Sunteți pe pagina 1din 63

Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală

Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

Viorel Chivriga

Valeriu Prohniţchi

Cadrul legislativ şi climatul


investiţional în Republica
Moldova
(conform situaţiei la 01.10.2004)

Realizat de către Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”.


Studiul a fost elaborat la comanda Centrului Naţional de Asistenţă şi
Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale CONTACT în cadrul
Programului Alianţa pentru Susţinerea Pieţei Agricole ( ASPA)

FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

-1-
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

În loc de introducere
Precizări teoretice
În literatura de specialitate şi în publicistica economică nu există o linie de demarcare clară între
conceptul de climat de afaceri (de antreprenoriat) şi cel de climat de investiţii (investiţional). În majoritatea
cazurilor ele sunt utilizate ca sinonime deşi, aparent, climatul de investiţii ar trebui să se raporteze la
climatul de afaceri ca parte la întreg1. Dar deoarece investiţia reprezintă esenţa oricărei afaceri, iar scopul
final al unui proiect de investiţie ca şi al oricărei afaceri este obţinerea profitului, autorii acestui studiu
înclină spre utilizarea cu sens identic al celor două concepte. De asemenea, sunt utilizate şi sintagmele
de mediu de afaceri şi mediu investiţional cu sensuri identice celor de mai sus2.
Precizând aceste aspecte, menţionăm că în cadrul acestei cercetări, prin climat de investiţii vom înţelege
condiţiile generale, atât cele prezente (favorabile şi nefavorabile), cât şi cele viitoare (riscuri sau
oportunităţi), care încurajează sau descurajează alocarea investiţiilor private în afaceri. Condiţiile date se
formează sub incidenţa unor factori reali sau de prospectivă de origine economică, politică, instituţională,
de infrastructură, legislativă, culturală etc. În cele ce urmează ne vom preocupa în special de factorii
legislativi, precum şi de cei instituţionali în măsura în care aceştia sunt determinaţi de cei legislativi.

Monitorizarea cadrului legislativ


Monitorizarea climatului de investiţii ar trebui să fie una din preocupările centrale ale guvernelor naţionale.
Pentru ţările sărace sau/şi aflate în proces de tranziţie de la economia de comandă la cea de piaţă,
evaluarea şi ameliorarea continuă a climatului de investiţii are valenţe deosebite. După cum
demonstrează şi cazul Republicii Moldova, sărăcia este însoţită de lipsa unor locuri de muncă şi de lipsa
oportunităţilor de afaceri individuale care ar genera venituri suficiente pentru un trai decent. Într-adevăr,
pe parcursul perioadei de tranziţie, numărul locurilor de muncă închise anual în Moldova depăşea
numărul celor deschise de noile companii create3. Salariile plătite în sectorul formal al economiei nu
acoperă nici 80% din bugetul minim de consum calculat de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale din
Moldova4.
Este evident că climatul de investiţii are legătură directă cu incidenţa, acuitatea şi profunzimea sărăciei.
Pe fundalul performanţelor proaste pe care Moldova le-a înregistrat pe parcursul ultimilor ani în ceea ce
priveşte asigurarea unui climat de investiţii care ar cataliza iniţiativa privată, nu este de mirare că sărăcia
a atins cote ridicate. În absenţa oportunităţilor economice interne, emigrarea masivă a forţei de muncă
peste hotare este o strategie absolut firească şi raţională pentru supravieţuire. Dar fenomenul a atins
proporţii ameninţătoare pentru securitatea economică a Republicii Moldova, aspectele sale pozitive fiind
depăşite de consecinţele negative.
Pentru ranversarea acestui proces sunt necesare investiţii private şi publice masive şi crearea unor locuri
noi de muncă care ar asigura salarii cel puţin în jumătate de nivelul celor primite de emigraţi în ţările
europene. Trebuie însă să înţelegem, că există un plafon la care guvernul ar trebui să se orienteze în
ceea ce priveşte volumul anual al investiţiilor. Chiar şi în condiţii legislative şi instituţionale ideale,
Moldova nu ar putea să depăşească pe termen scurt şi mediu acest plafon, determinat de capacităţile
1
În Legea Republicii Moldova cu privire la investiţii în activitatea de întreprinzător (articolul 3) investiţia este definită ca „totalitatea
de bunuri (active) depuse în activitatea de întreprinzător [...] pentru a se obţine venit”. Legea Republicii Moldova cu privire la
antreprenoriat şi întreprinderi (articolul 1) defineşte antreprenoriatul (activitatea de întreprinzător) ca „activate de fabricare a
producţiei, executare a lucrărilor şi prestare a serviciilor, desfăşurată de cetăţeni şi de asociaţiilor acestora în mod independent din
proprie iniţiativă, în numele lor, pe riscul propriu şi sub răspunderea patrimonială cu scopul de a-şi asigura o sursă permanentă de
venituri”.
2
Mai mult chiar, poate fi întâlnită şi noţiunea de climat investiţional de afaceri (engl. business investment climate). Numele exact al
legii care guvernează activitatea respectivă în Moldova este Legea Republicii Moldova „cu privire la investiţiile în activitatea de
întreprinzător”. Se mai folosesc, noţiunile de mediu de afaceri şi mediu de investiţii.
3
Abia în 2003 numărul locurilor de muncă create (în principal de micro-întreprinderi şi întreprinderile mici) a depăşit cu 3500 unităţi
numărul locurilor de muncă închise de către marile companii aflate în proces de restructurare sau lichidare.
4
Această constatare este subiect al unor dezbateri aprinse din cauza că pe de o parte bugetul minim de consum calculat de
Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale este exagerat de generos, iar pe de altă parte, sectorul neoficial al economiei este atât de
extins, încât se poate bănui că jumătate din veniturile reale nu sunt declarate. Ultima constatare este confirmată în mod direct de
faptul că venitul personal disponibil care se calculează pe baza conturilor contabilităţii naţionale este cu 60% mai mare decât cel
mediu calculat pe baza Sondajelor Bugetelor Gospodăriilor Casnice efectuate trimestrial de Departamentul de Statistică şi
Sociologie al Republicii Moldova.
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

-2-
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

sistemului economic de a asimila investiţiile în mod eficient. În cadrul acestei cercetări, nu ne-am pus
scopul să estimăm plafonul de saturare cu investiţii. Nivelul lui este determinat de dezavantajele
structurale şi geografice pe care le are Republica Moldova comparativ cu alte ţări din regiune: economie
de dimensiuni mici, lipsa resurselor naturale, lipsa infrastructurii dezvoltate pentru business, populaţie în
descreştere, putere de cumpărare mică, închiderea terestră a ţării.

Parametri ai investiţiilor influenţaţi de politicile


guvernului
Atunci când formulează şi aplică politicile sale, guvernul influenţează anumite laturi economice ale
proiectelor de investiţii. Cele mai sensibile la politici sunt costul proiectului de investiţii, cifra de afaceri
anticipată, rentabilitatea investiţiei şi termenul de recuperare a investiţiei iniţiale. Evaluarea de către
guvern a impactului actelor legislative şi normative asupra cadrului investiţional trebuie să fie făcută
anume ţinând cont de aceste elemente.
1. Costurile investiţiilor
Acestea reprezintă sumele necesare de alocat pentru ca proiectul de investiţii să demareze. Costurile
depind în primul rând de preţurile existente pe pieţele factorilor de producţie (în principal capital şi muncă,
mai puţin factorul natură) şi de costurile administrative legate de startul afacerii. Guvernul Moldovei
influenţează în multe tranzacţii preţul factorului pământ prin stabilirea preţului normativ 5, dar impactul
acestei practici administrative este mic din cauză, că preţul normativ este de multe ori sub preţul de piaţă
real. În practică mult mai dificilă şi mai costisitoare este schimbarea destinaţiei terenurilor agricole, de
exemplu în cazul când doreşte să construiască încăperi pentru instalarea unor linii tehnologice. În acest
caz, proprietarul trebuie să compenseze pierderile cauzate de scoaterea terenurilor din circuitul agricol, În
al doilea rând, costul unui proiect de investiţii depinde şi de costurile procedurilor administrative,
birocratice şi organizatorice. Aceste costuri depind de regulamentele guvernamentale existente. La
moment costurile administrativ-birocratice ale afacerilor în Moldova sunt în mediu mai înalte decât în alte
ţări din regiune, care concurează cu Moldova în ceea ce priveşte atragerea investiţiilor străine.
2. Volumul vânzărilor (cifra de afaceri)
Cifra de afaceri anticipată a unui proiect de investiţii depinde în primul rând de amploarea tehnico-
economică a proiectului şi de condiţiile concrete ale sectorului economic (intensitatea concurenţei,
existenţa furnizorilor, capacitatea de cumpărare a consumatorilor). Orice întreprinzător economic-raţional,
înainte de a investi, se interesează de limitele segmentul de piaţă pe care îl va putea controla. Guvernul
nu poate influenţa acest indicator decât utilizând instrumente cu caracter anti-monopolist. Însă
intervenţiile guvernamentale pot degenera în corupţie şi protecţionism (de foarte multe ori acestea
proliferează prin intermediul contractelor de achiziţii publice). Aceste intervenţii de asemenea pot
compromite principiul liberei şi justei concurenţe (binecunoscutul caz „Interdnestrcom”, vezi boxa 4.).
3. Rentabilitatea investiţiilor
Rentabilitatea este definită ca raport procentual dintre profitul obţinut şi costul resurselor alocate.
Guvernul Moldovei nu limitează în mod direct valoarea profiturilor şi nu stabileşte marje comerciale pentru
majoritatea proiectelor investiţionale. Există totuşi o listă destul de lungă de produse şi servicii, preţurile şi
tarifele cărora sunt fixate sau limitate administrativ. De asemenea, în mod indirect profiturile nete depind
de politica fiscală formulată de guvern. Cât priveşte costul resurselor alocate şi canalele de influenţă
guvernamentală, acestea au fost descrise la punctul 1.
4. Termenul de recuperare a investiţiilor
Investitorii sunt interesaţi de termene cât mai scurte de recuperare a investiţiilor efectuate, termenele mai
lungi sporind riscurile. Guvernul poate influenţa direct termenul de recuperare a investiţiilor prin stabilirea
normativelor de amortizare a mijloacelor fixe şi a altor active instalate. Regimul normativelor de
amortizare în Moldova este mai puţin liberal decât în alte ţări cu care concurează pentru atragerea
investiţiilor.

5
Legea Republicii Moldova privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului nr.1308-XIII din 25/07/1997,
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.147-149 din 06/12/2001. În conformitate cu legea, preţul la vânzarea terenurilor aflate în
proprietate publică nu poate fi mai mic decât preţul normativ. În cazul terenurilor aflate în proprietate privată preţul tranzacţiei se
stabileşte în mod liber.
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

-3-
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

Factorii investiţiilor
Ţările în tranziţie de talia Moldovei concurează pentru atragerea unor fluxuri de investiţii străine directe,
care (spre deosebire de investiţiile de portofoliu) ar contribui direct la dezvoltarea economică şi la
atenuarea sărăciei, prin deschiderea unor locuri noi de muncă stabile, promovarea mai intensă a
exporturilor şi realizarea unui transfer de cunoştinţe şi tehnologii performante. Din acest punct de vedere,
este oare raţional ca investitorii străini să fie trataţi preferenţial cu cei naţionali? Probabil nu, dar această
problemă merită o investigaţie separată. Cert însă este faptul, că investitorii străini ar trebui să fie trataţi
de guvernul Moldovei preferenţial comparativ cu tratamentul aplicat de guvernele altor ţări din regiune.
Fluxurile de investiţii străine de care au beneficiat ţările în tranziţie pe parcursul ultimului deceniu variază
semnificativ de la o ţară la alta6. Factorii principali care influenţează parametrii proiectelor de investiţii şi
determină amplasarea investiţiilor străine directe într-o economie sunt7:
1. Dimensiunea pieţei interne;
2. Existenţa unor importante resurse naturale;
3. Forţa de muncă ieftină;
Importanţa primelor trei categorii de factori scade odată cu accentuarea deschiderii internaţionale a
sistemelor economice naţionale.
4. Existenţa accesului lejer spre pieţe externe de desfacere;
5. Liberalizarea politicilor economice interne;
6. Nivelul progresului tehnic şi calitatea resurselor umane;
7. Strategiile corporative, care sunt accesibile noilor veniţi pe piaţă.
În cazul Moldovei factorul „forţă de muncă ieftină” este un avantaj evident, dar valoarea factorului scade
proporţional cu numărul de cetăţeni aflaţi la muncă peste hotare. Liberalizarea politicilor economice
interne este realizată pe hârtie, fiind necesară o mai largă transpunere în practică a acestei viziuni.
Accesul spre pieţele externe este dificil. Pe de o parte, Ucraina, un concurent evident al Moldovei pe
unele segmente ale pieţei ruse şi ţară care încă nu este membră a Organizaţiei Mondiale a Comerţului,
frecvent instituie bariere cantitative şi tehnice asupra exporturilor Moldovei. Pe de altă parte,
instrumentele politicii agrare comune şi principiile uniunii vamale a Uniunii Europene împiedică accesul
mărfurilor moldoveneşti pe pieţele europene.
Nici potenţialul investiţional intern nu trebuie ignorat, el sporind semnificativ în ultimii 3-4 ani ca urmare a
transferurilor valutare operate de cetăţenii Moldovei aflaţi la munci peste hotare. Estimările moderate ale
influxului de valută intrată în anul 2003 prin canalele oficiale şi neoficiale de transfer sunt de 450-500
milioane dolari. Problema constă în faptul că aceste resurse sunt de o calitate financiară proastă8, fiind
dispersate, orientate spre consum sau păstrate în condiţii care nu permit capitalizarea acestora şi
transformarea lor în resurse creditare pentru investiţii. Pentru mobilizarea acestor resurse sunt
recomandate două direcţii de acţiune de politici economice şi publice. Prima este sporirea încrederii
populaţiei în sistemul bancar pentru depozitarea resurselor gospodăriilor casnice pe conturi bancare. A
doua este dezvoltarea continuă a sectorului de micro-creditare. Un pas pozitiv în această direcţia a şi fost
întreprins odată cu adoptarea legii cu privire la organizaţiile de microfinanţare9. Legea însă urmează a fi
dezvoltată pentru a fi mai permisivă pentru diferite tipuri şi forme de organizare juridică a instituţiilor
implicate în activităţile de microfinanţare.

Importanţa cadrului legislativ


Mai sus au fost expuşi factorii care influenţează fluxurile de investiţii străine. Dezvoltând un cadru
legislativ propice pentru consolidarea factorilor 5, 6 şi 7 şi promovând o politică externă menită să asigure
factorul numărul 4, guvernul poate cataliza procesul de alocare a investiţiilor autohtone şi internaţionale.
6
Vezi Global Investment Report pentru anul 2003, al Comisiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi Comerţ (UNCTAD)
www.unctad.org
7
Vezi Global Investment Report pentru anul 2001 al Comisiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi Comerţ (UNCTAD)
www.unctad.org;
8
Noţiunea aparţine domnului Veaceslav Ioniţă, lector universitar la ASEM, expert al IDIS „Viitorul” pe probleme de finanţe publice.
9
Legea Republicii Moldova cu privire la organizaţiile de microfinanţare nr. 280-XV din 22/07/2004, Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr.138-146/737 din 13/08/2004.
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

-4-
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

Politicile economice interne (factorul 5) sunt imediat accesibile pentru guvern şi impactul intervenţiilor
guvernamentale asupra investiţilor se face simţit relativ repede. Prin actele sale legislative şi normative,
Guvernul determină cadrul instituţional, standardele şi normele tehnice, unele instrumente financiare,
politica fiscală şi comercială etc.
Strategiile corporative accesibile noilor veniţi pe piaţa naţională depind atât de politica concurenţială şi
industrială promovate de guvern, cât şi de structura sectorului economic în cauză. Guvernul poate
influenţa şi structura sectorului economic prin acte legislative şi regulatorii, dar impactul deciziilor
guvernamentale este ceva mai întârziat decât în cazul liberalizării interne imediate.
Cu cea mai mare întârziere se manifestă influenţa deciziei guvernamentale asupra factorului 6, progresul
tehnic şi calitatea resurselor umane. Cea mai indicată abordare pe care ar trebui să o accepte guvernul
este să descentralizeze procesul de cercetare ştiinţifică cu aplicare economică directă şi cel de
dezvoltare tehnologică. Cei care evaluează oportunităţile de afaceri în sectoarele de vârf, nu doresc ca
cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică să fie monopolul exclusiv al statului. O politică judicioasă
ar fi cea de consolidare a centrelor universitare şi de transformare a acestora în veritabile centre
ştiinţifice. Aceasta ar avea un impact pozitiv atât asupra progresului tehnologic ca atare, cât şi asupra
calităţii de pregătire profesională a studenţilor. Sinergia cercetării ştiinţifice cu educaţia superioară ar
putea accelera progresul ştiinţific şi aduce dezvoltarea tehnologică mai aproape de necesităţile
economiei. Însăşi cercetarea ar deveni economic mai fundamentată. Din păcate, guvernul Republicii
Moldova are o abordare diametral opusă celei expuse de noi. Recent a fost adoptat Codul cu privire la
ştiinţă şi inovaţii10, document care oferă Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova posibilitatea de control
centralizat asupra programelor de cercetare ştiinţifică şi tehnologică11. Credem că acest act va avea un
impact nefavorabil asupra sectorului ştiinţific şi tehnologic al Moldove şi, implicit, asupra calităţii mediului
de investiţii.

10
Practica ţărilor tehnologic dezvoltate demonstrează că anume centrele universitare şi nu instituţiile ştiinţifice de stat sunt
generatoarele celor mai importante descoperiri, invenţii, raţionalizări etc. Majoritatea absolută a laureaţilor premiului Nobel pentru
economie au fost profesori universitari care au făcut cercetările lor fiind asistaţi de studenţi, masteranzi şi doctoranzi.
11
Legea Republicii Moldova nr.259-XV din 15/07/2004 Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova.
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

-5-
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

Capitolul I. Evoluţia investiţiilor


a. Dinamica procesului investiţional
Investiţiile în Republica Moldova au avut o evoluţie instabilă, după cum este indicat în tabelul 1. Aceasta
a corelat cu evoluţia macroeconomică generală reflectată de PIB.

Tabel 1. Evoluţia investiţiilor în Republica Moldova


1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004p
Ponderea investiţii în capital fix 19,9 22,1 18,4 15,4 16,7 16,3 17,1 16,4
în PIB, %
Creşterea reală a investiţiilor în -5,3 9,2 -23,1 -8,7 17,3 5,7 13,3 10
capital fix, %
Creşterea reală PIB, % 1,6 -6,5 -3,4 2,1 6,1 7,8 6,3 8,0
Contribuţia investiţiilor în capital
fix la variaţia PIB, puncte -1,1 1,8 -5,1 -1,6 2,7 1,0 2,2 1,7
procentuale
Sursă: Departamentul de Statistică şi Sociologie; prognoze „Monitorul Economic” al IDIS Viitorul,

Cota investiţiilor în capital fix în PIB a scăzut de la o medie de 19,2% în perioada 1995-1999 la 16,4% în
perioada 2000-2003. Această evoluţie este explicată în mare măsură de modelul de creştere economică
pe care îl urmează Moldova, un model bazat pe consum. Cu un nivel atât de mic de investire nu se poate
aştepta o creştere economică durabilă. Contribuţia investiţiilor în variaţia PIB este destul de modestă şi se
aşteaptă ca în anul 2004 chiar să scadă comparativ cu anul precedent. Se conturează însă şi anumite
tendinţe pozitive, dar ele sunt încă firave. Politicile fiscale mai liberale implementate de guvern pe
parcursul anului 2003 au rezultat într-o intensificare a activităţii de investiţii. Activitatea de investiţii ar fi
fost cu mult mai intensă, dacă guvernul reuşea să se abţină de la intervenţii administrative în activitatea
agenţilor privaţi, dacă promova mai intens privatizarea şi dacă ameliora cadrul regulatoriu pentru a
reduce posibilitatea pentru extorcarea de mită şi aranjamente corupte.

Tabel 2. Structura investiţiilor în capital fix pe sectoare, %


1997 1998 1999 2000 2001 2002
Total, milioane lei 1202,2 1444,4 1591,8 1759,3 2315,1 2804,2
Agricultură, economia vînatului şi silvicultură 9,8 5,7 3,6 3,4 4,9 5,7
Industria prelucrătoare 29,9 26,4 20,8 14,5 26,7 26,0
Energie electrică, gaze şi apă 12,1 9,7 17,4 12,8 17,6 10,2
Construcţii 2,6 2,5 2,1 1,8 1,4 1,2
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul1 5,7 13,3 12,4 9,0 7,9 6,5
Hoteluri şi restaurante 0,8 0,9 1,2 1,2 1,3 3,1
Transporturi, depozitare şi comunicaţii 10,9 15,4 25,6 43,8 24,3 31,1
Activităţi financiare 1,8 0,9 1,5 1,3 2,4 2,6
Tranzacţii imobiliare 19,6 16,5 11,6 7,1 7,6 8,2
Alte activităţi 6,81 8,71 3,81 4,92 5,91 5,41
Surse: Departamentul de Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova
Din punct de vedere structural, investiţiile au înregistrat o dispersie foarte mare (tabelul 2). Sectoarele
care oferă un număr relativ mare de locuri de muncă (agricultura, construcţiile), au beneficiat de relativ
mai puţine investiţii. Aceasta a condus la o sărăcire mai profundă a angajaţilor din aceste sectoare şi la o
emigrare mai intensă a muncitorilor din aceste sectoare în alte ţări. De asemenea, în absenţa unei politici
de redistribuire eficientă şi cu un larg sector neoficial, aceste disproporţii investiţionale au accentuat
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

-6-
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

inegalitatea veniturilor, în sectorul comerţului şi transporturilor investiţiile fiind mult mai rentabile şi cu
termene de recuperare mai scurte decât în agricultură şi industria prelucrătoare.
Tabelul 3 arată, că capacităţile investiţionale ale sectorului privat din Republica Moldova (format doar din
întreprinderi locale) sunt în creştere, după ce în 1999 (primul an după criza financiară regională) a atins
nivelul minimal. În totalul investiţiilor, întreprinderile străine şi cele mixte au o prezenţă, care depăşeşte
semnificativ ponderea acestora în numărul total de entităţi economice, care funcţionează în Republica
Moldova. În secţiunea următoare sunt analizate mai detaliat investiţiile străine în Moldova.

Tabel 3. Structura investiţiilor în capital fix pe forme de proprietate, %


1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
Total, milioane lei 1202,2 1444,4 1591,8 1759,3 2315,1 2804,2 3621,7
Sectorul public 26,8 28,8 38,8 43,4 30,9 38,9 34,6
Sectorul privat 43,6 31,7 22,2 22,3 28,8 33,4 36,4
Întreprinderi mixte (public şi 15,7 7,9 4,3 4,6 6,4 2,7 3,3
privat), fără participare străină
Întreprinderi străine 0,7 5,8 3,1 5,3 9,5 5,2 4,9
Întreprinderi mixte 13,2 25,7 31,7 24,4 24,4 19,8 20,7
Sursă: Departamentul de Statistică şi Sociologie; prognoze IDIS Viitorul,

Pe parcursul perioadei de tranziţie investiţiile finanţate din bugetul public au scăzut drastic. Aceasta
împiedică formarea adecvată a investiţiilor private, deoarece businessul, pentru propria sa dezvoltare pe
termen lung, are nevoie ca statul să investească în infrastructură, educaţie şi sănătate. Aceste bunuri
fiind publice, în mod firesc ar trebui finanţate din bugetele publice. Cota mijloacelor proprii în totalul
investiţiilor a crescut vizibil după 1999, lucru care denotă nu atât sănătatea financiară a întreprinderilor
naţionale, dar mai degrabă lipsa unei intermedieri financiare adecvate. În mod simptomatic, cota
investiţiilor străine în total a scăzut.

Tabel 4. Sursele de finanţare a investiţiilor în capitalul fix, %

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003


Bugetele publice 15,8 16,6 8,7 10,2 5,9 8,2 8,5 6,3 5,6
Mijloacele proprii ale 61,0 66,2 62,9 55,9 47,7 56,4 57,0 71,3 70,2
întreprinderilor
Mijloacele populaţiei 17,3 10,6 10,2 7,9 5,9 3,8 4,0 3,8 3,6
Mijloacele 5,7 6,1 14,2 19,6 37,2 25,3 19,4 11,9 14,8
investitorilor străini
Alte surse 0,2 0,5 4,0 6,4 3,4 6,3 11,0 6,8 5,9
Sursă: Departamentul de Statistică şi Sociologie; prognoze IDIS Viitorul

b. Dinamica investiţiilor străine


Rezultatele Moldovei în atragerea investiţiilor străine sunt mixte. În pofida faptului că Republica Moldova
înregistrează unele succese ce ţin de îmbunătăţirea climatului de afaceri, intrările de capital în Moldova
sunt relativ mai mici în comparaţie cu ţările din Europa Centrală şi de Est şi cele din spaţiul post-sovietic.
În raportul Comisiei Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD) cu privire la investiţiile
străine directe, făcut public în septembrie 2004, Republica Moldova ocupă locul 110 dintr-un total de 187
ţări după Indicele Potenţialului de Atragere a ISD.12 Dar ca valoare medie a Indicelui Performanţei de
Atragere a ISD Moldova s-a clasat pe locul 25 din 140 de ţări. Astfel, Moldova este în categoria ţărilor,

12
http://www.unctad.org .
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

-7-
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

care au performanţe de atragere a ISD peste potenţial.


Dar această clasificare nu are nici o legătură cu gradul de dezvoltare economică a ţărilor. În raportul
UNCTAD este utilizată definiţia potenţialului economic ca PIB. Dacă extindem definiţia potenţialului
economic şi includem capacitatea de export şi forţa de muncă, atunci situaţia se schimbă 13. Pentru a
vedea dacă o ţară atrage investiţii străine directe la un nivel corespunzător potenţialului său economic (se
are în vedere potenţialul economic relativ, comparat cu indicatorii mondiali), vom utiliza Indicele Mediu al
Potenţialului de Atragere a ISD (PAIS). PMAIS se calculează ca o medie aritmetică simplă a trei raporturi:
• Cota ţării în ISD globale / cota ţării în PIB agregat la nivel global;
• Cota ţării în ISD globale / cota ţării în exportul de mărfuri şi servicii global;
• Cota ţării în ISD globale / cota ţării în forţa de muncă globală;
Dacă indicatorul PMAIS este mai mare decât 1, atunci ţara respectivă atrage investiţii străine într-o
proporţie chiar mai mare decât potenţialul său economic relativ. Dacă PMAIS este mai mic decât 1, atunci
ţara respectivă nu beneficiază de investiţii pe potriva potenţialului său economic relativ. În tabelul 5 sunt
incluse datele statistice necesare pentru calcularea PMAIS pentru Moldova la situaţia conformă anului
2003.

Tabel 5. Calcularea indicatorului de utilizare a potenţialului de atragere a investiţiilor străine


(PAIS), 2003
Moldova Global Moldova/Global Cota Invest Global /
Moldova/Global
Forţa de muncă, milioane oameni 1,4 2902,5 0,00048234281 0,21472577
PIB, miliarde USD, (curs de 2,858 36238 0,00007886749 1,31323353
schimb de piaţă)
Export mărfuri şi servicii, miliarde 0,790 9201 0,00008586023 1,20627939
USD, (curs de schimb de piaţă)
Investiţii străine directe, miliarde 0,058 560 0,000103571=Cota -
USD, (curs de schimb de piaţă) Invest Global
PMAIS 0,911
Surse: FMI, World Economic Outlook, septembrie 2004; Monitorul Economic, nr. 1, trimestrul 2, 2004.

După cum se poate de constat din tabel, fluxul de investiţii anuale pe care Moldova l-a atras în 2003 este
mai mic decât potenţialul său economic relativ agregat pe baza PIB, exporturilor şi forţei de muncă
disponibile.
Influxul investiţiilor străine directe în anul 2002 constituia 6,8% din PIB sau circa 190 USD pe cap de
locuitor, nivel caracteristic unor economii de subzistenţă. Pentru comparaţie, în ţările Europei de Sud-Est,
nivelul mediu al influxului anual al investiţiilor constituie aproximativ 444 USD, iar în ţările din Europa
Centrală şi de Est - circa 1958 dolari SUA pe cap de locuitor. La finele anului 2003, stocul investiţiilor
străine directe în R. Moldova constituia 789 milioane USD, aproximativ de două ori mai puţin decât
întrările de capital înregistrate în România în anul 2003 sau de 16,7 ori mai puţin decât stocul ISD în
această ţară. Indicele menţionat, calculat pentru R. Moldova este cel mai mic în Europa şi corespunde
totalului ISD, înregistrat în cele mai sărace state în curs de dezvoltare. Din statele CSI, numai Tajikistan
şi Kirgizstan au rezultate mai inferioare decât R. Moldova.

Figura 1. Evoluţia stocului de investiţii străine directe

13
Anume această definiţie a fost utilizată în rapoartele precedente ale UNCTAD pe investiţiile directe globale şi credem că aceasta
reflecta mai bine performanţele reale ale ţărilor.
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

-8-
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

60000

50000

40000

30000

20000

10000

0
1995 2000 2002 2003
Moldova Rusia Romania

Sursă: UNCTAD, FDI/TNC database (www. unctad. org./fdistatistics)


Ritmul întrărilor de capital în R. Moldova pe parcursul anilor 1997-2003 a înregistrat o instabilitate
marcantă. Influxul anual de investiţii a variat în intervalul de la 38 milioane USD în 1999 până la 146
milioane USD în 2002. investiţiile au scăzut drastic până la 58 milioane USD în anul 2003. Anul 2003 a
fost unul nefast pentru investiţiile din exterior şi pentru investitori, remarcându-se şi prin avansarea lentă
a procesului de privatizare.
Un ritm similar al întrărilor de capital poate observat în cazul Republicii Belarus, stat cu potenţial
economic mai mare, dar cu o economie suprimată, neatractivă în prezent pentru investitori. Întrările de
capital în statele care au aderat la Uniunea Europeană în 2003 au diminuat, această tendinţă fiind
explicată de mediile analitice prin saturarea investiţională a economiilor, care se datorează finalizării
procesului de privatizare în majoritatea ţărilor din regiune.
În această perioadă de timp, întrările anuale de capital înregistrate în Moldova au fost destul de modeste,
dacă luăm în consideraţie decalajul enorm dintre influxurile similare de investiţii străine înregistrate în
statele europene şi volumul mediu anual al întrărilor ISD în economia naţională (vezi tabelul 6).
Tabel 6. Dinamica întrărilor de capital (mil. dolari S.U.A )
1992- 1998 1999 2000 2001 2002 2003
1997

Europa Centrală şi de Est 11533 24305 26518 27508 26371 31232 20970
R. Moldova 35,0 76 38 134 146 117 58
România 402 2031 1041 1037 1157 1144 1566
Federaţia Rusă 2018 2761 3309 2714 2469 3461 1144
Republica Belarus 84 203 444 119 96 247 171
Albania 56 45 41 143 207 135 180
Polonia 2899 6365 7270 9341 5713 4131 4225
Ucraina 328 743 496 595 792 693 1424
Surse: UNCTAD, FDI/TNC database (www. unctad. org./fdistatistics); World Development Indicators
database, World Bank, September 2004 şi calculele noastre.

În stocul total al investiţiilor străine, statele Uniunii Europene sunt reprezentate cu 40%, iar ţările CSI şi
statele Europei Centrale şi de Sud Est cu 24% şi 4%, respectiv. În anul 2003, statelor din aceste zone
geografice le revenea 18%, 6% şi, respectiv, 24% din influxul investiţional anual. Pe ţări, principalii
investitori în economia naţională sunt Federaţia Rusă, Spania şi SUA. Volumul investiţiilor directe
efectuate de întreprinderile cu capital din aceste trei state constituie 65% din totalul investiţiilor sau 362, 2
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

-9-
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

milioane USD. Principalele companii, care asigură această pondere a întrărilor de capital din Federaţia
Rusă, Spania şi SUA în stocul total al ISD sunt:
• Federaţia Rusă - “Moldovagaz”(sectorul energetic), “Green Hills Market” (servicii şi comerţ);
• Spania - “Union Fenosa” (sectorul energetic), Glass Container Company (industrie);
• SUA - “Mobiasbancă” (sectorul bancar), “Moldova Agroindbank” (sectorul bancar), “Dionysos
Mereni” (industria vinicolă), SA“Cricova Acorex” (industria vinicolă), „Fabrica de Produse Lactate
din Hîncesti (Alba)”(industria alimentară), “Sun Communications” (servicii TV şi comunicaţii),
“Jolly Allon” (servicii hoteliere);
Cea mai mare pondere în repartizarea investiţiilor străine în capitalul social al întreprinderilor cu capital
străin în 2003 revenea SUA (26,7%), România (20,2%), Elveţia (13,5%), Germania (5,5%), Federaţia
Rusă (3,6%), Belgia (3,6%).
În 2002 mai mult de 80% din investiţiile străine vărsate în capitalul social au fost asigurate de trei state-
Olanda (59%), Germania (10%) şi SUA (9%).

