Colectia Norma DE auREL Dicu PSYCHE corenta nz ctorctie rorovict CONSTANTIN ENACHESCU Elemente Colectiade psihologie _ PSYCHE proiectiva co EDITURA STIINTIFICA © 1973Introducere Orice studiu de psihologie se dovedeste a fi deosebit de dificil. Complicat gsi laborios, el reclam’ ribdare, pasiune gi o solid’ pregitire de specialitate din partea psthologului sau a medicului psihiatru, chemati deopo- triva a descifra subtila si complicata structura a psihl- cului. Dincolo ins de faptul'de observatie concret, de ma- nifestarea obiectiv-materiald a procesului sau mecanis- mului psihologic, sansele de eroare cresc, iar capacit- ° {ile noastre de intelegere si cunoagtere se reduc. Adesea in aceste situatii ,presupunem* sau, pur gi simply, ,,intuim* scheme sau solutii, eguind in conside~ ratii teoretice greu de verificat si umplind lacunele noastre cu speculatii abstracte sau teorli filozofice ste- rile. Si cu toate acestea nimic nu este mai pregnant, mai prezent, mai jniversal in viati,’in mediul social, decit omul,; model gi manifestare plenara si exclusivi a su- fletescului. Cu el incepe gi se termin’ domeniul psiho- logiel Instisi. Analiza prezentei sale vii, active, conerete, este singura capabilé de a rezolva gi rispunde tuturorIntrebirilor, atit de complicate gi diferite, pe care te ridic& psihologia. Astiizi, cu tot volumul mare de cunogtinje acumulate in comparatie cu cele din trecut, trebuie si recunoastem c& se gtie inci destul de putin despre psihic, iar ceea ce stim nu se datoreazi atit unei dezvoltiri a psihologiei propriu-zise, cit introducerii in psihologie a unor teh- nici sau conceptli din domenii straine ei, in virtutea orientarilor multidisciplinare (cibernetic’ gi informa- tick, matematicd si statistici, neurologic si psihlatrie, biologie gi antropologie, fiziologie si farmacologie, so- ciologie ete.). Din nefericire nu toate aspectele psihologiei pot be- neficia de aportul acestor confluente interdisciplinare. Sind domenii ale psihologiel pe care acestea le influen- feazi foarte putin sau deloc, cercetitorul fiind nevoit, ca in treeut, de a apela la clasica metoda de cercetare ,ereion-hirtie“, care este capabili de a cuprinde ime- diat, ieftin, comod, o gam& largi de aspecte. . Tendinfa actual este de analizi globald a vietii psi- hice, cercetirile, in acest sens, adresindu-se persona~ litdfii. In aceast& privin{a, de o deosebit&é importan{ai teoretici gi practic’ ni se reliefeazi a fi psihologia proiectiva, singura capabilA de a da un rispuns global asupra structurii $i dinamicii personalitatii. Dac in psihologia proiectiv’, ca domeniu specializat de cercetare experimental-psihodiagnostic& a personali- 48{ii, analiza cap&t& rigoarea impusa de teste, in esenta ea se rezum& tot la categoria de metode ,,creion- hirtie“, care se desfgoar4 dup’ principii riguros stan- dardizate si care ofera, in’final, posibilitati de evaluare statistic’. Tata, deci, cum tendintele actuale de considerare glo- bal& a vietii psihice pot fi, in ceeace priveste persona- litatea, satisfaicute prin intermediul analizei projective. Desi cercetiirile in acest sens sint numeroase, existind tehnici specializate si numeroase teorii, un studiu sin- tetic, special dedicat problemel, inca ne lipseste. Aceasta ne-a facut, legat mai ales de practici si de observa- fille noastre personalc, s% ne oprim atenfia asupra fenomenului proiectiv yi asupra telmicilor projective, sintetizind, in aceasti lucrare, rezultatele experientei si conceptia noastra in acest domeniu. Problema ne-a trezit un deosebit interes cu ani in urmi, legat de observarea unor cazuri particulare de bolnavi mentali la care faiceam investigatii psihopato- Jogice asupra personalititii prin teste projective (TAT, Rorschach etc.). Specificitatea conduitei gi ruspunsurile acestor bolnavi in raport cu subiectii normali ne-au facut si meditim asupra chestiunii, unele din obser- vatiile noastre fiind publicate sau comunicate in cereu- rile gtiintifice de specialitate. Luerarea de faté apare ca o sintez& a cercetirilor noastre, pe care o impartasim colegilor nostri, psihologii si medicii psihiatri, sperind ca ea si contribuie la cregterea interesului pentru acest domeniu, aducindu-si contributia de instrument in investigarea personali umane in conditii dé“normalitate gi boala mentali. In cercetarea noastri am c&utat in permanent si punem sub raport de comparatie normalul cu patologi- cul in analiza proiectiva a personalitatii, dind astfel un aspect JArgit lucrarii. In plus, am adoptat o pozitie per- sonali in ceea ce priveste considerarea personalitiyit din punctul” de vedere al psihologiel projective, iar procesul proiectiv 1-am privit in relatie interdependenta cu expresia, ambele considerindu-le ca laturi compo-