Sunteți pe pagina 1din 50

Drept penal partea specialã 2

MULTIPLE CHOICE

1. Subiect activ al infractiunii de uzurpare de calitati oficiale poate fi:


a. orice persoana care indeplineste conditiile generale de a raspunde penal;
b. doar un functionar public;
c. atat functionarul , cat si functionarul public.

ANS: A

2. Pentru existenta infractiunii de uzurpare de calitati oficiale, este necesar ca:


a. faptuitorul sa fi folosit fara drept o calitate oficiala;
b. faptuitorul sa fi folosit fara drept o calitate oficiala si sa fi indeplinit un act legat de
acea calitate;
c. faptuitorul sa fi folosit de calitatea oficiala si sa fi indeplinit un act legat de acea
calitate.

ANS: B

3. In cazul infractiunii de port nelegal de decoratii sau semne distinctive, participatia


penala:
a. este posibila sub toate formele, inclusiv cea a coautoratului;
b. nu este posibila;
c. este posibila doar sub forma instigarii si a complicitatii.

ANS: C

4. Subiect pasiv principal al infractiunii de ultraj este:


a. statul roman;
b. un functionar care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat;
c. orice persoana care indeplineste conditiile generale de a raspunde penal.

ANS: A

5. Elementul material al infractiunii de ultraj consta in:


a. orice actiune de amenintare a unui functionar public, indiferent daca se afla in
exercitiul functiei sau nu;
b. orice actiune de amenintare a unui functionar public, dar doar daca acesta se afla in
exercitiul functiei;
c. orice actiune de amenintare impotriva unui functionar public, chiar daca acesta isi
depaseste atributiile de serviciu.
ANS: B

6. Infractiunea de ofensa adusa unor insemne se savarseste:


a. doar printr-o actiune care exteriorizeaza lipsa respectului datorat autoritatii;
b. doar printr-o inactiune care exteriorizeaza lipsa respectului datorat autoritatii;
c. printr-o actiune sau inactiune care exteriorizeaza lipsa respectului datorat autoritatii.

ANS: C

7. In cazul infractiunii de sustragere sau distrugere de inscrisuri, prevazuta de art. 242


C.pen. , forma de vinovatie ceruta de lege este:
a. intentia directa, in toate cazurile;
b. culpa, in cazul alin. 2 ;
c. praeterintentia , in cazul alin. b.

ANS: B

8. La infractiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri (art. 242 C. pen.):


a. tentativa se pedepseste atât în cazul faptei prevăzute la alin. (1), cât si în cazul faptei de
la alin. (2);
b. tentativa nu se pedepseste;
c. tentativa se pedepseste doar în cazul faptei prevăzute la alin. (1).

ANS: C

9. Infractiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri (art. 242 C. pen.) are ca element
material în varianta tip:
a. retinerea sau distrugerea unui înscris emis de un organ de urmărire penală, de o
instantă de judecată, sau de un alt organ de jurisdictie, ori împiedicarea în orice mod ca
un înscris destinat unuia dintre organele mentionate să ajungă la acesta;
b. sustragerea ori distrugerea unui dosar, registru, document sau orice alt înscris care se
află în păstrarea ori în detinerea unui organ sau unei institutii de stat, ori a unei alte unităti
din cele la care se referă art. 145 C. pen.;
c. sustragerea oricărui înscris aflat în păstrarea sau detinerea unei persoane juridice de
drept privat, dacă acest înscris avea o valoare stiintifică deosebită pentru subiectul pasiv.

ANS: B

10. Pentru a atrage incidenta dispozitiilor din art. 239 alin. (1) C. pen., amenintarea
trebuie să:
a. să fie săvârsită contra unui functionar public care nu îndeplineste o functie ce implică
exercitiul autoritătii de stat, aflat în exercitiul functiunii, ori pentru fapte îndeplinite în
exercitiul functiunii;
b. sa fie savarsita atat nemijlocit, cat si prin intermediul altor persoane;
c. să fie comisă prin mijloace de comunicare directă.

ANS: C

11. In cazul infractiunii de sustragere de sub sechestru, prevazuta de art. 244 alin. 1
C.pen., subiectul activ al infractiunii poate fi:
a. doar custodele;
b. orice persoana, chiar si proprietarul bunului ;
c. numai un functionar public.

ANS: B

12. Cand infractiunea de sustragere sau distrugere de inscrisuri este savarsita din culpa ,
obiectul material al acesteia :
a. numai un inscris aflat in pastrarea unei institutii de stat si care are o valoare stiintifica;
b. numai un document sectre aflat in pastrarea unei institutii de stat;
c. poate fi orice inscris aflat in pastrarea unei institutii de stat.

ANS: A

13. Sustragerea sau distrugerea de inscrisuri este mai grava cand fapta este savarsita de:
a. un functionar cu atributii de conducere;
b. un functionar cu atributii de control;
c. un functionar public in exercitiul atributiilor de serviciu.

ANS: C

14. Purtarea, fara drept, de grade sau insigne militare, constituie:


a. ofensa adusa autoritatii;
b. uzurpare de calitati oficiale;
c. portul nelegal de decoratii sau de semne distinctive.

ANS: C

15. Folosirea fara drept a unei calitati oficiale, insotita sau urmata de indeplinirea vreunui
act legat de acea calitate, constituie infractiunea de:
a. ultraj;
b. uzurpare de calitati oficiale;
c. portul nelegal de decoratii sau de semne distinctive.

ANS: B

16. Lovirea unui politist aflat în exercitiul functiunii, dar care si-a depăsit atributiile de
serviciu, reprezintă infractiune de:
a. ultraj;
b. ultraj în concurs cu infractiunea de lovire sau alte violente;
c. lovire sau alte violente.

ANS: C

17. Fapta inculpatului care, cu aceeasi ocazie, a insultat si amenintat în mod succesiv trei
lucrători de politie aflati în exercitiul functiunii reprezintă:
a. o singură infractiune de ultraj în variantă agravată;
b. trei infractiuni de ultraj, aflate în concurs cu trei infractiuni de lovire sau alte violente;
c. trei infractiuni de ultraj aflate în concurs real;

ANS: C

18. Forma de vinovătie cu care se poate săvârsi infractiunea de abuz în serviciu contra
intereselor persoanelor este:
a. doar intentia directă;
b. intentia directă sau indirectă;
c. intentia sau culpa.

ANS: B

19. Subiect activ nemijlocit al infractiunii de abuz în serviciu contra intereselor


persoanelor este:
a. numai un functionar public;
b. numai un functionar;
c. atât un functionar public cât si un functionar;

ANS: C

20. Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor:


a. are caracter special în raport cu orice infractiune:
b. are caracter subiectiv numai în raport cu alte infractiuni al căror subiect activ
nemijlocit este, în mod obligatoriu, un functionar public sau functionar;
c. are caracter subsidiar în raport cu orice infractiune.

ANS: B

21. Neglijenta în serviciu (art. 249 C. pen.) se săvârseste:


a. numai din culpă
b. numai cu intentie
c. atât cu intentie, cât si din culpă

ANS: A

22. Subiect activ nemijlocit la infractiunea de neglijentă în serviciu poate fi:


a. numai un functionar public;
b. orice functionar;
c. orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei persoane fizice sau juridice.

ANS: B

23. Întrebuintarea de expresii jignitoare fată de o persoană, de către un functionar public


în exercitiul atributiilor de serviciu reprezintă:
a. infractiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor;
b. infractiunea de purtare abuzivă;
c. infractiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi.

ANS: B

24. Fapta functionarului public care, in exercitiul atributiilor de serviciu, cu stiinta, nu


indeplineste un act si prin acesta cauzeaza o tulburare insemnata unei institutii de sta,
constituie:
a. abuz in serviciu ciontra intereselor persoanelor;
b. abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi;
c. abuz in serviciu contra intereselor publice.

ANS: C

25. Lovirea sau alte acte de violenta savarsite de un functionar in exercitiul atributiilor de
serviciu, constituie:
a. purtare abuziva;
b. supunere la rele tratamente;
c. ultraj.
ANS: A

26. Neglijenta unei persoane care a dat prilej altei persoane sa afle un secret de stat, daca
fapta este de natura sa aduca atongere intereselor statului, constituie:
a. neglijenta in serviciu;
b. neglijenta in pastrarea secretului de stat;
c. abuz in serviciu contra intereselor publice.

ANS: B

27. Ingradirea de catre un functionar a folosintei sau a exercitiului drepturilor unui


cetatean ori crearea pentru acesta a unor situatii de inferioritate, daca prin aceasta se
cauzeaza o vatamare a intereselor legale ale unei persoane, constituie:
a. abuz in serviciu contra interelor publice;
b. abuz in serviciu contra intereselor persoanelor;
c. abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi.

ANS: B

28. Pentru existenta infractiunii de neglijenta in pastrarea secretului de stat, este necesar
ca fapta incriminata, sa conduca la una din urmatoarele consecinte:
a. sustragerea unui document ce constituie secret de stat;
b. contrafacerea unui document ce constituie secret de stat;
c. distrugerea cu stiinta a unui document ce constituie secret de stat.

ANS: A

29. In cazul infractiunii de neglijenta in serviciu, participatia penala:


a. nu este posibila;
b. este posibila doar in modalitatea participatiei proprii;
c. este posibila doar sub forma participatiei improprii, situatie in care instigatorul sau
complicele raspunde pentru infractiunea prevazuta de art. 246 C.pen. sau art. 248 C.pen.

ANS: C

30. Neangajarea unei persoane pe un post vacant, desi aceasta indeplineste conditiile
prevazute de lege, constituie:
a. abuz in serviciu contra interelor publice;
b. abuz in serviciu contra intereselor persoanelor;
c. abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi.
ANS: C

31. Forma de vinovătie cu care se poate săvârsi infractiunea de purtare abuzivă este:
a. intentia directă calificată prin scop
b. intentia directă sau indirectă
c. intentia indirectă

ANS: B

32. Infractiunea de abuz in serviciu pin ingradirea unor drepturise savarsesete si prin
crearea unor situatii de inferioritate pe temei de:
a. cetatenie;
b. varsta;
c. pregatire profesionala.

