CURSURI DREPT CIVIL ANUL I SEMESTRUL II

CURS 1.
Nulitatea actului civil
Def: Reprezinta acea sanctiune de drept civil care lipseste actul juridic civi
l de acele efecte care sunt contrarii normelor edictate pt includerea sa valabil
a .
Sediul materei→ de lege lata nu exista o reglementare unitara a parlamentului
Normele ce alcatuiesc aceasta institutie sunt raspandite in tot Codu
l Civil precum si in legile civile speciale .
Functiile nulitatii:
1. functia preventive – face ca subiectele de drept civil sa fie descurajate in
a incalca legea civila avand reprezenatrea consecinelor
2. functia sanctionare – presupune inlaturarea efectelor actului juridic ce sunt
contrare legii
3. functia de mijloc de garantie a principiului legalitatii
Delimitarea nulitatii de alte institutii juridice
Nulitate/rezolutiune – consta in desfiintarea unui contract sinalagmatic cu exec
utare uno ictu (dintr-o data ) pt neexecutarea culpabila a obligatiilor de catre
una din parti.
Asemanari – ambele cause de ineficacitate a actului juridic civil
– produc efecte ex truc (retroactive, pt trecut)
– sunt in principiu judiciare ( e necesar interventia unui or
gan juridic )
Deosebiri – nulitatea – presupune un act nevalabil incheiat → presupune un act v
alabil incheiat
- nulitatea – se aplica tuturor actelor juridice → doar contractelor sinal
agmatice (cu executare uno ictu)
- acuzele nulitatii sunt anterioare/concomitente momentului inchiderii con
tractului → cauzele sunt ulterioare momentului inchiderii contractelor
- regulile regulile prescriptiei extintive sunt diferite →Nulitate/Rezilie
re – pt contracte cu executare succesiva ex:contractile de inchiriere ,2 efecte
pt viitor (ex nunc)
Nulitate/Caducitate – cauza de ineficacitate a actului juridic care consta in li
pirea actului juridic de toate efectele sale datorate unor cauze ulterioare incl
udera actului juridic si independent de vointa autorului.
ex: predecesorul legatarului (mostenit)-mostenitorul moare inaintea testatorului
Asemanari – cauze de ineficacitate
Deosebiri – nulitatea – un act nevalabil
- caducitatea – act valabil incheiat
- nuliatatea – efecte ex trunc
- caducitatea – efecte ex nunc
Cauze – nuliatea – anterioare sau concomitente incheierii actului
- caducitatea – cauze ulterioare si independente de vointa autorului
Nuliatea/ Revocare – sanctiune de dr civil care inseamna desfiintarea actului ca
urmare amgratitudinii graticatului/ ca urmare a neindeplinirii sarcinii ex:
revocarea donatiei
Asemanari – cauze de inficacitate
Deosebiri – ca la rezolutiune
Nulitatea / Inopozabilitatea – sanctiune ce intervine in cazul reefectuarii form
elor de publicitate fata de tert a depasirii lipsei puterii de reprezentare ca s
i in cazul incheierii unor acte frauduloase in dauna creditorilor
Asemanari – cauze de ineficacitate , lipsa de eficacitate
Deosebiri – nulitatea – act nevalabil incheiat
- inopozabilitatea – act valabil incheiat
- nulitatea – efecte fata de parti si terti
- inopozabilitatea – efecte fata de terti
Cauze – nulitatea – anterioare si concomitente
- inopozabilitatea neindeplinirea unor formalitati ulterioare
Modalitati de remediere
nulitatea relative poate fi confirmata
inopozabilitatea – confirmata prin ratificare
Clasificarea nulitatii
1. Dupa natura interesului ocrotit general/individual prin dispozitia legal inca
lcata:
- nuliatea absoluta – aceea care sanctioneaza nerespectarea la incheierea actulu
i juridic a unei norme care ocroteste un interes general obstesc
- nuliatatea relativa – sanctiunea nerespectarii nulitatii ….interes individual
D.p.d.v. terminologic nulitatea absoluta e desemnata prin expresii ca
: ”actul e nul de drept / actul e nul “ sau “actul e nul de prim drept”
D.p.d.v. terminologic nulitatea relative – “actul e anulabil sau poate
fi anulat “.
2. D.p.d.v. al intinderii efectelor
- nulitatea partiala – lipseste actul juridic doar de unele dintre efecte
- nulitatea totala – defineste actul juridic in intregime .
3. Dupa modul de cosacrare legislative
- nulitatea expresa – exista prevazuta ca atare intr-o dispozitie legala
- nulitatea virtuala(implicita/tacita) – rezulta din modul in care e reglata o
anume conditie de valabilitate a actului juridic( 113/c.c.)
4. Dupa felul conditiei de valabilitate
- nulitate de fond pt nerespectarea unei conditii de fond
- nulitate de forma
Cauzele de nulitate
Cauzele de nulitate absoluta (se refera la cond de fond )
Incalcarea regulilor privind capacitatea civila a persoanelor in urmatoarele caz
uri:
Nerespectarea unei incapacitati speciale impuse pentru ocrotirea unui interes ob
stesc general (ex : vanzarea intre soti)
Lipsa capacitatii de folosinta a persoanei juridice
Nerespectarea pr. specialitatii capacitatii de folosinta
Lipsa totala a consimtamantului inclusive in cazul erorii obstacol
Nevalabilitatea obiectului actului juridic
Lipsa cauzei / cauza ilicita sau imorala
Lipsa lipsa formei cerute ad validitatem
Lipsa are nevalabilitatea autorizatiei in cazurile expres prevazute de lege
Incalcarea ordinii publice
Frauda legii
Cauze de nulitate relativa
Viciile de consimtamant
Lipsa discernamantului in situatiile:
actul e incheiat de o persoana lipsita de capacitate de exercitiu
actul e incheiat de minorul intre 14-18 ani fara incuviintarea ocrotitorului leg
al si e lezionar pt minor.
Actul e incheiat fara incuviintarea autoritatii tutelare
Actul e incheiat cu nerespectarea unor capacitati instituite pt protectia unor i
nterese individuale.
Regimul juridic al nulitatii(regulile la care e supusa nulitatea )
Absolute
Relative
Pentru a determina regimul juridic trebuie sa raspundem la 3 intrebari :
Cine poate invoca nulitatea?
Cat timp poate fi invocata?
Daca nulitatea poate fi acoperita prin confirmare sau nu .
Regimul juridic al nulitatii absolute
Nulitatea poate fi invocata de oricine are interes
Actiunea in constatarea nulitatii absolute e imprescriptibila extintiv – invocat
e oricand
Nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmare.
Regimul juridic al nulitatii relative
Nulitatea relativa poate fi invocata doar de persoana al carei interes a fost ne
socotit la incheierea actului juridic.
Nulitatea relativa poate fi invocata numai in termenul de prescriptive extintiva
actiunea in anulare fiind prescriptibil extintiv.
Nulitatea relativa poate fi acoperita prin confirmare in mod expres sau tacit.

CURS 2
Efectele nulitatii actului juridic
Efectele nulitatii - consecintele juridice ale aplicarii sanctiunii nulitatii. E
fectele nulitatii pot fi mai restranse sau mai extinse,in functie de nulitatea p
artiala sau totala a actului juridic.
Efectele nulitatii actului juridic in functie de urmatoarele ipoteze:
1.Actul juridic nu a fost executat inca.In aceasta situatie,aplicarea nulitatii
inseamna k acel act juridic nu va mai putea fi executat.
2.Actul juridic civil a fost executat total sau partial.In aceasta ipoteza,efect
ele nulitatii constau in:
a.Desfintarea retroactiva a actului juridic.
b.Restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului anulat.
3.Dibanditorul de drepturi in temeiul actului juridic anulat a transmis mai depa
rte aceste drepturi unor terti subdobanditori.
In aceasta situatie:
a.Desfintarea retroactiva a actului juridic.
b.Repunerea partilor in situatia anterioara.
c.Desfintarea actului subsecvent.
Potrivit acestor ipoteze exista 3 principii ale efectelor nulitatii:
1.Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii.
2.Principiul repunerii partilor in situatia anterioara (restitio in integrum)
3.Principiul desfintarii actului subsecvent (resoluto iure dontis resolvitut acc
ipientis)
I.Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii actului juridic civil- nulitat
ea nu produce efecte numai pentru viitor (ex: nunc) ci produce efecte si pentru
trecut (ex: tunc).Actul juridic este considerat a fi nul(ca nu a existat nicioda
ta) din chiar momentul inchieierii lui si nu din momentul anularii sau constatar
ii nulitatii absolute.
Exceptii: -acele situatii in care nulitatea produce efecte numai pentru viitor (
ex: nunc):
a.Situatia contractelor cu executare succesiva.
Ex:Contractul de locatiune,intretinere.
b.Pastrarea fructelor culese anterior anularii decatre posesorul de buna cred
inta- articolul 485.
c.Articolul 58 din legea societatilor comerciale 31/1990.
II. Principiul repunerii partilor in situatia anterioara (restitio in integrum).
Acest pricipiu este regula de drept potrivit cu care tot ceea ce s-a executat t
rebuie restituit astfel incat partile actului juridic sa ajunga in situatia in b
aza unui act anulat care s-ar fi aflat daca actul nu s-ar fin incheiat.
Observatie: sub aspect procesual exista 2 actiuni:
1.O actiune in anularea/constatarea nulitatii actului juridic civil.
2.Actiunea in restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului anulat.Pl
ata nedatoarata-izvorul obligatiei.
Exceptii – acele situatii in care partile nu usnt obligate sa restituie ceea ce
au primit in temeiul actului anulat.
Cazul incapabilului care este obligat sa restituie numai in masura imbogatirii s
ale (Art. 1164 Cod Civil)
Cazul aplicarii principiului nemo auditut propriam turpitudinem alegraris – nime
ni nu poate invoca propria culpa pentru apararea unui drept.
