SISTEMUL VASCULAR SANGVIN

Sistemul circulator:
- sist. cardiovascular
o cord
o sist. vascular sanguin
- sist. vascular limfatic
Definiţia sist vascular sangvin → sistem inchis de tuburi prin care curge continuu sangele pompat de inimă
- vase sanguine = organe alcătuite din:
- ţ. epitelial
- ţ. conjunctiv
- ţ. muscular
- ţ. nervos
- peretele vasului are trei straturi concentrice numite tunici:
- intima - la interior
- media - la mijloc
- adventitia - la exterior
Diferenţe artere-vene
- arterele au un perete gros si un lumen rotund
- venele au perete subtire si lumen ovalar, turtit si mult mai mare.
!! Vasele de sânge merg împreună cu nervii → mănunchiuri vasculo-nervoase înconjurate de o atmosferă
de ţesut conjunctiv
Diagnosticul de vas sangvin
- se observa structura tubulara
- peretele este alcatuit din mai multe straturi (1-3 tunici)
- lumenul este delimitat de celule endoteliale turtite
- in lumen se observa elementele figurate.

STRATIGRAFIA PERETELUI VASCULAR

Intima
1. endoteliu + membrana bazală (structuri mereu prezente)
- celule endoteliale pe MB
- 30/10 microni
- poligonale, cu axul de-a lungul vasului
- nr. variabil în fcţ de diametrul vasului
- nc central, alungit, heterocromatic
- citoplasma – puţine organite
- microfilamente pentru contracţie
- caveole, vezicule
- corpi Weibel-Palade – electronodenşi, conţin F VIII al coagulării
- joncţiuni intercelulare
- stranse, gap, desmozomi
- formează o barieră semipermeabilă
Funcţiile celulelor endoteliale
- barieră semipermeabilă
- sinteză de: - colagen (II, IV, V)
- proteoglicani – pt mb bazală
- roluri metabolice:
- activare: conversia angiotensinei I în II
- inactivare: bradikinina, serotonina, prostaglandine, trombină → compuşi inerţi
- lipoliză: radicali liberi → oxidare lipoproteine → TG
- sinteză de factori:
- anticoagulanţi: prostaciclină, trombomodulină, NO (inhibă agregarea plachetară)
- procoagulanţi: factor VIII (von Welebrand) în condiţii de leziune
- vasoactivi: NO, prostacilcină, peptide (endotelina)
 - molecule care mediază reacţia inflamatorie acută: interleukine 1, 6, 8
- molecule de aderenţă celulară
- produce factori de creştere pt fibroblaste şi ff musculare netede
2. strat subendotelial
- ţ. conjunctiv lax cu:
- ff de colagen, elastice, de reticulină (nu există fibroblaşti)
- +/- celule musculare netede dispuse longitudinal
- MB, fibrele, matricea → sintetizate de: cel endoteliale, cel musculare (prelungiri prin MB cu
joncţiuni gap)
3. limitanta elastica interna (LEI)
- lamă de elastină, ondulată, fenestrată
- permite nutriţia (difuziune) celulelor situate în ½ internă a mediei
- dispozitia elementelor este longitudinala
Functiile intimei
- asigura schimbul
- este netrombogenica (impiedica aderarea plachetelor) prin:
- incarcarea negativa a endoteliului
- secretia unor factori anti trombogeni
Media
1. fibre musculare netede si/sau lamele elastice
- ff musculare netede dispuse circular / spiralat
- ff de colagen / reticulină
2. limitanta elastica externa
- dispozitia elementelor este circulara (spiralata)
Functia mediei
- reglare a fluxului sangvin.
Adventitia
1. tesut conjunctiv
- ff de colagen I, ff elastice dispuse longitudinal
2. fibre musculare netede (la vasele mari)
3. vasa vasorum (la vasele mari)
- fie provin de la arterele din jur, fie provin din acelaşi vas, ramificându-se
- în cazul venelor – va da ramificaţii în toată media
4. vase limfatice
5. nervi ai vaselor - vasomotori
- dispozitia elementelor este in general longitudinala dar poate fi si circulara
Functiile adventiţiei
- rol mecanic (de ancorare)
- rol de protectie
- rol de nutritie

