\' ,- ,.

" -

)

SUMAR

Ing. VASllIE NIKOLIC, ing. AlEXANDRU GRIGORIU Posib!litati de realizare a instalatiilor

de biogaz ..

Notiuni ~i elemente de baza . . . Cum se produce biogazul . . . .

Factorii care influenteaza productio de biogaz Matedi prime folosite . . . . •

Criterii de alegere ~i de dimensionare

a instalafiilor . . . . . . . • • • •

Tipurile ~i principiul de functionore

ale unor iristalatii .'. . . . . Constructie instalatiilor, consumuri

de materiale . . • . . • . .

Reguli de exploatare si intretinere

Accesorii . . . . . . . . .

Cum poate fi marita preductie de biogaz . Efectele depoluante ~i fertilizante ale namolului rezultat in urma producerii de biogOI Defectiuni=ccuze=rernedieri •• . . • •

AlEXANDRU MIRONOV

Rezervor tampon

AlEXANDRU MARCUlESCU, CAlIN STANCUlESCU

Reolizeri

pog. 3
pog. 3
pog. S
pog. 7
pog. 12 pog. 16

pog. 19

pog. 30 pag. 45 pog. 47 pog. 52

pog. 53 pog. 54

pogo 56

pog. 57

DE CE BIOGAZ?

Pina nu de mult, problema energiei nu se punea cu dramatismul situatiei de acum. Dimpotriva, exist a ideea ca niciodata aceasta problema nu va crea dif icultat i, caci se avea impresia d exploatarea petrolului, care se generalizase in mai toate domeniile activita.tii umane, va continua la infinit. A 'venit insa 0 vreme - anul 1974 - cind oameriii de stiinta ~i politicienii au facut un ~alcul mai amanunt it si au ajuns la concluzia stupefianta ca rezervele mondiale de petrol s-ar putea epuiza in citeva decenii dad se continua in aceleasi r itmuri de consum. Vestea s-a raspindit Iulgerator si a stirn it panica. In primul rind, statele producatoare de petrol si-an redus cantitatile extrase si au scumpit puternic preturile. Incepuse asa-z isa criza a petrolului - de fapt criza energiei.

Dad vom analiza cu atentie situatia actualei societati, vom ~edea ca ~u exista domeniu ~au sector de activitate care sa nu aiba nevoie de energie. De la procesele tehnologice de extractie a minereurilor, de topire a metalelor, de prelucrare a lor ~i pina la activitatile culturale ~i distractive, toate reclama energie, fie inmagazinata direct in combustibili de tip petrol (cu derivatele sale: motorina, b enz ina) , gaz metan sau carbune, fie furnizata sub forma de energie electrica, term ica etc. Imediat dupa momentul de soc, oamenii au observat si un alt lucru. Din cauza lipsei de grija pentru energie, in mai toate procesele energetice se pier-

deau mut il cant itafi mari de energie pe de 0 parte, iar pe de alta parte existau la indemina societatii suficiente surse - asa-z ise regen~rabiIece nu mai erau de mult exploatate la adevarata lor valoare.

Ce inseamna surse regenerabile? Petrolul si carbunele, ca materii cu un inalt continut energetic, s-au format acum citeva milioane de ani din resturi vegetale si animale. Ca sa dispunem de aceleasi cantitati pe care le-arn consumat pina acum ar trebui sa asteptam inca citeva milioane de ani. Practic aceste rezerve nu se mai improspateaza, noi vom utiliza numai ce exista acum in subsol. Se spune ca aceste surse de energie sint neregenerabile. In schimb, exista surse care practic pot furniza energie dad nu la infinit, macar pe perioade foarte mari.

Sa luam spre exemplu energia solara.

Soarele revarsa in spatiul cosmic 3,826 . 1026 l/s, din care 68. 1016 lis o captarri.pe Pamint. Imaginati-va ca dad numai 1 % din aceasta energie ar fi consumata pentru procesele industriale, problema energiei n-ar mai fi

o problema.