Ex. : in cazul nulitatii unei donatii pentru cauza imorala din partea donatorulu
i, acesta nu poate solicita si obtine restiruirea bunului donat.
partile negociaza o anumita suma de bani cu conditia ca cel vatamat sa nu-si ret
raga/depuna plangerea
III. Principiul anularii actului subsecvent.
Daca primele 2 puncte priveau rap. dintre parti acest principiu priveste
lf. nulitatii fata de terti. El este o consecinta a celorlalte doua principii p
recum si a altui principiu de drept potrivit cu care nimeni nu poate transmite m
ai mult decat ceea ce are (memo plus iuris ad alium transfere potest quam ipse h
abent)
In consecinta acest principiu este acea regula de drept potrivit cu care
anularea actului initial atrage anularea actului subsecvent.
Exceptii – acele situatii in care desi actul principal este anulat, actul subsec
vent este mentinut.
Motive :
1. Principiul ocrotirii bunei credinte
2. Principiul asigurarii stabilitatii circuitului civil
Exceptii :
1. cazul aplicarii art. 1990 al Cod Civil potrivit caruia posesia de buna c
redinta valoreaza proprietate – bunuri mobile doar art. 972
2. Art. 20, al. 2 din Decretul 31/1954 potrivit cu care in cazul anularii h
otararii declerative de moarte, cel care a fost declarat mort poate cere inapoie
rea bunurilor sale cu exceptia situatiei dobanditorului cu titlu oneros de buna
credinta. -> situatia subdobanditorului de buna credinta si cu titlu oneros a u
nui bun imobil.
Principii de drept care inlatura regula quod nullum est, nullum producit efectum
(ceea ce este nul, produce efecte nule)
Principiul conversiunii actului juridic – conversiunea inseamna inlocuirea unui
act juridic nul cu un alt act juridic valabil.
Ex.1 : instrainarea de catre un mostenitor a unui bun din masa succesorala desi
este nul ca si contract de vanzare-cumparare, este valabil ca acceptare tacita
a succesiunii.
Ex.2 : cazul manifestarii de vointa care nula ca si vanzare-cumpararea valoreaza
act de contract de vanzare-cumparare.
Ex.3 : cazul in care actul de instrainare este lovit de nulitate, dar este valab
il ca revocare a legatului ce avea ca obiect bunul ce forma obiectul actului de
instrainare.
Principiul error communis facitus (eroarea comuna creeaza drepturi) – principiul
validitatii aparentei de drept -> L. 119/1996 privind actele de stare civila
Principiul raspunderii civile delictuale – Art. 1159 Cod Civil potrivit cu care
minorul ce face o simpla declaratie ca este major are actiunea resciziune. -> Po
trivit art. 1162 Cod Civil minorul nu are actiune in resciziune contra obligatii
lor ce rezulta din delictele sau quasidelictele (din culpa) sale. Astfel, intre
principiul ocrotirii minorului si principiul raspunderii civile delictuale are c
astig de cauza cel de-al doilea in sensul ca cea mai buna reparare a prejudiciul
ui cauzat de minor este considerarea actului ca fiind valabil.

CURS 3.
Prescriptia extinctiva
I. Notiune si reglementare
Art. 1 din decretul 167/1958, privind prescriptia extinctiva, dreptul la
actiune, avand un obiect patrimonial prin prescriptie daca nu a fost exercitat
in termenul stabilit de lege. Pornind de la acesta dispozitie legala vom defini
prescriptia extinctiva ca fiind stingerea dreptului la actiune, neexercitat in t
ermenul stabilit de lege. Sub aspect terminologic, expres, presriptia extinctiva
este folosita in doua acceptiuni :
- prin prescriptie se intelege institutia dreptului civil cu aceasta denumire
- prescriptia reprezinta stingerea dreptului la actiune neexercitat in termenul
prevazut de lege, adica stingerea dreptului de a cere de la debitor, prin interm
ediul instantei, executarea obligatiilor care ii revin.
Normele juridice care formeaza institutia prescriptiei extinctive se gasesc in p
rincipalin decretul 167/1998, care reprezinta dreptul comun in materie.
Norme privind prescriptia se mai gasesc in Codul Civil, Codul Familiei,
etc. Normele care reglementeaza perspectiva extinctiva sunt imperative(nu se der
oga) a.i. prescriptia extinctiva poate fi calificata ca o intitutie de ordine pu
blica.
II. Natura juridica si delimitarea prescriptiei extinctive
Prescriptia extinctiva stinge dreptul la actine, in sens material, adica actiune
a intentata de subiectul activ dupa implinirea termenului de prescriptie va fi r
espinsa ca prescrisa, ceea ce echivaleaza cu refuzul concursului fortei de const
rangere a statutului solicitat de titularul dreptului subiectiv supus prescripti
ei extinctive. Pentru subiectul pasiv implinirea termenului de prescriptie echiv
aleaza cu inadmisibilitatea obligarii sale la executarea obligatiei prin darea u
nei hotarari care sa poata fi pusa in executare silita. Totusi, potrivit art. 20
, al. 1, din decretul 197/1958, debitorul care a executat obligatia dupa ce drep
tul la actiunea creditorului s-a prescris, nu au dreptul sa ceara inapoierea pre
statiei, chiar daca la data executarii nu stia ca termenul de prescriptie era im
plinit.
In concluzie, prescriptia extinctiva transforma dreptul subiectiv civil
si obligatia civila din perfecte, adica inzestrate cu actiune in justitie, in im
perfecte, adica naturale.
Delimitarea prescriptiei extinctive de :
1. Prescriptia achizitiva/uzucapiunea – reprezinta nasterea dreptului de propr
ietate sau a altui drept real asupra unui bun imobil prin posedarea lui de catre
o persoana in termenul si in conditiile prevazute de lege.
Asemanari : - ambele sunt institutii de drept civil
- ambele sunt sanctiuni pentru titularii drepturilor subiective
civile inactivi
 - ambele presupun termene
- exista reguli comune privind calculul, intreruperea si suspen
darea prescriptiei
Deosebiri : - prescriptia extinctiva este reglementata in decretul 167/1958, iar
cea achizitiva
in Codul Civil
- termenele de prescriptie extinctiva sunt mai multe si mai sc
urte, pe cand
termenele de prescriptie achizitiva sunt numai 2 si mai lun
gi (cel de 30 de ani si
cel de 10-20 ani)
- daca prescriptia extinctiva stinge dreptul la actiune, in se
ns material, prescriptia
achizitiva conduce la dobandirea unui drept real principal.
2. Prescriptia de decadere – decaderea reprezinta stingerea dreptului subiectiv
civil neexercitat in termenul prevazut de lege.
Asemanari : - ambele sunt institutii de drept civil
- ambele presupun termene
- ambele au efect extinctiv
Deosebiri : - prescriptia extinctiva stinge dreptul la actiune, in sens material
, pe cand decaderea stinge
chiar dreptul subiectiv civil
- prescriptia extinctiva presupune termene lungi si numeroase, iar d
ecaderea
termene scurte si mai putine
3. Termenul extinctiv
Asemanari : - ambele au efect extinctiv
- ambele sunt institutii de drept civil
Deosebiri : - ca izvor, termenele de prescriptie sunt numai legale, pe cand term
enul extinctiv
poate fi legal, conventional sau jurisdictional
- prescriptia extinctiva stinge dreptul la actiune, iar termenul e
xtinctiv marcheaza
stingerea dreptului subiectiv si a obligatiei corelative
- daca termenul extinctiv poate fi modificat prin acordul part
ilor, termenul de
prescriptie extinctiva nu poate fi modificat prin acordul p
artilor.
Efectul prescriptiei extinctive - in doctrina nu exista un punct de vdere unita
r in legatura cu solutionarea problemei de a sti ce anume se stinge prin prescri
ptia extinctiva. Potrivit unei opinii ramasa izolata prin prescriptie se stinge
chiar dreptul subiectiv civil si obligatia corelativa. Potrivit opiniei dominant
e, prin prescriptie se stinge numia dreptul la actiune, in sens material, nu si
dreptul subiectiv si obligatia corelativa.
In sprijinul acestei opinii pot fi aduse urmatoarele argumente :
- argumentele de interpretare gramaticala a legii a art. 1, al. 1 din decretul 1
67/1958 – dr. la actiune avand un obiect patrimonial, se stinge prin prescrripti
e. In text este folosita expresia dreptul la actiune si nu dreptul subiectiv civ
il.
- argumente de interpretare logica a dispozitiilor art. 19, al. 1, din decretul
167/1958, care arata ca instanta judecatoreasca poate, in cazul in care constata
, ca fiind temeinic justificate, cauzele pentru care termenul de prescriptie a f
ost depasit, sa dispuna, chiar din oficiu, judecarea sau rezolvarea actiunii ori
sa infiinteze executarea silita. Daca prin prescriptie s-ar stinge chiar dreptu
l subiectiv civil, atunci nu s-ar mai justifica aceasta dispozitie deoarece inst
anta nu ar avea ce sa ocroteasca.
- rezulta din interpretarea gramaticala a art. 20, al. 1 din decret, respectiv d
ebitorul/situatia, a executat obligatia dupa ce dreptul la actiune s-a prescris.
Principiile prescriptiei extinctive :
1. Consacrat in decretul 167/1958 : “odata cu stingerea dreptului la actiune pri
vind un drept principal se stinge si dreptul la actiune privind drepturile acces
orii”. Acest principiu este o consecinta a regulii “accesoriul urmeaza doarta pr
incipalului”. Consacrarea expusa a acestui principiu in materia prescriptiei ext
inctive inseamna consacrarea implicita a consecintelor ce decurg din el, si anum
e:
a. imprescriptibilitatea dreptului subiectiv civil principal are ca efect impres
criptibilitatea dreptului subiectiv civil accesoriu ;
b. stingerea dreptului la actiune privind un drept accesoriu nu atrage si stinge
rea dreptului la actiune privind un drept principal ;
2. Consacrat in art. 12 din decret astfel : In cazul in care un debitor este obl
igat la prestatii succesive dreptul la actiune cu privire la fiecare dintre pres
tatii se stinge printr-o prescriptie deosebita.