Figura 2. Repartizarea investiţiilor străine în capitalul social al întreprinderilor cu capital străin,


2002

Altele Germania
SUA 13% 10%
Italia
9% 4%
Cipru
3%

Elvetia
2% Olanda
59%

Sursă: Mida - Explore Investment Opportunities in Moldova

La 1 ianuarie 2004 pe teritoriul Republicii Moldova erau înregistrate 3184 de întreprinderi cu participarea
capitalului străin, din care 393 au fost create în ultimul an, caracterizat printr-o creştere mai accentuată a
numărului de întreprinderi cu capital străin întrate pe piaţă în raport cu anii precedenţi. Însă aceste
rezultate la prima vedere promiţătoare nu alimentează optimism, deoarece majorarea numărului de
întreprinderi noi nu a influenţat pozitiv asupra volumului întrărilor de capital în R. Moldova. Din contra,
influxurile de ISD s-au redus esenţial, ceia ce înseamnă, că aportul investitorilor în majorarea capitalului
întrat în ţară a fost cu mult mai modest decât în anii precedenţi, datorită reevaluării internaţionale a pieţei
de capital moldoveneşti aflate în stagnare, ca urmare a stopării procesului de privatizare şi a turbulenţelor
declanşate de renaţionalizarea proprietăţilor aflate în posesia întreprinderilor cu capital străin.

Figura 3. Dinamica înregistrării întreprinderilor cu capital

FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 10 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

4000
3184
3000 2791
2479
2164
2000 1911
1617
1298
1000 952 318 293 252 314 310 393
363 345

0
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

total companii numărul companiilor înregistrate

Sursă: Camera de Înregistrare de Stat

Pe parcursul anului 2003, ponderea mărfurilor şi serviciilor exportate de întreprinderile cu capital străin în
totalul exporturilor a constituit 29,8%. Întreprinderile cu capital străin au exportat mărfuri şi servicii în
valoare de 235,2 milioane dolari S.U.A, exporturile majorându-se cu 53 milioane USD şi 103,5 milioane
USD în raport cu anii 2002 şi 2001. Tendinţa de creştere moderată a exporturilor efectuate de
întreprinderile mixte şi străine se profilează pe fundalul unei uşoare descreşteri a cotei exporturilor
efectuate de întreprinderile publice, private şi mixte (publică şi privată).

Figura 4. Structura exporturilor pe forme de proprietate

100%
23,9 23,2 28,3 29,8
80%
13,0 11,8
10,0 10,5
60%

40%
56,5 58,9 55,6 54,7
20%

0% 6,6 6,1 6,1 5,0


2000 2001 2002 2003

publică privată mixtă (publică+privată) mixtă (cu participarea capitalului străin) şi străină

Sursă: Departamentul de Statistică

Structura geografică a operaţiilor comerciale de export realizate de întreprinderile cu capital străin are o
configuraţie stabilă şi este orientată preponderent spre pieţele de desfacere a statelor CSI. În anul 2003,
circa 53% din volumul exporturilor înregistrat de aceşti agenţi economici a revenit ţărilor din Comunitatea
Statelor Independente şi numai 29% statelor din Uniunea Europeană. În ultimii trei ani sunt înregistrate
tendinţe de creştere a exporturilor în UE.
Figura 5. Dinamica schimburilor comerciale ale companiilor cu capital străin

FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 11 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

Export (milioane USD) Import (milioane USD)


131,7 182,2 235,2 236,6 255,1 320,9
100% 100%

80% 80%

60% 60%
40% 40%
20% 20%
0% 0%
2001 2002 2003 2001 2002 2003
Tarile CSI Tarile UE Alte tari Tarile CSI Tarile UE Alte tari

Sursă: Departamentul de Statistică şi Ministerul Economiei

Originea geografică a produselor şi serviciilor importate de companiile cu capital străin este următoarea:
28% din statele CSI, 33% din UE şi 38% din alte ţări. Valoarea tranzacţiilor de import în anul 2003, a
constituit 320,9 milioane dolari S.U.A sau 22,9% din totalul importurilor şi a reprezentat o creştere cu 65,8
milioane dolari USA faţă de anul 2002 şi cu 84 milioane dolari USA faţă de anul 2001. Ponderea
importurilor realizate de întreprinderile străine şi mixte (cu participarea capitalului străin) în totalul
importurilor sa diminuat nesemnificativ pe parcursul anilor 2001-2003.

Figura 6. Structura importurilor pe forme de proprietate

100%

26, 0 26, 5 24, 6 22, 9


80%
7,5 7,2 7,5
7,0
60%

48, 7
40% 61, 2 65, 3
61, 3

20%
17, 8
5, 2 6, 5 4, 3
0%
Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003

Publică privată M ixtă (publică+privată) M ixtă (cu participarea capitalului străin) şi străină

Sursă: Departamentul de Statistică

În anul 2002, numărul total de angajaţi la întreprinderile mixte constituia 38515 persoane sau 2,6 % din
totalul salariaţilor economiei naţionale şi este în prezent în continue creştere. În aceiaşi perioadă volumul
bunurilor produse în cadrul acestor întreprinderi în preţuri curente a alcătuit 3250.7 milioane lei ce

FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 12 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

constituie o creştere cu 663 milioane lei faţă de anul 2001 şi cu 1642,2 milioane lei în raport cu anul 2000.
Ponderea producţiei industriale în volumul total al mărfurilor similare produsă de întreprinderile mixte
alcătuia în anul 2002 - 33,4%, ce constituie o creştere cu 9,5% şi 15% mai mult decât în anii 2001 şi 2002
corespunzător.
Tabel 7. Indicatorii principali ai activităţii întreprinderilor mixte
1997 1998 1999 2000 2001 2002

Numărul total de angajaţi la 15323 18423 20490 30273 33543 38515


întreprinderi mixte, pers.
Cota personalului întreprinderi 1,4 1,8 2,2 3,6 2,3 2,6
mixte în totalul salariaţilor
economiei naţionale, %
Volumul bunurilor produse în 311,4 749,6 795,6 1608,5 2587,7 3250.7
cadrul întreprinderilor mixte
(preţuri curente), mil. LMD
Cota în volumul total al producţiei 5,3 12,5 11,1 18,4 23,9 33.4
industriale, %

Sursă: Mida - Explore Investment Opportunities in Moldova


Concluzia, care poate fi trasă din analiza dinamicii procesului investiţional este că investiţiile finanţate din
resursele interne sunt cu mult sub potenţial.

FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 13 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

Capitolul II. Analiza cadrului legislativ


a. Aspecte legale favorabile investiţiilor
Remarci generale
Sistemul legal al Republicii Moldova a cunoscut o dezvoltare relativ bună pe parcursul ultimului deceniu.
Moldova s-a apropiat de standardele ţărilor europene şi ale organizaţiilor internaţionale la care a aderat
(cum ar fi Organizaţia Mondială a Comerţului), deşi îi mai rămâne o cale lungă de parcurs până la
armonizarea deplină a legislaţiei (vezi boxa 1). În conformitate cu estimările BERD efectuate între 1997 şi
2002, extinderea şi eficacitatea legislaţiei comerciale a Moldovei s-a îmbunătăţit în perioada 2000-2002,
dar implementarea practică a legii rămâne a fi o problemă majoră14. În cele ce urmează sunt punctate
cele mai importante aspecte pozitive ale legislaţiei moldoveneşti menite să încurajeze investitorii atât
locali, cât şi cei străini.
Boxa nr.1. Sistemul legal al Republicii Moldova – sistem continental
În pofida unor restanţe indiscutabile pe care Moldova le are la capitolul reformă legislativă, este falsă
opinia împărtăşită de unele agenţii de evaluare străine precum că actualul sistem legal al Republicii
Moldova ar fi unul de origine socialistă15. Pe parcursul perioadei de tranziţie noua legislaţie a Moldovei a
preluat foarte multe elemente din legislaţia franceză, română, rusă, germană, întrunind în prezent toate
caracteristicile unui sistem de drept continental. În perioada reformelor economice în 1992-2004 au intrat
în vigoare noi coduri fiscal, vamal, civil, penal, al muncii şi alte acte legislative de importanţă
fundamentală pentru economie. Majoritatea acestor documente au fost avizate pozitiv de organisme de
specialitate internaţionale. Nici un domeniu important din activitatea economică nu mai este reglementat
de acte legislative moştenite din perioada socialistă. Prin urmare, afirmaţia că sistemul legal moldovenesc
este de origine socialistă este fundamental greşită.
Se poate afirma chiar că cadrul legal, care reglementează activitatea economică în Republica Moldova a
fost conceput ca unul liberal, respectând principiul liberal clasic „este permisă orice activitate, care nu
este interzisă în mod expres”. Expresie a faptului că sistemul legal este unul de origine liberală este
articolul 10, punctul 1 al Legii Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, care
stipulează că „întreprinderea este în drept să practice orice genuri de activitate, cu excepţia celor
interzise de lege”. Excepţiile, care prevăd genurile de activitate permise exclusiv întreprinderilor de stat
sunt de o importanţă minoră (articolul 10, punctul 3 al Legii menţionate) şi se rezumă la activităţi care ţin
de asigurarea securităţii statului, producerea armelor, unele medicamente şi servicii medicale şi altele.
Cu alte cuvinte, deşi există probleme foarte complicate legate de implementarea practică a prevederilor
legale, cel puţin din punct de vedere conceptual, legislaţia Moldovei este favorabilă şi încurajatoare
pentru investiţii. Această afirmaţie este valabilă chiar şi în comparaţie cu sistemele legale existente în alte
ţări din regiune, mai avansate decât Moldova pe calea tranziţiei şi dezvoltării economice.

Protecţia proprietăţii private


Articolul 1 al Constituţiei Republicii Moldova stipulează supremaţia principiului statului de drept.
Constituţia prevede, de asemenea, că judecătorii instanţelor judecătoreşti sunt independenţi, imparţiali şi
inamovibili, această caracteristică fiind indispensabilă pentru protecţia eficientă a drepturilor de
proprietate.
Statul garantează dreptul la proprietatea privată, precum şi dreptul la moştenirea proprietăţii (art.46 al
Constituţiei) şi ocroteşte proprietatea cetăţenilor Republicii Moldova, străini şi apatrizi (art.126-127 ale
Constituţiei). Constituţia asigură că proprietatea, atât materială, cât şi intelectuală, acumulată licit nu
poate fi confiscată, caracterul licit al proprietăţii fiind prezumat. Codul Funciar al Republicii Moldova
stipulează în articolul 4, că deţinătorii de terenuri agricole, indiferent de forma de proprietate sunt protejaţi
de stat. Cetăţenii străini nu pot procura loturi de teren cu destinaţie agricolă, dar le pot moşteni şi vinde
ulterior. În anul 2002 din Titlul V „Administrarea fiscală” al Codului Fiscal al Republicii Moldova au fost
14
Legal Indicators Survey, EBRD
15
Acest calificativ este atribuit Moldovei în baza de date Doing Business Indicators al Grupului Băncii Mondiale. Interesant este că
acest calificativ este atribuit tuturor ţărilor-membre ale Comunităţii Statelor Independente.
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 14 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

excluse o serie de articole, care contraveneau principiului de caracter intangibil al proprietăţii şi


caracterului prezumat licit al proprietăţii private. Legea cu privire la privatizare16 prevede în articolul 23 (3),
că statul garantează drepturile de proprietate asupra proprietăţii privatizate, dreptul de a participa la
privatizare fiind acordat în egală măsură cetăţenilor Republicii Moldova, cetăţenilor străini şi apatrizilor.

Protejarea şi promovarea investiţiilor


În conformitate cu articolul 126 al Constituţiei, statul asigură inviolabilitatea investiţiilor persoanelor fizice
şi juridice, inclusiv străine. Articolul 5 al Legii cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător
stabileşte, că investitorii îşi pot plasa investiţiile pe întreg teritoriul Republicii Moldova şi în toate domeniile
activităţii de întreprinzător în condiţiile respectării legislaţiei antimonopol, ecologice, privind securitatea
statului etc.17 Statul asigură un regim de securitate şi protecţie deplină şi permanentă tuturor investiţiilor
indiferent de forma lor. Investiţiile şi facilităţile acordate acestora nu pot fi supuse discriminării în funcţie
de cetăţenie, domiciliu, loc de înregistrare etc., tuturor investitorilor fiindu-le acordate drepturi egale.
Guvernul Republicii Moldova oferă condiţii favorabile în procesul de privatizare a obiectivelor productive,
inclusiv posibilităţi de achitare în rate a preţului pentru obiectivul privatizat, această facilitate fiind
importantă pentru atragerea investitorilor. Dacă doreşte să lanseze o afacere total nouă şi pentru aceasta
doreşte să achiziţioneze loturi de pământ aflate în proprietate publică (cu excepţia celor cu destinaţie
agricolă şi silvică), investitorul trebuie să achite în primul an cel puţin 25% din preţul terenului, iar restul
plăţii poate fi eşalonat pe o perioadă de 10 ani. Ultima prevedere este de 5 ani în cazul terenurilor
aferente obiectivelor privatizate. Pentru a îmbunătăţi climatul de afaceri şi pentru a promova investiţiile
locale şi străine, recent Guvernul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea „Cu privire la reglementarea
controalelor”, în conformitate cu care toate instituţiile de stat, care exercită activităţi de control şi evaluare
a conformităţii urmează să treacă printr-o „ghilotină” din care vor „scăpa vii” doar acele organe care cu
adevărat exercită activităţi de control importante pentru securitatea consumatorilor, pentru interesul
public, pentru securitatea statului etc. (vezi boxa 2). Credem că aceasta este o măsură foarte binevenită
al cărei eficienţă va depinde integral de pregătirea organelor de control şi evaluare de a ceda
„prerogativele”.

Investitorii străini
Cu unele excepţii notabile, investitorii străini se bucură de drepturi egale cu cei naţionali. Printre cele mai
importante excepţii se numără imposibilitatea procurării de către străini a loturilor de pământ cu destinaţie
agricolă18 şi faptul că băncile străine nu pot presta servicii bancare pe teritoriul ţării. Moldova a încheiat
acorduri bilaterale asupra investiţiilor cu circa 25 ţări, inclusiv cu ţările care sunt principalii ei parteneri
comerciali sau cu ţări care au alocat importante investiţii în Republica Moldova. Ţara noastră de
asemenea a încheiat 13 acorduri internaţionale cu privire la evitarea dublei impuneri fiscale 19. Investitorii
străini dispun de posibilitatea de investiţii şi control a firmelor locale, sunt protejaţi prin acorduri
internaţionale pentru protejarea şi asigurarea investiţiilor. Guvernul urmează să aprobe programul
naţional de promovare a investiţiilor.

Boxa 2. Beneficiile şi riscurile Programului de promovare a investiţiilor


În prezent este în proces de finalizare, după care ar urma să fie depus guvernului spre aprobare,
Programul naţional de promovare a investiţiilor „ProInvest”. Responsabilă de elaborarea acest program
16
Legea Republicii Moldova „Cu privire la privatizare” nr.627-XII din 04/07/1991, republicată în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr.135-136 din 09/12/1999.
17
Legea Republicii Moldova „ Cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător” nr. 81-XV din 18/03/2004, publicată în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr.64-66 din 23/04/2004 are drept scop simplificarea legislaţiei investiţionale şi egalarea în drepturi a
investitorilor străini cu cei naţionali. Dar legea nu schimbă condiţiile de activitate ale întreprinderilor cu investiţii străine înfiinţate
până la adoptarea ei. Din prevederile articolului 43 a legii privind investiţiile străine (abrogată) rezultă că până în 2014 întreprinderile
respective au dreptul să se conducă de legislaţia Republicii Moldova în vigoare la data înfiinţării întreprinderii. Aceste prevederi nu
se extind asupra unor importante domenii cum ar fi legislaţia fiscală, vamală, creditară etc.
18
Deşi nu face obiectul prezentei cercetări, credem că gradul redus de liberalizare a pieţei funciare, inclusiv faptul că străinii nu au
dreptul să procure loturi cu destinaţie agricolă, este principala cauză a faptului că preţurile la care sunt efectuate în prezent
tranzacţiile funciare sunt foarte mici. Preţurile mici ale pământului lovesc în primul rând în proprietarii din mediul rural care nu pot să
utilizeze proprietatea lor în calitate de gaj pentru contractarea unor credite bancare pe termen lung şi nu pot pretinde la încasarea
unor rente mari de pe urma arendării loturilor ce le aparţin de drept.
19
La 7 octombrie 2004 Parlamentul Republicii Moldova a ratificat Acordul dintre Republica Moldova şi Austria cu privire la evitarea
dublei impuneri.
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 15 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

este Organizaţia pentru Promovarea Comerţului din Moldova. După cum au declarat oficiali din cadrul
OPCM, la faza pilot, Programul se va orienta în primul rând la investitorii străini şi la câteva sectoare
identificate ca prioritare (printre care probabil se vor număra industria tehnologiilor informaţionale,
electronica şi altele, lista urmând a fi întocmită de Guvern).
Scopul programului este de a perfecţiona procedurile de administrare a activităţii investiţionale în
Republica Moldova prin eliminarea barierelor administrative, care împiedică dezvoltarea afacerilor.
Programul va fi deschis în egală măsură investitorilor naţionali şi străini. OPCM consideră, că dacă va fi
implementat aşa după cum este prevăzut, programul va contribui la realizarea mai eficientă a Hotărârii
Guvernului Republicii Moldova „Privind reglementarea controalelor” nr.395 din 01/04/2003.
De fapt, programul ProInvest va însemna în primul rând exercitarea controlului asupra instituţiilor de
control şi asupra altor instituţii de stat care se ocupă de înregistrare, licenţiere, certificare etc. În
conformitate cu acest Program, Ministerul Economiei în cooperare cu Ministerele ramurale vor elabora
„Cartele ale investitorului” pentru fiecare sector prioritar. În aceste cartele vor fi indicate toate procedurile
administrative pe care trebuie să le parcurgă un investitor care doreşte să lanseze un proiect, precum şi
mărimea legal aprobată a tarifelor pentru proceduri. În cazul în care apar anumite probleme la etapele
administrative de lansare a unui proiect de investiţii, investitorul poate comunica direct guvernului despre
barierele cu care se confruntă.
Asemenea programe au mai fost implementate în unele ţări în tranziţie (Ucraina, România, Ungaria).
Experienţa a fost mixtă. Pe de o parte s-a înregistrat o intensificare a activităţii de investiţii în sectoarele
prioritare. Pe de altă parte, dacă nu este asigurat un cadru maximal transparent, aceste scheme de
interacţiune preferenţială cu businessul sunt generatoare de corupţie (mita plătindu-se pentru atribuirea
unor proiecte de investiţii la sectoarele prioritare în cazurile când proiectele de fapt se referă la alte
sectoare).

Până nu demult activitatea investitorilor străini în Republica Moldova cădea sub incidenţa Legii cu privire
la investiţiile străine. Recent aceasta a fost abrogată, fiind adoptată în schimb Legea cu privire la
investiţiile în activitatea de întreprinzător, care stabileşte drepturi şi obligaţii egale pentru investitorii
naţionali şi cei străini.

Exproprierea şi compensarea
Constituţia prevede (art.46), că nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică
stabilită conform legii şi cu oferirea unei drepte şi prealabile despăgubiri. Investiţiile nu pot fi expropriate
ori supuse unor măsuri cu efect similar, care privează în mod direct sau indirect investitorii de titlul de
proprietate sau de control asupra investiţiei. Legea privind investiţiile în activitatea de întreprinzător
stipulează, că activitatea de investiţii poate fi întreruptă numai în cazul când se întrunesc trei condiţii
cumulativ: întreruperea se operează din motive de utilitate publică, nu este discriminatorie şi se
efectuează cu o dreaptă şi prealabilă despăgubire.

Manifestarea liberei iniţiative economice


Piaţa, iniţiativa economică şi concurenţa loială sunt identificaţi ca piloni de bază ai economiei (art.9 al
Constituţiei Republicii Moldova). Guvernul Republicii Moldova, autorităţile administraţiei publice centrale
şi locale pot da dispoziţii întreprinderilor numai în limitele competenţelor lor stabilite de legislaţie (art. 8 al
Legii cu privire la întreprinderi şi antreprenori). Pagubele, inclusiv profitul ratat, suportate de întreprindere
ca urmare a îndeplinirii unor dispoziţii ilegale urmează a fi reparate din bugetul care finanţează
respectivele autorităţi. Iniţiativa economică nu poate fi limitată sub pretextul caracterului inoportun sau
inutilităţii acesteia. Contractele private se negociază în mod liber, urmând a fi înregistrate notarial pentru
autentificarea lor juridică. Contractele de arendă a proprietăţilor funciare se înregistrează la organele de
administraţie publică locală.

Înregistrarea de stat a întreprinderilor


În 2001-2004, Guvernul şi Parlamentul au adoptat modificări la actele legislative care reglementează
procesul de înregistrare de stat a întreprinderilor şi organizaţiilor. În particular, a fost adoptată o lege nouă

FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 16 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

cu privire la înregistrarea întreprinderilor şi organizaţiilor20. Analiza noii versiuni a legii arată o


îmbunătăţire considerabilă comparativ cu legea precedenta. Legea simplifică procesul de înregistrare din
punct de vedere instituţional şi reduce numărul de documente necesare de prezentat organului de stat
pentru înregistrare în comparaţie cu anul 2000. Actul legislativ stipulează, că organul de stat este obligat
într-un termen de 15 zile să înregistreze întreprinderea sau să evoce un refuz întemeiat a înregistrării
acesteia.
Introducerea patentei de întreprinzător este, credem, o soluţie de politică foarte importantă, care
demonstrează în practică cum poate fi rezolvată problema înregistrării microîntreprinderilor, stimulând în
acelaşi timp procesul de autoangajare. Din 1999 până la mijlocul anului 2004 numărul de deţinători ai
patentei de întreprinzător a crescut simultan cu veniturile bugetare încasate din taxele plătite pentru
patentă. Politica de stat în domeniul înregistrării şi susţinerii noilor afaceri se promovează prin intermediul
Programului de stat de susţinere a micului business pentru anii 2002-2005 (al treilea la număr).

Respectarea clauzelor contractuale şi soluţionarea disputelor


Experţii consideră, că în perioada 2000-2001 legislaţia de drept comercial în Moldova s-a îmbunătăţit
comparativ cu perioada precedentă21. Confirmarea indirectă a acestui fapt este aderarea Moldovei la
Organizaţia Mondială a Comerţului. În procesul aderării mai multe acte legislative au fost ajustate în
conformitate cu acordurile OMC (GATT, GATS şi TRIPS).
Libertatea contractelor private este protejată de noul Cod Civil al Republicii Moldova nr. 1107-XV din 6
iunie 2002. Clauzele contractuale se negociază şi se agreează în mod liber, se autentifică de către notar,
fără a fi necesară înregistrarea lor de către organele de stat. Rezolvarea disputelor comerciale se poate
face în instanţele de judecată în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă22 sau în
instanţele extra-judiciare, în conformitate cu prevederile Legii cu privire la curtea de arbitraj23. Deciziile
organelor administrative pot fi atacate în instanţă în conformitate cu prevederile Legii contenciosului
administrativ24.
Instituţiile internaţionale specializate în evaluarea mediilor de afaceri consideră, că din punctul de vedere
a eficienţei de impunere a clauzelor contractuale, Moldova se plasează mai sus de media regională
(Europa şi Asia Centrală)25. Din punct de vedere a complexităţii procedurilor de rezolvare a conflictelor de
drept comercial26, Moldova întrunea în 2003 un scor de 48 pe scara de la 0 la 100, indicele mai înalt
reflectând o complexitate mai mare a procedurilor. În acelaşi an, scorul mediu regional era de 57, în timp
ce scorul mediu pe ţările OCDE – 49. Prin urmare, din punct de vedere formal se poate considera, ca
regimul de soluţionare a conflictelor disputelor de drept comercial în Moldova este favorabil unui bun
climat de investiţii.

Tranzacţiile internaţionale
Codul civil al Republicii Moldova şi alte acte legislative interne, de rând cu tratatele internaţionale la care
Republica Moldova este parte nu prevăd careva interdicţii formale asupra efectuării tranzacţiilor agenţilor
locali cu parteneri din străinătate. Tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte au efect
juridic superior faţă de cel al actelor naţionale.
Valută naţională este liber convertibilă, este garantat exportul liber al capitalurilor şi profiturilor realizate
de investitorii străini. Este permisa încasarea şi păstrarea veniturilor din export în conturile valutare ale
exportatorilor şi nu este impusă vânzarea către stat a valutei. Recent a fost liberalizat şi regimul
operaţiilor de transfer de capital în cadrul unor investiţii peste hotare efectuate de rezidenţi27. În
conformitate cu prescripţiile regimului valutar, încasările din exporturi trebuie să fie repatriate în decurs de
180 de zile de la data efectuării tranzacţiei. Operaţiunile de acordare a creditelor şi garanţiilor către

20
Articolul nr.14 din Legea cu privire la înregistrarea de stat a întreprinderilor şi organizaţiilor nr. 1265-XIV din 05/10/2000.
21
2001 Investmet Climate Statement: Moldova, July 23, 2001, Source: US Embassy in Moldova;
22
Legea Republicii Moldova nr.225-XV din 30/05/2003 „Cu privire la Codul de Procedură Civilă”;
23
Legea Republicii Moldova nr.129 din 31/05/1994 „Cu privire la Curtea de Arbitraj”;
24
Legea Republicii Moldova nr. 793-XIV din 10/02/2000 „Legea contenciosului administrativ”;
25
Vezi evaluarea comparativă a condiţiilor de afaceri efectuată în cadrul proiectului Corporaţiei Financiare Internaţionale (membră a
Grupului Bănicii Mondiale) „ Doing Business Indicators”, acces pe site-ul http://rru.worldbank.org/DoingBusiness;
26
Complexitatea este evaluată pe baza a trei indicatori: numărul de proceduri, durata procedurilor de la depunerea plângerii până la
încasarea primei tranşe de despăgubiri şi costurile monetare asociate procedurilor de judecată.
27
Instrucţiunea BNM privind efectuarea transferului de capital sub formă de investiţii (aprobată prin Hotărârea Consiliului de
Administrare BNM nr. 186 din 29/07/2004).
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 17 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

nerezidenţi, precum şi alte transferuri de capital către nerezidenţi, necesită autorizaţia Băncii Naţionale a
Moldovei.

Stimulentele fiscale
Judecând după povara fiscală, care revine în mediu unei firme din Republica Moldova putem considera,
că politica fiscală implementată de guvern este relativ liberală comparativ cu standardele regionale şi
chiar cu cele ale OCDE. Tabelul din Anexa 1 demonstrează că, după evaluările făcute de Heritage
Foundation asupra gradului de libertate economică, Republica Moldova se plasează mai bine sau la
nivelul mediei pe ţările în tranziţie. În acelaşi timp, povara fiscală care cade pe microîntreprinderi este
relativ mai mare decât în cazul altor firme (OECD 2003).
Guvernul Moldovei urmăreşte implementarea unei politici încurajatoare pentru afaceri prin reducerea
treptată a ratelor impozitului pe venit şi a contribuţiei în fondul de asigurări sociale. În 2004, rata
impozitului pe profitul obţinut de corporaţii a scăzut la 20% de la 22% în 2003 28. Plafonul venitului
personal impozabil cu rata de 10% a crescut de la 12180 lei în 2003 la 16200 în 2004. Veniturile anuale
mai mari de 16200 (12180 în 2003) lei şi mai mici de 21000 (16200 în 2003) lei sunt impozitate cu 15%.
Veniturile anuale care depăşesc pragul de 21000 lei sunt impozitate cu 22% (23% în 2003). În anul 2004
au scăzut şi contribuţiile în fondul de asigurare socială de la 29% la 28% din fondul de salarizare. Este de
aşteptat ca în anul 2005, cota de impozitare a venitului persoanelor juridice să fie redusă cu 1 sau chiar
cu 2 puncte procentuale.
Categoriile speciale de contribuabili sunt impozitate după reguli aparte. În conformitate cu articolul 49 al
Codului fiscal, întreprinderile agricole care comercializează producţie proprie sau producţie obţinută pe
baza materiilor prime proprii au dreptul la scutiri anuale esenţiale ale ratelor impozitului pe venit.
Întreprinderile cu un număr mediu anual de salariaţi de la 1 la 19 persoane inclusiv, care înregistrează
vânzări nete anuale până la 3.000.000 lei şi gospodăriile ţărăneşti sunt scutite de plata impozitului pe
venit pe un termen de 3 ani29 Agenţii micului business care comercializează producţie proprie sau
prestează servicii au dreptul la o reducere cu 35% a cotelor impozitului pe venit în decurs de 2 ani cu
condiţia asigurării creşterii anuale a numărului scriptic mediu de lucrători cu 20%. Aceste facilităţi se
acordă cu condiţia că 80% din suma economisită să fie ulterior reinvestită.
Impozitul pe venitul rezidenţilor zonelor economice libere se percepe în proporţie de 50% din cota
stabilită. Investitorii care au investit cel puţin 1 milion USD în fondurile fixe ale întreprinderii rezidente a
unei ZEL sunt scutiţi de achitarea impozitului pe venit pe o perioadă de 3 ani, iar cei care au investit 5
milioane se bucură de scutiri pe un termen de 5 ani.
A intrat în vigoare Legea cu privire la impozitul unic în agricultură30. Deocamdată impozitul unic se
percepe numai în calitate de experiment într-un singur raion din Republica Moldova şi numai pentru anul
2004. Este de aşteptat însă ca în 2005 să fie extins numărul de raioane în care vor fi testate efectele legii
care în general se arată a fi pozitive. Impozitul unic include impozitul pe venit, TVA (cu excepţia TVA la
import), impozitul pe imobil, taxa rutieră, taxa pentru apă şi taxa pentru amenajarea teritoriului. Celelalte
impozite şi taxe sunt achitate de către Subiecţii impunerii cu impozitul unic în modul general stabilit.
Cotele impozabile sunt stabilite la nivelul de 2,1 lei pentru un grad-hectar pentru terenurile evaluate
cadastral şi 150 lei pe hectar pentru terenurile neevaluate cadastral.
Adoptarea legii privind impozitul unic în agricultură a fost anticipată de dezbateri publice furtunoase, în
care au fost evocate avantajele şi dezavantajele introducerii acestui impozit. Probabil, că la elaborarea
legii sa ţinut cont de avantajele unor sisteme simplificate de impunere fiscală similare, care sunt aplicate
cu succes în alte state. De exemplu, în Federaţia Rusă un astfel de sistem este aplicat nu într-o regiune
cu titlu de experienţă, dar pe tot teritoriul Rusiei, datorită faptului, că în această ţară la introducerea
impozitului unic în agricultură s-a ţinut cont de prevederile legislaţiei cu privire la concurenţă. În rest,
avantajele introducerii impozitului unic în agricultură devin evidente. Prin prevederile legii respective sa
diminuat complexitatea formalităţilor ce vizează evidenţa contabilă, dările de seamă şi a fost instituit un
termen de achitare a impozitului unic comod pentru producătorii agricoli.

Instituţiile financiare
28
Este de aşteptat ca în 2005 să fie stabilită o rată de 18% a acestui impozit;
29
Este de aşteptat ca în 2005 să fie stabilită o rată de 18% a acestui impozit;
30
Legea Republicii Moldova „Cu privire la impozitul unic în agricultură” nr. 238-XV din /06/2004 publicată în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr.132-137 din 6/08/2004.
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 18 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

Legislaţia financiară în Republica Moldova este destul de avansată comparativ cu alte ţări în tranziţie,
asigurând un nivel ridicat de stabilitate, monitorizare şi siguranţă a băncilor comerciale şi a operatorilor de
pe piaţa de asigurări şi piaţă valorilor mobiliare. Legislaţia se compune în principal din Legea cu privire la
instituţiile financiare, Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei, Legea cu privire la piaţa valorilor
mobiliare şi Legea cu privire la asigurări. BNM este o instituţie deosebit de eficientă în implementarea
legislaţiei financiare şi în supravegherea respectării de către băncile comerciale a normelor regulatorii.
Din punct de vedere al investitorului, este importantă transparenţa informaţiei despre debitor şi
garantarea drepturilor creditorului. Performanţele Moldovei din acest punct de vedere sunt mixte. Pe de o
parte, Moldova a obţinut raitingul 0 (cel mai rău posibil) în ceea ce priveşte accesul la o informaţie
veridică privind solvabilitatea debitorului (49 medie pe regiune şi 58 media OCDE). Pe de altă parte, în
conformitate cu evaluările Băncii Mondiale, drepturile creditorilor în Moldova sunt protejate la fel de bine
ca în ţările din regiune şi mai bine decât cele din ţările OCDE.

