cu,
lucrarea ei, iar dar nu cu mintca si cu
suflctul sau viata ei inima, ci numai cu
este scopul, daca buzclc ."ji cu guta,
scopul este bun sj raspandindu-se cu
mintea la
3 N PARIST
8 ELE
CLEG
PA_________________
3 9
lucrurile vcacului dc treia trcapta a
acum. Ori so gandestc pacatului.
la targ, ori la ccca ce A patra treapta a
mai are dc lacul, on isi pacatului este
aduce aminic ca n-a consimtirea sau unirea.
dat mancare la Cand unini mintea
anintale. orice altccva. noastra cu gandurile
Aceki estc in trcapla a patimase care le-am
doua a pacatului. amintit mai sus sau cu
A treia treapta a oricarc alt gand dc
pacatului este pacal. Pacatul vine
bantuiala lucrului cclui fntai simplu Tn mintea
rau. Adica atunci cfmd noastra. Orice gand
vine momeala patimas, sa zicem:
gandului cclui rau in femeie, bani, slava, n-
mintc. h vine oniului ar fi un pacat. Iistc
un gand dc curvic, sau momeala gandului
dc manic, sail dc simplu al pacatului.
ucidcrc, sau dc Dar cand noi gandim la
mandrie, sau dc slava femeie si inccpem a ne
desarta, sau dc uni cu gandul, oarccum
viclenie, sau dc cu patima, si la bani si
zavistie, sau de lira, la slava si la orice, am
sau dc ra/bunare. sau, trccut atunci cu mintea
Tn sfarsit. orice gand in trcapta a patra a
patimas si rau, cand pacatului.
bfmluieste mintea Ne-am unit cu
omului, accasta estc a mintea, cu gandul eel
rau al pacatului. Se l-a venii un gand
mai numeste accasta de ura, dc desfranare.
trcapta si consim(irc. un gand dc ra/.bunarc,
Adica atunci cand un gand de mandric,
mintea Tncepc a con- de trufie sau de
simfi sa stca dc vorba /avistic sau de pi/.ma
cu gandul eel rau si sau de rautatc, §i
patima§. Tndata, vazand ca nu-
A cincea treapta a i bun. Tncepc a sc
pacatului estc lupta, lupta sa-1 scoata din
Lupta se da de aici mintc. In accasta
Tnamte pe toate trcapta sc Tncaiera la
treptcle pacatului. lupta trei minji.
Lupta este aceea cand Mintea draccasca,
omul a consimtit cu mintea omencasca §i
mintea sa stca dc mintea sfintclor puten.
vorba cu pacatul, cu Diavolii trag
gandul patimas, mintea noastnl spre
gandul pacatului, si rau, sprc pacate:
Tndata, flind patruns sfintele puteri sau
de frica lui Dumnezcu, Tngerii. spre ganduri
Tncepc a sc lupta, a-1 bune, iar mintea
scoate din mintc. Vedc omului sta Tn mijloc
ca nu-i bun. sj de buna voie se
pleaca sprc bine sau
sprc rau. Tn accst
timp, cat mintea
noastra sc lupta, i'\e
prnnind gandurile rele
dc la draci, fie pe celc
bunc dc la ingeri, un gand patimas,
lupta accasta Tn Tncepc a se Tndulci
mintea omului este cu mintea. Omul de la
vrcdnica sau dc gand Tncepe a-si
cununi sau de imagina pacatul. Ori
pedcapsa vesnica. Tsi Tnchipuicstc fafa
Dupa accasta femeii pe care o iubca
treapta, trece Tn a cu patima, sau candva
sasea treapta a a avut patima asupra
pacatului, care estc ci. ori T§i inchipuie
Tnvoirca. Daca a fa^a accluia pe carc-l
ccdat de buna voie uraste. N-ai pa{it
dupa accasta lupta sa cateodala. cand stai la
se Tnvoiasca cu rugaciunc $i c cineva
gandul patimas. cu care tc uraste si ai
gandul pacatului, a ciuda pc el, parca te
trecul acum in trcapta sfadesti cu el? Parca
a sasea a pacatului si daca ar fi acolo dc faja
trece dc bunavoic de i-ai zicc ccva. Acum
la Tnvoirc la mintea estc Tn lupta
imagina(ic si Tncepc Tn trcapta a saptea.
sa si le inchipuie. Diavolii iau fa(a
A saptca treapta accluia ce nc ura§te
este pacatul cu mintea. sau nc-a ocarat sau
Dupa ce omul a primit ne-a facut vrcun
rau, si rascolcsc
40_____________NE ni I-a facut si
VORBE$TE_____ Tnsojesc lincrea In
aminiirca raului care mintc a raului cu
imaginafia si dan
 razboi sufletului vin acestca prin
grozav, ori cu faja imagina[ie. incepe
accca cc-a iubit-o cu s&-}i dea razboi cu
patima, din partca idolii pacatului. Vezi
poftitoarc a sufletului, ce spunc Sianla
ori pc aceea pe care a Sincliiichia: „Idoli au
urat-o sau tc-a urat pe statut si m-am
tine si |i-a facut impotrivit!" Toate
necaz. pacatele in treapta a
Sau cu banu!, §aptea se fac idoli. Sc
daca-(i place. I|i inchipuicsc. Pc labla
infSfiseaza" punga Tmparatului min(ii, al
dc-acum, ladi(a cu imaginatici, apar:
parale, haine multe, femei, oameni care nc
siava desarta, boi unlsc, bani, socotcli.
mulli, oi multe, cai (i-aducc aniintc d i n
mulji, avcre multa, si urma, fel de fel. §i
asa mai dcparle. Daca suflctul Tn treapta a
I-ai scapat din treapta saptea pScatuieste cu
Tnvoielii, el de-acuni mintea si isi
imagincaza. ca dracul inchipuie. Oare nu
sc numestc „zugrav pajim noi acestea?
vechi". §tic sa Care n-a pa(it si nu
zugraveasca mult mai pajeste acestca in
mult decat sui lu. toata ctipa?
Pana ce i-ai dat voic. Eu, pficatosui, lc
Zugraveste §i femei si pa{esc; poate voi
oameni si targuri, ce sunteji SCUtiJi. Cine
vrei. nu-sj inchipuie
Cand vei vedea c5 pacatul cu mintea? §i
crezi ca-i usor pacatul PAR/NTE
cu mintea! Sa nu crczi LE
ca-i usor! Auzi ce CLEOPA
spune Sfantul Bfrem 41
Sirul: „Fratii mei, nu
ma aruncati ?n nu cumva copiii lui sa
negrija, pentru pacatul grcscasca cu gandul,
cu mintea. Daca incat aducca jertfe de
pacatul cu mintea n-ar cura^ire, sa-i cure^e
fi fast greu, nu era pe copii de pacatul cu
ncvoic ca drcptul Iov, gandul. El nu gresea
cu 1850 dc ani inaintc cu gandul §i era
de venirea Domnului, inainte de Legca
sa aduca jertfa un bou Veche, ca era inaintc
in fiecare scara". de Moise. Inaintc de
Pentru ce? Avca Legca scrisa §i dc
sapte feciori si trei Lcgea Darului pacatul
fete. §i crau tincri. §i cu gandul se cura^ea
a§a de tare sc temea cu jertfe.
Iov de Dumnezeu, ca DacS pacatul cu
gandul n-ar fi greu,
zice Sfantul Efrem, n-
ar fi socotit Hristos,
Insus.i Cuvantul §i
In^elepciunca lui
Dumnczeu,
preacurvic intru poftS
dc muiere 51 ucidcre
Tntru a uri pe fratclc.
Ce zice? Cela ce
priveste la fetneie, IatTi dc cc
spre a o pofti pe trcbuie pocainfa
dansa. iota a amara! Stra§nica! lar
preacurvit cu ddnsa omul zace ?ntr-un
intru inima sa. Iata pacat groaznic - eu,
preacurvic nevazuta! p&catosul -,
Numai cu gandul. ncsimtirea. Din cauza
Cela ce uraste pe nesimlirii, mi se pare
fratele sent, ucigas de ca nu-s chiar a$a
om este. pacatos. Doar n-am
Dc cite milioane curvit azi, n-am furat
de ori am omorat noi azi!
Tn via(a noastra? De Dc cate ori am
cate milioane dc ori preacurvit cu mintea
am preacurvit noi? Dc sj am urat pc fratele,
cate ori am urat pe am lost preacurvari si
fratclc, de atatea ori ucigasi. J?i aceasla 0
am facut ucidere. Dc stabile$te insusj
catc ori am privit cu Dumnczeu Cuvantul.
patima la 0 femcic, Dcci, iata, [lindca
sau chiar neprivind, vorbim de treapta a
am imaginat-o Tn §aptea a pacatului, cu
gandul nostru $i ne- gandul, noi suntem
am Tnvoit cu gandul preacurvari dc mii de
pacatului, dc atatea ori §i ucigasi. Pentru
ori am lost ca cu gandul
preacurvari cu inima preacurvim si cu
Tnainlea lui gandul uram pc
Dumnezeu. fratele.
42 N P
43
Ne facem si opta omul piiseste la
uciga§i si pacat cu lucrul.
preacurvari, si apoi ni Unul care-i luptat
se mai pare ca de duhul curviei, sau
suntem calugari sau de-al razbunarii, sau
cliip cioplit de de-al iubirii de
calugari sau momai argint. sau de-al
dc pus in canepa sa se iubirii dc siava, sau
sperie vrabiile, ca de-al mandrici - ca
avcm haine lungt. toti sufcrim de
Dar dracii rad de noi, acestea in toata clipa
ca vad ca in noi nu -, pana In treapta asta
este viaul si trairc, ci s-a luptat cu gandul.
numai forma. Forma De ce inva|a Sfinjii
cxtcrioara nu ne Parinli: „paza minui,
ajuta! pa/a minlii!"? Trezvia
Deci in treapta a atcntiei, ferirea minlii
saptca omul dc la pacat? Ca-i
pacatuieste cu mintca acelasj lucru. Ori vei
prin imaginatic, dupa zice vegherca minlii,
cc s-a invoit cu ori privegbcrca
gandul in treapta a minlii, ori ferirea
$asca. minlii, ori trezvia
Treapta a opta a atentiei, este acclasi
pacatului estc pacatul lucru. Cum ai zice:
cu lucrul. Treapta a painc. felie dc painc.
opta este mai grea. bucata de painc,
De-abia in treapta a faramatura de painc,
ca tol acelasi lucru Deci. in treapta a
este. opta. omul care s-a
In aceasta lucrare luptat pana acum dc
de paza a mintii, este la momeala gandului.
o lucrarc dc geniu dc la consim|irc, dc
pentru calugari. De la alegcrea de a trece
aceca spune Sfantul mai departe sprc
Isihie Sinaitu! in lupta, de la lupta, de
Filocalie: Nimeni, la invoiala, de la
care nu are paza pacatul cu mintea,
mi nl ii . nu va scapa cedeaza la pacatul cu
dc capetcniile lucrul.
tartarului in vremea Pana aici s-a
mortii si In vremea luptat cl cu
eand trece prin vami. imaginative, cu
Pentru cc? Daca n-a inchipuirile
pazit mintca, cl a fost pacatului: de aici
prcacurvar ncvazut incolo, ori cade in
toata via^a si ucigas pacat cu femeia. ori
si iubitor dc argtnl §i cade in pacatul
iubitor de slava si malahiei, ori se apuca
mandru. dar el n-a de strans bani, ori
stiut. Bl zacc in uraste pe fratelc lui $i
adancul pacatclor §i incepe sa-l bata, ori
nu le-a sim(it din se mandre$tc. ori
cauza nesimlirii. zavistuicstc. ori se
razbuna, ori da in
judecata pe cutarc.
ori se apuca dc furat
sau dc fumat. Toate
pacatclc tree prin sau matusa, sau sora.
aceleasi trcptc si tot de ce &imezi?"
cc esle in om rail. „Parintc, m-am
trece la pacatul cu obisnuit cu Jigara!"
lucrul, care estc Dcodata iti spune ca
treapta a opta. este in treapta a noua.
Deci cl, pana a Ca cl n-a cazut o data
ajuns in treapta a in viata. El spune ca
saptca a pacatului, s- s-a obisnuit cu tigara,
a luptat ncvazut, iar ca tine tabachcra cam
acum trece la pacatul aproape.
vazut cu lucrul. In „De cc bci,
treapta a opta a mosule?" „M-am
pacatului, omul cam obisnuit,
cedeaza si incepe cu pSrinte, cu paharul,
trupul sa savarseasca cu rachiul, cu vinul!"
pacatul cu lucrul. „Dc ce spui
Treapta a noua a minciuni?" „Parinte,
pacatului este m-am cam obisnuit
obisnuinta sau cu elc!" „Dc cc faci
obiceiul. Un cutarc pacat
duhovnic bun, la trupesc?" „M-am
marturisire, stie pe obisnuit cu cl!" „De
ecl pacatos in cc ce furi?" „Pannte, asa
treapta estc. Daca-I mi-i obiceiul!"
Intrcbi a§a: „Mosule,
44 NE VQRBE$TE ce treapta este, adica
in treapta a noua.
Dcci Tl cunosti Accstca sunt treptc
de la accasta vorba in mai grele dc-acum.
Treapta a noua este spune si duhovnicul!"
ohiceiul p&catu-lui. „Nu, domnulc, m-am
Treapta a zecea a deprins! Eu, daca\ nu
pacatului este beau un pahar de via
deprinderea pacatului, sau dc rachiu, nu mai
nu-i obicei. Omul in pot sa traicsc!"
treapta a noua face El T|i spune
pacatul din cand in singur pc cc treapta
cand. din obisnuinta, este. „M-am deprins si
dar in treapta a zecea nu pot". Ori mint©,
Tl face mereu; s-a vrand-nevrand; ori
deprins sa pacatu- curve§te, vrand-
iasca. nevrand; ori fura,
Treapta a zecea a vrand-nevrand; ori
pacatului este cea mai bca. vrand-nevrand;
pcriculoasa, pentru ca ori se bate, vrand-
pacatul devinc a doua nevrand. De ce?
fire, a dona natiira. Pacatul de la
Omul fuge la obisnuinta a ajuns la
carciuma .si la pahar deprindere. S-a
vrand-nevrand. „Mai, deprins.
da lasa-te de belie, de In treapta a zecea,
fumat, uite ca e^ti pacatul devinc a doua
boinav! Te duci in natura. Este aproape
gheena, i{i pierzi si ceva firesc, natural la
mintca §i trupul si el. $i ca sS intorci un
sanatatca! \\\ pierzi om de pe treptele
toate daca mai bei! Ti- accstea la pocainta, iti
a spus si doctorul, \\\ trebuie mai mare
lupta. In treapta a
§aptea, a opta, daca a ____________
cay.ut o data, se PARINTELE
uiloarcc usor. In CLEOPA____45
treapta a noua mai pacatul, este rob al
greu, ca a Tnceput s5 pacatului. L-a robil
se obisnuiasca. In pacatul si-1 (luce la
treapta a zecea este Hicrarea pacatului,
mult mai greu sa se
vrand-nevrand.
Jntoarca.
Deprinderea
S-a deprins si nu
se lasa pana nu face pacatului. oricarc ar
pacatul. El este cum fi el, este foartc
zice marclc Apostol pcriculoasa. cand
Pavel: Cine face ajunge in treapta a
zecea. Ori iubirea de
bani, ori desfranarca,
ori minciuna, on
Sfarnieia, ori slava
desarta, ori betie,
orice ar 6.
Treapta a
unsprezecea a
pacatului este dezna-
dejdea. Aeeasta este
si mai pcriculoasa.
Omul in treapta a
unsprezecea, cc zice
cand vede ca nu se
mai poatc opri de
betie, sau dc muieri, deprindere si de la
sau dc pacatc dcznadejde.
trupesti, sau de Dcznadcjdca este
Tnjurat. sau de furat, langa moartc".
sau dc fumat, sau de Omul cade in
allc rautati, si cade in descurajare si zice:
dcznadcjdc, ca el n-ar „Nu ma mai iarta
sa se mai poata opri? Dumnczeu, daca eu
„Nu ma mai iarta nu ma mai pot opri dc
Dumnezcu, daca cu la pacat!" Vede ca se
nu ma pot opri dc la duce, vrand-nevrand,
pacat!" la pacat si cade in
Aici este descurajare. Zice
cumpana cea mai Sfantul Efrem Sirul:
marc. Ca zice: „0. alutatea satanci!
„Nimic mai rau si Cand l-a vazut pe om
mai tare ca deprins cu pacatul, de
deznadajduirea!" De acum cu palosul
aceea se spune dcznadejdii bate
duhovnicului: „Ia razboi!" Sa-1 taie de
aminte. o, vanatorulc La nadejdea catre
de suflcte. Dumnczeu.
duhovnice. de la Taie nadejdea
aceste trei trcpte sa tc mantuirii cu palosul:
sarguiesti sa Tntorci „Nu te mai iarta
suflctclc mai tare Dumnczeu, mai
inapoi: de la omulc! Nu vczi ca
obisnuinta, de la (igara n-o mai po(i
lasa sau muicrca. sau furtul. sau minciuna,
injuratul, sau bc|ia, sau rautatea, sau
sau curvia, sau
*______________NE douasprezecea sc
VORBE$TE Tntarnpia ceea cc s-a
intamplat cu Iuda si cu
zavistia, sau vicicnia,
Cain. Cain, cand a
sau lincrca minte dc
cazut Tn deznadcjde, a
r$u, sau dorinfa dc
zis: Mat mare este
razbunare -, nu vezi
pacatul meu deceit a
ca" nu (c mai pofi
opri dc la elc? Nici nu
mi se ierta mie! In
te mai iarta
loc sa ccara icrtare
Dumnezeu!"
dc la Dumnezeu, a
inceput sa se
Bate cu palosul
sfadeascS; Cain,
deznadejdii, cure cste
unde-i fratele tau.
eel mai grozav pacat.
Ahel? Dar ce. eu am
adica deznadcjdea dc
pazit pe fralele meu?
mite lui Dumnezeu,
In loc sa zica:
care estc pacat
„Doamnc, am grcsit!",
jmpotriva Duhului
s-a luat la cearta.
Slant. Accasta sc
Tntampla in treapta a Iar Iuda, cand a
unsprczecea a ajuns In treapta a
pacatului. douSsprezccea, ce-a
Treapta a facut? £/ vazand Iuda
douasprezecea a ca lisus a fast
pacatului este condamnat la moarte.
sinuciderea. mustrat dc constiinta,
In treapta a a cazut Tn dezna-
dejdc si, aducand ___________
arginfii, i-a aruncat in PARIh'TELE
biserica si s-a dus si CLEOPA____47
s-a spdnzurat. mai vine palosul
Omul eel rau. satanei si-o taic si pe
daea mereu zace in asta, fugc si sc
pacate, dc la o vreme spanzura. ori sc
culmea rclclor il duce Tneaca, ca nu-1 mai
la sinucidere, sa-si ia iarta Dumnezeu.
viaja, ca nu mai poate Deci treapta a
suporta muslrarca douasprezecea este
constiintei. sinuciderea. Este ceea
Aici este ceea ce ce spune Apostolul
spune Proorocul Pavel: Plata
David: tntru mustrari. pacatului
pentru farddelegi ai este moartea.
pedepsit pe om si at * **
subtiat ca un
paianjen suflelul lui. Ce vrcau sa v3
Paianjenul aratfi mai spun! In treapta a
deznadcjdea. doua a pacauilui, cand
In treapta a facem fapta buna cu
unsprezecea, atata scop rau, fapta buna
nadejde mai are el. ca nu cstc buna. Fapta
panza unui paianjen. bun& arc trup si
OlccuUl de nadejde. suflct. 'I'rupul faptci
bune cstc lucrarea ei.
Daca
Iata, eu postcsc, ma"
rog, fac mctanii,
priveghez, fac
milostcnii. citcsc poatc m-o face
sfmtele car(i, stau la diacon, poate nvo face
biserica, cant la preot". $i pentru asta
strana, pomenese munceste si face
pomelnice. lucrcz la trcaba. Dracul i-a
gradina, lucrez la rapit scopul sj incolo
padure, orice as face Ti da drumul: ..Fa, cat
eu. dc mult! Eu li-am pus
Lucrarea insasi a mana pe suflctul
faptei bune este faptci bune!"
trupul. iar suflctul sau Sfantul Apostol
viata ci este scopul. Pavel spune: Asa
Cu ce scop fac eu alerg la {inta. la
fapta buna? Ori cste Ilristos, nu cum as
scopul iubirii de bare van t id cu
treapta, ori al iubirii pumnii. Sa nu ai alt
dc castig, ori al iubirii scop in manastire
dc slava, ori al iubirii cand te nevoiesti,
dc argint. decat numai
Unul face trcaba mantuirca suflctului
stragnic in manastire si slava lui
si se chinuieste sa Dumnezeu.
ajunga ccva Tn Sfantul loan
manastire. Vine cu un Scararul arata care
scop: „Mai, poatc voi sunt ecle trei feluri de
ajungc econom, poate lepadari de lume;
voi ajungc starct,
48 NE VQRBEfTE iubirca de treapta, pe
I. Ccla ce pentru lepadarea de lume o a
 facut, ca tamaia este, eu stau de-atalia ani In
care la incepuf manastire, eu am
miroase si pe urma muncit mai mult decat
scoate fum. dansul, eu m-am
Face cl ascultare, jertfit; pe mine nu ma
se supunc in face nimic!" Incepe a
manastire, alear-ga, scoate fum tamaia
cutarc, doar va ajungc noastra! Tamaia
e! finta carierei, care noastra nu mai
crcdea sa ajunga" el in
miroase!
mSflastire. f?i daca se
Asta, fimdea in
intampla ca Dumnczeu
sa-i stea impotriva, sa mintea lui lepadarea
nu ajunga. atunci nu de lume a facut-o
mai miroase ca tamaia. pentru scopu! iubirii
Pana atunci to(i de treapta.
ziccau: „Mai, dar 2. Cela ce pentru
ascultator este fratele iubirca de castig, pe
asta! Mai, dar smeril lepadarea de lume o a
este, dar bine mai face facut, ca piatra de
trcaba, dar supus este, moara este. care de-a
bun", dar nimeni nu pururca intru acelca si
$tie in inima lui ce se Tnvartestc.
scop urrnarcste. Unul vine la
Iar dac& nu manastire sa-i dea
ajungc tinla carierei salar sau pensic, sau
sale, incepe a cilrti: sa i-o mareasca, sa fie
„Pc acela 1-a tacut oleaca mai mult, sa
diaeon, pe accla prcot; mai puna olecuta la
CEC. Mi se pare ca ___________
Sfantul Antontc avca PAR1NTELE
salar...!? CLEOPA____49
- Cat avea pc luna vreun muccnic $i
Sfantul Antonie, ca am cuvios care avea salar
uitat? Cam catc mii? §i pensic? la
Ce pensioara avcau saspuneti!
Sfantul Pamvo, Vezi cum nc
Sfantul Sisoe? N-ati insclam noi! De aceea,
auzit? Afi citit undeva daca \\\ da pensie, da-o
despre sfinfi cu pensic la obs,tc sau da-o la
$i cu salar? Mat, ati saraci. Iar daca nu (i-o
citit voi despre da, sa nu-fi para rau,
ca noi n-am venit
pentru leafa aici. Daca
\\'\ da llristos Raiul sj
o floarc din Rai, cum
spune Sfantul Andrei
ecl nebun pentru
llnstos, este mai
scumpa decat toatc
comorile lumii $i asta
nu mai moare, ca arc
viala vcsnicS inlr-insa
—., cc-ti mai trcbuic
altceva?
Cel ce pentru
iubirca de castig a
facut Icpadarea de
lume. este ca piatra dc lilor. Cc crezi ca cu
moara care de-a sunt chcie de biscrica?
pururea sc invarte§te in Eu sunt mai pacatos
jurul ei. Adica acasa decat to(i!
facca, muncca. alerga, S5 v8 spun si al
ca sa capete un ban. un trcilca fcl de
salar, o pensie, sa faca lepadare dc lume.
ceva avere, §i vine in 3. Cela ce pentru
manastire sj se Tnvartc slava lui l)umne/eu. pe
ca piatra de moara, tot lepadarea dc lume o a
inlr-acclc. „Mai, sa facut, unul ca acela
munccsc, sS fac, poatc pana la moarte se
mi-a mari salariul. jertfeste pe sine, nimic
poatc ?mi va da pensie nadajduind, decat
mat mare, daca o sa am mantuirea sufletului.
cloaca dc vechime!" $i Adica sc jertfeste
tot sc tnvarte roata, ca Tn toatc, dar n-arc
piatra de moara. ncvoic de nimic. N-arc
Nu palim a§a ?i scop nici sa ajunga
noi? Este bine ca mare, nici sa ca^tige
vorbim dc pacat? Asa bani. Sa-i dea
fac eu, pacatosul! §i eu Dumnczeu man mire.
sunt vinovat, dar va Atal doreste. Acela-i
spun. Macar sa pc drum bun, pe
cunoa^tem drumul duhovnicesc,
mcstcsugurile diavo- ca un
50_____________NE nu alearga in desert!
VORBESTE_____ „Mie sa-mi dea
adcvarat calugar. Acela Dumne/eu mantuire, \u-
mi trebuie nimic
 altceva. Ca mantuirea patru zilc pe saptamana
cstc mai scumpa dccat nu gusta nimic si a
toate care mantuit 300 dc curve.
cxistasubcer!" Ca la cl fapta era partita
Fapta buna are imp rea, dar scopui era bun.
si suflct. V-am spus. Scopui era sa scoata de
Lucrarca faptei bune, la curvic si din iad, nu
dc oricc nuanja ar fi, se ducca pentru pacat.
cstc trupul, iar suflctul $i iata ca toate
este scopui. Daca mi-a faptele bune ale Iui au
rapit diavolul scopui, trccul dc parlea
faptele bune, cat do scopului. La moartea
bune ar d, daca scopu-i Iui s-au facut minimi
rau, Ircc de partea man, si toate femcile pc
scopului. Sc fac rele care le-a invjtyat sa sc
toatc! lasc dc pileat, au
$i invers. Daca am Tnccput sa spuna fapta
face fapte rclc, sau Iui cea buna, asa meat
partite de oameni rele. asta/i ne inchinam la
tu dacfi ai scop bun, moa$tclc Sfantului
nu-ti pasa. Cum a facut Vitalie din Alexandria.