Domeniul prescriptiei extinctive
Prin domeniul prescriptiei extinctive se intelege sfera drepturilor subi
ective civile ale caror actiuni cad sub incidenta acestei institutii. Prin deter
minarea domeniului prescriptiei extinctive se intelege sfera dreptutrilor subiec
tive civile adic stabilirea acelor drepturi care sunt rescriptibile extinctiv si
delimitarea lor de cele imprescriptibile extinctive.
Sfera drepturilor subiective civile supuse prescriptiei extinctive se de
termina prin utilizarea urmatoarelor criterii :
- dupa natura drepturilor subiective civile in functie de care distingem i
ntre domeniul prescriptiilor extinctive in categoria drepturilor nepatrimoniale
si domeniul prescriptiilor extinctive in categoria drepturilor nepatrimoniale.
- actul normativ care reglementeaza prescriptia extinctiva respectiv domen
iul prescriptiei extinctive reglementate de devretul 157/1958 domeniul prescritp
tiei extinctive guvernat si domeniul prescriptiei extinctive care rezulta din ap
licarea ator acte normative
CURS 4
Prescriptia extinctiva si drepturile de creanta
In principiu drepturile de creanta sunt prescriptibile extinctiv indifer
ent de izvorul lor (art. 1, al. 1, D 167/1958). Exceptii de la acest principiu s
e refera la actiunea in restituirea depunerilor la CEC (aceasta actiune este imp
rescriptibila) si la actiunea avand ca obiect partea cuvenita din rezerva de pri
me in asigurarile facultative de persoane.
Prescriptia extinctiva si drepturile reale principale
- actiuni reale imprescriptibile extinctiv
1. actiunea in revendicare imobiliara – este imprescriptibila extinctiv
2. actiunea in revendicare mobiliara si imobiliara intemeiata pe dreptul de prop
rietate publica (inalienabile, insesizabile, imprescriptibile)
3. actiunea in partaj : actiune declarativa prin care se valorifica un dezmombra
mant al dreptului de proprietate : uz, uzufruct, habitatie, servitute, superfici
e
- actiuni reale prescriptibile extinctiv
1. actiunea in revendicaremobiliara intemeiata pe dreptul de proprietate privata
prescriptibila ; termen 30 ani
2. actiunea in revendicare mobiliara intemeiata pe accesiunea imobiliara natural
a este prescriptibila ; termen : 1 an
3. actiunea confesorie se urmareste apararea drepturilor de uz,uzufruct, habitat
ie si servitute (fara superficie)
4. actiunea in evictiune asupra unui imobil adjudecat prin licitatie publica se
prescrie in termen de 3 ani de la data inscrierii actului de adjudecare in Carte
a Funciara.
Domeniul prescriptiei extinctive in cazul dreptului nepatrimonial
Principiul este acela al imprescribilitatii drepturilor personal nepatri
moniale. Rezulta din interpretarea per a contrario a dispozitiilor art. 1, al.1
din dispozitia D 167/1958 “dreptul la actiune avand un obiect patrimonial se sti
nge prin prescriptie daca nu a fost exercitat in termentul prevazut de lege”.
Exceptii :
- actiunea in anubilitate unui act juridic civil se prescrie; termen: 3 ani
- actiunea in nulitatea relativa a casatoriei; termen: 6 luni
- actiunea in tagada paternitatii se prescrie 6 luni de la data cand tatal a cun
oscut despre nastere
- stabilirea paternitatii copilului din afara casatoriei
Probleme privind domeniul prescriptiei extinctive
Apararea dreptului subiectiv civil pe calea exceptiei
- exceptiile reprezinta mijloace de aparare intr-un proces si sunt de doua felur
i :
- exceptii procesuale – fac obiectul dreptului procesual civil (ex. : nu
a fost corect citat)
- exceptii de fond – fac obiectul dreptului civil (cu exceptia prescript
iei si a nulitatii)
Problema care se ridica este aceea a prescriptibilitatii unui drept subiectiv ci
vil invovat pe cale de exceptie. SOLUTIE : daca dreptul subiectiv civil este pre
scriptibil pe calea actiunii atunci el este prescriptibil si daca este invocat p
e calea exceptiei.
Actiunea in constatare – actiunea prin care se solicita constatarea existentei s
au inexistentei unui drept subiectiv civil (art. 111 Cod procedura civila). Intr
ucat actiunea in sonstatare are un caracter susidiar (nu poate fi exercitata cat
timp titularul are la indemana o actiune in realizare) se considera ca este imp
rescriptibila extinctiv.
Actiunile mixte – sunt mixte acele actiuni care au caracter de actiuni reale cat
si de actiuni personale. Ex : petitia de creditate. Prescritibilitatea acestor
actiuni se analizeaza de la caz la caz in functie de calificarea concereta.
Dualitatea de actiuni – acea situatie in care titularul dreptului subiectiv civi
l are la indemana doua actiuni pentru protectia dreptului sau :
a. O actiune personala (ex. : contractul ) care deriva dintr-un contract civil
si este supusa prescriptiei potrivit art. 167/1958
b. O actiune reala in revendicarea bunului supusa prescriptiei potrivit Codului
Civil.
Termenele de prescriptie extinctiva
Def : Intervalul de timp stabilit de lege inlauntrul caruia trebuie exer
citat dreptul la actiune in sens material sub sanctiunea pierderii acestui drept
.
Termenul general de prescriptie – este general acel termen de prescripti
e care-si gaseste aplicatie practica ori de cate ori nu-si gaseste aplicatie un
termen special de prescriptie. Termenul general de prescriptie este de 3 ani, r
eglementat de art. 3, al. 1, D 167/1958. Termenul general de prescriptie este ap
licabil actiunilor personale intemeiate pe dreptul de creanta.
Observatie : Codul Civil art. 1890 reglementeaza un termen genral de prescriptie
de 30 de ani, care este aplicabil numai actiunilor reale : actiuni in revendica
re mobiliara intemeiate pe dreptul de proprietate privata precum si actiuni conf
esarii.
Termenele speciale de prescriptie :
- aplicabile actiunilor personal nepatrimoniale
- termenul de 6 luni pentru actiunea in anulabilitatea casatoriei (conditii de
fondiforma), termenul de 6 luni pt. actiunea in tagada paternitatii, termenul
de 1 an pentru stabilirea paternitatii (Codul Familiei)
- termenele speciale plicate actiunilor personale intemeiate pe dreptul de cre
anta :
1. termenul de 2 ani in materia asigurarii
2. termenul de 6 luni aplicabil actiunii in raspundere pentru vicii ascunse
fara viclenie (vicii de calitate)

CURS 5.
Exceptii de la regula generala
1. Dreptul subiectiv civil pur si simplu nu e afectat de modalitati : prescripti
a dreptului la actiune incepe sa curga din momentul nasterii rap. Juridic. D167/
1958 – Art. 7, Al. 2. In principiu data nasterii rap. Juridic este chiar data in
cheierii actului jur (ex. : contractul de vanzare-cumparare).
2. Dreptul afectat de termenii suspensivi sau conditie suspensiva. Termenul susp
ensiv : acte juridice afectate de modalitati. (ex. Imprumutul de obligatie de re
stituire supa 3 luni ; dupa 3 luni curge termenul de prescriptie, dupa implinire
a termenului suspensiv de 3 luni). Prescriptia dreptului la actiune incepe sa cu
rga din momentul implinirii termenului sau implinirii conditiei (art. 7, al.3, D
167/1958)
3. In cazul actiunii in raspundere pentru paguba cauzata prin fapta ilicita si-n
cazurile asimilate prescriptia incepe sa curga din momentul in care pagubitul a
cunoscut sau putea ori trebuia sa cunoasca paguba precum si col. care raspunde
de ea.
4. Prescriptia actiunii in declararea nulitatii relative incepe sa curga din mom
entele diferite in functie de cauza de nulitate relativa. In ceea ce priveste an
ularea unui act juridic pentru violenta presc. Ex. : incepe sa curga de la data
incetarii violentei. In cazul erorii sau doliului precum si in celelalte cauze d
e nulitate relativa, prescriptia extinctiva curge din momentul in care cel indre
ptatit – reprezentantul legal sau ocrotitorul legal- a cunoscut cauza anularii i
nsa cel mai tarziu la implinirea a 18 luni de la incheierea actului juridic.
5. Prescriptia dreptului la actiune privind viciile ascunse ale unui lucru, lucr
ari sau constructii. Prescriptia incepe sa curga in aceasta materie de la implin
irea termenului de garantie pentru aceste vicii. Art. 11 D167/1958 prescriptia d
reptului la actiune privind viciile ascunse ale unui lucru transmis sau a unei l
ucrari executate incepe sa curga de la data descoperirii viciilor insa cel mai t
arziu la implinirea unui an de la predarea lucrului sau lucrarii.
In ceea ce priveste constructiile termenul de 1 an este inlocuit cu termenul de
3 Ani. Termenul de 1 an si de 3 ani sunt termene de garantie.
Alte reguli speciale privind inceputul principiului dreptului la actiune :
1. Prescriptia dreptului de optiune succesorala : reglementata de art. 700 C.C.,
incepe sa curga de la data deschiderii succesiunii care este data mortii persoa
nei respective (termenul de prescriptie este de 6 luni)
2. Prescriptia actiunii in tagada paternitatii : incepe sa curga de la data la c
are sotul mamei a cunoscut despre nasterea copilului. Daca sotul mamei a fost pu
s sub interdictie un nou termen incepe sa curga pentru tutore de la data cand ac
esta a aflat de nasterea copilului.
