Psihologie organizationala manageriala

Multiple Choice

____ 1. Organizaţia reprezinta:

A. o asociere de indivizi, care nu au neapărat scopuri comune, dar care, în anumite contexte, ajung să
interacţioneze unii cu alţii;
B. un sistem structurat de interacţiune a oamenilor, în scopul realizării unor obiective comune;
C. realităţi sociale neutre, independente de concepţiile oamenilor;
D. o construcţie socio-umana, cu particularităţile proprii unei realităţi socioculturale.

a. A+C+D
b. B+D
c. A+C
d. B+C+D
____ 2. Din definiţiile organizaţiei acceptate în mod unanim, se degajă o serie de dimensiuni, implicaţii fundamentale:
A. obiectivele comune membrilor unei organizaţii trebuie să fie cunoscute de către toţi membrii organizaţiei
dar nu şi acceptate în mod unanim;
B. scopurile individuale nu trebuie să corespundă în mod obligatoriu cu scopurile organizaţiei;
C. interacţiunea dintre membrii unei organizaţii este un proces fundamental, de a cărui calitate depinde
succesul sau eşecul organizaţiei;
D. interacţiunea dintre membrii organizaţiei nu depinde de tipul specific de organizaţie, de mărimea sau
modul său de structurare;
E. interacţiunea dintre oameni se realizează în cadrul unei structuri organizaţionale specifice, care asigură
atingerea obiectivelor organizaţionale propuse.

a. A+B+C+D+E
b. A+C+E
c. B+C+D+E
d. B+C+E
____ 3. Care din următoarele instituţii reprezintă tipuri specifice de organizaţii:
A. fundaţiile;
B. familia;
C. spitalele;
D. muzeele;
E. bisericile.

a. A+C
b. B+D+E
c. A+B+C+D+E
d. A+C+D+E
____ 4. Organizaţiile formale se caracterizează prin:
A. canale de informare stricte, bine formate si definite;
B. relaţii spontane, nedefinite, flexibile;
C. poziţii şi roluri specifice fiecărui membru al organizaţiei.

a. A+B+C
b. A+B
c. A+C
 d. B+C
____ 5. Organizaţiile informale se caracterizează prin:
A. norme si reguli acceptate in mod spontan, neimpuse;
B. relaţii de autoritate, relaţii de putere şi responsabilităţi clar definite.
C. scopuri organizationale slab definite.

a. A+B
b. A+C
c. B
d. B+C
e. C
____ 6. În abordarea organizaţiilor ca sisteme raţionale şi închise s-au desprins o serie de idei fundamentale:
A. organizaţiile sunt instrumente complexe, pasive, proiectate pentru realizarea unor scopuri precise;
B. procesele din cadrul organizaţiilor sunt strict raţionale, tehnice;
C. activităţile se desfăşoară sub acţiunea unor reguli, norme şi reglementări formale, stricte;
D.aspectele umane ocupa un loc important in studiul organizatiilor

a. A+B
b. B+D
c. A+B+C
d. A+B+D
____ 7. Teoria managementului ştiinţific este reprezentată de:
A. Frederick Taylor;
B. Max Weber;
C. Herbert Simon.

a. A
b. A+C
c. B
d. B+C
____ 8. Managementul ştiinţific poate fi sintetizat printr-o serie de principii, dintre care enumerăm:
A. aplicarea unor metode tradiţionale, bazate pe experienţă;
B. diviziunea muncii fizice şi intelectuale;
C. nu există delimitare strictă între funcţiile de conducere şi cele de execuţie;
D. selectarea salariaţilor pe baza unor metode rudimentare, nefundamentate ştiinţific;
E. evidenţa strictă a timpului de muncă şi normarea muncii;
F. amplificarea continutului economic al muncii cadrelor tehnice.

a. A+B+C+F
b. A+D+E
c. B+C+F
d. B+E+F
e. B+C+D+F
____ 9. Henry Fayol, promotor al teoriei organizării şi administraţiei, s-a remarcat în mod deosebit prin:
A. evidentierea rolului relatiilor umane in cadrul grupului de munca;
B. evidenţierea pentru prima dată a funcţiilor unei întreprinderi, funcţii între care există o strânsă
interdependenţă;
C. stabilirea unui set de principii, linii directoare în procesul de raţionalizare a activităţilor organizaţionale;
D. accentuarea ideii că principiile nu au aplicabilitate universală, ci trebuie adaptate la situaţii diferite şi în
condiţii specifice.
 a. B+C
b. A+B+C
c. B+C+D
d. A+B+C+D
____ 10. Max Weber, creatorul teoriei birocraţiei, a descris câteva tipuri de organizaţii, pritre care:
A. organizatiile centrate pe sarcina de munca;
B. organizaţiile centrate pe lider, charismatice;
C. organizatiile moderne, complexe;
D. organizaţia tradiţională, patriarhală;

a. A+C
b. A+D
c. B+C
d. B+D
____ 11. Ca instituţie dominantă în societatea modernă, birocraţia este:
A. raţională, deoarece mijloacele sunt desemnate clar pentru realizarea unor scopuri specifice;
B. irationala, deoarece gradul de formalizare este foarte ridicat;
C. legală, deoarece autoritatea este exercitată pe baza unui sistem de reguli şi norme specifice poziţiei pe care
individul o ocupă în organizaţie.