Sfantul Vilalie. care a De aceea, cand faci
salvat de la desfrau o faptS buna, chiar
multe femci paciltoasc. daca In fa|a oamenilor
Toata lumea II pare rea, pc nu-ti pasa,
socolca mare curvar, daca ai scop bun.
dar Iui nu-i pasa dc Deci toata fapta
oameni. Statea cu buna cand se face,
Psaltirea toata noaptca mintea irebuie sa
si nu manca, cate trci- priveasca la scopui
asta: Sa fie spre slava
Iui Dumne/eu. Asa nc
tnvata marclc Apostol CE
Pavel: Sau dc mancati L
sau da beti sau altceva
de faceti, toate sei le E
faceti spre slava ltd
Dumnezeu. Amin. §
A
P
T
E

P
R
I
C
I
N
I
A
L
E
 P pacatul?
A Imparatul,
arhiercul. preotul,
C diaconul, conduca-
A lorul unci (an, al unui
T oras, dascalul, omul
U simplu. omul bolnav,
omul cresun; cine a
L
fost acela ce a tacut
U pacatul? Foarte mult
I atarna canonisirca de
cuvantul „cinc".
Daca am va/.ut Este mare
care sunt ecle difcrcnta, daca acclasi
douasproxce ircpte ale pacat II face imparatul
pacatuhn, cstc bine sa sau arhiercul sau
cunoasjem sj ecle preotul. sau calugarul,
sapte pricmi dupa care
sau eel de pc urma
se canonisese pacatele.
mircan. Pentru acclasi
Cclc sapte pricini vin
in legatura cu tot felul pacat crestc sau scadc
de pacatc posibile, pe in canonisirc, daca
care poatc sa lc faca pcrsoana accea cste
omul pc pamant. Iata mai micfi in drcgatoric
care sunt ecle sapte sau mai marc. Daca
pricini ale pacatului: cste mai mare, mai
1. Pricina intai sc mare osanda arc.
refcra la persoanii: Un duliovnic
cine a fTicut oarccare a marturisit pe
imparatul Rusici, pacatc scrisc pe-o
Alcxei. §i imparauil a hartic. Dar duhovnicul
cre/.ut ca are dc-a face era foarte iscusit:
cu un duhovnic prost. - Maria ta, dc-
S-a spovedit dc pacatc, abia ai spus pacatele
a§a ca un om simplu. Iui Alcxei, ale unui
„Parinte, n-am oarccare Alexandria.
curvit, n-am furat, n- Dar sa-mi spui
am baut, n-am batut!" pacatele imparatuku
A spus el a$a cateva Alcxei!
52 NE VORBEfTE A Tncremcnil
imparatui.
S-a minimal -Toatc acestea le-
Tmparalul. am facut, pfirinte!
- Care sunt - Acestea sunt
acelca? pacalclc lmparatului,
Tu nu c$ti un iar cclclalic
Alexci oarccarc de la oi
c5 n-ai mancat. ca nu
s.i daca ai facut asa, sa-
Ic-ai imbatat sum
p dan un canon mic. Tu
c$ti imparatui Alexci! ale lui
Poalc ai facut Icgi Alexei.
strambe. poate legi Astfcl, la aceasta
impotriva lui pricina raspundc
Dumnezeu, poatc ai mtrebarca ,.cine". Nu sc
pus impozite grelc pe ascamanS pacatul unui
popor, poalc ai calcal om mare cu al unui om
alte jari, ca imparal. simplu. Esle cu mull mai
Spunc-mi ce ai facut! marc pacatul facut dc un
preot, decat eel facut dc razbuni, ai avut ganduri
un om de rand. Pentru de ura\ de zavistie, de
ce? Pentru ca zicc pizirul, de rautatc, de
Scriptura: Cei tari, tore invidic, iubire de
se vor certa. Si stuga aratare. slava desarta.
care f/fe void f^arnicic, viclenie,
Damnului sou, mai iubirca dc sine cu toatc
mult se vo bate. Caruia fiicele ci; pacatc simple.
i s-a dot mult, mult i
sc \>a cere.
Deci, la pricina
accasta, „cine", cste
mare dco-sebire intrc
pacatul unui om de jos
si ecl al unuia care cstc
din Ircptclc ecle mai
man din ierarhia
omencasca.
2. Pricina a doua a
pacatului cstc: cc fel de
pa cat a facut?
Ce fel dc pacat ai
facut, omule? C5 sunt
pacatc intrc pacatc. Ai
vorbit de nlu, ai
clcvetit, ai spus
minciuni. te-ai maniat,
ai ocarat, ai tinut mintc
raid, ai cSutat sa te
___________ estc: pentru ce?
PARINTELE C LEO lntvcbi pc unui:
PA_________53 „Omule, dc ce-ai
Sau ai facut furat?" „Parinte, sunt
pacaic mai mari, ca: lipit parnaniului de
preacurvie, malahic. sarac. Am o casa de
eaderc cu dobitoace, copii, sunt necSjit, n-
amestccare de sange, am pamani, casa mi-i
sodonuc, ucidcrc, sparta, femeia mi-i
avorturi, ai omoral bolnava, copiii in
copii. sau altceva mai spital, la $coala n-am
greu decat acestea. cu ce-i purta. sj m-a
Deci. iata cc indemnai cugetul si
inseamna pricina a am furat nistc lcmnc
doua. Ce fel de din padurc, am furat
pacatc ai facut? ccva de colo, am luat
Pacatc usoare, ceva de dincolo". HI i|
vrcdnicc dc icnare, i spunc pentru cc a
care sc iartfi $i la fural.
Rugaciunile de seara. Altul care a facut
la martu-risire, sau ai pacatul, raspunde
facut pacatc dc altceva la pricina
moartc sau impotriva „pentru ce". „Pentru
Duhului Sfant, pentru ce 1-ai batut, mai, pe
care trebuic multS cclalalt?" „Parintc, 1-
poc8in$3. Asta cstc am prins la femeia
pricina a doua a tnea!" Sau altceva:
pacatului. „M-am icmut, ca crau
3. Pricina a treia mai multi decat mine
$i am sarit eu sa-i bat
pe ci, ca sa nu ma mult mai usor, ca zice
omoarc ci pe chiar Sfantul Vasilc:
mine!1' „Cine moare dc foame,
Trebuie sa vczi dc va fura painc, nu-i
foarte bine pricina pacat". Estc pacat ca a
„pentru cc". Pentru furat, dar estc mai
cc-a facut pacatul? De mare pScat daca ar
nevoic, de foamc, de lasa sa moara dc
Saracie; a fost singur foame. Vcde o painc
undeva §i a luat un undeva %\ moare de
brat de fan sj a dat la foame; daca o ia sj
un ca], ca nu putea zice bogdaproste,
tragc calul. Accla estc pacat o fi, dar
54_____________NE Cauta bine! A fost
VORBK$TE_____ o pricina
mai mare lucru ar II binecuvanlata sau
daca s-ar lasa sa aproape de
moara dc foame. binccuvantare, sau o
Deci, iata, sa cauli pricina prca de ncvoic,
pricina pentru cc a sau nu dc ncvoic, ci
fural omul sau peniru numai de ambitic? $i
ce a barul pc al{ii, sau dc-a fost de ambijic $i
pentru ce a adunat de iubirca de pacat,
bani. sau peniru ce s-a pedepscsti mai rau, iar
razbunat, sau pentru cc daca nu. mai pu|in sau
a dat In judecata. La mai usor.
aceasta pricina ..pentru 4. A palra pricing
cc", se scade a pacatului cste: Prin
canonisirea sau sc
ce mijloc? Cum? Va
marestc.
dau o pilda. Te-ai dus
s& ca$tigi o avcrc canonisirea. Tu nu csti
straina. Cu cc vinoval numai dc
mijloacc? .,Parintc, pacatul t5u la pricina
iata ce-am lacut: am aceasta, ci ai facut
dat o sumS de baiii. pariasi si pe toti accia
am pus cativa martori pe care i-ai in$clat .si
falsi sa jure siramb, ca i-ai mintit si an jurat
pamantul ;1sta cste fals si au facut
mostcnirc de la tata. judecata nedreapla.
sau casa asta cste 5. Pricina a cincea
mosjenire de la cste: In ce vrcme?
cutare!" Vremca in care a
Ai corupt si ai pacatuil cineva
bagat in iad si pc accia Tmputineazfi sau
ce an jurat stramb si inmulteste greutatea
banii tai sunt spre pacatului. De pilda,
pierzarea ta, si ai daca cineva in vreme
ncdreptalil si pc un om de nevoie si dc
nevinovat, foamctc a furat
Cu cc mijloace?
Accsta cu man pricini
a iras in paeal pc mai
mulli, care au jurat
stramb 51 au falsi
Heat adevarul si a luat
cu nedrcptate dc la
unul care cste sarac.
Prin ce mijloc? Cu
martori falsi si cu
bani. S-a Tngreuiat
____________ luat ccara. am luat
lumanari. am luat vin,
PARINTELE Cl.EOPA_________________________
55 am luat prescuri!" Iata
paine sau grau, mai ca la aceasta pricina
1
putin pacatuiestc Mdin cc loc' , pacatul

decat eel ce a furat la canonisire creste

acestea fara dc nici o sau scade.
nevoie. Dac3 furi dc la
Cali grescsc in mircan. trebuie sa dai
Legea Harului, mai de patru ori Tnapoi,
grcu pacat fac decat iar daca ai furat de la
cei ce au pacatuil bisericfi, de cinci ori
inainte dc Ilristos. §i trebuie sa dai inapoi.
celclalte se socotcsc Nu esti icrtat pana nu
in chip ascmanator. dai de cinci on. Fur de
6. Pricina a $asea cele sfinte tc ehcama\
este: in ce loc s- Sa zicem a§a:
a facut Unul a facut un pacat
pacatul? ascuns. Dar n-a stiut
Dc aici creste decat el $i Dumne/cu
canonisirea sau scade. §i duhovnicul lui. Sc
Am furat. „Dm ce loc canoniscsle mai u§or.
ai furat? Ai fiirat de pc AltuE face pacatul si
camp un brat de iarbii. slie tot satul. Pacatul
o fasola, un bostan. o accsta cste mult mai
nuca, 0 perja, un greu. Cate sufletc au
strugure?" „Nu. Am au/.it in sat ca a facut
furat din biscrica. pacatul $i s-au smintit
parinte. colaci! Am din cau/a accstuia ca"
nu s-a pa/it sa faca
pacatul in ascuns? Marturisitorul
Pacatul. facandu-sc la spune: ,.Pnn greutatea
aratarc, a smintit pe pietrei de moara,
atatia. Mantuitorul Mantuitorul aratil aici
zice: Vat htmii de cat cste dc grcu
sminteli, dar mai vai pacatul smintclii".
de eel prin care vine Duce la de/nadcjde si
sminteala; mai bine la hula impolriva lui
si-ar lega o piatra de Dumnexcu si la
moara $i set se arunce nccrcdinla pc toti care
in mare. s-au smintit.
Stantul Maxim
j|6_____________NE se mariurisaste.
VORnESjTE_____ Pentru ca l-a lacul
Deci. alia este intr-un fcl, nu numai
cand pacaiuieste dc cl §liut, ci a ranil
omul undcva in jtiinja la atajia §i i-a
ascuns, alta este cand sminlit. Asta-i pricina
pacatuiestc in targ si a sasea.
alia cstc cand 1, A saptea
pacatuiestc intr-un loc pricina cstc: de cate
slant. ori? Dc catc ori ai
Cu cat pacatul S- facut pacatul? Cu cat
a Scut in felul acesta, numarul cstc mai
de se cunoaste mai mare, cu atat
departe, cu atata mai canonisirea este mai
marc canon trebuie grea- Am grcsit o
sa-i dai si mai marc singura data fn viata.
urgie a (ui Dumne/.eu pacat grcu, de doua
vine peste cl, dac5 nu ori, de trei ori. Dar
nu-i ca accla cc a (acut Dreapta
pacatul dc 50 de ori socoteala, sau darul
sau dc o suta de ori deosebirilor, cstc
sau mai mult. podoaba faptclor
Numarul §i rcpetarca bunc, prccum idee
pacatului mgrcuia/a Sfantul Isaac Sirul:
sau scadc la cantar la „Pc tot lucrul il
canoni-sirc, la Tmpodobestc
marturisire si in fata masura". Fara accasta
lui Dumnezeu la sarc duhovniceasca,
dreapta judecata. toatc cclc bunc sc
Deci, mai greu se strica si intru
osandestc acela care a vatamarc se muta.
pacatuit de multc ori
sau prea de multc ori,
si mai pupn acela care
pacatuiestc o data, dc
dou& ori, sau de mai
pup'ne ori.
Acestca sunt
pricinilc pacatului
mai pe scurt. Nu lc-
am spus ca pe carte,
ci asa, din memorie.

DREAPTA
SOCOTEA
LA
 PAR1NTE arata Sfantul Maxim
LE C Marturisitorul: „Da
LEO PA sufletului si trupului
57 tau cclc de care sunt
Aceasta podoaba a vrcdnicc,\
virtuulor se castiga, Adtca partii
dupii cum spun Sfintii rationale a sufletului
Paring, prin sa-i dam citire. vedc-ri
nepatimire. Deci duhovnicejti 51
atunci cand omul nu se rugaciunc; partii
va incrcde in parcrile manioasc sa-i dam
sale, ci va urma in dragostca
toate fnvataturii duhovniceasca, care
batranilor celor sc opune urii; iar partii
iscusiti, va castiga poftitoarc sa-i darn
dreapta socoteala. infranarc si
Pentru a Tntelege cumpatarc. Trupului
cum lucreaza dreapta nostru sa-i dam hrana
socoteala. trebuie $i imbracaminte atal
amintil ca sufletul se cat it trebuie.
imparte in trei parti: Insa nevointa s&
partea ralionala, partea se dea dupa masura
manioasa §i panea fiecaruia. Auzi ce
spune Sfantul Marcu
poftitoare.
Felul cum trebuie Ascetul: „Precum se
sa chivcrnisim, cu deoscbesje arama dc
dreapta socoteala, cele ficr sj ficrul de gatcjc
trei parti ale sufletului (vreascuri), atata
$i trupului nostru, ni-1 deosebire este intre un
trup si altul". Unul din
fire cstc sanatos §i intindcrea peste
poate sa posteasca §i masura spre
sa nu manance pana amandoua partile.
seara si altul, saracul, Caci este valamare $i
daca nu mananca de Tn intindcrea peste
doua-trci ori, cade jos masura a postului. cat
51 moare. §i in satu-rarea
Dar de nevoie este panlecelui; atat in
sa stim ca dreapta priveghcrc peste
socoteala nc va pazi masura, cat si in somn
ncvatamaji dc mult.
*______________NE Vasile eel Mare!''
VORBESTE „Mai, nu le citi. ca (c
due dracii pc sus dc-
In toatc, Tn toatc
aici! Tu csti de citit
ircbuic sa avem
Molitfcle Sfanlului
dreapta socoteala,
Vasile?" El de-abia a
pentru ca dreapta
venit Tn manaslire. sj
socoteala este
sS-i dau voie sa"
Tmpclrateasa faptelor
cilcasca Molitfcle
bune, Pentru ca daca
Sfanlului Vasile, ca el
o ia unul repede-
are ciuda" pe draci!
repede $i nu arc
„Vai de capul tau!
povatuilor, indata"
Cata ciuda arc dracul
cade.
pe tine si cat vrca sa
Vine aici la mine
rada cl de tine!"
unul, un vitcaz, sj
S-a dus la
/ice; „Parintc, sa-mi
Sfantul Varsanufic
dai voic sa citcsc
eel Mare, marclc
Molitfcle Sfantului
stare) al Palcsiinci,
 un calugar si i-a /is: fuga, daca ai fugi tu?
—Imi dai voie sa El Inlr-o clipa" e la
blestem pc draci si sa marginca pamantului.
citcsc Numai cu una il ?
Molitfele Sfanlului
Vasile? ntrcci tu pe el; daca ai
- Nu-i blcsiema, socoti ca: „Eu sunl
ca mare baijocura ai praf si ccnu$a, si sunt
sa ici de la pficatos, §i nu pol
dansii! Smerestc-te rtimica, $i sunt
si /i Jarta-ma" la top nevrednic sa tratesc
fra(ii! Asa-i pe pamant!° Numai
biruicsti pc demoni! de smcrenie se teme
Ca diavolu! loatc Ic diavolul. Dc aha nu se
face, numai lenic el; poli sa fii tu
,jarta-ma" nu /ice, nevoitor cat este
caci a cazui din lumea! Daca nu $tii
mandrie. sa ccri iertare, csti
Diavolul postcstc, batjocorit de ei; csti
ca nu mananca maturoiul dracilor.
niciodatS; el traiestc
in feciorie, ca nu se
insoara, nu sc marita;
el privegheaza.
Doarmc cl vreodata?
Tu faci trcaba, dar el
sla degeaba? Nu poate
sta. Tu cre/i ca pe
diavol II Tnlrcci in
___________PA accla se teme
diavolul, care ia cate
R1NTELE CLEOPA___________________________
S9 un lemnisor din
padure in fiecare zi si-
Dreapta socolcala l duce acasa.
trebuie sa avem $i in Asa-i si
vorbire, la mctanii, la vrajmasul; nu se teme
privegherc si in lacere dc ccl care o ia lata.
si in Tnfranare la ca ramane ncgrapaia.
mancare, la bautura\ Cate oleaca. asa. Cate
la somn si la toatc oleaca, rnccl, incet!
ostcnelile Sfantul Teodor
trupc^ti. Studitul spune: „Cate
De accca, fratilor, pulin. cate pu|in se
sa nc ajutc miia lmbogajeste cincva. si
Domnului sa castigam la cclc trupesti sj la
oleaca dc dreapta cclc duhovnicesti".
socoteala, fiindcii in Cate oleaca.
lumea asta sunt curse Asa sa luati fapta
§i ispite fel de fcl $i buna, cate oleaca. sj
nedumcriri in cclc six va para ran ca n-
duhovnice§ti. Dar sa ati facut mai mult.
{inem dreapta
socoteala, masura in
toate. Padurca nu se SFATUI. BUN
teme de ccl care
incarca o data mult Cci ee nu au
caruja, ca stie ca mai carmnire, cad ca
la vale se rupc osia la
jhmzete! s.i
caruta si moare calul,
ca nu mai poate. De Mdntuirea sta hum
mult sfat, /ice Sfanta
 Scriptural rataccsc? Incotro sa
Intotdcauna, cand apuc?" $i nu gre§este
vrem sa faccm ceva, omul, ca intrcaba. Iar
sa intrebam. Oare daca nu inlreaba,
cand mergem pc un atunci mai ales se
drum pc care nu-1 raiaccsle, c3 nu
cunoa^tem, nu nhncresie. Cu atat mai
intrebam? „Mai, daca mult la cclc
cu o lau la stanga sau duhovnicesti.
la dreapta, nu ma
6 N PARINT
0 ELE
C LEO
PA
61
Slantul Efrcm intrcbe. Daca.
Sirul spune: „Din cele intrcaba, nu gresestc.
sapte lucrari ale $i sa s,li(i un
monaluilui si ale lucru. Undc vc(i
crc$tinului, cca din merge, sa* aveli pc
urtnS cslc §i accasta, Dumnezeu inaintea
sS mtrebc pc barbali ochilor. Ca Dumnezeu
iscusili cand nu stie nu-i numai aici. El
un lucru; ca nu cumva este si la voi acasS §i
altcle in loc dc aitclc in targ sj In Bucuresti
intelcgand, sa sc si in Arhcasi in Asia si
nltaccasca". Dc accea in luna si in stele, in
este bine ca la toatc este prezent. In
anumitc ncdumeriri sa toatc. C3. zice acolo:
 Eu sum Care umptu ingr&dita dc puterea
cent/ si pamdntul si dumnezeirii. Ca zice la
cele dedesubt. lsaia: Se lupta cel
Nu este loc unde puternic cu Cel
nu este prezenta Lui. atotputemic. Arc cl
Slantul Macaric eel putcrc, dar nu este
Mare pana acolo atotputemic, c5
merge, c3 zice: Dumnezeu il |inc in
„Dumnezeu este si in frau!
draci sj in satana!" Toata puterea
Cum esie in draei, zic draceasca este
unii. daca saiana este circumscrisa impre-
impotriva lui jur; este Tngradita dc
Dumnezeu? Da, este. puterea dumnezeirii.
Ca daca n-i\r fi Ca altfel, ai vazut,
Dumnezeu intrinsic cand i-a dat voie sa-l
cat rau ar face! ispiteasca pe lov, ce-a
Dumnezeu este intr- lacut intr-un ceas? I-a
Tn§ii cu putcrca Sa ars lurmcle, i-a
cea alot|iitoare, una sfaramat toatc $i i-a
din Insu^irile Sale, sa- omorat fiii! Are mare
i (inS in frau, ca pe putere satana, daca
cainele eel rau, sa nu Dumnezeu li da voie.
faca rau cat ar vrea ci
oamcnilor. Nici in
porci ti-au putut sa
intre, fiind \mu\\ de
putcrca atot(iitoare a
lui Dumnezeu. Ca
putcrca draccasca este
 * lucrarea Duhului
La Sfantul Sfant.
Scrailm dc Sarov a - Cum pulcm noi
venit un boier marc, castiga accasta lucrarc
Motovilov. §1 Slantul Tn noi?
Scrafim dc multa - Raceala
vrcmc ?i spunea credintei noastre in
despre rugaciunea Domnul nostru
minimi, ca el avea lisus Ilnstos este
rugaciunea asta in pricina ca nc-am
mare grad, departat aproape
rugaciunea inimii cu totul de adevarata
-cea mai Tnalta rugae viata cresUneasca.
iunc din lume —, ca Noua ni se
sa sc invcte a se ruga par ciudate uncle
omul, nu cu buzele, ci cuvinte din Sfanta
cu inima lui Scnptura,
Dumnezeu. $i precum zice: Adam
Motovilov ccrea sa-i vedea pe Dumnezeu
dea darul accsta: hi Rai.
- Da-mi, parinte, $i totusi. lipsa
sa inva( $i eu intelegerii este o
rugaciunea minlii si a urmare a depar-tarii
inimii! $i spunea noastre dc sensul cel
sfantul: dintai al
- Prea devrcme crcsunismului. Cu
pentru tine, ca ai sa tc parerea ca suntem
mandrcstf! Intai invatati, ne-am
trcbuie sa casjigi cufundat intr-un a§a
intuncric dc nestiinja.
meat am ajuns sa Muntele Taborului, si
socotim cu ncputintii fata Lui stralucca ca
lucruri pe care cei soarclc, iar vesmintele
vechi lc gascau Lui erau albc ca
fircsti. De pilda lumina, atunci uceni-
aratarca lui cii au cazut cu fe|ele
Dumnezeu la pamant. Asa sc
oamcnilor! arata harul
Cand Dumnezeu Preasfantului Duh
S-a aratat lui Moise in tuturor eclor ce sc fac
Muntcle Sinai, iudcii vrednici.
nu-i puteau privi fata. Sfantul Scrailm
Atat era de luminata. dc Sarov. vazand
Cand Domnul S-a ravna lui Motovilov.
schimbat la fata pe a zis:
62_____________NE lumina! Fa^a ta este
VORBE$TE_____ mai arzatoarc decat
- Fiule, ia vino soarclc si ma dor ochii!
incoace! Pane mainilc - Asa te vad si cu
talc pe pe tine acum, pentru ca
umerii mci! Uita-te Duhul lui Dumne/eu pe
drept la mine! atnandoi ne-a umbrit.
Atunci sfantul a Duhul Sfant s-a
suflat asupra lui. transmis din unul in
- Cc simti acuni? altul. Inchipuiti-va fata
- Parintcle mcu. unui om care vorbeste
nu pot sa tc privesc, in mijlocul soarelui. li
caci din ochii sfiniiei vezi miscarca buzelor,
laic ies fulgcre de cxpresia ochilor; n
 au/.i glasul si in locul se topesc inimile, §i
corpului vezi o lumina binclc care nc umple
slralucitoare, o lumina atunci. cine poate sa-I
orbitoare. Poate spuna? Cc mai simti,
cineva sa-si Tnchipuie fiule?
starca accasta? - Simt o negraitfi
- Cum te simti bucurie in inima!
acum? i-a intrebat pc Cand Duhul
Motovilov. lui Dumnezeu punc
- Simt in suflel o deplin stapanire pe
liniste si o pace, pe fiinfa noastra, atunci
care nu o pot cxprima suflctul sc umple dc o
in cuvinte. bucurie fara margini.
- Aceasta pace pe Acum ce mai simti?
care o simti, cste pacea - 0 caldura copies,
dc care ziec Domnul itoare.
uccnicilor Sai: Pacea
Mea dan vouti! Eu v-o
dau. nu precttm o da
honea.
$i I-a intrebat: Ce
mai simti?
- 0 dulcea|a
extraordinary!
- Este dulceaja dc
care dumnezeiasca
Scriptura spunc: Din
raid dulcefii Tale, te
vei da lor sa bea. In
dulcea|a asta parca ni
___________ mine!", ne rugam
PAR/NTELE Domnului nostru lisus
CLEOPA____63 Hristos, sa nu ia harul
Erau ?n padure sj Duhului Slant de la
afara ningca, iar ci sc noi, pentru pacatclc
simjeau ca intr-o baic. noastre.
Aceasta-i caldura de Acest har il are
care Dumnezeu ne omul de la Sfantul
cere sa pomenim in Botez. dar il
rugaciunc: Incalzeste- intristcaza cu pacatelc
md, Doarnne, cu sj se ducc. Putea sa-1
caldura Duhului Tdu aiba pana in sfarsit,
eel Sfant! Acum dar cu pacatcle il
iniclegcm noi cum alunga dc la el. Spunc
stau pustnicii in Sfantul Apostol Pavel:
munfi si paduri si nu Nu intristafi pe Duhul
se tern de frigul aspru Sfant, intru care ati
al iemii, pentru ca ei fast pecetluiti hi ziua
sum acopcrifi dc izbavirii! Numai
harul dumnc/.eiesc. pacatele indeparteaza
Duhul Slant cste pe Duhul Sfant de la
a trcia pcrsoana a om. $i accst Dub Slant
Dumnc/.cirii. Caruia il ia omul la Botez.
noi ne adrcsani prin Dar pentru ca s-a
rugaciunea Jmparatc intinat cu pacate si
ecresc..."; iar prin faradelegi, se duce. $i
psalmul 50, unde iata cat dc greu sc
zicc: „Duhul Tau eel castigS!
sfant nu-l lua dc la Apoi Sfantul
Scrafim zisc
 ucenicului s&u: ceea ce spunc in
Ia seama! Ti- Biblic la Cantarea
am dat duhul acesta, Cantarilor: Eu dorm
si de azi inainte inima si inima mea
ta nu va inceta sa sc vegheazd! §i se ruga
roagc. cu inima si avca marc
$i a simtit manga-iere. Dar odata
Motovilov ca se roaga Ti spune Sfantul ui
cu inima. Zicca Serafim;
..Doamnc Iisuse..." - Parinte. diavolul
pennanent. Chiar daca nu mai are nici o
dormea, inima lui se
putcrc asupra mea!
ruga. Se intampla
64_____________NE ceruri. Deci, daca i-ar
VORBE$TE_____ da voie Dumncxcu, cu
Fiind ineurajal si o unghie intoarcc
umbrit dc darul lui pamantul pc ccalalta
Dumnezeu, nu parte. Nu vczi cc spune
cuno§tea ispitele. la Iov? Fierbe addncid
- Nu zi asa, fratc! ca a ca/dare inaintea
i-a zis Sfantul Scrafim. lui $i cine va spunc
Asla-i mandric! Sa $til annum puterii lui,
ca diavolul a fost inger, Are marc putere,
si nu Inger, ci heruvim, dar puterea lui este
cum spunc la Isaia: ingradita de puterea
Ercii un hcruvim dumnczcirii, ca-1 tine
ocrotitor §i te plimbai Tn loc sa nu poata face
hi mijtocul pietrelor rau mai mult decat
eelov scdnteietoare din ingaduie Dumnezeu.
