Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MULTIPLE CHOICE
ANS: A
ANS: B
ANS: C
ANS: A
ANS: C
ANS: B
ANS: C
9. Infractiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri (art. 242 C. pen.) are ca element
material în varianta tip:
a. retinerea sau distrugerea unui înscris emis de un organ de urmărire penală, de o
instantă de judecată, sau de un alt organ de jurisdictie, ori împiedicarea în orice mod ca
un înscris destinat unuia dintre organele mentionate să ajungă la acesta;
b. sustragerea ori distrugerea unui dosar, registru, document sau orice alt înscris care se
află în păstrarea ori în detinerea unui organ sau unei institutii de stat, ori a unei alte unităti
din cele la care se referă art. 145 C. pen.;
c. sustragerea oricărui înscris aflat în păstrarea sau detinerea unei persoane juridice de
drept privat, dacă acest înscris avea o valoare stiintifică deosebită pentru subiectul pasiv.
ANS: B
10. Pentru a atrage incidenta dispozitiilor din art. 239 alin. (1) C. pen., amenintarea
trebuie să:
a. să fie săvârsită contra unui functionar public care nu îndeplineste o functie ce implică
exercitiul autoritătii de stat, aflat în exercitiul functiunii, ori pentru fapte îndeplinite în
exercitiul functiunii;
b. sa fie savarsita atat nemijlocit, cat si prin intermediul altor persoane;
c. să fie comisă prin mijloace de comunicare directă.
ANS: C
11. In cazul infractiunii de sustragere de sub sechestru, prevazuta de art. 244 alin. 1
C.pen., subiectul activ al infractiunii poate fi:
a. doar custodele;
b. orice persoana, chiar si proprietarul bunului ;
c. numai un functionar public.
ANS: B
12. Cand infractiunea de sustragere sau distrugere de inscrisuri este savarsita din culpa ,
obiectul material al acesteia :
a. numai un inscris aflat in pastrarea unei institutii de stat si care are o valoare stiintifica;
b. numai un document sectre aflat in pastrarea unei institutii de stat;
c. poate fi orice inscris aflat in pastrarea unei institutii de stat.
ANS: A
13. Sustragerea sau distrugerea de inscrisuri este mai grava cand fapta este savarsita de:
a. un functionar cu atributii de conducere;
b. un functionar cu atributii de control;
c. un functionar public in exercitiul atributiilor de serviciu.
ANS: C
ANS: C
15. Folosirea fara drept a unei calitati oficiale, insotita sau urmata de indeplinirea vreunui
act legat de acea calitate, constituie infractiunea de:
a. ultraj;
b. uzurpare de calitati oficiale;
c. portul nelegal de decoratii sau de semne distinctive.
ANS: B
16. Lovirea unui politist aflat în exercitiul functiunii, dar care si-a depăsit atributiile de
serviciu, reprezintă infractiune de:
a. ultraj;
b. ultraj în concurs cu infractiunea de lovire sau alte violente;
c. lovire sau alte violente.
ANS: C
17. Fapta inculpatului care, cu aceeasi ocazie, a insultat si amenintat în mod succesiv trei
lucrători de politie aflati în exercitiul functiunii reprezintă:
a. o singură infractiune de ultraj în variantă agravată;
b. trei infractiuni de ultraj, aflate în concurs cu trei infractiuni de lovire sau alte violente;
c. trei infractiuni de ultraj aflate în concurs real;
ANS: C
18. Forma de vinovătie cu care se poate săvârsi infractiunea de abuz în serviciu contra
intereselor persoanelor este:
a. doar intentia directă;
b. intentia directă sau indirectă;
c. intentia sau culpa.
ANS: B
ANS: C
ANS: B
ANS: A
ANS: B
ANS: B
ANS: C
25. Lovirea sau alte acte de violenta savarsite de un functionar in exercitiul atributiilor de
serviciu, constituie:
a. purtare abuziva;
b. supunere la rele tratamente;
c. ultraj.
ANS: A
26. Neglijenta unei persoane care a dat prilej altei persoane sa afle un secret de stat, daca
fapta este de natura sa aduca atongere intereselor statului, constituie:
a. neglijenta in serviciu;
b. neglijenta in pastrarea secretului de stat;
c. abuz in serviciu contra intereselor publice.
ANS: B
ANS: B
28. Pentru existenta infractiunii de neglijenta in pastrarea secretului de stat, este necesar
ca fapta incriminata, sa conduca la una din urmatoarele consecinte:
a. sustragerea unui document ce constituie secret de stat;
b. contrafacerea unui document ce constituie secret de stat;
c. distrugerea cu stiinta a unui document ce constituie secret de stat.