a. A
b. B
c. B+C
d. A+C
____ 12. Principalele elemente ale organizării birocratice, ca formă „ideal-tipică” de organizare, sunt:
A. specializarea şi diviziunea clară a muncii;
B. toate actele administrative şi deciziile sunt emise numai în scris şi păstrate într-o arhivă;
C. managerii stabilesc reguli şi proceduri ferme, impersonale, care se aplică în mod diferit angajaţilor;
D. angajaţii sunt selectaţi pe baza unor calificări tehnice, pregătire şi experienţă, prin concurs;
E. ierarhia autoritatii.

a. B+C+D
b. A+B+C+D+E
c. B+D+E
d. A+B+C+E
e. A+B+D+E
____ 13. Abordarea organizaţiilor ca sisteme naturale şi închise se caracterizează prin:
A. considerarea organizaţiilor ca organisme statice;
B. considerarea comportamentului social în organizaţii, membrii acesteia nefiind elemente pasive;
C. analiza structurilor informale şi a influenţei acestora asupra structurilor formale.

a. A
b. B+C
c. A+B+C
d. A+C
____ 14. Ca reprezentant al Şcolii relaţiilor umane, Douglas McGregor a definit mai multe concepţii manageriale cu
privire la natura umană:
A. teoria Z;
B. teoria Y;
 C. teoria X..

a. A+B
b. A+C
c. B+C
d. A+B+C
____ 15. Teoria Y reprezintă esenţa abordării relaţiilor umane şi pleacă de la următoarele idei fundamentale:
A. omul este în mod natural leneş şi trebuie motivat cu stimulente exterioare;
B. dacă munca este bine organizată şi condusă, ea poate să devină o activitate plăcută, care poate să pună în
evidenţă capacităţile şi talentele individuale;
C. scopurile individuale ale oamenilor sunt divergente în raport cu scopurile organizaţiei şi este necesar
controlul exterior;
D. în condiţii favorabile, omul poate şi doreşte să-şi asume responsabilităţi;
E. omul este capabil de autodisciplină şi autocontrol;
F. controlul exterior şi stimulentele externe sunt singurele căi de a determina omul să muncească.

a. B+C+E
b. A+C+F
c. A+B+E+F
d. B+C+D
e. B+D+E
____ 16. Abordarea organizaţiilor ca sisteme raţionale şi deschise s-a impus prin schimbarea modului de raportare la
organizaţii, în sensul că:
A. s-au luat în considerare relaţiile ce se stabilesc între organizaţii şi mediu, influenţa acestuia din urmă;
B. s-a luat in considerare teoria lui Fayol privind principiile managementului;
C. s-a analizat dinamica şi eficienţa organizaţiilor.

a. A+B
b. B+C
c. A+C
d. A+B+C
____ 17. În perioada contemporană, în cadrul abordării organizaţiilor ca sisteme naturale şi deschise, se distinge teoria
analizei instituţionale, în viziunea căreia:
A. organizatia este un produs al conducerii eficiente;
B. organizaţia este un produs al culturii simbolice dominante, adică funcţionează într-o cultură dată, având
instituţii reprezentative;
C. organizaţia este un sistem cu propria cultură, care contribuie la dezvoltarea culturii mediului instituţional.

a. A+B
b. B+C
c. C
d. A+B+C
____ 18. Care din următoarele afirmaţii definesc managementul:
A. managementul este o activitate ce are rolul de a asigura unitatea şi coordonarea tuturor activităţilor umane
desfăşurate în cadrul unei organizaţii;
B. managementul reprezintă atât o practică, un proces concret de raţionalizare şi eficientizare a muncii, cât şi
o artă, calitate obţinută în urma evoluţiei sale istorice;
C. managementul depinde de calitatile liderului;
D. pe baza acumulării experienţei, a formulării unor principii şi legi specifice, a dezvoltării unor metode,
tehnici şi proceduri proprii de investigare şi acţiune, managementul a devenit o veritabilă ştiinţă.
 a. C
b. B+C
c. A+B
d. A+B+D
e. A+B+C
____ 19. În cadrul unei organizaţii, managerii se situează pe diferite poziţii ale piramidei ierarhice:
A. manageri superiori (top-manageri);
B. managerii mijlocii;
C. non-manageri;
D. manageri inferiori (supervizori).