Energia solara insa se "deghizeaza", aparind si sub alte forme de energie. De altfel, insasi eriergia combustib ililor fosili (carbunele , petrolul si gazul met an) provine . din energia solara inmagaz inata prin fotosinteza de plante acum milioane si milioane de ani. Dar sa luam spre exemplu energia hidraulica. Energia apelor curgatoare , care ]_llUne in m iscare morile de apa, dar si turbinele centralelor hidroelec-

trice, provine in ultima instanta de la Soare, prin imensele cantitati de apa evaporata de pe suprafata marilor ~i oceanelor. Aceasta energie nu se epuizeaza practic niciodata (dedt atunci cind va disparea Soarele, dar asta se va irrtimpla peste citeva miliarde de ani). Este adevarat ca si pina acum au existat preocupari pentru exploatarea energiei hidraulice, dar nu la modul intensiv, de folosire a tuturor riurilor , chiar si a celor mai mici.

La fel se poate spune despre problema biogazului. Preocupar i si experiente pozitive pentru exploatarea acestui suport energetic sint citate inca din antichitate, la chinezi. Din nefericire, aceasta forma de utilizare a energiei nu s-a generalizat mai ales ca erau folosite surse mult mai como de - lernn , carbune, petrol. Sub presiunea actualului 90C al crizei energetice, am fost sil.iti sa redescoperim posib ilitatile economice oferite de utilizarea bibmasei.

In orice gospodarie taraneasca, de-a lungul unui an se colecteaza cant itat i apreciab ile de dej ectii animaliere ce vor fi folosite dupa ce Iermenteaza ca ingra9amint organic. Prea putini st iu ca in timpul Iermentarii se degaja 0 importanta cantitate de gaz metan si energie term ica ce se pierd in atmosfera. Problema biogazului este simpla in ultima instanta - si ea consta intr-un sistem de' captare a

metanului. .

lata deci obiectul actualei editii speciale are' istei "Tehnium", editie realizata cu sprij inul direct al Ins1:itu tului pentru Chim ie Alimentara din Bucuresti, care a acumulat 0 bogata experienta in acest domeniu. Pornind de la pretioasele indicatii cuprinse in Raportul tovarasului NICOLAE CEAU~ESCU, secretar general al part idului, la cel de-al XIII-lea Congres al P.C.R., si anume ca ,,0 atentie deoseb ita va fi acordata noilor surse de energie, biomasa,energia vintului ,

2

energia solara si altele", dorim ca prin intermediul acestui indreptar sa oferim nu numai 0 intelegere teoretica a fenomenului ca atare si a principiilor de realizare a unor instalat iii de producere a biogazului, dar 9i solut iile concrete, practice de realizare, atit cele elaborate de proiectantii si cercetator ii de la I.C.A.-Bucu~e9t'i, cit si cele ap licate: de diversi cetateni cu initiativa din diferite zone ale tarii.

In esenta problema problemelor in ceea ce priveste biogazul consta intr-o schimbare de mentalitate. Exista pentru multi neincrederea ca, invest ind munca 9i materiale, sa nu rezulte efectele dorite. Tocmai de aceea am tinut sa publicam nu numai proiectele specialistilor de la lnstitutul pentru Chim ie Alimentara din Bucuresti, dar si exemple concrete de real~are in tara a unor instalatii sim ilare sau duva alte solutii ~onstructive. In fin~al, pentru ca spatiul nu ne-a permis, am alaturat si 0 Iista cu locurile unde s-au realizat' experiente pozitive din 12 judete ale tarii. Pentru ca revista noastra i9i propune sa stimuleze initiativa cetateneasca, nu am cuprins, solutii de 'industrializare pe scar a. larga a biomasei, acest lucru efectuindu-se in cadrul unui program special aflat sub coordonarea C.N .S.T.