TIPURILE DE ŢESUT DIN VASELE SANGUINE

• Epiteliu simplu pavimentos (asezat pe membrana bazala) – endoteliul
- mb bazala este o componenta amorfa → are o componenta fibrilara alcatuita din colagen de tip IV sau V
sintetizat de celulele endoteliale sau de fibrele musculare netede din stratul subendotelial.
• Tesut conjunctiv care contine:
• fibre de colagen si reticulina: colagen III in medie si colagen I in adventitie.
• fibre elastice izolate sau dispuse in lamele groase, ondulate.
• fibroblasti - in adventitie
• Tesut muscular neted
- alcatuit din mai multe randuri de celule dispuse concentric
- între celule exista jonctiuni de tip gap
- fibra musculara neteda vasculara se comporta fenotipic ca un fibroblast si in caz de agresiune la nivelul
peretelui vascular va raspunde ca un fibroblast, putand prolifera si capatand proprietati de fagocitare
- între celulele endoteliale si celulele musculare exista jonctiuni gap deoarece membrana bazală prezinta
discontinuitati → celulele musculare vin in contact direct din cand in cand cu celulele endoteliale
• Tesutul nervos - este alcatuit din:
• fibre nemielinizate - apartin SNV si sunt sub forma de terminatii butonate
• fibre mielinizate - se gasesc in zonele baroreceptoare si chemoreceptoare.
• microganglioni nervosi
- in general rari dar se gasesc din abundenta in:
• aa. coronare
• aa. mezenterice
• trunchiul celiac
CLASIFICAREA MORFOFUNCŢIONALĂ A VASELOR
• pentru conducere - arterele mari, elastice
• pentru distributie - arterele musculare
• pentru reglarea presiunii - arteriole si metaarteriole
• pentru schimb - capilare si venule post capilare (venule pericitare)
• pentru intoarcere - vene mici, mijlocii si mari
Vasele de transport, diostributie si intoarcere fac parte din macrovasculatura. Sunt vizibile
macroscopic si au vasa vasorum.
Vasele pentru reglarea presiunii si schimb sunt microvasculatura au un diamtru intre 10 µ m si 300-
500 µ m si nu au vasa vasorum.
Artere Artere Arteriole Capilare
elastice musculare continui fenestrat sinusoide venule Vene
e pericitare
Endoteliu c c c c fenestrate +/- discontinui c c
diafragme
MB + + + + + discontinua + +
sau absenta
Strat sub- + + exista numai p p +/- p p +/-
la cele mari
endotelial
LEI + absenta la +/-
cele <50 µ m
cu exceptia
celor renale
F.m.n. + +++ + (1-3 r) +
L.el. +++ + - rar +
fenestrate (>60
lame)
LEE +
Tes. conj. + + + +
F.m.n. + + + +
Vasa + + +
vasorum
Nervii + + +++
vaselor
c = continuu, d = discontinuu, p = pericit, r = randuri, +++ = componenta principala a stratului.

ARTERE

ARTERELE ELASTICE
Ex: aorta, aa. pulmonare, ACC, a. subclavie, trunchiul brahiocefalic, a. iliacă comună
Intima
- mai groasă decât la a. de tip muscular
- nu are LEI
Media
- cuprinde lame elastice dispuse pe mai mult de 60 de randuri intre care exista fibre musculare netede
- lamelele elastice sunt fenestrate → orificii mari ce asigura comunicarea intra straturile de lame
elastice → facilitează difuzia prin medie
- conţine: ff musculare netede, ff de colagen, substanţă fundamentală
- nu are LEE
 Adventiţia
- ţ conjunctiv
- vasa vasorum – ramificaţii în ½ externă a mediei → restul (1/2 interna si intima) se hranesc din lumen
- nerva vasorum
- limfatice → urmaresc traseul vasa vasorum
Funcţiile aa. elastice
- vase pt conducere →facilitează deplasarea sângelui
- menţinerea tensiunii arteriale