ANS: B

33. În varianta agravată, luarea de mită nu poate fi săvârsită decât de către:


a. un functionar public;
b. un functionar cu atributii de control;
c. un functionar public cu atributii de conducere.

ANS: B

34. La luarea de mită pot fi confiscate de la subiectul activ:


a. doar bunurile care au fost primite sau echivalentul lor în bani
b. bunurile care au fost promise
c. echivalentul bunurilor pe care le-a pretins cel mituit

ANS: A

35. Când luarea de mită, în varianta primirii de foloase injuste, a fost săvârsită în
participatie, instanta poate confisca de la unul dintre făptuitori:
a. numai beneficiul realizat personal (bunurile si valorile de care a profitat personal)
b. întreaga sumă sau toate bunurile ori valorile ce au constituit obiectul mitei
c. doar bunurile, banii sau valorile ce au fost găsite asupra făptuitorului

ANS: A

36. Subiectul activ nemijlocit al infractiunii de luare de mită, în varianta tip, poate fi:
a. doar functionarul public;
b. orice functionar;
c. orice persoană.

ANS: B

37. Pentru existenta infractiunii de conflict de interese, este necesara o situatie premisa
constand in aceea ca:
a. functionarul public nu are competenta participarii la luarea deciziei;
b. prin indeplinirea actului sau luarea deciziei sa se obtina un folos material pentr
concubinul sau;
c. prin indeplinirea actului sau luarea deciziei sa se obtina un folos material.

ANS: C

38. Poate fi subiect al infractiunii de luare de mita:


a. notarul public;
b. avocatul;
c. expertul tehnic desemnat sa efectueze o expertoiza tehnica, platit prin intermediul
biroului local de expertize.

ANS: C

39. Fapta medicului ginecolog de a pretinde de la o pacienta o suma de bani pentru a o


asista la nastere, care era iminenta, constituie infractiunea de:
a. luare de mita;
b. nu constituie fapta prevazuta de legea penala;
c. abuz in serviciu contra intereselor persoanelor.

ANS: A

40. Consumarea infractiunii de luare de mita are loc:


a. in momentul in care faptuitorul accepta promisiunea unor bani sau alte foloase;
b. in momentul confiscarii banilor, valorilor sau bunurilor;
c. in momentul trimiterii in judecata a faptuitorului.

ANS: A

41. Subiectul pasiv special la infractiunea de luare de mită este:


a. cel căruia i se pretinde, de către un functionar, să dea bani, valori sau alte bunuri pentru
efectuarea unui act care intră în îndatoririle sale de serviciu;
b. functionarul mituit;
c. persoana juridică de drept public sau privat în serviciul căruia făptuitorul îsi exercită
atributiile functionale.

ANS: C

42. În cazul infractiunii de luare de mită, actiunea sau inactiunea concretă a subiectului
activ nemijlocit trebuie să fie:
a. posterioară îndeplinirii, neîndeplinirii ori întârzierii în îndeplinirea actului determinat,
privitor la îndatoririle de serviciu
b. concomitentă îndeplinirii, neîndeplinirii ori întârzierii în îndeplinirea actului
determinat, privitor la îndatoririle de serviciu
c. anterioară îndeplinirii, neîndeplinirii ori întârzierii în îndeplinirea actului determinat,
privitor la îndatoririle de serviciu

ANS: C

43. Elementul material al infractiunii de luare de mită (art. 254 C. pen.) poate consta în:
a. promisiunea sau oferirea de bani;
b. nerespingerea promisiunii unor foloase;
c. darea de bani ori alte foloase.

ANS: B

44. Constrângerea mituitorului, de către cel care a luat mită, de a săvârsi această faptă
este:
a. o cauză de nepedepsire;
b. o cauză specială care înlătură caracterul penal al faptei;
c. o cauză de reducere a pedepsei.

ANS: B

45. Pretinderea unor foloase de către functionar si primirea acestora după efectuarea
actului privitor la îndeplinirea îndatoririlor sale de serviciu, pentru care foloasele au fost
pretinse, constituie infractiunea de:
a. luare de mită;
b. abuz în serviciu contra intereselor persoanelor;
c. primire de foloase necuvenite.

ANS: A
46. Daca functionarul, desi nu are competenta de a efectua un anumit act, l-a facut sa
creada pe cel care i-a dat banii sau alte foloase ca indeplinirea actului intra in atributiile
sale de serviciu, atunci suntem in prezenta infractiunii de :
a. luare de mita;
b. primire de foloase necuvenite;
c. inselaciune.

ANS: C

47. Infractiunea de dare de mita , prevazuta de art. 255 C.pen.:


a. este o infractiune contra autoritatii;
b. este o infractiune autonoma, existand si fara luarea de mita;
c. este o infractiune corelativa, existand doar impreuna cu infractiunea de luare de mita.

ANS: B

48. Daca promisiunea, oferirea sau darea de banisau alte foloase este savarsita prin
intermediul altei persoane, aceasta:
a. raspunde in calitate de coautor la infractiunea de dare de mita;
b. nu raspunde penal;
c. raspunde in calitate de complice la infractiunea de dare de mita, chiar daca prin
activitatea sa nu infaptuieste actiunea incriminata.

ANS: C

49. Confiscarea speciala prevazuta de art. 255 alin. 4 C.pen. se aplica:


a. doar in situatia in care faptuitorul este functionar;
b. in toate cazurile , chiar daca oferta nu a fost urmata de acceptare;
c. doar in situatia in care oferta de bani sau alte foloase a fost urmata de acceptare.

ANS: B

50. Dacă functionarul corupt, în scopul de a satisface solicitarea mituitorului, nu


îndeplineste un act privitor la îndatoririle lui de serviciu, iar această neîndeplinire
constituie, prin ea însăsi, o infractiune:
a. luarea de mită va intra în concurs cu respectiva infractiune;
b. luarea de mită absoarbe respectiva infractiune;
c. luarea de mită se retine în variantă agravată.

ANS: A
51. Fapta de a pretinde si primi un folos necuvenit, de către un functionar, după
îndeplinirea în parte a unei îndatoriri de serviciu, dar înainte de finalizarea ei, constituie:
a. primire de foloase necuvenite;
b. abuz în serviciu contra intereselor persoanelor;
c. luare de mită.

ANS: C

52. Valoarea foloaselor necuvenite primite de cel mituit:


a. trebuie să aibă un nivel mai ridicat de 200.000 lei;
b. poate să aibă orice nivel, dar să nu fie bunuri de valoare simbolică, nici daruri
ocazionale, sau daruri care exprimă un sentiment de recunostintă ori de respect personal;
c. trebuie să aibă un nivel invers proportional cu valoarea serviciului făcut prin
îndeplinirea actului.

ANS: B

53. În cazul infractiunii de dare de mită:


a. bunurile pot fi confiscate de la mituitor;
b. bunurile pot fi confiscate de la autor doar dacă oferta de mituire a fost acceptată de
functionar;
c. bunurile pot fi confiscate de la autor chiar dacă oferta de mituire nu a fost urmată de
acceptare.

ANS: C

54. La infractiunea de dare de mită (art. 255 C. pen.) elementul material al faptei:
a. se săvârseste doar anterior efectuării sau neefectuării actului de serviciu;
b. se săvârseste doar ulterior efectuării sau neefectuării actului de serviciu;
c. se poate săvârsi fie anterior, fie ulterior efectuării sau neefectuării actului de serviciu.

ANS: A

55. Latura obiectiva a infractiunii de trafic de influenta include scopul de a determina


functionarul :
a. sa faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu;
b. sa faca un act ce nu intra in atributiile sale serviciu;
c. sa faca un act ce depaseste atributiile sale de serviciu.

ANS: A
56. Denuntarea de către mituitor a faptei, mai înainte ca organul de urmărire penală să fi
fost sesizat pentru acea infractiune, este:
a. o cauză specială de nepedepsire;
b. o cauză ce înlătură caracterul penal al faptei;
c. o cauză de reducere a pedepsei.

ANS: A

57. Subiectul activ nemijlocit al infractiunii de dare de mită este:


a. orice persoană fizică ce îndeplineste conditiile generale pentru a răspunde penal;
b. orice functionar;
c. numai un functionar public.

ANS: A

58. Actul ce constituie temeiul primirii de foloase necuvenite în cazul infractiunii


prevăzută în art. 256 C. pen. trebuie să fie:
a. atât licit, cât si ilicit;
b. numai ilicit;
c. numai licit.

ANS: C

59. Elementul material al infractiunii de primire de foloase necuvenite constă în:


a. primirea, pretinderea, acceptarea promisiunii sau nerespingerea promisiunii unor astfel
de foloase;
b. primirea unor foloase necuvenite;
c. pretinderea unor foloase necuvenite.

ANS: B

60. Pentru existenta infractiunii de primire de foloase necuvenite:


a. foloasele pot fi primite anterior îndeplinirii actului la care functionarul era obligat în
virtutea functiei
b. foloasele pot fi primite doar după îndeplinirea actului la care functionarul era obligat în
virtutea functiei
c. foloasele necuvenite pot fi primite anterior sau după îndeplinirea actului la care
functionarul era obligat în virtutea functiei

ANS: B
61. In cazul infractiunii de trafic de influenta, precizarea numelui functionarului asupra
caruia faptuitorul are sau lasa sa se creada ca are influenta:
a. este esentiala pentru retinerea infractiunii de trafic de influenta;
b. constituie o circumstanta agravanta;
c. nu este determinanta, daca faptuitorul a indicat calitate functionarului.

ANS: C

62. Infractiunea de trafic de influentă:


a. se poate comite si printr-o inactiune, respectiv prin nerespingerea unei promisiuni de
daruri;
b. are un subiect activ nemijlocit circumstantiat;
c. se comite numai cu intentie directă calificată prin scop.