 Cum spune Apostolul pentru toate!" Asta sa
Pctru: Credincios este cerem. nu daruri mari.
Dumnezeu sa nu va Ca daca darurile cele
lase pe voi sa pti mari le ia omul mai
ispititi mai presits de inainte de vreme, il due
puterile voastre. ci la mandrie. Cum ai da
odata cu ispita trimite la un copil mic o
si ajutorui bijuterie marc, ccva
Deci, tu nu zice ca SCUmp; el nu stic s-o
diavolul nu are putere! pastreze sj o arunca.
Are, dar Dumnezeu Dc aceea omul castiga
nu-i da voie sa faca el foarte meet darul
rau omului cat vrea. Duhului Slant, pentru
Ca daca i-ar da ca nu stic sa-1
Dumnezeu voie, ai prctuiasca mai tarziu.
vedea tu cc ar face! Ai Sa ne muliumim cu
vazut la Iov intr-un neputinta noastra. Asa
ceas ce-a facut! este.
De aceea sa nu ne
rugam: „Doamnc, sa-
mi dai darul
minunilor!" sau
altceva. Ci sa zicem:
„Doamne, da-mi
iertarea pacatelor, da-
mi smcrenie, da-mi
rabdarc, da-mi frica
Ta. da-mi mdoita*
rabdarc in nccazuri, sa-
(i mul(umesc Tie
65 PARINTE biserica, eand a auzit
LE c&-l mai aratS si-n
CLEO PA fata lumii, .si stia ca a
iacut multc-nedreptati,
La Dumnezeu sc batea In picpt,
este mult mai bun un zicand: ..Dumnezeule,
pacatos smcrit, decat milosliv pi mie,
un drcpt mandril. Ai paccitositlui!" Amin,
vazut cum sc ruga zic voita, tnai
lariscul in biserica. Nc indreptat s-a tutors
arata Evancheiia. vamesut eel pacatos
Fariscul nu se lauda, din biserica, si mai
el spunea drcpt, dar sc inainte a lost decat
mandrca cu faplele fariseul,
bunc; Muhumescu-Ti Aici arata ca un
T'e- Doamne. ca nu-s drept mandru se
ca ceilalti oatneni. picrde §i un pacatos
Postesc de doua ori smerit sc mantuieslc.
in sdptamdna. dau Cc spune Sfantul
zeciuiala din cate Efrcm SirulV .,Fa-|i
castig... Dar nu s-a (ie doua care, omule!
satural cu mandria lui, Injuga la unul
eu lauda taptclor lui, dreptatea cu mandria
ci mai §i judeca ...nu $i la cclalalt, smerenia
sunt ca acest vames - cu pacatul. §i vei
ca preceptorul accsta vedea ca mai inainte
care sta la usa. Vczi merge smerenia cu
ca mandria l-a pacatul Tntru
detaimat pe cclalalt! iinparalia ccrurilor,
Vamcsul, stand in decat fapta buna cu
mandria". Cel mandru linistca cu dragostca
cade si ecl smcrit sc cvanghclica.
inal(a. Da, smeritu-m- Sa le pastram pe
am si m-a mdntuiti amandoua, ca nu sc
Astazi, eand nu contrazic una pc alia.
mai traiesc calugarii Insa cu multa luare
Tn pustie si eand tot aminte si cu smcrenie.
mai mulji credincio^i Cel mai bun lucru este
vin la manastiri asta/i, ca si
pentru a sc ruga, Tntotdcauna, sS nu
pentru a sc mangaia tasam randuiala
duhovniccste sj a noastra de
primi cuvinte dc rugaciuuc, de
invatatura, sa unim
6 N PARINTE
6 LE
CLEO PA____________
_67
tficcrc, dc ascultare, dc la manastiri.
fnfranare a sitnfurilor, Dcci, calugarii
de curate si saracie tincri, noii Tncepatori,
pcntm dragostea lui cei iubitori de liniste,
Hristos. Toatc accstea schimnicii si parinpi
nc ajutS la despatimire batrani se cuvine sa
si la mantuirc, nc crcsc alcaga mai mult
duhovnice$tc $i nc fac laccrca, ascultarca,
vrednici de cele sflnte biscrica, chilia si
si folositori lini$tea. lar duhovnicii,
crcdineiosilor care vin parintii randuiti sa
 odih-neasca pc mircni, rugaciunc si linisie
prcojii siujitori care au destula; mai ales cu
o viaUl aleasa si au rSspandirea min(ii, cu
darul cuvantului, au ganduri de desfranare,
datoria sa stea inaintea cu slava desarta, cu
crcdineiosilor cu toata lacomia pantccclui si
dragostea, sa Ic asculte cu iubirca de bani. $i
nccazurilc, sa-i daca nu se marturisesc
sfatuiasca, s5 sc roagc curat si cat mai des,
pentru ei si s5-i daca nu iau aminte dc
mangaie duhovniccste, ei si sc indulcesc cu
ca acesta estc rostul gandurile cele rclc,
manastiri lor noastre si usor cad in pacatc de
numai asa nc-am moarte.
mcn(inui crcdin^a Tocmai dc aceea
curata In Dumne/eu si trebuic multa grija in
unitatca ncamuiui. Asa accasta privinta, pentru
faceau si parinjii nostri. cei care stau inaintea
Insa rugaciunca, credinciosilor, sa nu fie
biscrica si ascultarca sa iubitori de lauda, nici
nu ramana, ca atunci de placeri, nici dc
Dumnezeul dragostei mancari, nici dc avcri,
va fl de-a pururi cu noi. ca" mulji pastori de
Dar, satana arc obicci suflete au cazut si s-au
ca, pc cei ce stau osandit din aceste
inaintea mircnilor, sa-i pricini.
lupte cu ispitc mai
grele ca pe ceilal|i
calugari, intrucat nu
mai au tinip dc
 Sfantul Apostol batut cu ciocanul, ca sa
Pavel, $tiind cata" ne arate noua ca eel ce
intemcicrc ii trebuie voieste sa (\c lumina
eclui cc altora, sa f\o desavarsit
propovaduiesle altora s.i incercat prin
cuvantul Domnului, loviturile de ciocan ale
zicc despre sine: In ispitelor. Numai a§a,
toate zilele imi eel cc invata pc alfii va
chinuicsc trupttl p U putca ca „§i eclor cc se
robesc, ca nu cumva, ispitesc sa le ajute".
altora propovaduind, cum spune Sfantul
cu sa ajung de Apostol Pavel.
sminieala. El ?§i
chinuia trupul cu
postul, cu priveghcrca IUBIREA DE SINE
dc noapie, cu lucrul
mainilor §i cu Eram deunazi aici
rugaciunea. ca sa" nu cu vrco 200-300 de
cada si sa sminteasca oameni $i am vrut sa
pc cei Tmor§i la vad si eu cc pricep ci.
Hristos. Eu uii ce mi-a spus
La tel si Moise. doctorul, sa vorbesc un
Mai Imai sc ruga si ccas pe zi, §i zic:
apoi Tnvala poporul. „Oameni buni, care-i
Dumnczcu Ua poruncit eel mai marc pacat dc
lui Moise. ca sfesnicul pe lumc?"
eel cu s.apte lumini sa Unul a spus ca-i
Re lurnat Intrcg $i avortul, altul a spus c8-
 i mandria. altul a spus toata rautatca si a tot
ca-i pacaiul impotriva pacatul si radacina
Duhului Sfant. Ma rog, tuturor rautatilor este
llccarc cum s-a iubirca de sine!" Dar ei
priccput. Nici unul n-a nu stiau ce Tnseamna
spus adevarul. $i le-arn iubirca dc sine.
spus eu: ,,1/vorul a
6 N PAR1NTE
8 LE
CLEOPA_____________
_69
lubirea de sine numesc oamenii
cste iubirea nerationala „ogoism", sau „cu",
fala de trup $i este cea alpi .,folosinta" de
mai grea si mai subtire sine", iar Sfantul
dintre toatc patimile Maxim Marlurisitorul
care robesc firea numestc iubirea dc
omeneasca. sine Jubirc ncso-cotita
Dc aceea, accst fata dc trup".
lucru stiindu-L Ai vote sa
Zidilorul nostru ingrijesti de trupul tau,
Duranczeu, ne sii-1 hranesti, sa-1
sfatuieste. zicand: Cine imbraci, sa-1 odihnesti,
voieste sa vino dupa dar s3 nu faci alte fapte
Mine, sa se lepede de rele carc-ti spune el. ca
sine, sti-si ia crucea si te duci in fundul
sa-Mi urmeze Mie. iadului. Dc aceea
Acest pacat Tl mai Mantuitorul, cand a
 spus s<i urmam Lui. Crcdcp c3 va ocarasc?
aceastS condilie a pus; Va aduc amintc ce~a|i
Cine vrea so vitici pajit! I|i spune
dupa Mine, sa se con§tiinta: „Mai, a/.i Ti
lepede de sine... luni, nu manca de
Lepadarea de sine frupt!" ca noi trebuie
este cea mai mare sa trccem cu o /\ pestc
virtute care-l duce pe
postul evreilor, ca
om la sfinjenie si la
Rai. Ia sa va ar5t eu, Mantuitonil a spus: De
cSci aveti dinp de lapte nu va prisosi dreptatea
la Intclegere, cum voastra mai mult
lucreaza iubirea de
sine.
Glasul lui
Dumnezeu in om este
constiinta. Constiin{a
ifi spune: Xiteste la
Psaltirc, fa rugaciuni
din Ccaslov, fti
Paraclisul Maicii
Domnului, fa metanii
si inchinaciuni". Dar
iubirea de sine /ice:
„Eu am munch azi;
sum obosit!" Faci o
cruce §i tc

N-ap pa(it accasta?

deceit a fariseilor..., „Postc$te astazi! Sa nu
care se laudau ca ma-uanci came, sa nu
postesc de doua ori pc mananci bran/a, sa nu
saptamana: mananci lapte; ecl mult
Mul{umescu-Ti Tie, daca dezlegi la
Doamne, ca nu-s ca untdclcmn, sau nici la
ceilalti oameni; accla".
postesc de doua ori pe Dar hoitul zice:
saptamana - postul
„M3i femeie, cc spui tu
evreicsc, lunea si joia;
de post? Taie un pui!
ca luni a plecat Moisc
pc Muntclc Sinai si a Fa un scrob!" T4-ap
poslit patru/.eci de zile, pajit de acestca? Lunea
$i joi s-a pogorat cu n-ati mancat de frupt?
tablele Lcgii. Ce credeti ca eu nu
Noi postim lunca sUu? Chiar daca1 nu
pentru sanatate §i spunep. Daca ai
pentru paza ingcrilor, mancat de frupt lunea
cS-i dc marc folos. sau mai ales micrcurea
Micrcurea, in si vinerea, n-ai voie sa
amintirea vanzarii tc imparta^csti. Vezi
Domnului, iar Vinerea „Drcptul Canonic".
postim in cinstea \\\ zice con§tiin|a:
infricosatelor si „Mai omule, a Tntins
mantuitoarelor patimi mana un om nacajit.
ale Domnului, Da-i ccva!" $i tu poate
Dumnezcului si ai ceva sa-i dai, cat de
Mantuitorului nostru pupn; dar iubirea dc
lisus Hristos. sine zice: „Sa dau bani
$i-ti /ice cugetul:
 la top golanii? Sa se de sine, zici: „Lasa\ ca
duca sa munceascal" J? am copii, am femeie,
i nu-i dai nimic. am eu cui da!" §i nu-i
Aceasta este bucuria dai.
dracilor! Trebuie mScar Iti spune constiinta
cat de putin s5-l asa: „Mai, iata" un
mangai, s&-i dai, ca sarac In sat! Cade casa
Hvanghelia spune: pe el; arc copii mul(i!
Cine cere de la tine, Du-tc si-i du un car
da-i! Dar tu, cu iubirea
70 NE VORBE$TE scara, dimincaja, sa-mi
fac o a(a dc lnchi-
do lemnc! Du-tc si-i da naciuni sau caleva
un val de carton, metanii, sa citesc un
cumpara si-i da. ca acatist, o calisma la
ploua in casa! Sau du- Psaltirc. Macar atat".
te si-i du un ajutor!" Dar iubirea dc sine Hi
Ingerul asa-(i spunc. zice: „Nu! Ma culcf"
dar iubirca dc sine zicc: Dar, daca" ar fl un film
„Da! S3-i fac eu casa! la televizor, sau la car(i,
S3-I acopar! Eu am sau la jocuri, acolo stai!
trcburile mcle!" $i nu Bucuria dracilor! Acolo
foci, Vezi, Tngcrul \\\ te duci s£ vezi toatc
spunc; dar diavolul nil spurcaciunile, toatc
te lasS; Asta-i iubirca lucrurilc diavolului. $i
dc sine! iata a§a iubirca de sine
I(i spune este maica si rdd&cina
constiinia: „Mai, sa stau si izvorul tuturor
un ceas la rugilciunc pacatclor.
 Am sa va spun §aguirea, vorba desarta,
macar caleva fiicc care osandirea.
izvorasc din iubirea de Din iubirea dc sine
sine. Iata din iubirea de se nasc: mandria. trufia,
sine se nasc: mila de scmetia, ura, zavistia,
sine, crutarea dc sine, ? pizma, invidia, rautatea,
ndrept3(irea de sine, tinerca
mul(umirea de sine,
trambitarea de sine,
lauda de sine, placerea
de sine, parerca dc sine.
Din iubirea de sine
se nasc: inchipuirea de
sine. simfirea de sine,
Tngamfarea de sine,
cinstea dc sine,
Tncrcderea in sine,
rezemarea pe sine,
bizuirea pc sine,
inai(area de sine,
cutezan|a de sine si
ncsim-prea, care-i
moartea min(ii si
omorarea suflctului mai
inainte de moartea
trupului.
Din iubirea de sine
se nasc: vorbirea de
rau, clevetirea,
minciuna, gluma, rasul,
___________ dc stapanire, dorinta de
PAR1NTELE a porunci la allii.
CLEOPA____71 prcfticatoria,
de minte a raului, tngamfarea, nccvlavia,
dorinla de razbunarc. nepocainfa, ne-luarea
lacomia pantecelui, amintc, pregetarea,
mancarc mai mull pierderea vreniii in
decat trebuie. mancare desert, ratacirca
a doua oara, un pahar gandului, rautatea,
mai mult decat trebuie, acedia, adica male§eala
somn prca mult, voin{ci.
intunccarea minpi si Din iubirea de sine
bctia. se nasc: iubirea de
Din iubirea dc sine bani, iubirca dc
se nasc: pacalele cu placeri, iubirca dc
vederca, cu auzul, cu averc, iubirca de
mirosul, cu gustul, cu agoniscaia, iubirca de
pipairca, inchipuirea,
slava.
infumurarea.
duplicitatca, rivalitatea, Din iubirea dc sine
Tncapa|a-narea. sc nasc: mahnirea,
aniaraciunea, ironia, inlristarca,
ambijia, insclaciunea, deznadejdca,
cruzimca, ncomenia, descurajarea,
blasfemia, infurierea imputinarca de suflet,
naprasnica, lingus.irca, indoiala, ncchibzuimX
impatimirca, nesufcrirea, ncdreapta
obraznicia, soco-teala, iscodirca.
ncastampararca. iubirea Nu va mai spun alaiul
 intunericului, c&, daca in ce chip
v-as spunc cate se nasc nerobestcpenoi.
din iubirea de sine, ma Iata de ce a pus
apuca miezul noptii. Mantuitomt prima
$i nu putcm spune condipc penlru a putca
la marlurisire ca n-am sa-I urmam Lui, ca mai
gresit, pentru ca intai de toatc sa" ne
totdcauna grcsim lui lepadam de sine, adica
Dumnczcu cu iubirea de patimile amintite
de sine, numai ca nu
mai inainte.
cunoa^tem in ce fel si
72 NE VORBE$TE
Dcci, daca tmpotrivirea de sine,
iubirea dc sine esle ura dc sine sj la urma
izvorul a toata dragostea si
rSutatea, lepadarea TnfVanarea.
de sine este radacina Iar varfurile
tuturor virtufilor. rautatii care sc nasc
Din lepadarea de din iubirea dc sine,
sine izvorasc alte care sunt slava
virtuji care se desarta si mandria, le
Tmpotrivcsc si alungam cu fapta
omoara iubirea dc buna facuta in
sine, ca dc pilda: ascuns, iar pe
tagaduirea de sine, mandric o surpam
Tnsingurarea de sine, atunci cand punem
cunos.tinti! dc sine, loale ispravile
desavarsita noastre pe seama lui
nclncrcdcrc in sine,
Dumne/eu. ajutaT'
* J>i catre Tngcnil
Dragii mei fra|i pa/itor, tot asa. Dar,
si surori, v-am mai daca nu-i citiji
spus acestea. dar va canonul, facc|i macar
rog sa nu uitati ce va zcce mctanii, scara
spun: sa luati marc, sau dimincata, si
marc indrazneala la ziceii asa; „Sfinte
milostivirea Maicii ingere. pazitonil
Domnului, sa nu v i c f i i mclc, roaga-
uitafi sa citi(i tc lui I Iristos
acatistul ei Tn ficcarc Dumnezeu pcntru
dimincata, si scara, mine pScSlosuI!*1
paraclisul. Iar C3 cl pururea stS
rugaciunea mintti s-o langS noi si pururca
aveti cu voi sc Infristcaza cand
Tntoldcauna: vede ca faccm
„Doamnc, lisusc p&catc $i pururea se
HHstoase, Fiul lui bucura cand vede ca
Dumnezeu, nc rugam lui
miIuie§te-rnS pe Dumnezeu ?i ne
mine, pacatosul, sau indreptam viata, ca sa
pacatoasa!" $i catre fim oameni
Maica Domnului: ercdinciosi, cu fries
„Preasfanta dc Dumnezeu.
NascStoarc de
Dumnezeu,
miluic§te-nc §i ne
 NEVOINTA diavolul.
§] Spune in Pateric
MTLOSTENI dc un sihastru ca s-a
E dus la pustie si, iata,
odata i s-a aratat
Nevointa diavolul in chip de
pustnicului, a om §i 1-a intrebat:
sihastrului, cstc ruga- „Pentru ce-ai venit
ciunea ncincetata aid?" „Pentru
ajutata de post. Dumnczcu!", a
Rugaciunea si postul rSspuns el. Atunci a
sunt cele doua arme Tnccput diavolul a-1
de aparare ale lupta cu tot fclul de
sihastrului, cele doua ispite, ca sa-I alunge
aripi cu care se urea din pustie. „De cc ma
pana la scaunul lui lup|i a§a?" 1-a
Hristos. Pustnicul intrebat pustnicul pe
trcbuie sa fie o diavol. ..Daca ai fost
candcla ve§nic sincer si mi-ai spus de
aprinsa de ncadormita ce stai aici, ca eu nu
rugaciunc. Daca stai stiam! Gl sunt rnulfi
In pustie pentru oameni care stau la
liniijte. pentru lini§ic, dar nu sc
rccrcere sau studiu, roaga, nici nu
niciodata nu tc va postesc. Eu cu aceia
lupta diavolul. Dar, nu am ireabS!"
cum zici ca stai pentru Dcci, cine vrca sa
Dumnezeu, cum vina la manastire sau
inccpi sa te rogi s.i sa sa se retraga la
postcs.ti in pustie, sa sihastrie, accla trcbuie
vc/i cum te lupta s3 se roage mult si sa
posteasca dupS multa armata, iar taria
putere. Altfcl, rade pustnicului sta Tn
diavolul de cl. Cu cat multa rugaciune!" Iar
staruic calugarul mai ispitelc cu care e
mull in rugaciunc. cu luptat sihastrul sunt:
atat sporestc mai mult. trandavia, somnul,
Sfantul loan Gur3 dc nalucirilc de noapte,
Aur zice Tn aceasta razboiui desfranarii.
privinfa: „Taria mania, frica, mandria.
imparatului sta in slava desarta $i altele.
N PARI
NTEL
E
CLE
OPA
75
 Este dator Dar mai ales
calugarul sa calugarul de azi,
faca milostenie? care arc salariu §i de
Cum sa nu! toate! Sa faca mila
Orice c51ugar cstc cu baniu numai sa
dator sa faca nu-i stranga, ca se
milostenie la sSraci, arunca in pnlpastia
din tot ce arc: picrzarii. Vai de
uribrac&mintc, bani, calugarul care
alimentc. Chiar si strange bani si nu-i
eel ce traieste ?n tmparte la saraci, ca
pustic este dator sa isi aduna lui mare
deschida usa osanda!
saracului, sa-i dea Kste vreun
pesmcti de mancarc motiv binecuvantat
sau macar un pahar sa adune cineva
de apa. Numai celui bani?
ce iraicstc cu totul Din patru
izolat in adancul pricini, zic
munplor $i este cu dumnezeiestii
desavarsirc lipsit de Parinli, aduna
cele pamantesti nu i oamenii bani. Unii
sc cere milostenie. adunS din lacomie
Nu auzim ce spune §i uibirea de avufie,
Sfantul Isaac care este inchinarc la
Sirul? ..Calugarul idoli si semn de
care nu face necredinja, ca sS
milostenie este ca un aiba, zic ei, la
pom blestemat si batranete, ca si cum
fara roade!"
Dumnczeu nu poarta Calugarii din
grija de not Dar, ob§te, care intr-
oare, Cel ce te adcvar sunl calugari
hranc$tc astazi, nu si pa/esc cu sfintenic
te va hrani $i votul saraciei, fund
maine? Alfii aduna saraci de cclc
bani si altc avcri din pamantesti, nu sunt
p/dcerc, ca sa datori sa faca
manancc mull 51 sa milostenie materials.
traiasca bine. Al(ii, Ei ajut& lumea mai
din slava desarta si ales cu stanta
ht\\ ca sa sc unbrace rugaciune si cu
bine, cu hainc cxcmplul vie(ii lor.
scumpc, sS /idcascS Manastirilc, insa,
locuinte mari si sa-i intotdcauna au lacut
laudc lumea. lar al(ii milostenie la cei
aduna bani si alte saraci si ncvoiasi.
bunuri, ca o La trapcza ficcarei
economic pentru manastiri, ca:
ccilalji, pentru Ncamt, Sccu,
familie, pentru Sihastria si chiar la
ob$tc, pentru cei schituri, cxista o
bolnavi, Aceasta nu masa pentru saraci,
este un pacat; ba nurnita „masa
inca ai sj plata, ca n- calicilor", unde
ai irosit avcrca mancau zilnic zeci
tuturor, nici n-ai de saraci din Pipirig,
dus-o la ai tli. calatori. Tnchinatori
si bolnavi. Oricine
venca, primea
mancare sj cazarc „Nu, parinte, i-a
gratuil limp de trci raspuns el, cu ce s-o
zilc. Aceasta este cumpar?" Atunci
milostenia starejul s-a sfatuit
calugarilor, dupa cu parinjii din
Sfintii Parinli! Ea sc consiliu si i-a donat
face de objte, in acelui sSrac 0 vaca
numcle tuturor, de cu laptc care fatase
aceea to{i au parte de doiul saplamani.
de ea. lar daca Staretul nostru
cineva din calugari asa nc zicca: „Lasa
are ceva de prisos, s3 ma due cu in iad,
el trebuie sa dea tot ca adun bani pentru
ce are in plus la obste, decat sa va
econom, ca accsta duceti voit" -si nu
sa~ imparta nc lasa sa avem bani
milostenia, iar nu la chilic. „CaIugarul
calugarul. care are avere
Mi-amintesc ca deosebita este al
odaul a venit la doilea luda. spunca
staretul noslru, batranul, este fur si
Protosinghelul talhar, ca fura din
loanichie Moroi, un avutul obstii si duce
om saYac cu o casa la ncamurile sale".
de copii, sa ccara Asa ne invata
ajutor. Staretul 1-a Sfantul Vasile eel
intrcbat: „Frate, ai Mare si Sfantul
vacS cu lapte?" Teodor Studitul.
76 NE VORBE$TE Cand cram eu
frate in Sihastria,
nimcni ttu-§i incuia chilie.
chilia, caci nici nu Intr-o zi, vazand
avea cine cc fura. Tot eu ca mi-a lipit
ce avcam ncvoic ni sc vrajraa§ul inima de
dadca de la ob§te, ban, meat lincam u$a
Dar sa vczi, cum a incuiata $i ma
vrut vrajma^ul sa ma gandcam nuinai la el,
prinda in patima am facul semnul
iubirii de argint. Prin Sfintei Cruci, am
anul 1937, pe cand descuiat din nou u§a
cram bucatar la chiliei §i am dat banul
manSstire, a venit un la un sarac. A§a am
crcdincios la noi $i scapat atunci de
mi-a /.is: ,,Parintc iubirca de argint!