Autorităţile vamale şi politica comercială


Codul vamal al Republicii Moldova (art.11, pt. j) stabileşte, că una din atribuţiile de bază ale organelor
vamale constă în crearea condiţiilor pentru accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală. Toate
persoanele beneficiază de drepturi egale de a scoate şi introduce din ţară mărfuri şi mijloace de transport.
În anul 2003, a fost scutită de TVA şi taxele vamale, materia primă importată pentru prelucrarea în
regimul vamal de perfecţionare activă. Termenul de aflare sub regimul vamal de admitere temporară a
utilajului a fost prelungit la 3 ani. Organul vamal şi colaboratorii vamali răspund pentru prejudiciul cauzat
persoanelor şi patrimoniului lor prin decizii şi acţiuni ilegale sau prin inacţiune.
Regimul comercial al Moldovei este unul foarte liberal, iar sistemul economic în ansamblu se
caracterizează printr-un grad foarte mare de deschidere faţă de comerţul internaţional. Moldovei i-a fost
atribuit calificativul „1” pe scara la de la 1 la 10 utilizată de FMI pentru evaluarea constrângerilor
comerciale (raitingul mai înalt corespunzând unui regim comercial mai opresiv). În 2003, volumul
comerţului extern reprezenta 109,2% din PIB. Taxele vamale şi tarifele comerciale în vigoare în
Republica Moldova sunt relativ reduse şi ca valoare monetară nu reprezintă costuri prea mari pentru
afaceri. Tariful comercial în vigoare variază între 0 şi 25% din valoarea declarată a mărfii. În anul 2003,
tariful comercial mediu neponderat a fost de 5,49%, iar tariful vamal mediu ponderat a fost de 4,12% 31.
Legislaţia prevede că exporturile şi importurile sunt operate liber, licenţa fiind necesară în cazul unor
mărfuri speciale (arme, produse farmaceutice, unele produse chimice, metale preţioase, importul
produselor de tutun şi a combustibilului, metal feros şi ne-feros uzat). Licenţele sunt eliberate în
majoritatea cazurilor de Camera de licenţiere a Republicii Moldova.

Legislaţia muncii
Republica Moldova dispune de o forţă de muncă relativ bine educată32, iar piaţa muncii treptat este
liberalizată. În martie 2003, Parlamentul a aprobat noul Cod al muncii care simplifică o varietate de
aspecte legate de relaţiile dintre angajator şi salariat. Noul Cod al muncii introduce un mecanism
simplificat de soluţionare a litigiilor de muncă şi introduce contractul individual de muncă ca document de
bază, care reglementează relaţiile concrete dintre patron şi salariat. În partea privind securitatea munci
legislaţia naţională nu contravine principiilor legale acceptate pe plan internaţional. Noul cod asigură o
flexibilitate mai mare a procesului de angajare şi eliberare de la muncă. Legislaţia naţională permite
angajarea străinilor la muncă în Republica Moldova în condiţii nediscriminatorii pentru ei.

Transparenţa înregistrărilor contabile şi auditul


Transparenţa înregistrărilor contabile este necesară pentru facilitarea stabilirii de contacte cu potenţialii
parteneri de afaceri din ţară şi de peste hotare. În Moldova este în vigoare legea contabilităţii, care
stabileşte principiile metodologice unice de evidenţă contabilă şi sunt puse în practică standardele
naţionale de contabilitate şi de audit, care sunt compatibile cu Standardele Internaţionale de Contabilitate
(SIC). În Europa de Sud-est, SIC şi-au găsit cea mai largă aplicare în Moldova şi Croaţia33. Mai mult de
31
IMF, Moldova: Recent Economic Developments, February 2004.
32
Calitatea şi cantitatea forţei de muncă din Moldova par să fie afectate în mod negativ de emigraţia populaţiei la munci peste
hotare. Se estimează că anual din Moldova ar pleca mai bine de 75.000 de cetăţeni apţi de muncă. Însă sunt necesare cercetări
suplimentare pentru cuantificarea schimbărilor care au intervenit ca urmare a emigraţiei.
33
World Bank, “Building Market Institutions in South Eastern Europe: Comparative Prospects for Investment and Private Sector
Development”, Directions in Development Series, 29301;
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 19 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

90% din firmele din Moldova utilizează anume sistemul de contabilitate compatibil cu SIC.
Începând cu anul 2003 este pus în aplicare sistemul simplificat de evidenţă contabilă în partidă dublă
pentru subiecţii micului business (Standardul Naţional de Contabilitate nr.4 „Particularităţile evidenţei
contabile la întreprinderile micului business”). Este în vigoare codul cu privire la conduita profesională a
auditorilor şi contabililor din Republica Moldova. Contabilii şi auditorii sunt certificaţi de organizaţiile lor
profesioniste, care sunt parte a unor organizaţii internaţionale recunoscute.

b. Este climatul de investiţii favorabil?


Remarci generale
Atunci când sunt întrebaţi dacă climatul de investiţii din Republica Moldova este sau nu favorabil
afacerilor, majoritatea reprezentanţilor businessului autohton dau un răspuns negativ. Ei consideră că în
pofida tuturor elementelor legislative favorabile investiţiilor (prezentate în secţiunea anterioară), problema
centrală constă în aplicarea adecvată şi efectivă a legii scrise. Oamenii de afaceri arată că principale
probleme care afectează climatul de afaceri sunt costurile înalte de obţinere a permiselor, autorizărilor şi
licenţelor, procedurile vamale complicate, costurile mari legate de inspecţiile şi controalele efectuate de
instituţiile de stat34.
În pofida faptului că cadrul legal din Republica Moldova este unul liberal ca concepţie, oferind importate
facilităţi pentru investitori, numărul celor care fac uz de aceste facilităţi este relativ redus, iar intensitatea
activităţii de investiţii este sub nivelul aşteptat. Astfel, conform relatărilor Inspectoratului Fiscal Principal
de Stat în anul 2003 numai 87 de agenţi economici au solicitat acordarea facilităţilor fiscale în
conformitate cu prevederile articolului 49 al Codului fiscal. Aceasta ne face să credem că există anumite
deficienţe instituţionale şi proceduri birocratice, care inhibă acest proces sau că agenţii economici
prosperă în sectorul tenebros al economiei şi preferă să nu „tulbure apa”. Guvernul Moldovei recunoaşte
că „actualul cadru regulatoriu are un efect advers asupra dezvoltării economice, iar activitatea economică
în ansamblu este sub potenţialul economiei, în special în ceea ce priveşte activitatea întreprinderilor mici
şi mijlocii şi investiţiile35. Nu întâmplător, în septembrie 2002, BERD estima că în pofida unui cadru
legislativ bun, „climatul investiţional în Republica Moldova este nefavorabil şi necesită îmbunătăţire”.
Ultimele investigaţii asupra climatului de investiţii din Republica Moldova arată că printre cele mai grave
impedimente în calea dezvoltării afacerilor mai pot fi enumerate imaginea nefavorabilă a ţării, birocraţia
generală, instabilitatea politicilor economice (atât la nivel microeconomic, cât şi macroeconomic), povara
creată de actele normative regulatorii şi corupţia36.

Imaginea ţării
Cercetările recente demonstrează, că riscurile percepute de agenţiile internaţionale de evaluare37 asupra
unei ţări determină în mare măsură fluxul de investiţii străine alocate în ţara respectivă 38. După cum
afirmă teoria marketingului internaţional, aceste percepţii se formează nu doar sub incidenţa unor
indicatori calitativi direct măsurabili, dar şi sub influenţa imaginii calitative pe care ţara o proiectează în
exterior. Din acest punct de vedere, trebuie menţionat faptul că Republica Moldova este percepută în
exterior ca o ţară instabilă, săracă şi imprevizibilă. Scorurile pe care le obţine Moldova sunt permanent
sub media regională şi aceasta face ca investitorii străini să elimine Moldova din lista potenţialelor locaţii
a proiectelor lor investiţionale39.
Guvernul Moldovei a lansat recent iniţiativa unei Strategii pentru formarea şi promovarea imaginii de ţară,
dar resursele financiare şi umane alocate pentru aceasta par a fi absolut insuficiente 40. În plus, la părerea
34
Costs of Doing Business in Moldova, ProEra Grup, 2004.
35
Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei, paragraful 28.
36
O sursă foarte concludentă este sondajul internaţional „Business Environment and Enterprise Performance Survey”, (BEEPS),
proiect implementat în comun de Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Ultimul sondaj a fost
efectuat în 2002, la el participând 174 firme din Moldova. Un alt raport excelent asupra condiţiilor de afaceri din Moldova este „Costs
of Doing Business”. Cercetările au fost efectuate în februarie 2003 de către agenţia ARIA pentru Banca Mondială.
37
Euromoney, Fitch, Institutional Investor, Economist Intelligence Unit şi altele.
38
Garibaldi P., Mora N., Sahay R, and Zettelmeyer J., „What Moves Capital to Transition Economies?”, IMF Staff Papers, Vol.48.
2001.
39
Idem.
40
Pentru elaborarea strategiei de promovare a imaginii au fost alocaţi 200.000 lei, concepţia strategiei urmând a fi elaborată în
regim de urgenţă până la sfârşitul lunii noiembrie 2004. Se prevede ca anual să fie alocaţi 500000 lei pentru desfăşurarea acţiunilor
legate de promovarea imaginii externe a ţării (vezi Logos Press, nr.30 (574) din 26 august 2004).
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 20 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

noastră, guvernul a abordat greşit elaborarea şi promovarea acestei strategii, experienţa internaţională
arătând că asemenea strategii sunt posibile numai în cazul în care există un parteneriat al guvernului cu
o agenţie de country-PR recunoscută pe plan internaţional. Pe lângă aceasta, nici o strategie PR nu
poate funcţiona, dacă există cazuri concrete care infirmă retorica liberală şi prietenoasă a guvernului. În
Republica Moldova asemenea cazuri au fost înregistrate şi au fost mediatizate în presa de afaceri
internaţională.

Birocratizarea
În secţiunea precedentă a fost arătat că înregistrarea firmelor s-a simplificat comparativ cu anii 1992-
2000. Dar aceste rezultate nu sunt general valabile. Firmele medii şi mari intervievate pe parcursul anului
2003-2004 au arătat, că procedura de înregistrare s-a simplificat, iar costurile au scăzut, în timp ce
firmele mici, din contra, au considerat că procedura a devenit mai complicată şi mai costisitoare (World
Bank).
Un alt exemplu, când birocraţia compromite politica este sistemul fiscal. Codul fiscal oferă importante
facilităţi la volumul impozitelor achitate (vezi secţiunea precedentă). Dar oamenii de afaceri cred, că de
fapt nu ratele impozitelor sunt o problemă, ci mai degrabă procedurile de administrare fiscală, care sunt
greoaie, ineficiente şi inhibatorii. În plus, pentru utilizarea facilităţilor oferite, firmele ar trebui să opereze
legal, transparent şi să asigure raportarea financiară la timp. Dar la ce ne putem oare aştepta în situaţia
în care chiar şi întreprinderile mici sunt nevoite să prezinte anual circa 400 de diferite rapoarte financiare,
statistice etc.41? Efortul uman necesar pentru întocmirea acestui număr de rapoarte adeseori depăşeşte
economiile fiscale care ar putea fi obţinute, de aceea mulţi întreprinzători continuă să activeze „în umbră”.
Nu este surprinzător faptul că numărul întreprinderilor, care solicită inspectoratelor fiscale încheierea unor
acorduri privind obţinerea facilităţilor fiscale este foarte mic. Experţii internaţionali constată, că
principalele cauze ale acestei stări de lucru sunt: elementara necunoaştere a faptului că există asemenea
facilităţi, lipsa de profesionism şi birocratizarea înaltă din serviciul fiscal, iar uneori chiar complicarea
intenţionată a procedurilor de aplicare pentru obţinerea facilităţilor. În serviciul fiscal din Moldova continuă
să persiste ideea, că indicatorul maximei eficienţe în activitatea inspectorului fiscal este suma totală de
impozite, contribuţii şi penalităţi pe care acesta a colectat-o de la contribuabil.

Instabilitatea politicilor şi implicarea administrativă


Influenţa politicii asupra sferei economice în Moldova este deosebit de mare. Aceasta împiedică procesul
normal de luare a unor decizii economice bazate pe cunoaşterea cât mai bună a situaţiei curente şi pe
anticipare raţională a unor posibile evoluţii. Instabilitatea politicilor de nivel micro şi macro este percepută
de business ca fiind cele mai grave constrângeri în calea dezvoltării42. Mai mult de 80% din managerii
intervievaţi au declarat că instabilitatea şi caracterul imprevizibil al politicilor este cel mai grav impediment
în afacerile lor. Într-o măsură mai mare aceasta se referă la politicile de nivel micro, adică la regulamente,
standarde, etc. Incertitudinea politică şi administrativă nu permite anticiparea unor sau altor acţiuni
guvernamentale şi compromite toate garanţiile care sunt acordate investitorilor prin legea scrisă. Politicile
represive ale guvernului au un impact public negativ care depăşeşte de multe ori efectul pozitiv al
stimulărilor fiscale sau de altă natură. Mai mult ca atât, în activitatea sa represivă guvernul se arată de
multe ori discriminatoriu şi ghidat de interese pur politice, economice şi corporative, nu de careva interese
publice supreme. Impactul negativ al unor acţiuni cu caracter represiv este deosebit de marcant în cazul
când obiect al acestor acţiuni sunt investitorii străini.
Pe parcursul ultimilor 3 ani au fost atestate câteva cazuri de-a dreptul scandaloase, când guvernul s-a
implicat în mod abuziv în administrarea afacerilor private, au fost cazuri de încălcare a clauzelor
contractuale la care tot guvernul a subscris şi cazuri de aplicare selectivă şi abuzivă a regulamentelor faţă
de companiile internaţionale (World Bank, Investment Climate Assesment). De fapt guvernul nu a fost în
stare să asigure protejarea proprietăţii private, a investiţiilor şi să se reţină de la exproprieri abuzive.
Cazurile cele mai notorii sunt compania de distribuţie electrică „Union Fenosa”43, compania farmaceutică
41
OECD and EBRD, „Moldova: Enterprise Policy Performance Assessment”, May 2003.
42
Idem;
43
În anul 2003 Departamentul de Standardizare a cerut companiei „Union Fenosa” să plătească amenzi în valoare de 45 milioane
USD pentru încălcări minore, fără a ţine cont de faptul că după venirea acestei companii în Moldova durata deconectărilor de
energie electrică în regiunile unde prestează servicii a scăzut de la mai bine de 5000 de ore anual în 1999 la mai puţin de 50 de ore
în 2003. Aceasta a fost o lovitură dură asupra imaginii externe a Republicii Moldova. În mod interesant, suma urma să fie plătită nu
ca recompensă consumatorilor, ci ca penalitate în bugetul de stat.
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 21 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

„Farmaco”, compania aeriană „Air Moldova”, hotelul „Dacia”, uzina „Ciment” şi compania de servicii
informaţionale „Megadat”, licenţa căreia a fost retrasă numai pentru faptul, că nu a anunţat la timp
Agenţia pentru Reglementări în Telecomunicaţii şi Informatică despre schimbarea adresei sale juridice.
Acestea sunt numai cazurile cele mai cunoscute publicului. În nici un singur caz, guvernul nu a
compensat investitorii pentru pierderile suportate, chiar nici atunci când aceasta era cerut în mod expres
în decizia instanţei de judecată.
Deşi Constituţia garantează caracterul intangibil al proprietăţii private, în cazul în care este declarată
mobilizare, stare de război, stare de asediu sau de urgenţă, sunt anunţate concentrări militare, exerciţii
sau antrenamente de mobilizare, precum şi pentru prevenirea, localizarea şi înlăturarea consecinţelor
calamităţilor naturale, avariilor tehnogene şi catastrofelor, anumite categorii de bunuri pot fi rechiziţionate,
în conformitate cu Legea privind rechiziţionarea de bunuri şi prestările de servicii în interes public 44.
Bunuri rechiziţionabile sunt, printre altele, mijloace de transport, tehnica de calcul, clădirile şi terenurile. În
conformitate cu legea, guvernul organizează periodic inventarierea anumitor bunuri rechiziţionabile. Pe
perioada rechiziţiei, obligaţiile care decurg din contractele legal încheiate se suspendă. Aceste prevederi
atenuează semnificativ garanţiile de intangibilitate ale proprietăţii private acordate de alte acte legislative.

Protecţia concurenţei
În iunie 2000 a fost adoptată legea cu privire la protecţia concurenţei, care în concepţia autorilor ei este
orientată spre dezvoltarea relaţiilor de concurenţă pe pieţele de mărfuri ale Republicii Moldova. Statul
recunoaşte concurenţa loială drept unul dintre factorii fundamentali ai dezvoltării economiei. Dar cu toate
că legea corespunde standardelor internaţionale în domeniul protecţiei concurenţei, aplicarea efectivă a
prevederilor ei este dificilă din cauza dependenţei guvernamentale şi slăbiciunii instituţionale a sistemului
judecătoresc. Deşi era prevăzută crearea Agenţiei Naţionale Antimonopol şi Concurenţă, până în prezent
această încă nu este funcţională.
Însuşi Guvernul este cel care elaborează hotărâri şi decizii, care contravin principiului de liberă şi justă
concurenţă, împiedicând totodată agenţiile independente să-şi facă activitatea în conformitate cu legea.
În boxa nr.4 este descris un caz relevant din acest punct de vedere. Legislaţia în vigoare conţine
prevederi care favorizează adoptarea unor decizii administrative ce pot compromite libera şi justa
concurenţă. De exemplu, legea cu privire la licenţierea unor activităţi în articolul 18 (5) prevede, că taxa
pentru licenţa pentru prestarea serviciilor de telefonie mobilă şi fixă se stabileşte prin decizie de guvern şi
trebuie să fie nu mai mică de 1 milion de dolari SUA. Legea ar trebui să specifice mărimea exactă a taxei
pentru a evita aranjamentele corupte şi pentru a nu compromite concurenţa dintre operatorii de pe piaţa
acestor servicii.

Costul creditului
Costul creditului în Republica Moldova este foarte mare (rata nominală medie a dobânzii percepute la
credite în luna august a anului 2004 în sistemul bancar al Republicii Moldova era de 21,2%). Una din
cauzele ratelor mari ale dobânzii bancare este lipsa de concurenţă din partea băncilor străine şi structura
oligopolistă a pieţei serviciilor bancare din Republica Moldova. În conformitate cu Legea instituţiilor
financiare45, art.12 „nici o bancă străină nu poate desfăşura direct activitate financiară în Republica
Moldova decât prin filiale şi sucursale pentru care Banca Naţională a emis autorizaţie. Banca străină
poate deschide reprezentanţe în Republica Moldova numai după notificarea Băncii Naţionale, in
conformitate cu actele normative adoptate de aceasta. Reprezentanţele băncilor străine îşi vor limita
activitatea la acte de informare, de legătură sau de reprezentare şi nu vor efectua nici una din activităţile
prevăzute la art.26” (acceptarea de depozite, acordarea de credite şi alte servicii bancare clasice).

Regulamente, standarde şi norme tehnice


Situaţia ideală pentru investitori este atunci, când sistemul de regulamente şi norme tehnice este
transparent, univoc şi prietenos faţă de afaceri. Într-un asemenea climat, firmele competitive pot intra pe
piaţă în mod liber, iar cele ineficiente fie că sunt eliminate, fie că sunt nevoite să se restructureze.
44
Legea Republicii Moldova cu privire la rechiziţionarea de bunuri şi prestările de servicii în interes public nr.1384-XV din
11/10/2002, Monitorul Oficial nr.178-181/1352 din 27/12/2002.
45
Legea Republicii Moldova cu privire la instituţiile financiare nr. 550-XIII din 21.07.95 ( M. O. R. M. nr.1 din 01.01.1996)
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 22 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

În perioada 2001-2003, Guvernul Moldovei a adoptat importante decizii menite să înlesnească intrarea
firmelor noi pe piaţă, în particular prin simplificarea procedurilor de înregistrare, licenţiere, autorizare şi
certificare. În prezente sunt depuse eforturi pentru simplificarea sistemului instituţiilor de control de stat. În
acest sens, deosebit de importantă este Hotărârea Guvernului privind reglementarea controalelor”46.
Hotărârea stipulează clar numărul de controale ordinare la care poate fi expus un agent economic şi
obligă organele de administraţie publică să elibereze autorizaţii fără plată, conform listei aprobate de
Guvern şi obligă ministerele, departamentele etc. să prezinte Guvernului spre examinare şi aprobare
nomenclatorul şi preţurile lucrărilor de autorizare.
Dar cu toate că formal sunt înlăturate barierele administrative şi birocratice care complică aceste
proceduri, mai rămân sau chiar se accentuează unele bariere neformale.
Licenţierea genurilor de activitate rămâne o problemă majoră. Guvernul a încercat să simplifice
procedurile de acordare a licenţelor şi pentru aceasta a promovat în Parlament adoptarea unei noi legi cu
privire la licenţiere (adoptată în 2001), iar recent a promovat şi adoptarea unor amendamente la lege prin
care a fost redus la 49 numărul de activităţi ce urmează a fi licenţiate47. În pofida îmbunătăţirilor aduse
legii, ea mai conţine deficienţe. Astfel, legea nu prevede un set exhaustiv şi univoc de documente, care
trebuie depuse pentru obţinerea licenţei, ci stipulează că „documentele suplimentare necesare pentru
acordarea licenţei sunt stabilite de Camera de Licenţiere împreună cu organele specializate ale
administraţiei publice centrale şi în coordonare cu Ministerul Economiei” (art.7 (1, c) şi art.10 (3)).
Solicitanţii de licenţe se plâng de faptul că pe anumite genuri de activitate (de exemplu transporturi) setul
de documente solicitate se schimbă foarte des şi de faptul că procedura birocratică este complicată.
Plăţile formale şi neformale, care sunt achitate pentru obţinerea licenţelor în R. Moldova sunt cu mult mai
mari decât în ţările vecine. Pe lângă aceasta, crearea Camerei de Licenţiere nu a scutit firmele private de
necesitatea de a colecta o listă lungă de documente confirmătoare la ministere şi alte agenţii
guvernamentale.
Standardizarea implică costuri mari pentru întreprinzători. Lista mărfurilor, serviciilor şi proceselor care
sunt verificate de Departamentul de Standardizare şi Metrologie include 368 poziţii. Majoritatea
standardelor utilizate sunt cele ruse sau chiar sovietice. În mod cu totul negativ procedurile de
standardizare se răsfrâng asupra importurilor de tehnologii şi echipamente (World Bank Investment). În
anul 2002, costurile neoficiale legate de standardizare (mită, „donaţii” etc.) reprezentau mai bine de 30%
din totalul costurilor suportate, fiind în creştere faţă de anii 1999-2000. Durata de timp necesară pentru
obţinerea certificatelor de conformitate de asemenea a crescut esenţial.
Pentru a adera la Organizaţia Mondială a Comerţului, Moldova a fost nevoită să accepte tranziţia de la
standardele obligatorii la cele voluntare şi să asigure supremaţia acordurilor internaţionale şi regionale
asupra celor interne. Însă viteza cu care Moldova avansează spre standardele voluntare este foarte
redusă, una din cauze fiind faptul că Departamentul de Standardizare se află în situaţia unui conflict de
interese, fiind responsabil atât de formularea, cât şi de implementarea politicilor de standardizare.
Inspecţiile din partea instituţiilor de control de stat rămân o problemă extrem de acută. Ministerul
Economiei al Republicii Moldova, responsabil de coordonarea reformei regulatorii, a estimat că numărul
agenţiilor, care practică variate forme de control de stat este de peste 60. Cadrul instituţional este
ambiguu şi complex, deoarece competenţele agenţiilor de control de stat adesea se suprapun.
Actele normative, care stabilesc împuternicirile organelor de control din Republica Moldova conţin mari
deficienţe şi lacune. Actele juridice adoptate la nivelul agenţiilor executive (ministere, inspectoratul fiscal,
departamente) în unele cazuri contravin legislaţiei primare (Constituţiei şi Codurilor Fiscal, Vamal şi Civil).
În prezent sunt în vigoare peste 300 de „acte normative departamentale”, care stabilesc condiţiile
efectuării controalelor de stat şi mărimea taxelor pe care agenţii privaţi trebuie să le plătească pentru
servicii, multe dintre ele nefiind publicate în Monitorul Oficial. Conform estimărilor, o întreprindere din
Moldova este supusă controalelor în mediu de 19,5 ori pe an48.
Costul financiar suportat de întreprinderi este enorm, de peste 1200 USD anual, fiind şi unul dintre cele
mai înalte la nivel regional. Se aşteaptă ca în urma aplicării efective a hotărârii de guvern privind
reglementarea controalelor numărul şi împuternicirile organelor de control din Moldova se vor reduce
drastic.

46
Hotărârea Guvernului nr. 395 din 1 aprilie 2003
47
Legea cu privire la modificarea unor acte legislative nr. 214-XV din 24 iunie 2004.
48
Costs of Doing Business, ProEra Grup, 2003.
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 23 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

Procedurile de ieşire a firmelor de pe piaţă


Investitorul, înainte de a iniţia o afacere, evaluează posibilităţile, procedurile şi costurile de ieşire de pe
piaţă. Evaluând procedurile de insolvabilitate, se ţine cont de durata procesului, de respectarea
priorităţilor de onorare a obligaţiilor debitoare şi de costul real (ca proporţie din valoarea activelor). Din
acest punct de vedere, Grupul Băncii Mondiale estimează că în Republica Moldova procedura de iniţiere
a insolvabilităţii (49) este mai puţin eficientă decât în mediu la scară regională (51) şi în comparaţie cu
ţările OCDE (77). De asemenea, este foarte mare gradul de implicare a judecătorilor în procesul de
insolvabilitate şi faliment, ceea ce de obicei este un impediment, care nu poate fi neglijat.

Protecţionismul şi corupţia
Caracterul independent al justiţiei este un subiect al unor dezbateri aprinse în Moldova, ţinând cont de
faptul, că judecătorii sunt numiţi în funcţie de Preşedintele ţării şi nu de un Consiliu Independent al
Magistraţilor.
În situaţia ideală pentru investiţii, protecţionismul şi corupţia nu se manifestă ca fenomene de masă, nu
afectează afacerile, nu extrag resursele din circuitul economic formal şi nu împiedică manifestarea liberei
concurenţe. În Moldova corupţia şi protecţionismul au devenit însă norme ale realităţii economice, care
împiedică derularea normală a activităţilor. Corupţia şi protecţionismul sunt recunoscute în actuala
versiune a Codului Penal ca forme deosebit de grave de crime economice. Actualul Cod Penal acordă o
atenţie mai mare acestor fenomene decât precedentul Cod şi prevede pedeapsa pentru coruperea pasivă
(art.324), coruperea activă (art.325) şi traficul de influenţă (art.326). Legea privind combaterea corupţiei şi
protecţionismului defineşte ambele fenomene stabilind şi subiecţii actelor respective.
Dar în pofida tuturor eforturilor depuse de guvernare pentru atenuarea fenomenului corupţiei, aceasta, în
loc să atenueze odată cu avansarea reformelor economice şi instituţionale, devine tot mai penetrantă. În
conformitate cu cercetările efectuate de Transparency International Moldova, 1/3 din firmele care au fost
supuse chestionării în 1999 au declarat, că cu diferite ocazii au plătit mită funcţionarilor publici. În anul
2002, numărul acestora a sporit cu 38%. Indicatorul de Percepţie a Corupţiei pentru Moldova estimat
anual de Transparency International a degradat de la 2,6 în 2000 la 2,4 în 2003, plasând Moldova pe
locul 102 din 133 de ţări. După cum constată chiar instituţiile de profil, corupţia în Moldova a pătruns la
cele mai înalte nivele ale puterii şi a devenit o normalitate în administraţia publică centrală şi locală49.
Majoritatea oamenilor de afaceri din Moldova califică corupţia şi protecţionismul ca fiind bariere
„moderate” sau „majore” în dezvoltarea businessului (BEEPS, WB). În mediu 2.1% din veniturile
companiilor sunt cheltuite pentru plăţi neoficiale. 68% din businessmani plătesc mită inspectorilor fiscali
pentru a evita achitarea taxelor sau penalităţilor aferente, iar 67% - pentru accelerarea procedurilor de
licenţiere şi autorizare.
Corupţia are un impact deosebit de negativ asupra mediului de investiţii. Raportată la veniturile încasate
sau la cifra de afaceri, mita plătită de firmele mici este considerabil mai mare decât cea plătită de firmele
medii sau mari (World Bank, Investment Climate). Evident, aceasta are un efect de inhibare a procesului
de constituire a firmelor noi şi de inhibare a concurenţei sănătoase în rândul firmelor mici, deoarece noii
veniţi pe piaţă au mai puţine resurse pentru achitarea unor plăţi neformale, fiind nevoite în scurt timp să
părăsească piaţa. De asemenea, se atestă că firmele private trebuie să plătească în calitate de mită un
procent mai mare din veniturile lor decât cele de stat. Această „discriminare” are un efect de
compromitere a dezvoltării sectorului privat, diminuând totodată competitivitatea firmelor private.

Practicile din sistemul vamal


Procedurile vamale sunt percepute de reprezentanţii businessului ca fiind complicate. Pentru deschiderea
dosarului în vamă şi pentru efectuarea tranzacţiei comerciale externe, agenţii economici prezintă un
număr impunător de acte. Prin Ordinul Departamentului Vamal nr. 58 din 6.03.2003 cu privire la
modificarea Ordinului Departamentului Vamal nr. 276-O din 24.10.200250 au fost operate unele
schimbări, însă numărului de acte la vămuirea mărfurilor provenite din operaţiile economice externe a
rămas exagerat de mare. Cerinţele de documentaţie in operaţiile comerciale de import - export in R.
Moldova sunt prevăzute de prevederile Codului Vamal51 si a actelor normative emise de Departamentul

49
Ministerul de Interne, scrisoare, 2002 citată în OCDE, May 2003
50
M. O. R. M. nr.77-79 din 25.04.2003
51
M. O. R. M. nr. 160- 162/1201 din 23. 12. 2000
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 24 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

Controlului Vamal. Codul Vamal al R. Moldova prevede modul de depunere a documentelor necesare
vămuirii si a controlului vamal, dreptul organului vamal de a obţine informaţii suplimentare de la agenţii
economici si dreptul acordat Departamentului Controlului Vamal de a stabili lista documentelor si a
informaţiei necesare efectuării vămuirii si a controlului vamal. Informaţiile pentru procedurile vamale pot fi
obţinute şi din alte surse, care sunt prevăzute în punctele 3 si 4, art. 187 al Codului Vamal.
( 3 ) Pentru efectuarea controlului vamal, organul vamal este in drept, in conformitate cu legislaţia, sa
primească de la bănci si de la alte instituţii financiare informaţii si certificate referitoare la operaţiunile si
conturile persoanelor care trec mărfuri si mijloace de transport peste frontiera vamală, ale brokerilor
vamali si alte persoane care desfăşoară activităţi aflate sub supraveghere vamala.
( 4 ) Organele de drept si de control , inspectoratele fiscale furnizează organelor vamale, din oficiu sau la
solicitarea acestora, datele necesare efectuării controlului vamal.
Prevederile date presupun o elementară conlucrare intre instituţiile de stat, deoarece majoritatea actelor
sunt eliberate de acestea. Departamentul Statistica si Sociologie eliberează certificatul de atribuire a
codului statistic. Inspectoratul Fiscal de Stat emite certificatele de atribuire a codului fiscal si de
înregistrare ca plătitor de TVA, furnizează date din dările de sama a agenţilor economici si copiile
certificatelor ce confirmă conturile bancare. Camera de Înregistrare de Stat furnizează informaţia
privitoare la documentele de constituire (certificatul de înregistrare, contractul de constituire, statutul,
actele ce atestă numirea in funcţie a conducătorului întreprinderii si a contabilului-şef). La o eventuală
colaborare dintre aceste instituţii, problemele legate de perfectarea actelor necesare efectuării operaţiilor
comerciale externe ar putea fi depăşite cu uşurinţă şi lista de documente s-ar reduce considerabil, acest
aspect al activităţii comerciale încadrându-se în normalitate. În Federaţia Rusă şi Ucraina, spre deosebire
de R. Moldova, documentele necesare pentru efectuarea controlului vamal şi a vămuirii sunt stabilite de
prevederile codurilor vamale şi nu prin acte normative.

