1Drept comercial Curs 1

2 Notiunea de drept comercial

3
4
5 Dreptul comercial intern este un ansamblu de norme juridice care genereaza raporturi juridice ce izvorasc din
6savarsirea de acte juridice, fapte si operatiuni calificateca drept fapte de comert, precum si rapoarte juridice la care
7participa persoane ce au calitatea de comercianti.
8 Cand definim drept comercial international adaugam definitii anterioare elementelor de internationalitate, de
9extrancitate.Definitia simplista a actului juridic care reprezinta manifestarea devointa savarsita cu intentia de a se
10produce efecte juridice (nasterea, manifestarea, incetarea unui act).
11 Fapt juridic reprezinta manifestarea de vointa savarsita fara intentia producerii efectelor juridice, efecte ce se
12produc totusi in temeiul legii.Faptele juridice sunt de 2 feluri:1. licite; 2.ilicite.
13 Internationalitatea ca element specific al dreptului comercial, exista contracte care se nasc si se schimb in
14interiorul unui stat, aceste contracte neinteresand dreptul comertului international.Exista insa si contracte care prin
15structura lor sau prin circumstantele de care se leaga inchiderea, executarea, modificarea lor cuprind cu ele un
16element strain (de extrancitate) care determina posibilitatea aplicarii acluiasi act, doua sau mai multe legi ce apartin
17unor state diferite.
18 Cele mai multe comenzi internationale folosite pt.determinarea caracterului international sunt:
19 1. un criteriu subierctiv: partile contractante au domiciliul, sediul in state diferite in momentul incheierii
20 contractului
21 2. un caracter obiectiv: marfa, produsul, serviciile se afla in tranzit international, adica tranziteaza cel putin o
22 frontiera de stat in cursul executarii contractului.Legea romana adauga si resedinta sau fondul de comert in
23 determinarea internationalitatii unui contract.
24 Izvoarele dreptului comercial intern si international
25 1. Izvoarele de drept comercial intern reprezinta forma concreta de manifestare a normei juridice.Izvoarele
26interne ale dreptului comercial intern sunt:
27 - Constitutia Romaniei;
28 - Codul Comercial;
29 - Codul Civil cu legile comerciale:Legea 31/90 a soc.com.;
30 Legea 26/90 pv.Registrul Comertului;
31 Legea 64/95 pv.reorganizarea judiciara si falimentara;
32 Legea 21/96 pv.reorganizarea concurentei;
33 Legea 32/00 pv.documentele de asigurari;
34 Legea 58/98 pv.legea bancara.
35 Aceste izvoare interne reprez.izvoare si pt.dreptul comercial international.Acestea deoarece legea aplicabila unui
36contract va fi in majoritatea cazurilor o lege nationala aunui stat. Exista putine conventii internationale aplicabile
37direct unor contracte.
38 2. Izvoare internationale ale dreptului comercial international
39 Conventiile internationale indiferent cum s-ar numi acestea (acord, tratat, conventie, carta) reprez. princialul
40izvor international. Exista conventii cu caracter general (Tratatul de la Roma din 1957 prin care se instituie
41comunitatea economica europeana, Tratatul de la Masthrict din 1992) si conventii cu caracter mondial (Curtea
42Natiunilor Unite si Acordul general pt. tarife si comert),dar exista conventii internationale prin care se creaza un drept
43substantial uniform:Conventia pv.vanzarea internationala de marfuri incheiata la Viena in 1980; Conventia
44pv.recunoasterea si executarea sentintelor arbitrare straine la New York in 1958; Conventia pv.arbitrajul; Acordul de
45asociere al Romaniei si UE de la Bruxelles.
46 Lizantele internationale
47 Lizantele sau uzurile sau cutumurile reprez.reguli de conduita nascute din practica sociala, utilizate vreme
48indelungata si care se respecta in tocmai cu legea. Uzurile pot fi: 1. normative
49 2. conventionale.
50 1. Uzurile normative au aceiasi forta cu legea, chir legea facand trimitere la aplicarea lor; au rolul de a completa,
51suplini si inlatura legea.
52 2. Uzurile conventionale au forta juridica datorita vointei partilor contractuale prin inserarea in contract a aplicarii
53lor; au rolul de a completa si de a interpreta cotractul. Daca partile contractante doresc inlaturarea uzante normative
54trebuie sa-si modifice vointa in aceasta directie in timp ce aplicare uzurilor conventionale va interveni numai in
55momentul unei modificari extreme.

1 1
 1 Uzurile de comert sunt foarte diverse astfel incat aplicarea lor in practica poate fi dificila.Camera de comert de la
2Paris a codificat si uniformizat uzurile conventionale, fie sub forma de reguli (regulile INOOTERMS) sau publicitatii
3pv.acreditivul documentoo incasso, garantiile contractulale, clauza de forta majora si de impreviziune.
4 Curs 2
5 Faptele de comert
6 Faptele de comert sunt toate faptele juridice si operatiunile ec.prin care se realiz.producerea de bunuri, executarea
7de lucruri,prestarea de servicii sau operatiuni de interpunere prin circulatia bunurilor cu scopul obt.profitului.
8 Necesitatea definirii faptelor de comert rezulta din urmatoarele considerente:
9 1.Actele juridice ( contractele,au caracter dual,sunt fie civile, fie comerciale si este nevoie a califica fiecare act pt.
10a sti cand aplicam legea comerciala si regulile acesteia derogatorii de la dreptul comun: ex.solidaritatea codebitorilor,
11interdictia acordarii termenului de gratie, libertatea probelor, curgerea de drept a dobanzilor de la scadenta).
12 In functie de calificarea unui contract comercial sau civil,determinarea juridica a litigiului si instanta competenta
13sa sanctioneze acel litigiu.In codul comercial se prezinta actele si operatiunile ce sunt considerate fapte de comert.
14 Astfel acestea pot fi intotdeauna acte de comert chiar daca cel care le savarseste nu are calitatea de comerciant.
15 In Romania s-a optat pt.conceptia obiectiva reflectata in cele prezentate anterior. In alte tari precum Germania s-a
16optat pt.conceptia subiectiva pv.faptele de comert. In codul german nu sunt prezentate actele juridice ce reprezinta
17fapte de comert, acestea fiind toate actele savarsite de o persoana ce are calitatea de comerciant.