3. Prescriptia actiunii stabilirii paternitatii copilului din afara casatoriei :
curge de la nasterea copilului sau de la data ramanerii definitive a hotararii
judecatoresti prin care copilul a pierdut calitatea de copil din casatorie. In s
ituatie in care mama a convietuit cu pretinsul tata ori acesta a prestat copilul
ui intretinere, prescriptia va incepe sa curga in momentul inceptarii convietuir
ii ori prestarii intretinerii.
Suspendarea prescriptiei extinctive
DEF. Acea modificare a cursului prescriptiei care consta in oprirea de drept a c
urgerii termenului de preascriptie pe timpul at dureaza situatiile limitativ pre
vazute de lege in care titularul dreptului la actiune este in imposibilitatea de
a actiona.
Cauze de suspendare : (reglementate de art. 13, 14 din Decretul 167/1958)
1. Cat timp cel impotriva caruia curge este impiedicat de un caz de forta majora
sa faca acte de intrerupere
2. Cat timp creditorul sau debitorul face parte din Fortele Armate ale Romaniei
iar acestea se afla pe picior de razboi
3. Pana la rezolvarea reclamatiei administrative
4. Prescriptia nu curge intre parinti sau tutore si cei ce se afla sub ocrotirea
lor(, ci) intre curator si aceia pe care ii reprezinta precum si intre orice al
ta persoana care in temeiul legii sau a unei hotarari judecatoresti administreaz
a bunurile altora si cei ale caror bunuri sunt administrate cat timp socotelile
nu au fost date si aprobate. De asemenea, prescriptia nu curge impotriva celor l
ipsiti de capacitate de exercitiu cat timp nu are un reprezentant legal si nici
impotriva celor cu capacitate de exercitiu restransa cat timp nu au ocrotitor le
gal. Prescriptia nu curge intre soti pe timpul casatoriei.

Efectele suspendarii prescriptiei extinctive

Anterior intervenirii cauzei de suspendare, suspendarea nu produce nici
un efect a.i. timpul scurs din momentul inceperii (efectelor) prescriptiei pana
in moemntul intervenirii cauzelor de suspendare intra in calculul termenului de
prescriptie.
Perioada de timp dintre momentul intervenirii cauzei de suspendare si mo
mentul incetarii cauzei de suspendare nu intra in calculul termenului de prescri
prtie, prescriptia fiind suspendata.
Uleterior momentul incetarii cauzei de suspendare cursul prescriptiei se
reia astfel incat aceasta perioada intra in calculul termenului de prescriptie.
Efectul special al suspendarii art. 15, al.2, D 167/1958 “prescriptia nu
se va implini, totusi, inainte de expirarea unui termen de 6 luni socotit de la
data incetarii cauzei de suspendare cu exceptia termenelor de prescriptie mai m
ici de 6 luni care nu se vor implini decat dupa expirarea unui termen de 1 luna
de la suspendare.”.
Efectul special al suspendarii consta in prorogarea sau prelungirea term
enului de prescriptie a.i. intre momentul incetarii cauzei de suspendare si mome
ntul implinirii termenului nu se poate scurge o perioada mai mica de 6 luni, res
pectiv 1 luna.
Intreruperea prescriptiei extinctive
Modificarea cursului prescriptiei extinctive care consta in inlaturarea
prescriptiei scursa inaintea aparitiei unei cauze interuptive si inceperea unei
alte prescriptii extinctive (art. 16, D 167/1958).
Cauze (art. 16, D 167/1958)
1. Prin recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie facuta de cel in fol
osul caruia curge prescriptia.
2. Prin introducerea unei cereri de chemare in judecata sau de arbitrare chiar l
a o instanta sau arbitraj necompetente.
3. Printr-un act incepator de executare.
Efecte
Intreruperea sterge prescriptia inceputa inainte de intervenirea cauzei de intre
rupere si incepe sa se scurga o noua prescriptie. (difera in functie de cauza in
treruperii)
Repunerea in termen (are caracter judiciar, suspendarea si intreruperea intervin
de drept)
- Beneficiarul acordat de lege titularului dreptului la actiune care din motive
temeinice nu a putut formula actiunea in justitie inlauntrul termenului de presc
riptie a.i. organul jurisdictional poate sa solutioneze pe fond cererea de chema
re in judecata desi a fost depusa dupa implinirea termenului de prescriptie.
- Motivele temeinice nu sunt prevazute ca atare in art. 19, al. 1, in D 167/1958
ele fiind stabilite in concret de catre instanta de judecata
- In ceea ce priveste domeniul repunerii in termen acesta incepe unde inceteaza
culpa si inceteaza unde incepe forta majora.
-Cererea de repunere in termen va fi, putand fi facuta numai in termen de 1 luna
de la incetarea cauzelor care justifica repunerea in termen
- Acest termen de 1 luna este un termen de prescriptie care poate fi supus suspe
ndarii intreruperii sau repunerii in termen.
Calculul termenului de prescriptie
- in cazul termenului de prescriptie stabilit pe an si pe luni potrivit art. 100
, al. 3, 4 Cod procedura civila termenul de prescriptie se implineste in ziua co
respunzatoare din ultimul an sau ultima luna.
- In cazul in care nu exista o zi corespunzatoare termenul se implineste in ulti
ma zi a lunii respective
- In cazul termenului pe zile sistemul de calcul este cel intermediar, ziua in c
are incepe sa curga termenul de prescriptie nu este luata in calcul dar este lua
ta in calcul ultima zi a termenului de prescriptie.
CURS 6.
Persoana fizica
Capacitatea de folosinta a persoanei fizice
Def: Aptitudinea generala si abstracta a persoanei fizice de a avea drepturi si
obligatii civile.Exista si o diferenta legala a capacitatii de folosinta- art. 5
al. 2 Decretul 31/1954 - capacitatea de folosinta este capacitatea de a avea dr
epturi si obligatii.
Secretul materiei: Decretul 31/1954 privitor la persoana fizica si persoana juri
dica
Caracterele juridice ale capacitatii de folosinta:
1. legalitatea
2. generalitate
3.inalienabilitate
4. intangibilitate
5. egalitate
6. universalitate.
1. Legalitatea: insusirea capacitatii de folosinta de a nu putea fi reglementata
decat prin lege. In consecinta capacitatea de folosinta a persoanei fizice nu r
eprezinta domeniul vointei individuale.
2. Generalitatea: capacitatea de folosinta reprezinta o aptitudine generala si a
bstracta a omului de a avea toate drepturile si obligatiile civile.
Capacitatea de folosinta nu se confunda cu aceste drepuri ci exprima numai apti
tudinea de a le dobandi.
3. Inalienabilitatea: capacitatea de folosinta nu poate forma obiect de renuntar
e in tot / in parte si nu poate fi instrainat - art. 6 al. 2 din Decretul 31/195
4 potrivit cu care nimeni nu poate renunta nici in tot nici in parte la capacita
tea de folosinta.
In consecinta vor fi lovite de nulitate toate actele juridice prin care se re
nunta sau se instraineaza capacitatea de folosinta.
Observatie!!! Renuntarea sau instrainarea unui drept nu se confunda cu renuntare
a in tot sau in parte la capacitatea de folosinta.
ex: o persoana poate sa renunte la o mostenire, nu poate sa renunte la dreptul d
e a dobandi..
4. Intangibilitatea: caracteristica acesteia de a nu i se putea aduce limitari,
ingradiri, decat in situatiile expres prevazute de lege(art 6. al. 1 Decretul 31
/1954)
5. Egalitatea : acest caracter este prevazut in art. 4 al. 2 din Decretul 31/195
4 -"sexul, rasa, nationalitatea, religia, gradul de cultura sau originea nu au n
ici o influenta asupra capacitatii de folosinta. Acest caracter este prevazut si
in acte internationale: Conventia europeana pt apararea drepturilor omului si l
ibertatilor fundamentale- art. 14 precum si Pactul international privind dr civi
le si politice ale omului - art. 3
6. Universalitatea - insusirea capacitatii de folosinta de a fi recunoscuta si a
tribuita tuturor oamenilor - art. 4 al. 1 Decretul 31/1954
Inceputul capacitatii de folosinta al persoanei fizice
Regula - art. 7 al. 1 din Decretul 31/1954 potrivit cu care capacitatea de folof
inta incepe de la nasterea persoanei.Nasterea persoanei se dovedeste prin actul
de nastere,
Exceptie: art.7 al. 2 din Decretul 31/1954 potrivit cu care drepturile copilului
sunt recunoscute de la conceptiune insa numai daca el se naste viu.De asemenea
in materia capacitatii succesorale art. 654 Cod Civil prevede ca pentru a succed
e trebuie neaparat ca persoana care succede sa existe in momentul deschiderii su
ccesiunii.
Copilul conceput se considera ca exista.
Aceasta exceptie se exprima in adagiul infans conceptus pronato habetus quotes d
ecommodis aejus agitur.
Cele 2 conditii ale existentei exceptiei, respectiv ale capacitatii de folosinta
anticipate sunt:
1. sa fie vorba de drepturile copilului
2. copilul sa se nasca viu( nu si viabil - sa traiasca dupa nastere)
1. problema succesiunii, respectiv a capacitatii unei persoane de a mosteni inca
din momentul conceptiei. Copilul conceput dar nenascut va dobandi mostenirea su
b beneficiul de inventar in sensul ca va raspunde pt pasivul succesoral numai in
limita activului.
2. Copilul este considerat ca s-a nascut viu daca a respirat cel putin odata dup
a nastere- proba dacibozei - proba prin care copilul se constata ca s-a nascut v
iu.
In situatia in care a murit imediat dupa nastere se intocmeste atat un act de na
stere cat si un act de deces.