Clcopa, iata ce Sa v3 spun $i alta
monede noi $i tntamplare din
frumoase au ic$it!" §i tinerejea mea. Pe cand
mi-a dat una §i mic. eram fratc, aveam
Eu am dus banul la talent la pictura. Ma
chilie, 1-am pus pc invajasc pictura
fcrcastra sub o hartie, icoanelor un calugar.
ca sa nu-I vada Nil, de la Manastirea
nimcni, §i am incuiat Secu. Dupa ce am
U?a, De la bucatarie deprins descnul §i
ma duceam mcrcu la pictura cu acuarele,
chilie §i saltam harlia am inceput cu
de pe geam, sa vad vopscle. Uncori venea
daca nu a disparut egumcnul la chilia
banul. Nu trecea mult mca, sc uita cum
$i iar mS duceam la pictez §i ti placca. Dar
eu incepuscm sa m5 ____________
ispitesc de bani, ca* PARINTELE
singur imi cumparam CLEOPA____77
vopscle §i cele de de iubirca de argint.
nevoie pentru icoane. intr-o zi vine
Odata a venit cconomul la chilia
parintele starel la mea §i-mi zice:
mine $\ mi-a zis: ,jCe „Frate Costica, lasa
prcj arc icoana aceea? pictura §i hai la
„Nu are prcj, prca ascultare!" Atunci
CUVioase!" i-am am lasat toatc §i am
raspuns. „Pe aceea. fost trimis sa pasc
Irate Costica1, s-o m oile. A§a m-am
la prc| ca este i/bavit de doua
frumoasa!" - ma pacatc, de mandric
ispitea batranul. (and $i de iubirea de
am vazut cu eS argint!
trcbuie s5 ma*
tocmesc cu oamenii
§i sa am bani, m-am JjCOALA
temut s3 nu mS JNTHLEP
biniicsc ClUNll

Parin|ilor,
cimitirul estc
facultatca facultatilor
$i $coa!a $colilor.
Ca auzi cc zice
Sfantul loan Gura de
Aur: Mergi la zilnic in cimitir ca sa
cimitire, o, frate, ca ne rugam pentru
acolo este §coala Irani no§iri cei
cea mai Tnalta a plcca{i, C5 ei singuri
suflctelor, care nc nu sc mai pot ajuta.
vorbe$te despre Pe top parintii din
Dumnezeu! Paring i cimitirul accsla i-am
cei de demult aveau cunoscut. Cc viata
Tntotdcauna in curata ?i smerita au
chiliile lor un sicriu, dus pe pamant! Unii
o cmce ?i un cap de din ci §tiau Psaltirea
mort, ca s& lc aduca pe de rost §i nu
amintc ziua §i mancau pana n-o
noaptea de ceasul terminau dc citit,
mortii §i sa aiba cum era parintele
lacrimi la sfanta Ghcrasim, fratele
rugaciunc. Iar cand meu, sau parintele
erau tulburati sau Vasilc Mito?eru. Al|ii
itnpietrUi la inima faceau metanii ?i
§i nu se puteau ruga, aveau darul
se duccau noaptea la lacnmilor. Altii
cimitir sau la cei cc faceau ascultare fara
zaceau pc patul de cart ire $i erau plini
moarte §i a$a de dragoste, precum
dobandcau iara§i panntcle Galaction
lacrimi, umilinta $i Ilie, panntcle Ilarion
ravna de rug^ciune. lonica $i fratele mcu
Sa mergem mai marc, Vasilc.
78_____________NE VQRBE$TE_____
 Al|ii iubcau STATOR
linistca si tacerea, NICIE
prccum parintclc
Pimen Nastac si Cu fclul de-a tc
schimonahul loan purta tu, pe unul care-i
Rosu. Iar aljii avcau abatut de la calea
rugaciunea lui Iisus in dreptatii, po(i sS-1
inima lor, cum au fost folosesti. Iar daca unul
parintclc Paisie cste obraznic, Ti tanSr
Nichitcncu si parintcle si nu baga de seama ca
Ghervasic Gaspar. tu vrei sa-1 folosesti
De toll parinlii cu fclul tau de-a
care au trait in pricepe $i a tc purta cu
SihSstria m-am folosit el, taic legatura. Cum
§i pc toti ii pomenesc s-o tai? Iata cum:
cu nevrednicic in 11 vczi ca vine in
rugftciunilc melc. Dc chilic la tine, dar nu
accca vin mereu aici vine ca-i place pravila
in cimitir sj-mi aduc sau sa aud<i un cuvant
amintc de dragostea si de folos, cand cite§ti
de sfaturile lor. Ei s-au tu dintr-o carte, ci vine
dus cu tojii la Hristos ca sa stea de vorba, sa-
si in curand vom plcca tt piarda tie vremea, sa
si noi s5 dam rada, sa glumeasca, s£
socoteala de faptclc spuna cc vesti noi mai
noastrc! sunt Tn /iarc, in
reviste, sau nu stiu ce.
Aceluia spune-i as, a:
DESPRH „Frate, noi avem
pravila, ca suntem la
manastire! Daca esti PARINTE
bun, frate, ca si tu ai LE
pravila, saracu', poate CLEOPA
nu \i-z\ facut-o toata, 79
hai s-o completam aici
la mine!" Psaltirea: Fericit
DiVi o perechc de bcirbcuul... si zi-i:
rnetanii In mana 51 „Fratc. fS
tncepi Psaltirea. „0ite, rnetanii, ca asa-i
frate, am obicei - chiar obicciul! §1 pc urma
daca n-ai obicei — sa mai citc$te tu
citcsc cam jumState sa mai fac cu!"
de Psaltire In scara r
asta! FriSfia ta fa §\ cand ti 1-ai pus
rnetanii $i eu citesc!" la rnetanii, sa vezi
$i tu incepi cum zice: „Iarta-ma\
frate, ca am treaba!"
$i indata fuge, ca el nu
venise pentru pravila.
A venil sa stea dc
vorba. sa-ti piarda tic
timpul mantuirii.
Sfantul loan Scararul
tc invata asa, nu cu:
„Vczi care umbla cu-
treierand chiliile, si nu
vine la tine sa se
foloseasca, ci vine sa
stea dc vorba, pune-1
la rugaciune si la
rnetanii!" §i cl tot zicea: «Mai
Dac$-i om fa\ frate, ca eu citesc
duhovnicesc, zice: inainte»!"
„Hai, frate, sa facem!" Daca faci a$a, stii
Face §i el, faci §i tu. §i cum scapi de prietenii
zice: „Mai, dar ce acestia? „Nu ma due
bine, mi-am tacut Tn chilic la fratelc ala,
pravila!" si-i multumit. ca ma punc la
Daca faci asa, a doua rugSciunc! Doar de
oara nu-1 mai vezi pe asta fug eu! Dc
prietcnul asta. „Nu ma rugaciune". Iala a§a ai
due la acela, ca stii ce sa scapi dc prieteni dc
face? Ma punc la a§tia! Dclicat, a§a! §i
rnetanii sj face cand vczi ca pleaca,
pravila! Dar ce, eu zi-i: „Fratc, te rog, mai
sunt prost? Am ncvoie stai! Am avut dragoste
sa umblu tralala prin sa faccm pravila
manSstirc: sa stau dc impreuna, dar, daca te
vorba, s3 judec pe toti, duci, iarta-ma pe
sa rad, sa glumesc. mine, pacatosul!" Se
Acolo insS ma pune la ducc, si tu cu „iarta-
Psaltire si el zice sa ma" ai scapat de el!
citcsc mereu. $i nu 0 Nu-1 mai vezi pe-
catisma, nu doua! acolo.
Zece! J>i am f^cut - Parinte, as plcca
rnetanii de m& dureau de la manastirca mea
spatclc §i genunchii. si as. veni aici!
80_____________NE - Fa cum vrei! Eu
VORBEfjTE nu te chem. Dar sS stii
ca si la Si ha1 stria sunl altul. Uite imi vin
draci. Inca mulfi! §j ganduri de mandrie,
daca tc-ai ducc in parcrc de sine,
Australia §i-n America cutezanta; imi vin
$i-n China, tol draci $i ganduri nccuratc,
ispitc sunl, dar si spurcate; nu mi-am
Dumnezcu este de fa;a. tacut pravila, mi-a
Unde te-ai ducc. ramas din canon".
trebuic sa tc lup|i cu Cand tc vei pandi pc
tine sj Set ai ascultarc, tine, nu-fi mai trebuic
rugaciunc §i r&bdarc. ochelari pentru altul.
Crczi c3 aici, daca ai „Vai dc mine, ce
sa vii, n-ai sa gases, ti prapastic cstc aici in
sminteli? Ai sa stai suflctul meu! N-am
vrco saptamana si ai cand sa ma mai uit la
s«l spui: „Starc|ul cstc altul!"
a§a, economul estc Cc crczi tu! Un
asa, accla-i asa!" $i in corSbicr, cand merge
loc sa te vczi pe tine, cu corabia pc mare,
tu li vczi si Si judcci prin locuri stancoasc si
pe alfii. periculoasc, crezi ca el
Daca vci incepe a se uita la alta corabic,
privi in inima ta. te vei pc undc o ducc
smcri si vei zice: „Mai, cclalalt? El li cu ochii
ce rau sunt! Rabdare n- la carma: „Mai, stanca!
am, cartesc. mananc Stanca, valuri. cutare".
prca mult, dorm prea Sau eel care merge cu
mult, glumesc, rad, masina pc drum, sc uita
saguiese, m;l cum conduce cel&lalt
raspandesc. judec pe masjna? El ii cu ochii
la drumul lui: ___________PARIN
..Dreapta, stanga. li TE L E CL g O P A______________
panta, Ti deal!" Ficcarc 81
cstc cu ochii la masina starcful meu din
lui. Asa si tu. Fii cu Sfantul -Vlunte -. s-au
mana pe volanul
dus trei trap de la
sufletului tau! Uita-tc
Manastirca Ncami, ca
la suflctul tau, sa nu-1
dai in prapastic! Trcaba crau la oi:
lui, cclalalt. Fiecare Mo§ Ghcorghc,
cum isi conduce noi plecam din
suflctul sau. manastirca
S-au tins la mos asta!
Ghcorghc I.azax - care - Dar dc cc,
a umblal 50 de ani draguja? - asa-i era
dcscul^ §i cu capul vorba.
gol, un om stant, care a - Nu mai este
lanil minuni in partile mantuire in manastire.
astea. a fost si la $i i-au tot spus, ca
Icrusalim cu sa-si faca dreptate ca
ci pleaca din
Manastirca Neamt.
Mosul Ghcorghc, care
niciodata nu se mania,
a strigat tare de trei ori
$i le-a spus? Nu fa tu,
baa! Nu fa tu, baa! Nu
fa tu, baa! si s-a dus.
Toata (llosofia era
m aceste cuvinte: Nu
fa tu! Adica sa nu faci cum zboara din floare
tu, daca nu-(i place ce in floare, prin mcri.
face acela! Cine tc prin circ$i, §i ia din
punc sS faci tu, daca floare numai ncctarul
acela face? Nu ta! Ce, eel dulce! Din 10 kg
ai sa" dai tu scama cc dc nectar, ca face 2 kg
nu-i pentru tine? de micrc, ca cu am
Mosul Gheorghe n-a fost prisacar si am
spus multa avut cartea cu cSlauza
stuparului.
bolboroseala, cum
Dar albina se
vorbesc cu aici. A
punc pe rnultc flori; sj
spus dc trei ori sunt flon care
acccntuat: „Nu fa tu!" dcasupra au nectar, iar
$i mai jos au otrava. Ea
s-a dus de-acolo. nu ia otrava, ca" nu-i
Sau dac3 vei veni proasta! Albina ia de
aici, sa nu crezi c3 la fiecare floare ce-i
aici vii ?n rai! Este bun. Otrava o lasa
rai. Orice manastire acolo.
este rai duhovniccsc, Asa sa fii si tu!
daca mintca ta va fi Fiecare cat ar fi dc rau
rai. Daca mintea ta va in manastire, arc si
fi iad, iad ceva bun. Cc cstc bun
ramane! imprumuta
Tu vezi o albina
82 NE VORBE$TE milostiv, este sarguitor,
este sfatuitor". Ce vczi
de la el! „Panntele asta cS cslc bun, ia! Cc este
este asa, dar uite este rau, olrava, las-o
acolo, ca nu-|i trebuie! omului, cutare..."
Nu tc face nimeni s-o „Noi!" Cum nc
iei cu sila. $i atutici nu luptam noi fara Ccl
tc vci mai sminti, care a faeut ccrul si
oriunde vci fi. Po^i s3 p&mantul? Crezi ca"
stai in Bucuresti. Pc daca iscSlim noi sa fie
Calea Victoriei pon sa pace, este pace? Da!
stai. Numai sa* stii Lui Dumnezeu fi place
cum sa te conduci. Asa aceasta, politica asta
este. de pace, dar sa fie din
lar daca nu, lu du- inimil!
te si-n pustic, ca Eram la Slatina
diavolul vine diipii stares manastire mare.
tine! Tu mergi cu Odata au vcnit nistc
trenul 24 de ore si cl mari ingincri
cat ai clipi din ochi arhcologi, care crau cu
este aici. masjnile lor si aveau
aparate dc astea de
radio. Tocmai atunci
RUGACIUNE vorbea patriarhul
A PENTRU Rusici, Alcxci 1
PACE -Dumnezeu sa-l
odihneasca -, cu
Noi auzim pc unii altcineva si vorbeau
ca voteaza pentru numai dc pace. lar
pace, c5 iscalesc de ingincrii aceia au zis:
pace. Spune la aparate: - Auzi, parinte, sa
„Noi luptam pentru stii ca-i bine, c5 si cei
via(a, pentru pace, mari' vorbesc de pace!
pentru drepturile
- Domnulc, tare ____________
csti copil! PARINTELE CLEG
- Dar cum, PA_________83
parinte, daca vorbesc
in numclc - Cuvantul „pacc"
pacii? este cea mai puternica
anna politick. Nu cand
vorbirn dc pace, ci
cand nc rugam pentru
pace este plticut la
Dumnezeu. Ca lui
Dumnezeu ?i place
aceasta, ca noi voim
pace. Ai vazut cand s-
a arauu uccnicilor ce-a
zis: Pacea Mea dau
voud, pacea Mea las
voud! Dc doua ori a
zis.
Cc Tnseamna dc
doua ori pace? Sa aiba
omul pace cu sine, sa
fie mullumit. $i apoi
sa aiba pace cu
vecinii. Sa nu aiba
suparare pe al|ii.
Aceasta politica dc
pace ii place lui
Dumnezeu si-i buna,
numai sa nc rug&m la
Dumnezeu si sa fun
sinceri. S-o spuncm Liturghie, nu sc
din inima! Tncepc Vccernic, nu
Auzi cc spune se Tncepc Utrenic.
Proorocul Icrcmia: Ei decat cu cuvantul
zic pace. pace, si pace: Cu pace
pacea uncle este? La Dommdui set ne
iel si Proorocul rugam! Pentru pacea
Iezccllicl: Ei vindecd de sus si pentru
sjdrmarea popoarelor. mdntuirea sufleielor
zicdnd pace, pace, si noastre, Dommdui sd
pacea unde este? ne rugcim! Pentru
Apostolul Pavel cc pacea a toafd lumea.
zice? Cand vor zice pentru bundstarea
pace, pace, atunci sfintelor lui Dumnezeu
fara de veste va fi Biserici si pentru
pieirea si nu vor unirea tuturor,
sedpa, cum nu scapd Dommdui sd ne
femeia insdrcinafd de rugam! La cctenia
durerile nasterii. Cititi mica zicem: lard .>•/
la I Tesaloniceni, iard cu pace Dommdui
capitolul 5, versetul 3. sd ne rugam! La sfarsil
Da. fratilor! Dar zice iarasj; Cu pace sd
Biserica noastra iesim!
Ortodoxa, care arc sutc Vezi. Biserica se
de milioane de roaga sincer lui
crctlincioni, de 2000 Dumnezeu, ca pacea
de ani se roaga pentru este un marc dar, nu
pace. Voi nu auZifi, ca numai pentru poporul
nu se Tncepc din
84 NE VORBE$TE afara, ci §i pentru
biscrici si pentru
suflctele oamenilor! De ce n-a vrut
Cata vrcmc cstc pace, Dumnczeu s& se faca
es.ti sigur pc sanatatea la noi portocalcle,
ta, pe viata ta, in toatc. smochinele, lamaile.
Cand s-a Tnceput grcfurile, bananc-Ic,
tulburarea, cearta, maslincle? Dc cc? CS
rfizboiul, nu mai stii se fac in Africa §i Tn
undc o sa iasa. Asia. Ca accia, prin
Asa ca ecle ce s-au import, sa nc dca noua
vorbit azi este un lucru ce au, si noi sa le dam
mare si foarte bun. porumb, sa le dam
Sa ajutc Prcabunul branza, s£i Ic dam
Dumnczeu si grau, ca acolo n-au
Preacurata iui Maica, campie ca la noi, sa se
ca (arisoara asta a fac&! Sa lc dam cc lc
noastra, Romania, o trcbuie.
tarisoarS mica, nu-i Dc ce a facia
trcbuic sa ia dc la Dumnczeu doua feluri
nimeni nimic si nici de grau? Grau alb,
altul sa nu ia nimic dc pentru chinczi, pentru
la noi. „Nu-mi trcbuic Asia, adica orcz, $i
nimic sa-(i iau dc la grau galben pentru
tine, nici tu sa ici dc la Europa sj pentru
mine! Eu vreau sa America. Orezul este
traicsc lini^til in (ara graul Asici, s>s doua
mea, Tn casa mea si lu miliarde de oameni
la tine Tn {ara ia! Daca care sc hranesc cu orcz.
ai ceva mai mult, da- Altfcl de grau.
mi mie §i cu T(i dau cc Ce, crczi ca daca-s
am!" Ca asa-i frumos!
popoare paganc, ___________
Dumnczeu nu lc poarta PARINTELE
de grija? Vai dc mine! CLEOPA____85
Nu canta Biscrica? N- traiestc Tn ape? Cine
a^i auzit? Ce! cc da o hrane^tc? Tatal
hrana la tot trupul, ca ccrcsc! Pentru cS zicc
in veac este mila Lui! la Ecclcsiast: Din cate
Cine hrancste albincle a facut Dumnczeu sub
si mustelc si broa§lelc cer, nimic n-a facut
si pestii si pasarile si care sa le urasca, ci
corbii si leii §1 lupii §i ca pe toate sa le
toata victatca care iubeasca si so le
zboara in acr $i poarte de grija.
Ai vazut?
Dumnezeu este
occanul acela de
dragostc fara margini.
care TmbrStiseaza
toate zidirile Sale! De
fiecarc are grija! N-ai
vazut cc spunc Tn
Psaltire? Cel cc da
hrana leilor si puilor
de corb.

DIALOG IN TREN

Mcrgeam odata cu
trenul de la Pascani Erau cam de la
spre Bacau. Eu, ca sa loeotenenji pana la
nu ma due Tn maiori, colonci. Printre
vagoane undc se ei era si un plutonier
fumeaza, mi-am iuat major cu sofia. El era
bilet si m-am suit Tn de la Podolcni. Eu,
trcn Tn vagoane de vazandu-ma Tntr-un
astea mai feritc. Zic: vagon cu ofijcri, ca $i
„Ma due macar undc calugar, zic, ce discupe
nu ma „i&maiaz&" pot sa am eu cu
fumatorii, ca pc mine dansii? Eu Tmi catam
ma doare capul de dc „Doanme lisuse" al
fum de JigarS". M-am mcu sj statcam linistit
dus singur Tn vagon acolo, ca sjiam cS am
acolo, dar n-am stiut de mers doua ore cu ei,
cine o sa mai vin«L ca atata-i din Pascani
Mi-am luat un loc $i panS la Bacau, si
staleam acolo si trebuia sa schimb
astcptam ora ca trenul sprc TarcSu la
sa porncasca trenul. Lunca Slramba. s-o iau
Iaca, aproape de spre Valea Bistrijei.
plecare ca a intrat un Ma duceam la
grup dc ofileri Parintelc Casian, care
supcriori, mergeau la era Stare} la Tarcau, §i
o scoala dc razboi- la Parintelc Ianuaric;
asta
8ft
NE VORBE§TE catam dc pace. Iaca
un calugar intr-un
era prin anul 1957. Eu vagon dc ofitcri.
statcam acolo si-mi Dar unul din ci,
mai micut asa, ca sa „Da-lc pace, ca-s
nu taca, a vrut sS faca ofitcri. Ei glumesc, ei
o gluma si zicc: rad. Eu ce sa discut?"
- Uite, mSf, o sa Dar unul vine §i se
mearga bine trenul a§eazS drcpt in fafa
asta, ca mca.
avem si un popa aici! - De undc csti.
$lii, c3 ci au parintc?
vorba asta, ca daca-{i Dar cu, de ce sa le
iese popa inainte, i(i zic Sihastria? Zic:
merge rau! Asta ,.De la Manastirca
acuma insa a zis ca Neamlu", ca asta-i
merge bine, ca au %\ vcslita in toala lumea.
superslipi: „Sa nu-li - Undc mergi?
iasa popa inainte, c-o Pana colo la un
patcsti!'1 Eu taceam schit. la Tarcfui.
din gura. - Eu sunt de la
- Auzi, mai. Hreasca-Dorohoi.
daca-i popa aici, nu-i Locotenent era
bine sa ne accsta. Scoaie o
spuna povestea aceea mana dc ciresc.
cu Dumnezeu? Se Foarte cumsecade. Era
zice ca un pc timpul circselor.
„mosncgcI" ar fl facut - Va muljumcsc!
cenil si pamantul si - Parinte, dar dc
stcpclc si locul natal?
munlii si marca... - Sulita-Botosani.
Auzi! Un - Ei..., nu suntcm
„mosnegen departc.
EU tot taceam.
 Ne-am luat as.a la ___________
vorba. Se ridica PARINTELE
unul: CLEOPA____87
- Parinte, nu - Ba sunt un
va supara|i, cc simplu calugar.
sunlcti? Prcot, Mcrg si eu
profesor, dascal, cc
Tncoacc,
sunteji?
pana la Bacau.
- Auzi, c£ aslia ai
nostri to\i sunt curio$i
sa ne spunefi ceva
despre Dumnezeu!
Cum Ti povestea asta
cu Dumnezeu? Se
spunc in Biblia aceea, a
voastra, ca Dumnezeu
ar fi tacut cerul,
pamantul, lumea, dar
noi avem alta
concep^ie despre lume.
- Uitc ce-i,
fralilor. Dar mai Tntai
avep cuvant dc onoare
ca nu va suparaji? Eu
sunt un calugar simplu,
dar, daca* voi Tnccpc
povestea cu
Dumnezeu, trenul ilsta
trebuic sa Tnconjure
globul de trei ori si tot am facut cruce. Ei,
n-o pot termina, atata-i nu. Treaba lor.
dc lunga! Dar se ridica un
- Auzi, mai, cc maior, ca n-aveam de
zice popa! undc sa §tiu, dar avea
- §i Ti sj o stea §i un galon de-
curioasa, zic, grozav! a lungul epolc-tului.
Cand vom incepe Mi-au spus ci ca-i
povestea cu maior, eu nu
cunosteam.
Dumnezeu, Ti cu
Zic:
cantcc! O sa vedeji voi
- Sa ma iertafi,
cat este dc lunga. a{i intrat aici un
- Parintc, avem vagon de ofileri,
cuvant de onoare. §i ii dar cu am facut
nebun ala armata pc cand crau
care se va supara. cpolcti cu tresc.
- Vrem sa va Eu sielclc astea nu le
intrcbam! Avem si cunosc, ca vSd ca
noi un calugar, aveji Stele,
suntcm ofileri, tot doua-trci pc umeri.
mergem pana la Daca m-oi adrcsa
Bacau. Cum ti, grcsit cuiva, sa
nu va supSraji, ca cu
parinte?
nu cunosc gradcle, ca
Trenul Inca nu
in
pornisc. La plccare,
manastirc acolo sunt
m-am ridicat §i mi-
un calugar necajit!
HH_____________NE VORBE$TE_____
 - Parinte, s-au popa! Avem, parinte,
pre/cntat ei, eu sum cum sa nu!
colonel; eu - Va vad oameni
sunt loeotcnent dcstcp|i, cu sunt un
colonel; eu sum prost, dar o
maior: eu sum sa-nccpem asa
capitan. „povestea" cu
$i maiorul /ice Dumnezcu, cum
ne-om pricepe noi.
as, a: Uite cc-i, domnilor:
- Parinte. uite ce- cu am sa"
i, vreau sa-(i spun spun ca
ccva. Nu cstc o dumneavoastnS, to(i
absurditalc sa crcdem ca(i sunteji in
noi in ceva cc nu sc vagonul
vede? Dumneavoaslra asta, to^i sunte(i
spuncji ca exista ncbuni!
Dumnezcu, dar I-a
vazut cineva - la auzi popa,
vrcodata? Este o mai, no face
ncbunic s3 crcada nebuni!
cineva in ccea cc nu - Sigurf $i, daca
se vede! n-am dreptatc, la
- Domnilor, zic, prima gara,
v-am spus de la preda[i-ma la poli|ia
inccput: avc{i cuvant garii! Daca n-am
de onoarc ca nu va dreptate. Dar
suparaji? Ca Tnccpcm intai am sa va
o discu|ic serioasS de demonstrez de cc va
acum! numese ncbuni.
- Auzi, b5i, Imi ziceam:
„Lasa c5-i vorba sa
 marturiscsc pe ___________
Dumnezeu! Nu PARINTELE CLEG
contcaza ce urmeaza PA_________89
de-aici". Eram
bucuros dc asta. - Dar pentru ce?
- Mai intai, ca - Pentru ca eu
zicc Duhul Sfant in n-am vazut mintca
Psaitire la noi nimanui
in Scriptura, la niciodata! J?i atunci,
Tnceputul psalmuiui nu-i o ncbunie sa
13 si mccputul cred eu c&
psalmuiui 52: Zis-a avefi minte, daca n-
ce! nebun in inima am vazut-o?
sa: Nu este Uite, bai, nc-a luat
Dumnezeu! popa front! - adicSin
Al doilea. Dumncata. loc. Ei radeau singuri
ia vino mcoace! Mata unul dc altul. Discu(ia
ai spus ca eslc o era $i frumoasa sj
nebunic sa crezi In serioasa $i hazlie.
ceea cc nu se vede? Pai cum sa
-Da, eu!
cred eu ca ave(i
- Pai eu v-am minte, daca n-am
spus ca
vazut minte de cand
dumneavoaslra toti
n-ave(i sunt eu? Nici la voi,
minte. Toti suntcfi nici la mine. Cum
nebuni. $titi dc ce? este? Alba, neagra,
Am tot ro$ic, verde? Ce
drcptul sa va fac forma arc? Patrata,
ncbuni. dreptunghiularS,
hexagonala? Cum
 este domnule, forma, glob ca oameni i au
culoarca? §i-i rnintc? Se crede. Fara
pipaibila sau cum sa se vada.
este? Daca Tmi arata| Iata un argument cS
i accste Tnsusiri la toata lumea crede ca
minte, atunci cu zic are minte!
ca avc(i minte, daca §i dumncavoastra
nu. n-avcti deloc! credeji sj eu, dar
Pentru ca n-am nu vedem
vazut-o, nici mintea.
culoarea, nici forma. Dar viafa a^i
- Uite, mai, vazut-o vrcodata?
popa! Poti sa-i zici Cine a vazut vrcodata
ccva? viafa din om? §i cu
- Daca n-ai tacut toate accstea cine
din gura! Mai zicc ca-i mort, cand
prostulc, n-ai pus este viu §i are via}a?