ANS: C
63

63. Tentativa la primirea de foloase necuvenite:


a. se pedepseste;
b. nu este incriminată;
c. nu este posibilă.

ANS: B

64. Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat drept mita in
cazul cand:
a. au fost dati pentru ca un functionar sa indeplineasca un act privitor la indatoririle sale
de serviciu;
b. mituitorul a fost constrans prin orice mijloacede catre cel care a luat mita;
c. mituitorul a denuntat fapta dupa ce organul de urmarire penala a fost sesizat pentru
acea infractiune.

ANS: B

65. Elementul material al laturii obiective a infractiunii de trafic de influenta se poate


realiza prin:
a. nerespingere de daruri direct sau indirect;
b. oferire de daruri indirect;
c. acceptare de daruri, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul.

ANS: C
66. La infractiunea de denuntare calomnioasă:
a. coautoratul este posibil;
b. obiectul juridic special adiacent se referă la relatiile sociale privind normala
desfăsurare a actelor de justitie;
c. subiectul pasiv secundar este statul prin organul judiciar a cărui activitate a fost
periclitată.

ANS: A

67. În cazul în care prin acelasi denunt mai multe persoane sunt învinuite mincinos de
aceeasi infractiune, se va retine:
a. o singură infractiune de denuntare calomnioasă în varianta tip;
b. mai multe infractiuni de denuntare calomnioasă în concurs;
c. o singură infractiune de denuntare calomnioasă în varianta agravată.

ANS: B

68. Există varianta agravată a infractiunii de denuntare calomnioasă când:


a. învinuirea mincinoasă a avut ca efect arestarea sau condamnarea unei persoane;
b. s-au produs ori ticluit probe mincinoase în sprijinul unei învinuiri nedrepte;
c. fapta a fost săvârsită de două sau mai multe persoane împreună.

ANS: B

69. În cazul infractiunii de denuntare calomnioasă, învinuirea mincinoasă:


a. se poate referi la o faptă care ar expune persoana la o sanctiune disciplinară
b. se poate referi la săvârsirea unei contraventii
c. se poate referi doar la săvârsirea unei infractiuni

ANS: C

70. Producerea ori ticluirea de probe mincinoase în sprijinul unei învinuiri nedrepte
reprezintă:
a. infractiunea de mărturie mincinoasă
b. infractiunea de denuntare calomnioasă
c. nedenuntarea unor infractiuni

ANS: B

71. La infractiunea de denuntare calomnioasă, învinuirea mincinoasă poate fi făcută prin:


a. plangere;
b. autodenunt;
c. constituire de parte civila.

ANS: A

72. Declaratia făptuitorului infractiunii de denuntare calomnioasă mai înainte de punerea


în miscare a actiunii penale fată de persoana în contra căreia s-a făcut denuntul sau
plângerea, ori împotriva căreia s-au produs probele, că denuntul, plângerea sau probele
sunt mincinoase reprezintă:
a. o cauză de impunitate;
b. o cauză de reducere a pedepsei;
c. o cauză de agravare a pedepsei.

ANS: B

73. Retragerea mărturiei mincinoase înainte de arestarea inculpatului sau, în toate


cauzele, înainte de pronuntarea unei hotărâri, ori a unei alte solutii ca urmare a mărturiei
mincinoase reprezintă o cauză de:
a. impunitate;
b. reducere a pedepsei conform art. 76 C. pen;
c. o cauză de înlăturare a caracterului penal al faptei.

ANS: A

74. Retragerea mărturiei mincinoase după arestarea inculpatului sau, în toate cauzele,
după ce s-a pronuntat o hotărâre, ori s-a dat o altă solutie ca urmare a mărturiei
mincinoase reprezintă o cauză de:
a. impunitate;
b. reducere a pedepsei conform art. 76 C. pen.;
c. înlăturare a caracterului penal al faptei.

ANS: B

75. Subiect activ nemijlocit al infractiunii de mărturie mincinoasă este:


a. doar martorul;
b. martorul sau persoana care încearcă să-l determine pe martor să dea declaratii
mincinoase;
c. martorul, expertul sau interpretul.

ANS: C
76. La infractiunea de mărturie mincinoasa:
a. forma de vinovatie este intentia directa calificata prin scop;
b. nu are relevanta daca subiactul activ a fost intrebat cu privire la imprejurari esentiale;
c. afirmatia mincinoasă sau omisiunea de a spune tot ce stie trebuie să privească
împrejurări esentiale;

ANS: C

77. Infractiunea de mărturie mincinoasă (art. 260 C. pen.):


a. este incriminată în forma tentativei;
b. nu poate avea forma continuată;
c. se consumă în momentul în care audierea sau ascultarea a luat sfârsit, iar depozitia a
fost semnată de martor, expert sau interpret.

ANS: C

78. Infractiunea de mărturie mincinoasă:


a. se referă si la afirmatii mincinoase făcute de martor asupra oricăror împrejurări despre
care este întrebat în solutionarea unei cauze;
b. se săvârseste si din culpă;
c. se savarseste atat actiune, cat si prin inactiune.

ANS: C

79. Persoana care a determinat pe o altă persoană să încerce să determine pe un martor,


expert, interpret să săvârsească infractiunea de mărturie mincinoasă, va răspunde pentru:
a. instigare la mărturie mincinoasă;
b. instigare la încercarea de a determina mărturia mincinoasă;
c. instigare la împiedicarea participării în proces.

ANS: B

80. Încercarea de a determina mărturia mincinoasă (art. 261 C. pen.):


a. se comite, potrivit părerii majoritare, cu intentie directă sau indirectă;
b. se consumă instantaneu în momentul în care s-a săvârsit actiunea de constrângere sau
corupere prin care s-a încercat determinarea la mărturie mincinoasă;
c. nu este posibilă în forma continuată.

ANS: B
81. Omisiunea de a denunta de îndată săvârsirea unei fapte de omor întruneste elementele
constitutive ale infractiunii de:
a. favorizarea infractorului (art. 264 C. pen.);
b. tăinuire (art. 221 C. pen.);
c. nedenuntarea unor infractiuni (art. 262 C. pen.).

ANS: C

82. Nedenuntarea unor infractiuni (art. 262 C. pen.) se poate comite din punct de vedere
al vinovătiei:
a. numai cu intentie;
b. numai din culpă;
c. atât cu intentie, cât si din culpă.

ANS: C

83. Împiedicarea participării la proces:


a. legatura de cauzalitate rezulta ex re;
b. este o infractiune cu consumare instantanee;
c. se sanctionează si dacă actele de executare sunt întrerupte din cauze independente de
vointa făptuitorului.

ANS: C

84. Martorul, expertul sau interpretul a carui omisiune priveste imprejurari aspra carora
nu a fost intrebat , raspunde pentru:
a. marturie mincinoasa;
b. omisiunea de a incunostiinta organele judiciare;
c. omisiunea de a sesiza organele judiciare.

ANS: B

85. Elementul material al nedenuntării unor infractiuni se poate realiza:


a. numai prin inactiune;
b. numai prin actiune;
c. atât prin actiuni, cât si prin omisiuni.

ANS: C

86. În cazul infractiunii de favorizare a infractorului (art. 264 C. pen.) ajutorul se poate
acorda:
a. înainte de săvârsirea infractiunii principale;
b. după săvârsirea faptei de bază;
c. în timpul săvârsirii faptei.

ANS: B

87. Participatia penala, in cazul infractiunii de nedenuntare a unor infractiuni:


a. nu este posibila decat sub forma complicitatii;
b. este posibila sub forma instigarii;
c. este posibila sub toate formele.

ANS: B

88. Daca incercarea de a determina marturia mincinoasa se realizeza prin alte mijloace
decat coruperea sau constrangerea, atunci:
a. nu se realizeaza o fapta prevazuta de legea penala;
b. este realizat continutul constitutiv al infractiunii de incercare de a determina marturia
mincinoasa;
c. este realizat continutul constitutiv al infractiunii de marturie mincinoasa.

ANS: A

89. Infractiunea de impiedicare a participarii la proces:


a. absoarbe infractiunea de amenintare;
b. absoarbe infractiunea de vatamare corporala grava;
c. absoarbe infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal.

ANS: A

90. Infractiunea de favorizarea infractorului:


a. se poate săvârsi numai printr-o actiune;
b. se deosebeste de infractiunea de tăinuire si prin aceea că făptuitorul nu urmăreste
obtinerea unui folos material pentru sine;
c. nu poate avea ca obiect material folosul sau produsul material al infractiunii săvârsite
de infractorul favorizat.

ANS: B

91. Mentinerea intentionată a stării de arest/detinere după expirarea duratei mandatului de


arestare preventivă/de executare a pedepsei constituie infractiune de:
a. lipsire de libertate în mod ilegal;
b. arestare nelegală;
c. represiune nedreaptă.

ANS: B

92. Infractiunea de arestare nelegală:


a. are, de regulă, ca obiect material corpul persoanei împotriva căreia se săvârseste
actiunea incriminată;
b. se poate săvârsi numai printr-o actiune;
c. este incriminată si în forma tentativei.

ANS: A

93. Pentru retinerea infractiunii de cercetare abuziva, este necesar ca organul judiciar:
a. sa fi intrebuintat cumulativ toate mijloacele prevazute de lege pentru obtinerea de
declaratii;
b. sa fi intrebuintat unul din mijloacele prevazute de lege, respectiv promisiuni,
amenintari, violente;
c. sa fi intrebuintat santajul pentru obtinerea de declaratii.

ANS: B

94. Infractiunea de evadare:


a. poate îmbrăca forma infractiunii continue sau continuate;
b. presupune totdeauna aplicarea unei pedepse inferioare celei în executarea căreia se afla
condamnatul;
c. este în forma agravată când se întrebuintează anumite instrumente.