Art. 61 din Codul Familiei stabileste 2 prezumtii:
1. prezumtia celei mai lungi gestatii - 300 de zile ; prezumtia celei mai scurte
gestatii - 180 de zile Aceasta prezumtie este o prezumtie absoluta - juris et d
e jure - care nu poate fi rasturnata prin proba contrara
2. prezumtia potrivit cu care conceptia copilului era posibila in oricare dintre
zilele cuprinse intre a 300 si 180 a zi inainte de nastere - prezumtia relativa
- juris tantum - poate fi rasturnata prin proba contrara.
Aceste ingradiri pot fi calificate ca incapacitati de drept civil. Clasificari a
le ingradirilor:
I. Dupa finalitatea lor: a) incapacitati cu caracter de sanctiuni
b) incapacitati cu caracter de masuri de prot
ectie sau de ocrotire
II. Dupa modul cum opereaza: a) ingradiri care opereaza de drept - ope legis
b) ingradiri care opereaza prin efectul unei hotarari judecatoresti ramase defin
itiva si irevocabila
III. Dupa izvorul lor: a) ingradiri stabilite de legea civila
b) ingradiri stabilite de legea penala
I. Ingradiri sanctiune
1. ingradiri cu caracter de pedeapsa penala
- pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi;
- pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi
In conformitate cu art 64 Cod Penal pedeapsa complementara a interzicerii
unor drepturi consta in interzicerea unor sau a unuia din urmatoarele drepturi:
printre acestea se afla drepturile parintesti si dreptul de a fi tutore sau cura
tor. Potrivit art. 71 Cod Penal pedepsele accesorii constau in interzicerea tutu
ror drepturilor prevazute in art. 64 pe perioada executarii pedepselor principal
e.
2. Ingradit cu caracter de pedeapsa civila
Decaderea din drepturile parintesti in conditziile art. 109 din codul famil
iei
In al 2-lea rand avem pedepsele civile stabilite in materie succesorala.. e
x: nedemnitatea succesorala potrivit art 655 cod civil sunt nedemni de a succede
si prin urmare sunt exclusi de la succesiune:
a) condamnatul pentru ca a omorat sau a incercat sa omoare pe defunct;
b) acela care a facut contra defunctului o acuzatie capitala declarata de judeca
ta calomnioasa;
c) mostenitorul major care avand cunostinta de omorul defunctului nu a denuntat
aceasta justitie.
II. Ingradiri cu caracter de masuri de protectie
a) incapacitati prevazute in codul civil
Potrivit art. 806 Cod Civil minorul mai mic de 16 ani nu poate dispune nici prin
donatie nici prin testament de bunurile sale;
b) art. 807 Cod Civil - minorul de 16 ani care poate dispune prin testament de n
umai pentru jumatate din bunurile de care dupa lege poate dispune majorul;
c) art 809 Cod Civil - minorul de 16 ani nu poate sa dispuna prin testament in f
avoarea tutorului sau;
d) art. 801 C.Civil - doctorii in medicina sau in chirurgie, ofiterii de sanatat
e sau spiterii (medicii sau farmacistii) care au tratat o persoana in boala de c
are nu are nu pot profita de dispozitiile intregi sau testamentare ce dansa a fa
cut in favoarea lor in cursul acestei boli
e) art 833 Cod Civil- testamentul facut pe mare nu va putea cuprinde nici o disp
ozitie in favoarea ofiterilor bastimontului daca dansii nu sunt rude cu testator
ul;
f) art 1307 al. 1 Cod Civil - vanzarea intre soti este interzisa
g) art 1308 Cod Civil - sub pedeapsa de nulitate nu pot fi adjudecatori nici pr
in direct nici prin persoane interpuse:
- tutorii ai averii celor de sub a lor tuttela
- mandatarii ai averii celor instrainati sa vanda;
- administratorii ai averii comunelor sau stabilimentelor incredintate ingrijiri
i lor;
- functinarii publici ai averilor statului ale caror vanzari se fac prin dansii
h) art. 1309 cod civil - judecatorii, procurorii si avocatii nu pot fi cesionari
de drepturi litigioase care sunt de competenta tribunalului in a carui raza isi
desfasoara activitatea
III. Ingradiri prevazute in Codul familiei
a) art 128 cod famililei - este oprit sa se incheie acte juridice intre tutore ,
sot, o ruda in linie dreapta, fratii si surorile tutorelui de o parte si minor
pe de alta parte;
b) art 133 al. 3 - minorul nu poate sa faca nici chiar cu incuviintare donatii s
i nici sa garanteze obligatia altuia.
Incetarea capacitatii de folosinta a persoanei fizice
Capacitatea de folosinta a persoanei fizice inceteaza odata cu moartea ace
stuia ( art. 7 al 1 Decretul 31/1954). In ceea ce priveste moartea persoanei-2 i
poteze:
a) Ipoteza mortii constatate fizic in mod divers(prin examinarea cadavrului)
b) Ipoteza disparutului - a carui moarte nu poate fi considerata fizic fiind nec
esara declararea judecatoreasca a mortii
In ambele ipoteze data incetarii capacitatii de folosinta este data mortii.
Declararea judecatoreasca a mortii
Sediul materiei: art 16-21 Decretul 31/1954 - normele de drept material
art 36-43 Decretul 32/1954 - normele de drept procesua
l
Exista 2 feluri de situatii in care intervine declararea judecatoreasca:
1. declararea judecatoreasca a mortii precedatat de dclaratia juridica a dispari
tiei;
2. declararea judecatoreasca a mortii neprecedata de dclararea juridica a dispar
itiei(exceptie);
1. Declararea judecatoreasca a disparitiei - conditia esentiala este aceea ca de
 la data ultimelor stiri de la care rezulta ca persoana era in viata sa fi trecu
t cel putin un an.Data ultimelor stiri se stabileste pe baza de probe(o zi anume
a ultimelor stiri). In masura in care nu exista probe pentru a se stabili aceas
ta zi, in conformitate cu art 17 al 1 din decretul 31/1954, ziua ultimelor stiri
iar in cazul in care nu se poate stabili nici ziua se va socoti la sfarsitul lu
nii ultimelor stiri.Cand nu se poate stabili nici luna la sfarsitul anului calen
daristic.
Procedura:
Prima faza: cererea de declarare a disparitiei se introduce la instanta de judec
ata- tribunalul in circumscriptia caruia domicilia persoana disparuta
A doua faza: procedura prealabila- culegerea de informatii de catre organele de
politie, organele primariei la dispozitia presedintelui instantei cererea de dec
larare a disparitiei se va afisa la Primarie si la ultimul domiciliu al persoane
i disparute timp de 45 de zile.
A treia faza: faza de judecata: cu participarea procurorului.Se pronunta o hotar
are judecatoreasca care dupa ce a ramas irevocabila se afiseaza timp de 30 de zi
le la usa instantei de fond si la sediul primariei ultimului domiciliu al dispar
utului
Efectul declararii disparitiei !
Un singur efect - indeplinirea conditiei de fond pentru declararea judecatoreasc
a a mortii in prima ipoteza. Persoana declarata disparuta este prezumata a fi in
viata astfel incat nu exista nici un efect in ceea ce priveste capacitatea de f
olosinta a acestuia.

CURS 7.
2. Declararea judecatoreasca a mortii precedata de declararea disparitiei(art 16
al 2 decretul 31/1954)
1) sa existe o hotarare judecatoreasca de declarare a disparitiei ramasa irevoca
bila care sa fi fost afisata 30 de zile
2) de la data ultimelor stiri de la care rezulta ca persoana era in viata sa fi
trecut 4 ani
3) de la data afisarii extrasului de pe hotararea de declarare a disparitiei sa
fi trecut 6 luni
Declararea judecatoreasca a mortii neprecedata de declararea disparitiei (art 16
al 3 Decretul 31/1954)
Conditii:
1) persoana sa fi disparut in conditii care prezuma decesul acesteia datorita na
turii lor cum ar fi : starea de razboi, naufragiu, accident aviatic
2) de la data imprejurarii disparitiei persoanei sa fi trecut cel putin un am
Observatie: imprejurarile exceptionale si data producerii sunt chestiuni de fapt
, pot fi probate prin orice mijloc de proba
Procedura declaratiei judecatoresti a mortii
- este aceeasi cu declararea judecatoreasca a disparitiei
- in ceea ce priveste data mortii cu an, luna, zi acestea trebuie sa fie prevazu
te in mod obligatoriu de catre hotararea judecatoreasca declarativa de moarte
Instanta de judecata va stabili data mortii:
1. daca exista indicii sau probe, moartea s-a produs intr-o zi anume, data morti
i va fi acea zi ;
2. atunci cand nu se poate stabili cu exactitate pe baza de probe, data mortii s
e stabileste:
- ultima zi a termenului de 4 ani in cazul declararii mortii precedata de declar
area disparitiei;
- ultima zi a termenului de 1 an in cazul declararii mortii neprecedata de decla
rarea disparitiei.
Observatie: data mortii nu trebuie confundata cu data ultimelor stiri, data pron
untarii sau data ramanerii irevocabile a hotararii declarative de moarte. in con
formitate cu art 18 din decretul 31/1954 instanta de judecata va putea rectifica
data mortii daca exista dovezi care stabilesc adevarata o alta data.
Efectele hotararii declarative de moarte
- capacitatea de folosinta a persoanei fizice inceteaza, acest efect se produce
de la data stabilita prin hotarare ca fiind data mortii;
- de incetare a capacitatii de folosinta sunt legate evenimentele importante: de
schiderea succesiunii, stingerea drepturilor in vigoare
Anularea hotararii judecatoresti declarative de moarte:
- art 20 din Decretul 31/1954 cauza anularii: persoana declarata moarta este in
viata;
- actiunea in anulare poate fi intentata de orice persoana interesata;
-actiunea se introduce la instanta care a pronuntat hotararea declarativa de moa
rte, judecata se face de urgenta cu citarea partilor si ascultarea concluziilor
procurorului.
Efectele anularii hotararii declarative de moarte se produc atat in dreptul civi
l cat si in alte ramuri.