18 Enumerarea faptelor de comert realizate de codul comercial nu este limitata putatnd adauga toate toate activitatile
19comerciale ce pot fi savarsite pe teritoriul tarii noastre conform codului CAEN.
20 Activitatile de educatie si invatamant in mod traditional au fost excluse din categoria fapte de comert.Chiar atunci
21cand invatamantul se organizeaza in baa unei initiative private, el nu este activitate comerciala
22 2. Activitatea liberilor profesoinisti - obiectivul de activitate al profesiunilor liberale (avocati, notari, medici,
23arhitecti) ei nu reprez.activitate comerciala, ei isi pun cunostintele la dispozitia clientilor in schimbul unor onorarii.
24 Jocurile de intrajutorare nu reprez.activ.comerciale si sunt interzise prin lege, ele nu trebuiesc confundate cu
25jocurile de noroc care se desfasoara intr-un mod organizat.
26 3. Locatia de gestiune - regulile autonome au posibilitatea de a da in locatie de gestiune (de a inchiria) anumite
27sectii, platforme, uzine, unor presoane fizice sau juridice in schimbul unei redevente (chirii).
28 Gestiunea ce are ca obiect un fond de comert reprezinta fapte de comert:
29 a) Fapte de comert obiective reglmentate de Art.3;
30 b) Fapte de comert subiective reglementate de Art.4 cod comercial;
31 c) Fapte de comert unilaterale sau mixte reglementate de Art.56 cod comercial.
32 I. Fapte de comert obiective
33 Pot fi la randul lor clasificate in functie de criteriile ec.avand in vedere ca operat.ec. prevaleaza (predomina):
34 a) Operatiuni de actiuni in circulatia sau schimbul marfurilor a1 – vanzare-cumpararea comerciala;
35 a2 - operatiuni de banca si de schimb.
36 b) Intreprinderi;
37 c) Fapte de comert conexe sau accesorii.
38 Cumpararea de producte sau de marfuri spre a se inchiria sau spre a se revinde fie in natura fie dupa ce se vor fi
39lucrat sau pus in lucru, tot astfel cumparaturile de obligatiuni ale statului si alte titluri de credit circuland in comert
40cand au fost cumparate cu intentia de vanzare.
41 a1 Vanzarea-cumpararea comerciala reprez.un contract de vanzare-cumparare la fel ca cel civil, in plus
42intervenind functia ec.a vanzarii comerciale, astfel comercialitatea vanzarii-cumpararii este data de intentia de
43revanzare a bunului cumparat, insa intentia de revanzare pt.a fi suficient de caracterizata trebuie sa indeplineasca
44cumulativ urmatoarele conditii:
45 a) Sa existe in momentul incheierii contractului daca ea nu exista in acel moment, cumparatorul revanand totusi
46marfurile achizitionate conditia nu este indeplinita;
47 b) Intentia de revanzare trebuie sa fie cunoscuta co-contractantului, aceasta intentie poate fi indeplinita fie prin
48manifestarea expresa a cumparatorului, fie in mod tacit, rezultand din cantitate mare de marfa sau din caliate de
49comerciant a cumparatorului;
50 c) Intentia de revanzare sa priveasca in principal bunul achizitionat, nu va fi indeplinita conditia cand un
51agricultor cumpara saci de panza sau de plastic pt.a ambala cartofii cultivati pe terenul acestuia.
52 Productele, marfurile, titlurile de credit reprez.bunuri mobile, numai aceasta categ.de bunuri poate face obiectul
53unui contract de vanzare-cumparare comrcial. Exceptii facand:
54 a) Vanarea de bunuri imobile cand ele fac parte dintr-un fond de comert;
55 b) Inchirierile de bunuri imobile in care se va desfasura activ.comerciala;
56 c) Leasing-ul imobiliar.
1 2
 1 Productele sunt produsele naturale ale solului rezultate prin cultura si exploatare directa (legumele,
2fructele)precum si produsele animaliere (oua, lapte, miere, branza).
3 Titlurile de credit sunt inscrisurile care incorporeaza anumite drepturi ce pot fi exercitate de titularul inscrisului
4(actiuni, cambia).
5 Dupa cum am observat bunurile pot fi vandute fie in forma de cumparare (in natura), fie dupa cum au fost
6modificate (dupa ce au fost prelucrate).
7 Curs 3
8 Operatiunile de banca si de schimb
9 Operatiunile de banca si de schimb pot fi definite numai de societatile bancare conform Legii58/98:
10 - Acordare de credite;
11 - Deschidere de depozite bancare;
12 - Transferul de fonduri;
13 - Emitere de scrisori de garantie bancara;
14 - Scontarea cambiilor;
15 - Administrarea portofoliilor clientilor,etc.
16 Operatiunile de schimb valutar ca fapte de comert pot fi savarsite de banci si de casele de schimb valutar
17(autorizate de BNR).
18 Intreprinderile – sunt organisme ec.si sociale, reprezentand o oganizare autonoma a unei activitati cu ajutorul
19factorilor de productie (K, munca, fortele naturii) de catre intreprinzator pe riscul sau pt.executarea de lucrari,
20producerea de bunuri, pestarea de servicii in vederea obt.profitului.
21 Intreprinderile de constructii - au ca element specific,contruirea, refacerea, amenajarea de edificii (cladiri, poduri,
22drumuri, canale, irigatii).Modul de procurare a materialelor utiliate de catre intreprinderea de constructii nu prezinta
23importanta sub aspectul calificarii aporturilor ei ca fapte de comert.
24 Intreprinderile de transport – au ca element specific faptul ca asigura deplasarea in spatiu a bunurilor si a
25persoanelor. In cazul transporturilor de marfuri intreprinderile se numesc caraus. Exista o categorie de intreprinderi
26aflate in stransa legarura cu intreprinderile de transport si ne referim la expeditional.
27 Expeditionalul – se obliga fata de expeditor sa incheie cu carausul contract de transport in numele si pe seama
28expeditorului.
29 Intreprinderea de furnitura - are ca specific faptul ca ele se obliga fata de beneficiari sa predea anumite bunuri sau
30sa presteze anumite servicii la anumite termene succesive pe un pret stabilit anticipat.