Se vede via{a?
problema bine!
- Nu se vede!
Ei se prosteau
- §i atunci nu-i
unul pe altul.
o ncbunic sa crcdem
- Stai, mai, ca cu
popa ai dc lucru noi ei
dc acuM oamenii au via(a?
- Afara de asta, Daca n-o vedem.
se crede de toata - Dar viata se
lumea de pe manifests,
parinte!
' ( NE
) VOR
B P OPA
E 91
S
T
E
— Foarte bine. fie?
Prin manifestable ei Da.
se credc ca A|i vazut-o
exista, cu toatc ca n- vreodata? Nu!
o vczi. Dumneavoastra aveti
Asa-i si manie? A(i vazut-o
Dumnezeu. Care-s vreodata?
manifestarile Lui in Dumncavoastra aveti
lume? cugctarc, gandire?
$i am inccput sa Ali vazut-o vreodata?
spun toate Avefi pofta? Avcp,
puterile pentm ca acestea
sufletului. sunt puterile
- sufletului cea
manioasa §i cca
Du poftitoarc.
mne Dumncavoastra
avo aveji partea
astr crescatoare. A(i
a" vazut-o vreodata?
avef $lii dumncata cum
i cre$ti? Sau tc-ai
ima vazut vreodata cum
gina cresti?
 Afara dc asta. profana se invaja ca
Dumncavoastra aveti exista accste puteri
puterile sufletului, ale sufletului. Dar
cum estc: cugetarea, sufletul l-a(i vazut
alegerea, hotararea, vreodata?
mahnirea, intristarea, —Pai tocmai, ca
bucuria. Le-a(i vazut nu-i!
vreodata pc acestea, - Cum nu-i?
caci acestea sunt Daca n-ai avea
puterile suflctesti? suflct, n-ai mai
Noua ne spune vorbi cu mine!
Scriptura ca omul Dumncata nu po(i
cste chipul si clipi o data din
asemanarea lui ochi fara Dumnezeu,
Dumnczcu. Dar nu daca n-ar fi via{a in
dupa forma cca dumneata.
dinafara, ci dupa cca $i vcdeli catc sunt?
suflctcasca. $i via(a, si minte, si
lata catc putcri voic liberal
are sufletul! $i nici
mania, nici raliunea,
nici pofta, nici
bucuria, nici
Intristarea, nici
mahnirea, nici
imagina(ia, nici voia
Iibera, nici viaja, nici
mintca nu Ic-a vazut
nimeni. §i toatc
exista. §i la tllosofia
si ra(iunc, .si manic, le-a(i vazut. Dar se
si bucurie, si credc de toata lumea
intristare, sj pofta, ca omul are $i
care se cred de toata bucurie si mahiiire si
lumea, fara sa se intristare; arc si
vada\ Toatc pofta sj ratiune si
facultatilc sufletului voie iibera, arc si
sunt nevazute, toate viala, are si minte.-?
puterile lui sunt dupa - Mai - a spus
chipul si asemanarea unul —, mai bine
lui Dumnezeu, c5 taceai! N-ai pus
Dumnezeu este bine problcma! Asta
nevazut. Iar omul trcbuic s3 fie un
este prototip si director de
icoana a lui seminar!
Dumnezeu pe Nu, domnule,
pamant in ceca ce dar ne spune
privestc sufletul: adcvarul! Vezi, ca
minte, cuvant si dull. to(i credem ca sunt
Ai vazut acestea, si exista In
vreodata cuvantul? om, dar nu sc vad!
Ti-ai vazut duhul cu - §i tu ai spus ca-i o
care vorbesti? lata nebunie sa crezi ceea
cate puteri si catc ce nu vezi! Dar vezi
facultati nevazute ca-i faci pc to{i
arc sufletul nostru si nebuni, ca acestea
de aceea cl cstc sunt, si noi lc credeni
chipul si asemanarea fara sa 1c vedem.
lui Dumnczcu! §i Mai stau asa. si sc
dumncavoastra nu ridica un doctor:
Parinte, dfi-o la sa cred ca exista,
boala! Eu sunt daca n-am dat cu
maior-doctor. Fac bisturiui peste cl?
operafii si umblu cu Dumncata csti
bisturiui prin ma(ele doctor? -Da!
omului - Ti tai gatul, - §i de accca nu
Ti tai picioarele -, crczi ca exista suflet,
tai, operez de 30 de ca nu-1
ani si cu n-am dat
vczi?
peste suflct! $i cum
92_____________,Vf vazut-o?
f VORBE$TE__ - Nu. Asta nu se
-Da! vede!
- Dar dumneata, - §i vrci sa vczi
sj cci ascmenea cu sufletul? §i durcrca-i
durrmcata doctori, una din facultalile
credeji ca exists trupesti, firesti ale
durere in lurnea asta? omului, si-i
- Exista, parinte! amestccata cu cclc
- Eu nu cred! E o suflctc$ti. §i dupS
nebunic s& cred, cum nu po(i vedea
domnule, daca n-am durerea, asa nu po(i
vazut-o! vedea sufletul. Mai
- Exists, parinte! ales sufletul fund duh.
- Dar cand II - Auzi, b&, si tu
taiai cu bisturiul §i cu docioria ta,
omul racnca acolo si vorbesii prostii! Te-a
se zb&tea in ghcarele lovit in cap. m&i! N-
morjii, durerca n-ai ai vazut durerea? Dar
cine dracu a vazut
durerea! insa toata facut!
lumca crede c5 estc
durere.
- Uite, ba, |i-a
astupat gura si (ie!
- Mai, am dat dc
dracu aici!
- Da-i frumos,
domnule! Acestca lc
povestim §i noi la
al(ii. Mai spunc ceva,
parinte!
Atunci seridica
unul:
- Parinte.
dintotdcauna stim ca
Biscrica a stat
impotriva stiintei.
Uite, rusii au facut un
satelit acum care a
inconjurat pamantul
dc trci ori, cu Iuri
Gagarin, si uite a
atcrizat cu bine!
- §i ce-i cu asta?
- Astca sunt
roadcle §i avansul
§tiin[ei fa(5 de
rcligie!
- Nimic n-ati
___________ fumicS de pc dcgetul
PARINTELE asta pc cclalalt! Top
CLEOPA____93 savantii
- Auzi-1, ba, ca-i lumii §i din Apus $i
contra stiintei! Acesta din Rasarit.
trcbuic sa fie ca eel §i stau* ca dc-
care a fost contra lui acum inainte
Galileo Galilei! avem dc vorbit!
- Sta{i sa va - Ii frumoasa,
spun! $tiji ce-ati facut domnule, discutia
voi? Daca o albino asta!
icsc din stup $i - Ca-i frumoasa,
Tnconjurfi buduroiul ca-i amara, ca-i
in care sta, arc ca dulce, cu va
preten(ia ca $tie ce spun pana la capSt
estc in toata lumea? dc-acum, cat a Unea
Atata a facut „povestea"
omul pana acum! A asta, da, zic, iaca se
iesjt dc-abia din apropic gara Bacau!
stiubei si a Domnule,
inconjurat stiubciul dumncavoastra stifi
in care traieste si i se Ursa marc dc pc cer
pare ca marc lucru a si Ursa mica - Cam]
facut! mare si Canil mic ~,
-Auzi-1, ba! sleaua polara? (c3
- Inca n-a facut am facut oricntari
§tiinta nici atat cat noaptca Tn armata).
zboara o -Da.
- Uite cc-i! marc. Ca sa ajungi de
Astronomia si stiinta, la o roata pana la
cu cci mai mari cealalta i(i trcbuie
savanti astronomi, 1300 de ani sa
spun ca la Ursa marc, calatoresti cu vilcza
dc la roata din brazda luminii. Dar caL ar
dinapoi, pana la cca mai fi pana la roata
dc catrc om osia dinainte si cat ar mai
Carului marc dc pe fi pana la protap .si
cer - estc 1300 dc ani pana la Prcpclca care
calatoria luminiu si manS hoii pc din
lumina merge cu brazda.
300.000 de km/s. - Dar cine este
Asta-i osia carului Prepelea?
j>4_____________,V£ in naturfi, Asta-i
VORBE$TE______ mare filosof francez
- Estc o stelula din sccolul trecut.
mica, acoio! Dar cat Da, zic,
mai cstc dc lung Carul dumneavoastra vedeti
marc, spune-mi o stea care, cand
dumneata! rasare, cam dantuicste
- Mai, interesant! in culori, „Alfa
Cine spune asta? Centauruiui" Toata
- Camil astronomia arata ca*
Flaniarion. L-am avut Alfa Centaurului cstc
pc Camil steaua megieja a
Flamarion la sistcmului nostru
indemana, Dumnezeu solar. Sistcmul solar
se compunc din noua
piancte, cu soarclc altcle, mai scrioase.
zecc. $i pana la Dumnezeu Tsi arata
megiesa noastfa cea lucrarilc, nu in cele
mai dc-aproape, ca-i mart, ci Tn cclc mici,
peste gard aici, este cum spunc Sfantul
un milion de ani Nieodim Aghioritul.
calatoria luminii. Va la gandi(i-va
rog sa calculaji, dumneavoastra, ca
domnilor, ce-a facut intr-o urechc de ac se
Iuri Gagarin! gascsc opt scxtilioanc
- N-a facut nimic, dc atomi, cifrc
parintc! astronomicc un
Afarfi dc asta. scxtilion este 1 urmat
Pamantul are 36.000 de 21 de zcrouri.
de kin imprejurul lui. Acesti atomi dintr-o
Deci 36.000 dc km a urcche de ac, ca sa-i
Scut acela cu numcrc un om,
spulnicul lui. iar rrcbuie s& traiasca
pana" acoio, un 250.000 dc ani si sa
milion dc ani numere mai mult de
calatoria luminii, un miliard pe
socotifi secunda. §i va rog sa-
dumneavoastra, zic, mi spuncti
ce-a realizat omul dumneavoastra ca(i
fa{a de distanta atomi sum intr-o
interslclara sau urechc dc ac sj
interplanctara!
Domnule, cstc
incalculabil.
Stati sa va spun
 PA RIN o, ca viata-i numai de
TELE la Dumnezeu). $i la
C LEO acesti ioni, care nu se
PA pot conccpe dc mintca
95 omencasca cat sunt dc
cum li Impart it i S* mici, ce aparatc
c
& esle de minunat trebuie? Ca daca ai
Dumnezeu, ca intr-o avca un aparat, ca un
urcche de ac sa bage purice sa-1 vada mai
atafia atomi. Atunci mare decat Ceahlaul,
cc-a facut omul cu inca nu ai zSri in
§tiin!a lui pana atmosfera un ion! §i
acum? acesti ioni s-a aflat ca
- Domnule, este $i ei stau ca flacaii la
inimaginabil! hora de mana si joaca,
- Stai sa va spun au viata in ci!
aha mai minunata. Pc- „§i acum
un varf de ac se domnilor de peste Rin
odihnesc 16 miliardc - ca el ii combatca pe
de ioni, care sunt germani -, va rog sa
corpuri mult mai mici desparjiti forta de
decat atomul (Camil matcrie s.i viaja de
Flamarion voia sa zidirc. Daca nu m-as.
scoata in evidenta teme dc pantcism,
viata, la ateii dc peste zice Camil Flamarion
Rin, ca ei se chinuiau - pantei$tii ziceau ca
sa faca o celuia vie, pc toata buruiana este
vrcmca aceca, pc care Dumnezeu -, as zice
nici astazi n-au facut- ca Dumnezeu cstc in
toata iarba si in tot
corpul. Dar voi zice lui Dumnezeu, ca in
altfcl, ca Dumnezeu miniatura lucrcaza
cstc in toata zidirea atatca minuni negraite
Sa". Sub eel mai mic §i neconccputc dc
germene dc matcrie mintca omencasca,
de sub cer este mana cand vedern ca sj
lui Dumnezeu $i acoio cstc viata, in
cxista viaja care a acele mici particulc
pus-o Dumnezeu! de materie care nu pot
§i acum vreau sa niciodala fi vizibile
va spun un lucru. cu ochiul liber, daca
Cand vedem putcrca noi nu nc-am teme de
% NE inirascm in subicct.
VORBE$TE Eu lc-am spus ca
povestirca cstc I'ungK.
panteism, am zicc ca
-Nu pulcji clipi o
Dumnezeu cstc
sufletul naturii, al data din ochi fara
intrcgii naturi. Dar nu Dumnezeu. fra(ilor!
estc asa. Dumnezeu - Dar de ce,
exists, cum zice parintc?
marclc apostol Pavel, - Via(a cstc dc la
pentru ca de la El §i Dumnezeu, datStorul
prin El ft hitru El sunl dc via|a, si, daca ai
loatel murit, mai clipeste din
$i vorbind acolo, ochi daca poti! Mai
vad ca sc apropic gara poll clipi dacamori?...
Bacau, si trcbuia sa N-am amintit
ma dau jos. Era multa chiar toata prcdica. V-
disciuje. Dc-abia
 am spus asa schit. Eu sunt cioban.
rczumativ cum a fost. Dar daca a(.i avca
Au fost dou5 ore dc fcricirea sa vorbiji
discutic. Ne-am dumneavoastrS cu un
despart.it. stare{ de manSstire,
- Domnilor, ne sau cu un episcop, sa
pare foartc rau ca vedeji ce stie accla!
nc despartim! - Auzi, mai! Asta-
Va spun drept ca i o minune!
unii m-au sarutat
si pe obraz,
al{ii mi-au dat circsc,
a l f i i bomboanc. Au
dat si pomelnice.
- Parinte, vrcm
sa-ti scriem, dar s§ ne
spui ce studii ai mata,
ca trebuie s3 fii un
director, un profesor la
vrcun seminar.
- Eu am sa v&
spun, dar sa Bid
credeli daca vrcti! Eu
de-abia sunt un cioban
si pasc oile manastirii.
- §i unde tc duci
acum?
- Ma due la un
___________ aminte ca am vorbil
PARINTELE pe larg, dupa Slantul
CLEOPA____97 Vasile eel Mare, din
V-ap intalnit cu Hexai-meron. Aveam
un cioban al s& mi bag in
manastirii, daca v-ati llexaimeron despre
intalni cu un starct sau viata pcstilor marii,
cu vrcun profesor dc despre viata florilor,
seminar, dc astia mari despre viaja astrelor
care au scoli. sa vedep ccrcsti, ca aveam dc la
ce va spun aceia. zic. marclc Vasile... Mai,
- Ma, degcaba cate mai aveam sa
traim, ma! Sunlem vorbesc, dar daca noi
nistc prosti! Ma, ce schimbam trcnul. Ne-
nc-a spus popa asta! am despartit cu marc
Le-am spus multe durerc dc inima.
despre stele, despre Domnilor, m-
miscarea Orionului; aii bagat inlr-o
le-am spus catc discutic. pc care nici
vanturi bat pe fa|a n-am Tnceput-o.
pamantului si cum sc Icrta(i-ma si merged
chcama ficcarc, si sanatosi si va faceli
cum se formeaza general i, iar cu ma
vanturile, dupa Slantul due in trcaba meal
loan Damaschin; Am sclnmbat. $1
despre zodii si catc plutonierul acela cu
grade are fiecare zodic sojia sa, era din
si cat sta soarelc in Podoleni, si el cand a
fiecare grad. Mi-aduc vazut ca m-am suit in
trenul celalalt. a vcnil
langa mine.
Parintc. cu sunt
om batran, dar asa
ceva n-am auzit dc
cand m-a tacut mama.
Sa stii ca a ramas ceva
in sufletul lor. Acestia,
unde se due, au sa
spuna ca au stat dc
vorbS cu un ealugar
care era cioban. Dar ai
bagat in sufletul lor pc
Duninczeu in tot
chipul si le-ai spus. 0
sa JinS mintc ca le-a
vorbil un cioban dc la
manastirc.
Asa a tost
discutia, dar aici
v-am spus-o pe
scurt.

DESPRE NE$TIUTELE JUDECATI ALE
LUI DUMNEZEU
Un eatugar din pustia Schetica, mergSnd la
Alexandria s^-si vanda lucrul mainilor sale — ca lucra la
cosnite —, a vazut o inmormantarc. Murisc ighcmonul
acclci cetaii, un marc pagan, care omorase mii de
crestini, ca era pe timpul marilor persecu{ii. Era o zi
frumoasa §i mcrgca tot orasul clupa cl, ?1 ducca la
groapS.
C5nd a ajuns acasa, un pustnic mare, care vietuia Tn
puslic dc 60 dc ani si traia nuniai cu radacini sj cu cc
gasea prin pustie, a fost g5sit mancat de o hicna.
Atunci s-a gandit calugarul: ighcmonul, care a
omorat mii dc crestini, cu cats cinste mergea la groa-pa,
iar asta care a slujit lui Dumnezeu 60 de ani si a trait
numai in post si rugaciune, l-a mancat hicna! Cc fel de
judcc&ti are Dumnezeu? Mi se pare ca Dumnezeu, fiind
prca bun, Tng&duie si lucruri ncdrcpte.
Am sS ma rog lui Dumnezeu s3-mi arate cum sunt
judecatile Lui, ca" sj unii oameni judeca Tmpo-triva
pronici, a purtarii de grijii a lui Dumnezeu. Cutarc cste
rSu, cste pacStos, si-i merge bine. Altul cstc bun, dar
copiii li sunt r3i, femeia ii cste bolnava, iar el scapa dc
un necaz $i da pestc altul.
Unul cstc rau si traiestc mult, iar altul cstc bun si
moare devrcme. Uitc, un crejtin este bun, se roaga lui
Dumnezeu, postestc, si numai dc scarbc da, iar altu-i
rSu, Tnjura, bea, si pe acela nu-1 pedepseste Dumnezeu.
§i asa, calugarul a observat multc lucruri de aceslca,
cum zice la Proorocul lercmia: Doamfie, ce
PARINTELE CLEOPA 99
este, caci calea celor rai sporeste si calea color drepfi
totdeauna este in necaz?
$i din ziua aceea a Tnccput sa se roage: „Doamnc,
arata-mi judecatile Tale, ca s5 nu judec!" $i a Tnccput a
se ruga calugarul acela lui Dumnezeu, s5-i arate
judecatile Lui; cum dc unul, saracul, carc-i slant §i drcpt,
este bolnav, sufera, da de nccazuri, dc scarbe, iar altul
pacatos Isi face de cap, cstc sanatos si bogat, are trecerc,
ajungc marc in drcgalorii, in cinste, si in toate ii merge
bine.
$i s-a rugat calugarul mult timp lui Dumnezeu s3-i
arate cum sunt aceste nedrcptaji, ca cei buni dc multc ori
dau dc grcu $i eclor rai le merge bine.
„Sa-mi arate Dumnezeu judecatile Lui, ca §i cu dc
multe ori m-am tulburat de lucrul accsta, ca* am vazut
multc ncdreptati, pc care, mi sc pare mie c3 Dumnezeu
le-a mgaduit".
Iar Prcabunul Dumnezeu, liindca omul nu slie
judecatile Lui, i-a aratat intr-un chip ca accsta judecatile
Sale, de§i putca sa-1 piarda pentru aceasta iscodire, ca sa
§tie tainclc lui Dumnezeu, pc care nu le ?tiu nici higerii.
Dar, pentru ca-1 iubea, avand viaja sfanta, a vrut sa-1
intelcpicasca, caci judecaulc lui Dumnezeu nirneni nu Ic
poate sti.
Odata a plccat pustnicul singur la Alexandria sa-si
vanda cosnitcle, ca cm calc dc trci zilc. Dar cum a pornit
dc la pcs.tcra lui. intr-o poiana frumoasa, i-a icsjt in calc
un alt calugar, tanar, foartc frumos.
- Blagosloveste, parintc!
- Domnul. Rule, sa tc blagoslovcasca!
- Unde mergi, parinte?
- Ma due pana la larg, sa-mi vand lucrul
mainilor.
100 NE VORBE$TE
Ei vindcau cosni(eIc si cuniparau painc, faceau
pesmeii, si se hrancau cu verdejurilc care le mai gascau
prin pustic.
- Parintc, cu tot la Alexandria merg.
Slava lui Dumnezeu ca am tOvarS§ dc drum! Dupa
ce i-a luat sarcina batranului, calugarul eel tanar i-a
spus:
- Parinlc, uitc cc este. §tii ce Irebuie sa* faca c3-
lugarii cand merg la drum! Sa se roage tot timpul si
sa vorbeasca cu Dumnezeu. Asia cste datoria caluga-
rului si a crcstinului, cand merg pe drum, sa se roage.
- Asa. parinlc, pana la Alexandria nc cautam dc
rugaciunc!
- Sa nu vorbim un cuvant! i-a zis eel tanar.
Mcrgiind noi pc drumul asta trei zilc, ai s& vczi la mine
niste lucruri infricosatc. Sa nu vorbesti, sa nu ma judeci
si sa nu-(i calci juramantul!
- Da, flulc! Dac5 mi-o ajuta Dumnezeu, nu voi mai
vorbi!
$i au porn it amandoi. Calugarul tanar ducea
cosnitclc si mergeau tacand.
Pc la amiaza. cand soarclc ardca foartc tare, au dat
de un sal si au iesit inaintea lor doi oameni tineri:
- Parin(iIor, dc acum nu mai putc(i cSlatori,
pcnlru cS soarclc ardc foartc tare- Ilaideti la noi!
Acei doi tineri i-au primit cu marc cinstc, caci Tn
Orient, Tn timpul zilci nu poli cal&tori, decat numai
diminca}a si seara. $i acolo asa-i iraditia, cum te-a
primit Tn casa, sa tc spclc pc picioarc. Manluitorul a
spus lui Simon fariseul: Am intrat In casa ta. apa pe
picioarele Mele n-ai turnat! Pcnlru ca acolo nisipul este
foartc ficrbinte si cand ai ajuns in casa omului si-(i da
oleaca de apa rece pe picioare, T|i face un
102____________NE VORBE$TE
___________PARINTELE CLEOPA_____________101
marc bine. Picioarele se Tnficrbanta groaznic din cauza
nisipului si a pietrelor.
Acci linen, cand au aflat ca sunt din pustia
Schctica, undc crau numai calugari sfm(i - Siantul
Antonic ecl Marc, Siantul Macaric eel Mare, Sfantul
Sisoe eel Marc, Siantul Onufrie eel Marc, si al(i mari
sihastri care-i avem Tn calendar -, i-au primit cu mai
mare cinstc, cu dragostc, Ic-au spalat picioarele, i-au
odihnil si i-au pus la masa.
Tinerii aceia avcau Tn casa un vas dc argint, foarlc
scump, cc ramasese din ncam in ncam. In accl vas lc-au
pus mancare pustniccasca, din cvlavie,
dandu-Ie cuvenila cinstc.
Calugarii au mancat. au muljumil, §i s-au dus sa
se odihncasca, c3 erau obosiji.
Sprc seara, cand sS piece la drum, calugarul eel
tanar a furat vasul dc argint. Calugarul ecl bStran a
vazut $i sc gandea: „Ia uite! Nc-au primit oamenii cu
atata cinstc, ne-au spalat picioarele, ne-au dat mancare,
si calugarul &sta a furat blidul dc argint".
Mergand ei mai ineolo, au trccut peste o punte.
Calugarul eel tanar a facut cruce pe accl vas si 1-a
aruncat in apa. Batranul a vazut §i sc gandea: „Ce
nedreptate! Dc ce o H luat blidul §i 1-a aruncat in apa?
De ce nu 1-a lasat acolo?" Dar a tacut, cS avca
legamant ca pana la Alexandria sS nu vorbcasca.
Seara au ajuns la alii doi tineri, $i accia lc-au iesit
Tnaintc, i-au primit cu dragoste, le-au spalat picioarele,
cum este obiceiul. si le-au dat odihna. Aceia aveau un
copila§ de calcva luni.
Dimineafa, cand sa piece, calugarul eel tanar s-a
dus la leagSnul copilu5ui, flira sa observe p3rin\ii lui, si
I-a ucis.
_______________
 Batranul a vazut §i zicca Tn mintca lui: „Cu ce
criminal am pornit cu la drum! Acolo a furat blidul de
argint, aici a omorat copilulP1 Dar el I-a prevcnit: „Ai
sa vezi multe la mine in drumul asta, sa nu cumva sa
vorbesti, caci calci juramantul!"
A doua zi pe la amiaza, trccand printr-un sal, le-a
icsil Tn cale un gospodar:
- Parinplor, nu mai putc|i merge de-acum, ca esic
soare si csle caldura mare. Haidefi la noi sa va odihniji
catcva ore $i mai catre seara ve|i plcca iarasi!
Omul acela avea un cainc rau legat, care pazca
toata gospodaria. 1-a primit omul, i-a ospatat, i-a
odihnit. Mai catre seara, cand a Tnceput a se racori, au
plecat ci. Calugarul eel tanar s-a intors Inapoi si fara sa
observe stapanuL a tacut o crucc peste cainc si cainele a
sarit in sus si a murit.
Atunci batranul vedca, dar tacca: „Cc trcaba-i asta?
Acolo a furat blidul dc argint, dincolo a gatuit copilul.
aici a omorat caincle!"
Mcrgand ci a doua zi, in drum au trccut pe langa o
carciuma. Acolo nu mai vorbeau de Dumnczeu, vorbea
alcoolul Tn capul lor: chiuiau, cantau, fluierau, injurau;
51 cand i-au vazut pe cakigari, au inceput a striga:
„Uite popa, mai!" omul cand cstc beat, nu mai
vorbc.^ie el, vorbe$tc diavolul!
Calugarul eel batran n-a zis nimic. l?i cauta de
drum. Dar ecl tanar sc intoarce la cSrciuma si face trei
mctanii. Dupa ce s-a inchinaT la carciuma a plecat mai
departe.
In marginca padurii era un sat si o biserica pustic.
Nu avea nici crucc, usile luatc, gcamuri spartc; biserica
puslic, parasita de vreo 40 de ani.
PARINTELE CLEOPA
103
Calugarul eel tanar a luat catcva pictriccle, le-a
Tnsemnat cu Sfanta Crucc ^i a inceput a arunca in
bisericci.