Justiţia
În pofida unui sistem de drept comercial relativ dezvoltat, justiţia în Moldova nu este independentă şi nu
este eficientă în asigurarea respectării clauzelor contractuale. În mod deloc surprinzător, 70% din firmele
participante la sondajul BEEPS-II au declarat că nu au încredere în justiţie. Dependenţa justiţiei de
guvern implică şi accentuează capacitatea slabă a justiţiei de a apăra interesele investitorului privat într-
un eventual diferend investiţional cu guvernul Moldovei.
Pentru mai multă relevanţă, precizăm că eficienţa justiţiei în impunerea normelor contractuale depinde de
numărul de proceduri care trebuie parcurse pentru a aduce cazul în judecată, de durata procesului de
judecată şi de costurile (ca proporţie în venitul per capita). În conformitate cu estimările făcute de Grupul
Băncii Mondiale, în cazul interpelărilor în judecată, numărul de proceduri care trebuie trecute în Moldova
este mai mare decât în regiune şi în ţările OCDE. În schimb, durata procedurilor de judecată în Moldova
este la fel ca şi în OCDE şi mai scurtă decât în mediu pe regiunea Europei de Est şi Asiei Centrale.
Costurile procedurilor se situează între media OCDE şi media pe regiune. În general, indicatorul sintetic
al complexităţii procedurale, 48, este practic la fel de bun ca şi în cazul ţărilor OCDE (49). În schimb,
procedura de implementarea a deciziilor judecătoreşti este evaluată la un nivel minim al eficacităţii.
Tocmai aceasta şi face justiţia din Moldova foarte ineficientă în impunerea normelor contractuale. De
asemenea, plăţile neoficiale în sistemul de justiţie sunt foarte mari52.

Violenţa social-politică
În situaţia ideală violenţa social-politică nu există ca un fenomen permanent ce ar afecta investitorii în
mod vădit. Nu au fost înregistrate proteste sociale orientate în mod expres contra unui sau altui investitor
străin. Violenţa social-politică este de intensitate redusă şi nu afectează afacerile. În pragul alegerilor
generale din 2005 este posibilă intensificarea activităţilor sociale şi a politicilor protestatare. Acestea ar
putea afecta afacerile numai în cazul în care amploarea violenţei ar impune introducerea stării de
urgenţă.
Un scenariu violent de evoluţie a situaţiei este posibil în Transnistria, regiune controlată de un regim
separatist de factură totalitară. Transnistria este un factor de instabilitate şi insecuritate, care frânează
procesul de alocare a investiţiilor străine în Moldova şi inhibă activitatea internă de investiţii în virtutea
52
Vezi: Corupţia şi accesul la justiţie în viziunea societăţii şi a experţilor / Lilia Caraşciuc, Efim Obreja, Tudor Popovici, Valeriu
Mîndru. –Ch.: Transparency International - Moldova, 2002.
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 25 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

faptului, că regimul separatist de la Tiraspol controlează mai bine de 1/3 din potenţialul industrial şi de
comerţ extern al Republicii Moldova. În acelaşi timp, procesul investiţional ilegal în Transnistria derulează
cu ritmuri îngrijorătoare pe fundalul unei privatizări pe care guvernul de la Chişinău nu o ţine sub control.
Controlul preţurilor
În situaţia ideală, politicile de venituri şi de preţuri ale guvernului nu sunt orientate contra pieţei şi nu
afectează luarea unor decizii economic argumentate. În Republica Moldova, controlul preţurilor este
efectuat prin decizie guvernamentală. Politica guvernamentală de preţuri este reflectată în Hotărârea de
Guvern nr. 547 din 04 august 1996 „Cu privire la măsurile de coordonare şi reglementare de către stat a
preţurilor (tarifelor)”. De asemenea, Departamentul Agroindustrial Moldova-Vin recomandă preţuri
orientative de achiziţie a strugurilor destinaţi prelucrării industriale.
Printre mărfurile şi serviciile ale căror preţuri sunt reglementate (prin stabilirea preţului sau prin limitarea
adaosului comercial) de organele publice centrale şi locale se numără următoarele: tarifele la toate
tipurile de transportare de pasageri, medicamente şi servicii medicale, tarifele la energia termică şi apa
potabilă furnizate centralizat, energia electrică, unele produse alimentare şi (pâine, unt, zahăr, făină,
produse lactate, ulei vegetal) şi de larg consum (încălţăminte pentru copii, detergenţi, materiale de
construcţii).
Pornind de la faptul, că valoarea mărfurilor cu preţuri reglementate în mod administrativ reprezintă mai
bine de 50% din costul mediu al coşului lunar de consum, putem conchide că impactul controlului
administrativ al preţurilor asupra luării deciziilor economice este foarte mare.

Subsidiile bugetare
Subsidiile acordate în cadrul politicilor industriale nu trebuie să altereze spiritul liberei concurenţe între
producători. În caz contrar, efectele politicilor industriale se limitează la un număr redus de beneficiari, în
timp ce ramuri şi sectoare economice întregi suferă ca urmare a susţinerii de către stat a unor forme de
concurenţă neloială.
Guvernul Moldovei acordă subvenţii bugetare diferitor producători, inclusiv agricoli, deşi valoarea acestor
subsidii este neesenţială comparativ cu subsidiile acordate în statele vecine. De exemplu, în România
ajutorul pentru efectuarea lucrărilor agricole constituie 2,5 milioane lei (circa 75 USD sau 924 lei
moldoveneşti) pentru un ha. Politicile implementate favorizează în mod vădit întreprinderile mari. Pe
agenda guvernului figurează problemele consolidării terenurilor şi a dimensiunilor economice optimale ale
gospodăriilor agricole. Printr-o serie de acţiuni guvernul a afectat concurenţa dintre producători. De
exemplu: Fondul pentru viticultură creat pe lângă Departamentul Moldova Vin este accesibil numai pentru
proprietarii de plantaţii de viţă de vie cu suprafeţe mai mari de 5 ha, condiţie, care exclude participarea
proprietarilor mici la programele de susţinere a viticulturii53. Frecvent subsidiile sunt acordate pe baza
unor aranjamente corupte, ele ajungând nu la beneficiarii lor legitimi ci în buzunarul unor persoane, care
controlează procesul de alocare a acestor subsidii54.

Contractele de achiziţii publice


În situaţia ideală pentru investitori, contractele de achiziţii publice ar trebui să fie distribuite în mod just şi
transparent tuturor investitorilor, inclusiv celor străini. Regulamentul cu privire la contractul de achiziţii a
mărfurilor şi serviciilor pentru beneficiarii de stat (contractul de achiziţii publice) stipulează, că în calitate
de contractanţi pot fi orice agenţi economici din Republica Moldova sau din străinătate, organizaţi şi dotaţi
corespunzător pentru realizarea achiziţiei publice şi care au dreptul legal (confirmat prin documente) de a
desfăşura acest gen de activitate. În realitate, concurenţa internaţională este relativ limitată deoarece
acelaşi regulament prevede că una din sarcinile Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice este
„asigurarea participării largi a furnizorilor, preponderent autohtoni la achiziţii”. Practicile concrete de
distribuire a contractelor de achiziţii publice sunt lipsite de transparenţă, ele fiind acordate de multe ori în
mod preferenţial unor competitori mai puţin eficienţi.

53
Vezi mai detaliat în „Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale”, nr.1, 2004, secţiunea „Agricultura”, IDIS Viitorul;
54
A se vedea, de exemplu, Hotărârea Curţii de Conturi nr. 11 din 10/02/1999 cu privire la rezultatele controlului asupra activităţii
economico-financiare a Fondului pentru Susţinerea Antreprenoriatului şi Dezvoltarea Micului Business, Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr.29 din 26/03/1999;
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 26 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

Capitolul II. Deficienţe legislative


a. Lipsa de congruenţă între actele regulatorii şi politica
de investiţii
Documentele principale, care în mod expres stabilesc politica de stat în domeniul investiţional sunt
„Strategia Investiţională a Republicii Moldova”, prevederile din SCERS şi Legea Republicii Moldova „Cu
privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător”. De asemenea, principii generale foarte importante
sunt stipulate în Constituţie, Codul Fiscal şi Codul Civil. În plus, prevederi importante sunt în strategiile şi
politicile sectoriale, cum ar fi Politica naţională în telecomunicaţii.
Strategia Investiţională a Republicii Moldova a fost elaborată in conformitate cu prevederile Programului
de activitate a Guvernului pe anii 2001-2005 “Renaşterea Economiei – Renaşterea Ţării" si ale Strategiei
de dezvoltare social–economică a Republicii Moldova pe termen mediu (până in anul 2005).
Obiectivul fundamental al strategiei respective este accelerarea dezvoltării economice a Republicii
Moldova prin asigurarea unor ritmuri înalte de creştere a investiţiilor, inclusiv a influxului de investiţii
străine directe, urmărind scopul de a obţine pe aceasta cale o îmbunătăţire cardinala a calităţii vieţii
populaţiei si de a atinge un grad înalt de ocupare in câmpul muncii.55
În prezent, la doi ani de la adoptarea strategiei, constatăm că obiectivele trasate, deşi au fost destul de
realiste, au rămas în mare măsură nerealizate. Mai mult ca atât, situaţia în domeniul investiţional a
devenit critică, în pofida unor realizări răzleţe obţinute în perfecţionarea mediului de afaceri, care sunt cu
prisosinţă mediatizate în interior şi exterior, dar nerezultative în atragerea investiţiilor, datorită impactului
minimal al acestora asupra evoluţiei influxurilor investiţionale.
De fapt, alte rezultate nici nu puteau fi aşteptate, dacă analizăm situaţia creată prin retrospectiva
evenimentelor, care au anticipat procesul de elaborare a strategiei investiţionale a Republicii Moldova,
obiectivele principale propuse în strategie şi impactul deficienţelor legislative asupra realizării acestora.
„Creşterea investiţiilor în scopul asigurării noilor locuri de muncă.”
În primul rând, merge vorba de campania, declanşată după alegerile parlamentare şi transpusă în viaţă în
conformitate cu lista de tristă faimă, în care au fost incluse întreprinderile cu capital străin, activitatea
cărora devenise obiect de investigaţie pentru autorităţi.56 Intervenţia statului pe piaţa internă de capital sa
soldat cu renaţionalizarea unor întreprinderi cu capital străin şi cu intimidarea investitorilor majori.
Distorsiunea activităţii investiţionale a prejudiciat grav imaginea R. Moldova în exterior, fapt care a
condus spre eliminarea ei din cursa cu statele vecine pentru atragerea investiţiilor în economia ţării şi la
diminuarea drastică a întrărilor de capital. Situaţia creată a scos la iveală o mulţime de fisuri în legislaţia
ce reglementează activitatea investiţională.
Garanţiile acordate investitorilor au fost şi sunt insuficiente pentru a reda o doză de credibilitate în bunele
intenţii ale guvernului şi pe lângă aceasta sunt inferioare calitativ şi cantitativ celor acordate în statele
vecine. Ca standard internaţional în domeniul reglementării juridice a investiţiilor străine este concepută
clauza de stabilizare ( Gross Father Clause ). Această clauză prevede păstrarea pentru toată durata de
activitate a investitorului străin a tuturor condiţiilor (garanţii din partea statului, facilităţi şi stimulente) pe
care le-a avut în faza iniţială.
În Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător57 această prevedere lipseşte şi este
substituită cu dispoziţia din aliniatul (2), art. 25 cu următorul conţinut: „Investitorii străini care au efectuat
investiţii şi au beneficiat de garanţii şi facilităţi în condiţiile Legii nr. 998-XII din 1 aprilie 1992 privind
investiţiile străine au dreptul să beneficieze în continuare de garanţiile şi facilităţile acordate de aceasta”.
Prin această clauză, investitorii care au activat în condiţiile Legii privind investiţiile străine sunt plasaţi într-
o situaţie mai favorabilă, comparativ cu noii investitori datorită faptului, că beneficiază de un număr mai
mare de facilităţi şi stimulente fiscale.
55
Strategia Investiţională a Republicii Moldova aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 234 din 27 februarie
2002.
56
Vezi: Raportul privind respectarea drepturilor şi libertăţilor omului în Republica Moldova în anul 2002. Liga pentru Apărarea
Drepturilor Omului din Moldova.
57
Legea R. Moldova nr. Nr.81-XV din 18.03.2004 (M. O. nr. 64-66/344 din 23.04.2004)
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 27 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

În afară de aceasta în conformitate cu art. 1598 al Codului Civil 58, cităm: „persoana juridică străină
desfăşoară in Republica Moldova activitate comercială si altă activitate reglementată de legislaţia
civilă in conformitate cu dispoziţiile stabilite de aceasta legislaţie pentru o activitate similară a
persoanelor juridice ale Republicii Moldova dacă legea Republicii Moldova nu prevede altfel pentru
persoanele juridice străine”.
În multe state, investitorii dispun de dreptul de a alege între regimul naţional, care prevede aceleaşi
drepturi pentru investitorii străini şi cei autohtoni şi clauza naţiunii celei mai favorizate, care oferă drepturi
egale cu a investitorilor din terţe state. Dreptul de a face o alegere între aceste două regimuri este o
opţiune extrem de convenabilă pentru investitor şi în mod sigur că acesta va alege varianta optimală
pentru el şi va investi în economia statului care-i va oferi acest drept.
Este important de a nu confunda persoana juridică străină cu întreprinderea cu investiţii străine, care este
reglementată prin Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător. Întreprinderea cu investiţii
străine se constituie în Republica Moldova în una din formele societăţilor comerciale stabilite la art.106,
alin.(2) al Codului Civil, se înregistrează în Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţilor şi este
considerată persoană juridică naţională.
Legislaţia pune anumite limite persoanelor juridice străine. De exemplu persoanele juridice străine sunt
limitate în dreptul de a cumpăra terenuri cu destinaţie agricolă conform art. 6 alin.(2) din Legea privind
preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului.59. Societăţile pe acţiuni din statele străine
pot plasa acţiuni în R. Moldova numai cu respectarea dispoziţiilor art. 29 din Legea cu privire la piaţa
valorilor mobiliare.60 Instituţiile financiare străine pot desfăşura activităţi pe teritoriul Republicii Moldova
numai prin filiale şi sucursale şi numai dacă au fost autorizate de Banca Naţională a Moldovei, în
conformitate cu art. 6 şi 7 din Legea instituţiilor financiare.61
O altă problemă destul de dificilă pentru investitorii străini, dar care este tipică pentru tot mediul de afaceri
din Republica Moldova este cadrul regulatoriu. Conform raportul pregătit de ProEra Grup S.R.L. şi
finanţat de către DAI-Bizpro/Moldova62 cităm: „timpul rezervat de către conducerea unităţilor economice
chestionate pentru a satisface toate cerinţele reglementate de stat a scăzut de la 18,5% în 2002 la 17%
în 2003, dar a crescut la 18.8% în 2004. Situaţia din Chişinău este mai rea decât în restul ţării, acest
indicator având o tendinţă de creştere de 1.5-2% pe an pe parcursul ultimilor ani. În ultimii trei ani (2001-
2003), procedura de înregistrare a unui agent economic a durat în mediu 27.6 zile, adică cu 1.7 mai mult
ca în perioada 2000-2002. În mediu, costul înregistrării a rămas la nivelul anilor precedenţi şi este de
$151, din care plăţi şi taxe oficiale $130. Timpul de modificare a documentelor de înregistrare s-a
diminuat de la 25.2 zile (perioada 2000-2002) la 24.4 zile (perioada 2001-2003). Costurile legate de
această procedură constituie $136, din care plăţi şi taxe oficiale $125.
Lichidarea afacerii este o problemă destul de serioasă care, în opinia întreprinderilor chestionate poate
dura mai mult de un an. Bariera de ieşire: limitează posibilitatea agentului economic de a lichida
întreprinderea care nu generează profit; creează bariere în iniţierea unei afaceri noi, deoarece, dacă pe
numele unei persoane au fost înregistrate anterior întreprinderi care nu funcţionează şi care nu au fost
lichidate în modul stabilit de lege sau care au datorii la bugetul public naţional, persoanei în cauză i se
refuză înregistrarea unei noi întreprinderi, până la înlăturarea circumstanţelor menţionate.”

„Investiţiile să contribuie la un aşa proces de dezvoltare economică, in care ritmurile de creştere a


exporturilor să le depăşească pe cele ale creşterii importurilor.”

„În anul 2003 au crescut atât importurile cît şi exporturile. Înregistrând creşteri anuale progresive
exporturile de mărfuri realizate în anul 2003 au însumat 790,3 mil. dolari SUA, fiind în creştere cu 22,7%
faţă de anul 2002, cu 39,1% faţă de anul 2001 şi de 1,7 ori faţă de anul 2000.
Importurile de mărfuri în anul 2003 au evaluat la 1402,8 mil. dolari SUA, consemnând o majorare de
35,1% comparativ cu anul 2002, de 1,6 ori faţă de anul 2001 şi de 1,8 ori faţă de anul 2000.
Decalajul considerabil în evoluţia exporturilor şi importurilor Republicii Moldova a determinat acumularea

58
Codul Civil nr. 1107-XV din 6.06.2002 (M. Of. R. M. nr. 82-86 din 22.06.2002)
59
Legea nr.1308- XIII din 25. 07.1997 (M.O. R. M. nr. 57-58/515 din 04.09.1997)
60
Legea nr.199 – XIV din 18.11.1998 (M.O. R. M. nr. 27-28/123 din 23. 08. 1999)
61
Legea nr.550- XIII din 21. 07. 1995 (M.O. R. M. nr. 1/2 din 01.01.1996)
62
Raportul costul reglementării afacerii în Republica Moldova, anul 2004.
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 28 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

în anul 2003 a unui sold negativ al balanţei comerciale în valoare de 612,5 mil. dolari SUA. Accentuarea
deficitului balanţei comerciale a fost determinată de majorarea importurilor de resurse energetice, materii
prime, maşini, utilaje şi echipamente, precum şi bunuri de consum (produse alimentare, cosmetice,
detergenţi, confecţii textile, autoturisme). Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în perioada de
referinţă a fost de 56,3% faţă de 62,0% în anul 2002.”63
Aceste date atestă, că obiectivele propuse sunt departe de a fi realizate, soldul balanţei comerciale fiind
într-o continue diminuare. Asupra problemelor ce ţin de cadrul regulatoriu în comerţul exterior se discută
în încontinuu, însă situaţia rămâne neschimbată, iar soluţiile propuse pentru remedierea reglementărilor
şi a sistemului procedural în comerţul exterior nu sunt luate în consideraţie. Problemele aferente
procedurilor vamale si de certificare a produselor pentru export sunt de ordin birocratic, fiind determinate
de imperfecţiunea prevederilor legislaţiei si a actelor normative, ce reglementează exportul si certificarea
producţiei.64
Codul Vamal al Republici Moldova65 conţine prevederi, care determină plafonul de timp pentru verificarea
declaraţiei vamale, a documentelor, controlul mărfurilor si a mijloacelor de transport. Astfel de prevedere
există numai în legislaţia R. Moldova şi a Federaţiei Ruse, iar conţinutul ei a fost identic în ambele cazuri
până la aprobarea Codului Vamal al Rusiei din 200366 în care termenul de timp pentru procedurile vamale
a fost diminuat esenţial.
Conform raportului „Costul reglementării afacerii în Republica Moldova”, în medie, în ultimii trei ani
întreprinderile au alocat 3.5 zile pentru obţinerea autorizaţiilor la export, sau de 2 ori mai mult ca în anii
2000-2002. Costurile acestei proceduri au fost în medie de $223, sau de 2 ori mai mult ca în perioada
2000-2002. Costurile includ plăţile oficiale, amenzile, toate tipurile de plăţi şi pierderi din cauza staţionării
şi nu includ taxele vamale. Întreprinderile cu capital străin au cheltuit în mediu 1.4 zile şi $113 pentru o
procedură vamală. Întreprinderile ce exportă spre ţările OCDE au folosit 4 zile şi $237 la o operaţie de
export. Compararea procedurilor de import-export arată că durata lor în Moldova în perioada 2001-2003 a
fost mai mare ca în perioada 2000-2002.
În afară de aceasta evoluţia exporturilor şi importurilor este influenţată direct de stat prin adoptarea de
acte normative, care prevăd introducerea de interdicţii în cazul unor tranzacţii comerciale externe, cum ar
fi de exemplu recenta Hotărâre de Guvern privind unele măsuri de reglementare a achiziţionării şi
exportului de cereale şi produse cerealiere.67
Hotărârea Guvernului nr. 834 din 26 iulie 2004 prevede autorizarea exporturilor de cereale în baza
contractelor înregistrate în cadrul licitaţiilor efectuate la Bursa Universală de Mărfuri şi o serie de dispoziţii
în adresa instituţiilor abilitate în completarea rezervelor materiale de stat.
Organizarea şi desfăşurarea la timp a achiziţiei grâului alimentar cu scopul de a completa rezervele de
stat, luând în consideraţie criza cerealelor din anul trecut nu poate fi pusă la îndoială. Însă, apariţia
întârziată a măsurilor îndreptate spre completarea rezervelor de stat şi includerea lor într-un bloc cu o
reglementare, ce prevede restricţii la export provoacă suspiciuni.
Înregistrarea obligatorie a contractelor comerciale externe la Bursa Universală de Mărfuri poate fi
interpretată, ca o metodă excesivă, nejustificată de dublare a controlului fluxurilor de cereale exportate,
care de fapt nu este o inovaţie la care este supus mediul de afaceri, dar mai degrabă o tradiţie, care
ignorează prevederile legislative în vigoare şi pune la îndoială sinceritatea recentelor declaraţii ale
oficialilor moldoveni de îmbunătăţire a climatului de afaceri în statul nostru şi de promovare a exporturilor.
În opinia noastră, aceste reglementari constituie în mare măsură o intervenţie a statului pe piaţa
cerealierelor cu un obiectiv clar şi bine determinat: diminuarea preţurilor la cereale şi controlul preţurilor
pe piaţa internă. Cu acest scop, este utilizată practica inadmisibilă în ţările cu tradiţii în economia de
piaţă, dar tradiţională şi de bază în statul nostru, impunerea unor restricţii nejustificate economic şi
imprevizibile pentru mediul de afaceri. În cazul dat, avem în vedere schimbarea „regulilor de joc” simultan
cu finalizarea campaniei de recoltare şi perioada demarării exporturilor , executate conform obligaţiunilor
contractuale asumate de agenţii economici specializaţi în exportul de cereale.
63
Vezi nota informativă a Departamentului de Statistică cu privire la activitatea de comerţ exterior a Republicii Moldova în anul
2003.
64
Vezi studiul “Bariere tehnice în comerţul exterior cu produse agricole”. Coaliţia pentru Dezvoltare Economică Rurală. Chişinău.
2003.
65
Codul vamal al Republicii Moldova nr. 1149-XIV din 20.07.2000 (MO al RM nr. 160- 162/1201 din 23. 12. 2000)
66
Таможенный кодекс РФ от 28.05. 2003 года, N 61-Ф3.
67
H. G. nr. 834 din 26 iulie 2004 (M.O. R.M. nr. 123-124 din 27. 07. 2004)
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 29 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

„creşterea investiţiilor in regiunile care necesită susţinere in dezvoltarea lor social–economica”.

În Republica Moldova există un decalaj enorm între nivelul social-economic al dezvoltării municipiului
Chişinău în comparaţie cu restul ţării. Conform Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei
pentru anii 2004-2006, diferenţierea considerabilă a potenţialului economic al capitalei şi al regiunilor a
fost determinată de degradarea accelerată a industriei şi a infrastructurii micilor oraşe în perioada crizei
din anii 90, de poziţia dominantă în structura economiilor regionale a sectorului agrar cu o eficienţă
scăzută şi de lipsa condiţiilor şi a resurselor necesare pentru dezvoltare. În regiuni locuieşte circa 80%
din populaţia ţării, căreia îi revine mai puţin de 20% din volumul total de investiţii străine, mai puţin de
40% din export, nivelul salariului în periferie fiind de aproximativ două ori mai mic decât în capitală.

Însă în prezent, nici nu poate fi vorba de o creştere a investiţiilor în regiuni, luând în consideraţie situaţia
în domeniul investiţional în general pe ţară. În unele sectoare nici nu există premise pentru o evoluţie
spre bine. De exemplu în agricultură, ramură cu condiţii dintre cele mai favorabile pentru o activitate
profitabilă, investiţiile sunt nesemnificative. Sunt o serie de avantaje, care la prima vedere ar putea să fie
determinative pentru investitori în luarea deciziei de a investi într-un stat sau într-o ramură economică :
„...poziţie geografică reuşită, tradiţii în agricultură, cernoziomurile ocupă 80% din suprafaţa ţării, clima e
prielnică pentru creşterea unei largi varietăţi de culturi agricole, dispunem de resurse umane calificate şi
braţe de muncă necostisitoare...”68
Însă constatăm, că avantajele enumerate sunt mai mult decât insuficiente pentru a determina investitorii
să-şi focuseze atenţia asupra sectorului agricol. În agricultură, după părerea noastră principalele
impedimente în atragerea investiţiilor sunt legislaţia, care prin prevederile sale limitează drepturile
investitorilor asupra proprietăţilor funciare şi lipsa unor proiecte investiţionale atractive în ramura vinicolă
şi a tutunului.
În Republica Moldova drepturile investitorilor asupra bunurilor imobile sunt stipulate în Legea cu privire la
investiţiile in activitatea de întreprinzător şi în Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare –
cumpărare a pământului. Astfel, investitorii dispun de dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile în
conformitate cu următoarele prevederi legislative:
Art. 22. a Legii cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător, cităm: investitorii străini pot
dobândi, în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile
de pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepţia terenurilor cu destinaţie agricolă şi a celor din fondul
silvic, pentru a desfăşura activitate de întreprinzător.
Art.4 (3) a Legii privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului cu următorul
conţinut: „ Terenurile proprietate publică pot fi vândute atât persoanelor fizice şi persoanelor juridice
ale Republicii Moldova, cît şi investitorilor străini, cu excepţia terenurilor cu destinaţie agricolă şi ale
fondului silvic care se vând numai persoanelor fizice şi persoanelor juridice ale Republicii Moldova”.
Dreptul de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinaţie agricolă aflate în proprietate privată este stipulat
în prevederile alin (2) şi (3) din art. 6 ale Legii nr.1308- XIII din 25. 07.1997, care printre altele se
contrazic:
alin (2) Dreptul de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinaţie agricolă aparţine statului, precum şi
persoanelor fizice şi persoanelor juridice autohtone.
alin (3) - În cazul în care cetăţenii străini sau apatrizii devin proprietari de terenuri cu destinaţie
agricolă sau ale fondului silvic prin moştenire legală sau testamentară, ei au dreptul de a le înstrăina prin
acte juridice între vii numai cetăţenilor Republicii Moldova.
Conform acestor prevederi legislative, investitorii străini nu dispun de dreptul de a procura bunuri funciare
pentru a activa în agricultură şi în mod sigur, numai din aceste considerente nu vor investi în această
ramură.
Statul vecin, România care a avut probleme similare în agricultură a recurs la operarea unor
amendamente în Constituţia ţării, oferind investitorilor drepturi asupra proprietăţilor funciare, condiţionând
o serie de beneficii pentru investitorii români. În conformitate cu alin. (2) din articolul 44 a Constituţiei
României, cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai

68
Vezi SCERS şi Strategia sectorială de reducere a sărăciei şi de dezvoltare a agriculturii.
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 30 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la
care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi
prin moştenire legală.
De altfel, aplicarea unui astfel de tratament investitorilor străini, care presupune un maximum de beneficii
pentru toate părţile este utilizat de majoritatea statelor, care au aderat sau care sunt în curs de aderare
la Uniunea Europeană.
„orientarea factorilor de producere din Republica Moldova spre atragerea in tara a potenţialului productiv
din exterior si producerea in Republica Moldova a bunurilor destinate pieţelor externe”
Legea nr.998-XII din 1 aprilie 1992 privind investiţiile străine oferea unele facilităţi la importul bunurilor
introduse în ţară ca aport la capitalul social. În conformitate cu prevederile alin (2) a art.36, întreprinderea
cu investiţii străine era scutită de plata taxelor vamale pentru acele bunuri (materie primă,
semifabricate etc.), importate pentru a fi folosite la fabricarea articolelor pentru export. Pentru a nu admite
folosirea bunurilor importate în alte scopuri, actul legislativ respectiv prevedea achitarea taxelor vamale in
întregime, inclusiv şi dobânda bancara aferenta in decursul primilor trei ani.
După abrogarea legii privind investiţiile străine de aceste facilităţi pot beneficia în continuare numai
agenţii economici care au activat în condiţiile, prevăzute de prevederile acestui act legislativ.
Întreprinderile care au întrat pe piaţă, în condiţiile prevăzute de legea cu privire la investiţiile in activitatea
de întreprinzător sunt lipsiţi de această facilitate. Astfel prin omiterea în legea în vigoare a dispoziţiilor ce
prevăd facilităţi în atragerea in tară a potenţialului productiv din exterior sau creat condiţii inegale pentru
investitorii străini la crearea şi majorarea capitalului social a întreprinderilor.
Cadrul actelor regulatorii este extins şi complicat. El este compus dintr-o mulţime de regulamente,
dispoziţii, scrisori, informaţii, ordine etc. De exemplu, Ministerul Finanţelor a elaborat în jurul a 360 de
asemenea acte care sunt în vigoare, iar Inspectoratul Fiscal în jurul a 330. Numai deducerile din venitul
impozabil sunt reglementate de circa 60 de acte regulatorii! La acestea pot fi adăugate sutele de
regulamente şi instrucţiuni elaborate de departamente şi organele specializate. În asemenea „junglă
legislativă” se poate rătăci chiar şi întreprinzătorul cel mai respectuos faţă de lege.
Multe dintre actele regulatorii ale organelor de control nu sunt publicate în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova şi nu au forţă juridică, dar oricum sunt impuse spre executare agenţilor economici de către
organele de stat. O bună parte din ele sunt adoptate în grabă, fără o analiză preliminară judicioasă a
impactului pe care poate să-l aibă respectivul act regulatoriu. în cazul cel mai bun aceste documente
dublează prevederile unor acte legislative, în cazul cel mai rău – le contrazic. În boxa 3 este analizat un
act regulatoriu adoptat recent – Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor.
Regulamentul analizat în boxa 3 sus este o mostră de act normativ, prevederile căruia contravin
principiilor fundamentale stipulate în Codul Fiscal, Codul Civil şi alte acte legislative.
Spre exemplu, angajarea salariaţilor în serviciul de securitate al pieţei trebuie să fie coordonată cu
comisariatul teritorial de poliţie. Această prevedere contravine prevederilor codului muncii şi logici
elementare. În situaţia în care serviciile de securitate sunt prestate de o agenţie de pază licenţiată în
conformitate cu prevederile Legii privind licenţierea unor genuri de activitate, nu este clar pentru ce este
necesară coordonarea cu comisariatul de poliţie.
Nu este clar cum şi de ce administraţia sau proprietarul pieţei ar trebuie să asigure „sporirea afluxului pe
piaţă produselor agricole prin antrenarea în activitatea comercială a producătorilor acestora” (punctul 9,
partea II).
Boxa 3. Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor – mostră a inflaţiei juridice
Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 955 din
21/08/2004, „în scopul eficientizării funcţionării pieţelor”. Controlul asupra executării prevederilor hotărârii
se pune în sarcina Departamentului Comerţului, structură a Ministerului Economiei al Republicii Moldova.
De fapt, anume Departamentul Comerţului şi a elaborat conceptul regulamentului. Acest regulament are
foarte multe laturi slabe şi este criticabil.

În primul rând, denumirea documentului este nereuşită. În teoria economică contemporană prin noţiunea
„piaţă” se înţelege nu locul geografic unde are loc vânzarea legumelor, ci totalitatea de relaţii şi instituţii

FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 31 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

specifice dintre vânzător ca exponent al cererii de piaţă şi cumpărător ca exponent al ofertei de piaţă în
urma cărora are loc stabilirea unui preţ liber de piaţă la obiectul tranzacţiei. Astfel, Codul Fiscal în articolul
5 defineşte piaţa ca „sistem de relaţii economice ce se formează în procesul producţiei, circulaţiei şi
distribuirii mărfurilor, prestării serviciilor, precum şi circulaţiei mijloacelor băneşti, care se caracterizează
prin libertatea subiecţilor la alegerea cumpărătorilor şi vânzătorilor, determinarea preţurilor, formarea şi
folosirea resurselor. Credem, că Departamentul pentru Comerţ al Ministerului Economiei nu poate
pretinde la promovarea unui „regulament-tip” de reglementare a unor asemenea relaţii şi instituţii.

În al doilea rând, documentul este imprecis şi permite interpretări ambigue. Sintagma din punctul 2 partea
I „pieţe - subiecţi ai antreprenoriatului” este incorectă deoarece pieţele ca atare, în sensul spaţial-
geografic utilizat de autorii regulamentului, nu pot fi subiecţi ai antreprenoriatului. De asemenea, punctul 4
este extrem de ambiguu, acesta stipulând că „lucrările de proiectare şi construcţie, condiţiile de
funcţionare a pieţelor, coordonate în prealabil cu serviciul sanitaro-epidemiologic de stat teritorial şi, după
caz, cu serviciul veterinar de stat teritorial, se aprobă prin decizia autorităţilor administraţiei publice
locale”. Nu este clar de ce este necesară aprobarea autorităţilor publice locale după ce autorităţile de
specialitate şi-au dat acordul. De asemenea, nu este clar dacă această stipulare se extinde şi la pieţele
construite pe terenuri aflate în proprietate privată. O altă remarcă care se impune este faptul că autorii
documentului confundă administraţia pieţei cu proprietarul pieţei. Aceştia sunt obligaţi să acorde ajutor
(nu este clar ce fel de ajutor, spaţii pentru lucru, urmărirea bănuiţilor, depozite sigilate?).