31 Intreprinderea de asigurari – are ca sprecific asigurarea de bunuri, de presoane si de raspundere civila.
32 Intreprinderea de sigurare ( asiguratorul) – se obliga i temeiul contractului de asigurare fata de asigurat ca in
33schimbul primei de asigurare sa preia riscul producerii unui eveniment si sa plateasca asigaratorului o indemnizatie in
34caul producerii evenimentului asigurat.
35 Intreprinderea de editura, de imprimare, de librarie si de vanzare a operelor de arta, autorul unei opere literare,
36stiintifice, artistice - are drepturi nepatrimoniale (morale) si partimoniale asupra operei sale.Dreptuirle nepatrimoniale
37nu pot fi instrainate, iar cele patrimoniale constand in dreptul de reproducere si difuzare a operei pot fi instrainate in
38baza contractului de editura.
39 Intreprinderea de editura – in baza contractului incheiat cu autorul unei opere reproduce, multiplica, difuzeaza
40respectiva opera. Aceasta poate utiliza mijloace proprii de reproducere sau poate apela la o tipografie (intreprinderea
41de imprimerie).
42 Depozitele in dopuri si antrepozitele – reprez.fapt de comert daca aceasta activitate este desfasurata sub forma
43unei intreprinderi indiferrent de activitatea persoanei ce efectuiaza depozitul. Recipisa de depozit (warant)
44reprez.fapte de comert si dovedeste impozitarea marfii si prezuma proprietate asupra marfii.
45 Faptele de comert conexe/accesorii - nu sunt comerciale prin ele insele, ci datorita legaturii pe care le au cu acte si
46operatiuni considerate de lege ca fapte de comert:
47 a) Contractele de report asupra obligatiunilor de stat si asupra titlurilor de credit circuland in comert.Prin acestea
48se compara pe bani gata titluri de credit si se revinde simultan catre aceiasi pers.cu termen pe un pret determinat
49titlurile de credit de aceeasi specie.
50 b) Cambia este un inscris prin care o persoana numita tragator da dispozitie unei alte persoane numite tras sa
51plateasca o suma de bani determina unei alte pers.numita beneficiar la scadenta sau la ordinul beneficiarului.
52 c) Girul este o modalitate de transmitere a cambiei de la o pers.la alta. Notiunea de girant utiliz.in limbajul
53comun este impropiu fata de faptul ca girant este cel care transmite cambia altei pers.numita giratar. Cand discutam
54semnificatia girantului (fidejusor sau garant este acea pers.care se obliga fata de un creditor sa executa iar obligatiile
55asumate de un debitor in cazul in care debitorul nu-si executa obligatia.

1 3
 1 d) Contractul de fidejusiune reprez.fapte de comert conexa / accesorie atunci cand obligatia garantata are caracter
2comercial.
3 Curs 4
4 II. Fapte de comert subiective (fictive)
5 Sunt reglementate de Art.4/Cod comercial ce prevede urmatoarele:
6 - se socotesc afara de acestea (Art.3/Cod.comercial) ca faptele de comert toate celelalte contracte si obligatiuni ale
7unui comerciant afara de cele ce au o natura civila si cand contrariul rezulta din chiar actul incheiat.
8 - conform acestui articol din momentul in care o persoana dovedeste calitatea de comerciant, toate actele si faptele
9acestuia sunt prezumate ca fiind comerciale.
10 - chiar daca ele nu se regasesc in enumerarea din Art.3 prezumtia de comercialitate a actelor comerciantului
11implica in mod evident aplicarea legii comerciale tuturor acestor acte. Ele se numesc fapte de comert subiective
12deoarece dobandesc comercialitate in considerarea calitatii persoanei care le savarseste.
13 Exceptii de la prezumtia de comercialitate:
14 1. Natura civila a actelor juridice prin structura si functionarea lor nu pot fi decat civile indiferent de persoana
15care le savarseste. Este cazul testamentului unui copil din afara casatoriei tagada paternitatii, renuntarea sau aceptarea
16la o mostenire, vanzarea, incheierea, concesionarea bunurilor imobile. Aceste acte chiar savarsite de un comerciant
17sunt guvernate de legea civila.
18 2. Cand necomercialitatea actului rezulta din chiar acel act.Un comerciant poate incheia acte juridice prin care
19achizitioneaza bunuri sau servicii pt.folosinta sa personala sau a familiei sale. Acestor acte juridice nu le vom aplica
20legea judiciara cu conditia ca aceasta intentie de necomercialiare sa existe in momentul incheierii actului si sa fie
21cunoscuta co-contractantului.
22 III. Fapte de comert unilaterale sau mixte
23 Sunt reglementate de Art.56/Cod comercial astfel:
24 - daca un act este comercial numai pt.una din partile contractante, toti contractantii vor fi supus cat priveste acel act
25legii comerciale afara de dispozitiile privind persoana comerciantului si cand legea dispune altfel.
26 - prin acest text de lege se stabileste aplicarea legii comeriale unui contract, chiar daca acest act reprezinta fapta de
27comert numai pt.una din parti.
28 Nu putem supune un singur raport juridic, un singur act la doua legi diferite:
29 a) Civila – pentru cel pentru care actul este civil;
30 b) Comerciala – pentru cel pentru care actul este fapta de comert.
31 Faptele de comert unilaterale poarta aceasta denumire pt.ca ele reprezinta act comercial pt.o singura parte.
32 Exceptii de la aplicarea legii comerciale (fapte de comert unilaterale):
33 1. Dispozitiile legii privind persoanele comerciantilor. Conform acestor exceptii o persoana nu va dobandi
34calitatea de comerciant indiferent de numarul si frecventa faptelor de comert unilaterale savarsite daca ceste acte nu
35reprezinta fapte de comert pentru acea persoana. In acelasi timp acestei persoane nu-i revin obligatiile profesionale
36ale comerciantilor.
37 2. Dispozitiile legii prevad inlaturarea aplicarii legii comerciale. Exista situatii precum solidaritatea co-
38debitorilor, curgerea de drept a dobanzilor de la scadenta.In cazul in care actul incheiat este civil pt.co-debitori sau
39debitor, nu aplicam aceste prezumtii prevazute de legea comerciala deoarece chiar dispozitiile legii stabilesc
40inaplicabilitatea.