ANS: C

95. Pedeapsa în cazul infractiunii de evadare:


a. se adaugă la pedeapsa ce se execută, fără a putea depăsi maximul general al închisorii;
b. se contopeste cu pedeapsa ce se execută;
c. nu poate depăsi cuantumul pedepsei ce se execută la momentul evadării.

ANS: A

96. Vinovătia în cazul săvârsirii de înlesnire a evadării de către o persoană ce avea


îndatorirea de a păzi pe cel ce a evadat poate îmbrăca:
a. doar forma intentiei directe;
b. doar forma intentiei;
c. forma intentiei sau culpei.

ANS: C

97. Nerespectarea regimului armelor si munitiilor (art. 279 C. pen.) este mai gravă dacă:
a. arma sau munitia nu este depusă în termenul fixat de lege la organul competent, de
către cel căruia i s-a respins cererea pentru prelungirea valabilitătii permisului;
b. se poartă arme, fără drept, în localul unitătilor de stat sau al altor unităti la care se
referă art. 145 C. pen., la întruniri publice, ori în localuri de alegeri;
c. se detin, înstrăinează sau poartă arme de panoplie.

ANS: B

98. Pentru existenta infractiunii de tortura, este necesar:


a. sa existe o actiune prin care sa fie provocata unei persoane o durere;
b. sa existe o actiune prin care unei persoane sa-I fie provocate suferinte fizice sau
psihice, produse doar prin mijloace anume prevazute de lege;
c. sa existe o inactiune prin care unei persoane sa-I fie provocate suferinte fizice sau
psihice, produse doar prin mijloace anume prevazute de lege, din culpa.

ANS: A

99. Denuntarea calomnioasă, potrivit părerii majoritare a doctrinei penale, se comite:


a. numai cu intentie directă
b. cu intentie directă sau indirectă
c. doar cu intentie indirectă

ANS: B

100. Arestarea nelegală se comite numai cu:


a. intentie directă calificată prin scop;
b. intentie directă sau indirectă;
c. intentie sau culpă.

ANS: B

101. Represiunea nedreapta este o fapta :


a. care impiedica infaptuirea justitiei;
b. contra integritatii corporala sau sanatatii persoanei;
c. contra libertatii persoanei.
ANS: A

102. Cercetarea abuzivă este o infractiune:


a. continuă;
b. intentionată;
c. de obicei.

ANS: B

103. Favorizarea infractorului este o infractiune:


a. omisiva;
b. conexă – corelativă;
c. praeterintentionata.

ANS: B

104. Ajutorul dat unui infractor dupa savarsirea infractiunii de evadare, constituie:
a. infractiunea de favorizare a infractorului;
b. infractiunea de inlesnire a evadarii;
c. infractiunea de evadare, prevazuta de art. 269 alin. 1 C.pen. cu referire la art. 269 alin.
2 C.pen.

ANS: A

105. Daca faptuitorul savarseste acte de amenintare impotriva unui politist care il sprijina
pe executorul judecatoresc la executarea unei hotarari judecatoresti, acesta:
a. raspunde pentru infractiunea de nerespectare a hotararilor judecatoresti;
b. raspunde pentru infractiunea de ultraj;
c. raspunde pentru infractiunea amenintare.

ANS: B

106. Daca faptuitorul, impiegat de miscare, s-a prezentat la locul de muncasub influenta
bauturilor alcoolice si a uitat sa puna macazul intr-o pozitie corespunnzatoare, cauzand
ciocnirea unui tren de marfa cu vagoanele ce stationau in gara, provocand avarierea
mijloacelor de transport, constituie:
a. infractiunea de neglijenta in serviciu;
b. infractiunea de neindeplinire a indatoririlor de serviciu sau indeplinirea lor defectuoasa
din culpa;
c. infractiunea de neindeplinire cu stiinta a indatoririlor de serviciud sau indeplinirea lor
defectuoasa.
ANS: B

107. Daca faptuitorul paraseste postul pe care il ocupa in cadrul sigurantei mijloacelor de
transport pe caile ferate si nu revine la post, desi prezenta acestuia este necesara, acesta
raspunde pentru:
a. infractiunea de neindeplinire a indatoririlor de serviciu sau indeplinirea lor defectuoasa
din culpa;
b. infractiunea de neindeplinire cu stiinta a indatoririlor de serviciud sau indeplinirea lor
defectuoasa.
c. infractiunea de parasire a postului si prezenta la serviciu in stare de ebrietate;

ANS: C

108. In cazul omisiunii de a incunostiinta organele judiciare, participatia penala:


a. este posibila sub toate formele;
b. este posibila doar sub forma instigarii si a complicitatii, deoarece obligatia instituita in
textul de inscriminare are caracter personal;
c. este posibila doar sub forma coautoratului.

ANS: B

109. Conform părerii majoritare a doctrinei de specialitate, luarea de mită se poate


comite:
a. cu intentie directă sau indirectă;
b. numai cu intentie directă calificată prin scop;
c. numai cu intentie indirectă.

ANS: B

110. Infractiunea de favorizarea infractorului:


a. se poate săvârsi numai printr-o actiune;
b. se deosebeste de infractiunea de tăinuire si prin aceea că făptuitorul nu urmăreste
obtinerea unui folos material pentru sine;
c. nu poate avea ca obiect material folosul sau produsul material al infractiunii săvârsite
de infractorul favorizat.

ANS: B

111. Daca un detinut sesizeaza organele de urmarire penala, afirmand ca este autorul unei
anumite infractiuni oe care in realitate nu a comis-o , pentru a zadarnici urmarirea penala
a altor vinovati pe care ii cunostea:
a. savarseste infractiunea de favorizarea infractorului;
b. savarseste infractiunea de nedenuntare a unor infractiuni;
c. savarseste infractiunea de omisiune a sesizarii organelor judiciare.

ANS: A

112. Subiectul pasiv special la infractiunea de luare de mită este:


a. cel căruia i se pretinde, de către un functionar, să dea bani, valori sau alte bunuri pentru
efectuarea unui act care intră în îndatoririle sale de serviciu;
b. functionarul mituit;
c. persoana juridică de drept public sau privat în serviciul căruia făptuitorul îsi exercită
atributiile functionale.

ANS: C

113. Infractiunea de falsificare de monede sau alte valori (art. 282 C. pen.) se poate
realiza:
a. doar prin contrafacere (plăsmuire);
b. doar prin alterare (prefacere);
c. fie prin contrafacere, fie prin alterare;

ANS: C

114. Infractiunea de falsificare de monede sau alte valori (art. 282 alin. 1 C.pen.) poate
avea ca obiect material:
a. monede, titluri de credit public, cecuri, titlurile de orice fel pentru efectuarea plătilor
b. monede antice din diverse metale
c. orice fel de monede sau bancnote, chiar iesite din circulatie

ANS: A

115. Infractiunea de falsificare de monede sau de alte valori, in varianta prevazuta de art.
282 alin.2 C.pen., are ca obiect material:
a. orice monede sau valori, chiar iesite din circulatie
b. monede antice, din diverse metale
c. monedele sau valorile detinute sau puse in circulatie

ANS: C

116. Când aceeasi persoană falsifică monede sau alte valori si apoi le pune în circulatie,
fapta sa constituie:
a. o singură infractiune de falsificare de monedă sau de alte valori
b. o singură infractiune de falsificare de monedă sau de alte valori, în formă continuată
c. un concurs de infractiuni, între fapta de falsificare si cea de punere în circulatie a
valorilor falsificate

ANS: C

117. Pentru existenta infractiunii de falsificare de monede sau de alte valori este necesar
ca:
a. moneda sau valoarea falsificata sa fi fost retrasa din circulatie;
b. moneda sau valoarea falsificată să fi fost emisa de o institutie competenta si sa se
gaseasca in circulatie;
c. moneda sau valoarea falsificată să nu aiba legal puterea de a circula

ANS: B

118. Infractiunea de falsificare de monede sau de alte valori, potrivit opiniei majoritare,
nu se poate comite decât cu:
a. intentie directă
b. intentie directă sau indirectă
c. intentie indirectă

ANS: B

119. In varianta asimilata, elementul material al infractiunii de falsificare de monede sau


de alte valori (art. 282 alin. 2 C. pen.), consta in:
a. contrafacere
b. alterare
c. punerea in circualatie sau detinerea de valori falsificate

ANS: C

120. Falsificarea de monede sau de alte valori este mai gravă, dacă:
a. valorile falsificate au fost puse în circulatie;
b. s-ar fi putut cauza sau s-a cauzat o pagubă importantă sistemului financiar;
c. valorile falsificate nu se mai afla în circulatie

ANS: B

121. Falsificarea de bilete, tichete sau orice alte imprimate producătoare de consecinte
juridice constituie infractiunea de:
a. falsificare de monede sau de alte valori
b. falsificare de timbre, mărci sau de bilete de transport
c. fals material în înscrisuri oficiale

ANS: C

122. Forma de vinovătie cu care se poate comite infractiunea de falsificare de timbre,


mărci sau de bilete de transport, în viziunea doctrinei majoritare, este:
a. intentia directă
b. intentia directă sau indirectă
c. intentia indirectă

ANS: B

123. Punerea în circulatie a unor cupoane false de răspuns international constituie


infractiunea de:
a. falsificare de monede sau de alte valori
b. înselăciune
c. falsificare de timbre, mărci sau de bilete de transport

ANS: C

124. Detinerea de instrumente în vederea falsificării de valori (art. 285 C. pen.):


a. nu are obiect material;
b. are ca obiect material timbre, marci, plicuri sau carti postale;
c. are ca obiect material instrumentele sau materialele detinute in scopul aratat in art.295
C.pen.

ANS: C

125. Tentativa se pedepseste la infractiunea de:


a. falsificare de monede sau de alte valori;
b. falsificare de timbre, mărci sau de bilete de transport;
c. detinere de instrumente în vederea falsificării de valori.