- aspectul nepatrimonial: incetarea capacitatii de folosinta este inlaturata;
- efectele patrimoniale: art 20 al 2 Decretul 31/1954 in sensul ca cel care a fo
st declarat mort poate cere inapoierea bunurilor sale;
- pe cale de exceptie dobanditorul cu titlu oneros nu este obligat sa inapoieze
bunurile daca a fost de buna credinta la data dobandirii bunurilor nu stia ca pe
rsoana era in viata;
Comorientii: - art 21 decretul 31/1954 potrivit cu care in cazul in care mai mul
te persoane au murit in aceeasi imprejurare fara sa se poata stabili daca una a
supravietuit celeilalte ele sunt considerate ca au murit deodata
- aceasta reglementare are importanta in materia succesiunii unde pentru a veni
la succesiune o persoana trebuie sa aiba capacitate succesorala: sa fie in viata
la data deschiderii succesiunii;
- problema care s-a ridicat privitoare la acest text a fost aceea a solutiei in
cazul in care 2 persoane decedeaza in imprejurari diferite fara a se putea stabi
li daca una a supravietuit celeilalte;
- si-n aceasta situatie sunt aplicabile regulile comorientilor printr-o interpre
tare extensiva a dispozitiilor art 21 din decretul 31/1954
Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice
Def: intelegem capacitatea persoanei de a-si exercita drepturile si asuma obliga
tiile prin incheierea de acte juridice civile:
1. legalitatea
2. generalitatea
3. inalienabilitatea
4. intangibilitatea
5. egalitatea
1. Lipsa capacitatii de exercitiu: art 11 al 1 Decretul 31/1954
- nu au capacitate de exercitiu minorii care nu au implinit 14 ani si persoana p
usa sub interdictie;
- aceasta enumerare este limitativa;
- in materie succesorala limita de varsta este de 16 ani;
- in materie contractuala civila lipsa capacitatii de exercitiu este prevazuta d
e Codul civil.
Reprezentarea persoanelor lipsite de capacitatea de exercitiu:
- art 11 al 2 Decret 31/1954 pentru cei ce nu au capacitate de exercitiu se fac
de catre reprezentantii lor legali (parintele, tutorele sau curatorul);
- actele juridice pe care cei lipsiti de capacitatea de exercitiu le pot face si
nguri sunt:
1. actele de conservare;
2. actele marunte, se incheie zilnic pentru nevoile obisnuite ale vietii
2. Incetarea lipsei capacitatii de exercitiu:
- la implinirea varstei de 14 ani - dobandeste capacitate de exercitiu restransa
;
- la data decesului;
- lipsa capacitatii de exercitiu inceteaza prin ridicarea interdictiei sau prin
moartea persoanei pusa sub interdictie.
3. Capacitatea de exercitiu restransa:
- aptitudinea minorului intre 14-18 ani de a dobandi si a exercita drepturi civi
le, de a-si asuma si executa obligatii civile prin incheierea personala a anumit
or acte civile;
- art 9, art 10 al 4 Decretul 31/1954 precum si mai multe texte din Codul Famili
ei;
- incepe la inplinirea varstei de 14 ani
Continut: acte juridice pe care minorul le poate incheia singur:
1. actele de conservare si actele marunte;
2. depozitul la CEC;
3. acte de administrare daca nu sunt lezionare;
4. daca a implinit 16 ani minorul poate dispune prin testament de jumatate din c
eea ce ar fi putut dispune daca ar fi fost major.
CURS 8.
Ocrotirea persoanelor fizice prin mijloace de drept civil
I. Ocrotirea minorului:
1) ocrotirea parinteasca=mijlocul juridic de ocrotire a minorului in care dreptu
rile si indatoririle cu privire la pers. si bunurile minorului se indeplinesc de
catre parintii sai.
Principiile ocrotirii parintesti:
1)drepturile parintesti trebuie exercitate in interesul copilului.
2)parintii au aceleasi drepturi si obligatii fata de copiii lor minori.
3)parintii au aceleasi drepturi si obligatii fata de copiii lor minori indiferen
t daca acestia sunt din casatorie ori din afara casatoriei ori din adoptie.
4)parintele nu are nici un drept asupra bunurilor copilului si nici copilul asup
ra bunurilor parintelui in afara de dreptul la mostenire si la intretinere.
5)ocrotirea parinteasca se realizeaza sub controlul societatii,al statului.
Modalitati de exercitare:
Regula in aceasta materie este cea potrivit careia ocrotirea principiului se exe
rcita de catre ambii parinti de comun acord(art. 98 al.1 Codil familiei).
Exceptie-ocrotirea parinteasca se exercita numai de catre unul dintre parinti da
ca celalalt parinte este mort,este decazut din drepturile parintesti,pus sub int
erdictie sau din orice alta imprejurare se afla in neputinta de a-si manifesta v
ointa.
Observatie-exista anumite particularitati ale ocrotirii parintesti in situatia i
n care ne aflam in situatia divortului,incredintarii unei terte persoane sau ins
titutii de ocrotire.
Continutul ocrotirii parintesti:
Ocrotirea parinteasca are 2 laturi –personala;patrimoniala
Latura personala-ocrotirea persoanei copilului,astfel parintii au obligatia de a
-i ingriji pe copiii monori,obligatia de crestere a acestora ,care presupune gri
ja fata de sanatatea si dezvoltarea fizica,educatia, pregatirea personala.
Latura patrimoniala-presupune :
1.administrarea bunurilor si reprezentarea minorului sub 14 ani in actele juridi
ce civile.
2.incuviintarea actelor juridice ale minorului care a implinit 14 ani.
Raspunderea parintilor:
In situatia in care parintii nu-si indeplinesc obligatiile,atat cele care prives
c latura patrimoniala cat si cea personala,in functie de consecinte se poate ada
uga easpunderea penala,contraventionala, raspunderea de dr. Familiei,civila.

II. Tutela minorului:

Este reglementata in Codul Familiei art. 113-141.
Def.: Acel mijloc juridic de ocrotire a minorului care este lipsit de ocrotire p
arinteasca.
Caractere juridice :
1)Legalitatea-instituirea tutelei,cazurile deschidere a tutelei,incetarea,contin
utul tutelei sunt reglementate de norme imperative.
2)obligativitatea-potrivit art. 118 Codul Familiei,tutorele nu poate sa refuze s
arcina tutelei.
3)gratuitatea- tutela este o sarcina gratuita,dar gratuitatea este de natura tut
elei si nu de esebta ei.
4)personalitatea-tutela este strict personala si se instituie in considerarea ca
litatilor personale ale tutorelui,adica este intuitu personum.
Principii:
1)tutela se exercita exclusiv in interesul minorului.
2)autonomia patrimoniala.
3)tutela se exercita sub un permanent control cu autoritati tutelare.
Cazuri de deschidere a tutelei minorului:
Acestea sunt expres prevazute in art. 113 din Codul Familiei-situatia in care pa
rintii sunt morti,necunoscuti,ambii sunt decazuti din dr. Parintesti,pusi sub in
terdictie,disparuti sau cand copilul este lipsit de ingrijirea ambilor parinti.
Persoanele sunt obligate sa anunte cazurile de deschidere a tutelei sunt urmato
arele:
1)persoane apropiate minorului,respectiv administratorii si locatarii casei in c
are locuieste minorul;
2)servicii de stare civila in cazul decesului unei persoane precum si biroul not
arului public in cazul deschiderii unei succesiuni;
3)instantele judecatoresti,Parchetul cand se ia o masura frecventiva care este f
recventiva de libertate;
4)toate organele adminitrative publice precum persoana care are cunostinta de ac
este cazuri.
Numirea tutorelui:
Se face de catre autoritatea tutelara in conformitate cu art. 116-119 Codul Fami
liei.Competenta apartine autoritatii tutelare de la domiciliul minorului.Decizia
de numire a tutorelui se comunica acestuia,se afiseaza la sediul Primariei de l
a domiciliul minorului,iar drepturile si indatoririle tutorelui incep de la data
comunicarii deciziei de numire.
Capacitatea de a fi tutore este capacitatea deplina in exercitiu.
Continutul ocrotirii minorului prin tutela:
O latura –personala;patrimoniala.
Latura personala-este identica cu cea a ocrotirii parintesti.
Latura patrimoniala:
a)admininstrarea bunurilor minorului;
b)reprezentarea legala in actele civile a minorului sub 14 ani;
c)incuviintarea prealabila actelor civile ptr minorul intre 14-18 ani.
Administrarea bunurilor minorului -3 momente:
-la deschiderea tutelei;pe parcursul tutelei;la incetarea tutelei.
Deschiderea tutelei: tutorele are urmatoarele obligatii-intocmirea unui inventar
al bunurilor minorului de catre un delegat al autoritatii,tutelare in prezenta
tutorelui,inventor supus aprobarii autoritatii tutelare.Autoritatea tutelara sta
bileste suma anuala printre intretinerea minorului si administrarea bunurilor sa
le.
Pe parcursul tutelei:tutela trebuie sa prezinte anual in fata autoritati
i tutelare o dare de seama despre modul in care a administrat bunurile minorului
.Aceasta dare de seama este verificata de catre autoritatea tutelara care da des
carcare tutorelui.Mai mult,autoritatea tutelara poate sa ceara dari de seama tut
orelui ori de cate ori considera ca este necesar.
La incetarea tutelei:tutorele avand obligatia de a prezenta o dare de se
ama generala in termen de 30 de zile de la incetarea tutelei.Are obligatia sa pr
edea toate bunurile fostului minor ,noului tutore sau mostenitorului minorului.D
upa aprobarea darii de seama si predarea bunurilor,autoritatea tutelara da desca
rcare tutorelui.