ANS: A
ANS: C
30. Neangajarea unei persoane pe un post vacant, desi aceasta indeplineste conditiile
prevazute de lege, constituie:
a. abuz in serviciu contra interelor publice;
b. abuz in serviciu contra intereselor persoanelor;
c. abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi.
ANS: C
31. Forma de vinovătie cu care se poate săvârsi infractiunea de purtare abuzivă este:
a. intentia directă calificată prin scop
b. intentia directă sau indirectă
c. intentia indirectă
ANS: B
32. Infractiunea de abuz in serviciu pin ingradirea unor drepturise savarsesete si prin
crearea unor situatii de inferioritate pe temei de:
a. cetatenie;
b. varsta;
c. pregatire profesionala.
ANS: B
ANS: B
ANS: A
35. Când luarea de mită, în varianta primirii de foloase injuste, a fost săvârsită în
participatie, instanta poate confisca de la unul dintre făptuitori:
a. numai beneficiul realizat personal (bunurile si valorile de care a profitat personal)
b. întreaga sumă sau toate bunurile ori valorile ce au constituit obiectul mitei
c. doar bunurile, banii sau valorile ce au fost găsite asupra făptuitorului
ANS: A
36. Subiectul activ nemijlocit al infractiunii de luare de mită, în varianta tip, poate fi:
a. doar functionarul public;
b. orice functionar;
c. orice persoană.
ANS: B
37. Pentru existenta infractiunii de conflict de interese, este necesara o situatie premisa
constand in aceea ca:
a. functionarul public nu are competenta participarii la luarea deciziei;
b. prin indeplinirea actului sau luarea deciziei sa se obtina un folos material pentr
concubinul sau;
c. prin indeplinirea actului sau luarea deciziei sa se obtina un folos material.
ANS: C
ANS: C
ANS: A
ANS: A
ANS: C
42. În cazul infractiunii de luare de mită, actiunea sau inactiunea concretă a subiectului
activ nemijlocit trebuie să fie:
a. posterioară îndeplinirii, neîndeplinirii ori întârzierii în îndeplinirea actului determinat,
privitor la îndatoririle de serviciu
b. concomitentă îndeplinirii, neîndeplinirii ori întârzierii în îndeplinirea actului
determinat, privitor la îndatoririle de serviciu
c. anterioară îndeplinirii, neîndeplinirii ori întârzierii în îndeplinirea actului determinat,
privitor la îndatoririle de serviciu
ANS: C
43. Elementul material al infractiunii de luare de mită (art. 254 C. pen.) poate consta în:
a. promisiunea sau oferirea de bani;
b. nerespingerea promisiunii unor foloase;
c. darea de bani ori alte foloase.
ANS: B
44. Constrângerea mituitorului, de către cel care a luat mită, de a săvârsi această faptă
este:
a. o cauză de nepedepsire;
b. o cauză specială care înlătură caracterul penal al faptei;
c. o cauză de reducere a pedepsei.
ANS: B
45. Pretinderea unor foloase de către functionar si primirea acestora după efectuarea
actului privitor la îndeplinirea îndatoririlor sale de serviciu, pentru care foloasele au fost
pretinse, constituie infractiunea de:
a. luare de mită;
b. abuz în serviciu contra intereselor persoanelor;
c. primire de foloase necuvenite.
ANS: A
46. Daca functionarul, desi nu are competenta de a efectua un anumit act, l-a facut sa
creada pe cel care i-a dat banii sau alte foloase ca indeplinirea actului intra in atributiile
sale de serviciu, atunci suntem in prezenta infractiunii de :
a. luare de mita;
b. primire de foloase necuvenite;
c. inselaciune.
ANS: C
ANS: B
48. Daca promisiunea, oferirea sau darea de banisau alte foloase este savarsita prin
intermediul altei persoane, aceasta:
a. raspunde in calitate de coautor la infractiunea de dare de mita;
b. nu raspunde penal;
c. raspunde in calitate de complice la infractiunea de dare de mita, chiar daca prin
activitatea sa nu infaptuieste actiunea incriminata.
ANS: C
ANS: B
ANS: A
51. Fapta de a pretinde si primi un folos necuvenit, de către un functionar, după
îndeplinirea în parte a unei îndatoriri de serviciu, dar înainte de finalizarea ei, constituie:
a. primire de foloase necuvenite;
b. abuz în serviciu contra intereselor persoanelor;
c. luare de mită.
ANS: C
ANS: B
ANS: C
54. La infractiunea de dare de mită (art. 255 C. pen.) elementul material al faptei:
a. se săvârseste doar anterior efectuării sau neefectuării actului de serviciu;
b. se săvârseste doar ulterior efectuării sau neefectuării actului de serviciu;
c. se poate săvârsi fie anterior, fie ulterior efectuării sau neefectuării actului de serviciu.