ANS: A

126. Elementul material al infractiunii de fals material în înscrisuri oficiale (art.288


C.pen.) consta in:
a. falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, prin atestarea unor fapte
sau împrejurări neadevărate ori prin omisiunea inserării unor date sau împrejurări;
b. falsificarea unui înscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin
alterarea lui în orice mod, de natura sa produca consecinte juridice;
c. folosirea unui înscris oficial în vederea producerii de consecinte juridice

ANS: B

127. Subiect activ nemijlocit al infractiunii de fals material în înscrisuri oficiale (art. 288
alin. 1 C. pen.) poate fi:
a. numai un functionar;
b. numai un functionar public;
c. orice persoană fizică care indeplineste conditiile generale pentru a răspunde penal.

ANS: C

128. Pentru existenta obiectului material al infractiunii de fals material în înscrisuri


oficiale, este necesar:
a. ca inscrisul oficial (falsificat) sa apartina unei unitati din cele prevazute in art.145
C.pen.
b. ca înscrisul oficial (falsificat) să apartina exclusiv unei autoritati publice;
c. ca înscrisul falsificat să emane de la o persoana fizica.

ANS: A

129. Falsificarea de bilete ori foi de calatorie sau transport constituie:


a. infractiunea de fals material în înscrisuri oficiale (art. 288 C. pen.)
b. infractiunea de falsificare de timbre, marci sau de bilete de transport (art. 289 C. pen.)
c. nu constituie infractiune.

ANS: B

130. În varianta agravată, falsul material în înscrisuri oficiale nu poate fi săvârsit decât de
către:
a. un functionar public
b. un functionar public în exercitiul atributiilor de serviciu
c. un functionar în exercitiul atributiilor de serviciu

ANS: C

131. Intra sub incidenta art. 283 C. pen. falsificarea de:


a. bilete, tichete sau imprimate producătoare de consecinte juridice;
b. titluri de credit emise de institutii publice;
c. timbre, mărci postale, plicuri si cărti postale. bilete si foi calatorie sau de transport,
cupoane de raspuns international

ANS: C

132. Tentativa nu se pedepseste la infractiunea de:


a. fals material în înscrisuri oficiale;
b. fals în declaratii;
c. fals privind identitatea.

ANS: A

133. La infractiunea de fals intelectual (art. 289 C. pen.), subiect activ nemijlocit poate fi:
a. orice persoana;
b. numai un functionar public;
c. numai functionarul aflat in exercitiul atributiilor de serviciu.

ANS: C

134. În cazul infractiunii de fals intelectual, alterarea adevarului priveste:


a. materialitatea inscrisului, in forma si sursa sa;
b. continutul inscrisului;
c. atat forma, cat si continutul actului.

ANS: B

135. Infractiunea de fals intelectual se poate comite:


a. numai dupa redactarea inscrisului oficial;
b. numai concomitent cu redactarea inscrisului oficial;
c. atat inainte, cat si dupa redactarea inscrisului oficial.

ANS: B

136. Tentativa se pedepseste la infractiunea de:


a. fals în înscrisuri sub semnătură privată;
b. uz de fals;
c. fals intelectual.

ANS: C
137. Falsificarea unui înscris sub semnătură privată si folosirea lui de către autorul
falsului constituie:
a. infractiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în concurs cu infractiunea de uz
de fals;
b. infractiunea de uz de fals;
c. infractiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

ANS: C

138. Falsificarea unui act de studii si folosirea lui pentru inscrierea la un concurs in
vederea ocuparii unui post constituie:
a. infractiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată;
b. infractiunea de fals material în înscrisuri oficiale, în concurs cu infractiunea de uz de
fals;
c. infractiunea de fals intelectual, în concurs cu infractiunea de uz de fals.

ANS: B

139. La infractiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată:


a. tentativa este posibilă si se pedepseste;
b. tentativa este posibilă, dar nu se pedepseste;
c. tentativa nu este posibilă.

ANS: A

140. Obiect material al infractiunii de uz de fals poate fi:


a. doar un înscris oficial;
b. doar un înscris sub semnătură privată;
c. un înscris oficial sau un înscris sub semnătură privată.

ANS: C

141. Elementul material al infractiunii de uz de fals se realizeaza prin actiunea de:


a. declarare necorespunzatoare a adevarului, facuta unui organ sau institutii de stat;
b. incredintare a unui inscris care serveste pentru legitimare, spre a fi folosit fara drept;
c. folosire a unui inscris oficial sau sub semnatura privata, cunoscand ca este fals.

ANS: C

142. Uzul de fals se săvârseste, sub aspect subiectiv, cu:


a. intentie directă sau indirectă
b. intentie directă calificată prin scop
c. intentie indirectă

ANS: B

143. La infractiunea de uz de fals, obiectul material:


a. poate fi doar un inscris sub semnătură privată;
b. poate fi atat un inscris oficial, cat si un inscris sub semnatura privata;
c. poate fi doar un inscris oficial.

ANS: B

144. Infractiunea de fals în declaratii se săvârseste numai cu:


a. intentie directă calificată prin scop;
b. intentie indirectă;
c. intentie directă sau indirectă.

ANS: A

145. Subiect activ nemijlocit al infractiunii de fals în declaratii este:


a. martorul, expertul sau interpretul;
b. persoana care face în public declaratii calomnioase;
c. orice persoană, care are capacitatea de a face declaratii producătoare de consecinte
juridice.

ANS: C

146. La infractiunea de fals în declaratii, elementul material se realizeaza prin actiunea


de:
a. prezentare sub o identitate falsa;
b. folosire a unui inscris, cunoscand ca este fals;
c. declarare necorespunzatoare a adevarului, facuta unui organ.

ANS: C

147. Încredintarea unui înscris care serveste pentru dovedirea stării civile ori pentru
legitimare sau identificare, spre a fi folosit fără drept, constituie infractiunea de:
a. fals în declaratii
b. fals privind identitatea
c. uz de fals
ANS: B

148. Pentru a atrage incidenta dispozitiilor din art.293 alin. (1) C.pen., prezentarea sub o
identitate falsă trebuie făcută:
a. exclusiv in fata unui organ sau a unei institutii de stat;
b. in fata unei unităti dintre cele la care se referă art. 145 C. pen;
c. in fata oricarei persoane fizice sau juridice.

ANS: B

149. In varianta tip (art.293 alin.1 C.pen.), elementul material al infractiunii de fals
privind identitatea se realizeaza prin urmatoarele actiuni:
a. falsificarea unui inscris care serveste pentru legitimare sau identificare;
b. prezentarea sub o identitate falsa sau atribuirea unei asemenea identitati altei persoane;
c. folosirea unui inscris, cunoscand ca este fals.

ANS: B

150. In sensul art.286 C.pen., prin “Falsificarea instrumentelor oficiale” se intelege:


a. falsificarea titlurilor de orice fel pentru efectuarea platilor;
b. falsificarea imprimatelor producatoare de consecinte juridice;
c. falsificarea unui sigiliu, unei stampile sau a unui instrument de marcare .

ANS: C

151. Infractiunea de folosire a instrumentelor oficiale false este mai grava (art. 287 alin.2
C.pen.), atunci cand priveste:
a. sigiliul sau stampila unei institutii publice;
b. un instrument de marcare apartinand unei unităti dintre cele la care se referă art.145 C.
pen;
c. un sigiliu sau o stampila cu stema tarii.

ANS: C

152. Infractiunea de inselaciune la masuratoare (art. 296 C.pen.) are ca obiect material:
a. numai bunuri individual determinate;
b. numai bunuri care se determina prin numarare;
c. numai bunuri care se determina prin masurare.
ANS: C

153. La infractiunea de inselaciune la masuratoare (art. 296 C.pen.), subiect activ


nemijlocit poate fi:
a. numai un functionar cu atributii de gestionare a bunurilor;
b. orice functionar;
c. orice persoana care indeplineste conditiile cerute pentru a raspunde penal.

ANS: C

154. Infractiunea de inselaciune cu privire la calitatea marfurilor (art. 297 C.pen.) se


consuma:
a. in momentul aparitiei pagubei in patrimonial victimei;
b. in momentul in care marfurile sau produsele au fost falsificate, substituite, expuse spre
vanzare sau vandute;
c. in momentul in care victima a achitat pretul.

ANS: B

155. La infractiunea de divulgare a secretului economic (art. 298 C.pen.), subiect activ
nemijlocit poate fi:
a. numai un functionar cu atributii de gestionare a bunurilor;
b. numai un functionar care, datorita atributiilor de serviciu, cunoaste date sau informatii
care nu sunt destinate publicitatii;
c. orice persoana care indeplineste conditiile cerute pentru a raspunde penal.

ANS: B

156. Infractiunea de divulgare a secretului economic (art. 298 C.pen.) se consuma:


a. In momentul aparitiei unei pagube in patrimonial unitatii;
b. In momentul divulgarii datelor sau informatiilor care nu erau destinate publicitatii;
c. In momentul divulgarii, daca aceasta fapta era de natura sa produca pagube.

ANS: C

157. Infractiunea de contrafacere a obiectului unei inventii (art. 299 C.pen.) subzista si
atunci cand:
a. durata brevetului a expirat;
b. produsul contrafacut, desi pastreza caracteristicile esentiale ale celui original, prezinta
totusi unele deosebiri de detaliu;
c. brevetul este lovit de nulitate.
ANS: B

158. La infractiunea de contrafacere a obiectului unei inventii (art.299 C.pen.), subiect


activ nemijlocit poate fi:
a. titularul de brevet;
b. persoana care foloseste inventia in temeiul unei prevederi legale;
c. numai persoana care contraface sau foloseste, fara drept, obiectul unei inventii.

ANS: C

159. Infractiunea de punere in circulatie a produselor contrafacute (art.300 C.pen.)


subzista si atunci cand:
a. produsele contrafacute au fost date in gaj;
b. produsele contrafacute au fost donate unui tert;
c. produsele contrafacute au fost expuse spre vanzare sau oferite la schimb.