a. A+B+D
b. A+C+D
c. A+B+C+D
d. C+D
____ 20. Managerii trebuie să aibă trei categorii de responsabilităţi (strategice, inter-umane şi tehnice), care au ponderi
diferite, în funcţie de nivelul ierarhic pe care se situează:
A. managerii superiori au responsabilităţi strategice, orientează organizaţia în conformitate cu misiunea şi
obiectivele stabilite;
B. la nivel de top, managerii sunt preocupati de crearea si dezvoltarea unui climat favorabil de munca;
C. la nivel inferior, predomină responsabilităţile tehnice, prin care se direcţionează activitatea în funcţie de
particularităţile domeniului în care activează firma;
D. relaţiile inter-umane intră în sfera de responsabilitate, preponderent, a managerilor mijlocii.

a. A+B
b. B+C+D
c. A+C+D
d. B+D
e. D
____ 21. Previziunea este una din funcţiile manageriale şi are drept scop:
A. elaborarea unor orientări privind desfăşurarea activităţilor viitoare;
B. delegarea autorităţii pe diferite niveluri ierarhice ale organizaţiei;
C. stabilirea resurselor şi mijloacelor necesare realizării activităţilor organizaţiei;
D. stabilirea misiunii, a obiectivelor si a strategiilor.

a. A+B+D
b. B
c. A+C+D
d. C+D
____ 22. Organizarea, ca funcţie managerială, constă în:
A. stabilirea cadrului organizatoric optim desfăşurării activităţii organizaţiei;
B. luarea deciziei optime din multitudinea alternativelor posibile;
C. definirea proceselor de muncă şi a componentelor acestora (operaţii, lucrări, sarcini etc.);
D. elaborarea structurii de organizare, organismele componente şi relaţiile din cadrul acestora.

a. A+C
b. B
c. A+B+C
d. A+C+D
 e. C
____ 23. Coordonarea şi antrenarea reprezintă o altă funcţie importantă a managementului, prin care se realizează:
A. orientarea personalului în scopul atingerii obiectivelor organizaţionale propuse;
B. armonizarea intereselor şi necesităţilor individuale cu cele organizaţionale;
C. motivarea oamenilor;
D. evaluarea activităţilor şi rezultatelor organizaţiei.

a. A+B+C+D
b. A+D
c. A+B+D
d. A+B+C
e. C
____ 24. Controlul, ca funcţie a managementului, se realizează prin:
A. verificarea modului de desfăşurare a activităţilor, în funcţie de anumiţi parametri;
B. verificarea performanţelor realizate de organizaţie în comparaţie cu obiectivele prevăzute;
C. sesizarea solutiei optime;
D. stabilirea măsurilor corective necesare realizării obiectivelor propuse.

a. A+B
b. B+D
c. A+B+D
d. A+B+C+D
____ 25. Care din următoarele afirmaţii este valabilă:
A. funcţiile managementului se exercită în mod identic, indiferent de tipul de organizaţie;
B. functiile managementului au fost formulate de catre Fayol;
C. exercitarea funcţiilor manageriale prezintă particularităţi de la o organizaţie la alta, de la un sistem
managerial la altul.

a. A+B
b. B
c. B+C
d. A+B+C
____ 26. Structura organizatorică a unei firme, caracterizată de ansamblul persoanelor şi compartimentelor de muncă, a
posturilor şi legăturilor dintre acestea, este influenţată de o serie de factori, cum ar fi:
A. factorii conducerii;
B. factori tehnologici;
C. resursele umane;
D. mediul înconjurător;
E. vârsta organizaţiei.

a. A+B+C+D+E
b. A+C
c. B+D+E
d. B+C+D+E
____ 27. Studierea comportamentului oamenilor în cadrul organizaţiilor are drept scop:
A. anticiparea comportamentelor;
B. explicarea comportamentelor şi atitudinilor;
C. determinarea comportamentului, în direcţia dorită de organizaţie, în conformitate cu scopurile şi
obiectivele acesteia.
 a. A+B
b. B
c. C
d. A+B+C
____ 28. Referitor la natura omului organizaţional, s-au elaborat diverse teorii cu privire la evoluţia sa, prima fiind
„modelul de om economic-raţional”, care considera că fiecare om îşi calculează acţiunile sale în funcţie de
satisfacţia pe care acestea i-o aduc, model ce implica următoarele presupoziţii:
A. omul este motivat de stimulente economice şi va acţiona astfel încât să obţină câştigul economic maxim;
B. omul este un agent pasiv, care poate fi manipulat, motivat şi controlat de organizaţie;
C. omul este motivat de nevoi sociale, de relatiile cu ceilalti;
D. sentimentele sunt, în esenţă, iraţionale şi oamenii tind să elimine influenţa lor.

a. C
b. A+B+D
c. A+C+D
d. B+C
____ 29. Pe măsura evoluţiei teoriilor despre organizaţii a apărut „modelul de om care se autoactualizează”, bazat pe
principiul muncii îmbogăţite, model ce se întemeiază pe următoarele idei:
A.. omul simte nevoia de dezvoltare a personalităţii sale (nevoia de autoactualizare, de
realizare a capacităţilor individuale);
B. datorita muncii simplificate, de rutina, omul este un element pasiv in organizatie;
C. omul este matur în munca sa şi tinde să fie independent, autonom şi creativ;
D. omul este automotivat şi autocontrolat, nu are nevoie de stimulente şi control exterior.