In mcheiere, am vrea sa multumim celor care ne-au ajutat la elaborarea acestui mdrurnar , care· fara indoiala putea fi realizat si mai bine, si sa ne exprimam speranta ca acesta va contribui intr-un mod specific la ameliorarea crizei energetice cu care ne confruntarn. Am dori sa ne scrieti , stirnati cititor i, in legatura cu modul in _ care materialele cuprinse in acest numar v-au fost utile in realizarea instal ati ilor de biogaz.

loan Albescu, redactor-set al revistei .Tehnium"

POSIBILIT A TI DE REALIZARE A

INST ALA TIILOR DE BIOGAZ

Pina nu de mult ut.ilizarea biogazului in tara noastra tinea de domeniul unor experiente tntlmplatcare. individuale. Imperativele utiIizar ii irrtegrale a tuturor resurselor energetice, ale exploatar ii rationale a intreg ii game de recirculare a materiilor prime in scopur i energetice constituie domenii no i de cercetare in tara noastra. AUt inst ituti i special izate, cit si experimcntatori ind iv id ual i pro iecteaza si realizeaza. astaz i diverse instalati i de biogaz adaptate at it cond it i ilor meteoclimaterice din diverse zone, cit si posib ilrtat ilor de Iolosire a mater iilor prime d isponibile, to tul prin prisma obt iner i i unor randamente optime.

Faptul ca tarile cu trad it ie si vechime in instalati ile de biogaz de tip rural s int tari cu cl ima calda, a impus special ist ilor romani

gaslrea unor soluti i inedite de rezolvare a problemelor legate de real izarea dcestora.

In provincia Sichuan din China, acolo unde Ia un moment dat erau in Iunctiune peste 3,S milioane de instalat ii de produs biogaz, temperatura minima anuala rareor.i co bo ara sub + SoC. Pe buna dreptate, se intrcbau special.isti.i, cum va Plltea funct iona 0 insta lat ie de biogaz in cond iti ile tarii noastre, unde uneor i temperatur ile coboara iarria si sub - 20°C. Calculele teoretice facute aratau ins a ca totul depinde de fel ul in care este d imensionata si executata izolarea term ica a fermentatorului de biogaz. Aceasta trebuie sa. fie astfel facuta Inc it cald ura, foarte putina, ce se produce in cursul fennentar ii. ca rezultat al vieti i microorganismelor , sa nu se r isipeasca in exterior •

. _---,..

NOT/UNI SI ELElvlENTE DE BAZA

Prin termenul de biogaz , accept at pe plan international, se intclegc produsul gazos ce rezulta in cursu I Iermerrtar ii anaerobe (in lipsa aerului) a materiei organ ice de d iferite prevenient-e.

Biogazul este un amestec de gaze. Pr incipalele componente s int : metanul (CH4) In proportie de 55-70% ~i dioxidul de carbon (C02) in propor t ie de 28-43%. In Iunct ie de d ifer i+i factori, aceste limite pot fi depasi te. In cantttati m ul t m a i mici sint prezente in biogaz si alte gaze ca : hidrogenul sulf urat

(HzS), azo tul (N), oxid ul de carbon (CO) oxigenul (02) etc.

Mirosul caracteristic al biogazului este dat de hidrogenul sulfurat , Acesta insa nu este intotdeauna prezent in biogaz. De pilda, biogazul proven it .din deject ii de ovine aproape ca nu corrtine hidrogen sulfurat si , in consecinta, nu are vreun miros caracteristic. Aceasta pentru cil. oaia ut il izeaza sulful din hrana. pentru prod uct ia de Una. si astfel el nu ajunge in dejcctii. Puterea calorifica a biogazului este determ inata de corrtinutu l de metan.

3

Deci fermentatoarele din R.S. Romania trebuie sa fie mult mai bine izolate termic decit cele din tarile mai calde. Pentru acest mo tiv, tipul de instalatie rurala elabor at de I.C.A.-Bueure~ti este prevazut cu acea Izolatie term ica din baloturi de" paie introd use III saci din po lieti lena ca sa nu se umezeasca si sa nu putrezeasca, Exper ienta pract ica, ill primul r ind eea din judetul Arges, a aratat ca in cond iti i de iarna este important ea aceasta instalatie sa fie acoper ita suplimentar eu 0 folie de po liet ilena sustinuta de 0 constructie usoara de tip solar. Practica a verifieat ca instalat iile de prod us biogaz bine executate "i foar te b ine izolate produc biogaz III tot cursu 1 iernii, fiind un pretios aj utor energetic In gospodar ie. Mai mult, s-a reus i t ch iar sa. se amorseze in pl ina

iarna (ianuarie) 0 instalatie de biogaz de 10 mo 1a ferma de vaci a C.A.P. - Mogosoaia. Aceasta experienta a ara tat ca. pentru arnorsarea In condrtii de iarna a instalatiei este necesar ca apa de d ilutie prevazuta in retetele de alimentare sa fie Inca.lzitll. in prealab il la cca 25 -i- 30°C. . ,