ANS: A
ANS: A
56. Denuntarea de către mituitor a faptei, mai înainte ca organul de urmărire penală să fi
fost sesizat pentru acea infractiune, este:
a. o cauză specială de nepedepsire;
b. o cauză ce înlătură caracterul penal al faptei;
c. o cauză de reducere a pedepsei.
ANS: A
ANS: A
ANS: C
ANS: B
ANS: B
61. In cazul infractiunii de trafic de influenta, precizarea numelui functionarului asupra
caruia faptuitorul are sau lasa sa se creada ca are influenta:
a. este esentiala pentru retinerea infractiunii de trafic de influenta;
b. constituie o circumstanta agravanta;
c. nu este determinanta, daca faptuitorul a indicat calitate functionarului.
ANS: C
ANS: C
63
ANS: B
64. Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat drept mita in
cazul cand:
a. au fost dati pentru ca un functionar sa indeplineasca un act privitor la indatoririle sale
de serviciu;
b. mituitorul a fost constrans prin orice mijloacede catre cel care a luat mita;
c. mituitorul a denuntat fapta dupa ce organul de urmarire penala a fost sesizat pentru
acea infractiune.
ANS: B
ANS: C
66. La infractiunea de denuntare calomnioasă:
a. coautoratul este posibil;
b. obiectul juridic special adiacent se referă la relatiile sociale privind normala
desfăsurare a actelor de justitie;
c. subiectul pasiv secundar este statul prin organul judiciar a cărui activitate a fost
periclitată.
ANS: A
67. În cazul în care prin acelasi denunt mai multe persoane sunt învinuite mincinos de
aceeasi infractiune, se va retine:
a. o singură infractiune de denuntare calomnioasă în varianta tip;
b. mai multe infractiuni de denuntare calomnioasă în concurs;
c. o singură infractiune de denuntare calomnioasă în varianta agravată.
ANS: B
ANS: B
ANS: C
70. Producerea ori ticluirea de probe mincinoase în sprijinul unei învinuiri nedrepte
reprezintă:
a. infractiunea de mărturie mincinoasă
b. infractiunea de denuntare calomnioasă
c. nedenuntarea unor infractiuni
ANS: B
ANS: A
ANS: B
ANS: A
74. Retragerea mărturiei mincinoase după arestarea inculpatului sau, în toate cauzele,
după ce s-a pronuntat o hotărâre, ori s-a dat o altă solutie ca urmare a mărturiei
mincinoase reprezintă o cauză de:
a. impunitate;
b. reducere a pedepsei conform art. 76 C. pen.;
c. înlăturare a caracterului penal al faptei.
ANS: B
ANS: C
76. La infractiunea de mărturie mincinoasa:
a. forma de vinovatie este intentia directa calificata prin scop;
b. nu are relevanta daca subiactul activ a fost intrebat cu privire la imprejurari esentiale;
c. afirmatia mincinoasă sau omisiunea de a spune tot ce stie trebuie să privească
împrejurări esentiale;
ANS: C
ANS: C
ANS: C
ANS: B
ANS: B
81. Omisiunea de a denunta de îndată săvârsirea unei fapte de omor întruneste elementele
constitutive ale infractiunii de:
a. favorizarea infractorului (art. 264 C. pen.);
b. tăinuire (art. 221 C. pen.);
c. nedenuntarea unor infractiuni (art. 262 C. pen.).
ANS: C
82. Nedenuntarea unor infractiuni (art. 262 C. pen.) se poate comite din punct de vedere
al vinovătiei:
a. numai cu intentie;
b. numai din culpă;
c. atât cu intentie, cât si din culpă.
ANS: C
ANS: C
84. Martorul, expertul sau interpretul a carui omisiune priveste imprejurari aspra carora
nu a fost intrebat , raspunde pentru:
a. marturie mincinoasa;
b. omisiunea de a incunostiinta organele judiciare;
c. omisiunea de a sesiza organele judiciare.
ANS: B
ANS: C
86. În cazul infractiunii de favorizare a infractorului (art. 264 C. pen.) ajutorul se poate
acorda:
a. înainte de săvârsirea infractiunii principale;
b. după săvârsirea faptei de bază;
c. în timpul săvârsirii faptei.
ANS: B
ANS: B
88. Daca incercarea de a determina marturia mincinoasa se realizeza prin alte mijloace
decat coruperea sau constrangerea, atunci:
a. nu se realizeaza o fapta prevazuta de legea penala;
b. este realizat continutul constitutiv al infractiunii de incercare de a determina marturia
mincinoasa;
c. este realizat continutul constitutiv al infractiunii de marturie mincinoasa.