a. A+C+D
b. A+C
c. A+D
d. B+C+D
____ 30. Procesul de motivare a oamenilor în muncă, componentă majoră în cadrul organizaţiilor, constă în:
A. planificarea şi organizarea activităţilor pe care le desfăşoară fiecare individ într-o organizaţie;
B. controlul tuturor activitatilor desfasurate intr-o organizatie;
C. corelarea necesităţilor şi intereselor oamenilor din cadrul unei organizaţii cu realizarea obiectivelor şi
sarcinilor în acea organizaţie.

a. A+B+C
b. A
c. B+C
d. B
e. C
____ 31. Între factorii care acţionează asupra motivaţiei oamenilor de a obţine performante, se numară:
A. propriul sistem de perceptie;
B. sistemul de salarizare;
C. climatul de muncă;
D. timpul liber;
E. personalitatea fiecărui individ.

a. A+B+C+D+E
b. A+E
c. B+C+D
d. B+C+D+E
 e. B+E
____ 32. În funcţie de natura factorilor care influenţează motivaţia, teoriile motivaţionale pot fi împarţite în:
A. teorii de proces, ce se focalizeaza pe motivatia organizationala;
B. teorii situaţionale, bazate pe motivaţii contextuale;
C. teorii de conţinut, care pun accentul pe motivaţia interioară, individuală;

a. A+B
b. B+C
c. A+B+C
d. A+C
____ 33. În piramida trebuintelor, elaborata de Maslow, nevoile umane sunt ierarhizate astfel (pornind de la bază spre
vârful piramidei):
A. nevoi fiziologice, de autoactualizare, sociale, de stima;
B. nevoi fiziologice, de securitate, sociale, de stimă şi de autoactualizare;
C. nevoi de securitate, fiziologice, de stimă, sociale şi de autoactualizare;
D. nevoi de securitate, fiziologice, sociale, de stimă şi de autoactualizare.

a. A
b. B
c. C
d. D
____ 34. Teoria achiziţiei succeselor, dezvoltată de Mc Clelland, evidenţiază o serie de nevoi individuale ce sunt
satisfăcute în cadrul organizaţiei:
A. nevoi de putere;
B. nevoi de securitate;
C. nevoile fiziologice;
D. nevoi de afiliere;
E. nevoi de realizare, de succes.

a. A+C
b. A+E
c. B+C+E
d. A+D+E
e. A+D
____ 35. Între teoriile de proces, care au la bază motivaţia organizatională, se înscrie teoria factorilor duali, elaborată
de Herzberg şi care evidenţiază o serie de factori ce influenţează sentimentele angajatului fată de munca sa:
A. factori motivatori;
B. factori sociali;
C. factori economici;
D. factori igienici.

a. A+C+D
b. B+C
c. A+B
d. A+D
e. A+B+C
____ 36. În funcţie de influenţa motivaţiei asupra mărimii satisfacţiilor personalului, se cunosc urmatoarele tipuri de
motivaţii:
A. motivaţia pozitivă;
B. motivaţia negativă;
 C. motivatia moral-spirituala.

a. A+B
b. A+C
c. B+C
d. A+B+C
____ 37. Între motivaţiile de natură economică se numară:
A. salariile;
B. primele;
C. penalizarile;
D. criticile;
E. amenzile;
F. autoturismele de serviciu.

a. A+B+C+D+E+F
b. A+B+C+D+E
c. A+B+C+E
d. A+B+C+D+F
e. A+B+C
____ 38. Motivaţia de natură moral-spirituală include:
A. laudele;
B. mulţumirile;
C. gratificatiile;
D. criticile;
E. medaliile;
F. mustrările.

a. A+B+C+E
b. A+B+C+D+F
c. B+C+E
d. B+C+D+E+F
e. A+B+D+E+F
____ 39. Între motivaţiile de natură cognitivă se numară:
A. satisfacerea nevoilor de a fi informat;
B. satisfacerea nevoilor de a învaţa;
C. satisfacerea nevoilor de prestigiu;
D. satisfacerea nevoilor de a crea, a inova.

a. D
b. A+B+C+D
c. B
d. A+B+D
e. A+C+D
____ 40. Motivaţia de natură afectivă se referă la:
A. satisfacerea nevoii de apreciere;
B. satisfacerea nevoii de a se simţi bine la locul de muncă;
C. nevoia individului de a empatiza.

a. A+B+C
b. A+B
 c. B+C
d. A+C
____ 41. Kurt Lewin, R. Lippit şi R.K. White realizează o interesantă clasificare a stilurilor de conducere, având drept
criteriu modul de luare a deciziilor şi de manifestare a autorităţii:
A. stilul autoritar;
B. stilul democratic;
C. stilul consultativ;
D. stilul custodial;
E. stilul laisse-faire.