În al treilea rând, regulamentul conţine în mod alogic stipulări ce ţin de regimul străinilor (dreptul
persoanelor străine la muncă), de parcă în R. Moldova nu ar exista legislaţie specială, care ar reglementa
ansamblul normelor de bază privitoare la dreptul la muncă.

Dacă este vorba de îngrădirea accesului pe piaţă a intermediarilor, atunci această prevedere contravine
prevederilor constituţionale fundamentale, care garantează drepturile la practicarea liberă a activităţilor
economice, intermedierea fiind una dintre acestea. Nu este clar de asemenea de ce administraţia pieţei
trebuie să accepte reclamaţii asupra calităţii, odată ce conform legislaţiei de protecţia consumatorilor sunt
responsabile organe specializate. Regulamentul prevede introducerea unor rapoarte fiscale noi (decizia
administraţiei asupra costului locului de desfacere a mărfurilor), deşi Codul Fiscal nu prevede existenţa
unor asemenea tipuri de rapoarte fiscale. De asemenea, documentul prevede că „la stabilirea costului
locului de desfacere se va ţine cont de necesitatea asigurării accesului pe piaţă al diverselor categorii de
consumatori, în mod prioritar al persoanelor care comercializează produse agricole cultivate pe terenul
propriu”. Acest lucru obligă administraţia pieţei fie să stabilească o taxă minimă care ar putea să nu
asigure un nivel optimal de rentabilitate, fie să practice discriminarea prin preţ faţă de vânzătorii de pe
piaţă.

Contradicţii există nu doar între lege şi actele regulatorii, ci şi între actele guvernului şi documentele cu
caracter strategic sau politic adoptate de Parlament sau chiar de acelaşi Guvern. În boxa 4 este ilustrat
un caz concret care atestă această incongruenţă.

Boxa 4. Contradicţiile dintre actele normative şi politica de investiţii


La 8 iulie 2004 Guvernul Moldovei emite o dispoziţie (secretă) prin care obligă Agenţia Naţională pentru
Reglementări în Telecomunicaţii şi Informatică (ANARTI) să elibereze companii „Interdnestrcom” o licenţă
pentru prestarea serviciilor de telefonie mobilă. „Interdnestrcom” este subordonată autorităţilor
nerecunoscutei „Republicii Moldoveneşti Nistrene” şi nu este înregistrată legal pentru activitate în
domeniul telecomunicaţiilor. Compania urma să plătească pentru obţinerea licenţei 1 milion dolari SUA.
Prin aceeaşi dispoziţie a guvernului, Camera de Înregistrări de Stat era obligată să înregistreze în mod
legal compania.
În acest fel, pe lângă prevederile generale ale Constituţiei, au fost încălcate şi alte câteva legi. În primul
rând, guvernul a încălcat propria Hotărâre nr. 975 din 13/09/2001 privind aprobarea Politicii naţionale în
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 32 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

domeniul telecomunicaţiilor. Unul din obiectivele stipulate ale Politicii este „asigurarea unor condiţii egale
tuturor participanţilor la piaţa liberă de telecomunicaţii, prin stabilirea structurilor de reglementare şi a
regulilor de conduită, apte să asigure o competiţie eficientă şi o concurenţă loială”. Acest obiectiv a fost
încălcat din moment ce primii doi operatori de pe piaţa de telefonie mobilă (companiile Voxtel şi Moldcell)
au achitat câte 8 milioane dolari SUA pentru obţinerea licenţelor de activitate.
De asemenea, a fost încălcată Legea nr.520 din 07/07/1995 cu privire la telecomunicaţii, lege care
menţionează că ANARTI este agenţie regulatorie independentă de Guvern. A fost încălcată legea cu
privire la înregistrarea de stat a întreprinderilor şi a organizaţiilor, deoarece guvernul a solicitat
înregistrarea unui agent economic fără prezentarea documentelor de constituire. Au fost încălcate
prevederile legii cu privire la protecţia concurenţei. În sfârşit, a fost încălcată legea privind actele
normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, care în articolul
4 (e) prevede principiul transparenţei, publicităţii şi accesibilităţii actelor normative.

b. Deficienţele logice ale cadrului legislativ şi normativ


Considerente generale
În mod surprinzător în Republica Moldova încă este în vigoare Legea cu privire la proprietate adoptată în
ianuarie 199169. Prevederile legii date nu sunt congruente cu cele ale Constituţiei şi Codului Civil. Spre
exemplu, legea menţionată prevede că în Republica Moldova există trei tipuri de proprietăţi: privată,
colectivă, inclusiv colhoznică (!!!) şi de stat. Însă Constituţia Republicii Moldova stabileşte în articolul 9, că
proprietatea din Republica Moldova este publică şi privată.
Unele acte legislative, care reglementează activitatea economică sunt de-a dreptul ciudate. Astfel, la 30
iulie 2004, Guvernul Republicii Moldova emite Hotărârea nr. 876 „Cu privire la reglementarea
operaţiunilor comerciale de import-export”. Hotărârea prevede, că „cu începere de la 1 august 2004
operaţiunile de import-export în/din Republica Moldova se vor efectua în strictă conformitate cu legislaţia
naţională şi cu actele normative internaţionale la care Republica Moldova este parte”. Punctul doi al
hotărârii suspendă acţiunea tuturor actelor normative guvernamentale ce contravin punctului 1. Hotărârea
a fost emisă într-o perioadă în care relaţiile cu administraţia nerecunoscutei RMN au atins un punct
maximum de criză şi hotărârea este orientată în primul rând spre sistarea operaţiunilor comerciale ilegale
efectuate de/prin autorităţile separatiste. Dar impresia pe care o lasă hotărârea respectivă unei persoane
din exterior neavizată este, că până la 1 august 2004 toate operaţiunile de import-export s-au făcut numai
cu încălcarea legislaţiei naţionale şi internaţionale. În cazul în care scopul a fost de a reglementa relaţiile
comerciale practicate de agenţii din Transnistria, nu este clar de ce operaţiile, care în regimul vamal sunt
calificate altfel decât importul sau exportul (cum ar fi reimportul, tranzitul, depozitul vamal, perfecţionarea
activă sau pasivă etc.) nu au căzut sub incidenţa hotărârii de guvern.
Sferele de reglementare ale multor acte legislative se suprapun, iar definiţiile utilizate de multe acte nu
coincid perfect şi lasă spaţiu pentru interpretări ambigue. Un exemplu elocvent de definire imprecisă este
faptul, că definiţia antreprenoriatului în Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nu coincide cu
cea din Codul Fiscal. În Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, articolul 1 (1), antreprenoriatul
este definit ca „activitate de fabricare a producţiei, executare a lucrărilor şi prestare a serviciilor,
desfăşurată de cetăţeni şi de asociaţiile acestora în mod independent, din propria iniţiativă, în numele lor,
pe riscul propriu şi sub răspunderea lor patrimonială cu scopul de a-şi asigura o sursă permanentă de
venituri”. Şi mai departe în punctul 2: „Munca efectuată conform contractului (acordului) de muncă
încheiat nu este considerată antreprenoriat”. În Codul fiscal articolul 5 (16) avem o altă definiţie „activitate
de întreprinzător, afacere (business) [este] orice activitate conform legislaţiei, cu excepţia muncii
efectuate în baza contractului (acordului) de muncă, desfăşurată de către o persoană, având drept scop
obţinerea venitului, sau, în urma desfăşurării căreia, indiferent de scopul activităţii, se obţine venit”.

Probleme legate de politica fiscală


1. Multe bariere administrative şi tehnice care izvorăsc din cadrul regulatoriu şi cu care se confruntă
investitorii apar ca urmare a unor probleme de ordin fiscal-bugetar. Şi anume, este cunoscut faptul că
multe din organele de specialitate cu atribuţii de control constituie întreprinderi de stat care li se
subordonează şi care de fapt practică o activitate comercială, prestând servicii de evaluare a
69
Legea Republicii Moldova cu privire la proprietate nr.459-XII din 22/01/1991 publicată în Monitor nr. 3-4-5-6/22 din 30/06/1991.
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 33 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

conformităţii, oferă informaţii contra plată şi altele „servicii” de acest fel. Posibilitatea prestării unor
asemenea „servicii comerciale” de către instituţiile publice şi organele de stat este legată de faptul că
legislaţia şi Ministerul Finanţelor permite acestor instituţii să constituie fonduri „extrabugetare” şi
„speciale” în care sunt încasate sumele din serviciile prestate. Aceste fonduri se află în afara controlului
public, informaţia despre ele nu este publicată.
2. O altă problemă tehnică este legată de faptul, că conform articolului 8 al Codului Fiscal, contribuabilul
are drepturi „să beneficieze de facilităţile fiscale stabilite, cu condiţia achitării depline a obligaţiunilor
fiscale la bugetul public naţional la momentul acordării facilităţilor şi pe parcursul întregii perioade de
beneficiere de acestea”. Problema însă constă în faptul că contribuţiile obligatorii de asigurare socială
achitate de angajatori în Fondul Social nu sunt definite în nici un act legislativ ca impozit sau ca taxă şi nu
pot fi calificate în mod expres ca obligaţiune fiscală. În Codul Fiscal ar trebuie să fie introduse
completările de rigoare. Altfel, organele fiscale nu ar trebui să invoce restanţele la Fondul Social în
calitate de motiv pentru neoferirea de facilităţi fiscale.
3. Credem că nu este logic, ca producătorii şi importatorii de mărfuri supuse accizelor să nu aibă dreptul
la o scutire integrală de la plata impozitului pe venit în condiţiile articolului 49, al.1 al Codului Fiscal. În
Moldova sectoare întregi ale economiei, care produc şi importă mărfuri supuse accizelor, sunt dominate
de firme mici şi microîntreprinderi. Un exemplu este prelucrarea blănurilor, această ramură având un înalt
potenţial de competitivitate pe segmentele mijlocii şi inferioare de consumatori pe pieţele externe.
Întreprinderile prelucrătoare de blănuri din Moldova sunt generatoare de locuri de muncă, ele conferă
produselor lor o valoare adăugată înaltă şi este iraţională interdicţia de mai sus, deoarece ea împiedică în
mod obiectiv dezvoltarea unei ramuri competitive.
4. Pentru stabilirea corectă a obligaţiilor de plată a TVA, o importanţă deosebită o are definiţia corectă a
preţului. Codul fiscal defineşte preţul (valoarea) de piaţă, ca „preţ [al] mărfii, serviciului, format prin
interacţiunea cererii şi ofertei pe piaţa comerţului cu ridicata a mărfurilor, serviciilor identice”. Dar, cu toate
că preţul de piaţă se formează în urma interacţiunii cererii cu oferta, Codul Fiscal enumără printre primele
surse de informaţie asupra preţului de piaţă informaţia organelor, care reglementează formarea preţurilor.
Dar reglementarea preţurilor de organele de stat exclude posibilitatea formării preţului ca urmare a
interacţiunii cererii cu oferta. Mai mult ca atât, codul prevede, că contribuabilul are dreptul să prezinte
organelor fiscale informaţia, din alte surse, despre preţurile de piaţă la momentul transmiterii (aici avem
prima deficienţă deoarece în conformitate cu standardele naţionale de contabilitate, marfa se consideră
procurată în momentul achitării, şi nu transmiterii efective a acesteia) mărfurilor, serviciilor. Organele
fiscale au dreptul (nu obligaţia!!) să folosească informaţia prezentată dacă există (?) motive de a o
considera veridică.
5. În conformitate cu prevederile Codului Fiscal (articolul 49) au dreptul la scutire integrală de plata
impozitului pe venit pe un termen de trei perioade fiscale agenţii economici al căror număr mediu anual
de salariaţi nu depăşeşte 19 persoane şi suma anuală a vânzărilor nete, inclusiv a serviciilor prestate, nu
depăşeşte suma de 3 milioane lei, indiferent de forma juridică de organizare şi genul de activitate. Dar în
conformitate cu legislaţia Moldovei, există două tipuri de întreprinderi ale micului business.
Microîntreprinderile au până la 9 angajaţi în mediu pe an şi o cifră de afaceri de până la 3 milioane lei,
ceea ce înseamnă că toate microîntreprinderile cad sub incidenţa articolului 49. Întreprinderile mici sunt
cele care au până la 19 angajaţi în mediu pe an şi o cifră de afaceri de până la 10 milioane lei. Aceasta
înseamnă că o bună parte din întreprinderile mici (care au între 3 şi 10 milioane lei vânzări anuale) nu
cad sub incidenţa articolului 49. Cu alte cuvinte, există o probabilitate înaltă că de facilităţi se folosesc
firmele mai puţin eficiente, în timp ce cele mai eficiente, cu vânzări anuale mai mari nu au dreptul la
scutiri.
Credem de asemenea că este necesară definirea unor zone defavorizate pe baza unui set de criterii
economice, demografice şi geografice clare. Statul ar trebui să acorde facilităţi fiscale firmelor care
activează în aceste zone, angajând forţă de muncă locală şi achitând impozite locale.
În conformitate cu articolul 134, pt.2, organul fiscal este în drept (NU OBLIGAT!) să revoce, să modifice
sau să suspende, în condiţiile legislaţiei, actele sale cu caracter normativ şi cele cu caracter individual
dacă ele contravin legislaţiei. Actele inspectoratelor fiscale de stat teritoriale care contravin legislaţiei pot
fi (NU TREBUIE) anulate, modificate sau suspendate şi de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

Probleme legate de politica financiară

FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 34 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

Piaţa serviciilor bancare din Republica Moldova nu este liberalizată, accesul operatorilor bancari străini
este interzis. Aceasta împiedică obţinerea unei eficienţe mai înalte în activitatea băncilor locale şi ţine
dobânzile bancare la un nivel foarte mare. Organizaţiile de micro-creditare care activează în Moldova
reuşesc să efectueze operaţiile de creditare la un cost relativ scăzut, lucru care confirmă că piaţa bancară
este afectată de deficienţe instituţionale.
În prezent creditarea în valută străină este permisă numai pentru operaţiunile de import. Pe lângă faptul
că eliminarea restricţiilor de creditare valutare va semnifica o liberalizare, aceasta va permite reducerea
presiunilor de apreciere a valutei naţionale exercitate de oferta foarte mare de valută străină în economia
Moldovei.
Agenţii economici se confruntă cu probleme serioase din cauză, că în conformitate cu regulamentele
politicii valutare ale BNM exportatorii trebuie să repatrieze valuta străină. Această prevedere îşi pierde
sensul pentru care iniţial a fost adoptată (stabilizarea rezervelor valutare ale BNM), deoarece în prezent
în Moldova se înregistrează un excedent de valută.

c. Analiza comparată a mediilor investiţionale: de ce


investitorii preferă România şi Federaţia Rusă?
Federaţia Rusă şi România, fiind parteneri strategici pentru Moldova, sunt în mod inevitabil şi concurenţi
pe planul atragerii investiţiilor străine. Până în 2002, din punct de vedere a progresării reformelor
economice aceste trei ţări nu se aflau departe una de alta, iar din punct de vedere a indicatorilor de
libertate economică, tuturor celor trei ţări, Heritage Foundation le atribuia calificativul „preponderent
neliberă” (vezi Anexa 2.). În mod interesant, Moldova era percepută ca oferind investitorilor un grad mai
mare de liberate economică (indicatorul mediu de libertate economică fiind 3,09), decât Federaţia Rusă
(3,46) şi România (3,66). În pofida acestor similitudini, România şi Rusia reuşesc să aibă performanţe
mai bune în atragerea investiţilor străine şi în stimularea celor interne.
În cazul Federaţiei Ruse, unul din factorii care explică interesul investitorilor este faptul că piaţa sa internă
este foarte mare şi are un potenţial enorm de dezvoltare. Pe lângă aceasta, Rusia este o ţară mai
modernizată din punct de vedere economic decât Moldova, serviciile şi industria având o pondere mai
mare în PIB. Nu poate fi neglijat faptul, că atractivitatea Federaţiei Ruse pentru investitorii străini
datorează în mare măsură şi resurselor naturale disponibile, considerate ca unele din cele mai mari din
lume.
În cazul României, această ţară chiar dacă nu a avansat spectaculos pe calea reformelor economice,
este în procesul de integrare în Uniunea Europeană şi din acest punct de vedere este mult mai
interesantă pentru investitorii decât Moldova, ale cărei perspective europene sunt în cel mai bun caz
ambigue. The Economist Intelligence Unit" (EIU) în septembrie 2004 concluzionează că, România ar
trebui sa primească statutul de posesoare a unei economii de piaţă funcţionale. Pe lângă aceasta, este
foarte probabil că în 2004-2006, UE va recunoaşte economia României ca fiind una de piaţă şi aceasta
va avea un efect pozitiv suplimentar asupra investiţiilor străine directe.
În primele şapte luni ale anului 2004, investiţiile străine directe în această ţară au depăşit 1,2 miliarde
Euro, mai mult cu 344 milioane Euro (+37%), decât in perioada similară din 2003, reiese din datele
Agenţiei Române pentru Investiţii Străine (ARIS). Aceasta estimează că, până la sfârşitul acestui an,
investiţiile străine directe vor atinge pragul de doua miliarde Euro. Potrivit agenţiei menţionate, datele
actualizate ale BNR pentru anul 2003 modifică poziţia României in clasamentul pentru regiunea Europei
Centrale si de Est. Daca studiul UNCTAD “World Investment Report” aşeza România pe locul cinci, cu un
flux ISD de 1,6 miliarde dolari, datele Băncii Naţionale ale României indică un volum ISD de 1,8 miliarde
dolari, ceea ce plasează România pe locul patru, după Polonia, Cehia si Ungaria.
În afară de aceasta nu este cazul să uităm şi de alte avantaje a statului vecin, cum ar fi piaţa acestei ţări,
considerate ca una din cele mai mari din Europa Centrală şi de Est 70 sau poziţia ei geografică. Teritoriul
statului român este tranzitat de trei mari coridoare europene de transport, din care două de transport auto
şi feroviar, cum ar fi „Berlin-Salonic”şi „Helsinki-Alexandroupolis” şi unul de transport fluvial „Constanţa-
Rhine”. Aceste artere împreună cu porturile maritime au o însemnătate enormă pentru economia
României, datorită faptului, ca permit accesul produselor româneşti spre terţe pieţe şi facilitează tranzitul
pe teritoriului statului român a transporturilor de marfă şi călători.

70
Populaţia României constituie peste 22 mln. de locuitori.
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 35 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

Un alt avantaj pentru acest stat prezintă legislaţia României, care a fost armonizată într-o foarte mare
măsură cu cea a UE. Ultimele statistici atestă, că peste 70 la sută din actele legislative adoptate şi întrate
în vigoare în statul vecin sunt armonizate deplin cu legislaţia comunitară. La acest capitol, România a
surclasat clar unele state din Uniunea Europeană, cum ar fi Franţa şi Grecia.
Protecţia proprietăţii private
România
În România orice investitor, persoană juridică rezidentă sau nerezidentă, poate dobândi orice drepturi
reale asupra bunurilor mobile si imobile. Posesia, libera folosinţă sau dispoziţia asupra unei proprietăţi
sunt garantate prin prevederile legii fundamentale.
Conform alin (2), art. 44 al Constituţiei71, proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de
lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra
terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate
internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege
organică, precum şi prin moştenire legală.
Sunt interzise naţionalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe
baza apartenenţei sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor. În
conformitate cu prevederile legislaţiei, averea dobândită licit nu poate fi confiscată, iar caracterul licit al
dobândirii este prezumat.
Federaţia Rusă
Conform aliniatului (2) din art. 8 a Constituţiei Federaţiei Ruse 72 în Rusia este recunoscută şi protejată
proprietatea privată, de stat, municipală şi alte forme de proprietate admise de legislaţia în vigoare.
În această ţară este garantată stabilitatea relaţiilor de proprietate şi sunt asigurate condiţii pentru protecţia
acestora. Posesia, folosirea liberă, dispoziţia asupra proprietăţilor sunt garantate de legea fundamentală
şi reglementate prin prevederile codului civil.
În conformitate cu prevederile legislative în vigoare, statul nu este în drept într-o formă sau alta să
instituie interdicţii sau să ofere avantaje în realizarea dreptului la proprietate în funcţie de tipul bunurilor
sau de titular. Dreptul la proprietate asupra bunurilor aflate pe teritoriul Federaţiei Ruse sunt protejate prin
lege indiferent de locul în care este stabilit titularul. În mod similar, sunt recunoscute şi protejate drepturile
persoanelor fizice, juridice, a statului şi a organelor administraţiei publice locale asupra proprietăţilor ce
le aparţin şi care se află peste hotarele Rusiei.
În 2003 au fost operate o serie de amendamente la Codul penal, care prevăd anularea confiscării averii,
ca pedeapsă suplimentară pentru crima comisă.
Protejarea investiţiilor
România
În raportul Băncii Mondiale, indicele ce caracterizează protecţia investiţiilor în România a fost identic cu
cel obţinut de Bulgaria şi puţin mai mic decât în Republica Moldova şi Federaţia Rusia, cu toate că în
această ţară nu au fost înregistrate cazuri de rezonantă similare cazului „Yukos” sau „Farmaco”. În
comparaţie cu alte state din regiune şi ţările ce fac parte din organizaţia pentru cooperare şi dezvoltare
economică la capitolul „protecţia investiţiilor” sa înregistrat un decalaj mai mare în defavoarea României.
Cu toate acestea, legislaţia română prevede, că investiţiile nu pot fi supuse vreunei masuri discriminatorii.
Federaţia Rusă
În conformitate cu prevederile articolului 35 a legii fundamentale a statului rus, proprietatea privată este
protejată prin lege. Concomitent, fiecare persoană dispune de dreptul la proprietate şi nu poate fi lipsit de
proprietatea de care dispune, doar decât prin hotărârea instanţei de judecată. În anul 2002, în Federaţia
Rusă a întrat în vigoare Legea cu privire la societăţile pe acţiuni, care include o serie de reglementări,
care contribuie la protejarea drepturilor posesorilor de acţiuni şi în primul rând a celor minoritari. În
acelaşi an de Uniunea industriaşilor şi antreprenorilor a fost elaborată şi adoptată Harta eticii corporative
şi de afaceri, care are drept bază următoarele principii: concurenţa loială, protecţia proprietăţii private şi
71
Constituţia României din 1991 (M. Of. nr. 767/31 octombrie 2003)
72
Constituţia Federaţiei Ruse, adoptată la 12 decembrie 1993
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 36 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

stabilitatea socială.
Exproprierea şi compensarea
România
În România, exproprierea, naţionalizarea investiţiilor şi alte măsuri cu efect echivalent sunt inaplicabile cu
excepţia cazurilor în care măsura întruneşte următoarele condiţii: este necesară pentru cauza de utilitate
publică şi este nediscriminatorie, fiind efectuată in conformitate cu prevederile exprese ale legii.
Investitorul afectat dispune de dreptul la o examinare promptă a cazului său, a evaluării investiţiei sale şi
a plăţii despăgubirii, conform legii române, examinare efectuată, după caz, de către o autoritate
judecătorească sau de către o altă autoritate independentă şi competentă, conform tratatelor
internaţionale în materie la care România este parte73. Compensarea în cazul aplicării unor astfel de
măsuri este strict echivalentă cu valoarea de piaţă a investiţiei şi este efectuată prin plata prealabilă şi
adecvată a despăgubirilor.
Federaţia Rusă
În conformitate cu articolul 53 a Constituţiei Federaţiei Ruse, orice persoană are dreptul de a beneficia de
o compensare justă din partea statului pentru prejudiciului cauzat de acţiunile nelegitime sau de
inactivitatea autorităţilor sau a persoanelor oficiale. Exproprierea forţată a proprietăţii pentru necesităţile
statului e admisibilă numai cu condiţia unei compensări echivalente şi prealabile.
Respectarea clauzelor contractuale şi soluţionarea disputelor
România
În cazul apariţiei litigiilor între investitor şi statul roman, acestea pot fi soluţionate, la alegerea
investitorului, prin:
• Legea contenciosului administrativ74 si Legea cu privire la reglementarea raporturilor de drept
internaţional privat75 .
• Convenţia pentru reglementarea diferendelor relative la investiţii intre state si persoane ale altor
state, încheiată la Washington la 18 martie 1965 şi Regulamentul de arbitraj UNCITRAL/CNUDCI
(vezi O.U. nr.92 din 30 decembrie 1997)
Învestitorii romani sau străini, rezidenţi sau nerezidenţi in România beneficiază de acelaşi tratament şi au
dreptul de a alege instanţele judecătoreşti sau arbitrale competente pentru soluţionarea eventualelor
litigii. În cazul in care un acord bilateral de promovare sau de protejare reciprocă a investiţiilor ori o altă
lege îndreptăţeşte un investitor la un tratament mai favorabil şi echitabil, investitorul in cauză va beneficia
de acel tratament.
Federaţia Rusă
Învestitorii străini, rezidenţi sau nerezidenţi in Federaţia Rusă au dreptul de a alege instanţele
judecătoreşti sau arbitrale competente pentru soluţionarea eventualelor litigii. Instanţele arbitrale au o
serie de avantaje, datorită faptului, că părţile aflate în litigiu dispun de dreptul de alege arbitrii din rândul
specialiştilor locali şi străini. Ascultarea părţilor poate fi efectuată în limba rusă, iar cu acordul lor şi în alte
limbi. Soluţionarea difirendelor în instanţele internaţionale de arbitraj comercial prevede confidenţialitatea
procedurilor. Deciziile instanţelor arbitrare sunt definitive şi nu pot fi atacate. La alegerea investitorilor
străini litigiile pot fi soluţionate prin Convenţia pentru reglementarea diferendelor relative la investiţii intre
state si persoane ale altor state, încheiată la Washington la 18 martie 1965 şi Regulamentul de arbitraj
UNCITRAL/CNUDCI. Pe parcursul ultimilor ani au fost adoptate o serie de acte normative pentru a
eficientiza reforma sistemului judiciar. O deosebită atenţie a fost acordată delegării de noi prerogative
curţii de apel..
Presiunea şi stimulentele fiscale
România
Nivelul de impozitare în această ţară este apreciat drept unul înalt, deşi veniturile la buget reprezintă doar

73
Ordonanţa de Urgenţă nr.92 din 30 decembrie 1997 (M. Of. nr. 386/30 decembrie 1997)
74
Legea nr.29 din 7 noiembrie 1990 (M. Of. nr. 122/8 noiembrie 1990)
75
Legea nr.105 din 22 septembrie 1992 (M. Of. nr. 245/1 octombrie 1992)
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 37 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

30% din PIB, faţă de 50% din PIB în ţările dezvoltate. În rapoartele OCDE se constată, că impozitarea
salariilor în România sunt unele din cele mai mari în Europa, sistemul fiscal fiind caracterizat printr-o
impunere la cote mari chiar şi pentru veniturile mici sau medii.
Concomitent firmele plătesc şi un impozit de 25% din profit. Contribuţiile pentru asigurări sociale se ridică
la 35% în cazul firmelor şi 17% în cazul salariaţilor, fiind printre cele mai ridicate din Europa. Contribuţia
pentru asigurările sociale de pensii este, în cazul angajaţilor, de 9,5% din salariul brut. Salariaţii mai
plătesc o contribuţie de 6,5% pentru asigurările de sănătate şi de 1% pentru fondul de şomaj. În ceea ce
priveşte firmele, contribuţia la asigurările sociale este de 24,5%, cea pentru fondul de sănătate de 7%, iar
pentru şomaj se plăteşte 3,5% din salariul brut.
În România, impozitul pentru salariul mediu brut pe economie se ridică la aproximativ 22% din venit.
Pentru comparaţie, în Portugalia - 4%, Slovacia - 5%, Olanda - 6%, Austria - 8%, Franţa - 9%, Germania
17%, Finlanda 20%, Belgia - 21%. În plus, cota maximă de impozit pe venit, de 40%, se aplică pentru
venituri de peste 11,6 milioane de lei, care reprezintă mai puţin de două salarii medii brute - aproximativ
323 Euro.
Cu toate acestea, cadrul legislativ prevede o serie de facilităţi pentru întreprinderile mici şi mijlocii,
microîntreprinderi, investiţiile directe cu impact semnificativ în economie şi înlesniri pentru societăţile care
activează în zonele defavorizate, parcuri industriale şi altele.
Întreprinderile mici şi mijlocii, în conformitate cu prevederile Legii nr. 415 din 18 iulie 2001, beneficiază de
o reducere de 50% pentru criteriile legate de cifra de afaceri si garanţiile cerute in achiziţiile publice de
bunuri materiale, lucrări si servicii. În afară de aceasta, ele sunt scutite de plata taxelor vamale pentru
importul de maşini, instalaţii, echipamente industriale, instrumente, aparate si know-how, achiziţionate in
vederea dezvoltării activităţilor proprii de producţie si servicii. În cazul acestor întreprinderi, impozitul pe
profit se reduce cu 20% cu condiţia creării de noi locuri de muncă şi dacă se asigură creşterea numărului
mediu scriptic anual cu cel puţin 10% faţă de anul fiscal precedent.
Profitul brut utilizat în anul fiscal curent de către întreprinderile IMM pentru investiţii în active corporale şi
necorporale amortizabile, definite potrivit Legii privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale
si necorporale76, cu modificările ulterioare, destinate activităţilor pentru care contribuabilul este autorizat,
nu se impozitează. Această facilitate se calculează lunar, iar sumele reinvestite se repartizează ca surse
proprii de finanţare. Investiţiile realizate rămân în patrimoniul întreprinderilor mici şi mijlocii cel puţin o
perioadă egală cu jumătate din durata de funcţionare a acestora. Reducerea impozitului pe profit se
aplică în perioada în care forţa de muncă nou-angajată rămâne în întreprindere şi nu se fac alte
disponibilizări.
Conform Codului Fiscal77, pentru microîntreprinderi, se aplică impozitul pe venit la cota de 1,5%, dacă
îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
a) are înscris în obiectul de activitate producţia de bunuri materiale, prestarea de servicii şi/sau comerţul;
b) are de la 1 până la 9 salariaţi, inclusiv;
c) a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 100.000 Euro;
d) capitalul social al persoanei juridice este deţinut de persoane, altele decât statul, autorităţile locale şi
instituţiile publice.
Pentru investiţiile directe cu impact semnificativ în economie 78, conform prevederilor Legii privind
promovarea investiţiilor directe cu impact semnificativ în economie79 sunt prevăzute facilităţi. Conform
prevederilor acestei legii, utilajele tehnologice, instalaţiile, echipamentele, aparatele de măsura si control,
automatizări si produsele software, achiziţionate din import sunt exceptate de plata taxelor vamale
conform listei aprobate prin ordin comun al ministrului dezvoltării şi prognozei şi al ministrului finanţelor
publice.