41 Comerciantii – reprezinta subiectele sau participantii la activitatea comerciala.
42 a) Persoane fizice comercianti – cetatenii romani sau ai statelor membre ale UE sau a spatiului ec.european pot
43desfasura pe teritoriul tarii noastre activitati ec.mestesugaresti, de prestari servicii in mod direct si independent sau
44prin infiintarea de asociatii familiale. Persoanele fizice desfasoara activit.ec.comerciala cu respectarea prevederilor
45Legii 300/2004. prin aceasta lege se acorda persoanelor fizice straine ce provin din UE sa desfasoare activitati
46comerciale pe teritoriul Romaniei fara ca aceasta sa infiinteze o sucursala. Asociatiile familiale sunt entitati fara
47personalitate juridica constituite din membrii unei familii si rudele acestora ce au implinit 16 ani si sunt reprezentate
48de un membru al familiei ce a implinit 18 ani. Asociatiile familiale desfasoara activitati comerciale in baza unei
49autorizatii administrative si prin inregistrarea la Registrul Comertului.
50 b) Persoanele juridice comercianti – sunt comercianti persoane juridice societatile comerciale (Societatile
51nationale, Companiile nationale, Regiile autonome, Organizatiile cooperatiste, Grupurile de interes ec.si Grupurile
52europene de interes ec.).
53
54
55
56
1 4
 1 Importanta stabilirii calitatii de comerciant a unei persoane, comerciantii au anumite obligatii profesionale:
2 - obligatia inregistrarii in Registrul Comertului inainte de inceperea comertului si inscrierea de mentiuni in acelasi
3registru ori de cate ori intervin modificari in statutul comerciantului;
4 - obligatia de a tine registrele contabile, evidenta contabila a acitivatii;
5 - obligatia desfasurarii activitatilor comerciale in limitele unei concurente licite.
6 Astfel cum am vazut toate actele unui comerciant sunt prezumate a fi comerciale, aplicarea unor dispozitii
7derogatorii de la dreptul comun. In tara noastra numai comerciantii sunt supusi reorganizarii judiciare si falimentului.
8In principiu comerciantii sunt supusi imobilizarilor pe profit (exceptie facand microintreprinderile).
9 Calitatea de comerciant a altor categorii de persoane (statul si unitatile administrativ teritoriale). Statele au
10propriile lor patrimonii pe care trebuie sa si le gestioneze, ele pot desfasura activitati comerciale interne sau
11internatonale insa statele si unitatile administrativ teritoriale nu vor dobandi niciodata calitatea de comerciant.
12 Dreptul statelor de a desfasura activitati comerciale internationale este stabilit prin CARTA NAP UNITE privind
13drepturile si indatoririle economice ale statelor dar si de legi nationale ca participant la comertul international.
14 - statul incheie acte juridice de drept privat iar nu de drept public;
15 - statul participa la comertul international prin incheiere de contracte, respectiv acordul de imprumut cu Banca
16Europeana de Dezvoltare, sau chiar cu bancile anumitor state, prin emisiune de titluri de valoare in valuta pe pietele
17internationale financiare (forma a datoriei externe), prin contracte de parteneriat public privat, contractele de
18concesiune, participarea la litigii internationale solutionate fie de instantele judecatoresti internationale fie de
19instantele arbitrare.
20 Curs 5
21 Calitatea de comerciant
22 1) Dobandirea calitatii de comerciant de catre persoane fizice
23 O persoana fizica dobandeste calitatea de comerciant prin savarsirea de fapte de comert cu titlu de profesie
24(conform codului comercial); acestor doua conditii li se adauga o a treia impusa de Literatura de specialitate si
25anume:savarsirea de faptede comert sa se realizeze in nume propriu, obtiunea autorizatiei administratiive, capacitatea
26deplina de exercitiu, inregistrarea in registrul comertului nu sunt conditii pentru indeplinirea calitatii de comerciant a
27persoanelor fizice; ele sunt conditii de exercitare a comertului.
28 Cele trei conditii sunt:
29 a) Savarsirea faptelor de comert cu titlul de profesie si in nume propriu trebuiesc indeplinite cumulativ. Prima
30 conditie are semnificatia savarsirii efctive a acestora. Savarsirea faptelor de comert unilaterale nu aduce la
31 dobandirea de comerciant a persoanelor fizice. Faptele de comert savarsite de o persoana trebuie sa aiba
32 caracter licit pt.a fi indeplinita aceasta conditie;
33 b) Savarsirea faptelor de comert cu titlul de profesie – aceasta profesie este indeplinita daca activitatea comerciala
34 nu prezinta o ocupatie, o indeletnicire permanenta a persoanelor fizice din care aceasta isi poate asugura cele
35 necesare existentei. Pentru indeplinirea acestei conditii este nevoie de existenta unui element de fapt, savarsirea
36 sistematica a faptelor de comert obiective si unui element psihologic, intentia de a dobandi calitatile de
37 comerciant;
38 c) Savarsirea faptelor de comert obiective in nume propriu – o persoana dobandeste calitatea de comerciant daca
39 activitatea comerciala este desfasurata prin indicarea patrimoniului sau (a banilor acestuia), prin savarsirea
40 acestei activitati in nume propriu. Reprezentantul unei persoane ce savarseste fapte de comert in numele si pe
41 seama repreentantului nu dobandeste calitatea de comerciant neactionand in nume propriu.
42 Administratorul unei societati comerciale prin aceasta calitate nu dobandeste statut de comerciant, el nu
43savarseste fapte de comert in nume propriu ci in numele si persoanele societatii comerciale.
44 Administratorul nu este angajat al societatii si atat, ci este mandator (reprezentant) al societatii.
45 Asociatii unei societati comerciale nu au calitatea de comercianti. Asociatii ocietatii in nume colectiv pot savarsi
46fapte de comert cu titlu de profesie pentru societate, in numele societatii.
47 Dobandirea calitatii de comerciant a agricultorilor.
48 Agricultorii (proprietarii de teren si arendasii) nu avarsesc fapte de comert prin vanzare produselor obtinute de pe
49terenul lor, cultivat de ei.