ARTERELE MUSCULARE
Ex: majoritatea arterelor
Intima
- endoteliu
- strat subendotelial subţire, se îngroaşă cu vârsta (coronare, intracraniene, renale)
- ff de colagen, celule musculare puţine
- LEI – groasă, dedublată, cu ferestre mari
Media
- ff musculare netede → 40-50 rânduri concentrice
- lamele elastice: nr lor scade în fcţ de mărimea aa. musculare
- ff de reticulină
- LEE – mai puţin evidentă ca LEI (poate lipsi la aa musculare mici)
Adventiţia
- ţ conjunctiv → ff elastice abundente
- cel musculare netede
- vasa vasorum + limfatice
- nervo vasomotori - nn. simpatici → vasoconstricţie
- nn. parasimpatici → vasodilataţie
- se termină la distanţă de ff musculare
Arterele musculare pot avea:
- perete gros: aa. coronare, aa. membrelor inf
- perete subţire: aa. intracraniene, aa. pulmonare
- pereţi cu îngroşări subintimale: aa. coronare, aa. intracraniene, aa. renale

ARTERIOLE
- diametrul lumenului este de 2 ori diametrul peretelui
Intima
- endoteliu/MB
- +/- strat subendotelial
- LEI – absentă la d mai mici de 50 microni (excepţie → arteriole renale)
Media
- 1-3 (5) rânduri de ff musculare netede
- nu are LEE
Adventiţia
- bine inervată
- nu are vasa vasorum

METAARTERIOLE (arteriola precapilara, aria sfincterului precapilar)

- prezinta endoteliu si membrana bazala
- un singur rând de ff musculare netede discontinuu → organizeaza la emergenta capilarului sfincterul
precapilar
- forma conica
- întreg peretele vascular este inglobat intr-un gel de proteoglicani si glicozaminoglicani care este hidratat
in proportii variabile → turgiditatea vasului este variabila si are proprietati vâsco-elastice
Rol:
- regleaza fluxul sangvin, fara a intrerupe complet fluxul (doar sfincterul precapilar il poate opri complet)
- menţine presiunea scăzută în capilare
Sfincterul capilar
- la emergenţa capilarului
- structura → inel complet de ff musculare netede →contractii ritmice la interval de 2-8 secunde
- rol → opreşte complet fluxul sanguin intr-o anumită zonă a reţelei capilare

MICROCIRCULAŢIA

- implicată în schimbul de gaze, fluide, substanţe nutritive catabolism sânge-ţesuturi

- schimburile au loc în principal la nivelul celor mai mici vase capilare sanguine
- fluxul sanguin în reţea este reglat de:
- arteriole
- metaarteriole
- sfincterul precapilar
- şunturile arterio-venoase
- reţeaua capilară se continuă cu → venule postcapilare → vene colectoare → vene musculare
- histologic nu există capilar arterial / venos

Sisteme de capilarizare
• Normal
metaarteriola → capilar → venula postcapilara. Acest sistem se gaseste pretutindeni in organism.
• Sunt arterio-venos:
- comunicare intre metaarteriola si venula postcapilara care evita capilarele → se depaseste sistemul de
capilare, fara a avea loc schimburile nutritive
- se intalneste in
- mm. scheleltici
- pielie → zona mainilor si picioarelor, si urechi
- componenta arteriolara este foarte bine inervata → rolul de a regla fluxul sangvin pentru a mentine
constanta temperatura in aceste teritorii şi pentru a conserva căldura
• Sistemul venos port:
- capilare venoase → venula postcapilara → capilare venoase
- se intalneste in
ficat
tija pituitară
• Sistemul arterial port:
- capilare arteriale → arteriola → capilare arteriale
- se intalneste in:
- glomerulul renal care este constituit din arteriola aferenta ce se capilarizeaza la nivelul
capsulei Bowman, de unde pleaca apoi arteriola eferenta ce se recapilarizeaza la nivelul
tubilor uriniferi formand capilarele peritubulare
- pancreas, unde arteriolele se capilarizeaza mai intai la nivelul pancreasului endocrin
(insulele Langerhans) si apoi se recapilarizeaza la nivelul pancreasului exocrin (acinii
pancreatici).
* reţea capilară bogată → rinichi, ficat, ms striat
* reţea capilară săracă → ms neted, ţ conjunctiv