Incetarea puterii tutorelui:
2 categorii de cauze:
1)care tine de persoana tutorelui; moartea tutorelui
-indepartarea de la tutela
-tutela minorului este inlocuita cu tutela interzisului
-inlocuirea tutorelui la cerea sa
2)tin de persoana minorului.
a)dobandirea capacitatii depline de exercitiu
b)stabilirea filiatiei fata de cel putin a unia dintre parinti
c)ridicarea decaderii din drepturile parintesti
d)ridicarea interdictiei judecatoresti ptr cel putin unul dintre parinti
e)reaparitia a cel putin unuia dintre parintii declarati disparuti sau morti
f)moartea minorului.

Raspunderea tutorelui:
Penala,contraventionala,civila.D.p.d.v. penal,tutorele poate sa raspunda ptr ges
tiune frauduloasa-Cod Penal Art.214.
Tutorele poate sa fie indepartat de la tutela.Poate sa raspunda patrimonial si n
epatrimonial .
Curatela minorului:
Curatela minorului-acel mijloc juridic temporar si subsidiar de ocrotire a minor
ului.Ca natura juridica ne aflam in prezenta unei tutele ad-hoc a minorului.
In consecinta,toate regulile tutelei minorului se aplica si curatelei minorului.
Cazurile de instituire a curatelei minorului:
1)cazul contrarietatii de interese intre minor si reprezentantul sau ocrotitorul
legal (in cazul mostenirii,litigii)
2)cazul inlocuirii unui tutore al minorului cu un alt tutore,dar nu imediat.
3)cazul punerii sub interdictie a minorului
4)cazul impiedicarii vremelnice a parintelui sau tutorelui de al ocroti pe minor
.
Ocrotirea bolnavului psihic prin interdictie judecatoreasca:
Sediul materiei:cap.II din titlul 3 Codul Familiei
Decretul 32 din 1954 art.30-35
Interdictia judecatoreasca-acea masura de ocrotire de dr. Civil se aplica atunci
cand o persoana nu se poate ingriji de interesele sale datorita alienatiei sau
abilitatii mentale si consta in lipsirea de capacitate de exercitiu tutelei.
Observatie:Nu trebuie confundat interdictia judecatoreasca cu ingradirile capaci
tatii de folosinta.
Nu trebuie confundata aceasta institutie cu tratamentul medical obligatoriu.
Conditii de fond ptr punerea sub interdictie art.142 Codul Familiei :
1)persoana sa fie lipsita de discernamant.
2)cauza lipsei discernamantului sa fie alienatia,delibilitatea mintala.
3)lipsa discernamantului sa nu-i permita persoanei sa se ingrijeasca de interese
le sale.
Toate aceste conditii au un caracter limitativ si trebuie instruite cumulativ.
Procedura punerii sub interdictie:
Punerea sub interdictie poate fi ceruta fie de autoritatea tutelara fie de toate
persoanele care pot cere instituirea tutelei minorului.Competenta punerii sub i
nterdictie apartine tribunalului de la domiciliul celui pus sub interdictie.
2 faze ale punerii sub interdictie:faza necontradictorie;faza contradictorie.
Faza necontradictorie-presedintele instantei dupa ce primeste cererea o inaintea
za impreuna cu inscrisurile anexate procurorului,procuror care trebuie sa....efe
ctuarea unei expertize de specialitate medico-legale si sa constate medicul care
supravegheaza persoana respectiva-f. contradictorie prin fixarea unui termen de
judecata de catre presedintele tribunalului,urmand sa se desf. un proces civil
obisnuit.In acest proces este obligatorie ascultarea concluziilor procurorului p
recum si ascultarea paratului.
Efectele punerii sub interdictie:
1)lipsa de capacitate
2)instituirea tutelei interzisului
Dupa ce hotararea judecatoreasca a ramas irevocabila,ea se comunica autoritatii
tutelare care numeste un tutore.Regulile de la tutela minorului se aplica si de
la tutela interzisului.Momentul in care interdictia jud. isi produce efectele es
te acel al ramanerii irevocabile a hotararii.In situatia in care au incetat cauz
ele care au provocat interdictia inst. jud. poate sa dispuna ridicarea acestuia,
la concluziile procurorului.
CURS 9
IDENTIFICAREA PERSOANEI FIZICE
Definitie: identificarea omului in raporturile juridice-civile.
Mijloace de identificare ale persoanei fizice:
1. Numele
2. Domiciliul
3. Starea civila
Observatii: se mai numesc si attribute de verificare; numele – nume de familie,
prenume, pseudonim.
Sediul materiei: Decretul 31/1954, Codul familiei, alte acte normative
Numele: acel atribut de identificare a persoanei fizice care consta in drepturil
e omului de a fi individualizat in familie si in societate prin cuvintele stabil
ite in conditiile legii cu aceasta semnificatie.
Structura numelui: nume de familie si prenume
Continutul dreptului la nume:
1. Dreptul de a purta numele – de-al folosii
2. Dreptul de a solicita indreptarea oricarei erori de scriere a numelui
3. Dreptul de a se opune la folosirea fara indreptatire a numelui de o alta
persoana
Caracterele juridice ale numelui:
1. Opozabilitatea erga-omnes
2. Inalienabilitatea dreptului la nume – nu poate fi instrainat
Observatii: numele poate fi transmis prin filiatie, casatorie, adoptie, situatii
in care insa titularul numelui nu este lipsit de acesta
3. Imprescriptibilitatea
4. Personalitatea - numele poate fi folosit numai de titularul sau si nu p
rin reprezentare
5. Universalitatea – toti oamenii au dreptul la nume
6. Legalitatea – legea este cea care prevede conditiile dobandirii, modific
arii sau schimbarea numelui
7. Unitatea – desi este alcatuit din nume de familie si prenume, acesta ind
ividualizeaza persoana fizica.
Numele de familie; dobandirea numelui de familie:
Copilul din casatorie ia numele de familie comun al parintulor. Daca parintii nu
au nume comun, copilul va lua numele de familie al unuia dintre parinti.
Alegerea numelui se face prin invoirea parintilor sau in caz contrar se va stab
ili de Autoritatea Tutelara. In cazul in care filiatia este stabilita ulterior s
i fata de al doilea parinte, instanta va putea da incuvintarea copilului sa poar
te numele acestuia din urma. In situatia in care filiatia e stabilita fata de am
bii parinti, se aplica art. 62, aln.2, Codul Familiei.
Observatie: - in situatia copilului care primeste incuvintarea purtarii numelui
parintelui fata de care s-a stabilit ulterior filiatia, ne aflam in prezenta une
i modificari a numelui si nu in prezenta unei stabiliri a numelui de familie.
Situatia copilului gasit – nascut din parinti necunoscuti, situatie in care nume
le si prenumele se stabilesc prin decizie de Primarul in raza localitatii caruia
a fost gasit copilul.
Modificarea numelui de familie:
In conformitate cu art. 12, aln. 3 – dec 31/1954, schimbarea numelui de orice fe
l: a numelui de familie sau a prenumelui nu este ingaduita decat in cazurile si
conditiile expres prevazute de lege.Modificarea numelui de familie este determin
ate de schimbarile de stare civila a persoanei.
Observatie: trebuie sa facem distinctia intre modificarea numelui de familie si
schimbarea pe cale administrative a numelui de familie, care are un alt regim ju
ridic. Schimbarile de stare civila care determina modificarea numelui de familie
pot fi grupate:
1. Schimbari ale filiatiei persoanei fizice
2. Schimbari generate de adoptie
3. Schimbari determinate de casatorie
a) Ipoteza schimbarii filiatiei copilului gasit, nascut din parinti necunoscuti;
copilul al carui nume a fost stabilit prin decizia primarului si caruia i-a fos
t stabilita filiatia cel putin fata de un parinte, el isi schimba starea civila,
devenind copil din casatorie sau din afara ei. Numele de familie va fi inlocuit
cu numele de familie care rezulta din aplicarea art. 64, 62 Codul Familiei.
b) Ipoteza stabilirii filiatiei copilului din afara casatoriei si fata de cel de
-al doilea parinte.
c) Ipoteza fagaduirii paternitatii copilului din casatorie. Aceasta ipoteza nu e
ste reglementata de lege, dar s-au admis urmatoarele solutii:
1. Cand mama copilului are nume comun cu al sotului, copilul pastreaza acest num
e.
2. Cand mama copilului nu are nume comun cu cel al sotului, copilul va lua nume
le mamei din momentul nasterii.
3. Daca dupa tagada paternitatii se stabileste paternitatea fata de alt barbat,
devine aplicabil art. 64 aln. 2.
4. Ipoteza contestarii – anularii recunoasterii filiatiei. Copilul se va afla in
tr-una din situatiile de la stabilirea numelui de familie.
Schimbari generate de adoptie: 3 ipoteze:
1. Ipoteza incuvintarii adoptiei – copilul primeste numele celui care il adopta.
In situatia in care sotii care adopta nu au nume comun, sunt obligati sa declar
e instantei numele pe care copilul urmeaza sa-l poarte, sau va hotara instanta.
2. Ipoteza desfacerii adoptiei – copilul va revenii la numele de familie anterio
r adoptiei, dar pentru motive temeinice, instanta poate incuvinta numele dobandi
t prin adoptie.
3. Ipoteza anularii adoptiei – copilul redobandeste numele avut anterior adoptie
i.
Schimbari determinate de casatorie:
Ipoteza casatoriei – art. 27, Codul Familiei – sotii pot sa-si pastreze numele a
vut anterior casatoriei, pot sa ia numele unuia sau altuia, sau numele lor reuni
te.
Observatie: Ipotezele prevazute de lege sunt limitative.
Ipoteza divortului – au efect in ceea ce priveste numele de familie numai daca p
rin casatorie s-a produs o modificare a acestuia.
Potrivit art. 40 Codul Familiei, in caz de divort, sotul care si-a modificat num
ele prin casatorie va revenii in principiu la numele avut anterior. Instanta poa
te incuvinta la cerere pentru motive temeinice pastrarea numelui avut in casator
ie.
