Sunteți pe pagina 1din 2

7.

Calculul şi construcţia cutiei de viteze

Cutiile de viteze actuale s-au diferenţiat atât ca principiu de funcţionare cât


şi ca mod de deservire. Din acest punct de vedere trebuie să se facă distincţie
între agregatul de lucru ca transformator de cuplu şi dispozitivul sau sistemul
de acţionare prin care se alege regimul optim de funcţionare al cutiei de vite
ze.
Rezistenţele la înaintarea autovehiculului variază mult în funcţie de condiţiile
de concrete de deplasare şi corespunzător acestora trebuie să se schimbe şi for
ţa de tracţiune la roţile motoare. Marea majoritate a automobilelor actuale sunt
echipate cu motoare cu ardere internă, a căror particularitate constă în faptul
că puterea maximă este dezvoltată la turaţii foarte ridicate. Automobilul neces
ită puteri mari şi la viteze mici, care însă nu pot fi asigurate de motor datori
tă valorii relativ ridicate a turaţiei minime stabile de funcţionare a acestuia.
În consecinţă, automobilul trebuie să fie înzestrat cu un dispozitiv care să pe
rmită schimbarea turaţiei şi momentul roţilor motoare în timpul mersului şi să a
sigure utilizarea integrală a puterii motorului la toate regimurile de funcţiona
re. Acestui scop îi serveşte cutia de viteze, care îndeplineşte funcţia unui va
riator de cuplu şi turaţie în transmisia autovehiculului, asigurând totodată pos
ibilitatea mersului înapoi şi funcţionarea motorului la regim de mers încet, în
gol, atunci când automobilul stă pe loc.
7.1. Alegerea tipului constructiv
Cutia de viteze realizează, prin valori diferite ale rapoartelor de tran
smitere numite trepte de viteză, acordarea posibilităţilor energetice ale motoru
lui la cerinţele energetice ale automobilului în mişcare cu asigurarea unor perf
ormanţe dinamice, de consum de combustibil şi de poluare cât mai bune. Cutiei de
viteze, a cărei necesitate este determinată de incapacitatea de incapacitatea m
otorului de a satisface diversitatea condiţiilor de autopropulsare, îndeplineşte
următoarele funcţiuni:
schimbarea raportului de transmitere:
- este funcţia principală a unei cutii de viteze; se realizează astfel modificar
ea forţei de tracţiune şi a vitezei de deplasare în funcţie de variaţia rezisten
ţelor la înaintare şi/sau de regimul de circulaţie al automobilului; în plus ofe
ră posibilitatea autopropulsării automobilului cu viteze reduse, ce nu pot fi as
igurate în mod direct de motorul cu ardere internă care are turaţia minimă stabi
lă relativ mare;
inversor al sensului de mers al automobilului:
- cum sensul de rotaţie al motorului este prin concepţie unic, cutia de viteze c
onţine elemente a căror dispunere permite, când este necesară inversarea sensulu
i de rotaţie a arborelui de ieşire;
decuplează motorul termic de roţile motoare (punct mort):
- deoarece prin concepţie, ambreiajul nu poate fi decuplat decât temporar, pentr
u situaţiile în care este necesară funcţionarea motorului cu automobilul imobili
zat, lanţul cinematic este întrerupt prin aducerea elementelor mobile de cuplare
într-o poziţie neutră.
În scopul asigurării unei bune adaptabilităţi a automobilului condiţiilor concre
te în care are loc deplasarea, cutia de viteze trebuie să răspundă la o serie de
cerinţe, prin care:
- să aibă posibilitatea realizării unui număr cât mai mare de rapoarte de transm
itere, iar mărimea lor să fie determinată în aşa fel încât să asigure o utilizar
e raţională a puterii în condiţiile unor performanţe economice, dinamice şi de p
oluare optime pentru caracteristica motorului cu care se conlucrează;
construcţia să fie simplă, robustă, uşoară, iar manevrarea să fie simplă, precis
ă şi comodă;
- în exploatare să prezinte siguranţă şi întreţinere uşoară iar manevrarea să fi
e simplă, precisă şi comodă;
- să prezinte o gamă largă de utilizare.
După modul de modificare a raportului de transmitere, cutiile de viteze pot fi c
u variaţia în trepte, cu variaţia continuă (progresivă), sau combinate. După pri
ncipiul de funcţionare, cutiile de viteze pot fi mecanice, hidraulice sau electr
ice.
Cutiile de viteze mecanice sunt cele mai răspândite la construcţiile actuale de
automobile. Modificarea raportului de transmitere se face prin intermediul unor
angrenaje de roţi dinţate (cutii de viteze în trepte), sau prin intermediul unor
elemente de fricţiune (cutii de viteze continue).
După modul de acţionare deosebim cutii de viteze cu acţionare manuală, (neautoma
te), cutii de viteze semiautomate şi cutii de viteze automate.
Structural, cutiile de viteză în trepte sunt formate din lanţuri cinematice para
lele (utilizând şi elemente comune), egale ca număr cu treptele de viteză şi con
stituite din reductoare cu roţi dinţate şi axe fixe sau mobile (planetare). Aces
te reductoare formează mecanismul reductor al cutiilor de viteză.
Funcţionarea independentă a lanţurilor cinematice se asigură prin montarea în fi
ecare lanţ cinematic a roţii cu cea mai mică turaţie independentă de rotaţia arb
orelui de susţinere (liberă). Funcţionarea cutiei de viteze într-o anumită treap
tă se obţine prin solidarizarea la rotaţie a roţii libere cu arborele de susţine
re. Pentru solidarizare se utilizează mecanisme de cuplare a treptelor.
Comanda cuplării, selectarea treptei şi menţinerea treptei cuplate se face prin
mecanismul de acţionare.
Organizarea mecanismului reductor este realizată în concordanţă cu:
- soluţia de organizare a echipamentului de tracţiune;
- poziţia motorului în raport cu axa longitudinală a automobilului;
- dispunerea cutiei de viteze faţă de motor;
- mărimea fluxului de putere transferat şi cu numărul necesar de trepte de vitez
ă.
La mecanismul reductor al cutiilor de viteze mecanice în trepte, raportul de tra
nsmitere se poate realiza prin participarea:
- unui singur angrenaj de roţi dinţate cu axe fixe, cum este cazul cutiilor de v
iteze cu doi arbori (fig.7.1,a);
- a două angrenaje de roţi dinţate cu axe fixe, ca în cazul cutiilor de viteză c
u trei arbori (fig.7.1,b);
- a trei angrenaje de roţi dinţate, dintre care două cu axe fixe (organizate sim
ilar cutiei de viteze cu trei arbori) şi unul cu axe mobile (reductor planetar)
ca în situaţia cutiilor de viteze cu multiplicator planetar (fig.7,c).