76
Legea nr. 15 din 24 martie 1994 (M. Of. nr. 80/29 martie 1994)
77
Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal (M. Of. nr. 927/23 decembrie 2003), (rectificat M. Of. nr. 112/6 februarie
2004)
78
Prin investiţii directe cu impact semnificativ în economie se subînţeleg investiţiile cu o valoare care depăşeşte echivalentul a 1
milion dolari S.U.A., realizate în formele şi modalităţile prevăzute de Legea nr.332 din 29 iunie 2001 şi care contribuie la dezvoltarea
şi modernizarea infrastructurii economice a României, determină un efect pozitiv de antrenare în economie şi creează noi locuri de
muncă.
79
Legea nr. 332 din 29 iunie 2001(M. Of. nr. 356/3 iulie 2001)
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 38 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

Bunurile enumerate, dacă sunt achiziţionate din import sau din România, şi sunt necesare pentru
realizarea investiţiei, beneficiază pe perioada de realizare a investiţiei, până la punerea în funcţiune a
acesteia, de amânarea plăţii taxei pe valoarea adăugată, potrivit reglementărilor în vigoare, respectiv
până pe data de 25 a lunii următoare datei de punere în funcţiune a investiţiei. Bunurile la care se face
referire sunt considerate bunuri noi dacă au fost produse cu cel mult un an înainte de intrarea lor în
România şi nu au fost niciodată utilizate.
Conform art. 38 a Codului Fiscal ce se referă la reţinerea impozitului pe dividende pentru investiţiile
directe cu impact semnificativ în economie, realizate până la data de 31 decembrie 2006, potrivit legii,
contribuabilii vor putea deduce o cotă suplimentară de 20% din valoarea acestora. Deducerea se
calculează în luna în care se realizează investiţia. În situaţia în care se realizează pierdere fiscală,
aceasta se recuperează potrivit dispoziţiilor art. 26 a legii menţionate. Pentru investiţiile realizate se poate
calcula amortizarea accelerată, cu excepţia investiţiilor în clădiri.
Stimulentele fiscale sunt aplicate şi în zonele defavorizate, care conform prevederilor Ordonanţei de
Urgenţă privind regimul zonelor defavorizate80 reprezintă arii geografice, strict delimitate teritorial, care
îndeplinesc cel puţin una dintre următoarele condiţii:
a) au structuri productive monoindustriale, care, în activitatea zonei, mobilizează mai mult de 50% din
populaţia salariată;
b) sunt zone miniere unde personalul a fost disponibilizat, în proporţie de peste 25%, prin concedieri
colective;
c) s-au efectuat concedieri colective în urma lichidării, restructurării sau privatizării unor agenţi economici,
care au afectat mai mult de 25% din numărul angajaţilor cu domiciliul în zona respectivă;
d) rata şomajului depăşeşte cu 30% media existentă la nivel naţional;
e) sunt zone izolate, lipsite de mijloace de comunicaţii şi infrastructura este slab dezvoltată.
Societăţile comerciale cu capital majoritar privat, persoanele juridice române, precum şi întreprinzătorii
particulari sau asociaţiile familiale, care îşi au sediul şi îşi desfăşoară activitatea în zona defavorizată,
beneficiază pentru investiţiile nou-create, conform prevederilor O. U. nr. 24 din 30 septembrie 1998 şi
H.G. 728 din 200181 de următoarele facilităţi:
a) scutirea de la plata:
- taxelor vamale şi a taxei pe valoarea adăugată pentru maşinile, utilajele, instalaţiile, echipamentele,
mijloacele de transport, alte bunuri amortizabile, care se importă în vederea efectuării de investiţii în
zonă;
- taxei pe valoarea adăugată pentru maşinile, utilajele, instalaţiile, echipamentele, mijloacele de transport,
alte bunuri amortizabile, produse în ţară, în vederea efectuării şi derulării de investiţii în zonă;
b) restituirea taxelor vamale pentru materiile prime, piesele de schimb şi/sau componentele importate
necesare realizării producţiei proprii în zonă.
c) Conform art.38 al Codului Fiscal în cazul persoanelor juridice, care au obţinut, înainte de 1 iulie 2002,
certificatul permanent de investitor în zona defavorizată, scutirea de impozit pe profitul aferent investiţiilor
noi se aplică în continuare pe perioada existenţei zonei defavorizate.
d) scutirea de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinaţiei sau scoaterea din circuitul agricol
a unor terenuri destinate realizării investiţiei;
e) acordarea, cu prioritate, din Fondul special de dezvoltare aflat la dispoziţia Guvernului, a unor sume
pentru:
- stimularea activităţii de export al produselor finite şi/sau al serviciilor industriale, după caz;
- garantarea creditelor externe, în limita unui plafon anual stabilit de Ministerul Finanţelor;
- finanţarea unor programe speciale, aprobate prin hotărâre a Guvernului;
- finanţarea proiectelor de investiţii ale societăţilor comerciale prin coparticiparea statului la capitalul
80
O. U. nr.24 din 30 septembrie 1998 (M. Of. nr. 545/8 noiembrie 1999)
81
H.G. 728/2001 (M. Of. nr. 467/15 august 2001)
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 39 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

social.
Pentru constituirea şi dezvoltarea parcurilor industriale82, conform prevederilor Ordonanţei privind
constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale83 se acordă următoarele facilităţi:
a) scutirea de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinaţiei sau pentru scoaterea din circuitul
agricol a terenului aferent parcului industrial, pentru societatea-administrator care deţine titlul de parc
industrial;
b) Conform art.127 a Codului Fiscal, terenurile parcurilor industriale, ştiinţifice şi tehnologice sunt scutite
de plata impozitului pe teren.
Pentru dezvoltarea turismului rural, prin Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.63/1997
privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea turismului rural 84 şi Ordonanţa de Guvern nr.63/1997
sunt prevăzute următoarele facilităţi şi stimulente85:
b) acordarea de priorităţi la instalarea de linii pentru telecomunicaţii, la racordarea la reţeaua electrică, la
reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare, precum şi la reţeaua de distribuire a gazului metan;
c) asistenţă tehnică de specialitate, sub toate formele, din partea Ministerului Turismului, în colaborare cu
asociaţiile profesionale;
d) prezentarea gratuită a ofertei turistice a pensiunilor turistice şi agroturistice în materiale de promovare
turistică şi în acţiuni de promovare întreprinse de birourile de informare turistică din ţară şi din străinătate
ale Ministerului Turismului;
e) includerea în programele instituţiilor de învăţământ cu profil de turism sau agricol a problemelor
specifice pensiunilor turistice şi pensiunilor agroturistice;
f) scutirea de la plata impozitului pe venit, respectiv pe profit, pe o perioadă de 10 ani din momentul
clasificării, a pensiunii turistice sau a pensiunii agroturistice;
g) plata, la tariful stabilit pentru consumul de uz casnic, a energiei electrice şi a gazului metan, respectiv
la tariful pentru persoane fizice, a serviciilor de telecomunicaţii utilizate în cadrul pensiunilor turistice şi al
pensiunilor agroturistice;
h) acordarea de credite cu dobândă preferenţială pe o perioadă de maximum 10 ani pentru dezvoltarea
şi/sau modernizarea capacităţilor de cazare; dobânda suportată de beneficiarii creditelor reprezentă 50%
din nivelul dobânzii de pe piaţa bancară.
Impozitul pe clădiri şi impozitul pe teren se reduc cu 50% pentru clădirile şi terenurile aferente deţinute de
persoane juridice, care sunt utilizate exclusiv pentru prestarea de servicii turistice pe o perioadă de
maximum 5 luni pe durata unui an calendaristic.
De la plata TVA sunt exceptate societăţile cu venituri anuale mai mici de 50 mil. lei şi activităţile din
domeniul cercetare-dezvoltare, avocatură, băncile, societăţile de asigurare-reasigurare, societăţile de
investiţii financiare, fondurile de plasament, casele de schimb valutar, activităţile din zonele libere,
livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate de producătorii agricoli individuali şi asociaţiile fără
personalitate juridică ale acestora;
Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată: a) livrările de bunuri expediate sau transportate în afara ţării,
de către furnizor sau de altă persoană în contul său; b) livrările de bunuri expediate sau transportate în
afara ţării de cumpărătorul care nu este stabilit în interiorul ţării, sau de altă persoană în contul său, cu
excepţia bunurilor transportate de cumpărătorul însuşi şi folosite la echiparea sau aprovizionarea
ambarcaţiunilor de agrement şi avioanelor de turism sau a oricărui mijloc de transport de uz privat; c)
prestările de servicii, inclusiv transportul şi prestările de servicii accesorii transportului, legate direct de
exportul de bunuri sau de bunurile plasate în regimuri vamale suspensive, cu excepţia prestărilor de
servicii scutite, potrivit art.141 a Codului Fiscal; d) transportul, prestările de servicii accesorii transportului,
alte servicii direct legate de importul bunurilor, dacă valoarea acestora este inclusă în baza de impozitare
a bunurilor importate;
82
Parcul industrial reprezintă o zonă delimitată în care se desfăşoară activităţi economice, de cercetare ştiinţifică şi/sau de
dezvoltare tehnologică în vederea valorificării potenţialului uman şi material al zonei.
83
Ordonanţa nr.65 din 30 august 2001(M. Of. nr. 536/1 septembrie 2001)
84
Legea nr. 187 din 14 octombrie 1998 (M. Of. nr. 394/16 octombrie 1998)
85
Ordonanţă nr.63 din 28 august 1997 (M. Of. nr. 226/30 august 1997)
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 40 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

Federaţia Rusă
În corespundere cu prevederile Legii Federaţiei Ruse nr. 2118-1 din 27.12.1991 pe teritoriul acestui stat
se percep impozite şi taxe federale, regionale, locale şi sunt instituite regimuri fiscale speciale. Taxa pe
valoarea adăugată este percepută cu următoarelor cote: 0%; 10%; şi 18%.
Impozitul pe venitul persoanelor fizice variază de la 13% până la 35%. Veniturile obţinute de persoanele
fizice, care nu sunt rezidenţi fiscali în Rusia sunt impozitate la cota de 30%, iar cele obţinute ca dividende
în mărime de 6%.86
Impozitul pe operaţiunile cu hârtiile de valoare va fi anulat cu începere de la 1 ianuarie 200587. Din
această dată şi în conformitate cu aceleaşi prevederi legislative îşi va pierde statutul de impozit şi taxa
vamală.
În paralel cu regimul general de impunere fiscală sunt utilizate o serie de sisteme fiscale speciale, care
oferă facilităţi şi stimulente agenţilor economici:
• Sistemul de impunere fiscală simplificat.
• Sistemul de impunere fiscală a producătorilor agricoli.
• Sistemul de impunere fiscală în cadrul acordurilor de partajare a producţiei între stat şi investitor.
• Sistemul de impunere fiscală prin impozitul unic pe venitul prezumat pentru unele tipuri de
activităţi.
Sistemul de impunere fiscală a producătorilor agricoli prevede utilizarea impozitului unic în agricultură 88.
Impozitul unic include impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător (în cazul persoanelor fizice-
impozitul pe venitul persoanelor fizice), taxa pe valoarea adăugată, cu excepţia TVA la import, impozitul
pe bunurile imobile şi contribuţiile sociale unice. Celelalte impozite şi taxe sunt achitate de subiecţi în
corespundere cu regimul general de impunere fiscală.
Concomitent, organizaţiile şi antreprenorii individuali, care sunt plătitori a impozitului unic în agricultură
îndeplinesc obligaţiunile, care sunt atribuite agenţilor fiscali89.
Sistemul de impunere fiscală simplificat este aplicat organizaţiilor şi antreprenorilor individuali şi este
utilizat în paralel cu regimul fiscal general. Trecerea subiecţilor impunerii de la un regim de impunere
fiscală la altul este efectuată numai în mod benevol şi în conformitate cu prevederile Codului Fiscal al
Federaţiei Ruse.90 Sistemul nominalizat prevede înlocuirea impozitului pe profit, a impozitului pe imobil şi
a impozitului unic social cu un impozit unic, calculat în baza rezultatelor activităţii organizaţiei în perioada
fiscală. Cotele acestui impozit variază de la 6% până la 15% în dependenţă de categoria subiecţilor.
Organizaţiile care sunt subiecţi ai impunerii fiscale simplificate nu sunt plătitori a taxei pe valoarea
adăugată cu excepţia TVA la importul de bunuri pe teritoriul Rusiei. Pentru întreprinderile individuale care
utilizează sistemul simplificat prin impozitul unic în afară de impozitele menţionate sunt substituite plăţile
şi recompensele în contul altor persoane fizice.
Organizaţiile şi antreprenorii individuali, care sunt plătitori a impozitului unic nu sunt scutiţi de îndeplinirea
obligaţiunilor, care sunt atribuite agenţilor fiscali. Nu pot utiliza acest sistem următoarele categorii de
contribuabili: organizaţiile, care dispun de filiale şi reprezentanţe; băncile; companiile de asigurări;
fondurile de investiţii; organizaţiile şi întreprinderile individuale semnatare a acordurilor de partajare a
producţiei; plătitorii impozitului unic; organizaţiile cu numărul mediu de angajaţi mai mare de 100
persoane;
Sistemul de impunere fiscală în cadrul acordurilor de partajare a producţiei este aplicat de investitorii,
care cad sub incidenţa prevederilor Cap. 26_4 a Codului Fiscal şi a Legii cu privire la acordurile de
partajare a producţiei.91 Acest sistem prevede partajarea producţiei obţinute în două cote, care revin
statului şi investitorului, conform prevederilor acordului semnat. Investitorul achită impozitul pe profit,
TVA, impozitul social unic, impozitul pentru explorarea zăcămintelor naturale, plăţile pentru folosirea
resurselor naturale, taxa de stat, taxa vamală, impozitul funciar. Valoarea impozitelor şi taxelor
enumerate şi achitate de investitor, cu excepţia impozitului pe profit sunt compensate de stat.
86
în conformitate cu prevederile cap. 21 şi 23 ale Codului Fiscal.
87
în conformitate cu prevederile art. 1 al Legii Federaţiei Ruse nr. 95 din 29. 07. 2004.
88
Cap. 26_1 al Codului Fiscal a Federaţiei Ruse.
89
Persoanele, care în corespundere cu prevederile Codului Fiscal sunt obligaţi să calculeze, să reţină de la contribuabili şi să
transfere în bugetul corespunzător impozitele.
90
Cap. 26_1 al Codului Fiscal a Federaţiei Ruse.
91
Legea Federaţiei Ruse nr. 255 din 30 decembrie 1995.
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 41 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

Investitorul este scutit de plata impozitelor, taxelor regionale şi locale în conformitate cu decizia organelor
administraţiei publice locale.
Sistemul de impunere fiscală prin introducerea impozitul unic pe venitul prezumat pentru unele tipuri de
activităţi întră vigoare în conformitate cu actele legislative adoptate de Subiecţii Federaţiei Ruse şi este
aplicat în cazul următoarelor activităţi de antreprenoriat: servicii comunale, veterinare şi de reparaţie a
mijloacelor de transport, comerţul cu amănuntul şi altele.92 Sistemul nominalizat prevede înlocuirea
impozitului pe profit (profitul obţinut din activităţile impozitate cu impozitul unic), a impozitului pe imobil
(imobilul utilizat în activitatea de antreprenoriat impozitată cu impozitul unic) şi a impozitului unic social
(achitările efectuate de contribuabili conform activităţilor de antreprenoriat impozitate prin impozitul unic)
cu un impozit unic prezumat .
Autorităţile vamale şi politica comercială
România
În România, tranzacţiile comerciale externe pot fi efectuate numai de agenţii economici care şi-au stabilit
ca obiectiv al activităţii operaţiuni încadrate în categoria unor astfel de activităţi. În actele de constituire a
agentului economic este necesară menţionarea expresă a activităţilor comerciale externe, fără
specificarea detaliată a tipurilor de tranzacţii comerciale pe care agentul economic preconizează să le
desfăşoare.
Legislaţia ce reglementează comerţul exterior se află într-o continuă reformare, concretizată prin
adoptarea legilor şi a actelor normative, care constituie nucleul cadrului legislativ şi normativ de
reglementare a activităţilor comerciale externe. Reforma legislativă este concretizată în mare măsură prin
adoptarea Codului Vamal93, Hotărârea de Guvern cu privire la Regulamentul de aplicare a Codului Vamal
al României94, Decizia nr. 259 din 7 martie 2002 a directorului general al Direcţiei Generale a Vămilor
pentru aprobarea Normelor privind procedurile simplificate de vămuire.
Evoluţia legislaţiei comerciale şi vamale româneşti a fost apreciată pozitiv de Comisia Europeană, care a
constatat progrese la iniţiativele „screening” de armonizare legislativă şi „blueprints” de identificare a
diferendelor între standardele europene şi situaţia existentă şi evidenţierea cerinţelor de perfecţionare.
Codul Vamal al României a fost adoptat în 1997 şi a reunit principalele prevederi ce reglementează
principiile juridice, economice şi organizatorice din acest domeniu. Prevederile acestui Cod sunt aplicabile
tuturor bunurilor, care fac obiectul tranzacţiilor comerciale externe efectuate de participanţii la activităţile
de comerţ exterior.
„În prezent nu exista deosebiri de aplicare in ceea ce priveşte utilizarea nomenclatorului tarifar,
informaţiile tarifare obligatorii, regulile de origine, valoarea in vamă, procedurile si regimurile vamale la
import si export, tranzitul, antrepozitul vamal, documentul administrativ unic, datoria vamală. România
utilizează nomenclatura combinată (Decizia pentru aplicarea reglementărilor adoptate de Comisia
Comunităţilor Europene privind clasificarea unor anumite mărfuri în Nomenclatura combinată) 95 ca bază a
Tarifului vamal de import in aceeaşi formă cu TARIC96. Sistemul Integrat Informatic Vamal Român este
compatibil cu Noul Sistem Informatic Comunitar de Urmărire a Tranzitului – NCTS. România este parte
contractantă la Convenţia TIR si Convenţia ATA. In privinţa regulilor de origine, legislaţia romanească
este total armonizată cu legislaţia comunitară. România este integrată in sistemul de cumul paneuropean
si face parte din OMC si GATT.
Referitor la zonele libere, legislaţia vamală a preluat in cea mai mare parte prevederile comunitare –
Legea privind regimul zonelor libere, Decizia 177/2003 pentru aprobarea normelor tehnice privind
aplicarea uniforma a reglementarilor vamale, evidenţa operativă, controlul si supravegherea vamală a
mărfurilor care se introduc sau se scot din zonele libere si din porturi.”97
Federaţia Rusă
După adoptarea noului Cod Vamal al Federaţiei Ruse, cadrul normativ al acestei ţări suferă modificări
esenţiale, care au drept scop principal simplificarea procedurilor vamale. După intrarea în vigoare a
92
Cap. 26_3 al Codului Fiscal a Federaţiei Ruse.
93
Legea 141/ 1997 (M. Of. nr. 180/1 aug. 1997)
94
H. G. nr. 1.114/2001(M. Of. nr. 735/19.11.2001)
95
Decizia nr.283 din 28 februarie2003 (M. Of. nr. 580/14 august 2003)
96
Tariful Integrat Comun
97
Jurnal Euroinfo. Nr. 6. Aprilie 2004.
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 42 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

Codului Vamal din 28 mai 200398, organele vamale ale Rusiei au trecut de la metoda veche de control
vamal (constând din 5 etape) la o metodă simplificată de o singură treaptă. Noul Cod prevede
reglementarea directă a relaţiilor de drept în domeniul vamal, simplificarea procedurilor vamale şi
micşorarea termenului stabilit pentru perfectarea vamală.
Procedura de perfectare a setului de documente pentru efectuarea operaţiunilor din comerţul exterior
durează conform noilor prevederi maximum 24 de ore, iar controlul declaraţiei vamale până la 3 zile.
Amintim, că în R. Moldova în conformitate cu alineatul 1, art.199 al Codului Vamal al R. Moldova,
verificarea declaraţiei vamale, a documentelor, controlul mărfurilor si mijloacelor de transport sunt
efectuate de către organele vamale în cel mult 10 zile din momentul primirii declaraţiei, a documentelor si
informaţiilor necesare controlului vamal, iar verificările privind mărfurile indicate la art. 138- in cel mult 3
zile.
Codul Vamal al Federaţiei Ruse din 28.05.2003 în mare măsură corespunde standardelor legislaţiei
vamale europene şi prevederilor Convenţiei de la Kyoto.99 La elaborarea acestui document s-a ţinut cont
de recomandările Organizaţiei Mondiale a Comerţului, fapt ce denotă interesul Rusiei faţă de această
organizaţie.
În contextul multiplelor acţiuni întreprinse de guvernul Rusiei după întrarea în vigoare a Codului Vamal,
armonizarea legislaţiei interne în conformitate cu cerinţele OMC şi prevederile Convenţiei de la Kyoto,
menţionăm introducerea unor proceduri simplificate de perfectare vamală a mărfurilor importate şi
transportate pe cale auto, care au fost introduse cu începere de la 1 septembrie 2003. Conform
procedurilor simplificate de perfectare vamală, decizia autorităţii vamale referitoare la controlul vamal a
mărfurilor importate poate fi luată într-un termen ce nu depăşeşte 10 minute, iar termenul maximal a
tuturor procedurilor vamale nu poate depăşi 24 de ore. Concomitent cu aceste reglementări, au întrat în
vigoare unele prevederi care suspendă dreptul autorităţilor de a cere de la transportatori acte
suplimentare, în cazul existenţei unor informaţii minimale referitoare la mărfurile transportate.100
Contractele de achiziţii publice
România
Prima procedura de achiziţie publică organizată de instituţiile publice, societăţile comerciale si companiile
naţionale cu capital majoritar de stat, precum si regiile autonome, pentru reparaţii si construcţii se face
numai pentru întreprinderile mici şi mijlocii, in limitele prevăzute de Legea privind aprobarea Ordonanţei
de urgenţă a Guvernului nr.297/2000 pentru completarea Legii nr.133/1999 privind stimularea
întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii 101 după cum
urmează:
a) pentru procurări de bunuri, cu excepţia echipamentelor, şi servicii, cu excepţia reparaţiilor, care nu
depăşesc 500.000.000 lei;
b) pentru procurări de echipamente care nu depăşesc 1.000.000.000 lei;
c) pentru reparaţii care nu depăşesc 2.000.000.000 lei;
d) pentru construcţii care nu depăşesc 3.000.000.000 lei.
Federaţia Rusă
Sistemul achiziţiilor publice al Federaţiei Ruse este reglementat de următoarele acte legislative şi
normative federale: Codul civil, Legea Federaţiei Ruse nr. 97 din 6 mai 1999 102, Instrucţiunea cu privire la
achiziţionarea mărfurilor şi serviciilor pentru necesităţile de stat aprobată prin Decretul Preşedintelui
Federaţiei Ruse nr. 305 din 8 aprilie 1997.
Conform Legii federale nr. 97 din 6 mai 1999, întreprinderile străine pot pretinde la procedurile de
achiziţie publică numai în cazul, când bunurile, lucrările şi serviciile, care urmează a fi achiziţionate nu
sunt produse în Federaţia Rusă. În afară de aceasta, formalităţile birocratice, reglementările ambigue de
ordin fiscal, vamal şi valutar dezavantajează întreprinderile străine întrate în cursă pentru contractarea
98
Таможенный кодекс РФ от 28.05. 2003 года N 61-Ф3.
99
Convenţia de la Kyoto cu privire la armonizarea procedurilor vamale din 1973.
100
Vezi: studiul comparativ al legislaţiei în materie de comerţ exterior. Coaliţia pentru Dezvoltare Economică Rurală. Chişinău. 2003
101
Legea nr.415 din 18 iulie 2001(M. Of. nr. 406/23 iulie 2001)
102
Федеральный Закон РФ от 6 мая 1999 года №97-ФЗ "О конкурсах на размещение заказов на поставки товаров,
выполнение работ, оказание услуг для государственных нужд"
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 43 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

comenzilor de stat.
Legislaţia asupra concurenţei
România
România, ca ţară candidată la aderarea la U.E. sa confruntat permanent cu probleme majore ce vizează
concurenţa. De fapt, problemele legate de negocierea Capitolului 6103 au creat ample greutăţi tuturor
statelor candidate.
În rapoartele de ţară realizate de Comisia Europeană sa menţionat, că politicile statului român în
domeniul concurenţei nu au avut ca bază legislaţia asupra concurenţei şi principiului de liberă
concurenţă. Ca consecinţă, ajutoarele de stat, subsidiile, reeşalonările şi exceptarea datoriilor au
privilegiat în mare măsură întreprinderile incluse în procesul de privatizare defavorizând agenţii
economici, care activau pe piaţă. O ameliorare a situaţiei a devenit posibilă în urma adoptării unor acte
legislative şi normative, care în prezent asigură condiţii pentru crearea disciplinei specifice a unei pieţe
libere.
În prezent, reglementările de bază a mediului concurenţial sunt stipulate în Legea concurenţei. 104 Legea
concurenţei este compatibilă cu legislaţia U.E. şi include reglementări, care au la bază aceleaşi principii a
dreptului concurenţei, care sunt aplicate în Uniunea Europeană. Obiectivul acestei legi organice adoptate
în România este asigurarea condiţiilor specifice pentru stimularea şi protejarea concurenţei pe piaţa
liberă, iar scopul ei este menţionat expres în art. 1.: „protecţia, menţinerea şi stimularea concurenţei şi a
unui mediu concurenţial normal, în vederea promovării intereselor consumatorilor”.
Conform art. 2(1), dispoziţiile prezentei legi se aplică actelor şi faptelor care au sau pot avea ca efect
restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei săvârşite de:
a) agenţi economici sau asociaţii de agenţi economici.
- persoane fizice sau juridice - de cetăţenie, respectiv de naţionalitate română sau străină, denumiţi în
continuare agenţi economici;
b) organele administraţiei publice centrale sau locale, în măsura în care acestea, prin deciziile emise sau
prin reglementările adoptate, intervin în operaţiuni de piaţă, influenţând direct sau indirect concurenţa, cu
excepţia situaţiilor când asemenea măsuri sunt luate în aplicarea altor legi sau pentru apărarea unui
interes public major.
Pentru aplicarea mai bună a prevederilor legislative ce reglementează concurenţa şi pentru combaterea
practicilor anticoncurenţiale au fost înfiinţate două instituţii cu atribuţii statutare diferite: Consiliul
Concurenţei şi Oficiul Concurenţei. Ambele instituţii au drept obiectiv principal administrarea investigaţiilor
şi sancţiunilor vizavi de încălcarea legislaţiei în vigoare şi de promovare a politicilor de protejare şi
încurajare a concurenţei libere. Consiliul Concurenţei examinează în plen:
a) rapoartele de investigaţie, cu eventualele obiecţii formulate la acestea;
b) autorizarea concentrărilor economice105;
c) sesizarea instanţelor judecătoreşti;
d) punctele de vedere, recomandările şi avizele în aplicarea dispoziţiilor legislaţiei privind concurenţa;
e) categoriile de înţelegeri, decizii de asociere şi practici concertate propuse pentru exceptare;
f) proiectele de reglementări propuse spre adoptare;
g) raportul anual asupra situaţiei concurenţei;
„Consiliului Concurenţei ii revin o serie responsabilităţi apreciabile în procesul complex de creare a pieţei
funcţionale, în virtutea atribuţiilor conferite de Legea Concurenţei şi Legea ajutorului de stat, dintre care
menţionăm:

103
Capitolul 6. Politicile concurenţiale.
104
Legea nr.21 din 10 aprilie 1996 (M. Of. nr. 88/30 aprilie 1996)
105
Concentrarea economică este realizată printr-un act juridic şi operează transferul proprietăţii sau al folosinţei asupra totalităţii ori
a unei părţi a bunurilor, drepturilor şi obligaţiilor unui agent economic şi ca urmare permite unui agent economic ori unei grupări de
agenţi economici de a exercita o influenţă determinantă asupra unui alt agent economic sau mai multor alţi agenţi economici.
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 44 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

• efectuează, din proprie iniţiativă, investigaţii utile pentru cunoaşterea pieţei;


• sesizează Guvernul asupra existenţei unei situaţii de monopol;
• propune adoptarea măsurilor considerate necesare pentru remedierea disfuncţionalităţilor
constatate;
• sesizează Guvernul cu privire la cazurile de imixtiune a organelor administraţiei publice centrale
şi locale în aplicarea legii Concurenţei;
• emite avize pentru proiectele de acte normative care pot avea impact anticoncurenţial şi propune
modificarea acelora care au un asemenea efect;
• face recomandări Guvernului şi organelor administraţiei publice locale pentru adoptarea de
măsuri care să faciliteze dezvoltarea pieţei şi a concurenţei
• ia decizii cu privire la politica şi schemele de acordare a ajutoarelor de stat şi controlează
respectarea acestor reguli;”
Consiliul Concurenţei în raport cu executivul are competenţe consultative, iar în cazul încălcării
prevederilor Legii concurenţii dispune de competenţe contencioase, care sunt utilizate la adoptarea
deciziilor vizavi de orice abatere de la reglementările legislative a concurenţei în vigoare.
Oficiul Concurenţei este o instituţie de specialitate în domeniul concurenţei cu personalitate juridică şi
este aflat în subordinea Guvernului. Această instituţie îşi elaborează, adoptă regulamentul de organizare
şi funcţionare, îşi constituie aparatul propriu de control şi investigaţie la nivel central şi teritorial şi dispune
de următoarele atribuţii:
• efectuează, din proprie iniţiativă sau ca urmare a unei plângeri, sesizări sau notificări,
investigaţiile privind aplicarea prevederilor Legii concurenţei;
• avizează stabilirea preţurilor în situaţiile prevăzute de art. 4. a Legii concurenţei;
• urmăreşte aplicarea dispoziţiilor legale şi a altor acte normative incidente în domeniul
concurenţei;
• urmăreşte aplicarea efectivă a deciziilor Consiliului Concurenţei şi informează asupra
situaţiilor constatate;
• urmăreşte evoluţia preţurilor în economie, face cercetări în sectoarele economice în care
evoluţia şi nivelul preţurilor, rigiditatea preţurilor sau orice alte împrejurări sugerează o
restrângere a concurenţei şi propune luarea de măsuri conform dispoziţiilor legale;
• realizează studii şi întocmeşte rapoarte privind domeniul său de activitate şi furnizează
Guvernului, Consiliului Concurenţei, publicului şi organizaţiilor internaţionale informaţii privind
această activitate;
• inventariază formele de ajutor de stat, monitorizează şi raportează în condiţii de transparenţă
ajutoarele de stat acordate;
• promovează schimbul de informaţii şi de experienţă în relaţiile cu organizaţiile şi instituţiile
internaţionale de profil şi cooperează cu autorităţile de concurenţă străine şi comunitare;
Federaţia Rusă
Legislaţia antimonopol a Federaţiei Ruse este constituită din prevederile constituţionale, Legea cu privire
la concurenţă106, decretele Preşedintelui Rusiei şi Hotărârile Guvernului Federaţiei Ruse. Prevederile legii
cu privire la concurenţă sunt aplicate asupra faptelor şi acţiunilor întreprinse de persoanele fizice şi
juridice, organele administraţiei publice de toate nivelurile, care denaturează principiul concurenţei libere.
În conformitate cu dispoziţiile legii respective sunt interzise orice acţiuni sau fapte comise de către
subiecţii activităţii de antreprenoriat, care urmăresc sau au drept rezultat limitarea sau denaturarea
concurenţei şi care privează interesele altor antreprenori. Organele administraţiei publice federale,
regionale sau locale, conform legii nu au dreptul:

Федеральный Закон о Конкуренции и Ограничении Монополистической Деятельности на Товарных Рынках. (в ред.


106

Федеральных законов от 25.05.1995 N 83-ФЗ, от 06.05.1998 N 70-ФЗ, от 02.01.2000 N 3-ФЗ)


FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 45 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

• să emită acte, care ar limita drepturile subiecţilor activităţii de antreprenoriat.


• să intervină în operaţiunile de piaţă, discriminând unii agenţii economici în detrimentul altora.
• să tergiverseze procedurile stabilite pentru înregistrarea întreprinderilor sau să limiteze întrarea
pe piaţă a întreprinderilor noi.
• să introducă interdicţii la vânzarea unor mărfuri dintr-o regiune a Federaţiei Ruse în alta.
• să acorde facilităţi şi stimulente fiscale preferenţiale, determinând dezavantajarea agenţilor
economici, care activează pe acelaşi segment al pieţei.
• Organul federal antimonopol are drept obiectiv principal: anticiparea, limitarea, curmarea
activităţilor de monopol şi a concurenţei neloiale.
Legislaţia asupra calităţii şi protecţiei consumatorilor
România
În Raportul Anual pentru 2003 privind progresele înregistrate de România în cadrul pregătirilor pentru
aderarea la C.E. se menţionează că România a înregistrat progrese în activităţile de supraveghere a
pieţei şi coordonarea activităţilor de control dintre ministere şi autorităţile competente, iar legislaţia
referitoare la măsurile legate de securitate este în general aliniată la acquis. În documentul menţionat
este evidenţiată activitatea de informare şi educare a consumatorilor desfăşurată de ANPC107 cu sprijinul
mass–media în vederea creşterii gradului de conştientizare a cetăţenilor pe probleme legate de protecţia
consumatorilor. Raportul menţionează necesitatea de a urgenta procesul de transpunere în legislaţia
română a unor directive europene referitoare la: creditul pentru consum, acţiuni în încetarea practicilor
ilicite în materie de protecţie a intereselor consumatorilor, contracte privind proprietatea în regim de
indiviziune pe timp limitat, vânzarea produselor către consumator şi garanţiile asociate acestora şi
amendarea actelor legislative, care se referă la responsabilitatea producătorilor, pentru produsele cu
defecte precum şi cea referitoare la securitatea generală a produselor.
România a adoptat o serie de legi care transpun cerinţele acquis-ului, cum ar fi: O.G. nr. 106/1999
referitoare la contractele negociate in afara spatiilor comerciale (Directiva 85/572/CEE), H.G. nr.187/2000
privind imitaţiile de produse alimentare (Directiva 87/357//CEE), O.G. nr. 87/2000 referitoare la
responsabilitatea producătorilor (Directiva 85/375/CEE).
Federaţia Rusă
Legea cu privire la reglementările tehnice adoptată recent păstrează vechiul sistem de standarde, iar
nomenclatorul produselor supuse asigurării conformităţii obligatorii nu a fost modificat. Din aceste
considerente nu poate vorba de o schimbare radicală în supravegherea pieţei.
Legea cu privire la protecţia drepturilor consumatorilor108 reglementează relaţiile dintre consumatori,
producători, şi comercianţi la realizarea mărfurilor (îndeplinirea lucrărilor şi realizarea serviciilor),
determină dreptul consumatorului la minimumul de informaţii referitoare la produsul procurat (calitatea
produsului, informaţia despre producător), fixează mecanismul de transpunere a acestor drepturi şi
stabileşte responsabilitatea producătorului, vânzătorului în cazul încălcării drepturilor consumatorilor.
Actul legislativ respectiv stabileşte prerogativele organului federal antimonopol, obligaţiunile
producătorilor şi vânzătorilor de a oferi informaţii organului federal antimonopol sau structurilor teritoriale
ale acestuia şi sancţiunile, care pot fi aplicate de organul federal antimonopol, organul federal pentru
standardizare, metrologie şi certificare şi structurile teritoriale ale acestora în cazul încălcării drepturilor
consumatorilor.
Convertibilitate, regim valutar şi exportul profiturilor
România
Investitorii pot efectua schimb valutar pe teritoriul României, in condiţiile stabilite de Banca Naţională a
României. Investitorii au dreptul la conversia in valuta investiţiei a sumelor in lei ce le revin din investiţie si
la transferul valutei in ţara de origine, conform regimului valutar. Investitorii nerezidenţi au dreptul de a
transfera in străinătate, fără nici un fel de restricţii, după plata impozitelor si a taxelor legale, următoarele
107
Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.
108
Федеральный Закон nr. 2300-1 от 5 декабря 1995 года (в ред. Федерального закона от 09.01.96 N 2-ФЗ).
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 46 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

venituri in valută liber convertibilă:


• dividendul sau beneficiul obţinut de la o societate comercială la care sunt asociaţi sau acţionari.
• profitul de la o sucursală a unei societăţi comerciale.
• venitul obţinut in cazul unei asociaţii in participaţiune.
• veniturile obţinute din vânzarea acţiunilor si părţilor sociale.
• sumele obţinute din lichidarea unei societăţi comerciale.
• sumele obţinute cu titlu de despăgubiri ca urmare a unei exproprieri sau a unei măsuri cu efect
echivalent.