Tipuri de capilare:
- continuu
- fenestrat
- sinusoide

CAPILARE CONTINUE
- d = 5-10 µ m
- lungime → zeci-sute
- localizare: SNC, nervi, ms, gl exocrine, plămâni, timus, ggl limfatici, testicul
Organizare morfologică
• endoteliu continuu
- 1-3 celule pe secţiune transversală
- suprafaţa – înveliş glicoproteic
- încărcată electric negativ
- microvili scurţi, rari
- caveole, vezicule → nr variabil
- joncţiuni strânse, gap (acoperite de falduri marginale)
• membrana bazală → subţire
• pericite
• ff colagen, reticulină
Pericitele (celulele Rouget)
- celule mezenhimale perivasculare
- celule musculare modificate → rol contractil si fagocitar
- multe prelungiri cu ramificatii ce inconjura capilarul / venula
- celula este cuprinsa in intregime intr-o clivare a membranei bazale (atat nucleul cat si prelungirile)
- situate - la dstanţă → capilare
- apropiate → venule postcapilare
- exista si in cap. din mm scheletici, dar si in capilarele sinusoide, fiind reprezentate de celulele
parasinusoidale
- capacitate mare de diferentiere in:
• osteoblaste
• condroblaste
• fibroblaste
• fibre musculare netede
• preadipocite, din care vor rezulta adipocitele albe.
• microglii
- intervin si in procesul de cicatrizare a ranilor.

CAPILARE FENESTRATE (VISCERALE)

- d = 5-10 µ m
- localizare: tract GI, plexuri coroide, gl endocrine, rinichi(nu au diafragmă)
- rol → schimburi rapide sânge – ţesuturi
Organizare morfologică
- endoteliu continuu fenestrat
- ferestre → orificii cu d=60-80 nm
- în nr de 20-60/µ m2
- +/- diafragme (4-6 nm) → nu există la capilarele glomerulare
- joncţiuni strânse, joncţiuni gap
- MB continuă (groasă la capilarele glomerulare)
- pericite rare
- ff colagen, reticulină → puţine
- permeabilitatea mai mare ca la capilarele continue

CAPILARE SINUSOIDE
- d=20-40 µ m
- localizare: ficat, splină, măduva osoasă, hipofiza ant
- traseu sinuos → încetineşte circulaţia sângelui
Organizare morfologică
- endoteliu discontinuu
- cel fusiforme / aspect neregulat
- spaţii largi între celule
- MB discontinuă / poate lipsi (în spaţii nu există)
- nu au pericite, au celule parasinusoidale
- ff de reticulină rare
- macrofage pe / în afara cel endoteliale
- schimburi cu ţesuturi facilitate de structura peretelui capilar

Functiile capilarelor
• bariere selective:
• sange tesut (sange-lichid intestitial)
.
• sange-aer (bariera alveolo-capilară): la nivelul campului de hematoza
• de ultrafiltrare: la nivelul glomerulului renal
• functia metabolica
• secretie de factrori inhibitori sau de crestere
• functie antitrombogenica