Ipoteza nulitatii casatoriei - nu este reglementata de lege, dar potrivit princ
ipiului dreptului comun se va revenii la numele anterior casatoriei.
Ipoteza incetarii casatoriei prin moartea unuia dintre soti nu e reglementata de
lege. Se aplica argumentul de interpretare logica “a fortiori” – sotul supravie
tuitor pastreaza numele dobandit prin casatorie.

CURS 10
SCHIMBAREA NUMELUI DE FAMILIE PE CALE ADMINISTRATIVA
Definitie: Schimbarea/ inlocuirea numelui de familie cu altul la cerere prin dec
izie administrativa.
Cererea se depune la serviciul local de evidenta a persoanelor de pa Primaria de
 domiciliu.
Aceasta cerere trebuie motivate si insotita de actele de stare civila corespunza
toare, respectiv:
- certificat de nastere;
- certificate de casatorie;
- orice acte de sustinere a cererii.
Aceasta cerere se publica in Monitorul Oficial in termen de 30 de zile; orice pe
rsoana interesata poate face opozitie, care se depune la aceiasi Primarie unde s
-a depus cererea.
Dupa trecerea termenului, cererea cu actele doveditoare se inainteaza prin organ
ele de politie catre inspectorul national pentru Evidenta a Persoanelor din cadr
ul M.A.I.
Competenta de solutionare a cererii apartine acestui organ care se pronunta prin
tr-o decizie motivate de admitere sau respindere in 60 de zile de la primirea do
sarului.
Decizia de admitere se comunica primariei, se inscrie prin mentiune pe marginea
actului de nastere, inscriere de la care isi produce efectele juridice.
In caz de respingere a cererii, decizia poate fi atacata in 30 de zile catre Min
istrul Administratiei si Internelor.
Dovada schimbarii numelui se face prin eliberarea unui nou certificate de stare
civila.
Retranscrierea numelui de familie:
Reglem. Art. 19, dec. 975/1968
Definitie: prin retranscriere se intelege schimbarea ortografiei sau traducerea
numelui de familie din alta limba.
Aceasta cerere se depune la Serviciul Public Comunitar Local al Primariei de la
locul de domiciliu si se aproba de catre Primar facandu-se mentiune pe marginea
actului de stare civila.
Efectele aprobarii se extend asupra copiilor minori iar cand persoana este casat
orita, iar sotii au nume comun, si asupra celuilalt sot.
In caz de respingere a cererii, decizia poate fi atacata la Judecatoria locului
de domiciliu in 30 de zile de la comunicare.
Prenumele:
Def.: Este acea parte a numelui lato-sensu care individualizeaza persoana fizica
, mai ales in familie.
Prenumele mai are rolul de a distinge persoana respectiva de alte persoane care
au acelasi nume de familie, dar provine din familii diferite.
Au aceleasi caractere juridice ca numele de familie:
1. opozabilitatea erga-omnes;
2. inalienabilitate;
3. personalitate;
4. universalitate.
Stabilirea prenumelui
Potrivit art.2 din 2.12 975/1968-prenumele se stabileste la data inzestr
arii pe baza declaratiei de nastere facuta de cel ce declara nasterea.
Nu exista criterii privind prenumele,parintii find liberi,iar legea nu r
eglementeaza limitarea numarului de cuvinte ce pot fi atribuite cu titlu de pren
ume.
Potrivit art.15 aln2,legea 119/1996,ofiterul de stare civila poate refu
za incrierea unor prenume care sunt formate din cuvinte indecente sau ridicole.
Prenumele poate fi schimbat pe cale administrativa urmandu-se procedura
de la numele de familie.Deasemenea reglementarile privind retranscrierea numelui
de familie se aplica si prenumelui.
Pseudonimul si porecla
Pseudonimul-individualizeaza persoana fizica in societate intr-un anumit domeniu
.Acesta formeaza obiectivul dreptului subiectiv la pseudonim.Este reglementat in
mai multe acte normative: art.54,dec,31/1954,legea 8/1996-privind dreptul de au
tor.Caracteristica principala este autodesemnarea. Pseudonimul nu este supus nor
melor privind stabilirea,modificarea pe cale administrativa.
Porecla-nu se confunda cu pseudonimul.Este un supranume dat unei persoane uneori
 cu titlul de batjocora,evidentiand o caracteristica a infatisarii sau a activit
atii sale.Nu se bucura de nici o protectie legala si nu formeaza obiectul unui d
rept subiectiv.
Domiciliul
Acesta este reglementat in dec 31/1954,art.13-15;Codul familiei;legea 105/19
96-evidenta polulatiei,etc.
Importanta domiciliului
In dreptul civil,domiciliul persoanei fizice are importanta in ceea ce p
riveste Domeniul obligatiei civile.Are importanta in toate ramurile de drept.In
domiciliul succesoral,locul deschiderii succesiunii este ultimul domiciliu al de
functului.
Caractere juridice:opozabilitatea-erga-amnes; inalienabilitatea,personalitatea,u
niveralitatea.
Alte 3 caractere specifice domiciliului:
-Stabilitatea-caracterizeaza domiciliul de dreptul comun si pe cel legal.Astf
el domiciliul este desemnat ca o locuinta statornica.Prin acest caracter domicil
iul se diferentiaza de resedinta.
-Unicitatea-la un moment dat o persoana nu poate avea decat un singur domicil
iu(locuinta principala).
-Obligativitatea-decurge din functia sociala-juridica a domiciliului,de a fi
mijloc de individualizare in spatiu a persoanei fizice.
Felurie domiciliului:
1) Domiciliul de drept comun(voluntar)
2)Domiviliul legal
3)Domiciliul conventional
Alte clasificari ale domiciliului:
-in tara/in strainatate;
-Domiciliu comun/Domicilii separate.
In conformitate cu art.34,dec,31/1954,cetatenii din Romania au dreptul sa-si sta
bileasca domiciliul ori resedinta in orice localitate din tara in conditiile leg
ii.
Definitie:Acel drept al persoanei fizice de a se individualiza in spatiu prin lo
cuinta sa statornica.
Dreptul la domiciliul de drept comun apartine persoanei fizice cu capacitate dep
lina de exercitiu si prin exceptie minorului de peste 14 ani.
Astfel,potrivit art.102,Cod.Fam.,autoritatea tutelara poate incuviinta,la cerere
a acestuia dupa implinirea vartei de 14 ani sa schimbe felul invataturii profesi
onale sau sa aiba locuinta pe care o cere.
Schimbarea domiciliului
A fost reglementata in cap.III,legea 105/1996,procura fiind administrativa.Astfe
l,persoanele care isi schimba domiciliul au obligatia ca in 15 zile de la data m
utarii sa se prezinte la serviciul public comunitar local de evidenta a persoane
i pt eliberarea unei noi carti de identitate.Dovada domiciliului de drept comun
se face cu cartea de identitate reglementata de legea 105/1996.
Domiciliul legal
A fost reglementat in art.5,dec,31/1954,art.100-102,Cod.Fam.
Potrivit art.14,dec,31/1954,domiciliul minorului este la parintii sai s
au la acela dintre parinti care locuieste in mod statornic.Daca parintii nu locu
iesc impreuna acestia stabilesc la care dintre ei va locui copilul.In caz de nei
ntelegere intre parinti,Instanta Judecatoreaca va stabili domiciliul minorului c
u ascultarea autoritatii tutelare si a minorului daca a implinit 10 ani.In cazul
tutelei,domiciliul minorului se afla la tutore.
Definitia domiciliului legal:Se intelege acel domiciliu care este stabilit de le
ge pt anumite categorii de persoane fizice.
Feluri de domiciliu legal:
- minorul are domiciliul stabil la parinti,la parintele care locuieste statornic
,la parintele care il ocroteste sau la tutore.
- Interzisul Judecatoresc-are domiciliul legal la tutore.
-persoana ocrotita prin curatela are domiciliul legal la curator daca aceasta pe
rsoana are dreptul sa-l reprezinte.
- copilul aflat in dificultate are domiciliul legal la persoana fizica-juridica
caruia i-a fost incredintat ori plasat.
- cei chemati la mostenire au domiciliul legal la custode sau la curator in masu
ra in care acestia pot sa-i reprezinte.
Schimbarea domiciliului legal
Se face odata cu schimbarea domiciliului de drept comun al persoanei fizice
sau sediul persoanei juridice care realizeaza ocrotirea.
Dovada domiciliului legal se face prin aprobarea domiciliului de drept comu
n al persoanei care asigura ocrotirea celui cu domiciliu legal.
Domiciliul conventional
A fost reglementat in Codul de Procedura Civila,Cod Civil
Definitie: Intelegem locuinta stabila prin acordul de vointa al partilor actului
in vederea executarii sale in acel loc sau pt solutionarea litigiului si comuni
carea actelor de procedura.
Natura Juridica:este o convetie accesorie care are ca efect prerogarea de compet
enta teritoriala.
Resedinta
Definitie:Acel atribut de identificare in spatiu a persoanei fizice prin indicar
ea locuintei vremelnice sau temporare.
Potrivit art.24,aln.1,legea 105/1996,cetatenii romani au domiciliul in R
omania,au dreptul sa stabileasca sau sa-si schimbe domiciliul sau resedinta in o
rice localitate din tara in conditiile legii.
Spre deosebire de domiciliu,resedinta,nu se bucura de stabilitate si obligat
ivitate.
Caractere juridice specifice:
-Unicitatea;
-Vremelnicia;
-Caracterul facultativ.
Stabilire- potrivit art.29,legea 105/1996,o persoana care locuieste mai
mult de 45 zile la o alta adresa este obligata sa se prezinte la Formatiunea de
evidenta a populatiei pt inscrierea in Cartea de identitate si in documentele de
evidenta.
Regulie aplicabie stabilite resedintei se aplica si schimbarii ei.
Dovada resedintei se face cu mentiunea inscrisa in actul de identitate.