50 Mestesugarii sau meseriasii sunt acele persoane care in baza practicii experientei lor, a insusirilor personale
51transforma materia prima in produse sau presteaza servicii atunci cand meseriasii lucreaza cu materialul clientilor lor,
52ei nu savarsesc fapte de comert; daca materialul lucrat este procurat de meseriasi el dobandeste calitatea de
53comerciant.
54 Mestesugarii au obligatia de inregistrare in registrul comertului dar aceasta inregistrare nu are semnificati
55abisnuita, nu prezinta calitatea de comerciant a meseriasului persoana fizica (exista si o alta exceptie in cazul

1 5
 1grupurilor de interes economic si a grupurilor europene de interes ec.) vom stabili calitatea de comerciant a
2meseriasului, utilizand criteriul mentionat si anume: modalitatea de procurare a materialelor folosite.
3 2) Dobandirea calitatii de comerciant persoana juridica.
4 Societatile comerciale
5 Acestea dobandesc calitatea de comerciant prin simpla lor constituire in conditiile legii, prin inregistrarea la
6Registrul Comertului. Persoana fizica dobandeste caliatea de comerciant in timp ce societatea comerciala se naste
7comerciant. Societatea comerciala prin obiectul sau de activitate are o mica finalitate: desfasurarea activitatii
8comerciale.
9 O societate comerciala poate ramane inactiva timp de trei ani, cu conditia anuntarii Registrului Comertului si
10Adimistratiei Finaciare.
11 Regiile autonome se infiinteaza prin reorganizarea intreprinderilor de stat, functioneaza in ramuri strategice ale
12ec.nationale si se infiinteaza prin hotararea de guvern in cazul celor de interes national si prin hotararea autoritatilor
13publice locale in cazul celor de interes local (RATB).
14 Regiile autonome dobandesc calitati de comerciant prin actul de infiintare, avand obligatia de a se inregistra la
15Registrul Comertului prin dovada calitatii de comerciant a persoanelor fiice.
16 Dovada calitatii de comerciant a persoanelor fizice.
17 Dovedim calitatea de comerciant a persoanelor fizice prin probarea indeplinirii tuturor conditiilor necesare
18dobandirii calitatii de comerciant, cu orice mijloc de proba.
19 Certificatul de inregistrare in Registrul Comertului al pers.fizice nu reprezinta dovada a calitatii de comerciant.
20 Dovedim calitatea de comerciant a societatilor comerciale prin dovedirea constituirii legale a acesteia, de regula
21prin copie certificata de pe certificatul de inregistrare a societatii.
22 Curs 6
23 Conditii de exercitare a activitatii comerciale
24 Activitatea comerciala poate fi exercitata de orice persoana in mod liber, cu toate acestea exista anumite limitari
25legale prin capacitatea, incompatibilitatile privind autorizarea si anumite restrictii, toate instituite de lege pentru
26protejarea anumitor persoane incapapile pentru protejarea prestigiului anumitor functii sau profesii, pentru apararea
27interesului general.
28 1. Capacitatea – ca regula numai persoanele pe deplin capabile (capacitate deplina de exercitui) pot avea
29calitatea de comerciant, aceasta pentru ca activitatea comerciala se desfasoara in principal prin intermediul
30contractelor, a actelor juridice. Capacitatea deplina de exercitiu se dobandeste la implinirea varstei de 18 ani. Minorul
31de 16 ani chiar daca poate incheia contract de munca fara acordul reprezentantului sau legal (parinte sau tutore) nu
32poate dobandi calitatea de comerciant.
33 Femeile casatorite la 16 ani si cu dispensa dobandesc ca efect al casatoriei capacitatea deplina de exercutiu. Cu
34toate aceste minora de 16 ani nu poate dobandi calitatea de comerciant. Minorul care mosteneste un fond de comert
35poate continua comertul prin reprezentantul sau legal cu autorizatie (hotarare) de la instanta de judecata, autorizatie e
36trebuie inregistrata la Registrul Comertului si publicata in Monitorul Oficial. Acesta situatie este o exceptie de la
37regula „capacitatii depline” ca si conditia exercitarii comertului. Acest minor dobandeste calitate de comerciant.
38 Interzisii judecatoresti – anumite persoane datorita alienatiei si debilitatii mintale sunt puse sub interdictia
39judecatoreasca. Acestor persoane le lipseste discernamantul. Ele nu au capacitatea juridica, prin urmare ele nu pot
40dobandi calitatea de comerciant. Persoanele puse sub curatela au capacitatea deplina de exercitiu dar datorita unei
41boli sau infirmitati temporare nu pot administra afacerile lor. Pentru acest ordin autoritatea tutelara numeste un
42curator care va reprezenta pe cel pus sub curatela. Aceasta persoana pusa sub curatela poate dobandi calitatea de
43comerciant.
44 2. Incompatibilitatile – anumite functii si profesii sunt incompatibile cu activitatea speculativa, comerciala
45(judecatorii, avocatii, procurorii, functii publice, senatori, deputati, membrii guvernului, diplomati, ofiteri, medici,
46notari) nu pot desfasura activitate comerciala. Aceste persoane nu au voie sa desfasoare activitati comerciale, dar
47daca savarsesc fapte de comert obiective cu titlu de prifesie in nume propriu ele dobandesc calitatea de comerciant,
48deoarece exista incompatibilitatea intre functia de judecator si calitatea de comerciant, aceasta persoana va fi
49sanctionata disciplinar, cea mai grava sanctiune fiind excluderea din corpul magistratilor.
50 3. Interdictii – anumite activitati profesionale nu pot fi desfasurate in baza liberei initiative de catre persoane
51fizice sau asociatii familiale si nici de societati comerciale.
52 Producerea si comercializarea echipamentelor militare, a armelor si munitiilor, a drogurilor si narcoticelor, a
53echipamentelor de interceptare a convorbirilor telefonice si in general toate activitatile ce reprezinta monopol de stat.
54 4. Autorizatiile – persoanele fizice si asociatiile familiale au obligatia de a obtine ininte de inceperea
55comertului............................................................................

1 6
 1 - Primariile comunelor, oraselor, municipiilor in care isi are domiciliul sau resedinta persoana fizica solicitanta in
2cazul exercitarii comertului in temeiul dreptului de stabilire;
3 - Primariile comunelor, oraselor, municipiilor in a caror raza teritoriala se va desfasura activitatea comerciala in
4cazul exercitarii comertului in temeiul libertatii prestarii serviciului.