ANS: A
ANS: A
ANS: B
ANS: B
ANS: A
93. Pentru retinerea infractiunii de cercetare abuziva, este necesar ca organul judiciar:
a. sa fi intrebuintat cumulativ toate mijloacele prevazute de lege pentru obtinerea de
declaratii;
b. sa fi intrebuintat unul din mijloacele prevazute de lege, respectiv promisiuni,
amenintari, violente;
c. sa fi intrebuintat santajul pentru obtinerea de declaratii.
ANS: B
ANS: C
ANS: A
ANS: C
97. Nerespectarea regimului armelor si munitiilor (art. 279 C. pen.) este mai gravă dacă:
a. arma sau munitia nu este depusă în termenul fixat de lege la organul competent, de
către cel căruia i s-a respins cererea pentru prelungirea valabilitătii permisului;
b. se poartă arme, fără drept, în localul unitătilor de stat sau al altor unităti la care se
referă art. 145 C. pen., la întruniri publice, ori în localuri de alegeri;
c. se detin, înstrăinează sau poartă arme de panoplie.
ANS: B
ANS: A
ANS: B
ANS: B
ANS: B
ANS: B
104. Ajutorul dat unui infractor dupa savarsirea infractiunii de evadare, constituie:
a. infractiunea de favorizare a infractorului;
b. infractiunea de inlesnire a evadarii;
c. infractiunea de evadare, prevazuta de art. 269 alin. 1 C.pen. cu referire la art. 269 alin.
2 C.pen.
ANS: A
105. Daca faptuitorul savarseste acte de amenintare impotriva unui politist care il sprijina
pe executorul judecatoresc la executarea unei hotarari judecatoresti, acesta:
a. raspunde pentru infractiunea de nerespectare a hotararilor judecatoresti;
b. raspunde pentru infractiunea de ultraj;
c. raspunde pentru infractiunea amenintare.
ANS: B
106. Daca faptuitorul, impiegat de miscare, s-a prezentat la locul de muncasub influenta
bauturilor alcoolice si a uitat sa puna macazul intr-o pozitie corespunnzatoare, cauzand
ciocnirea unui tren de marfa cu vagoanele ce stationau in gara, provocand avarierea
mijloacelor de transport, constituie:
a. infractiunea de neglijenta in serviciu;
b. infractiunea de neindeplinire a indatoririlor de serviciu sau indeplinirea lor defectuoasa
din culpa;
c. infractiunea de neindeplinire cu stiinta a indatoririlor de serviciud sau indeplinirea lor
defectuoasa.
ANS: B
107. Daca faptuitorul paraseste postul pe care il ocupa in cadrul sigurantei mijloacelor de
transport pe caile ferate si nu revine la post, desi prezenta acestuia este necesara, acesta
raspunde pentru:
a. infractiunea de neindeplinire a indatoririlor de serviciu sau indeplinirea lor defectuoasa
din culpa;
b. infractiunea de neindeplinire cu stiinta a indatoririlor de serviciud sau indeplinirea lor
defectuoasa.
c. infractiunea de parasire a postului si prezenta la serviciu in stare de ebrietate;
ANS: C
ANS: B
ANS: B
ANS: B
111. Daca un detinut sesizeaza organele de urmarire penala, afirmand ca este autorul unei
anumite infractiuni oe care in realitate nu a comis-o , pentru a zadarnici urmarirea penala
a altor vinovati pe care ii cunostea:
a. savarseste infractiunea de favorizarea infractorului;
b. savarseste infractiunea de nedenuntare a unor infractiuni;
c. savarseste infractiunea de omisiune a sesizarii organelor judiciare.
ANS: A
ANS: C
113. Infractiunea de falsificare de monede sau alte valori (art. 282 C. pen.) se poate
realiza:
a. doar prin contrafacere (plăsmuire);
b. doar prin alterare (prefacere);
c. fie prin contrafacere, fie prin alterare;
ANS: C
114. Infractiunea de falsificare de monede sau alte valori (art. 282 alin. 1 C.pen.) poate
avea ca obiect material:
a. monede, titluri de credit public, cecuri, titlurile de orice fel pentru efectuarea plătilor