a. A+B
b. A+B+C
c. A+B+D
d. A+B+E
e. C+E
____ 42. Stilul de conducere autoritar se caracterizează prin aceea că:
A. liderul (managerul) refuză orice sugestie din partea subalternilor;
B. centralizarea autorităţii, cu accent pe autoritatea formală;
C. liderul (managerul) ia deciziile in functie de opiniile grupului;
D. comunicare descendentă;
E. climat de muncă favorabil, motivare pozitivă.

a. B+C+D
b. A+B+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+C+D+E
e. A+B+D
____ 43. Leadership-ul, proces ce are o influenţă majoră asupra performanţelor organizaţiilor, reprezintă:
A. un proces prin care o persoană stabileşte un scop / o direcţie pentru mai multe persoane şi îi determină să
acţioneze împreună în vederea realizării acelui scop;
B. rezultanta membrilor organizatiei;
C. stabilirea viziunii, a direcţiilor de acţiune şi a principalelor abordări umane;
D. o suprapune în totalitate cu managementul, cu aceeaşi sferă de cuprindere.

a. A+B
b. A+C
c. A+B+C
d. A+B+C+D
____ 44. Modul de manifestare şi eficacitatea leadership-ului sunt rezultatul mai multor factori:
A. caracteristicile native ale liderului (inteligenţă, charismă, ambiţie, hotărâre etc.);
B. pregătirea generală, de specialitate şi managerială a liderului;
C. experienta de viata a liderului;
D. situaţia în care se plasează liderul, în special cea organizaţională.

a. D
b. A+B+C
c. A+C+D
d. B+D
e. A+B+D
____ 45. După natura şi sfera de cuprindere, se pot delimita mai multe categorii de culturi, printre care şi cultura
organizaţională, ce reprezintă:
A. un ansamblu de valori, credinţe, aspiraţii împărtăşite de către toţi membrii organizaţiei;
B. totalitatea perceptiilor membrilor organizatiei;
C. atitudini şi comportamente ale membrilor organizaţiei, care condiţionează funcţionalitatea şi performanţa
acesteia.

a. A
b. B
c. A+B
d. A+B+C
e. A+C
____ 46. Cultura organizională prezintă o serie de dimensiuni, prezentate pereche, cum ar fi: orientarea spre proces în
raport cu orientarea spre rezultate, orientarea spre salariaţi în raport cu orientarea spre muncă, şi care se referă
la:
A. orientarea spre activităţile de realizat şi mijloacele utilizate, în raport cu orientarea pe anumite obiective;
B. preocuparea pentru problemele personale ale salariaţilor, în raport cu preocuparea exclusivă pe activitatea
profesională a salariaţilor;
C. o atmosfera si atitudine destinsa fata de organizatie si munca, in raport cu respectul fata de organizatie si
modul de a munci.

a. C
b. A+C
c. A+B
d. B+C
____ 47. Citiţi afirmaţiile următoare şi precizaţi care din ele este adevărată:
A. orientarea intraorganizaţională se referă la preocuparea pentru interesele, aşteptările şi comportamentele
salariaţilor;
B. orientarea normativa presupune respectarea procedurilor de munca;
C. orientarea extraorganizaţională se referă la deschiderea organizaţiei către noii veniţi;
D. orientarea pragmatică reprezintă subordonarea întregului comportament organizaţional pentru obţinerea
performanţelor.

a. A+C+D
b. A+B+C+D
c. B+C+D
d. A+B+D
____ 48. Climatul organizaţional, desemnând mediul social în care fiecare colectiv de muncă îşi desfăşoară activitatea,
prezintă câteva dimensiuni fundamentale:
A. dimensiunea informationala (canalele si mijloacele de comunicare);
B. dimensiunea motivaţional-atitudinală (atitudinea faţă de muncă, satisfacţia sau insatisfacţia etc.);
C. dimensiunea socio-afectivă (relaţiile afective ce se stabilesc în cadrul grupurilor de muncă);
D. dimensiunea instrumental-executivă (condiţiile şi mijloacele de realizare a sarcinilor);
E. dimensiunea structurală (vârsta, pregătirea profesională, mediul de provenienţă, structura pe sexe etc.).

a. A+B+C
b. A+B+C+E
c. B+C+D+E
d. A+C
e. A+B+C+D
____ 49. Care din următoarele componente specifice definesc procesul de comunicare organizaţională:
A. mesajul sau informaţia;
B. emiţătorul sau persoana care iniţiază comunicarea;
C. receptorul sau beneficiarul;
D.departamentele organizationale;
E. canalul de comunicare, calea de transmitere a informaţiei.

a. B+C+E
b. A+B+C+D
c. A+B+C+E
____ 50. Comunicarea formală, spre deosebire de cea informală, este caracterizată prin urmatoarele aspecte:
A. este precizată riguros;
B. se stabileste spontan, neoficial;
C. se desfăşoară prin intermediul unor reglementări sau acte normative

a. A+B
b. A+C
c. B+C
d. A+B+C
____ 51. Care din următoarele afirmaţii este adevărată:
A. comunicarea organizationala se realizează între diferite grupuri ale organizaţiei;
B. comunicarea organizationala se realizează între diferiţi indivizi;
C. comunicarea organizaţională se realizează între diferite subdiviziuni, compartimente ale organizaţiei.