Cond i ti ile mai vitrege de clima reclama deei 0 marire a efortului de invest it io In eonstru irea instalat.iilor de biogaz si astfel ele vor fi ceva mai seumpe dec it daca s-ar real iza in zone eu cl ima mai calda. Desi in cele de mai sus s-au avut in vedere instalat iile de biogaz neincalz ite, problema se pune la fel ~i la cele incalz ite, de capacitate medie sau industrtala.

In 'tobetui nl'. 1 sint date coutinutul mediu de metan din biogazul obt inut prin fermentarea diferitelor materii prime ~i carrtitatile de biogaz ce se pot obtine din fermentarea a 100 kg substanta uscata a acestora, in conditri nefncalzite,

In tabelul nr. 2 se dau puter ile calor if ice ale biogazului la diferite continuturi de metan, pentru cond iti i normale (adica la O°C si la

760 mm colo ana de mercur} si pentru cond it ii tehniee (adica 20°C ~i 760 mm coloana de mereur).

In tabeiut nr. 3 slnt prezentate date comparative privind puterea calorica a biogazului in raport eu al ti combustib il i, preeum si cantitatile eehivalente energetic din acesti COInbustibili cu 1 me de biogaz.

TABELUL Nr. 1

Durata de fermentare, Cantitatea de biogaz Con t inutu I de metan
Materia primil . zile ce se obtine mc/lOG in biogaz,%
kg,SU
- Dejectif de porc 60 30 65
" " vita 90 28 59
" " cal 90 31 60
- Feeale umane 30 24 - 50
- Frunze ~i vrejuri de cartofi 60 37 60
- Panusi ~i coceni de porumb 90 25 53
- Lujeri de ctnepa 90 29 59
- Scoarta de copac 90 23 62
- Cat ina (pin) 65 31 69
- Frunze diferite 65 16-22 59
- Iarba verde 60 29 70 4

TABELUL Nr. 2

Puterea calorific a interioara la
Corrt irrut de 760 mm Hg in kcal/mc
metan, %
la OoC I la 20°C
50 1281 3955
52 1152 1115
54 1623 1304
56 1791 1163
58 1965 I 1623
60 5137 1782
62 5308 4942
61 5479 5 101
66 5650 5261
68 5822 5120
70 5993 5579
72 6164 5739
74 6335 5898
76 6507 6058
78 6678 6217
80 6849 6376
82 70;10 6536
84 7192 6695
86 7363 6855
88 7534 7014
90 7705 7174 CUM SE 'PRODUCE

BIOGAZUL

Din punct de vedere al procesului de fermentatie, biogazul este un amestec de prod use (metabol iti) rezultate din metaboltzarea substantelor organice (substrat) de catre mai multe categorii de bacterii. Procesul de transformare a materiilor organ ice in biogaz (ii namol fermentat (mineralizat) este deosebit de complex si inca nu complet elucidat.

Totusi se pot distinge trei mar i etape de degradare a materiei organ ice. si anume :

- desfacerea substantelor rriacromolecu-

Iare , de exemplu celuloza, in subs+ante cu mo- II

Iecule mai mici;

- translormarea substantelor cu molecule mici in aciz i organ ici, hidrogen, d ioxid de carbon;