ANS: C

160. Infractiunea de concurenta neloiala (art.301 C.pen.) se comite, sub aspect subiectiv,
cu:
a. intentie indirecta;
b. intentie directa sau indirecta;
c. intentie directa calificata prin scop.

ANS: C

161. Infractiunea de concurenta neloiala (art.301 C.pen.) se poate comite in una din
urmatoarele modalitati alternative:
a. efectuarea, fara autorizatie, de operatiuni de import, export sau tranzit;
b. aplicarea pe produsele puse in circulatie de mentiuni false privind brevetele de inventii;
c. divulgarea unor date sau informatii care nu sunt destinate publicitatii.

ANS: B

162. La infractiunea de concurenta neloiala (art.301 C.pen.), se cere ca fapta sa se fi


comis in scopul:
a. de a obtine un folos material necuvenit;
b. de a revinde produsele;
c. de a induce in eroare pe beneficiari.
ANS: C

163. Infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind operatii de import sau export


(art.302 C.pen.) se consuma in momentul:
a. efectuarii, fara autorizatie, a oricarei operatiuni de import, export sau tranzit;
b. aplicarii pe produsele puse in circulatie de mentiuni false privind brevetele de inventii;
c. punerii in circulatie a produselor contrafacute.

ANS: A

164. Tentativa se pedepseste la infractiunea de:


a. concurenta neloiala;
b. specula;
c. inselaciune la masuratoare.

ANS: C

165. La infractiunea de deturnare de fonduri (art.302¹ C.pen.), elementul material consta


intr-o actiune de:
a. folosire a unor nume comerciale sau denumiri ale organizatiilor de comert ori
industriale;
b. schimbare a destinatiei fondurilor banesti sau a resurselor materiale;
c. cumpararea de produse, in scop de prelucrare.

ANS: B

166. La infractiunea de deturnare de fonduri (art.302¹ alin.1C.pen.), urmarea secundara


consta intr-o:
a. stare de pericol;
b. vatamare a intereselor legale ale unei persoane;
c. perturbare a activitatii economico-financiare sau intr-o paguba adusa unei unitati dintre
cele la care refera art.145.

ANS: C

167. In varianta agravata (art.302¹ alin.2 C.pen.), infractiunea de deturnare de fonduri are
ca urmare:
a. o perturbare a activitatii economico-financiare;
b. o paguba adusa unei unitati dintre cele la care refera art.145;
c. consecinte deosebit de grave.
ANS: C

168. Infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind importul de deseuri sau reziduuri


(art.302² C.pen.) este mai grava, atunci cand:
a. a avut ca urmare vatamarea corporala a unei persoane;
b. a avut ca urmare infectarea apei;
c. a avut ca urmare vatamarea corporala grava a unei persoane ori a cauzat o paguba
materiala importanta.

ANS: C

169. Infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind importul de deseuri sau reziduuri


(art.302² C.pen.) subzista si atunci cand:
a. deseurile sau reziduurile sunt achizitionate in strainatate, de persoane juridice straine;
b. deseurile sau reziduurile provin din Romania;
c. deseurile sau reziduurile sunt achizitionate in Romania, dar de la persoane fizice sau
juridice straine.

ANS: C

170. Infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind importul de deseuri sau reziduuri


(art.302² C.pen.) subzista si atunci cand:
a. deseurile sau reziduurile sunt achizitionate in strainatate, de persoane juridice straine;
b. deseurile sau reziduurile provin din Romania;
c. deseurile sau reziduurile sunt achizitionate in Romania, dar de la persoane fizice sau
juridice straine.

ANS: C

171. In varianta agravata, infractiunea de deturnare de fonduri (art.302¹ alin.2 C.pen.)


pretinde ca fapta sa fi avut “consecinte deosebit de grave” – formula prin care se intelege:
a. o paguba adusa unei unitati dintre acelea la care refera art.145;
b. punerea in pericol a sanatatii unui mare numar de persoane;
c. o paguba materiala mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de grava a
activitatii unei unitati dintre cele la care se refera art.145.

ANS: C

172. In varianta tip, infractiunea de fals privind identitatea (art.293 alin.1 C.pen.) consta
in actiunea de:
a. incredintare a unui inscris care serveste pentru legitimare sau identificare, spre a fi
folosit fara drept;
b. prezentare sub o identitate falsa sau de atribuire a unei asemenea identitati altei
persoane;
c. achizitionare de documente de identitate false.

ANS: B

173. Pentru existenta variantei agravate a infractiunii de Fals prin folosirea emblemei
Crucii Rosii (art.294 alin.2 C.pen.), este necesar ca fapta:
a. sa fi cauzat pagube materiale;
b. sa se fi comis in timp de razboi;
c. sa fi avut consecinte deosebit de grave.

ANS: B

174. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de „bigamie” prev. de art. 303 din Codul
penal?
a. orice persoană de sex opus care intră în alianţă cu o altă persoană;
b. numai persoana căsătorită, care incheie o nouă căsătorie fără ca prima să fie desfăcută
prin divorţ;
c. sotul nevinovat din prima casatorie.

ANS: B

175. Consumarea infracţiunea de „bigamie” survine:


a. în momentul depunerii declaraţiei la starea civilă;
b. în momentul încheierii noii căsătorii fără ca prima să fie desfăcută prin divorţ;
c. în momentul declării lipsei impedimentelor la căsătorie.

ANS: B
.

176. Abandonul de familie prev. de art. 305 din Codul penal este:
a. o infracţiune instantanee;
b. o infracţiune continuată, consumarea având loc în momentul când cel îndreptăţit la
întreţinere este părăsit;
c. o infracţiune continuă care se consumă în momentul de pasivitate al făptuitorului şi se
epuizează când acesta pune capăt infracţiunii.

ANS: C

177. Punerea în mişcare a acţiunii penale în cazul infracţiunii de „abandon de familie” se


face:

a. din oficiu de către procuror;


b. la plângerea persoanei vătămate;
c. la sesizarea făcută de soţ sau rudă apropiată.

ANS: B

178. Cerinţa esenţială a elementului material al laturii obiective a infracţiunii de „rele


tratamente aplicate minorului” constă în:
a. măsura sau tratamentul să nu aibă un caracter rău;
b. să pună în primejdie gravă dezvoltarea fizică sau morală a minorului;
c. să pună în pericol numai integritatea fizică a minorului.

ANS: B

179. Care sunt subiecţii activi ai infracţiunii de „nerespectarea măsurilor privind


încredinţarea minorului”, prev. de art. 307 din Codul penal?
a. persoana care are calitatea de rudă a minorului;
b. persoana căreia i s-a încredinţat minorul spre creştere şi educare;
c. orice persoană în calitate de coautor.

ANS: B

180. Acţiunea penală în cazul infracţiunii de „nerespectarea măsurilor privind


încredinţarea minorului” se pune în mişcare:
a. din oficiu de autoritatea tutelară sau procuror;
b. la plângerea persoanei vătămate;
c. din oficiu sau la plângerea persoanei vătămate, în funcţie de interesul superior al
minorului.

ANS: B

181. Infracţiunea de „zădărnicirea combaterii bolilor”, prev. de art. 308 din Codul penal
se consumă:
a. în momentul când făptuitorul nu a luat unele măsuri de combatere a bolilor;
b. în momentul când se produce răspândirea bolii molipsitoare;
c. în momentul când s-au pregătit mijoacele necesare zădărnicirii combaterii bolilor.

ANS: B
182. Dacă fapta de nerespectare a măsurilor privitoare la prevenirea şi combaterea bolilor
molipsitoare are ca urmare îmbolnăvirea sau moartea unei persoane, se aplică regula:
a. făptuitorul răspunde numai pentru infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor;
b. infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor intră în concurs cu vătămarea corporală
din culpă sau cu infracţiunea de ucidere din culpă.
c. fapta de nerespectare a măsurilor privind combaterea bolilor molipsitoare se absoarbe
în infracţiunea mai gravă.

ANS: B

183. Sub aspect subiectiv infracţiunea de „zădărnicire a combaterii bolilor” se comite”:


a. numai cu intenţie directă;
b. numai din culpă;
c. cu intenţie directă sau indirectă.

ANS: C

184. Elementul material al laturii obiective al infracţiunii de „contaminare venerică şi


transmiterea sindromului imunodeficitar dobândit”, prev. de art. 309 din Codul penal se
realizează prin:
a. acţiunea de transmitere a unei boli venerice prin: raport sexual, relaţii sexuale între
persoane de acelaşi sex;
b. acţiunea de transmitere nu se face prin acte de perversiune sexuală;
c. numai prin relaţii sexuale între persoane de acelaşi sex.

ANS: A

185. Infracţiunea de „contaminare venerică şi de transmiterea sindromului


imunodeficitar” (SIDA) se săvârşeşte cu:
a. intenţie directă sau indirectă;
b. din culpă.
c. cu praeterintenţie.

ANS: A

186. Dacă părtile nu s-au impăcat, dar in cursul judecătii, pentru săvarsirea infractiunii de
abandon de familie, inculpatul isi indeplineste obligatiile de intretinere, aceasta
determină:
a. condamnarea inculpatului la o pedeapsă cu suspendarea conditionată a executării
pedepsei
b. reducerea pedepsei la jumătate
c. nepedepsirea inculpatului
ANS: A

187. Sub aspect subiectiv infracţiunea de „sustragere de la tratament medical” se comite:


a. cu intenţie directă sau indirectă;
b. din culpă;
c. cu praeterintenţie.

ANS: A

188. La infractiunea de abandon de familie in modalitatea normativă a „lăsării fără


sprijin”, elemental subiectiv il constituie vinovătia:
a. sub forma intentiei;
b. numai sub forma intentiei directe;
c. atat sub forma intentiei, cat si sub forma culpei

ANS: C

189. Infracţiunea de „infectarea apei”, prev. de art. 311 din Codul penal, prin orice
mijloace dacă este dăunătoare sănătăţii oamenilor, animalelor şi plantelor, se comite prin:
a. intenţie directă sau indirectă;
b. din culpă;
c. cu praeterintenţie.