Federaţia Rusă
Statistica exportului profiturilor concomitent cu afluxul capitalului constituie pentru Rusia o problemă, care
generează mari schimbări în evoluţia economică a ţării, care sunt deseori neaşteptate pentru autorităţi.
Astfel numai în prima jumătate a anului 2004, afluxul capitalului a constituit circa 10 mln. USD, ceva mai
puţin decât cifra înregistrată pe parcursul întregului an, 2003. Explicaţia acestui fenomen, considerat de
experţii din Rusia, drept barometru pentru investitorii străini survine de la criza bancară înregistrată în
primul trimestru a anului curent, instabilitatea din regiunile din sudul ţării şi cazul Yukos. Conform
publicaţiei ruse "Время Новостей", investitorii străini sunt derutaţi de incapacitatea autorităţilor de a
proteja proprietatea privată în această ţară într-o perioadă considerată de unii analişti drept a treia
redistribuire a proprietăţilor în Rusia modernă109. În 2003 a fost adoptată Legea cu privire la
reglementarea şi controlul valutar.
Corupţia
România
În anul 2003, România, conform datelor Transparency International era plasată pe locul 85 dintr-un total
de 133 state, cu Indicele Perceperii Corupţiei egal cu 2,6. În Raportul Anual al Comisiei Europene privind
România pentru anul 2003 se remarcă, că masurile privind lupta anti-coruptie trebuie sa aibă impact si
eforturi sporite. Corupţia in România continue sa fie răspândita si afectează toate aspectele societăţii. Un
număr mare de măsuri vizibile au fost lansate in perioada de raportare, dar implementarea politicilor anti-
coruptie in ansamblu a fost limitată.
Guvernul României a adoptat un cadru legal relativ bine dezvoltat de lupta împotriva corupţiei, însă este
necesar ca accentul să fie pus asupra aplicării acestuia. In decembrie 2002 s-a adoptat Programul
Naţional de Prevenire a Corupţiei si Planul Naţional de Acţiune împotriva Corupţiei, care se axează pe
grupurile identificate ca susceptibile de corupţie: judiciarul, administraţia publică, întreprinderile private.
Aceasta insă nu reuşeşte să soluţioneze in mod substanţial problema corupţiei la nivel înalt si legătura
dintre corupţie si crima organizată. Caracterul răspândit al corupţiei se menţine in societatea
romanească, subminând eficienţa si legitimitatea instituţiilor statului si dezvoltarea economică. Deşi s-au
făcut eforturi semnificative de accelerare a luptei împotriva corupţiei, nu s-a produs o reducere in “nivelele
percepute” ale corupţiei, iar numărul urmăririlor penale in domeniul corupţiei rămâne mic, îndeosebi la
nivel înalt, deşi aceasta a fost identificată de autorităţi ca o prioritate.
Federaţia Rusă
Conform datelor comitetului pentru securitate al Dumei de stat a Federaţiei Ruse, corupţia şi crima
organizată în Rusia prejudiciază bugetul de stat al acestei ţări cu circa 15 miliarde USD. În anul 2000, în
Federaţia Rusă structurile criminale deţineau controlul deplin asupra 40% din totalul întreprinderilor
private, 2/3 din numărul întreprinderilor de stat şi aproape 85% din numărul băncilor comerciale, iar
sectorul economiei tenebre ajungea până la 40% din Produsul Intern Brut al Rusiei. 110
Sondajele efectuate de Institutul Gallup în anul 2000111 indicau, că Rusia se clasează printre primele 20
de state cu un nivel înalt al corupţiei. În anul 2003, această ţară conform datelor Transparency
International era plasată pe locul 87 dintr-un total de 133 state cu un indicator de percepţie al corupţiei
egal cu 2,7112
109
Primele două perioade au avut loc în timpul privatizării şi crizei financiare din 1998.
110
Vezi “Nations in Transit, 2001”
111
"The Gallup Organization”, http://www.gallup.com/
112
IPC reflectă perceperea corupţiei de către analişti şi antreprenori şi poate varia de la 0 până la10, numărul mai mare constituind
lipsa corupţiei.
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 47 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

Indicatorul de percepţie a corupţiei joacă rolul de complement la indicatorul plătitorilor de mită (IPM) care
concentrează atenţia asupra înclinaţiei întreprinderilor exportatoare dominate de a-şi deschide drumul
spre pieţele în curs de dezvoltare prin corupere. IPM 2002 publicat la 14 mai 2002 a relevat răspândirea
largă a mituirii din partea firmelor din aşa state, precum ar fi Rusia, China, Taiwan şi Coreea de Sud.
Îndeaproape urmate de Italia, Hong -Kong, Malaezia, Japonia, SUA şi Franţa-cu toate că aceste state au
semnat Convenţia OECD cu privire la măsurile anticorupţie.
Procedurile de înregistrare a firmei noi intrate pe piaţă
România
Sistemul de înregistrare a firmelor noi în România presupune un regulament unic de înregistrare pentru
persoane juridice, independent de forma organizatorico-juridică şi domeniul de activitate a acestora.
Cadrul legislativ şi normativ conţine o serie de prevederi, care diminuează formalităţile care sunt parcurse
de întreprinderi la întrarea pe piaţă şi sancţiuni drastice pentru funcţionarii oficiului registrului comerţului
în cazul birocratizării excesive a procedurilor stabilite. Cu toate acestea statul vecin alături de Republica
Belarus, Ucraina şi Uzbechistan a fost menţionat în raportul Băncii Mondiale ca una din ţările în care
legislaţia prevede un număr mare de bariere administrative în activitatea de antreprenoriat. 113
Înregistrarea societăţilor comerciale în România se face prin Biroul Unic din cadrul oficiului registrului
comerţului de pe lângă tribunale. Cererea de înregistrare împreună cu actele şi documentele prevăzute
de reglementările în vigoare se depun de solicitant la Biroul unic, direct sau prin corespondenţă, pe baza
acestora declanşându-se procedurile necesare pentru înregistrarea şi autorizarea funcţionării
comerciantului.
Biroul unic are obligaţia ca imediat după primirea dosarului depus de solicitant, care cuprinde cererea de
înregistrare şi celelalte acte şi documente prevăzute de reglementările în vigoare, să procedeze la
înregistrarea definitivă a acestuia într-un registru deschis în acest scop şi la transmiterea lui fiecărei
autorităţi publice implicate în procedura de înregistrare şi autorizare a funcţionării comerciantului.
În termen de maximum 20 de zile, de la înregistrarea dosarului primit de la solicitant se eliberează
certificatul de înregistrare a comerciantului, care cuprinde atât codul unic de înregistrare, cât şi anexa cu
avize, autorizaţii şi, după caz, acorduri necesare funcţionării agentului economic.
De la 1 octombrie 2004, procedurile administrative de înmatriculare la Registrul Comerţului si de
înregistrare fiscala a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale si a societăţilor comerciale vor fi modificate,
iar termenul de eliberare a certificatului de înregistrare a firmelor la Registrul Comerţului va fi redus la 3
zile.
Conform art. 4 a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 76/2001 114 privind
simplificarea unor formalităţi administrative pentru înregistrarea şi autorizarea funcţionării
comercianţilor115, activităţile de asistenţă acordate solicitanţilor, la cererea şi pe cheltuiala acestora, se pot
desfăşura şi în cadrul camerelor de comerţ şi industrie teritoriale, numai în structuri distincte de Biroul
unic, înainte de depunerea cererii de înregistrare şi autorizare. Serviciile de asistenţă prestate de
camerele de comerţ şi industrie teritoriale, condiţiile concrete, tarifele şi taxele aferente acestora se
stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii şi
Cooperaţie, la propunerea Camerei de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti.
Activităţile de asistenţă includ, în mod obligatoriu, următoarele servicii prestate la cererea solicitantului:
a) obţinerea rezervării firmei şi, după caz, a emblemei comerciantului;
b) redactarea actelor constitutive şi a actelor modificatoare ale acestora, darea de dată certă sau, după
caz, obţinerea autentificării acestora;
c) efectuarea, în numele solicitantului, a vărsămintelor reprezentând aportul în numerar la capitalul social;
d) redactarea declaraţiilor pe propria răspundere a fondatorilor, administratorilor, împuterniciţilor
sucursalelor şi a cenzorilor că îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege şi darea de dată certă pe
declaraţie;
e) obţinerea evaluării prin expertiză a bunurilor subscrise ca aport în natură la capitalul social şi
113
Vezi: http://media.worldbank.org/
114
Ordonanţa de Urgenţă nr. 76 din 24 mai 2001 (M. Of. nr. 413 din 14 iunie 2002).
115
Legea nr. 370 din 11 iunie 2002 (M. Of. nr. 406/12 iunie 2002).
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 48 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

obţinerea, după caz, pentru bunurile imobile a:


- dovezii intabulării;
- certificatului constatator al sarcinilor cu care, eventual, este grevat respectivul bun;
f) îndrumare pentru completarea corectă a cererii de înregistrare şi autorizare a comerciantului;
g) îndrumare pentru întocmirea documentaţiilor tehnice în vederea obţinerii autorizaţiilor de funcţionare.
(3) Biroul unic are obligaţia de a efectua următoarele operaţiuni:
a) primirea, verificarea, înregistrarea cererilor de înregistrare şi a actelor doveditoare;
b) susţinerea cererii de înregistrare a comerciantului în faţa judecătorului delegat;
c) obţinerea înregistrării comerciantului în registrul comerţului;
d) obţinerea avizelor, autorizaţiilor şi, după caz, a acordurilor de funcţionare prin reprezentanţii delegaţi ai
autorităţilor publice avizatoare;
e) eliberarea către comerciant a certificatului de înregistrare şi a anexei la acesta şi, după caz, a celorlalte
documente, potrivit reglementărilor în vigoare;
f) comunicarea, în scris, către solicitant, a răspunsului motivat în cazul neeliberării unei autorizaţii ori a
refuzului înregistrării în registrul comerţului;
g) încasarea taxelor şi tarifelor aplicate de instituţiile publice implicate în procedura de înregistrare şi
autorizare a funcţionării comercianţilor.
Conform aliniatului (1) a art. 11., refuzul nemotivat ori întârzierea eliberării documentelor solicitate
constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei."
Investitorii beneficiază de asistenţă privind parcurgerea formalităţilor administrative. În conformitate cu
art.15 a Legii nr.332 din 29 iunie 2001, Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, în colaborare cu
Departamentul pentru Relaţia cu Investitorii Străini, asigură coordonarea aplicării uniforme a politicii
Guvernului la nivel central şi local în domeniul stimulării şi promovării investiţiilor directe. În vederea
realizării acestui obiectiv, Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, împreună cu Departamentul pentru Relaţia
cu Investitorii Străini:
• colaborează nemijlocit cu instituţiile guvernamentale şi neguvernamentale de la nivel central şi
local implicate;
• coordonează activitatea de promovare pe plan intern şi internaţional a investiţiilor directe în
România, asigurând aducerea la îndeplinire a obiectivelor strategiei naţionale în acest domeniu;
• acţionează, inclusiv prin consultări cu investitorii români şi străini, cu organizaţiile profesionale, cu
patronatele şi cu Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti pentru
menţinerea permanentă a unui mediu de afaceri favorabil promovării investiţiilor directe, prin
asigurarea armonizării legislative în domeniu, simplificarea procedurilor şi eliminarea barierelor
administrative;
• informează operativ Guvernul şi pe primul-ministru asupra oricăror sesizări din partea
investitorilor privind abateri de la procedurile şi reglementările legale, de la etica profesională,
precum şi asupra oricăror alte acte săvârşite voluntar sau din culpă, care afectează mediul de
afaceri, iniţierea sau derularea investiţiilor în România;
• participă şi reprezintă România la lucrările instituţiilor şi asociaţiilor internaţionale din domeniul
promovării investiţiilor directe. Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, în colaborare cu Departamentul
pentru Relaţia cu Investitorii Străini, asigură, la cerere, asistenţa tehnică de specialitate
investitorilor care se încadrează în prevederile prezentei legi.
• Ministerele, celelalte organe ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi toate
instituţiile cu competenţe în eliberarea de avize, autorizaţii şi licenţe au obligaţia să asigure
rezolvarea operativă a solicitărilor investitorilor legate de începerea şi de desfăşurarea activităţii
acestora.
Federaţia Rusă
Sistemul actual de înregistrare a agenţilor economici în Federaţia Rusă are la bază principiul analogic
utilizat în România şi este apreciat ca un sistem în care sunt înregistrate progrese în diminuarea
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 49 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

complexităţii formalităţilor de înregistrare a companiilor noi. Actele legislative, ce reglementează sistemul


procedural de întrare a agenţilor economici pe piaţă prevăd preluarea unor obligaţii specifice a
antreprenorilor de organele de înregistrare cum ar fi informarea instituţiilor fiscale şi bancare despre
înregistrarea noilor firme.116
În Federaţia Rusă, procedurile de înregistrare a firmelor noi intrate pe piaţă presupun un regulament unic
de înregistrare pentru persoanele juridice, care are drept bază principiul funcţionării registrului unic de
stat.
Legea federală cu privire la înregistrarea de stat a persoanelor juridice reglementează sistemul
procedural de întrare, activitate şi de ieşire a firmelor de pe piaţă. Procedura de înregistrare a
persoanelor juridice demarează în momentul depunerii cererii de înregistrare şi a actelor prevăzute în
Legea nr. 129 din 2001, care pot fi depuse la organul de înregistrare sau expediate prin intermediul
serviciilor poştale.
Procedurile de ieşire a firmelor de pe piaţă
România
Procedurile administrative pentru intrarea si ieşirea de pe piaţă au fost simplificate semnificativ prin
implementarea unor masuri ca registrul unic si aprobarea tacită (ca rezultat numărul de înregistrări de noi
firme a crescut de la 6% in 2001 la 9,4% in 2003)117.
Procedurile de ieşire a firmelor de pe piaţă sunt reglementate de Legea privind procedura reorganizării
judiciare şi a falimentului118, Legea nr.149 din 11 mai 2004119, precum şi a altor acte normative cu
incidenţă asupra acestei proceduri. Prevederile Legii nr.64 din 22 iunie 1995 se aplică pentru
următoarelor categorii de persoane, aflate în insolvenţă şi numite debitori:
a) comercianţii:
1. societăţile comerciale;
2. cooperativele de consum şi cooperativele meşteşugăreşti, denumite organizaţii cooperatiste, asociaţiile
teritoriale ale cooperativelor de consum şi meşteşugăreşti, constituite potrivit Decretului-lege nr. 66/1990
privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei meşteşugăreşti, cu modificările ulterioare, respectiv Legii
nr. 109/1996 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei de consum şi a cooperaţiei de credit, cu
modificările ulterioare, precum şi societăţile cooperative;
3. persoanele fizice, care acţionează individual sau în asociaţii familiale;
b) societăţile agricole;
c) grupurile de interes economic.
Scopul legii este instituirea unei proceduri pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvenţă, fie
prin reorganizarea activităţii acestuia sau prin lichidarea unor bunuri din averea lui până la stingerea
pasivului, fie prin faliment.”
Federaţia Rusă
În anul 2002 a fost adoptată Legea Insolvabilităţii120, considerată un imperativ pentru economia Rusiei,
datorită faptului că mai mult de 30% din cazurile de insolvabilitate, care au avut loc în Rusia au fost
considerate ca comandate.121 Acest act legislativ asigură eficienţa şi transparenţa procedurilor de
faliment, blochează falimentul premeditat, dar prin prezenţa multiplelor ambiguităţi şi lacune nu asigură
mecanisme clare de protecţie a firmelor în cazul absorbţiilor duşmănoase. Această practică frecvent
răspândită în economia Rusiei este considerată în mediul investitorilor ca un flagel care inhibă din start
procesul logic de transfer a capitalului şi a proprietăţilor de la întreprinderile neeficiente la cele
competitive şi care are un impact nefavorabil asupra climatului de afaceri în această ţară.

116
Федеральный закон от 08.08.2001 № 129-ФЗ „О государственной регистрации юридических лиц”, Кодекс РСФСР об
административных правонарушениях”
117
Raportul Anual al Comisiei Europene privind România pentru anul 2003, publicat la 5 noiembrie 2003
118
Legea nr.64 din 22 iunie 1995 (M. Of. nr. 608/13 decembrie 1999)
119
Legea nr.149 din 11 mai 2004 (M. Of. nr. 424/12 mai 2004)
120
Федеральный закон от 26 октября 2002 года №127-ФЗ «О несостоятельности (банкротстве)»
121
http://www.garweb.ru/project/vas/news/smi/02/03/20020322/1822728.htm
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 50 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

Legislaţia muncii
România
Potrivit ultimului raport al Institutului Fraser din Canada la capitolul legislaţie in domeniul forţei de muncă,
România ocupă poziţia 51, care atestă că legislaţia românească e superioara celei germane sau italiene.
Dreptul la muncă, protecţia socială, apărarea intereselor profesionale, economice şi sociale, interzicerea
muncii forţate, alegerea profesiei, meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă sunt incluse în
dispoziţiile constituţionale din art. 41, 42 şi 43.
Ansamblul de activităţi instituţionalizate, care vizează protecţia muncii este asigurat printr-un sistem unitar
de măsuri si reguli aplicabile tuturor participanţilor la procesul de muncă prevăzut de Codul Muncii122,
Legea protecţiei muncii123 şi Hotărârea Guvernului pentru majorarea limitelor amenzilor contravenţionale
prevăzute de Legea protecţiei muncii nr. 90/1996, republicată, de Legea nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi
organizarea Inspecţiei Muncii, precum şi de Legea nr. 130/1999 privind unele măsuri de protecţie a
persoanelor încadrate în muncă.124
Actele legislative şi normative în cauză reglementează ansamblul normelor de bază privitoare la
contractul individual de muncă, instituţiile suspendării şi nulităţii contractului de muncă, clauzele
contractuale specifice economiei de piaţă, măsurile de protecţie a persoanelor încadrate în muncă şi
limitele amenzilor contravenţionale pentru încălcarea legislaţiei muncii.
La elaborarea şi adoptarea Codului Muncii sa ţinut cont de prevederile convenţiilor Organizaţiei
Internaţionale a Muncii, a dispoziţiilor Cartei Sociale Europene revizuită, adoptată la Strasbourg şi
ratificate de România, astfel sistemul juridic unitar de drept al muncii a fost armonizat cu acquis-ul
comunitar în domeniu.
Legislaţia muncii din statul vecin prevede o serie de reglementări şi garanţii pentru persoanele
disponibilizate. Persoanele disponibilizate prin concedieri colective125 beneficiază de compensaţii
prevăzute de lege şi de contractele colective de muncă aplicabile, concomitent cu suportul realizat de
agenţiile pentru ocupare şi formare profesională.
Federaţia Rusă
Sistemul unitar de măsuri si reguli aplicabile tuturor participanţilor la procesul de muncă este asigurat de
Codul Muncii al Federaţiei Ruse (întrat în vigoare la 1 februarie 2002), Codul Fiscal, Codul cu privire la
contravenţiile administrative (întrat în vigoare la 1 iulie 2002). Actele legislative menţionate
reglementează setul normelor de bază referitoare la contractul de muncă, salarizarea personalului,
suspendarea contractului de muncă, disponibilizarea personalului, documentele interne, măsurile de
protecţie a personalului întreprinderilor şi limitele amenzilor contravenţionale pentru încălcarea legislaţiei
muncii.
Dispoziţiile Codului Muncii reglementează relaţiile de muncă în care sunt încadrate persoanele străine,
apatrizii, organizaţiile fondate de ei, sau cu participarea acestora, angajaţii instituţiilor internaţionale şi a
persoanelor juridice străine. Conform prevederilor codului menţionat şi a legilor speciale 126, la angajarea
personalului străin, angajatorii obţin permisiunile corespunzătoare eliberate de serviciul federal de
migraţiune127, care acordă dreptul la muncă în această ţară. Permisiunile respective sunt eliberate în
conformitate cu dispoziţiile Regulamentului cu privire la angajarea şi folosirea în Federaţia Rusă a forţei
de muncă străină128 şi sunt valabile pe o perioadă de un an. La cererea angajatorilor, valabilitatea
permisiunii poate fi prelungită pe un termen de un an. Permisiunea, care acordă dreptul la muncă nu este
obligatorie pentru specialiştii cu o calificare înaltă, care sunt angajaţi de întreprinderile cu capital străin.

122
Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003 (M. Of. Nr. 72 de 5 februarie 2003)
123
Legea Nr. 90 din 12 iulie 1996 (M. Of. nr. 157/23 iulie 1996, republicat M. Of. nr. 47/29 ianuarie 2001)
124
H.G. nr.238/2002 (M. Of. nr. 204/26 martie 2002)
125
Concedierea (licenţierea) colectivă e o noţiune preluată din dreptul francez şi conform art. 68 din Codul Muncii este definită ca
concedierea, într-o perioadă de 30 de zile calendaristice, dispusă din unul sau mai multe motive dintre cele prevăzute la art. 65 alin.
(1), a unui număr de: a) cel puţin 5 salariaţi, dacă angajatorul care disponibilizează are încadraţi mai mult de 20 de salariaţi şi mai
puţin de 100 de salariaţi; b) cel puţin 10 % din salariaţi, dacă angajatorul care disponibilizează are încadraţi cel puţin 100 de
salariaţi, dar mai puţin de 300 de salariaţi; c) cel puţin 30 de salariaţi, dacă angajatorul care disponibilizează are încadraţi cel puţin
300 de salariaţi.
126
Федеральный Закон "О правовом положении иностранных граждан в Российской Федерации", întrat în vigoare la
1noiembrie 2002.
127
Федеральная миграционная служба
128
Adoptată prin Decretul Preşedintelui Federaţiei Ruse nr. 2146 din 16 noiembrie 1993 .
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 51 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

Instituţiile financiare
România
Legislaţia in sectorul bancar a continuat sa se alinieze constant la legislaţia UE, progrese limitate fiind
înregistrate numai in sectorul asigurărilor. În prezent se necesită continuarea screning-ului legislaţiei in
domeniul serviciilor non-financiare si alinierea legislaţiei in domeniul protecţiei datelor la acquis.
Capacitatea administrativa a Băncii Naţionale a României este apreciată în Rapoartele de ţară ca bună,
menţionându-se totuşi că sunt necesare unele măsuri şi eforturi in domeniul consolidării sistemelor de
plata si controlului spălării banilor.
„În prezent, România este membră a Fondului Monetar Internaţional (FMI) din anul 1972, cu o cotă de
participare, care în prezent este de 1030,2 milioane DST sau 0,48% din cota totală. România deţine
10 552 voturi, reprezentând 0,49% din total. În cadrul FMI, România face parte din grupa de ţări
(constituenţa) care include: Olanda, Ucraina, Israel, Cipru, Moldova, Georgia, Armenia, Bulgaria, Bosnia
Herţegovina, Croaţia, Macedonia. România a acceptat obligaţiile prevăzute în Articolul VIII al Statutului
FMI, la 25 martie 1998. Prin aceasta, România se angajează să nu recurgă la introducerea de restricţii cu
privire la efectuarea plăţilor şi transferurilor pentru tranzacţii internaţionale curente şi de a nu participa la
aranjamente valutare discriminatorii sau practici valutare multiple, fără aprobarea şi consultarea FMI129
România a devenit membră BIRD în 1972, acceptând Rezoluţia Consiliului Guvernatorilor
nr.280/28.11.1972 care stabileşte termenii şi condiţiile de aderare. În prezent România deţine 4011
acţiuni din capitalul Băncii, iar valoarea subscripţiei vărsate este de 30,5 mil. USD.
Activitatea Băncii Mondiale în România a fost reluată în anul 1991. Până în prezent, BIRD a acordat
României împrumuturi în sumă de 3 759,60 milioane USD, reprezentând 38 de proiecte din care: 20
proiecte sunt în derulare (cu o valoare de 1 213 milioane USD şi trageri totalizând 520,89 milioane USD).
De asemenea, au fost acordate 10 granturi în valoare de 26,094 milioane USD, din care s-au tras 6,274
milioane USD.
România a semnat cu BIRD, la 12 septembrie 2002, al doilea Împrumut pentru Ajustarea Structurală în
Sectorul Privat (PSAL II), cu o valoare totală de 300 mil.USD. Prima tranşă a fost eliberată la 15
octombrie 2002, în sumă de 167,5 mil.USD.
Conform Strategiei Băncii Mondiale privind Asistenţa Acordată României în perioada 2002-2004 (CAS),
România beneficiază de fondurile prevăzute în scenariul de asistenţa maximă. Circa 25% din sumele
nete angajate sprijină reformele structurale din sectoarele financiar şi industrial, deosebit de importante
pentru funcţionarea unei economii de piaţă.
La cererea autorităţilor române, banca a inclus România în grupul ţărilor participante la iniţiativa
cunoscută sub denumirea A Comprehensive Development Framework - (CDF). Începând cu 2001, se
desfăşoară anual Joint Portofolio Review (JPR) - un instrument foarte eficient atât pentru BIRD, cât şi
pentru Guvern, instrument care oferă o perspectivă strategică a eficienţei portofoliului.
România a ratificat Acordul de Înfiinţare a BERD în anul 1990, făcând parte dintre membrii fondatori ai
acestei instituţii. Capitalul subscris şi vărsat de România are valoarea de 96 mil.euro.
Consiliul Guvernatorilor Băncii este alcătuit din reprezentanţi ai tuturor statelor membre. Ministrul
Finanţelor Publice este Guvernator pentru România, iar Guvernatorul Băncii Naţionale este Guvernator
Supleant. Constituenţa din care face parte România include Ucraina, Moldova, Georgia şi Armenia.
Cea mai recentă Strategie de ţară pentru România a fost aprobata la 25 noiembrie 2003 şi se referă la
perioada 2004-2006; acest tip de document este revizuibil din doi in doi ani.
România se situează pe locul al treilea în rândul ţărilor de operare din punct de vedere al volumului
finanţării (după Federaţia Rusă, concurând cu Polonia pentru locul doi).
Din 1991 până la sfârşitul anului 2003, volumul total al finanţării era de cca.2 308,899 milioane Euro,
acordată printr-un număr de peste 110 proiecte semnate. Dintre acestea 21 proiecte se referă la sectorul
public, adică 542 milioane Euro (36%), iar 89 proiecte se referă la sectorul privat, respectiv 1 787
milioane Euro (64%). Structura portofoliului relevă faptul că 84% din totalul finanţării reprezintă
împrumuturi, 13% investiţii, iar 3% garanţii.

129
Comunicat FMI: "Romania Accepts Article VIII Obligations"
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 52 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

Banca Naţională a României a devenit membră a Băncii Reglementelor Internaţionale încă din anul
înfiinţării (1930), numărându-se printre cele 55 bănci centrale membre. BNR deţine 8000 de acţiuni din
capitalul Băncii, pentru care primeşte anual dividende. După 1990, BRI a acordat Băncii Naţionale a
României asistenţă tehnică pentru consolidarea funcţiilor de bancă centrală.
România a semnat Acordul de înfiinţare a BCDMN la 30 decembrie 1994 şi a subscris 13,5%, adică 135
milioane DST, din capitalul social al Băncii.
La finele anului 2003 s-au înregistrat angajamente faţă de România în valoare totală de 70,68 mil.USD
Conform Strategiei de ţară pentru România (perioada 2002-2004), sectoarele economice finanţate pe
bază de proiecte sunt: financiar, energie, telecomunicaţii, infrastructură şi construcţii, transporturi,
manufacturier, turism, precum şi întreprinderile mici şi mijlocii.”130
Federaţia Rusă
După anul 1998, an în care a fost înregistrată criza financiară din Rusia, Banca Centrală a Federaţiei
Ruse a promovat o politică de restructurare a sistemului bancar, direcţionată spre îmbunătăţirea activităţii
băncilor comerciale şi majorarea lichidităţii acestora. În conformitate cu prevederile legislaţiei, băncile
insolvabile au fost impuse să părăsească piaţa serviciilor bancare.
O mare însemnătate pentru înlăturarea consecinţelor crizei financiare a constituit înfiinţarea agenţiei
pentru restructurarea organizaţiilor creditare131 şi a comitetului interdepartamental pentru dezvoltarea
sistemului bancar în Rusia132.
La finele anului 2003, ponderea activelor bancare a constituit circa 40% din PIB, iar volumul creditelor
acordate sectorului real al economiei şi populaţiei a crescut până la 19% din produsul intern brut.
Depozitele bancare ale populaţiei, datorită restabilirii credibilităţii sistemului bancar au crescut de 1,5 ori
în raport cu perioada, care a anticipat criza financiară din Federaţia Rusă. În această perioadă a fost
adoptată Legea cu privire la asigurarea depunerilor băneşti de către persoanele fizice în băncile
Federaţiei Ruse, care presupune crearea unui sistem unic de asigurare a depunerilor, cu participarea
obligatorie a băncilor, cerinţă ce corespunde totalmente practicii internaţionale.
Învestitorii străini
România
Regimul investiţiilor in România este identic pentru cetăţenii români, persoanele străine si apatrizi. Prin
investitor, in România, se subînţelege o persoană fizică sau juridică, rezidentă sau nerezidentă, cu
domiciliul sau cu sediul permanent in România ori in străinătate, care investeşte in această ţară prin
intermediul unei investiţii directe sau a unei investiţii de portofoliu.
Investiţiile directe presupun participarea la constituirea sau extinderea unei întreprinderi, dobândirea de
parţi sociale sau de acţiuni ale unei societăţi comerciale (cu excepţia investiţiilor de portofoliu), înfiinţarea
sau extinderea unei sucursale sau filiale de câtre o societate comercială străina. Ele pot fi efectuate prin
aport financiar, in monedă naţională sau in valută convertibilă, prin aport in natură de bunuri imobile sau
bunuri mobile, corporale si necorporale sau prin participarea la creşterea activelor unei întreprinderi, prin
orice mod legal de finanţare.133
Investiţiile de portofoliu presupun dobândirea de valori mobiliare pe pieţele de capital organizate si
reglementate, in scopul obţinerii de câştiguri din dividende, din dobânzi, din diferenţa favorabilă a preţului
de vânzare.
Investiţiile străine pot fi realizate prin:
• Aportul în valută convertibilă sau în natură a investitorului străin la formarea sau majorarea
capitalului social a unei persoane juridice din România. În acest sens este acceptat şi aportul în
valuta naţională, ce provine din tranzacţiile comerciale externe şi care este obţinut prin
comercializarea pe piaţa românească a produselor importate legal.
• Majorarea capitalului social al investiţiei efectuate, iniţierea unor noi investiţii prin intermediul
utilizării dividendelor obţinute din investiţiile realizate anterior în valută liber convertibilă.