TABELUL Nr. 3 COMP ARA1IA BIOGAZULUI CD AL'fI COMBUSTIBILI

Puterea calorifica Echivalentul In kg sau
me al combust ibi li lor
Natura combustibilului U/M kcalfunitatea de clasici pentru I me
masura biogaz
- Biogaz cu 60% gaz metan
la OCC mc 5137 1
- Lemn crud kg 1 300-1 800 3,95-2,85
- Lemn bine useat kg 1 800-2200 2,85-2,34
I
- Lignit kg I 1800-3800 2,85-1,35
- Briehete de carbune praf kg 4000-6800 1,28-0,76
- Pacura kg 9400-9500 0,55-0,54
- Combustibil ealorifer kg I) 500-9 700 0,54-0,53
- Motorina kg 1 000-11000 0,51-0,47
- Gaz metan natural mE: 8 SOD 0,60
- Gaze lichefiate (aragaz) me 22000 0,23
; 5

- forrnarea metanul ui prin descompunerea aciz ilor organici sau pr in recombinarea hidrogenului cu dioxidul de carbon, In final rezultInd biogazul.

La transforrnar ile de ma.i sus iau parte numeroase speci i 9i t ipur i de bacter ii , special izate pentru cite 0 operatie de transform are, fie direct, fie prin intermed iul enz imelor pe care Ie prod uc.

In final, in afarfi de biogaz , rezul ta un produs fluid care contine mater ii m ineral izate, substarite organice .nedegradabile (de exem plu lignina), substante organ ice ce nu au apucat sa fie degradate s i apa,

Schema din figura 1 i lustreaza procesul de degradare descr is ma i ina.inte.

1 kg de substanta organica, din care 70% este biodcgradab ila, produce: 0,184 kg metan, 0,32 kg dioxid de carbon, 0,2 kg apa 9i 0,3 kg rest organic nebiodegradabil. Teoretic, la 0 degradare com pleta, substantele organ ice de baza pot da cantitat i de biogaz cu un conj inut de mctan conform tabelului nr. 4.

Toate bacteriiIe care concura Ia transfermarea in biogaz a mater iilor organice se diferentiaza intre ele si din punct de credere al temperaturii la care dau randamentul maxim de metabolizare. Se obisriuieste irnpar tirca grosiera a acestor bacter ii In trei zone term ice :

Materi i organice. dejecfi i. resturi rnencjere , fecole. gunoi de grajd eic. +

o po

Substorije orgonice nebiocegracobi le

bacter ii criofile ~mediu neincalz it, cu tem-

peratura caracteristica

de 1YC.

bacter ii mezofile __ mediu inca.lzit, cu tem-

peratura caracteristica

de 35cC.

bacterii terrnof ile c-e-rned iu incalzit, cu tem-

peratura caracteristica

de 5SOC.

TABELUL Nr. 4 CANTITATEA DE BIOGAZ CE SE POATE OB'fINE DIN SUBSTANl'ELEI ORGANICE DE BAZA

Biogaz Cont inut
Substant a organica obtenahi l CH4,%
l/kg
- Hidrati de carbon
(C6Hl~05)n 886 50
- Grasimi
(C50Hao06) 1535 70
- Proteine
(6C 2NHa 3H2O) 587 84. 6

Fig.!. Schema degradarii materiei organice in procesul de metanogeneza.

F ACTORII CARE INflUENTEAZA PRODUCTIA DE BIOGAZ

1. Temperatura

Prod uctia de biogaz este influentata putern ic de temperatura.

in d iagrama din figura 2 este aratata, comparativ , prod uct ia de biogaz ce se poate obtine la diferite temperatur i de fermentare, luind ca unitate de com para.tie temperatura caracteristica rcg imului eriofil, de 15cC, notata cu productia de 100 %. In cadr ul f iecarei zone termice se dezvolta populati i bacteriene specifice, acoperind astfel , cum s-a aratat. un domeniu de temperatura destul de in tins.

Daca Ia d ifcr ite temperaturi se pot dezvolta Ioarte bine anum ite tipuri de bacter ii metanogene, nu este mai put in adevarat ea product ia

de biogaz ce se poate cbt.ine de pe urrna activitatii lor d ifera m ul t, mai cu seama din cauza ea, la temperaturi diferite, capacitatea si mai ales viteza eli care bacteriile metanogene descom pun substanta organica d ifera si ele. In tabelul nr. 5 este aratat , 'comparat.iv, gradul de descompunere, in procente, a substantei organice la diferite temperatur i, atunci cind timpul de descorripunere este acelasi.