a. A+B
b. A+C
c. B+C
____ 52. În funcţie de sensul sau direcţia comunicării, se întâlnesc următoarele tipuri de comunicare:
A. comunicarea verticală descendentă;
B. comunicarea formala;
C. comunicarea orizontală;
D. comunicarea oblică.

a. A+B
b. C+D
c. A+B+C
d. A+B+C+D
e. A+C+D
____ 53. Citiţi afirmaţiile de mai jos şi precizati care sunt adevărate:
A. reţelele de comunicare în cerc sunt corespunzătoare stilului democratic;
B. retelele de comunicare in cerc sunt corespunzatoare stilului consultativ;
C. reţelele de comunicare în cerc sunt corespunzătoare stilului participativ;
D. reţelele de comunicare in Y sunt corespunzăroare stilului autoritar.

a. A+D
b. B+D
c. C+D
d. A+B+C
e. D
____ 54. Prin integrare profesională se înţelege:
 A. o dimensiune esenţială a cooperarii;
B. o dimensiune esentiala a socializarii;
C. asimilarea şi transmiterea reciprocă a unor valori culturale, norme de conduită, modele de viaţă cu scopul
de a creşte gradul de eficienţă şi de coeziune socială a grupurilor;
D. un lanţ de interacţiuni ce vizează atingerea unui obiectiv comun.

a. A+C+D
b. A
c. B+C
d. A+B
e. B
____ 55. Conflictul reprezintă un blocaj al mecanismelor normale de luare a deciziei, în sensul dificultăţii de alegere a
căilor de acţiune şi este influnţat de:
A. natura, scopul şi semnificaţia sa informationala;
B. caracteristicile forţelor aflate în conflict (aspiraţii personale, convingeri, scopuri etc.);
C. intensitatea şi gradul de implicare a părţilor în conflict;
D. atitudinea mediului social în care se manifestă conflictul;
E. nivelul de acceptabilitate a căilor de rezolvare a unei situaţii conflictuale.

a. A+B+D
b. B+C+D+E
c. A+B+C+D+E
d. A+B+C+D
____ 56. Printre modalităţile de atenuare şi/sau eliminare a conflictului amintim:
A. metodele analitice, utile în special în cazul conflictelor intra şi interindividuale;
B. metode integrative, utile in toate tipurile de conflit;
C. metode de negociere, în cazul conflictelor intra şi intergrupale, conflicte colective;
D. metode profilactice, prin care se ţin sub control sursele tensionale, cu scopul de a le dezamorsa în timp util
şi a impiedica evoluţia lor către conflict.

a. A+B
b. A+B+C
c. A+C+D
d. A+B+C+D
____ 57. În rândul metodelor de negociere se numără:
A. compromisul;
B. concilierea;
C. persuasiunea;
D. arbitrajul;
E. autoritatea.

a. A+B+C
b. B+C
c. A+D+E
d. A+B+D
e. D+E
____ 58. Schimbarea, ca proces necesar şi inevitabil oricărei organizaţii, este determinată atât de factori externi
organizaţiei, cum ar fi progresul tehnic si tehnologia, mediul social şi politic etc., cât şi de factori interni,
printre care :
A. strategia organizaţiei;
 B. stilul managerial;
C. cultura organizaţională;
D.atitudinea salariatilor;
E. piaţa;
F. concurenta.

a. A+B+F
b. A+B+D+E
c. D+E
d. A+B+C+F
e. A+B+C+D
____ 59. A decide înseamnă:
A. a alege dintr-o multitudine de variante de acţiune, varianta considerată cea mai avantajoasă pentru
atingerea obiectivelor dorite;
B. a sti ce trebuie sa faci;
C. alegerea liniei de acţiune realizata în mod conştient;
D. a ţine cont de resursele disponibile şi condiţiile concrete.

a. A+B
b. B+C
c. A+B+C
d. A+C+D
e. A+B+C+D
____ 60. În procesul de elaborare a deciziei se utilizeaza ca metode:
A. metodele tradiţionale;
B. metodele sistemice;
C. metodele comparative;
D. metodele de optimizare.

a. A
b. A+B
c. B
d. A+C+D
e. A+B+C
____ 61. Metodele decizionale comparative vizează:
A. un ansamblu de procedee utilizate de decidenţi individuali, în care un loc important îl au intuiţia,
experienţa, imaginaţia;
B. compararea elementelor observabile;
C. compararea unor elemente prezente cu elemente trecute sau cu unele previzionate, toate incluse în planuri,
programe etc.;
D. obţinerea optimului economic, bazându-se pe instrumente şi modelare matematică.

a. A+C
b. B
c. C
d. B+C
e. B+C+D
____ 62. Intre notiunile de “leadersip” si “management” exista relatii de:
A. similaritate;
B. coincidenta partiala;
 C. opozitie;
D. contingenta.