5 Desfasurarea activitatii comerciale in lipsa autorizatiei administrative reprezinta contraventie. Autorizatia
6administrativa se elibereaza la cerere si trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu mentiuni;numele persoanei autoriate,
7locul desfasurarii activitatii comerciale, obiectul de activitate conform codului CAEN, date de identificare ale
8emitentului autorizatiei. O persoana fizica sau asociatie familiala poate obtine o singura autorizatie ce poate fi
9confirmata.
10 5. Protectia consumatorului – persoanele au dreptul de a fi protejate in calitatea lor de consumatori. Acesta
11obligatie revine in principiu statului. Consumator este orice persoana fizica sau grup de persoane fizice in asociatii
12care achizitioneaza, dobandesc, utilizeaza, benesiciaza de produse sau servicii. Agent economic este orice persoana
13fizica sau juridica autorizata, care in cadrul activitatii profesionale importa, produce, transporta, vinde produse sau
14presteaza servicii.
15 Operatiunile comerciale ilicite sunt urmatoarele:
16 - vanzarea unor marfuri fara fisarea preturilor la loc vizibil;
17 - vanzarea de produse cu termenul de valabilitate neindicat pe produs sau expirat;
18 - cumpararea de produse de la unitati de vanzare en-detail cu scop de revanzare.
19 Curs 7
20 Obligatiile profesionale ale comerciantilor
21 Printre condt.impuse de lege desfasurarii activ.comerciale se afla si obligatii specifice comerciantilor numite
22obligatii profesionale:
23 - publicitatea in Registrul Comertului ;
24 - tinerea contab.privind activ.comerciala si desfasurarea activitatii profesionale in limitele unei concurente licite.
25 1. Publicitatea in Registrul Comertului
26 La niv.fiecarei tari trbuie tinuta o evidenta comerciala a tuturor comerciantilor si a coordonatelor principale a
27activ. desfasurate de acestia pt.protejarea intereselor tertilor si chiar a comerciantilor. Prin inregistrarile in Registrul
28Comertului se realiz.Banca Oficiala de date pv.activ.comerciala. Inregistarile in Registrul Comertului tb.realiz.de toti
29comerciantii inainte de inceperea comertului iar in timpul exercitarii actv.si la incetarea acesteia tb.inscrise in
30Reg.Comertului actele si faptele prevazute de lege.
31 Prin Reg.Comertului se realiz.si opozabilitatea fata de terti a inregistrarii efectuate realizandu-se publicitatea
32specifica activ.comerciale. Reg.Comertului este tinut la niv.central de oficiul national al oficiului comertului iar la
33niv.teritorial de oficii de Reg.Comertului existente la niv.fiecarui judet si al N.Bucuresti.Oficiul National al
34Reg.Comertului este o instit.publica ce are personalitate juridica si functioneaza in subordinea Ministerului Justitiei.
35 La fiecare oficiu al Reg.Comertului functioneaza un judecator delegat (de catre tribunal) ce exercita cadrul de
36contab.al rerviciilor efectuate in Reg.Comertului si un birou unic pt.autorizarea functionarii soc.com. Fiecare oficiu al
37Reg.Comertului tine registre distincte pt.pers.fizice si pt.pers.juridice in sistem computerizat raportate la un an
38calendaristic.
39 2. Caracterul Reg.Comertului
40 Toate inreg.in Reg.Comertului sunt publice astfel orice presoana interesata poate optine contra cost orice
41informatie detinuta de Reg.Com.privitoare la un comerciant,de asemenea se pot elibera la cerere oricarei pers.copii de
42pe actele dispuse la Reg.Com.
43 3. Pers.obligate la efectuarea publicitatii in Reg.Comertului
44 Desi au aratat ca aceasta obligatie revine comerciantilor (pers.fizice, soc.com, regii autonome, soc.companii nat.)
45exista cazuri in care si necomerciantii au obligatia inregistrarii (mestesugarii).
46 4. Tipuri de inregistarii in Reg.Comertului
47 Notiunea de inregistrare este o notiune de genul astfel exista inmatricularea in Reg.Com.ce reprez operatiunea de
48luare in evidenta a unui comerciant si notiunea de inscriere de mentiuni ce reprez operatia de tinere la zi a evinetei
49comerciantilor in cazul in care intervin modificari in statutul juridic al comerciantilor in timpul exercitarii comertului.
50 5. Inmatricularea comerciantilor si autorizarea functionarii soc.comerciale
51 In ceea ce priveste pers.fiz.prevederile legale nu fac distinctie intre inmatricularea acestora in autorizarea
52sanctionarii lor. Persoanele fizice au obligatia inregistrarii in Reg.Comertului, obligatie ce va fi executata de Primaria
53competenta dupa emiterea autorizatiei administrative in baza anexei primariei Reg.Com.elibereaza certificatul de
54inreg.a pers.fizice cu conditia existentei cazierului fiscal, certificatului de rezervare firma si autorizatii administrative.
55 6. Inmatricularea soc.comerciale

1 7
 1 Fondatorii si reprez.societatii au obligatia de a solicita inmatricularea in Reg.Com. in termen de 15 zile de la
2semnarea actelor constitutive.
3 7. Autorizarea functionarii soc.se realiz in 2 modalitati:
4 - prin asumarea responsabilitatiii privind activitatea desfasurata de catre soc.
5 - prin obtinerea efectiva a tuturor avizelor necesare la autoritatile competente.
6 In oricare din modalitati autorizarea functionarii se realiz.prin intermediul Biroului Unic.
7 8. Competenta de emitere a autorizatiei de functionare revine:
8 a) Reg.Comertului in cazul in care soc.declara pe propia raspundere ca indeplineste toete conditiile de functionare
9sau ca nu are nev de aceste avize datorita activ.desfasurate.
10 b) Biroului Unic la carea lucreaza persoane ce reprezinta autoritati publice competente in cazul cererilor de
11obtinere a avizelor necesare. Dupa autorizarea functionarii se elibereaza solicitantului o anexa la certificatul de
12inreg.prin care se certifica autorizarea functionarii soc.