Rezulta de aici ca pentru a obtinc aproximativ acelasi grad de descompunere (epuizare) a materiei organice, t.im pul de retent ie (stationare) in fermentator a m ater ialul ui trebuie sa fie diferit: mai mare in cazul fermentar ii criofile si m ai m ic pe masura ce temperatura creste.

'0
1=
°/. 1'00
400 IC E
o~
3<l0 '.9 /N2
360 "0 I
N
340 ...
E
·320 :9 '8
. 300 2 0
280 N
260 u
240 -o
C
0
220 N
200
180
160
140
120
100
80
60
10 20 30 40 50 60 ·C
FI G. 2. Influenjo temperaturii asupra productiei
de bioqoz 7

.~

Desigur, aceasta conduce direct Ia d imens ionarea volumelor instala.ti.ilor de biogaz. Cum din purict de vedere economic nu este indiierent daca instala ti ile vor fi foarte mar i (in cazul regimului criofil) sau daca, in instalati ile de un anum it volum, materia organ ica se va descompune pre a putin , au fost studiate si stabilite limitele de economicitate pentru timpul de reterrtie in Iunctie de temperatura de fermentare.

in diagrama din figura 3 este prezentata zona optima. Spre exemplu, daca instalatia va Iucra la 20°C, se alege pe curba respectiva punctul situat in mijlocul zonei optime si se deduce pe ver ticalfi timpul de reterrtie de 30 de zile, pentru care se va dimensiona Iermentatorul , iar pe or izorrtala rezulta prod uct ia specif ica de biogaz de 0,3 rn c pentru fie care kilogram de substanta organica (S.O.) introdusa in ferrnentator. Daca se doreste 0 epu izare mai buna a substantei organ ice, se va alege un punct situat mai spre dreapta pe curba de 20°C, rezul t ind un timp de reterrtie m ai mare (deci un fennentator mai mare) si 0 prod uctie specifica de biogaz ceva mai mare.

·1

m3jkg so

Q4C~ I

~o,~:JJ

~ 0.3:0

: 0,300 .g 02

·0 '

~ 0,2

TABELUL Nr. 5

GRADUL

DE DESCOMPUNERE

A SUBSTAN'fELOR ORGANICE LA DWERITE TEMPERATURI

Temperatura, °C I Grad de descompunere, in
%, a substantei organice
15 15
, 20 19
25 23
30 28
35 36
40 44
45 40
50 49
55 51
60 55 o 10 20 30 40 SO 60 70 80 90 100 zile

limp de reten]!e

FIG.3. Oplimizoreo volumului util de fermenlore

8

2. Materia prima

Materia prima trebuie sa asigure mediul prielnic dezvoltar ii bactcr i ilor ce concura la producerca biogazului. Acest mediu trebuie sa satisfacil. urrriatoarcle cond it ii :

sa corrt ina materie organica biodegradabila :

sa corrtina apa in propor tie r id icata (90-94%) ;

sa fie neutru sau aproape neutru (pH = = 6,8-7,3);

sa con tina carbon si azo t intr-o anum ita proportie (C/N = 15-25);

sa nu coritina substante inhibitoare pentn~ bacterii (unele metale grele, detergent i, antibiotice).

Pentru obtinerea biogazului, se pot utiliza materii prime organ ice de provenienta foarte d ifer ita : deseur i vegetale, deseur i menajere, fecale, dejecti i, gunoi de grajd, ape reziduale etc. In tabelele ce unneaza se dau diferite categorii de materii prime ~i productia de biaga~ ce se poate obt ine , cxprimata fie in litri pc kilogram de substanta uscata (S. U.), fie in litri pe kilogram de substanta organics (S.O.).