b. monede antice din diverse metale
c. orice fel de monede sau bancnote, chiar iesite din circulatie
ANS: A
115. Infractiunea de falsificare de monede sau de alte valori, in varianta prevazuta de art.
282 alin.2 C.pen., are ca obiect material:
a. orice monede sau valori, chiar iesite din circulatie
b. monede antice, din diverse metale
c. monedele sau valorile detinute sau puse in circulatie
ANS: C
116. Când aceeasi persoană falsifică monede sau alte valori si apoi le pune în circulatie,
fapta sa constituie:
a. o singură infractiune de falsificare de monedă sau de alte valori
b. o singură infractiune de falsificare de monedă sau de alte valori, în formă continuată
c. un concurs de infractiuni, între fapta de falsificare si cea de punere în circulatie a
valorilor falsificate
ANS: C
117. Pentru existenta infractiunii de falsificare de monede sau de alte valori este necesar
ca:
a. moneda sau valoarea falsificata sa fi fost retrasa din circulatie;
b. moneda sau valoarea falsificată să fi fost emisa de o institutie competenta si sa se
gaseasca in circulatie;
c. moneda sau valoarea falsificată să nu aiba legal puterea de a circula
ANS: B
118. Infractiunea de falsificare de monede sau de alte valori, potrivit opiniei majoritare,
nu se poate comite decât cu:
a. intentie directă
b. intentie directă sau indirectă
c. intentie indirectă
ANS: B
ANS: C
120. Falsificarea de monede sau de alte valori este mai gravă, dacă:
a. valorile falsificate au fost puse în circulatie;
b. s-ar fi putut cauza sau s-a cauzat o pagubă importantă sistemului financiar;
c. valorile falsificate nu se mai afla în circulatie
ANS: B
121. Falsificarea de bilete, tichete sau orice alte imprimate producătoare de consecinte
juridice constituie infractiunea de:
a. falsificare de monede sau de alte valori
b. falsificare de timbre, mărci sau de bilete de transport
c. fals material în înscrisuri oficiale
ANS: C
ANS: B
ANS: C
ANS: C
ANS: A
ANS: B
127. Subiect activ nemijlocit al infractiunii de fals material în înscrisuri oficiale (art. 288
alin. 1 C. pen.) poate fi:
a. numai un functionar;
b. numai un functionar public;
c. orice persoană fizică care indeplineste conditiile generale pentru a răspunde penal.
ANS: C
ANS: A
ANS: B
130. În varianta agravată, falsul material în înscrisuri oficiale nu poate fi săvârsit decât de
către:
a. un functionar public
b. un functionar public în exercitiul atributiilor de serviciu
c. un functionar în exercitiul atributiilor de serviciu
ANS: C
ANS: C
ANS: A
133. La infractiunea de fals intelectual (art. 289 C. pen.), subiect activ nemijlocit poate fi:
a. orice persoana;
b. numai un functionar public;
c. numai functionarul aflat in exercitiul atributiilor de serviciu.
ANS: C
ANS: B
ANS: B
ANS: C
137. Falsificarea unui înscris sub semnătură privată si folosirea lui de către autorul
falsului constituie:
a. infractiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în concurs cu infractiunea de uz
de fals;
b. infractiunea de uz de fals;
c. infractiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
ANS: C
138. Falsificarea unui act de studii si folosirea lui pentru inscrierea la un concurs in
vederea ocuparii unui post constituie:
a. infractiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată;
b. infractiunea de fals material în înscrisuri oficiale, în concurs cu infractiunea de uz de
fals;
c. infractiunea de fals intelectual, în concurs cu infractiunea de uz de fals.
ANS: B
ANS: A
ANS: C
ANS: C
ANS: B
ANS: B
ANS: A
ANS: C
ANS: C
147. Încredintarea unui înscris care serveste pentru dovedirea stării civile ori pentru
legitimare sau identificare, spre a fi folosit fără drept, constituie infractiunea de:
a. fals în declaratii
b. fals privind identitatea
c. uz de fals
ANS: B
148. Pentru a atrage incidenta dispozitiilor din art.293 alin. (1) C.pen., prezentarea sub o
identitate falsă trebuie făcută:
a. exclusiv in fata unui organ sau a unei institutii de stat;
b. in fata unei unităti dintre cele la care se referă art. 145 C. pen;
c. in fata oricarei persoane fizice sau juridice.
ANS: B
149. In varianta tip (art.293 alin.1 C.pen.), elementul material al infractiunii de fals
privind identitatea se realizeaza prin urmatoarele actiuni:
a. falsificarea unui inscris care serveste pentru legitimare sau identificare;
b. prezentarea sub o identitate falsa sau atribuirea unei asemenea identitati altei persoane;
c. folosirea unui inscris, cunoscand ca este fals.
ANS: B
ANS: C
151. Infractiunea de folosire a instrumentelor oficiale false este mai grava (art. 287 alin.2
C.pen.), atunci cand priveste:
a. sigiliul sau stampila unei institutii publice;
b. un instrument de marcare apartinand unei unităti dintre cele la care se referă art.145 C.
pen;
c. un sigiliu sau o stampila cu stema tarii.