a. A
b. A+D
c. C+D
d. B
____ 63. Modelul “charismatic” al conducerii se centreaza exclusiv pe:
A. persoana
B. situatie
C. sarcina de efectuat
D. trasaturile de personalitate

a. A
b. B
c. A+D
d. B+D
e. A+C
____ 64. In general, liderul sociometric coincide cu:
A. liderul informal
B. liderul formal
C. liderul socioafectiv
D. liderul ca persoana populara

a. A
b. C
c. A+C
d. A+C+D
e. B+C+D
____ 65. Din perspectiva psihosociala, stilul de conducere include:
A. tipul de organizatie
B. trasaturile de personalitate ale liderului
C. particularitatile muncii
D. comportamentul liderului

a. A
b. B+C+D
c. A+B
d. B+D
e. A+B+C+D
____ 66. Distinctia intre atitudine si strategie in cadrul stilului de conducere, implica distinctia intre:
A. nivelul rezolutiv si cel activ
B. nivelul instrumental si atitudinal
C. nivelul orientativ si instrumental

a. A+B+C
b. B
c. A+B
d. A+C
e. B+C
____ 67. Teoria “X” cu privire la conducere este specifica stilului de conducere:
A. laissez - faire
B. democratic - participativ
C. consultativ
D. autoritar

a. B
b. C
c. D
d. C+D
e. A+B+C
____ 68. Functia esentiala a conducerii este:
A. coordonarea
B. planificarea
C. controlul
D. decizia

a. B
b. B+D
c. C+D
d. D
e. A
____ 69. Deciziile strategice sunt decizii:
A. administrative
B. manageriale
C. operationale
D. neprogramate
E. tactice
F. creative

a. A+C+F
b. B+D+E
c. B+D+F
d. A+B+E+F
e. B+C+D+E
____ 70. Deciziile de grup sunt indicate in cazul:
A. problemelor nestructurate
B. problemelor structurate
C. problemelor algoritmice
D. problemelor euristice

a. A+C
b. A+D
c. B+C
d. B+D
____ 71. In procesul decizional, punerea in evidenta a aspectelor cantitative si calitative a informatiilor se realizeaza in
etapele de:
A. identificare si definire a problemei
B. evaluare a rezultatelor
C. stabilire a criteriilor si obiectivelor ecizionale
 D. documentare, selectare si prelucrare

a. A
b. B
c. A+B
d. D
e. C+D
____ 72. Deciziile rationale vizeaza:
A. cantitatea deciziei
B. calitatea deciziei
C. acceptarea deciziei de catre subordonati
D. negocierea deciziei

a. A
b. B+C
c. B
d. A+C+D
e. B+C+D
____ 73. In cazul deciziilor in conditii de risc, gradul de certitudine este:
A. nul
B. aproape nul
C. foarte mic

a. A
b. B
c. C
____ 74. Comunicarea presupune transmiterea (schimbul) de :
A. informatii
B. experienta
C. simboluri
D. semnificatii

a. A
b. A+C
c. A+B+C
d. A+C+D
e. A+B+C+D
____ 75. Modelul clasic al comunicarii a fost elaborat de catre:
A.Weaver
B. Wiener
C. Shein
D. Shannon

a. A+C
b. A+D
c. B+C
d. B+D
____ 76. In cadrul perspectivei psihosociale a comunicarii, termenul de “emitator” se refera la:
A. locutor
B. interlocutor
 C. campul de constiinta al locutorului
D. campul de constiinta al interlocutorului

a. A
b. B
c. A+C
d. B+C
e. B+D
____ 77. Spre deosebire de Taylor, pentru Fayol apectul central al comunicarii organizationale il constituie:
A. comunicarea orizontala
B. comunicarea ascendenta
C. comunicarea ierarhica
D. comunicarea intre linii ierarhice diferite

a. A
b. C
c. A+D
d. B+C
e. C+D
____ 78. In cadrul comunicarii ascendente:
A. partile aflate in comunicare detin acelasi statut
B. partile aflate in comunicare detin statute diferite
C. transmiterea informatiilor se face spre nivelurile ierarhice inferioare
D. transmiterea informatiilor se face spre nivelurile ierarhice superioare

a. A+B
b. C+D
c. A+C
d. B+C
e. B+D
____ 79. Spre deosebire de comunicarea descendenta, comunicarea ascendenta:
A. are o frecventa mai mare
B. are o frecventa mai redusa
C. este specifica stilului de conducere autoritar
D. este specifica stilului de conducere democratic

a. A+C
b. A+D
c. B+C
d. B+D
____ 80. Specific comunicarii orizontale este:
A. comunicarea de la sef la subordonat
B. comunicarea de la egal la egal
C. comunicarea la acelasi nivel ierarhic
D. comunicarea interdepartamentala
E. comunicarea intradepartamentala

a. C+D
b. A+D+E
c. B+C+D
 d. A+C+D+E
e. B+C+D+E
____ 81. Indicatorii comunicarii nonverbale sunt:
A. spatiul fizic
B. expresiile faciale
C. intonatia
D. distanta personala
E. distanta sociala