ANS: A
.

190. Forma de vinovăţie a infracţiunilor de „punere în primejdie a unei persoane în


neputinţa de a se îngriji”, prev. de art. 314 din Codul penal cât şi al infracţiunii de „lăsare
fără ajutor”, prev. de art. 315 din Codul penal, este:
a. intenţia directă sau indirectă;
b. culpa;
c. atât cu intenţia, cât şi din culpa.

ANS: A

191. Infracţiunea de „punere în primejdie a unei persoane în neputinţă de a se îngriji”,


prev. de art. 314 din Codul penal, se consumă:
a. în momentul în care se pune în primejdie în mod efectiv prin oricare dintre modalităţile
normative: viaţa, sănătatea sau integritatea persoanei;
b. numai atunci când sunt realizate efectiv, cumulativ cele trei modalităţi normative;
c. în momentul în care se întrevede în perspectivă un pericol pentru viaţa, sănătatea sau
integritatea unei persoane.

ANS: A

192. Pentru existenţa infracţiunii de „lăsare fără ajutor”, prev. de art. 315 din Codul
penal, se impune:
a. ca făptuitorul să găsească o persoană;
b. ca persoana găsită de făptuitor să fie în primejdie de a-şi pierde viaţa, ori a suferi o
vătămare a integrităţii corporale şi să fie în neputinţă de a se apăra;
c. ca persoana găsită de făptuitor să fi primit ajutor şi din partea altora.

ANS: B

193. Lăsarea fără ajutor prin omisiune de înştiinţare, prev. de art. 316 din Codul penal se
săvârşeşte sub aspect subiectiv:
a. numai cu intenţie;
b. numai din culpă;
c. cu intenţie sau din culpă.

ANS: C

194. Pentru existenţa infracţiunii de „împiedicare a existenţei cultelor”, prev. de art. 318
din Codul penal, este necesar:
a. ca acţiunea care împiedică, deci care face imposibilă exercitarea cultului să vizeze
orice cult sau sectă religioasă;
b. acţiunea făptuitorului să vizeze un cult religios organizat şi care funcţionează legal;
c. să se realizeze ambele variante normative de către acelaşi făptuitor

ANS: B

195. Elementul material al laturii obiective al infracţiunii de „profanare de morminte”,


prev. de art. 319 din Codul penal, presupune doar:
a. o acţiune paşnică, care duce la distrugerea mormântului, monumentului sau urnei
funerare;
b. acte prin care făptuitorul îşi exprimă lipsa de respect faţă de memoria celui dispărut
(desenarea unor scene obscene, scrierea unor cuvinte injurioase, etc.);
c. în momentul constrângerii unei persoane să participe la serviciile religioase ale unui alt
cult.

ANS: B
196. Consumarea infracţiunii de „profanare de morminte” are loc în momentul când:
a. acţiunea de profanare a fost săvârşită şi s-au produs semnele materiale ale profanării;
b. autorul infracţiunii a fost descoperit;
c. rudele defunctului au sesizat autorităţile.

ANS: A

197. Tulburarea folosinţei locuinţei, prev. de art. 320 din Codul penal, în modalitatea
normativă de tulburare repetată a folosinţei constă în:
a. săvârşirea unui singur act de producere de zgomote excesive, violenţe verbale, etc.;
b. manifestările de tulburare să fie repetate indiferent dacă acestea constituie infracţiune
prin ele însele;
c. tulburarea folosirii unor spaţii destinate a servi ca ateliere, depozite, magazii.

ANS: B

198. Împiedicarea normalei folosinţe a locuinţei, ca o altă modalitate normativă, de


tulburare a folosinţei locuinţei, presupune:
a. împiedicarea accesului în locuinţă sau într-o cameră;
b. neîntreruperea apei, gazului, a curentului electric;
c. ca faptele exterioare să provină din exteriorul locuinţei.

ANS: A

199. În cazul în care faptele de tulburare a folosinţei locuinţei constituie infracţiuni de


sine stătătoare se aplică regula:
a. unităţii infracţionale;
b. concursului de infracţiuni;
c. infracţiunii de obicei.

ANS: B

200. Care din variantele de mai jos sunt manifestări de natură a provoca scandal public,
element material al laturii obiective al infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi
tulburarea liniştii publice:
a. indignarea izolată a unei persoane;
b. revolta cu caracter singular;
c. acostarea, lovirea pe stradă, fără nici un motiv a unor persoane.

ANS: C
201. Pentru existenţa infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii
publice este necesar ca:
a. actele, gesturile, cuvintele şi expresiile proferate prin care se aduc atingere bunelor
moravuri sau să producă scandal public, ori să tulbure grav ordinea publică, trebuie să fie
făcute în public;
b. actele care aduc atingere bunelor moravuri să nu contravină obiceiurilor bazate pe
respectul reciproc;
c. actele să nu vizeze păstrarea demnităţii umane cu observarea decenţei în cuvinte şi
atitudini.

ANS: A

202. Infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, se


consumă:
a. în momentul când se săvârşesc acţiunile care aduc atingere bunelor moravuri;
b. în momentul în care se comite acţiunea prin care se aduce atingere bunelor moravuri se
produce scandal public, ori se tulbură grav liniştea şi ordinea publică;
c. în momentul realizării acţiunii de lovire sau distrugere.

ANS: B

203. Sub aspect subiectiv, infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea
liniştii publice, se comite cu:
a. intenţie directă sau indirectă;
b. se poate săvârşi din culpă;
c. atât cu intenţei, cât şi din culpă.

ANS: A

204. Pentru existenţa infracţiunii de „încăierare”, prev. de art. 322 din Codul penal, se
cere:
a. toţi cei care au participat la ciocnirile violente să fi desfăşurat acţiuni care să dureze de
la început până la sfârşit;
b. sunt consideraţi participanţi la încăierare atât subiecţii care au început altercaţia cât şi
cei care au intervenit pe parcurs, precum şi cei care s-au retras înainte ca ea să fi luat
sfârşit;
c. să se poată stabili contribuţia fiecărui participant.

ANS: B

205. Încăierarea se consumă:


a. atunci când începe participaţia la încăierarea mai multor persoane, cu activităţi
determinate;
b. atunci când mai multe persoane sunt angajate într-un conflict violent, în aşa fel încât
acţiunile lor se împletesc şi sunt greu de delimitat;
c. în momentul realizării actelor de lovire au alte violenţe.

ANS: B

206. Sub aspect subiectiv, încăierarea se comite:


a. cu intenţie directă sau indirectă;
b. din culpă sub forma uşurinţei;
c. culpa sub forma neglijenţei.

ANS: A

207. Infracţiunea de încăierare nu se pedepseşte:


a. când participantul a renunţat la acţiune, deşi el a fost implicat în acţiunea violentă;
b. dacă a fost prins în încăierare cu voia sa;
c. dacă a încercat să despartă pe alţii.

ANS: C

208. Subiecţii activi ai infracţiunii de „asociere pentru săvârşirea de infracţiuni”, prev. de


art. 323 din Codul penal, sunt:
a. subiectul activ este determinat;
b. subiectul activ este nedeterminat (pluralitate constituită, pluralitate ocazională);
c. orice persoane care răspund penal în calitate de coautor.

ANS: B

209. Elementul material al laturii obiective al infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de


infracţiunii se caracterizează prin următoarele modalităţi de acţiuni:
a. iniţiativa de a constitui o asociere în acest sens;
b. neaderarea la o asociere creată în acest scop;
c. denunţarea unei asemenea asocieri.

ANS: A

210. Latura subiectivă a infracţiunii de „asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni”, se


caracterizează prin:
a. intenţie directă sau indirectă;
b. poate fi săvârşită şi din culpă;
c. numai din culpă.

ANS: A

211. Infracţiunea de „instigarea publică şi apologia infracţiunilor” (art. 324 din Codul
penal), constă în:
a. orice acţiune de a îndemna să nu se respecte legea;
b. acţiunea de a reproba în public persoanele care au săvârşit infracţiuni;
c. acţiunea de purtare în public de uniforme, embleme, semne distinctive prin care se
îndeamnă la nerespectarea legilor şi la săvârşirea de infracţiuni.

ANS: C

212. Care dintre infracţiunile contra ordinii şi disciplinei militare au obiect material?
a. calcarea de consemn si absenta nejustificata;
b. dezertarea si insubordonarea;
c. lovirea superiorului si lovirea inferiorului.

ANS: C

213. Infracţiunea de „răspândirea de materiale obscene”, prev. de art. 325 din Codul
penal, se realizează prin:
a. acţiunea de a confecţiona materiale cu caracter obscen;
b. acţiunea de a deţine în vederea răspândirii de obiecte obscene, descrieri, etc.
c. acţiunea de a deţine pentru uz propriu materiale cu caracter obscen.

ANS: B

214. Infracţiunea de „răspândirea de materiale obscene” se consumă:


a. în momentul în care făptuitorul, vinde, răspândeşte, confecţionează materiale cu
caracter obscen;
b. când începe să procure astfel de materiale în vederea răspândirii;
c. în momentul confecţionării materialelor obscene.

ANS: A

215. În ce situaţii infracţiunea de insubordonare este mai gravă?


a. dacă subiectul activ este un militar;
b. dacă militarul insubordonat este ofiţer, maistru militar, subofiţer sau militar angajat;
c. dacă s-a produs vătămarea corporală gravă a militarului insubordonat.
ANS: B

216. Cerşetoria (prev. de art. 326 din Codul penal), constă în:
a. adresarea făptuitorului făcută la mila publicului cerând ajutor material;
b. apelarea la mila publicului făcută prin orice mijloace (oral, înscris, prin gesturi) în mod
repetat, cerând ajutor material;
c. apelarea la mila publicului făcută prin orice mijloace (oral, înscris, prin gesturi) în mod
repetat, cerând ajutor spiritual.