ANS: C
152. Infractiunea de inselaciune la masuratoare (art. 296 C.pen.) are ca obiect material:
a. numai bunuri individual determinate;
b. numai bunuri care se determina prin numarare;
c. numai bunuri care se determina prin masurare.
ANS: C
ANS: C
ANS: B
155. La infractiunea de divulgare a secretului economic (art. 298 C.pen.), subiect activ
nemijlocit poate fi:
a. numai un functionar cu atributii de gestionare a bunurilor;
b. numai un functionar care, datorita atributiilor de serviciu, cunoaste date sau informatii
care nu sunt destinate publicitatii;
c. orice persoana care indeplineste conditiile cerute pentru a raspunde penal.
ANS: B
ANS: C
157. Infractiunea de contrafacere a obiectului unei inventii (art. 299 C.pen.) subzista si
atunci cand:
a. durata brevetului a expirat;
b. produsul contrafacut, desi pastreza caracteristicile esentiale ale celui original, prezinta
totusi unele deosebiri de detaliu;
c. brevetul este lovit de nulitate.
ANS: B
ANS: C
ANS: C
160. Infractiunea de concurenta neloiala (art.301 C.pen.) se comite, sub aspect subiectiv,
cu:
a. intentie indirecta;
b. intentie directa sau indirecta;
c. intentie directa calificata prin scop.
ANS: C
161. Infractiunea de concurenta neloiala (art.301 C.pen.) se poate comite in una din
urmatoarele modalitati alternative:
a. efectuarea, fara autorizatie, de operatiuni de import, export sau tranzit;
b. aplicarea pe produsele puse in circulatie de mentiuni false privind brevetele de inventii;
c. divulgarea unor date sau informatii care nu sunt destinate publicitatii.
ANS: B
ANS: A
ANS: C
ANS: B
ANS: C
167. In varianta agravata (art.302¹ alin.2 C.pen.), infractiunea de deturnare de fonduri are
ca urmare:
a. o perturbare a activitatii economico-financiare;
b. o paguba adusa unei unitati dintre cele la care refera art.145;
c. consecinte deosebit de grave.
ANS: C
ANS: C
ANS: C
ANS: C
ANS: C
172. In varianta tip, infractiunea de fals privind identitatea (art.293 alin.1 C.pen.) consta
in actiunea de:
a. incredintare a unui inscris care serveste pentru legitimare sau identificare, spre a fi
folosit fara drept;
b. prezentare sub o identitate falsa sau de atribuire a unei asemenea identitati altei
persoane;
c. achizitionare de documente de identitate false.
ANS: B
173. Pentru existenta variantei agravate a infractiunii de Fals prin folosirea emblemei
Crucii Rosii (art.294 alin.2 C.pen.), este necesar ca fapta:
a. sa fi cauzat pagube materiale;
b. sa se fi comis in timp de razboi;
c. sa fi avut consecinte deosebit de grave.
ANS: B
174. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de „bigamie” prev. de art. 303 din Codul
penal?
a. orice persoană de sex opus care intră în alianţă cu o altă persoană;
b. numai persoana căsătorită, care incheie o nouă căsătorie fără ca prima să fie desfăcută
prin divorţ;
c. sotul nevinovat din prima casatorie.
ANS: B
ANS: B
.
176. Abandonul de familie prev. de art. 305 din Codul penal este:
a. o infracţiune instantanee;
b. o infracţiune continuată, consumarea având loc în momentul când cel îndreptăţit la
întreţinere este părăsit;
c. o infracţiune continuă care se consumă în momentul de pasivitate al făptuitorului şi se
epuizează când acesta pune capăt infracţiunii.
ANS: C
ANS: B
ANS: B
ANS: B
ANS: B
181. Infracţiunea de „zădărnicirea combaterii bolilor”, prev. de art. 308 din Codul penal
se consumă:
a. în momentul când făptuitorul nu a luat unele măsuri de combatere a bolilor;
b. în momentul când se produce răspândirea bolii molipsitoare;
c. în momentul când s-au pregătit mijoacele necesare zădărnicirii combaterii bolilor.
ANS: B
182. Dacă fapta de nerespectare a măsurilor privitoare la prevenirea şi combaterea bolilor
molipsitoare are ca urmare îmbolnăvirea sau moartea unei persoane, se aplică regula:
a. făptuitorul răspunde numai pentru infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor;
b. infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor intră în concurs cu vătămarea corporală
din culpă sau cu infracţiunea de ucidere din culpă.
c. fapta de nerespectare a măsurilor privind combaterea bolilor molipsitoare se absoarbe
în infracţiunea mai gravă.