130
Banca Naţională a României
131
Агентство по реструктуризации кредитных организаций (АРКО)
132
Межведомственный координационный комитет содействия развитию банковского дела в России (МКК)
133
Legea nr.241 din 14 decembrie 1998 (M. Of. nr. 483/16 decembrie 1998)
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 53 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

• Întrarea în posesie legală a părţilor sociale deţinute de Stat la societăţile comerciale, a acţiunilor
emise de societăţile comerciale de pe pieţele de capital, a activelor din patrimoniul societăţilor
comerciale şi a părţilor sociale deţinute de persoane fizice sau juridice romane la alte societăţi
comerciale.
Cadrul legislativ actual oferă garanţii investitorilor. Garanţiile oferite investitorilor străini se încadrează în
blocul comun de asigurări, care vizează atât investitorii locali, cît şi străini, datorită tratamentului identic
aplicat faţă de toate grupele de investitori.
Efectuarea investiţiilor este protejată prin lege de orice măsură cu caracter discriminatoriu. Dreptul la
posesie şi folosinţă asupra proprietăţii private sunt garantate de stat. Orice investitor, persoana juridica
rezidentă sau nerezidentă, poate dobândi orice drepturi reale asupra bunurilor mobile si imobile.
Investitorii au posibilitatea de a participa la managementul şi administrarea investiţiei conform statutului
societăţii şi au dreptul să angajeze personal din afara ţării în conformitate cu prevederile legale în
vigoare.
Federaţia Rusă
În Federaţia Rusă, legislaţia ce reglementează activitatea investiţională include o serie de acte legislative,
normative adoptate la nivel federal şi regional. La nivel federal, reglementările de bază a activităţii
investiţionale sunt stipulate în Codul Civil, Legea cu privire la investiţiile străine în Federaţia Rusă, Legea
cu privire la activitatea investiţională şi o serie de acte normative.
Codul vamal şi Hotărârea Guvernului nr.883 din 23.07.96134 conţin o serie de prevederi, care prevăd
crearea unui regim preferenţial pentru întreprinderile cu capital străin prin oferirea mai multor facilităţi şi
stimulente fiscale.
În conformitate cu prevederile legislaţiei Federaţiei Ruse, regimul investiţiilor este mare măsură identic
pentru persoanele străine şi cetăţenii Federaţiei Ruse. Legislaţia Rusiei prevede protejarea investiţiilor şi
oferă următoarele garanţii pentru investitorii străini:
• posibilitatea alegerii libere a modalităţii de realizare a investiţiei pe teritoriul Federaţiei Ruse.
• posibilitatea investitorului de a transfera drepturile şi obligaţiunile ce-i revin altor persoane.
• interzicerea exproprierii forţate.
• condiţii şi regimuri stabile pentru investitorii implicaţi în realizarea proiectelor investiţionale.
• utilizarea veniturilor şi profiturilor ( inclusiv transferul liber peste hotare).
• introducerea şi scoaterea liberă de pe teritoriul Rusiei a patrimoniului şi a informaţiei, plasate cu
statut de investiţii străine.
• dreptul investitorilor de a procura hârtii de valoare.
• participarea investitorilor străini la privatizare.
• soluţionarea litigiilor.
• acordarea dreptului la loturi funciare, resurse naturale, imobile şi alte proprietăţi imobiliare.

Zonele economice libere135


România
Regimul zonelor libere este reglementat prin Legea privind regimul zonelor libere136. Conform art. 10 a
legii menţionate in zonele libere pot fi efectuate următoarele activităţi: manipularea, depozitarea, sortarea,
măsurarea, ambalarea, condiţionarea, prelucrarea, asamblarea, fabricarea, marcarea, testarea, licitarea,
vânzarea-cumpărarea, expertizarea, repararea, dezmembrarea mărfurilor, organizarea de expoziţii,
operaţiuni de bursă si financiar-bancare, transporturi si expediţii interne si internaţionale, închirierea sau
concesionarea clădirilor, spaţiilor de depozitare si a spaţiilor neamenajate destinate construirii de
obiective economice si hoteliere, controlul calitativ si cantitativ al mărfurilor, navlosirea, agenturarea si
134
Постановление Правительства РФ "О льготах по уплате ввозной таможенной пошлины и НДС в отношении товаров,
ввозимых иностранными инвесторами в качестве вклада в уставный (складочный) капитал предприятий с иностранными
инвестициями"
135
Conform Convenţiei de la Kyoto cu privire la armonizarea procedurilor vamale din 1973, zona economică liberă este o parte din
teritoriul unui stat unde mărfurile sunt privite ca bunuri, aflate în afara teritoriului vamal şi sunt exceptate de la controlul vamal şi de
la plata drepturilor de import.
136
Legea nr. 84 din 21 iulie 1992 (M. Of. nr. 182/30 iulie 1992)

FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 54 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

aprovizionarea navelor si altor mijloace de transport, prestări de servicii si alte activităţi specifice zonelor
libere.
Activităţile prevăzute la art. 10 pot fi realizate de persoane fizice si persoane juridice, române sau străine,
numai pe baza licenţelor eliberate de administraţia zonei libere. Terenurile si construcţiile din zonele
libere pot fi concesionate sau închiriate persoanelor fizice si juridice, romane sau străine. Termenul de
concesionare poate fi de maximum 50 de ani si se stabileşte in funcţie de valoarea investiţiei sau de
specificul activităţii.
În zonele economice libere sunt prevăzute o serie de facilităţi. Firmele, care activează în baza licenţelor
eliberate de administraţia zonei libere beneficiază de aplicarea cotei de 5% pentru impozitul pe profit in
comparaţie cu 25%, cota prevăzută pentru teritoriul vamal. Societăţile comerciale rezidente beneficiază
de scutiri la plata taxelor vamale la bunurile româneşti utilizate pentru construcţii, reparaţii, întreţinerea
obiectivelor din zonele libere, a materialelor si accesoriilor româneşti folosite pentru fabricarea acestor
bunuri.
Importurile de mărfuri efectuate de firmele, care funcţionează in zona liberă sunt scutite de plata taxelor
vamale, iar pentru materialele, accesoriile si alte bunuri care sunt introduse in teritoriul vamal al României
cu îndeplinirea formalităţilor de export se aplică TVA la cota zero.
Conform prevederilor art. 144 a Codului Fiscal sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată următoarele
operaţiuni desfăşurate într-o zonă liberă sau într-un port liber:
• introducerea de bunuri străine într-o zonă liberă sau port liber, direct din străinătate, în vederea
simplei depozitări, fără întocmirea de formalităţi vamale;
• operaţiunile comerciale de vânzare-cumpărare a mărfurilor străine între diverşi operatori din zona
liberă sau portul liber sau între aceştia şi alte persoane din afara zonei libere sau a portului liber;
• scoaterea de bunuri străine din zona liberă sau portul liber, în afara ţării, fără întocmirea de declaraţii
vamale de export, bunurile fiind în aceeaşi stare ca în momentul introducerii lor în zona liberă sau
portul liber;
Contribuabilii care îşi desfăşoară activitatea în zona liberă pe bază de licenţă, şi care, până la data de 1
iulie 2002 au realizat investiţii în zona liberă, în active corporale amortizabile utilizate în industria
prelucrătoare, în valoare de cel puţin 1.000.000 dolari S.U.A, beneficiază de scutire de la plata impozitului
pe profit, în continuare, până la data de 30 iunie 2007. Această dispoziţie nu se mai aplică în situaţia în
care survin modificări în structura acţionariatului contribuabilului.137
Federaţia Rusă
Rusia nu dispune de o lege organică adoptată la nivel naţional, care ar sta la originea elaborării unor
politici de stat în dezvoltarea zonelor economice libere. În Federaţia Rusă sunt în vigoare o serie de acte
legislative federale, care reglementează activitatea zonelor economice libere în câteva regiuni concrete
ale Rusiei138. Prevederile acestor legi sunt aplicate numai pe teritoriul delimitat al regiunilor menţionate şi
nu au putere juridică în exteriorul lor.

137
Modificarea de acţionariat în cazul societăţilor cotate se consideră a fi o modificare a acţionariatului, în proporţie de mai mult de
25% din acţiuni, pe parcursul unui an calendaristic.
138
ФЗ “О центре международного бизнеса в Ингушетии (г. Назрань)”, ФЗ “Об особой экономической зоне в Калининградской
области”, ФЗ “Об особой экономической зоне в Магаданской области”.
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 55 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

Capitolul III. Recomandări practice


a. Înlăturarea deficienţelor legislative
Sistemul legal al Republicii Moldova în partea în care reglementează activitatea de investiţii necesită să
fie revăzut pentru al simplifica şi pentru a înlătura elementele redundante. Definiţiile utilizate în actele
legislative, care reglementează domenii similare ar trebui să coincidă perfect sau să se facă trimitere la
actul de bază care defineşte un element sau o relaţie. De asemenea, necesită a fi înlăturate
suprapunerile de competenţe a organelor de stat, în primul rând cele ale inspectoratului fiscal şi ale
Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei. În cadrul sistemului regulatoriu de stat este
necesară separarea funcţiilor de formulare a politicilor şi de implementare a politicilor, precum şi cea de
control faţă de cea de evaluare a conformităţii.
În pofida progreselor înregistrate de Moldova pe parcursul ultimilor ani în ceea ce priveşte crearea unui
mediu legal favorabil investiţiilor, numeroasele bariere administrative şi tehnice continuă să creeze costuri
adiţionale în procesul de intrare a firmelor noi pe piaţă. Guvernul trebuie să simplifice în continuare
legislaţia care reglementează procedurile de înregistrare de stat şi licenţiere. Cercetările recente arată că
timpul mediu cheltuit de managerii întreprinderilor pentru a face faţă tuturor obligaţiilor normative a
crescut de la 17% în 2003 la 18.8% în 2004. Situaţia în Chişinău, adică în arealul geografic unde se
înregistrează cea mai intensă activitate de afaceri este şi mai dificilă139.
În prezent Camera Înregistrărilor de Stat limitează la 5 numărul genurilor de activitate pe care o companie
le poate include în statutul său. De fapt, aceasta este o practică ilegală deoarece nici un act legislativ nu
limitează numărul genurilor de activitate care pot fi incluse în documentele de înregistrare.
Deşi barierele administrative de intrare pe piaţă şi procedurile birocratice legate de înregistrarea unei
afaceri în Moldova nu sunt simţitor mai mari decât în alte ţări în tranziţie (în ţări ca Ungaria şi România
durează mai mult şi costă mai mult să înregistrezi o afacere decât în Moldova), acestea sunt foarte înalte
comparativ cu ţările în care se înregistrează o activitate intensă de investiţii şi de creare a locurilor noi de
muncă140. De exemplu în Lituania sunt necesare doar 5 proceduri pentru a înregistra afacerea, iar în ţări
europene cu şomaj redus (Danemarca, Irlanda) există doar 3 proceduri pentru înregistrare. În situaţia
ideală costurile de înregistrare ar trebui să fie zero, cum este în Danemarca. Există credem suficiente
rezerve pentru reducerea numărului de proceduri (prin introducerea practicii unui singur ghişeu), de
reducere a tarifelor (instituţiile de stat trebuie să presteze servicii tarifate la nivelul costurilor de producţie)
şi a duratei de înregistrare. De asemenea, trebuie de înlăturat toate posibilităţile pentru corupţie,
deoarece mitele mari pe care trebuie să le plătească viitorii oameni de afaceri pentru înregistrarea firmei
sunt cu totul descurajatoare. Este necesară simplificarea procedurilor de post-înregistrare (înregistrarea
la inspectoratul fiscal, obţinerea certificatului de plătitor TVA, obţinerea permiselor de la inspectorate)
care durează alte 15 zile pe lângă înregistrare, înscriindu-se între media pe OCDE (25) şi cea regională
(40). Costurile (18,6% din venitul per capita) sunt mai mari decât media regională (16,2%) şi de două ori
mai mari decât în ţările OCDE. Capitalul social minimal necesar pentru înregistrarea unei afaceri în
Moldova este mai mic decât media regională şi cea pe OCDE şi aceasta trebuie considerată ca o practică
pozitivă care contrabalansează celelalte dezavantaje comparative ale Moldovei. Dar acesta este încă
mare comparativ cu ţările UE în care şomajul este cel mai mic.
Este necesară liberalizarea completă a regimului de creditare. În primul rând trebuie de oferit agenţilor
economici posibilitatea de contractare a creditelor bancare în valută străină. În al doilea rând, leasingul ar
trebui să fie recunoscută ca activitate de creditare pe termen lung, iar companiile de leasing ar trebui să
fie eliberate de impozitul pe venit pe un termen de 5 ani, după cum este în cazul băncilor comerciale care
prestează credite pe termen lung.
Toate fondurile extrabugetare şi speciale ale organelor de stat trebuie să fie transformate în fonduri
bugetare ordinare, pentru a deveni publice şi transparente. În acest fel, va fi dezrădăcinată orice
posibilitate pentru constituirea de către organele de stat a structurilor care prestează servicii publice
contra plată, când acestea ar fi trebuit să furnizeze gratis sau la o plată simbolică servicii oricărui agent.
Trebuie să fie publicate anual bugetele instituţiilor de stat specializate de control. De asemenea, e
necesar să se prevadă în mod expres în legislaţie, care sunt condiţiile în care organele de stat abilitate cu
139
„Costs of Doing Business”, ProEra Grup, .2003.
140
Jan Rutcowski, „Unemployment, Jobs and FIrms in Moldova”, 2004.
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 56 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

funcţii de control au dreptul să constituie structuri adiţionale de control.


Administrarea fiscală trebuie simplificată în continuare, mai ales în ceea ce priveşte evidenţa TVA. Spre
exemplu, rapoartele de TVA să fie prezentate trimestrial, nu lunar. Este raţională reducerea continuă a
cotelor TVA şi egalarea acestor cote. Actuala rată a TVA este mai mare decât în alte ţări europene.
Aceasta conduce la faptul că multe vânzări nu sunt înregistrate. Trebuie de rezolvat alte două probleme
importante în legătură cu TVA: rambursarea TVA de la export în cazul când achitarea se face mai târziu
(credit de consum) şi rambursarea TVA în cazul achitărilor în numerar (procurarea materiei prime agricole
de la gospodăriile ţărăneşti). Este necesară şi posibilă simplificarea continuă a sistemului de taxe locale.
Este necesară operarea unor amendamente la legislaţia în vigoare, care spori responsabilitatea
inspectorilor fiscali pentru acţiunile sale. În particular, în Codul Fiscal, articolul 11, (2), după cuvintele
„Pagubele pricinuite contribuabilului ca urmare a îndeplinirii necorespunzătoare a obligaţiilor de către
organul fiscal şi persoanele cu funcţii de răspundere ale acestuia” trebuie de completat cu cuvintele
„,inclusiv profitul ratat,”.
Venitul din dobânda plătită pentru depozitele bancare necesită să fie eliminat din categoria surselor de
venit impozabil (articolul 18, punct g). În acest fel, importante sume de bani vor fi atrase în sistemul
bancar şi transformate în credite investiţionale. În acelaşi scop, trebuie de renunţat la impozitarea
dobânzii la creditele acordate pentru procurarea de echipamente pe termen lung (mai mult de 5 ani). De
asemenea, vărsămintele în fondurile de pensii nu ar trebui să constituie facilităţi impozabile, deoarece în
acest fel va fi stimulat procesul de constituire a investitorilor instituţionali prin încurajarea apariţiei
fondurilor private de pensii.
Guvernul Republicii Moldova a făcut în ultimii ani câteva tentative de simplificare a sistemului de control
de stat şi de ridicare a eficienţei în activitatea organelor de control. Au fost elaborate câteva hotărâri de
guvern141. Dar implementarea practică a hotărârilor de guvern avansează foarte lent. Spre exemplu,
Guvernul obligase Departamentul Standardizare şi Metrologie să elaboreze şi să prezinte spre aprobare
până la 26 august 2004 noul „Nomenclator al mărfurilor şi serviciilor supuse certificării obligatorii”, dar din
câte cunoaştem din surse neoficiale, până în prezent Nomenclatorul nu a fost elaborat. Pe lângă actele
guvernului, credem că este necesară elaborarea şi aprobarea de către Parlament a unei legi care ar
unifica toate procedurile de control, ar trece în revistă toate organele de control de stat şi principiile care
vor sta la baza prestării de către acestea a serviciilor comerciale.
Procedurile de expertiză şi evaluare a conformităţii trebuie să fie deetatizate şi demonopolizate în
domeniile în care aceasta nu va aduce prejudiciu intereselor naţionale. Trebuie simplificată procedura de
autorizare şi licenţiere. În cadrul regulatoriu una dintre cele mai dificile proceduri este obţinerea
permiselor de construcţie. Obţinerea acestor permise este costisitoare şi poate dura până la un an, iar
corupţia este omniprezentă. Legislaţia care reglementează aceste domeniu a devenit mai complicată pe
parcursul ultimilor trei ani.
Interpretarea (explicarea) prevederilor Codului Fiscal şi a altor acte normative adoptate în conformitate cu
acesta este de competenţa autorităţii care le-a adoptat dacă actul respectiv nu prevede altfel. Orice
interpretare (explicare) urmează a fi publicată în mod oficial (adică în Monitorul Oficial). În realitate, cele
mai multe interpretări ale Codului Fiscal sunt aduse de Ministerul Finanţelor şi de Inspectoratul Fiscal
Principal de Stat, organe care nu au adoptat Codul Fiscal. Pe lângă aceasta, interpretările lor nu sunt
publicate în Monitorul Oficial, ci în revista Contabilitate şi Audit (de multe ori în limba rusă şi nu în
română) sau sunt afişate pe panourile cu anunţuri din sediile instituţiilor respective.
Actele normative adoptate de Guvern şi administraţiile locale, ministere, departamente şi inspectorate
trebuie să respecte integral prevederile articolului 3, punct 2 al Codului Fiscal şi anume să nu contravină
prevederilor acestui Cod şi să nu depăşească limitele stipulate de acesta. Guvernul ar trebui să se abţină
de la practicile de influenţare a activităţii agenţiilor regulatorii independente (în primul rând ANRE şi
ANARTI). Numai independenţa reală a acestor agenţii în faţa guvernului ar asigura un câmp vast pentru
manifestarea liberei concurenţe între operatorii pe pieţele de telecomunicaţii şi energetică şi ar împiedica
propagarea unor interese corupte în detrimentul eficienţei economice.
Lipsa informaţiilor despre noile acte legislative este cauza multor probleme cu care se confruntă mai ales
141
Printre acestea se numără Hotărârea „Cu privire la coordonarea activităţii de supraveghere şi control” nr.168 din 18/02/2003,
hotărârea „Cu privire la serviciile cu plată prestate de către autorităţile administraţiei publice centrale şi organele cu funcţii de
control” nr.1475 din 10/12/2003, Hotărârea „Privind reglementarea controalelor” nr.395 din 01/04/2003 şi Hotărârea „Privind
perfecţionarea sistemului de control de stat specializat” nr.862 din 26/07/2004.
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 57 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

reprezentanţii businessului mic din Republica Moldova. Foarte mulţi agenţi economici care activează în
alte localităţi decât capitala şi care nu au acces la serviciile de consultanţă nici nu ştiu că au dreptul la
facilităţi fiscale în conformitate cu articolul 49 a Codului Fiscal sau că au dreptul de a solicita organelor
fiscale amânarea sau eşalonarea impozitelor (articolul 8). Este necesară dotarea organelor de control cu
capacităţi tehnice pentru recepţionarea rapoartelor fiscale on-line şi pentru oferirea de acces on-line la
informaţia relevantă pentru investitori.
Recomandări pentru Strategia de promovare a imaginii externe a Moldovei. Credem că această strategie
nu va reuşi pe termen lung, dacă Moldova va eşua să îmbunătăţească în practică competitivitatea sa
internaţională şi dacă nu va exista o instituţie de profesionişti capabili să monitorizeze constant imaginea
ţării în mediile politice şi de afaceri internaţionale. Trebuie de ţinut cont de faptul că firmele internaţionale
nu vor fi deosebit de interesate de a investi în Moldova, dacă în ţară nu va exista un conglomerat de firme
naţionale consolidate, capabile să interacţioneze cu cele străine în calitate de furnizori, clienţi, creditori
etc.
Marii investitori internaţionali reacţionează la efectul conglomerării investiţiilor. Cu alte cuvinte, uneori un
singur caz de succes investiţional poate să declanşeze o reacţie favorabilă din partea investiţiilor
internaţionale. La rândul său, investiţiile noi vor intensifica efectul conglomerării etc. Prin urmare, este
foarte important ca Moldova să ofere condiţiile ideale pentru apariţia unor adevărate cazuri de succes
economic ale investitorilor internaţionali în Moldova. În coordonate geografice concrete (nefavorabile, de
altfel) Moldova ar trebui să ofere o configuraţie legală şi instituţională maximal de avantajoasă pentru
investitori.
Guvernul central şi administraţia publică locală ar trebui să elaboreze proceduri detaliate pentru
consultarea agenţilor economici vizaţi de proiectele de acte legislative şi regulatorii. Guvernul ar trebui să
implementeze un program guvernamental de evaluare a impactului iniţiativelor regulatorii asupra
afacerilor. Demult se impune crearea Unităţii de Monitorizare a Impactului Cadrului Regulatoriu
(UMICAR). De asemenea, ar trebui să fie alocate resurse financiare şi umane pentru constituirea unor
capacităţi locale de a efectua acest tip de evaluare.

b. Ce ar putea să facă societatea civilă?


Societatea civilă în ansamblu ar trebui să-şi mobilizeze resursele şi capacităţile pentru a contribui la
iniţierea, iar în situaţia ideală, chiar la instituţionalizarea unui dialog permanent între reprezentanţii
sectorului privat, ai societăţii civile şi ai guvernării. Scopul acestui dialog ar fi cel de diseminare, discutare
şi de convergenţă a ideilor şi părerilor asupra climatului naţional de afaceri. Instituţionalizarea dialogului
ar putea să aibă loc în cadrul unui For Naţional pentru Dezvoltare, care şi-ar ţine lucrările trimestrial, iar
un secretariat ales ar coordona activităţile grupurilor de lucru specializate pe sectoare şi probleme
specifice ale climatului de investiţii. Alternativ, instiţionalizarea dialogului ar putea să aibă loc în cadrul
iniţiativei Global Compact lansată de secretarul Organizaţiei Naţiunilor Unite încă în 1999. Moldova este
una dintre puţinele ţări din Europa Centrală şi de Est care nu face parte din Global Compact. Iniţiativa
presupune crearea unei reţele naţionale de companii de afaceri din diferite sectoare care ar subscrie la
cele 10 principii ale iniţiativei Global Compact (care se referă la drepturile omului, condiţiile de muncă,
mediul ambiant şi combaterea corupţiei). În acest caz, organizaţiile societăţii civile ar putea asista
companiile private să implementeze în practica lor de afaceri cele 10 principii.
În dialogul cu businessul si cu guvernarea asupra condiţiilor mediului de afaceri, variate segmentele ale
societăţii civile ar trebui să îndeplinească roluri diferite, care ar corespunde capacităţilor şi mandatelor pe
care le au. Printre cele mai importante funcţii care ar urma să fie asumate de societatea civilă identificăm
rolul de facilitare a dialogului, de monitorizare a politicilor şi de sensibilizare, şi de exprimare şi
promovare eficientă a intereselor sectorului privat.
1. ONG-urile educaţionale şi cele active în domeniul dezvoltării comunitare ar trebui să joace rolul de
facilitatori ai dialogului dintre guvernare şi business. Rolul de facilitator este extrem de important în
Moldova, ţară în care interesele guvernării şi cele ale cercurilor de afaceri adeseori sunt contradictorii şi
încă nu s-a cristalizat o tradiţie a dialogului deschis şi direct. Acest dialog trebuie să aibă loc atât la nivel
naţional, pe probleme de interes general, cât şi la nivelul comunităţilor locale, pe probleme concrete.
Organizaţiile din acest sector ar putea fi responsabile şi de stabilirea unui dialog cu foruri similare care
există în alte ţări din regiune pentru a asigura schimbul de experienţă şi preluarea practicilor de succes în
domeniul politicilor investiţionale.

FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 58 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

2. Instituţiile neguvernamentale de cercetare şi de politici publice ar trebui să-şi unească eforturile pentru
a iniţia un proiect comun de monitorizare continuă a condiţiilor de afaceri din Republica Moldova şi, mai
ales, a factorilor de politici publice care influenţează condiţiile de afaceri. Trebuie elaborată şi agreată o
metodologie unică de evaluare a indicatorilor, iar fiecare din instituţiile participante să fie responsabilă de
propriul sector de specializare (politicile economice, calitatea guvernării, independenţa justiţiei, cadrul
regulatoriu, economia tenebroasă etc.). În cazurile în care tendinţele sunt îngrijorătoare, monitorizarea
politicilor trebuie să fie urmată de sensibilizarea întregii societăţi şi a comunităţii internationale.
3. Misiunea de exprimare şi promovare eficientă a intereselor sectorului privat ar trebui să revină
variatelor grupuri de presiune şi de advocacy care există în Moldova. Pentru moment, majoritatea acestor
grupuri reuşesc în primul rând să concentreze interesele corporative sau sectoriale şi să le promoveze în
administraţia publică, în mod tenebros de cele mai multe ori. Teoria jocurilor demonstrează că de fapt
această situaţie este al doilea optim social, primul fiind situaţia în care toţi exponenţii de interese
corporative şi sectoriale ar juca după reguli cinstite. Pentru ca aceste grupuri să scape din prizonieratul
metodelor tenebroase de proiectare a propriilor interese în politicile publice, grupurile ar trebui să-şi
unească eforturile pentru a promova o lege cu privire la activitatea de lobby. Dacă o asemenea lege ar fi
adoptată, toţi agenţii din acest segment al societăţii ar avea numai de câştigat, deoarece transparenţa ar
împiedica influenţarea obscură a guvernării de către concurenţii neloiali.

FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 59 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

Anexe
Anexa1. Indicii presiunii fiscale în ţările în tranziţie (1 – presiune mică, 5 – presiune mare)
Impozitul pe venitul Impozitul pe profitul Indicatorul intervenţiei
personal corporativ guvernamentale în economie
Albania 2,5 3 3
Armenia 2 2 3
Azerbaidjan 3,5 3,5 3
Belarusi 3 4 3,5
Bulgaria 2,5 1,5 2,5
Croaţia 3,5 2 2,5
Cehia 3 4 2,5
Estonia 2,5 1 2
Georgia 2 2 1,5
Kazakstan 3 4 2,5
Kirghizia 2 4 2,5
Letonia 2,5 2 2,5
Lituania 3 1,5 2,5
Macedonia 3,5 4 3,5
Moldova 2,5 3 2,5
Mongolia 4 5 2,5
Polonia 4 3,5 2
România 4 3 2,5
Rusia 1,5 3 2
Slovacia 3,5 3 2
Slovenia 5 3 2,5
Tajikistan 2 4 4
Turkmenistan 1,5 3 5
Ucraina 4 4 3
Ungaria 4 2 2
Uzbekistan 3 2 4
Media pe ţările în tranziţie 2,98 2,96 2,73

Surse: Heritage Foundation, 2004 şi calculele noastre.

FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 60 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

Anexa 2. Indicatorii gradului de libertate economică în ţările în tranziţie


Fluxuri
Interventa de
guvernului Politica capital şi Bănci Salarii Drepturi
Politica Povara in monetar investilii şi şi de Piata
comercială fiscală economie ă străine finanţe preţuri proprietate Regulamente informala
Albania 4 3 3 2 2 3 2 4 4 4
Armenia 2 2,3 3 2 2 1 3 3 4 4
Azerbaidjan 3 3,4 3 1 4 4 3 4 4 4,5
Belarusi 4 3,4 3,5 5 4 4 5 4 5 3
Bulgaria 4 1,8 2,5 4 3 2 2 4 4 3,5
Croaţia 4 3,1 2,5 2 3 2 3 4 4 3,5
Cehia 2 3,9 2,5 1 2 1 2 2 3 3,5
Estonia 1 2,1 2 2 1 1 2 2 2 2,5
Georgia 4 2,4 1,5 3 3 3 3 4 4 4
Ungaria 3 3 2 3 2 2 3 2 3 3
Kazahstan 4 3,5 2,5 3 5 4 3 4 4 4
Kirghizstan 4 3,1 2,5 3 3 3 3 4 4 4
Letonia 2 2,6 2,5 1 2 2 2 3 3 3,5
Lituania 2 2,4 2,5 1 2 1 2 3 3 3
Macedonia 4 2,4 3,5 2 3 2 2 4 4 3,5
Moldova 2 2,4 2,5 3 4 3 3 3 4 4
Mongolia 2 4,5 2,5 2 3 3 2 3 4 3
Polonia 3 3,6 2 2 3 2 3 3 3 3,5
România 4 3,1 2,5 5 4 3 3 4 4 4
Rusia 3 2,6 2 5 3 4 3 4 4 4
Slovacia 3 2,9 2 2 2 1 2 3 3 3,5
Slovenia 3 3,5 2,5 3 3 3 2 3 2 2,5
Tajikistan 3 3,5 4 5 4 5 4 4 4 5
Turkmenistan 5 3,1 5 4 4 5 4 4 4 5
Ucraina 3 3,9 3 3 4 3 3 4 4 4
Uzbekistan 5 2,9 4 5 4 5 4 4 5 4
Surse: Heritage Foundation, 2004.

FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 61 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

Bibliografie

1. Aldea D., Bălan D., Bomboş S., Cojocaru P., Dragoş N., Economia de piaţa: instituţii şi
mecanisme., Vol. V-VI., Editura ,,Cutuma”, Bucureşti, 1992.
2. Allaire, Y., Firsirotu M., L’entreprise strategique: Penser la strategie, Montreal Quebec, 1993.
3. Bennis W., Nanus B., Managing: the Secrets of the Best Manager, Inter Editions, 1985.
4. Bomboş S., Dragoş N., Duloiu I., Bălan D., Reglementări şi uzanţe internaţionale comerciale si
civile., Vol. I., Editura ,, Cutuma”, Bucureşti, 1992.
5. Bontea O., Drept internaţional privat. Note de curs, Chişinău, 2002.
6. Convention Internationale pour la simplification et l’harmonisation des regimes douaniers/
International Convention on the simplification and harmonization of customes procedures/ Word
Customs Organization., Brussels, 1999.
7. Mosteanu T., Preţul de ruinare, practica anticoncurenţială, I,II,Finanţe, Bănci, Asigurări, nr. 7, 8,
9/ 1998.
8. Mosteanu T., Preturile si vânzările strict reglementate, Tribuna Economică, nr. 39/ 1997.
9. Munteanu L., Studiu comparativ privind comerţul internaţional/TACIS PCA, Chişinău, 2002.
10. Negrus M., Decontarea tranzacţiilor internaţionale, Supliment la Tribuna Economică, Bucuresti,
1993.
11. Radu G., Drept vamal comunitar. Curs de lecţii, Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău,
2001.
12. Loucas Tsoukalis., Noua economie europeană revizuită, Editura ARC, Chisnau, 2000.
13. Popescu D., Reguli de aur in managementul afacerilor ., Lumea Afacerilor., nr.40-58.,1992.
14. Popescu G., Politici agricole: Acorduri Europene., Bucureşti, 1999.
15. Purcarea Th., Managementul producţiei si distribuţiei mărfurilor alimentare, Adevărul Economic.,
nr. 39 (289)/ 1997.
16. Purcarea Th., Legislaţie şi urgenţe, Mesagerul Economic, nr.8 (382)/1998.
17. Unguru, M. Teză de doctorat: Evoluţia comerţului exterior în perioada de tranziţie. INCE,
Bucuresti, 1999.
18. Авдокушин Е.Ф., Международные экономические отношения. Учебное пособие. М.:
Маркетинг, 1997.
19. Авторское право: Нормативные акты. Национальное законодательство и международные
конвенции/Сост. И. Симонов. М., 1998.
20. Бахрах Д.Н., Таможенное право как институт административного права. Государство и
право. Nr. 3. 1995.
21. Блинников В.И., Григорьев А.Н., Еременко В.И. Комментарий к евразийскому патентному
законодательству. М., 1997.
22. Богуславский М.М. Иностранные инвестиции: Правовое регулирование. М., 1996.
23. Венская конвенция о договорах международной купли-продажи товаров: Комментарий/Отв.
Ред. А.С. Комаров. М., 1994.
24. Внешнеэкономическая деятельность, международное частное право и российское
законодательство/Сост. Н.Ю. Ерпылева. М., 1997.
25. Даниленко Г.М., Применение международного права во внутренней правовой системе
России: практика Конституционного суда.Государство и право. Nr. II. 1995.
26. Дмитриева Г.К. Международный коммерческий арбитраж: Учебно-практическое пособие.
М., 1997.
27. Доронина Н.Г. Комментарий к закону об иностранных инвестициях. М., 2000.
28. Нешатаева Т.Н. Иностранные предприниматели в России: Судебно-арбитражная практика.
М., 1998.
29. Нешатаева Т.Н. Международное частное право: Учебное пособие. Пермь, 1991.
30. Поздняков В.С. Международный коммерческий арбитраж в Российской Федерации:
Комментарий. М., 1996.
31. Правовое положение иностранных граждан в России: Сб. нормат. актов/Вступ. ст. А.Л.
Маковского. М., 1996.
32. Правовое положение российских граждан за границей: Вопросы и ответы. М., 1994.
33. Правовой режим российских инвестиций за рубежом: Сб. нормат. актов. М., 1997.
34. Розенберг М.Г. Контракт международной купли-продажи. М., 1998.
35. Розенберг М.Г. Международная купля-продажа товаров. М., 1996.
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 62 -
Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

36. Сабельников Л.В., Основные международные конвенции и другие важные документы,


регулирующие торговые операции на мировом рынке//Международный бизнес России.
1994.

FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; Pro-
Business Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 63 -