ANS: B

217. Infracţiunea de „cerşetorie” se săvârşeşte cu:


a. intenţie;
b. se poate săvârşi din culpă;
c. atât cu intenţie, cât şi din culpă.

ANS: A

218. Consumarea infracţiunii de „


cerşetorie” are loc în momentul:
a. făptuitorul a comis primul său act de apelare la mila publicului pentru obţinerea
mijloacelor de existenţă;
b. când s-a realizat, prin repetare, un număr suficient de acte, din care să rezulte
atitudinea făptuitorului de a face cerşetorie ca sursă de procurare a mijloacelor de trai;
c. când fapta a fost repetată de cel puţin patru ori.

ANS: B

219. Pentru existenţa infracţiunii de „prostituţie”, prev. de art. 328 din Codul penal, este
necesar ca:
a. persoana care practică relaţiile sexuale cu diferite persoane să desfăşoare o singură
acţiune cu caracter inechivoc;
b. practicarea acestor raporturi repetate să aibă drept scop procurarea mijloacelor de
existenţă sau a principalelor mijloace de existenţă;
c. făptuitorul să practice raporturi sexuale cu scopul de a-şi procura mijloacele de trai cu
aceeaşi persoană.

ANS: B

220. Consumarea infracţiunii de „prostituţie” are loc în momentul:


a. când persoana întreţine primul raport sexual în schimbul căruia solicită subvenţii
pentru infracţiunea sa;
b. când se realizează un număr suficient de raporturi sexuale cu diferite persoane pentru
ca aceste raporturi să fie caracterizate ca fiind un mod obişnuit de procurare a mijloacelor
de existenţă, sau a principalelor mijloace de existenţă;
c. indiferent dacă s-a constatat sau nu caracterul de îndeletnicire, dacă fapta este repetată
constant.

ANS: B

221. Care din acţiunile de mai jos sunt elemente materiale ale laturii obiective ale
infracţiunii de „proxenetism”, prev. de art. 329 din Codul penal:
a. a înlesni practicarea prostituţiei;
b. a nu trage foloase de pe urma practicării prostituţiei;
c. a denunţa activităţile care duc la practicarea proxenetismului.

ANS: A

222. Infracţiunea de „prostituţie” se săvârşeşte, sub aspect subiectiv:


a. cu intenţie directă sau indirectă;
b. în unele situaţii se comite şi din culpă;
c. cu intenţie depăşită.

ANS: A

223. Care sunt cerinţele existenţei infracţiunii „jocul de noroc”, prev. de art. 330 din
Codul penal:
a. organizarea sau îngăduirea jocurilor de noroc să se facă în mod privat;
b. organizarea sau îngăduirea jocurilor de noroc numai pentru anumite persoane;
c. organizarea sau îngăduirea în mod obişnuit a jocurilor de noroc într-o casă particulară.

ANS: C

224. Infracţiunea „jocul de noroc”, se săvârşeşte cu:


a. intenţie;
b. în unele situaţii se poate comite din culpă;
c. praeterintenţie, în varianta prevăzută în alin. 2 al art. 330 C. Pen.

ANS: A

225. Consumarea infracţiunii „jocul de noroc” are loc:


a. în momentul când a avut loc organizarea jocului de noroc sau îngăduirea practicării;
b. în orice moment;
c. în momentul autorizării jocului de noroc.

ANS: A

226. La infractiunea de abandon de familie subiectul activ nemijlocit este:


a. doar persoana care are obligatia legală de intretinere, fată de cel indreptătit la
intretinere;
b. doar persoana care are de plătit o pensie de intretinere stabilită pe cale judecătorească;
c. orice persoană care indeplineste conditiile generale ale răspunderii penale.

ANS: A

227. Infractiunea de abandon de familie (art. 305 C. pen.):


a. este susceptibilă de tentativă in oricare din variantele sale de incriminare;
b. este susceptibilă de tentativă doar in modalitatea normativă a „părăsirii” sau
„alungării”;
c. este pedepsită si in forma tentativei.

ANS: B

228. Opinia majoritară consideră că abandonul de familie, cu exceptia modalitătii


normative a „lăsării fără sprijin” se comite:
a. numai cu intentie directă;
b. cu intentie directă sau indirectă;
c. cu intentie si din culpă.

ANS: B

229. Contaminarea venerică si transmiterea sindromului imunodeficitar dobandit – art.


309 alin. (1) C. pen.:
a. se transmite prin raport sexual, prin relatii sexuale intre persoane de acelasi sex sau
prin acte de perversiune sexuală;
b. se transmite prin orice mijloace;
c. se săvarseste din culpa.

ANS: A

230. La infractiunea de contaminare venerică si transmiterea sindromului imunodeficitar


dobandit:
a. obiectul material există si constă in corpul persoanei subiectului pasiv;
b. participatia penală este posibilă in toate formele sale;
c. mobilul determinant si scopul urmărit de făptuitor interesează pentru existenta
infractiunii.

ANS: A

231. Traficul de substante toxice:


a. nu are obiect material;
b. poate fi săvarsit de orice persoană fizică ce indeplineste conditiile generale pentru a
răspunde penal;
c. este o infractiune omisivă.

ANS: B

232. Ultrajul contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice este mai grav:
a. dacă se comite in public;
b. dacă se produce scandal public;
c. dacă s-a tulburat grav ordinea si linistea publică.

ANS: C

233. Asocierea pentru săvarsirea de infractiuni:


a. este o infractiune proprie;
b. este sanctionată si in forma tentativă;
c. nu se pedepseste dacă făptuitorul denuntă autoritătilor asocierea mai inainte de a fi fost
descoperită si de a se fi inceput săvarsirea infractiunii care intră in scopul asocierii.

ANS: C

234. Proxenetismul este o infractiune:


a. proprie;
b. in persona propria;
c. comisivă.

ANS: C

235. Proxenetismul poate să constea in:


a. indemnul la fapte antisociale;
b. producerea de materiale obscene;
c. tragerea de foloase de pe urma practicării prostitutiei.
ANS: C

236. Infractiunea de instigare la discriminare se poate savarsi pe temei de:


a. boala cronica necontagioasa;
b. nivel de pregatire profesionala;
c. cetatenie.

ANS: A

237. Infractiunea de joc de noroc se poate realiza prin:


a. atragerea de clienti pentru organizarea de jocuri de noroc, in alt spatiu decat cel
autorizat;
b. punerea la dispozitie a unui local , fara forme legale pentru practicarea jocurilor de
noroc autorizate;
c. organizarea de concursuri pentru desfasurarea jocurilor de noroc , fara aprobarea
proprietarului spatiului unde se desfasoara competitia.

ANS: A

238. Subiect activ al infractiunii de punere in primejdie a unei persoane in neputinta a se


ingriji poate fi:
a. oricare dintre parinti;
b. orice persoana;
c. parintele decazut din drepturile parintesti.

ANS: A

239. Daca o persoana a depus un act fals de studii pentru a ocupa un post, acesta
savarseste infractiunea:
a. fals in declaratii;
b. uz de fals;
c. fals in inscrisuri sub semnatura privata.

ANS: B

240. Daca in cursul audierilor, o persoana audiata in calitate de invinuit isi atribuie
identitate falsa, acesta va raspunde pentru:
a. fals privind identitatea;
b. fals in declaratii;
c. nu savarseste o fapta prevazuta de legea penala.
ANS: A

241. Impiedicarea unei persoana de a folosi o parte dintr-o locuinta , detinuta in baza unei
hotarari judecatoresti, constituie infractiunea de:
a. tulburare de posesie;
b. nerespectarea hotararilor judecatoresti;
c. tulburarea folosintei locuintei.

ANS: B

242. Care este obiectul material al infracţiunii de sustragere de la serviciul militar?


a. folosirea de înscrisuri false;
b. simularea unei boli sau infirmităţi;
c. infracţiunea este lipsită de obiect material.

ANS: C

243. Represiunea nedreapta este o infractiune :


a. contra integritatii corporale sau sanatatii;
b. contra infaptuirii justitiei;
c. de serviciu sau in legatura cu serviciu.

ANS: B

244. Ultrajul este o infractiune complexă care poate să absoarbă în continutul său
infractiunile de:
a. amenintare;
b. lipsirea de libertate in mod ilegal;
c. omorul deosebit de grav.

ANS: A

245. La infractiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri (art. 242 C. pen.):


a. tentativa se pedepseste atât în cazul faptei prevăzute la alin. (1), cât si în cazul faptei de
la alin. (2);
b. tentativa nu se pedepseste;
c. tentativa se pedepseste doar în cazul faptei prevăzute la alin. (1).

ANS: C
246. La abuzul în serviciu contra intereselor publice (art. 248 C. pen.) :
a. urmarea imediată constă într-un rezultat si acesta este în mod obligatoriu concretizat
într-o pagubă;
b. urmarea imediată constă într-o stare de pericol;
c. urmarea imediată constă într-un rezultat, dar nu este obligatoriu să se retină existenta
unei pagube;

ANS: C

247. În cazul infractiunii de luare de mita:


a. folosul necuvenit constă într-un împrumut;
b. actiunea sau inactiunea incriminată nu trebuie, obligatoriu, să aibă ca obiect bani sau
alte foloase;
c. banii sa provina dintr-o alta infractiune.

ANS: A

248. La luarea de mită pot fi confiscate de la subiectul activ:


a. doar bunurile care au fost primite sau echivalentul lor în bani;
b. bunurile care au fost promise;
c. echivalentul bunurilor pe care le-a pretins cel mituit.

ANS: A

249. Denuntarea calomnioasă, potrivit părerii majoritare a doctrinei penale, se comite:


a. numai cu intentie directă
b. cu intentie directă sau indirectă
c. doar cu intentie indirectă

ANS: B

250. Nu există agravanta la infractiunea de evadare dacă:


a. fapta a fost săvârsită prin folosirea de arme;
b. fapta a fost săvârsită în timpul noptii;
c. fapta a fost săvârsită prin folosirea de violente.

ANS: B