Dar calugarul ecl batran zicca In mintea lui: „Ia
uitc, mai! Daca ar fi dc la Dumnczeu, n-ar fi facut
acestca. Dar estc dc la diavolul. ca la carciuma s-a
inchinat> iar in biscricH arunca cu pietre*\ Dar nu avea
voic sa vorbcasca. Mai era pana la Alexandria o
zi.
A trcia zi diminea(a, mcrgand ei Tn marginea unui
sat, ajung la o casa acoperita cu paie §i cu stuf. Pe
prispa casei erau cinci copila^i care plangeau.
Calugarul eel batran a scos ceva din rucsac si lc-a dat.
Apoi i-a Tntrebat.
- De cc plangcli?
- Ieri au Tngropat-o pc mama! -Dar tataavc(i?
- Tata a murit anul trccut.
Ei n-aveau. saracii. nici tata, nici mama. Dupa ce
au plecat, calugarul ecl tanar se Tntoarcc Tnapoi §i da
foe casei. Copiii au fugit care Tncotro.
Calugarul eel batran sc gandea: „Acesta estc om? A
dat foe la casa! Doamne, cat am sa mai rabd cu pc
ucigasul acesta? Acolo s-a Tnchinat la carciuma,
dincolo a bulgarit biserica! Asta numai rclc face!" Dar
tacea din gura, ca seara ajungeau la Alexandria Tn oras.
Cand au ajuns la Alexandria era seara. Acolo era 0
vila mare si proprictarul nu era acasa. Calugarul eel
tanar s-a uital oleaca la casa, si numai ce-1 vedc pc
varful casei. Intr-un ceas a desfacut toata casa. A
sfaramat acopcrisul. usile, gcamurile, lot cc era Tn casa
a stricat.
 '04____________NE VORSBSTE
Cel batran s-a minunat cum Tntr-un ceas a sfaramat
toata* casa, §j s-a speriat cand a vazut. Dar acum,
fiindca ajunsese la Alexandria, putca vorbi. Cand s-a
dal jos accla, dupS ce a sfaramat toata casa omului, I-a
luat dcoparte si l-a Tntrcbat:
- la asculta, Irate! Dc acum nu mai pot tScca! A
fost juramant Tntre noi sa nu vorbim pana aici. Sa-mi
spui tu mie ce e§ti tu! Drac esti, om csti, ori ingcr c$ti!
- Dar de cc. parintc? Am facut ceva rau?
Mai. dar de trci /ile, de cand mcrgem
Tmpreuna, ai tacut numai lucruri rele!
- Dar ce-am facut, parintc, ran?
Pai bine, mai, oamenii aceia de acolo, cand ne-am
coborat din muntc, nu ne-au primit? Nu nc-au ospatat?
$i ce au avut ei mai scunip, un blid de arginl, nu I-ai
furat de acolo si 1-ai aruncat Tn apa? -$i ce zici,
pannte? Ran ai tacut! Mare sminteala, ca oamenii aceia
ncjudeca ca am furat!
Parintc, trci lucruri mari $i bune am facut acolo!
Blidul accla de argint era litierul de la biscrica din acel
sat. II furasc strabunicul acclora, dar ei nu stiau, Era
scris pc dansul cu slova bisericeasca vechc: „Accsta
este litierul biscricii Sfantul Nicolac. donat dc familia
cutare, §i cine il va rnstraina dc la biscrica sii stea in iad
pana TI va Tntoarcc inapoi".
Asa scria pe blid. $i din cauza blidukii aceluia.
noua suflete care 1-au folosit se munccau in iad. $i
acum aveau sa mearga $i accs.Ua in iad, fiindca \\
foloscau. $i mic mi-a fost mila de dansii 51 am furat
blidul; dar mic nu mi-a trebuit, ca l-am aruncat Tn apa.
___________PARINTELE CLEOPA
___________105
A doua zi va vena paraclisicrul biscricii sa sc scalde
in apa aceea, si va afla vasul. Aceia de la biscrica,
cunoscand slova biscricii, 0 sa-1 duca la preot. §i cand
va pune blidul Tn Sfantul Altar, cci noua vor ie§i din
iad, pcntru ca cstc scris acolo: „Sa" stea Tn iad pana Tl
vor Tntoarce inapoi".
Deci eu. parinte, trci lucruri bune am tacut acolo: i-
am scos si pc acei noua din iad, i-am pazit si pc ace§tia
vii sa nu intrc, $i am dat $i blidul bisericii Tnapoi, ca
sa-1 aiba, ca era dc marc nevoie. $i tu zici ca rau am
facut, dar eu bine am fiicut!
Atunci s-a minunat batranul. „la trite, frate, cum a
fost. $i eu soeotcam ca este hot, ca a furat blidul!
- Dar cand ai ucis copilul, tot bine ai facut?
- Buna ireaba am facut s,i acolo.
- Cum, ai omoral copilul j?i zici ca buna treaba ai
facut?
- Stai $i nu judeca dupa mintea ta! Ai vazut
copila§ul? Accla a fost xamislit Tn ziua de Pa$li. $i
avea pus canon dc la Dumnczcu, pcntru ca nu s-au
Tnfranat parinjii Tn ziua Invierii Domnului, copilul
avea sa ajunga la 20 dc ani comandant de talhari $i avea
sa omoarc pe parintii lui. Acesla era canonul pcntru
ncTnfranarea lor; §1 multa lumc avea sa omoarc si mari
lulburSri avea sa faca" Tn lumc, pcntru ca a fost
zamislit intr-o zi asa de mare.
Eu aici am facut trci mari lucruri bune: am trimis
sufletul copilas,ului la cer curat, am scapat pe parintii
lui de ucidcre de mana propriului lor flu, $j ei, gasind
copilul mort, vor plange foarte mult si, prin plansul
aceia, li se iarta §i pacatul ca 1-au zamislit Tn ziua de
Pa§ti. §i tu zici ca rau am facut. dar cu bine am facut!
106 NE VORBESTE PARINTELE CLEOPA

107
- Dar acolo, de ce ai omorat cainele omului? biscrica s,i radcau dc pustiirca I3ca$ului lui
- §i acolo am fUcut trcaba buna! Cainele accla
pazea loata gospodaria, dar a doua Z! avea sa turbcze.
$i cand trcbuia sS vina stapana sa-i dea de mancare,
avea s-o mu§te $i mare scarba avca sfi lie la casa
omului aceluia!
Fiindca nc-a primil pc noi, mi-a Tost mila de ci §i
am omorat cainele mai inaintc, sa* n-o mu§te pc
stapana. $i tu zici ca rau am facut, dar eu bine am
Scut!
—Dar la carciuma dc cc ai facut crucc §i tc-ai
inchinat?
—§i acolo am facut treaba buna! In carciuma
accea venisera cei mai mari gospodari din sat.
Epitropul bisericii, primarul $i un mare gospodar. Ei
s-au sfStuit sS puna mana de la mana §i sa faca
biscrica din sat care era parSsitci. Atunci cand am
trecut noi, ci au zis: „Doamne ajuta sa facem
biscrica!"
MScar ca erau In carciuma, eu am vazut ca
oamenii au vrut sa faca treabS buna\ am f&cut §i eu
trci mctanii sj am zis: „Doamne, ajuta-le s3 faca
biscrica!" §i tu zici ca rau am f£cut, dar eu bine am
fiicut. Eu nu m-am inchinat la carciuma, m-am inchinat
lui Dumnczcu, sa lc ajutc eclor cc au pus hotararc sa
rcfaca biscrica par<isita.
S-a minunat bStranul, zicand: „Nici aici nu am
avut dreptate!"
Dar acolo, cand am ajuns in marginea satului, dc
ce ai aruncat cu pietrc ?n biscrica?
—Aceca era biscrica cca pustic! $i biscrica fiind
pustic, dracii jucau pe Sfanta Masa, pe geamuri, pe
Dumnczcu, §i mi-a fost ciudS. J?i ai vazul ca am facut
crucc pc acele pietricele $i am inceput a zvarli Tn
biscrica, iar diavolii au fugil de acolo! Eu n-am
bulgarit biscrica, ci pe diavolii care erau acolo!
- Dar acolo de ce ai dat Toe la casa copiilor? Ai
vay.ut copila$ii sj nu {i-a fost mila de ei?
- Ba mi-a fost mai mila ca Vic! $i am fUcut foartc
bine. Ai V&ZUt ca acei copilasi nu avcau nici mama.
nici tatS, s.i au ramas cu cocioaba aceia de casa. Dar nu
sjiau ci ca m prispa casci cstc o comoara ascunsa dc un
strabunic de-al lor. Un vas cu bani dc aur curat. $i cu
am dat foe casei, ca ei traiau in saracie si nu stiau ca au
comoara in prispa casei.
Dupa cateva zilc, copiii vor cauta pc-acolo sa vada
cc-a mai r&mas, §i vor da de aceasta comoara si o sa
cheme pe un mos de-al lor, care-i epitropul biscricii.
Accla, fiind un om cu frica lui Dumnezeu. va lua ?n
108 NE VORBE$TE
face inapoi o casa mai mica, cu ostcneala lor proprie si
nu va mai muri nevasta la primul copil.
J>i lu zici ca rau am facut, dar eu am facut bine,
dupa voia lui Dumnezeu.
Atunci a intrcbat calugSrul:
- Sa-mi spui tu mie, m3i frate, cate minuni mari
ai facut, ce esti tu?
—Dar sa-mi spui $i sfintia la, ce te-ai rugat lui
Dumnezeu!
- Eu ma rog dc cativa ani sa-mi arate Dumnezeu
judecatile Lui, ca mi s-a parut ca multe lucruri
ncdrcptc ingaduic Dumnezeu in lumea asta.
—Da? Dar n-ai auzit pc Isaia Proorocul? Pe cat
este mai inalt cerul decat pcmianful, pe cat este de
departe rasaritul de apus, pe atdt sum mai departc
judecatile Mele de judecatile voastre $i gmiduri/e
Mele de gdndurile voastre, fiii oamenilor.
grija sa copiii aceia $i cu banii gSsiti le va face o casa
marc cu lot ce le trebuie, o sa-i poarte prin scoli si o sa
ajunga oameni mari $i crcdinciosi.
$i tu zici ca rau am facut, parintc. ca am dat foe
casei, dar eu am facut bine, ca daca nu dadcam foe
casei, nu gaseau comoara!
Dar aici de ce-ai stricat casa?
- Parintc, casa asta frumoasa a fost facuta cu
bani de furat. I>i era poruncit de la Dumnczcu a$a:
„Fiindca s-a facut cu ostcneala straina si cu bani dc
furat, aici barbat cu femeic niciodata nu vor Irai!
Femcia trebuia sa moara la primul nascut. Numai
barbatul vaduv avea s5 trrtiasca toata viata in casa
aceasta".
§i am stricat casa, ca ei sunt dusi la o nuntS, sj
cand vor veni §i vor vedea ca totul estc sfaramat, vor
N-ai auzit pe Solomon cc spunc? Pe cele mai grele
decdt tine nu le ridica $i pe cele mai adanci decat tine
nu le cerca, ca sa nu mori!
N-ai auzit pe David Proorocul care zice?
Judecafilc Dommdui sunt addnc mult!
Cum ai indraznit tu, un om, sa cerci judecatile lui
Dumnezeu, pe care nici arhanghclii, nici hcruvimii nu
le §tiu? Dar Dumnezeu n-a vrut sa te piarda, cfi putea
sa te piarda pentru iscodirca asta, dar, stiind ostenelilc
talc, m-a trimis pc mine, parintc, sa-li arat ca judeca{ile
lui Dumnezeu nu sunt ca ale oamenilor.
Vezi cate ai judecat tu de mine? Gate am (Scut, (i
s-au parut ca sunt rclc; cS sunt ucigas, ca am furat
vasul, ca am dat foe casei, $i cate am f&cut. Dar ele au
fost toate bune foarte si toate de mare folos s-au
___________PARiNTELE CLEOPA
___________109
facut. Au fost bunc dupa judeca|ilc lui Dumnezeu, nu
dupa judecatile oamenilor!
§i tu ai judecat ceva, dar judecatile lui Dumnezeu
n-au fost ca ale tale, ca ele au fost bune foarte! Tu ai
zis ca ran am Kcut si cu numai bine am facut. Deci, de
acum inainte sa nu mai judcci pe nimeni si orice vei
vedea sa zici: Doamne, Tu toate le stii! Eu nu cunosc
judecatile Talc!
Deci. parinte sfintc. sa nu mai indrazneasca
nimeni din oameni sa cerce judecatile lui Dumnezeu,
ca nici ingerii nu pot sti judecatile Lui!
Dar, fiindca csti om, Dumnezeu tc-a icrtat, insa m-
a trimis sa te intclepjesc sa nu mai indraznesti s5
iscodesti judecatile LuiT ca judecafile lui Dumnezeu
sunt adanc mult si nu le poalc sti nimeni, nici Tngerii
110 NE VORBE$TE
carduri dc p3sari, m3 rog, doua curn* mari avca cl. §i
boierul avea zeci de robi, cum era inaintc, dar pusese
ochii pe Teofil, fecioml batranului, ca era si priccput si
in(elcpt $i cuminte si crcscut cu irica dc Dumnczcu. §i
dc multe ori boierul Ti spunea mosului Iulian:
- Mosulc, nu vrci s5-mi vinzi rob baiatul matale,
ca ai sa traiesti si dumneata ca boierii? I(i fac casa
$i-ti dau bani si cutarc.
Omul era sarac si numai pe acest baiat Tl avea.
$i-i spune odata, Intr-o seara, baiatului:
- Dragul tatii. mai Teofil, vczi cat dc saraci am
ramas! Boierul asta ?mi spune dc multe ori sa te vand
rob la cl ca atunci sc cumparau robi, pe care voiau
-, dacS te vand pc tine rob, are sa-mi dea tot ce-am
nevoie. Pe langa tine am sa traicsc si cu foartc bine.
din ceruri.
A^adar sa (incm mintc din aceasta povestire, ca tot
cc ni se pare noua in lumea asta ca-i stramb si rau. de
multe ori nc inselam! Ca nu cunoastem jude-calile lui
Dumnezeu cele ascunsc si nccuprinse.
Nu cerca cele necercate si nu voi sa ajungi cele
neajunse! Amin.
DESPRE ASCULTAREA DE PARINTI $1
MINUNEA SFINTEI L1TURGHII
Era un om care a fost foarte crcdincios; tl chema
Julian. $i i-a murit sojia omului ^i a saracil tare la
batranclc si avea un singur fecior, cu numclc Teofil.
Aproape de batranul lulian era un boicr care avea doua
cur^i si doua mosii mari. Boicrul avca iazuri cu pesji,
avca livezi, vii, herghclii de cai, vaci, porci,
Ca vrea sa te aiba rob dc incrcdcrc in easel, in curie;
nu a$a pc la vitc. Vrca sa te aiba ca pe baiatul lui -
ca boierul nu avea copii.
Dar baiatul a primil ascullarea de paring cu
dragostc §i a zis:
- Tata, pentru dragostea matale, ce nu fac cu?
Numai mata mai esti in lumc, ca mama a murit.
Vindc-ma rob! Sa ma vinzi rob, ca cu cu toata
dragostea vrcau sa tlu rob, ca sa vad ca traiesti bine
la batranc)c, ca Dumnczcu mi-o purta dc grija.
Atunci tatal sau, cand a vazut ascultarea baiatului,
i-a zis:
- Mai, dragul tatei, am sa-u spun $i eu un sfat. Ru
te vand rob, e! a zis ca-mi da bani multi si avere. dar tu
sS pazesti un lucru: Cat vei trai tu, in timpul Sfintei
Liturghii, Duminica, sa nu calatoresti, ?i sa mergi
regulat la biserica! i-a 21s bStranul baiatului Teofil.
___________PARINTELE CLEOPA Bucuria ci!
___________IM - Da! Acela-i bun! Acela-i de toata nadejdea, c&
- Dar de ce, tata? tatal lui cstc credincios. Tot timpul merge la biserica.
Uitc ce! $i eu am invSJat dc la al|i bfitrani, ca S-a dus bietul Teofil rob la boier! Iar boierul 1-a
in timpul Liturghici nu se caiatorcstc. Daca ma umplut dc avcrc pc tatal lui. I-a dat vite, i-a dat haine,
asculji, de mari primejdij ai sa scapi tu $i mare cinstc i-a dat bani. II avea, ma rog, nu ca pe-un rob, ci ca pc
ai s5 castigi in lumea asta si-n ccalaltA. baiatul lui, ca pe unul dc marc garantie. Ca" stia ca-i
- Bine, tata! baiat de gospodar si numai pentru s5racie 1-a vandut
S-a dus mosncagul si a grail cu boierul: Uitc, m-am tatal sau.
sfStuit cu baiatul, ca daca n-ar fi vrut cl nu a^ fi putut $i a stal rob Teofil la acest boier mai multi ani. $i
sa-1 vand. si vrea s5 se vanda rob, ca s5 ma ajute la odata, boicnil trebuia sa piece dc la curtca asta cu
batranet.e. trasura la ccalalta, si a uitat geania cu actelc acasa. $i
Boierul avea robi mulii, dar nu avea copii deloc. pc Teofil il avea ca pc baiatul lui; il lua in trasura, ca
$i-i spune so|iei: baiatul era destept, stia sa scrie, stia sa socoteasca, si
- §lii cc? Baiatul accla cuminte, evlavios, ii spune:
ascultator, care vine pe la noi - ca el sc ducca de mai - Mai, Teofile, du-tc rcpede acasa, ca am uitat
lucra pe la boier-, 1-am cumparat rob. gcanta cu actele - cu ce avca el acolo, bani, ce-o fi
avand!
112 NE VORBE$TE Asa a si facut.
Dar sa vczi ce Inseamna ascultarea dc paring 51
- Da, cucoanc, ma due!
tincrea cu sfinfenie, ca in timpul Sfintei Liturghii sa nu
S-a datjos din trasura si a fugit inapoi spre casa.
fie pc drum, cum 1-a invalat tatal sau.
Cand s-a dus cl sa ia gcanta boierului de acasa.
Atunci cucoana Ti trimite sotukii ci o scrisoarc prin
CUCOana lux, fiind desfranata, traia cu un rob de-al ci.
robul ecl vinoval care traia cu dansa. In sen-soare scria:
Tcofil, cand a venil, a intrat, a luat geanta de pe masa si
„Asa ma jur pc Dumnc/eu. Uite, Tcofil, robul tau, in
a plccal. Dar cl n-a observat ce facca sojia stapanului,
care tu ai atata incredere. cand l-ai trimis inapoi dupa
ci credca ca doarmc singura.
geanta. a tabarat pe mine sa ma batjocorcasca. $i daca
Cc-a zis femeia:
nu ma luptam cu cl, ma batjocorea. Daca nu-i tai capul
- Vczi ca boicnil m-a prins cu tine in pacat! De
§i sa-l trimiti la mine. eu imi iau averea sj tc las singur!"
accca a trimis pe Teolll inapoi, ca sa fie sigur. Mi se
Boicnil, cand a auzit, s-a minunat: „Cum, mai.
pare ca a observat cl ca noi traim amandoi!
Tcofil!?" - ca avca marc incredere intr-insul. N-a
- Cc-i de facut acum? a zis sluga vinovata.
CimoSCUt cc viclcnie a facut cucoana lui, ca sa-i laic
$tii cc-i spun? a zis ea. Daca nu-i taie capul lui
Tcofil, nu mai traicsc cu dansul! Am sa-i spun sopjlui
ca, atunci cand 1-a trimis inapoi dupa gcanta, a abuzat
de mine; sj dacft nu ma luptam cu cl, m<i batjocorea.
____________PARINTELE C LEO PA
____________U3
capul lui Tcofil. $i-i scrie un plic inapoi sojici. prin alt
rob. „Eu am doi calai, care au taiat inai mul[i robi ce
faccau spargeri. Maine dimineaja ii aduc la curte cu
sabia trasa, Trimitc-I pc Teolll! FaVfi trcaba ca-1
trimiti cu ceva, ca eu am dal ordin calailor, cand vine
dimincata, jos capul. Sa mi-t aduca mic si eu \\-\
trimil".
S-a pus la calc taicrca capului lui Tcofil eel
nevinovat. Teolll nu stia nimic, saracul. Nici nu era
vinovat. nici nu stia ca estc pus capul lui peniru taiere.
Cc face cucoana? Dimineata ti da un plic pecctluit,
cu alte cuvinte si-i zicc:
Tcofilc. te duci pana la curtc la boier! Da, cucoana, ma
due! El nu stia nimic. Era ascultator. Nu stia ca acolo il
astcapta sabia. Bra gata s5-i Tmpachctc/e capul, sa-l
114 NE VORBESTE
vine capul lui Teofil? .,Uilc, 1-am trimis de dimineafa,
si acum este ora 12!" Caci statuse la Liturghic. $i ce
zice robul eel vinovat?
- Cucoana, ma due eu sa-i aduc capul! Poate 1-a
taiat boicrul si n-arc cine-1 aducc.
- Du-te!
§i-l trimite pe ecl vinovat sa-i aduca" capul lui
Teofil. Dar el era in biserica §i nu stia nimic. Cand
ajungc asta cu scrisoarea acolo gcalatii asteptau sa vina
si sc Tntrebau dc cc nu mai vine, caci primisera ordin dc
la boier: „Care vine Tntai dimineafa aici, jos capul!
Spalap-I de sange. il impaclicta|i si-l trimitcti sus la
mine". Dar vine asta vinovat. Ei, cand 1-au va/.ut cu
scrisoarea. 1-au intrcbat:
- Deccai venit?
trimita boicrul la sojic.
('and 1-a Irimis era Duminica. §i, mergand cu
plicul, de la curtca asta pana la cealalta, a auzit clopotul
la o biscrica, ca incepuse Sfanta Liturghic. El tinea
minte ce i-a zis bictul tat a. batranul Iulian, care murise:
,,Duminica sa nu calatoresc in timpul Sfintei Liturghii,
ea mare primejdie o sa pajesc. Iar daca voi pazi Sfanta
Liturghic. a spus ca dc marc cinste o sa ma
invrcdnicesc sj o sa ma scoata Dumnczcu din mari
primejdii".
$i ce-a zis: „Nu. Intai stau la Sfanta Liturghic sj
dupa Liturghic m-oi duce, chiar de m-ar pedepsi
boicrul. Tata asa a zis cand m-a vandut rob aici, ca In
timpul Liturghiei, Duminica. sa nu calatoresc!"
A intrat bictul Tcofil in biscrica, caci dc-abia
Incepuse slujba, sj a ascultal toata dumnezeiasca
Liturghic; a ascultat prcdica sj a slat pana cc-a luat
anafura. Cc-a lacut cucoana cand a vazut ca nu mai
- Am treaba la boier.
L-au luat dcopartc, i-au taiat capul - eclui vinovat -
1-au spalat dc sange, 1-au Tmpachctat si 1-au trimit sus
ia boier. Boicrul sc gandea acum prin cine s5 trimiul
capul. Credea ca-i al lui Teofil. Iat5 vine si Teofil de la
biserica.
- Cucoanc, |i-am adus dc la GUCOanS 0 scrisoarc!
- Dar cum de vii tu acum?
- Cucoanc, sa ma icrtaji, am pornit diminea(a\ dar
am stat la Sfanta Liturghic, c5 asa a zis tata cand m-a
vandul rob aici Ia dumneata: „Duminica Tn timpul
Sfintci Lilurghii sa nu plcci nicHicri si sa stai la
Liturghie, oricc ar fi". §i am stat la Sfanta Liturghic. Sa
ma icrtaji ca am ajuns mai tarziu!
Pe boier 1-au cuprins lacrimilc. S-a gandit ca nu-i
vinovat.
- Ia pachctul asta - el nu slia ce are Tntr-Tnsul .
si du-1 !a cucoana! PAR1NTELE CLEO PA____________|_lf
$i-i scrie si o scrisoarc. .,1a scama ca judccaiilc lui
Dumnczcu sunt aici! L-ai trimis pe Teofil $i cl a stat la
Liturghie. Apoi ai trimis pe aitul! J?i i s-a taiat capul
accluia. caci Teofil a stal la biserica. Eu nu cred ca omul
acesta-i vinovat". Dar nici boicrul nu stia ca ecl trimis
este sluga care traia cu dansa.
§i cand a ajuns Teofil la cucoana, ca Tl Tntrcaba:
Dar cum dc vii tu acum?
- Cucoana, sa ma iertaji!
- Cc aduci acolo?
- Mi-a dat boierul un pachet. A spus sa-1 vi-l dau
dumncavoastra\
El sincer nu stia ce are Tn pachet; ca arc capul celui
vinovat. Dar ea a ramas uimita. Dar cand ai ajuns tu
acolo?
- Sa ma iertali, cucoana, mata m-ai trimis
dimincaja, dar cu am stat la dumnezeiasca Liturghie
intr-un sal. §i am Tntarzial si am ajuns cam tarziu.
Dati-mi canon, pedepsiti-ma, dar mic asa mi-a zis
tata, cand m-a vandul rob la dumneavoastra, ca Tn
timpul Sfintei Liturghii sa" nu calatorcsc niciodata.
J?i atunci, cat era ea de rca, a vazut judccaiilc lui
Dumnczcu. Dar nici ca nu stia a carui cap s-a taiat. Se
ducc ea Tntr-o camera repede sa vadfi cc-i Tn pachet, si
vede capul robului care a trait cu dansa. Atunci a zis:
„A'd sum judccaiilc lui Dumnczcu". A Tnceput a plangc
si a chemat pe boier. Vino repede la curte, aici la noil
Vine boierul si-l Tntrcaba.
- Ce-ai facut. boicrule?
- Nici cu nu stiu.
- Uitc ce s-a Tntamplat! zice cucoana.
- Nu stiu al cui cap a fost asta! L-am Tmpachctat...
AI cui cap este?
116 NE VORBE$TE PARINTELE CLEOPA U7
 Alunci ea a spus adevarul.
- Domnul meu, am s£-li spun adevarul! Btt,
ticaloasa si nccurata, sunt vinovata aici. Dumnczeu 1-a
scos pc Teofil pentru nevinovatia lui. El niciodata.
dc cand estc la noi, n-a facut o gluma cu mine, nici
n-a zambit maear. Totdcauna a fost cinstit sj harnic
sj curat cum stii. Eu, pacittoasa, am trait cu robul
asta. caruia i-ai taiat capul, trei ani dc zile. fjli daca
vrci, iarta-ma, ca-ti dau toata averea §i ma due la o
manastirc sa m5 fac calugarila, ca ma tern sa nu ma
ajunga urgia lui Dumnczcu, ca am vrut sa-i tai capul
unui om sfant. Daca vrei sa" mai stau cu tine si ma
ier(i, bine, iar dacS nu, eu plec; r|i dau toata averea si
mS due la rnSnasrire.