13 9. Inscrierea mentiunilor in Reg.Comertului
14 Ori de cate ori pe parcursul desfasurarii activ.comerciale intervin modificari privind acte si fapte prevazute de
15lege, comerciantii au obligatia de a anunta la Reg.Comertului despre aceste midificari printr-o procedura numita
16inscriere de mentiuni,astfel vor fi mentionate in Reg.Com.:
17 a) catele juridice cu privire la bonul de comert(vanzare,garantare,aducerea ca raport a cap.soc.al unei
18soc.comerciale);
19 b) punerea sub jurisdictie judecatoreasca a comerciantului,pers.fizica;-divortul comerciantului pers fizica si
20partajarea bunurilor acestuia;
21 c) aplicarea procedurii neorganizarii judiciare si falimentul;-schimbarea datelor privind persoana care reprez.soc.;
22 d) orice modificare a oricarei clauze din actul constatativ al soc.com.(firma, sediu, capital).
23 In urma inscrierilor de mentiuni Registrul Com.elibereaza un certificat de mentiuni.
24 10. Efectele inregistrarii in Reg.Com.
25 Principalul efect este acela al opozabilitatii fata de terti.
26 a) In cazul pers.fizice inreg.in Reg.Com. nu are efect constitutiv (nu dobandesc calit.de comerciant prin inreg.);
27 b) In cazul soc.com.prin inreg.in Reg.Comertului se dobandeste personalitatea juridica.
28 In urma inmatricularii in Reg.Com. comerciantii sunt obligati sa utilizeze pe toate actele pe care le emite datele
29pv.: - denumire
30 - capital soc.
31 - sediu
32 - cod unic de inregistrare.
33 Curs 8
34 Obligatia contabila
35 Toti comerciantii au obligatia de a tine contabilitatea activitatii desfasurate de ei.Contabilitatea se tine fie in
36partida simpla (comercianti persoane fiz.) fie in partida dubla. Evidenta contabila este utila atat comerciantilor cat
37si autoritatilor publice.Registrele comerciale ce trebuiesc tinute de comercianti,registrul Jurnal, registrul Cartea-Mare,
38registrul Inventar, prezinta o importanta foarte mare determinata de rolul probator al acestora. In litigiile comerciale,
39registrele comerciale pot fi folosite ca mijloace de proba atat in favoarea celui care le tine cat si imptriva acestuia.
40 Comerciantii au obligatia de a intocmi situatia financiara anuala, oglinda a activitatii acestora, situatia financiara
41anuala ce trebuie depusa atat la autoritatile fiscale cat si la Registrul Comertului, obligatia de a desfasura activitate
42comerciala in limitele unei concurente ilicite.
43 Una din caracteristicile ec.de piata este reprezentata de libera competitie intre ag.ec.Concurenta comerciala
44reprez.o lupta, o competitie, intre comercianti, in vederea atingerii si pastrarii clientelei cu scopul obtinerii profitului.
45Comerciantii au dreptul garantat de stat de a face concurenta celorlalti ag.ec. dar acest drept trebuie exercitat cu buna
46credinta cu respectarea ordinii publice si a bunelor moravuri, a drepturilor celorlalti comercianti si a legii.
47 Astfel exercitata concurenta este licita.exercitarea dreptului la concurenta cu utilizarea unor mijloace nepermise
48cu incalcarea uzantelor cinstite, reprez.concurenta ilicita si este sanctionata de lege.
49 Conform legii romane,concurenta imbraca 2 forme principale:
50 1. Intelegerile si practicile anticoncurentiale Legea 21/1996 privind concurenta.
51 2. Concurenta neloiala Legea 18/1998.
52 Prin intelegeri si practici anticoncurentiale legea intelege: orice intelegere sau acord prin carese fixeaza in mod
53direct sau indirect preturile de vanzare sau de cumparare a produselor, a tarifelor, a adausurilor prin care se limiteaza
54productia unor marfuri prin care se imparte piata pe criterii geografice, prin care se decide participarea cu oferte
55trucate la licitatie, prin care se decide utiliz.unor conditii inechitabile cu anumiti parteneri contractuali si altele.

1 8
 1 Concurenta economica – ag.ec.au dreptul de a se asocia in mod liber prin fuziuni, acorduri, jointventure, dar
2aceste asocieri trebuiesc controlate pentru a nu conduce la concentrari de natura a inlatura, a denatura, a restrange
3concurenta comerciala.Se considera ca o concentrare ec.ce are ca rezultatt cel putin 15% din piata relevanta,
4intelegeri pe orizontala si a unei cote de 25% in cazul intelegerilor pe verticala (piata produselor incluzand si
5produsele aflate in amonte si in aval).
6 Concurenta neloiala – se intelege orice act sau fapt contrar uzantelor licite in activitatea necomerciala
7Legea18/98, enumera faptele pe care le sanctioneaza ce sunt clasificate de ....................................
8 1. Confuzia - prin confuzie se intelege orice act sau fapt prin care un comerciant foloseste o firma, emblema,un
9ambalaj sau altfel de semnare speciala folosite in mod legitim de un alt comerciant.Pentru a fi prezenta confuziei nu
10se cere intentia de a prejudicia.
11 2. Demigrarea – prin demigrare se intelege orice act sau fapt prin care un comerciant raspandeste afirmatii
12mincinoase, cu privire la produsele sau serviciile unui alt comerciant, afirmatii de natura a dauna activitatii
13comerciantului cu privire la care se fac aceste afirmatii.
14 Curs 9
15 3. Dezorganiarea – prin dezorganizare ca actiune de concurenta neloiala se intelege urmatoarea situatie:
16 - oferirea de catre salariatul exclusiv al unei comercializari a serviciilor sale unui alt C concurent.
17 - furnizarea secreta de fabricatie, oferirea sau primirea de bani sau alte foloase salariatului exclusiv in
18schimbul furnizarii de informatie.
19Activitatea comerciantului C fiind astfel dezorganiata pentru o perioada de timp mai mare sau mai mica.
20 Acapararea agresiva a clientelei – prin aceasta se intelege incheierea de contracte in conditii avantajoase cu
21conditia aducerii de catre client a altor persoane in vederea incheierii unor contracte similare. Clientii supusi unor
22acte de concurenta ilicita cu posibilitatea de a formula actiune in instanta de judecata, prin care sa solicite incetarea
23actelor de concurenta ilicita si obligarea celui care le executa la repararea tuturor prejudecatilor suferite ca urmare a
24acestor acte de concurenta neloiala (plata de sume de bani).