ANS: B
ANS: C
ANS: A
ANS: A
186. Dacă părtile nu s-au impăcat, dar in cursul judecătii, pentru săvarsirea infractiunii de
abandon de familie, inculpatul isi indeplineste obligatiile de intretinere, aceasta
determină:
a. condamnarea inculpatului la o pedeapsă cu suspendarea conditionată a executării
pedepsei
b. reducerea pedepsei la jumătate
c. nepedepsirea inculpatului
ANS: A
ANS: A
ANS: C
189. Infracţiunea de „infectarea apei”, prev. de art. 311 din Codul penal, prin orice
mijloace dacă este dăunătoare sănătăţii oamenilor, animalelor şi plantelor, se comite prin:
a. intenţie directă sau indirectă;
b. din culpă;
c. cu praeterintenţie.
ANS: A
.
ANS: A
ANS: A
192. Pentru existenţa infracţiunii de „lăsare fără ajutor”, prev. de art. 315 din Codul
penal, se impune:
a. ca făptuitorul să găsească o persoană;
b. ca persoana găsită de făptuitor să fie în primejdie de a-şi pierde viaţa, ori a suferi o
vătămare a integrităţii corporale şi să fie în neputinţă de a se apăra;
c. ca persoana găsită de făptuitor să fi primit ajutor şi din partea altora.
ANS: B
193. Lăsarea fără ajutor prin omisiune de înştiinţare, prev. de art. 316 din Codul penal se
săvârşeşte sub aspect subiectiv:
a. numai cu intenţie;
b. numai din culpă;
c. cu intenţie sau din culpă.
ANS: C
194. Pentru existenţa infracţiunii de „împiedicare a existenţei cultelor”, prev. de art. 318
din Codul penal, este necesar:
a. ca acţiunea care împiedică, deci care face imposibilă exercitarea cultului să vizeze
orice cult sau sectă religioasă;
b. acţiunea făptuitorului să vizeze un cult religios organizat şi care funcţionează legal;
c. să se realizeze ambele variante normative de către acelaşi făptuitor
ANS: B
ANS: B
196. Consumarea infracţiunii de „profanare de morminte” are loc în momentul când:
a. acţiunea de profanare a fost săvârşită şi s-au produs semnele materiale ale profanării;
b. autorul infracţiunii a fost descoperit;
c. rudele defunctului au sesizat autorităţile.
ANS: A
197. Tulburarea folosinţei locuinţei, prev. de art. 320 din Codul penal, în modalitatea
normativă de tulburare repetată a folosinţei constă în:
a. săvârşirea unui singur act de producere de zgomote excesive, violenţe verbale, etc.;
b. manifestările de tulburare să fie repetate indiferent dacă acestea constituie infracţiune
prin ele însele;
c. tulburarea folosirii unor spaţii destinate a servi ca ateliere, depozite, magazii.
ANS: B
ANS: A
ANS: B
200. Care din variantele de mai jos sunt manifestări de natură a provoca scandal public,
element material al laturii obiective al infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi
tulburarea liniştii publice:
a. indignarea izolată a unei persoane;
b. revolta cu caracter singular;
c. acostarea, lovirea pe stradă, fără nici un motiv a unor persoane.
ANS: C
201. Pentru existenţa infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii
publice este necesar ca:
a. actele, gesturile, cuvintele şi expresiile proferate prin care se aduc atingere bunelor
moravuri sau să producă scandal public, ori să tulbure grav ordinea publică, trebuie să fie
făcute în public;
b. actele care aduc atingere bunelor moravuri să nu contravină obiceiurilor bazate pe
respectul reciproc;
c. actele să nu vizeze păstrarea demnităţii umane cu observarea decenţei în cuvinte şi
atitudini.
ANS: A
ANS: B
203. Sub aspect subiectiv, infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea
liniştii publice, se comite cu:
a. intenţie directă sau indirectă;
b. se poate săvârşi din culpă;
c. atât cu intenţei, cât şi din culpă.
ANS: A
204. Pentru existenţa infracţiunii de „încăierare”, prev. de art. 322 din Codul penal, se
cere:
a. toţi cei care au participat la ciocnirile violente să fi desfăşurat acţiuni care să dureze de
la început până la sfârşit;
b. sunt consideraţi participanţi la încăierare atât subiecţii care au început altercaţia cât şi
cei care au intervenit pe parcurs, precum şi cei care s-au retras înainte ca ea să fi luat
sfârşit;
c. să se poată stabili contribuţia fiecărui participant.
ANS: B
ANS: B
ANS: A
ANS: C
ANS: B
ANS: A
ANS: A
211. Infracţiunea de „instigarea publică şi apologia infracţiunilor” (art. 324 din Codul
penal), constă în:
a. orice acţiune de a îndemna să nu se respecte legea;
b. acţiunea de a reproba în public persoanele care au săvârşit infracţiuni;
c. acţiunea de purtare în public de uniforme, embleme, semne distinctive prin care se
îndeamnă la nerespectarea legilor şi la săvârşirea de infracţiuni.