Boierul a zis:
- Vczi ce-a fScut Dumnczeu cu Teofil? Mai
femcic, nu tc ducc la manastirc! Ai grcsit si tu, dar sa
ne tcniem de Dumnczeu! Pentru c5 vczi cum scoatc
Dumnczcu pe un tanar ncvinovat? Ai vftzut cc
inscamna copil crescut in frica lui Dumnezeu? Mai
bine decat sa te duci tu la manastire, hai sa infiem pc
Teofil. fill al nosrru! Vezj cat estc dc cinstit?
- Hai, si cu vreau! II trecem pc numele nostril,
sa-i trecem averea toata lui, ca~ numai asta nc
pomcnc§te pc noi si ne va face porncnire. Vczi cata
frica dc Dumnczcu are? Ca cu am trimis sa-i taic
capul si ef a adus capul eclui vinovat Tnapoi.
§i 1-a chemat boierul pe Teofil si i-a zis:
- Teofile, uite, vrei sa te trecem pe numele
noslru $i sa te Tnflcm?
- Cucoanc, cum credeji! Eu sunt rob
dcocamdata. Facefi ce vrcji cu mine. Daca vrcji sa
mS Tnflali, sa ma lasati sa crcd in Hristos, sa-mi fac
rugaciunile si sa ma due la biserica!
118____________NE VORBE$TE_________________
dorcsc ca top, to(i nici unul, Doamne fereste, la
- Pentru aceea vrem sa te inficm! Caci crczi in
Hristos si te temi de Dumnczcu!
Nu i-au spus taina cc s-a mtamplat. A aflat-o el mai
tarziu, dar atunci n-a s.tiut-o. $i 1-au infiat $i i-au dat
cu acte amandoua curdle dup5 moartca lor §i toata
averea si mosiile $i tot ce-a avul boierul.
$i a§a pc bietul Teofil, care a ascultat dc paring lui
sj n-a calcilorii Duminica in limpul Sfintei Liturghii, 1-
a pazit Dumnezeu de taierea capului si a capatai si
cinstc de la boier s,i a ramas proprietar peste loate
avcrile lor, iar dincolo s-a dus in imparana cerurilor.
A$a stic Dumnczcu s& cinstcasca pe cci ce se tern
de El $i asculta de parinu. Amin.
CUVANTUL PARINTELUI CLEOPA DIN SEARA
ZILEI DE 1 MARTIE 1998, LA DUMINICA
LASATULUI SECULUI
In numele Tatalui si al Fiului sj al Sfanlului Duh.
Prca Cuvioasc Parintc StareJ, Prea Cuviosj
Pann|j si fraji.
Asa cum va vad aici, dragul mamci. a$a pc toti s3
v5 vad la Rai, la bucuriile fara margini ale Raiului, caci
to{i suntefi in slujba Mantuilorului si a Maicii
Domnului, si ficcare, saracul, face ascultare in direcfia
lui, unde estc pus.
Tare imi este drag cand va vad! Dar pe rnul{i nu va
cunosc. Eu vin rar pc aici. Am atata lume pe capul mcu
acolo §i stint bolnav. Dar mai cunosc din ei, care vin la
marturisirc, care sunt mai vechi..., dar
munci -, to(i sa mcrgep la bucuria cea vcsnica.
Dragii mci paring si frafi, sa stiti ca Biscrica cstc
 mama noastra spirituals. Ea ne-a nascut pe noi la
Botez priu apa .si prin duh. Aji auzit cc spunc SfantuI
Aposlol Pavel: /(//' luat dand punerii de fli in baia na?
terii de-a dona §i a innoirii Duhalui Sfant. De atunci
suntcm, top, fii dupa dar ai lui Dumnezeu, dc cand ne-
ain botezat in numclc Preasftntci Trcimi.
$i de aceca va rog din toata inima sa iubi|i
Biscrica. mama! Sa va fie draga Biserica si, cat putcji,
ziua si noaptca* sa merged la biscrica.
Care sum mai balrani si nu pot saracii, sa stca mai
pujin, care sunt lineri pot sa stea mai mult. pentru ca
pravila Biscricii imbogatestc memoria fiecaruia si
darul Preasfantului Dull vine asupra aceluia care
asculta cu evlavic sfintcle slujbc ale Bisericit.
Dragii mei, cu, pacatosul si rievrcdnicul, sum
balran - 86 de ani, sase opcrajii, mana drcapta mi-e
rupta, a stat in ghips 32 de zilc -, maiue poimainc Tmi
veti canta „ Vcsnica pomenire!" Cc sa mai astept?
Psalmul 89 spune clar: Anii lor sunt $aptezeci, iar
dacd vorfi in putere, optzeci. Iar la stiliul unsprezece
spune asa: Dacd a trecut de optzeci, osteneala $i
durere! Eu am intrat In anii durerii. Am Tmbatranit!
Optzeci si sase fmplincsc acum, pe zece aprilic.
Dragii mci paring*, va rog din toata inima, care
avcti dragostc si putep, sa nu uitaji sa ma pomeniti la
rugaciunc!
Eu am dragostc cand va v^d pe to(i in slujba
Mantuitorului si a Maicii Domnului. Asa sa va vad
PARINTELE C LEO PA _________|
1*>
la Rai, dragul mamei, pe to|i! To|i sunlep in slujba
Mantuitorului §i a Maicii Domnului.
Manastirca noastra cstc o manastire cu randuiala
canon ica: nu sc mananca carne, spovedania este la
vremc, fn fiecarc sSptamana, slujbele merg dupa
randuiala Sfantului Sava...
Cand am venit eu aici am gSsit paisprezecc
paring, lncSlJaJi cu opinci, cu barbile pana" la
genunchi, cu metanii dc lemn in mana... M-a adus
parintelc Vasilc, fratclc mcu. Cand am venit aici
avcam cincisprezece ani jumatatc, nu stiam...
§i cand am va/.ut la masa calugarii, lop, ?i starcjul,
balranul, cttea cuvant de folos in capul mesci. dc la
SfantuI Teodor Studitul. Dar eu am intrebat pe fratclc:
„Aici cstc praznic?" Ca eu am stat la Cozancea, si
acolo era viafa dc sine; ficcare cu masa lui, cu casa lui.
„Mai frate, nu este praznic! Aici cstc via^a de obstc.
Asa stau la masil calugani, cu totii totdcauna!"
Batranul le citeacuvant... El slujea Liturghia, traind
numai cu Sfanta Impartasanic. Aproape douSzeci de
ani. Numai sambata si Duminica gusta asa, oleaca, dc
prin castroanc. §tiu. pentru ca eu eram bucatar.
Dumnezeu s5-l odihneasca. saracul! Tare o mai fost cu
frica de Dumnezeu si tare o mai fost cu credin^! M-a
calugarit in anul 1936, in postul Sfintei Marii, Tmi
aduc aminte.
Of! Era un parintc Nicolac Gnldinaru, cu barba
marc, poatc I-a(i apucat unii. El a zis, cand m-a dus in
fa(a Sfantului Altar: „Prca Cuvioase parinlc, sa-i
puncm numclc CIcopa, ca nu avem nici un Cleopa
aici!" $i Balranul a pus mana pe foarfece si Cleopa
mi-a zis. Asa a fost scris.
120 NE VORBE$TE
Dumnezeu sa-i odihneascS! Am poniclnicul acasa,
al tuturor celor cc au murii aici; am §i cpiscopi si
patriarlii, ca|i sunt. Cat mai am o scanteic dc viaia li
pomcncsc in ficcare zi.
Dar va rog, dragu] mamci, pc to^i, sa nu ma uitaji
in silntclc voastrc rugaciuni! $i asa cum va vad aici sa
v5 vad in Rai, bucuria cea vcsnica, fara margin i!
Mila Preasfintci Trcimi si AeoperamantuI
mgaciuni lor Prcasfintei Maicii lui Dumnezeu si ale
tuturor Sdniilor, sa fie cu voi cu to|i, dragii mci, si pc
toti sa va duca la Rai. Amin.
C'ATEVA SFATURI DUHOVNlCn$TI
- Parinte, eii, daca m-am despai lit dc primul
meu sot, pot sil-l mai pomenese, pentru ca
niciodata nu l-am pomenit?
Dc cc nu I-ai pomenit, ca acela estc adcvaratul
tau sol? DacS el n-ar II insurat, ar trebui sa te intorci la
el. Mai ales daca ai copii cu el.
- Ce sa faca sotia care si-a Iasat barbatul?
- Fcmeia care a Iasat sojul, n-are voic sa sc mai
marite in vcacul veacului.
- Daca sotul este rau si necredincios?
- Cc spune Sfantul Apostol Pavel? De wide stii tu,
femeie, ca nu-fi vei mdntui barbatul? Nu stii tu ca se
sftnteste barbatul necredincios prin femeia
creclincioasa, si invcrs.
A venit Tntr-o zi la mine o femcic. Sotul ei era
maistru de parchct. Atata dc ran era, incat, cand venea
acasa beat, amcnin(a si sotia si copiii, ca" avea
__________PARINTELE CLEOPA
__________\2\
palru copilasi. Sarea fcmeia peslc gard, dormea la
vecini cu copiii.
$i a venit la mine:
Pannte, nu mai pot. Injura. blcstcma, sc ducc pc
la muicri, nc amcninla ca nc omoara. Cc sa ma fac, ca
am palru copii mici cu dansul?
- Dar ai sa faci ce jj-oi spune cu?
- Fac, pana cc-oi muri!
Copilasul ecl mai marc avea noua ani.
- Du-te acasa si sa postcsti 40 dc vincri!
- Eu Jin si micrcurile §i lunilc.
- Cu atat mai bine. §i sa citesti Acalisiul
AeoperamantuI Maicii Domnului si al Sfantului
Nicolac. Sa* ve/.i ce-ar sS faca! Citc§ti unul dimineaja
si unul seara si pomcncstc-l pe el. $i daca nu se
intoarcc dc buna voic, Dumnezeu ?i punc frau. Nu
spune la Psaltire: Cu zdbala si cu frau, Doamne,
jh/cile for vei strange, a celor ce nu vor sa se
apropie ccitre Tinel
Adica Dumnezeu are doua voi. Una se chcama
inainte mergatoarc, spune Sfantul Nicodim, $i una se
chcama urmaloare. Dupa cea dinaintc voicstc
Dumnezeu binclc tuturor zidirilor Sale. Iar a doua se
numestc ingaduinUL Ingaduie necazuri mari. Punc
mana pc bici, mai binc-zis: „Nu vrci dc buna voic sa
vii la Mine? F.u am alte metodc sa-p pun frau". li da
necazuri mari si asa ll Intoarcc la pocainla.
Ce-a pajit? Fiind maistru de parchct, cu betiile lui,
n-a platit la niste oameni acolo la lucru, §i 1-au prins
doi sj 1-au baiui pana i-au slTtramat oasclc. $i 1-au
Iasat aproapc mort acolo.
L-au adus acasa farmat tot. Femeia saraca, cand 1-
a vazut, s-a si gandit: ,,Ia acum l-a pedepsil
Dumnezeu, dupa pacatele lui". Nu i-a parut bine.
122____________NE VORBESTE_________________
S-a apucat sa-1 ingrijeasca; a venit cu doctori. bai,
pansamcntc, ce-a §tiul §i cc s-a putut ?i omul asla s-a facut
sanatos, numai a ramas schiop dc un picior. Dar atat dc
crcdincios a dcvcnit, ca nu mai pune pe limba nici picatura dc
rachiu, nici de vin, nu mai injura, merge la biserica. Isi facusc
o protcza, ca un picior Jl durea; si asa schiop nu Iipsca dc la
biserica. „Hai, mai baic(i la biserica, dragul tatei! Mai
femcic!"
$i I-a adus femcia la „prochimcn". Ce zice? Dumnczcu
arc mijloacc.
A§a trebuie sa faci! Nu, cand ai dat dc un nccaz, sa fugi.
Roaga-tc pentru el! Auzi cc spunc Sfantul Nicodim
Aghioritul: Jn masura m care tu te rogi pentru ecl cc-p face pc
rau, Tn masura aceea ii dai sabia Tn mana lui Dumnczcu de
sc razbuna pe eF*.
$i apoi stie Dumnezeu a-i pune zabala si frau.
Prea Cuvioase parinte, eu am fost casatorita cu un var de-
al doilea, ce sa fac?
Daca afi fost veri, va desparte Biserica pc voi. Tu n-ai
avut pacat ca v-ati despar(it. Casatoria estc indisolubila. Ceea
ce-a unit Dumnczcu, omul nu poate dcspar(i.
Dar arc cinci excep|ii canonicc:
Primul estc decesul; cand unul din soti a murit.
AI doilea: adulterul; daca unul cade in pacatc, cclalalt
poatc sa-1 lasc, dar nuniai dupa cc sc slatuieste cu duhovnicul.
AI treilea: incestul; cum a fost la tine, ameste-care dc
sange.
AI palrulea: apostazia unul sot. Daca unul a ra/ui din
dreapta credinJS si s-a fTicut adventist.
124 NE VORBE$TE
*
Ce trebuie sa fac cand slujcsc Sfanta Litur-ghie si
PARINTELE C LEO PA 123
baptist, ichovist, sau orice alta sccta, cclalalt \\ poatc lasa.
§i ai cincilca: intrarca unui sot in monahism; daca nu are
obligapi familiale, sau cu aprobarca ccluilalt.
Iata cum estc. Sfantul Efrem Sirul zice: „Cine vrea sa
piece la manastire, daca nu-i casatorit. Ti legat numai dc
maini; are dc luptat cu voia sa. far daca-i casatorit. estc legat
si de maini $i dc picioare".
Ati spus sa ne rugitm pentru vrajmasi. Cum?
Doamnc, miluieste-i! Iarta pacatclc la top cci cc ne urasc
pc noi! La tot.i cei ce ne ocarasc pe noi. Iar dac3 solul cste
rau, zi asa: „Doamne, miluicstc pc sotul mcu, si-l izbaveste de
ispitelc diavolului; sa nu ma mai urasca, sa nu ma mai injure,
sa nu mai bea. cutare"; asa sa tc rogi pentru el.
Dar la oricc dusman care te urastc §i te ocaraste, tu sa
auzi cuvantul Evanghclici; Iubiti pe vrajma$ii VQ§trii facefi
bine velar ce va urasc; binecuvantafi pe cei ce va blestema $i
va rugati pentru cei care va necajesc.
Dar cand te rogi, sa nu zici ca accla-i vinovat, ca nu-p
ajuta Dumnczcu. $tii ce sa zici? „Miluicsu>ma, Doamnc, pe
mine pacatoasa, ca pentru pacatclc mclc s-a facut sotul rau.
Eu sunt real"
Atunci te aude Dumnezeu. Sa nu dai vina pc cclalalt. Sa
tc gascsti tu vinovat, ca drcptatca lui Dumnczcu nu slim cum
estc.
Daca ma gasesc eu vinovat sj ma rog pentru frati,
Dumnczcu ma audc. Ca zice a§a: ,Jn masura in care te rogi tu
pentru ecl carc-ti face necaz, dai sabia in mana lui Dumnczcu
ca sa sc razbunc pc cl". N-ai voic tu sa te razbuni. Nu!
primesc pe Hristos? a Tntrebat un prcot.
Cand vrei sa slujesti si s& tc imparta$e$ti cu Trupul si
Sangele lui Hristos, trei lucruri csti dator sa faci: sa fii
impacat cu toti, sS te spovedesti §i s&-\i faci canonul de
rugaciune. Cu aceste trei Tntotdeauna apropie-tc, iar fara
acestca niciodata sa nu indraz-ncsti a tc apropia dc cclc
sfintc, ca sa nu tc arzi in focul eel dumnezeiesc.
Ce sa fac ca s5 ma mantuiesc? a inlrcbat un calugar.
Pazeste aceste trei si te vei mantui cu darul lui Hristos:
Sa nu-ti ramana canonul si rugaciunea nefacute in fiecare zi;
scoala-te la rniezul nop(ii §i te roaga lui Dumnezcu, luand
partc la slujba Utrenici; mfraneaza-te pana" la moarle de
mancarea dc came si dc vorbirea dc ran.
Dati-mi un cuvant de folos!
Asculta, parintc. Mama tuturor faptclor bunc cstc sfanta
rugaciune. Daca in vremea cea randuita pentru rugaciunc tc
ocupi cu altccva afara de rugaciune csti batjocorit de diavoli,
ca to{i sfm(ii au fost sub rugaciunc. Prima grijS Scl-ti fie
rugaciunea si apoi cititul. scrisul si lucrul mainilor. SS nu tc
rare ocupajiile in locul rugaciunii.
Numai cand csti sub ascultarc ai motiv binccu-vantat sa
lipscsti de la rugaciuni, caci ascultarca cstc mai mare decat
rugaciunea. Nimic nu lipeste pc om mai mult de Dumnezcu
ca sfanta rugaciune! Sa mi ne lenevim nici o clipa a vorbi cu
Dumnezcu. caci diavolul da marc razboi impotriva eclor cc
sc roaga.
Care este cea mai mare fapta buna pentru eel ce se
pocaieste?
126 NE VORBE$TE
mai grcu dccat sa cre§ti duhovnicestc pc cincva. Dar sa nu
uitam ce spune Sfantul Hfrern Sirul: «ChipuI Tndrcptarii si
a! castigarii sufletelor este numai al blandetib)".
Un frate care patimca o grea incercare, I-a mtrcbat pc
____________PARINTELE CLEOPA_____________125
Spun dumnezeiestii Paring ca" nici o faptS buna nu este
mai scumpa sub soarc ca recunoasierea pacatclor talc; si nici
o primejdic nu cstc mai marc pentru suflet ca nerecunoastcrca
ncputinjclor.
Spunefi-mi un cuvant despre Imparatia lui
Dumnezeu!
Asculta\ frate. Imparana lui Dumnezeu nu sta* in cuvant,
ci st3 in putcre, adica in lucrarca faptclor bunc!
Parinte, vin credinciosi la mine la spovedit, sa-i
primesc? a intrcbat un prcot.
Sa-i primim cu toata" dragostea, parintc. Cat s-au chinuit
Tngcrii lor sa-i aduca pana aici §i noi sa-i lasam
ncmarturisiti?
Daca m-am certat cu cineva si de cate ori ii cer
iertare, nu vrea sa ma ierte, ce sa fac sa ma impac cu
dansul?
Nu-i mai zice nimic, nici nu-l vorbi de rau cStre cineva,
ci roaga-tc lui Dumnezcu pentru dansul si iarta-I din inima.
De la o vreme sc stingc mania, asemenca unui foe peste care
nu mai pui lemne.
Este pacat sa funiezi?
N-am gasit scris in Sfanta Evanghclic „s5 nu fumezi";
dar am gasit scris s& nu judcci! Fumatul insa cstc un pScat.
De ce nu ma pot ruga cu aceeasi ravna ca Tn ziua
cand am venit la maniistire?
Din cauza uitani, c3ci uitam dc ccasul mor(ii $i al
judcca\ii lui Dumnezeu. Sfinfii Parinti ne invata, zicand:
„Prccum apa stingc focul, asa uitarca stingc rugaciunea!" Sa
ne intoarcem la ravna cea dintai si ne vom mantui.
Unui parintc, care sc mania adeseori pc ucenicul sau, i-a
zis odata batranul: „Parinte, nimic nu este
PA RIN TELE CA BO PA 127
Parintele Cleopa: Ce sa fac in suferinta aceasta?
Rabda, frate, pana la capfu si mul(umcste lui Dumnezeu
ca certarea aceasta esle semn a! mi lei lui Dumnezeu, iarnu
al manici Lui.
 Poatc un crestin bun sa salvcze o familie, un sat, o
comunitatc, prin sfintenia vietii lui?
Cum sa nu poata, parintc! Cu cat sunt mai mulli crestin
i alcsi in lume, Tntr-o tara, Tntr-o localitate, cu atat tara sau
localiiatca aceea estc crut-ahl dc primejdii, dc razboaie, de
culrcmurc, dc foamete si dc tot raul. Iar cu cat sc vor
fmputina mai mult alcsii lui Dumnezeu dintr-o tara sau
localitate, cu atat mai grcu cstc lovita dc certarea Domnului.
Odata a lost intrcbat un stant: „Poatc un om sa mantuiasca o
cctatc?" „Poate!" a raspuns cl. nxemplul a fost proorocul si
imparatul David. Ca auzi cc zicc Dumnezeu; Peniru David,
wind Men, nu voi pierde cetatea lerusafimuiui.
Oamenii dinainte de Hristos, ca si cei ce n-au crezut in
El pana astiizi, au fost si ei calauziti de pronia lui
Dumnezeu, sau nu?
To(i oamenii. dinainte sau dc dupa Hristos, credinciosi
sau necredinciosi. ca si stramosii nostri de odinioara, toti au
fost si au trait sub pronia lui Dumnezeu. Caci pronia a fost
in vcci, nu numai de la mtruparea Domnului nostru lisus
Hristos. Niciodata
128 NE VORBESTB
Pentru ea a nc arunca in valtoarea iumii, dc multc ori ne
aduce paguba in loc dc iblos.
Dupa cxperienta pe care o avcti, undc sc ga-seste aslazi
credinla mai curata, Tntre crcdinciosii simpli sau Tntre cei
nu a fost lipsita lumea si Tnlreaga creajie de mila si pronia
lui Dumnezeu.
Cum se cuvine sa m$ comport duhovniceste intre
oameni?
Set fii la aratarc cu pogoramant sj cu dragostc, iar in
ascuns sa ai lucrare duhovniccasca. Aceasta estc taina vietii
noastrc! Sau, cum spune in Pateric: „Folosul fratclui este
roada la" Ajuland, miluind, mangaind si iubind pe
aproapclc, te mantuiesti pc tine. Rugaciunca mca estc sa te
hrancsc pe line, sa te adap pc tine, s& te odihnesc sj s5 le
folosesc pc tine. Ca mai Tnalta este dragostea intru
randuiala sa dccat rugaciunca. Ca rugaciunca cstc numai
una din faptele bune, iar dragostea este legatura desavarsirii.
Dragostea pc toatc faptele bune le cuprindc.
Fiind la arhondaric, spuneti-mi cum trebuie sa primim
pe oaspeti in manastiri?
Oaspe^ii vin la noi in numele lui Hristos. De accca li
primim cu dragostc in manastiri, ii odihnim, li ospat&m si
dezlcgam la vin, pentru ca odata cu fratelc tau vine si
Hristos la tine. Astfel, prin ci avem pe Hristos Tntrc noi.
Aici sta toata cheia ospitalitatii noastrc crcstine si
manastircsti.
Ospitalitatea si iubirea de aproapele tau au totusi o
masura'.'
Mantuitorul spune sa iubesti pe aproapclc ca pe tine
insuti, adic5 cu masur5, cat tc iubesti pc tine. Iar Unii Sfinii
Pannfi spun: „Nici dragostea catrc aproapclc sa nu o revcrsj
catrc top Tn masura, ci limitat. Intai sa faci mila si sa ajuti
pc cci din casa ta, apoi pc cci dc un neam cu tine si la urma
pc cci de all neam". Asa este §i cu ospitalitatea ?n
m5n<istiri, limitata dupa caz si imprejurari.
PARINTELE CLEG PA 129
mvatati?
Sa ascullam pe SUmtul loan GurS de Aur care spune: „Daca
vrei sa gascsti crcdinta curata, Tn popom] de jos o gascsti...".
Sinccritatea. smerenia §j cainia lor penlru paeate. ascmcnca
 pacatoasei din Evangheiic, o primestc Dumnezeu ca pe o
jcrtfa. Credinla mai curata, mai sinccra si mai devotata ca la
crcdinciosii nostri de la tara nu vci gasi in alta parlc. Ca,
dcsi grescsc, ci stiu mai mull ca altii sa sc smercasca si sa-si
marluriseasca pacalelc.
Sa ascultam pe Sfanlul Hfrcm Sirul, care. ?n cuvantul
pentru vamcs si fariseu, spunc printre allcle: Jnjuga la doufi
care dreptatea cu mandria si pacatul cu smerenia si vczi:
care ajunge mai repcde la Dumnezeu?" Fanseul a injugat
dreptatea cu mandria. dar n-a ajuns la Dumnezeu. Iar
vamesul a injugat pacatul cu smerenia si a lual-o inaintca
fariscului. Pentru ca Dumnezeu celor nuhidri le sta
impotrivd, iar celor smerifi Ic da dar. Iar in all loc: Fdrd de
Mine nu puteft face nimic. Este un fariseu launtric in inimile
noastrc. care nu ne lasa* sa ne smcrim. Pe acela de-I voni
(
scoatc afara din noi, repcde ajungem la Dumnezeu. Apoi
sa nu uitam ca Dumnezeu este un Dumnezeu al inimilor!
El §tie inima fiecaruia. Dc aceea, este un mare pacat
a judeca pc cincva. La fel si Sfanlul loan Gura de Aur
zice; „Dumnczeu nu se slavcste Tn cei mul(i, ci in cei
pufini; nu in cei tari, ci Tn cei slabi, dar sinccri si
crcdinciosi". Altfel s-ar crcde ca El este
I cinstca?" >,Nu!" a r&spuns ea. „Attinci nimic n-ai facut", a
130____________NE VORBE$TE_________________
fost ispitit dc diavolul §i 1-a biruit. Apoi, alegand pc cci 12
Apostoli, a tntcmeiat o via(a dc obstc.
Prea Cuvioase pSrinte, mk biruie patima maniei si
smintesc pc fraji. Cc sa fac sa am blandeje?
Sfantul Efrem Sirul spune: „Cu cei nccredincios, cand
neputincios. Ca pc cei ce conduc si sunt puternici, obicci arc
satana sa-t biruiasca cu mandria, cu ura, cu iubirea de
argint, cu trufia si nccrcdin(a.
Care este cea mai Tnalta cugetare a crestinu-
lui?
Unii dumnezeiesti Paring spun ca cea mai Tnalta
cugetarc este a-fi cunoaste ncputinja ta. Ca zice Hristos:
Cdnd vefi face toate ccite am poruncit voud, sa zicefi ca
slugi netrebnice suntem, ca ce eram datori sa facem, aceea
am jacut. Dar face cincva toate cate ne-a poruncit Hristos?
Numai prin smerenic Ic poate face.
Dupa Sfantul Isaac Sirul, smerenia este de douS fcluri;
smercnie din pacat, care abia este cunostinia de sine, si
smerenic din dreptate.
Prima este doar marturisirea p&catelor personale.