25
26 Fondul de comert
27 1. Fondul de comert este un ansambu de bunuri mobile si imobile, corporale si incorporale, afectate de
28activitatea comerciala pentru atragerea si pastrarea clientelei in scopul obtinerii profitului.
29 - fondul de comert reprezinta un bun unitar, mobil si incorporal; astfel el poate fi vandut, poate fi inchiriat, poate fi
30dat in garantie si poate fi adus ca aport la formarea capitalului social al unei societati.
31Titularul fondului de comert are asupra acestuia un drept incorporal, desi este un ansamblu de bunuri.
32 Fondul de comert este diferit de patriminiul unui C (comerciant).
33 Patrimoniul reprezinta o universalitate juridica, totalitatea actelor si obligatiilor cu valoare economica ale unui C.
34 - nu cuprine creantele si datoriile comerciantului
35 - este diferit de capitalul social al societatii (Ks – sumele bunurilor asociatilor).
36 Elementele incorporabile ale fondului de comert:
37 a) Firma – reprezinta denumirea sau numele sub care un comerciant isi desfasoara activitatea. In cazul
38persoanelor fizice, firma consta din numele si prenumele acestei persoane. In cazul societatilor firma este definita in
39functie de norma juridica a societatii.
40 b) Firma la SNC:
41 - numele si prenumele unuia di asociati + SNC
42 c) Firma la SCS:
43 - numele si prenumele unuia dintre asociatii comandatati + SCS
44 d) Firma la SCA, SA, SRL
45 - denumirea proprie + SCA, SA, SRL
46 Firma este un element un element obligatoriu al fondului de comert, ea trebuie sa caracterizeze prin noutate. La
47momentul inregistrarii la Registrul Comertului titularul are un .....exclusiv de ....a acesteia.
48 Firma nu poate fi instrainata decat impreuna cu fondul de comert cu utilizarile firmei achizitionate.
49 Emblema reprez.denumirea sau semnul ce individualieaza un comerciant de ceilalti comercianti de acelasi gen.
50 - este un element facultativ al fondului de comert.
51 - se caracterizeaza prin noutate
52 - poate fi instrainata si separat de fondun de comert
53 - confera titularului din momentul inregistrarii la Registrul Comertului drept exclusiv de exportare.
54 In cazul vanzarii fondului de comert cumparatorul acestuia nu poate folosi emblema vanzatorului decat cu acordul
55expre al acestuia. Emblema, semnul poate consta dintr-o figura grafica, un animal sau o culoare.
56
1 9
 1 2. Clientela si vadul comercial
2 a) Clientela reprezinta totalitatea persoanelor fizice si juridice care apeleaza in mod constant la produsele si
3serviciile unui comerciant.
4 - este cea care prin voie si frecventa determina succesul sau insuccesul afacerii.
5 - se afla intr-o indisolubila legatura vadul comercial reprezinta potentialitatea fondului de comert de a atrage
6 clientela. Aceasta capacitate a fondului de comert este determinata de diferiti factori .......
7 - pretul si calitatea priduselor si seviciilor
8 - comportamentul vanzatorilor
9 Titulatorul fondului de comert nu are nici un drept de proprietate asupra clientului, are insa un drept incorporal
10asupra acestuia. Astfel, in situatia acapararii agresive a clientului el poate invoca acest drept.
11 Clientela si vadul de comert nu pot fi instrainate decat o data cu fondul de comert.
12 Dreptul de proprietate industriala (elementele incorporate ale vadului comercial au in vedere creatiile noi,
13investitiile ei know-how si pe unele noi: marcile si indicatiile geografice.
14 Know-how-ul reprezinta cunostinte, aptitudini, abilitati tehnice sau economice, concretizate de regula in
15cunostintele unei persoane fizice. Se caracterizeaza prin:
16 - noutate relativa raportata la cunostintele beneficiarului de know-how
17 3. Marca - denumirea ce individualizeaza un produs sau servici cu alte produse si servicii similare.
18 - confera titularului un drept exclusiv de exploatant prin inregistrarea la Oficiul de Stat pentru
19 Investitii si Marci.
20 Marcile notarii sunt protejate prin notarietatea lor, astfel nu trebuie inregistrate in registre speciale ale fiecarei tari
21pentru a conferi titularului dreptul exclusiv de exploatare.
22
23 Curs 10
24 Actele juridice ce au ca obiect actele de comert
25 Fondul de comert este un bun mobil unitar, incorporat astfel incat el poate fi vandut, inchiriat, poate fi adus ca
26aport la formarea unei societati comerciale si poate fi dat in garantie. Vanzarea fondului de comert poate fi similara
27orcarei alte vanzari-cumparari.
28 Prin acest contract vanatorul se obliga sa transfere dreptul de proprietate asupra fondului de comert
29cumparatorului in schimbul unui pret. vanzarea fondului de comert este o fapta comerciala astfel fiind aplicabile
30legile comerciale.
31 Cand un bun imobil face parte din fondul de comert vandut, in ceea ce priveste bunul imobil, partile rebuie sa
32respecte conditiile de forma ale vanzarii imobiliare-forma autentica pentru contabilitatea vanzarii.
33 Vanzatorul are o obligatie suplimentara fata de obligatiile vanzatorului din dreptul comun.
34 Vanzatorul fond de comert are obligatia de a nu concura pe cumparatorul fond de comert prin deschiderea unei
35afaceri similare in imediata apropiere a fondului de comert instrainat. Vanarea fondului de comert trebuie inregistrata
36in Registrul Comertului locatiune a fondului de comert.
37 Locatiune fondului de comert – prin contractul de locatiune al fondului de comert titularul proprietar al acesteia
38numit locator se obliga fata de o alta persoana numita locatar sa acorde acestiua dreptul de a folosi fondul de comert
39in schimbul unei sume de bani numita chirie.
40 Acestui contract ii aplicam regulile dreptului comercial, dar si cele speciale continute in Codul Comercial:
41 - locatarul – are obligatia
42
43 Curs 10
44 Curs 11
45 Curs 12

1 10