a. B+D
b. B+E
c. B+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+D+E
____ 82. Retelele de comunicare:
A. includ canalele de comunicare virtuale
B. includ canalele de comunicare reale
C. arata cine cu cine poate comunica
D. arata cine cu cine comunica efectiv

a. A+C
b. A+D
c. B+C
d. B+D
____ 83. Structurile de comunicare pot fi:
A. eterogene
B. omogene
C. intermediare
D. centralizate
E. descentralizate

a. A+D
b. B+C
c. A+C+E
d. B+D+E
e. B+C+D
____ 84. Filtrajul informatiilor apare mai frecvent in:
A. comunicarea ascendenta
B. comunicarea descendenta
C. comunicarea oblica
D. comunicarea de jos in sus

a. A
b. B
c. A+D
d. C+D
e. B+D
____ 85. Distorsiunea informatiilor in cadrul comunicarii se face:
A. in mod involuntar
B. in mod voluntar
 C. de la emitator la receptor
D. de la receptor la emitator

a. A+D
b. A+C
c. B+C
d. B+D
____ 86. Tehnicile de ameliorare a comunicarii organizationale sunt:
A. feedback-ul la 360 de grade
B. feedback-ul la 180 de grade
C. instruirea echipei manageriale
D. sociometria

a. A+C
b. B+C
c. A+C+D
d. B+C+D
____ 87. In conceptia lui Etzioni, putem vorbi de urmatoarele tipuri de organizatii:
A. utilitar-morala
B. normativ-calculativa
C. coercitiv-utilitara
D. utilitar-normativa

a. A+B+C
b. A+B
c. B+C+D
d. B+C
e. A+B+C+D
____ 88. Organizatiile adaptative (centrate pe cunoastere) sunt clasificate in functie de:
A. factorii primari
B. mijloacele de control
C. factorii secundari
D. factorii pragmatici

a. A+B
b. B+C
c. A
d. C
e. A+C+D
____ 89. Diviziunea orizontala a muncii presupune:
A. autonomie
B. gruparea in posturi si compartimente
C. control
D. diferentiere

a. A+C
b. B+D
c. B+C
d. A+B|D
e. B+C+D
____ 90. Structurile adhocratice sunt:
A. structuri informale
B. structuri formale
C. grupuri operative
D. grupuri strategice

a. A+C
b. A+D
c. B+C
d. B+D
____ 91. Stilul de conducere paternalist :
A. se identifica cu exigentele institutiei
B. ofera securitate
C. isi asuma riscul
D. provoaca teama

a. A
b. B
c. A+B+C
d. C+D
____ 92. Caracteristicile participarii organizationale sunt:
A. subiectii participarii
B. finalitatea participarii
C. caracterul concret
D. caracterul activ

a. A+C+D
b. A+D
c. B+C+D
d. B+D
e. C+D
____ 93. Formele actionale de conflict sunt:
A. defilarea
B. conflictul contingent
C. sechestrarea
D. delegatia

a. A+B
b. C+D
c. A+B+C
d. A+C+D
e. A+B+C+D
Psihologie organizationala manageriala

MULTIPLE CHOICE

1. ANS: B
2. ANS: D
3. ANS: D
4. ANS: C
5. ANS: B
6. ANS: C
7. ANS: A
8. ANS: D
9. ANS: C
10. ANS: D
11. ANS: D
12. ANS: E
13. ANS: B
14. ANS: C
15. ANS: E
16. ANS: C
17. ANS: B
18. ANS: D
19. ANS: A
20. ANS: C
21. ANS: C
22. ANS: D
23. ANS: D
24. ANS: C
25. ANS: C
26. ANS: D
27. ANS: D
28. ANS: B
29. ANS: A
30. ANS: D
31. ANS: D
32. ANS: D
33. ANS: B
34. ANS: D
35. ANS: D
36. ANS: A
37. ANS: C
38. ANS: E
39. ANS: D
40. ANS: B
41. ANS: E
42. ANS: B
43. ANS: B
44. ANS: E
45. ANS: E
46. ANS: C
47. ANS: D
48. ANS: C
49. ANS: C
50. ANS: B
51. ANS: B
52. ANS: E
53. ANS: C
54. ANS: C
55. ANS: B
56. ANS: C
57. ANS: D
58. ANS: E
59. ANS: D
60. ANS: D
61. ANS: C
62. ANS: D
63. ANS: C
64. ANS: D
65. ANS: D
66. ANS: E
67. ANS: C
68. ANS: D
69. ANS: C
70. ANS: B
71. ANS: D
72. ANS: C
73. ANS: A
74. ANS: D
75. ANS: B
76. ANS: C
77. ANS: C
78. ANS: E
79. ANS: D
80. ANS: E
81. ANS: D
82. ANS: A
83. ANS: E
84. ANS: C
85. ANS: B
86. ANS: A
87. ANS: B
88. ANS: C
89. ANS: B
90. ANS: C
91. ANS: B
92. ANS: E
93. ANS: D