ANS: C
212. Care dintre infracţiunile contra ordinii şi disciplinei militare au obiect material?
a. calcarea de consemn si absenta nejustificata;
b. dezertarea si insubordonarea;
c. lovirea superiorului si lovirea inferiorului.
ANS: C
213. Infracţiunea de „răspândirea de materiale obscene”, prev. de art. 325 din Codul
penal, se realizează prin:
a. acţiunea de a confecţiona materiale cu caracter obscen;
b. acţiunea de a deţine în vederea răspândirii de obiecte obscene, descrieri, etc.
c. acţiunea de a deţine pentru uz propriu materiale cu caracter obscen.
ANS: B
ANS: A
216. Cerşetoria (prev. de art. 326 din Codul penal), constă în:
a. adresarea făptuitorului făcută la mila publicului cerând ajutor material;
b. apelarea la mila publicului făcută prin orice mijloace (oral, înscris, prin gesturi) în mod
repetat, cerând ajutor material;
c. apelarea la mila publicului făcută prin orice mijloace (oral, înscris, prin gesturi) în mod
repetat, cerând ajutor spiritual.
ANS: B
ANS: A
ANS: B
219. Pentru existenţa infracţiunii de „prostituţie”, prev. de art. 328 din Codul penal, este
necesar ca:
a. persoana care practică relaţiile sexuale cu diferite persoane să desfăşoare o singură
acţiune cu caracter inechivoc;
b. practicarea acestor raporturi repetate să aibă drept scop procurarea mijloacelor de
existenţă sau a principalelor mijloace de existenţă;
c. făptuitorul să practice raporturi sexuale cu scopul de a-şi procura mijloacele de trai cu
aceeaşi persoană.
ANS: B
ANS: B
221. Care din acţiunile de mai jos sunt elemente materiale ale laturii obiective ale
infracţiunii de „proxenetism”, prev. de art. 329 din Codul penal:
a. a înlesni practicarea prostituţiei;
b. a nu trage foloase de pe urma practicării prostituţiei;
c. a denunţa activităţile care duc la practicarea proxenetismului.
ANS: A
ANS: A
223. Care sunt cerinţele existenţei infracţiunii „jocul de noroc”, prev. de art. 330 din
Codul penal:
a. organizarea sau îngăduirea jocurilor de noroc să se facă în mod privat;
b. organizarea sau îngăduirea jocurilor de noroc numai pentru anumite persoane;
c. organizarea sau îngăduirea în mod obişnuit a jocurilor de noroc într-o casă particulară.
ANS: C
ANS: A
ANS: A
ANS: A
ANS: B
ANS: B
ANS: A
ANS: A
ANS: B
232. Ultrajul contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice este mai grav:
a. dacă se comite in public;
b. dacă se produce scandal public;
c. dacă s-a tulburat grav ordinea si linistea publică.
ANS: C
ANS: C
ANS: C
ANS: A
ANS: A
ANS: A
239. Daca o persoana a depus un act fals de studii pentru a ocupa un post, acesta
savarseste infractiunea:
a. fals in declaratii;
b. uz de fals;
c. fals in inscrisuri sub semnatura privata.
ANS: B
240. Daca in cursul audierilor, o persoana audiata in calitate de invinuit isi atribuie
identitate falsa, acesta va raspunde pentru:
a. fals privind identitatea;
b. fals in declaratii;
c. nu savarseste o fapta prevazuta de legea penala.
ANS: A
241. Impiedicarea unei persoana de a folosi o parte dintr-o locuinta , detinuta in baza unei
hotarari judecatoresti, constituie infractiunea de:
a. tulburare de posesie;
b. nerespectarea hotararilor judecatoresti;
c. tulburarea folosintei locuintei.
ANS: B
ANS: C
ANS: B
244. Ultrajul este o infractiune complexă care poate să absoarbă în continutul său
infractiunile de:
a. amenintare;
b. lipsirea de libertate in mod ilegal;
c. omorul deosebit de grav.
ANS: A
ANS: C
246. La abuzul în serviciu contra intereselor publice (art. 248 C. pen.) :
a. urmarea imediată constă într-un rezultat si acesta este în mod obligatoriu concretizat
într-o pagubă;
b. urmarea imediată constă într-o stare de pericol;
c. urmarea imediată constă într-un rezultat, dar nu este obligatoriu să se retină existenta
unei pagube;
ANS: C
ANS: A
ANS: A
ANS: B
ANS: B