BARIERA SÂNGE-ŢESUT
- distanta maxima a unei celule fata de capilarul sangvin este de 20 µ m
Exceptii → in tendon, aponevroza, os sau in jumatatea interna a vaselor de calibru mai mare
- selectivitatea mare a barierei este asigurată de:
- joncţiuni strânse
- vezicule plasmalemale în nr redus
- MB
- diafragmele fenestraţiilor
- bariera este asigurata doar de capilarele continue si fenestrate cu diafragmă şi funcţionează în ambele
sensuri
- nu există în ficat (capilare sinusoide)
- foarte selectiva in unele organe:
• SNC (bariera hemato-encefalica)
• timus
• testicul
• ochi (retina, umoare apoasa, cristalin)
Bariera hemato-encefalică
- se gasesc capilare fenestrate
- nu operează la nivelul capilarelor din
• plexurile coroide
• aria postrema
• eminenta mediană
• neurohipofiza
• glanda pineală
• organele subcomisural si subfornical
Stratigrafia generala a barierei sange-tesut:
1. Invelisul mobil si fix al fetei luminale a celulelor endoteliale
- electronegativitatea asigura respingerea elementelor figurate din sange.
2. Celula endoteliala
- prezinta canale de transcitoză si vezicule plasmalemale care faciliteaza transportul substantelor prin
peretele capilar
- celula propriu-zisa si jonctiunile intercelulare impiedica trecerea nutrientilor si gazelor
- fenestratiile cu sau fara diafragme, permit sau nu trecerea dintr-o parte in alta a substantelor
- la nivelul cel endoteliale → endocitoza mediata sau nu de receptori care se face cu sau fara ocolirea
lizozomilor
3. Membrana bazala
- impiedica traversarea peretelui capilar
4. Pericitele
Factori care participa la schimb
• presiunea hidrostatica, oncotica, si gradientul de concentratie
• activitatea specifica a celulei endoteliale
• marimea si incarcarea electrica a moleculei
Astfel:
• jonctiunile intercelulare permit trecerea moleculelor cu diametru mai mic de 2 nm.
• diafragmele fenestratiilor sunt puternic incarcate negativ si asigura selectivitatea transportului d.p.d.v.
electric.
• diafragmele fenestratiilor permit trecerea moleculelor cu diamtru mai mic de 10 nm.
• veziculele plasmalemale si canalele de transcitoza asigura trecerea particulelor cu diametru mai mare
de 10 nm, fara selectivitate electrica. Acest proces se numeste transcitoza sau diacitoza.

VENELE
VENULE POSTCAPILARE
- d=0,1-0,5 mm
- prezintă în mod caracteristic pericite
Intima
- endoteliu
- strat subendotelial f subţire
- cele mai laxe joncţiuni intercelulare de la nivelul întregului sistem vascular → permeabilitate
Media
- poate conţine doar pericite contractile
- venulele postcapilare participă la procesele inflamatoare şi realizează schimburi între sânge şi ţesuturi
- pericitele
- formeaza un strat continuu in membrana bazala a andoteliului
- au prelungiri multe si ramificate
- diamtru mare → 50-700 µ m
- la venulele cu diametru mai mare de 200 µ m apar 1-2 straturi de fibre musculare netede
- celulele endoteliale se pot contracta si atunci jonctiunile se desfac → proces sub actiunea histaminei,
serotoninei, bradikininei si prostaglandinelor.
- aceste vase reprezinta locul desfasurarii “dramei inflamatorii” → în jurul lor exista numeroase mastocite,
eozinofile, macrofage si fibroblaste

VENULE
- au în majoritate structură musculară
- influenţează fluxul sanguin arteriolar prin producţia şi secreţia de substanţe vasoactive diguzibile

VENELE MICI ŞI MEDII

Intima
- prezintă de obicei un strat subendotelial subţire
Media
- fascicule mici de ff musculare netede
- ff de reticulină
- reţea fină de ff elastice
Adventicea
- formată din colagen
- bine reprezentată

VENELE MARI
- prezintă la interior valve
Intima
- bine dezvoltată
Media
- subţire
- câteva straturi de ff musculare netede
- o mare cant de ţ conjunctiv
Adventicea
- groasă
- conţine fascicule longitudinale de ff musculare netede
Valvele
- 2 pliuri semilunare ale intimei care proemină în lumen
- conţin ţesut conjunctiv bogat în ff elastice
- sunt tapetate pe ambele feţe de endoteliu

- in functie de predominanta tesutului conjunctiv sau a ff musculare netede se impart in

• vene conjunctive
• vene musculare.
- la vene, vasele din vasa vasorum ajung pana in stratul subendotelial (deoarece sangele venos este sarac in
substante nutritive.