Dar sa nu crcada cincva ca. aceasta este smerenie, ch T§i cunoaste
pacatele sale. Ci numai aceea este adevarata smerenie, cand
cineva are toate faptele bune §i ajunge de face si minuni, iar
el se socotc§tc praf si cenu§a\
Dar la masura adevaratci smerenii ajung numai sfinjii.
Mi-amintesc de o istorioara\ OdatS o fecioar& a Tnva(at pe
de rost toata Scriptura. Apoi s-a dus la un sihastru slant si i-a
spus. Iar batranul a intrebat-o; „Facutu-(i-s-a ocara ca
lauda si necinstea ca
r&spuns batranul. „Du-te acasS si citeste din nou Sfanta
Scriptura!" (Patcric, 1930).
Care este mai veche, viaja de obste sau viafa de pustie?
Hristos a intemeiat mai intai viaja de pustie, prin cele
40 de zilc de post pe muntele Carantania, undc a
vrea sa vina la credinja, cu marc blandcfc sa vorbcsti cu el, ca
chipul Tntoarcerii §i al dobandirii sufletelor cste numai al
blandc{ii". Iar Sfantul Grigoric Tcologul spunc: ,31andejca
caiatoreste intrc manie §i nesimjire".
Dcci, ca sa dobandim darul blandclii, sa nc rugam cu
St5ruin{8 lui Dumnczcu, sa citim Tnvaia-turilc Sfinfilor
Parinti sj $a (incm permanent calca dc mijloc. Tot Sfantul
 Grigoric Tcologul zicc, in cuvintclc cele iambiccsti:
„Mintca se inseal a sj adcvarul se fura / De prca multa
dragostc si prea multa urS"
Duhovnicul, mai ales, trebuic sa tina masura blandc(ii s.i
adevarului intrc dragostc §i manie, adica Intre iertarc §i
canon. El trebuie sa masoare la spovcdanic dragostca cu
drcptatca, iar ura cu rabdarc si blandctc.
Cum poate omul sa aiba mai multa liniste duhovniceasca
in via|a accasta trecatoare?
Prin fuga dc griji multe. Acest lucru ni-1 arata noua
dumnezcicscul parintc Isaac Sirul, care zice: „Omul eel cu
multa grija nu se poate face bland si Iinis.tit". §i iarS^i zicc:
„Fara instrSinarca de griji multe, nu cauta lumina 5 in sufletul
tau". $i iara$i: ..Mintea tulburata" (de griji) nu va scapa de
uitare si Jnjelepciunea nu-i dcschidc usa accstcia". Sa fugim,
deci, dc grijile cele mincinoasc ale acestui vcac, ca
132____________NE VORBE$TE_________________
acelasi sfant parinte Isaac Sirul, care zice; „Altul cste
cuvantul ccl din lucrarc si altul cuvantul eel frumos si fara
iscusinja lucrarii". Iar in alt loc /ice: „§tie Tnjclepciunea a-si
___________PARINTELE CLEOi'A_____________131
s3 dobandim pacca immii s.i sfanta rugaciunc, care este
mama tuturor faptelor bunc.
In ce consta cura(ia omului si in catc parti sc
Imparte?
Curaiia omului estc intrcita, §i anumc: curatja
trupului, adica pazirea lui dc toatc intinuciumle cele trupe§ti;
curaiia suflctului, adica slobozirca lui din legatura patimilor
celor ascunse care se alcatuiesc in minte, §i a trcia, curaiia
mintii, la care ajung numai cei dcsavarsjli, Tntru
descopcrirea tainclor dumnczc-iejti, dupa Sfantul Isaac Sirul.
Prin ce anume se arata dragostea cea adevarata catre
aproapele?
Dragostca cea adevarata se face cunoscuta nu numai prin
daruirca dc milostcnii, ci cu mult mai mult, prin
impartas.irea cuvantului lui Dumnczeu §i prin slujirca
trupcasca a celor bolnavi.
Cum ne putem izbavi de vorbirea de rSu a
altora?
De aceasta patima cumplita ne putem i/Mvi mai ales prin
sfanta nigaciune. Ca auzi ce zice dumnczcicscul parintc
Maxim Marturisitorul: „Cu cat te rogi mai mult din suflet
pentru eel cc te defaima, cu atat Dumnczcu lc arata adcvarul
celor ce se smintesc". La fcl zice $i Sfantul Isaac Sirul: „Gura
ncdrcapta. prin rugaciunc se astupa". Sa ne rugam mai mult
ca sa nc izbavim dc elevctire, dc osandirc §i dc mania
lui Dumnezeu.
Care estc eel mai puternic euvant ce poate
folosi pe al{ii?
Ccl mai putemic euvant care poate sa foloseasca §i sa
zidcasca pc alfii estc cuvantul ccl din lucrarc, adica cxemplul
viejii noastre. Acest lucru ni-1 arata
Tmpodobi cuvintele sale §i a grSi adcvarul, nccunoscandu-1
pe dansul, si a anlta pentru fapta buna, fara sa aiba iscusinja
lucrarii... Cuvantul eel din lucrarc cste cSmara a nddcjdii, iar
Intelcp-ciunea cea nelucratoare este amanct al rusinii". Adica
rusineaza" constiin|a eelui ce vorbeste fara" S3 Implineasca
cu fapta. Apoi adauga: „Precum cste mesterul care
zugravestc apa pc perefi, f3r5 sa poata cu aceca a-si racori
sctca lui, sj precum cste eel ce vede visuri frumoase, asa este
cuvantul SrS de fapta".
Cum se cuvine a se purta calugarii fata de mireni?
Intotdeauna numai cu dragostc §i cu blandefc §i sa" se
roage mereu pentru ei. Iar a manca $i a ne vcseli §i a ne
ospSta Tmprcuna* cu dansji, dac5 sc poate, niciodata, asa
cum ne Inva{a Sfinjii Parin(i, ca sa nu se facA smintcala spre
pacat. lata ce zice In accastS privinfS Sfantul Isaac Sirul:
„De vei fl silit sa razi, sS nu \\ se vada dintii. De vei fi ncvoit
sa vorbe§ti cu femci, Tntoarcc-Ji fa|a desprc vedcrea lor. si
a§a vorbe§te cu dansele cu grija si buna cuviinla. Iar de
monahii departcaza-tc ca de foe §i ca dc cursa diavolului;
atat dc Intalnirca, cat si de impreuna vorbirea cu ele; macar
de (i-ar fi surori ale talc dupa trup, fcre$tc-te dc ele ca dc
ni$te strainc".
Cum poate crestinul sa alunge din sufletul sau slava
desarta si mandria?
Slava desartS este alungata din inima omului prin
lucrarca faptclor bunc in ascuns, iar mandria.
134 NE VORBEfTE
dupa dcsavarsirca intrcgii lor victuiri. Accastii putcre nu sc
va da dccat numai cclor dcs3varsiti In virlute, prin putcrea
harului, atat cat Tncape in hotarul firii".
____________PA RI NT ELE CLEG PA___________133
prin vom|a &3 a pune toatc ispravile fapielor bunc pe seama
lui Dumnezeu. cum spunc Sfatitul Maxim Marturisitorul.
Acelasi stant parinte zice: „Nu mica lupta se cere pentru a se
izbavi cineva de slava departs, $i se izbiiveste dc aceasla
prin lucrarca In ascuns a virtu(ilor $i prin deasa rugSciune.
Iar scmnul izbavirii de ca este a nu mai |inc minte r5ul
facut dc eel ce tc-a defaimat sau tc
defaimeaza".
Ce este smerenia? Se poate cineva m a n t u i
fara smerenie?
Smerenia cste o virtute de mare important pentru
mantuirea noastra, fara dc care nimeni nu poate vedea pc
Iisus Hristos, Care S-a smerit pentru noi. Ch auzi ce zice
Sfanta Evanghclie: Dumnezeu celor mdndri le std impotriva,
iar celor smerifi le da har. A sta Impotriva celor mandri
InseamnS a le Inchidc usa Impara^ici cerurilor.
Prin smerenie InsS cre§tinul sc aseamana, dupS a sa
puterc, cu insusi Domnul, Care a zis: Invafafi-vd de la Mine,
ca sunt bland si smerit cu inima si vefi a/la odihna su/letclor
voastre.
Smerenia este de mare trebuinta spre a intra Intru impar$
(ia cerurilor §i fara smerenie nimeni nu se poate mantui.
Pentru aceasta" mare virtute Maniui-torul ne da pilda pc
copii, c& iata ce zice: Cine sc va smeri pe sine ca pruncul
accsta, accla este eel mai mare intru impara(ia cerurilor.
Dupa Sfantul Isaac Sirul smerenia este „haina lui
Dumnezeu", Care S-a smerit, Imbracandu-Sc In trupul nostru
muritor. Iar ce cste ea anumc, auzim pe acelasi mare sfant a!
linistii, zicand: „Smcrenia cste o puterc tamica pe care o
primesc sfinjii desavarsiji,
Ce este cunostinta de sine si ce folos aduce pentru
mantuirea sufletului?
Cunostinla de sine este o treapta" a smcritci cugelari. Pe
aceasta a avut-o vamesul care sc ruga in biserica si care s-a
intors mat mdreptat la casa sa decat fariseul. Sfantul Isaac
 Sirul zicc desprc ca: „Fcricit cstc omul care isi cunoa^te
ncputin(a sa, caci cunostinta aceasta i se face lui temclic si
radacina si Tncepatura dc toata fapta buna".
Care dint re calugari este mai pi acut lui Dumnezeu? Cel ce
se lini§teste in pustie cu post si cu necurmatS rugaciune, sau
eel ce propova-duieste altora cuvantul Domnului spre
mantuire? Este mult mai aproape dc Dumnczcu calugarul
care se nevoiesje in pustie cu post, cu infranarc si lepadarca
grijilor din lume, curajindu-si suflctul sau dc patimi, decat
ecl ce propovaduieste altora cuvantul Domnului fara a avea
Intarire duhovniceasca pe masura cclor ce 1c invata. Acesl
lucru ni-l arata Sfantul Isaac Sirul, zicand: „Sa nu-mi
asemeni mie pe cci ce fac scmne si minuni si puteri in lume
cu cei ce se linistesc cu in|elegere. Iubestc nelucrarca Iinistii
mai mult decat saturarea cclor flamanzi in lume si decat
intoarccrea multor neamuri la credin(a in Dumnezeu".
Dcci, mai marc lucru si mai fotositor cstc sa sc
curateasca cineva dc patimile sale trupesti si sufle-tesji in
liniste §i in supuncre, decat a inva(a pe aljii voia lui
Dumnczeu, neavand el varsta duhovniceasca potrivita spre
aceasta. Despre acest lucru zice §i
136 NE VQRBE$TE
slabit pe pamant mai ales din cauza urmatoareloi pacate:
mandria, ncascullarca dc cuvantul Evanghe-lici si dc
pSstorii Bisericii, Tnstrainarea crestinilor dc Biscrica, lipsa
dc pastori buni, betia, desfraui etc. Accst adevar ni-1 arata
____________PARINTELE CLEOPA_____________135
Sfantul Grigorie Teologul: „Bine este a leologhisi pentru
Dumnezeu, dar mai bine decat aceasta este a te cura(i pc
tine de patimi pentru Dumnezeu". Iar Sfantul Isaac Sirul
zicc: „Mai de folos \\\ este sa tc ingrije$ti sa invii din patimi
suflctul tau cci cSzut, prin mi§carea gandurilor tale spre
cclc dumnezeiesti, dccat sa Tnvii pc cei morji".
Apoi accla$i parintc adauga: „Mulp au savarsit puteri,
au rnviat din morji, s-au trudit sa intoarca pe cci rataciji §i
au facut lucruri mari... Iar dupa accstea, ei, care au inviat pe
al^ii> au cazut in patimi intinatc §i spurcatc sj s-au omorat
pe ei msi§i §i s-au facut sminteala multora prin faplelc lor
vazute. Pentru ca crau Jnca bolnavi cu sufletul sj nu s-au
ingrijit de sanatatca sufletclor lor, ci s-au predat pc ei tnsjsi
in marea lumii acestcia pentru a tamadui suflctele altora, ei
ins.is.i fiind bolnavi, §i §i-au pierdut sufletele lor din
nadejdea in Dumnezeu".
Care sunt cauzele cele mai puternice ale paca-
telor?
Cele mai puternice pricini ale pacatclor in lume, care
due la pierzarc pe mul^i cre§tmi sunt: vinul, femcile,
bogajia, necrcdin^a in Dumnezeu §i desavar-$ita sanatate a
trupului, cum spunc Sfantul Isaac Sirul, Daca indepartam dc
la noi acestc pricini, cu ajutorul lui Dumnezeu, ne izbavim
de pacate §i, dcci,
dc moartc.
in secoiul nostru se constata o slabire generala a credin|
ei in Dumnezeu si a tr&irii crestine. Care sunt motivele
principale ale slabirii credintei si aparitiei sectelor in lume?
Motivul principal al slabirii credintei in Dumnezeu este
unul: inmulurea ftradelcgilor. Crcdinta a
Insusi Domnul iiostm Iisus Hristos, cand zice: far din
pricina inmulfirii farcide Iegiior, iubirea multora se va raci.
Crestinii care s-au rupt definitiv de Sfanta Bise-rica,
care se Tmpotrivesc dogmelor credin(ei noastrc ortodoxc si
apostolicc sj care si-au format o lnv^atu-ra dc credinja
gresita se numesc sectari (eretici). Scctclc in Biscrica au fost
 inca dc la TnccputuI propovaduirii Evanghcliei in lume si
vor exista pana la sfarsitu! veacurilor. Ele sunt atat
rczultatul nccrcdin|ci in Dumnezeu, cat si un puternic scnin
apocaliptic.
Oamenii, in general, p3r3sesc Biscrica si cad in erczii
din urmatoarele cauze principale: din nestiinia, adica din
lipsa de cunoastere a cuvantului lui Dumnezeu, a Sfintei
Traditii si a Tnva|aturii Sfintilor Paring; din Tnsclaciunea
diavolului, care umbla, racnind ca un leu, cautdnd pe cine
sa inghita, si care reusestc s& amSgeasca pe mulji crestini
prin patimi, prin Tncrcderea in sine, prin necredin(5 etc.; din
cauza mandrici, care a creat ecle mai multe secte si crezii in
istoria Bisericii crestine, reusind sa sfasie trupul tainic al lui
Hristos.
Apoi, din cauza inmul(irii pacatelor omencsti, precum:
befia, desfraui, avortul, divorjul, neintcle-gcrca din familie
etc. Apoi lipsa dc slujitori devotaji in Biscrica lui Hristos;
din lipsS de explicare a crcdin(ci ortodoxc la credinciosi,
din cauza firii razvrStitc a unor crestini, din lipsa de
rugadune si dc
138 NE VORBE$TE
Care sunt urmSrile cele mai grave ale prozelitismului
sectar in fara noastrS?
Urmarile celc mai grele ale inmullirii scctelor in tara
noastra sum multe si uncori ncbanuit de mari. Mai intai
___________PARINTELE CLEOPA_____________137
invataturS, din lipsa de viajS duhovmceasca exemplars a
prcotilor, din lipsa dc expericnta, dc blandefe, de staining §i
iscusinja pastorala a preojilor si din altc pricini. Inmulurea
scctelor si a proorocilor min-cinosi, mai ales tn secolul
nostru, este, desigur, si un scmn apocaliptic al sfarsitului
lumii. Acest adevar ni-1 arata Insusi Mantuitorul nostru
Iisus Hristos, care, vestind despre a doua Sa venire pe
pamant, a zis: §i mulfi prooroci mincinosi se vor scula si
vor insela pe mulfi...
Intrucat cunoasteti bine fenomenul sectar Tn tara
noastra, care ar fi principalul motiv al aparitiei sectelor la
noi?
Pc langa celc spuse mai sus. cred ca un motiv principal
care a contribuit la aparitia si Tnmullirea scctelor Tn tara
noastra a fost si este lipsa de preo|i buni si devotaji care sa
pastorcasca turma lui Hristos cu toata credin^a si frica lui
Dumnezeu. Daca pastorii Bisericii s-ar sili sa fie mai intai ei
evlaviosi, tari in rugaciune, blanzi, plini de dragoste,
milostivi, buni cunoscatori ai Tnvataturii lui Hristos, modele
vii Tn viaja, silitori a invafa pe credinciosi drcapta crcdin(&
si poruncile Sfintei Evanghclii, sectele Tn tara noastra
aproapc ar disparea. La Tnmullirea sectelor in tara noastra
contribute mult si smintcala, mandria si neascultarca unor
credinciosi, dorinja lor de a invaja pc al|ii, de a tine prcdica
Tn locul prcotilor, lipsa unor predici bune, calde si
Tnsufletitoare, precum si lipsa dc slujbc si cantari cat mai
frumoasc Tn biserici.
Daca aceste lipsuri ar fi Maturate, prozelitismul sectar
ar da inapoi si mulji credinciosi rupti de Biscrica ar reveni
Tn staulul lui Hristos.
PARINTELE CLEOPA 139
pSstorii de suflete, care pierd pe credinciosi din sanul
Bisericii, nu se mantuiesc nici ei si nici cei ce s-au ratacit
din cauza lor de la adevarata credin(a\
Apoi, prozelitismul sectar, ambi|ia, intcresul moral sau
material al scctelor, mandria, fanatismul, due uneori la acte
imoralc, la f£rami(arca seclelor In grupuri rivale, dizidentc.
Legatura tuturor sectelor cu Jarilc occidcntalc dczbinS
credinciosi i nostri, siabcsc unitatea duhovniceascS a
Bisericii si Tndeamna la incaicarea Icgilor statuiui, la
anarhic ?i fSramilarca familiei.
Ce trebuie sa faca Biserica OrtodoxS, slujilorii si
credinciosii nostri, si cum s£ actioneze mai bine pentru a
opri prozelitismul sectar in satele si orasele noastre?
Pentru a opri stricarea drcptci credinlc apostolice de
ca"tre sectari, atat p5storii, icrarhii, preojii si calugarii, cat
si credinciosii nostri ortodocsi trebuie s5 implineasca
urmatoarelc trei conditii:
a. Intai sa citeasca cat mai des, cu evlavie si cu
multa atenjie, Sfanta Scriptura, pentru a cunoaste cat
mai bine crcdinja noastra apostolic3;
b. pastorii si crcdinciosji sa cunoasca doctrina
Bisericii Ortodoxe, pentru a Tnvafa la randul lor pe
crcdincio§ii din parohii;
c. atat pastorii Bisericii, cat si to{i credinciosii
ortodocsi sa sc sileasca a trai si a Tmplini poruncile
Evanghelici lui Hristos, pentru a fi pilda tuturor prin
faptcle lor.
140 NE VORBE$TE
accstuia. Alat calugarii, cat si calugari^clc, si mai ales
stare^ii si duhovnicii din manastirile noaslrc, dc vor duce
viafa duhovniceasca curata, dupa excmplul Sfinjilor
Parinti, potrivit cu fSgaduinfele date la caiugarie, de se vor
ruga cu staruinlfi ziua §i noaptea §i de vor cunoastc cat mai
Mantuitorul nostru Iisus Hrislos cere de la noi mai intai
sa facem si sa lucrta poruncile Lui si apoi sa vorbim la alpi
desprc ele, caci zice: Cel ce vaface fi va Invafa, acela mare
sc va chema intru hnparatia cerurilor. La fcl JnvafS si
Siantut Pavel pe ucenicul sSu, Tit: Acestea graieste si
mustra si tndeamna cu ioata tciria. La fcl si Sfantul Isaac
Sirul spunc: Taci tu, sa vorbeasca faptele tale.
De ascmeni, pentru oprirea prozelitismului sectar este
de mare importan(a sa se tipareascS pentru credinciosi cat
mai multe car(i de rugaciuni. cate-hisme, c5rfi de
invatatura crestincasca si mai ales Victile Sfinplor, care
sunt foarte c^utate.
De aceeasi importanla pentru apararca crcdinici estc
prcdica in biserica si la orice ocazii, prccum §i datoria
preotilor de a face rcgulat catehizarca crcdin-ciosilor.
Daca slujilorii Bisericii vor Tmplini cu sfin;enie accstc
datorii cvanghelice si pastorale, vor reusi cu siguran[S sS
opreasca prozelitismul si fanatismul sectar. Iar de vor
ncglija aceste datorii evanghelice, nu se va putca face
aproape nimic in fala prozelitismului sectar din (ara noastra
§i vom fi aspru judecap de Hristos.
Cum pot ajuta calugarii si m&nastirile noastre la
apararea credinfei ortodoxe si oprirea prozelitismului
sectar?
Calugarii din manastirile noastre au ajulat intotdcauna
la propovaduirca, menpnerea $i apararea credinfei ortodoxe
si unitajii religioase in tara noastrS. Manastirile si calugarii
ce se ncvoiesc in cle au fost §i sunt ca ni§te limanuri ale
sufietelor crc§tinesti, care inoata in valurile tulburi ale
vcacului
bine Sfin[ilor Paring, vor fi si de acum Tnaintc faclii si limanuri
Sfanta de odihna si mantuirc pentru crestinii no§tri, pentru cei
Script stapaniti dc patimi si pentru cei indoielnici in credinta, care
ura si se lupta cu ispitclc, cu patimile si neca/.urile accstci vicji.
invajS Manastirile noastre, prin tradi(ia lor milenara, prin
turile cuviosii c&lugari rugatori in cle, au fost si trc-buic sa fie $i
pe viitor vetrc de traire duhovniceasca in lisus Hristos,
lacasuri de mangaiere si intarire in credin(a, oazc dc
lumin&, dc culture crcstincascS §i limanuri de odihna si
liniste sullcteasc& pentru credinciosi, prin slujbele cele
sfinte care se fac in ele, prin invataturile duhovnicesti ale
cSIugSrilor §i mai ales prin pilda viefii curate a celor ce
traiesc in ele.
Cred ca cstc ncvoic in mSnastiri, ca si in sate, de
duhovnici buni si de preoji bine pregatiti. Caci, daca vei
pune un singur cioban sa pazeasca o mic de oi, pe multe le
va pierde si pe multe le vor rapi lupii. De accea zicc si
Sfantu! loan Qura dc Aur in omiliilc sale ..cand vor lipsi
pastorii, se vor aduna lupii".
Cc parere aveti despre ecumenism si miscarca
ecumenica mondiala?
Estc ncvoic mai intai dc multa rtlgaciune, ca fara
Dumnczcu nu putem face nimic. Intalnirile intrc Biserici
sunt bunc, evanghclicc, caci astfel crestinii sc cunosc
bine unii pe alpi si incetcaza ura
142 NE VORBE$TE
Pentru ca Mantuitorul spunc ca in vremea de apoi
dragostea multora se va rdci. Se va impufina cvlavia si
credinja, cum spune in Evanghclic. Acum stii ce este?
Trebuie mare luare amintc de sine.
Ca zicc la Apocalipsa asa: §i acum vremea este
aproape. Cel nedrept, sd mai nedreptdfeascd. Cel spurcat
____________PARINTELE CLEOPA_____________141
confcsionala. Insa, de aici pana la unire estc departe ca
panS la ceruri, c5ci nici o Biserica neortodoxa nu va
rcnunja la credinta ei ca sa vina la Biserica Ortqdoxa.
insa, sc cere membrilor Biscricii Ortodoxc sa fie cu
mare grija, ca nu cumva sa renunlc la ceva din tradijia
noastra milenara, din invataturile Sfin(ilor Parinji si mai
ales din dogmelc Bisericii Ortodoxc, stabilitc si aparate de
atatia sfinfi si cu atata jertfa\
Ca daca Sfinjii Paring intruni|i la cele sapte Sinoade
ecumenice si la cele unsprezece sinoade locale in primele
veacuri crestine nu ar ft fost cu mare atenfie la apararea
dogmclor §i inva|aturilor dreptci credin|c ortodoxe, noi
astazi poate nu mai eram crestini ortodoc§i.
Deci trebuic sa fim cu luare aminte, ca jertfa sfinjilor
nostri parinti sa nu fie zadarnica. Altfel, ne pierdem si noi
mantuirea, si dezbinam si pe credinciosi i Bisericii
Ortodoxe atat de statomici, evlaviosi si devotati.
Cand credefi c3 se va implini cuvantul Sfintei
Evanghclii, ca s3 fie pe pfimant o turma fi un pastor'!
Cand toate popoarele crestine si necrestine vor veni la
adevarata credinta ortodoxa in Dumnezeu, Cei in Trcime
laudat si preamarit. Aceasta va fi numai la sfarsitul
veacurilor, in felul in care numai singur Dumnezeu stie.
Parinte, cum vedeti viitorul poporului nostru si situajia
tineretului din ziua de azi, care merge tot mai mult pe
panta asta a imoralitajii?
Fratclc meu, am sa\-j.i spun ceva. Acum socotim cS
suntem aproape de sfarsitul veacului. $tii de ce?
mai spurce-se. Cei drept sd mai facd drepiate. Cel sfdnt
mai sftnfeascd-se, ca laid viti curand si plata Mea este
cu Mine, ca sd dau fiecdruia dupd cum este fapta lui...
Aminl Vino, Doamne lisuse! A§a se termina Hiblia.
Dcci acum sa" lu5m amintc dc noi inline. $i
scctcle si indif'erenja si ateii si pagan ii si desfraul si
toate r&itfifile vcacului crcsc. Insa cei buni se fac mai buni,
iau amintc dc sine, iar cei ral sc fac tot mai rai. $i
Dumne/.eu va veni cu plata Lui pentru ficcare. Plata Lui
este cu Sine, pentru ficcare. Amin.
CUPRINS

Cuvant Tnainte,
dc Arhim. Ioanichie Balan.............................5
Drcapla credin|5......................................................7
Cclc doua firi in Hristos........................................10
Cuvant la inmormantarca Parintclui
Caliopie Apetri (t Mai 1978).......................16
Pilda bogatului nemilostiv
§i s5racului Laz3r.......................................23
Ispitirea din cele opt parti.....................................30
Cclc douSsprezecc trcptc ale pScatului.................35
Cclc sapte pricini ale pacatului..............................51
Dcsprc drcapta socoteala.......................................56
Sfatulbun...............................................................59
Iubirea de sine.......................................................67
Nevoinja si milostcnie...........................................73
$coa!a intclcpciunii...............................................77
Desprc statornicie..................................................78
Rugaciunca pentru pace........................................82
Dialog In trcn........................................................85
Dcsprc nestiutele judecati
ale lui Dumnezeu........................................98
Dcsprc ascultarea de paring
$i minuneaSfmtei Liturghii.......................109
Cuvantul Parintelui Cleopa
la Dumimca Lasatului secului...................117
Cateva sfaturi duhovnicesti.................................120
C3«

ft:

ON