TABELUL Nr. 6 CANTITATlLE DE BIOGAZ CE SE POT OBTINE DIN DIVERSE MATERII ORGANICE

Denumirea I Biogaz obtenabil, I Continut de metan,
I/kg S.U. %
Paie de griu, intres-i 367 78,5
Idem, tecate la 3 em 363 80,2
Idem, toeate la 0,2 cm 423 81,3
Lucerna 445 77,7
Ierburi difer ite 557 84,0
Frunze de sfecla furajera 496 84,0
Frunze de sfecla de zahar 501 84,8
Lujeri de rosit , tocati 6116 74.,7
Tuleie de porumb, tiliate la 2 em 214 83.1
Frunze de eapac 260 58
Pale de orz 380 -
Pale de orez 360' -
Fr unze verzi de eapae 210-294 58
Tulpini de in san cinepa 369 -
Dejecti i de bovine 260-280 50-60
Dejecti i de pore 480 60
Dejecti i de cal 200-300 -
Dejecti] de ,
oate 320 65
Dejecttfde pasari 520 -
Fecale umane 240 50
Namol orasenesc 370 -
Drojdie de la distilerii 300-600 58 -l

TABELUL Nr. 7 PRODUC'fIA DE BIOGAZ IN llkg S.U.

~I CONTINUTUL IN METAN (date F.A.O.)

Denumirea materialului I Productia de biogaz, I Metan, I
l/kg S.U. %
Dejecti i de pore 400-700 69
Deject il de vacii cu:
5% s.u. 190-250 55-65
8-11% S.U. 300'-450 55-65
Gunoi de pasare cu:
4% S.U. 480-700 69
6,5% S.U. . 350 69
12,5% S.U. 300 69
Paie 350 -
Iarba , sfecla de zahar 500-550 -
I TABELUL Nr. 8 RAPORTUL C/N ~I CONTINUTUL IN CARBON

~I AZOT LA PRINCIPALELE MATERII PRIME PENTRU PRODUS BIOGAZ

I I I ,
Denumirea Continut de Continut de Raport C/N
carbon, % azot, %
Iarba verde 15 O,Q 25
Paie de grtu , uscate 46 0!53 87
Paie de orez, uscate 42 0,63 67
Paie de ovaz , uscate 42 0,75 56
Tuleie de porumb 40 0,75 53
Lucemii 48 2,6 18
Frunze 41 1,0 41
V rej uri de cartof 40 1,8 22
Lujer de soia 41 1,30 32
Dejectii de oaie , proaspete 16 0,55 29 \
,
Dejectit de bovine, proaspete 7,3 0,29 25
Dejectii de cal, proaspete 10 0,42 24
Dejecti i de pore, proaspefe 7,8 0,65 13
Fecale de om, proaspete 2,5 0,85 29
Dejectfl de giiinii 45 3,0 15 10

Aceste cifre sint orientative deoarece, asa cum s-a aratat, gradul de descom punere al substantei organ ice depinde de temperatura si de durata de fermentare (timpul de reterrtie}, in general, datele se refera Ia regimul mezofil ~i Ia, un timp de retentie economic, atunci clnd nu se specif ica altfel ,

in tabelul nr , 6 sint prezeutate cantrtat ile de biogaz ce se pot obtine din unele produse sau deseuri agricole, precum ~i din dejectii de an imale din zootehnie, namcl orasenesc si drojdiile de la distileriile de prod use alcoolice.

Com isia FAOjCEE indica urmatoarele valori pentru productia de biogaz (tabelul nr ,' 7).

Valorile pH-ului indica, indirect, cant itatea de acizi organici acumulati in masa aflata ,In ferrnentare. Dupa cum s-a aratat, acesti acizi organici constituie etapa de degradare a m ater iei organ ice, anter ioara formar ii biogazului. in di~grama din figura 4 b este aratata influenta concentratiei de acizi organici, exprimat i ill acid acetic, asupra productiei specifice de biogaz , Se observa ca productia maxima se obtine la 0 concentrat ie de acid acetic cuprinsa intre 300 si 1 500 mgjI. Peste 2 000 mgjl

./

I I
..,._
1/1 I -....~ t--......
I I i <,
I I
i I
I i \.

0.06 0.08 0.1 Raportul N Ic

, 1000
0
:0 800
'"
'0
'8 6C()
-= 1
~
"
00> I,OQ
:U.~1
::>- 300
e N
0
0- Ol TABELUL Nr. 9

BILAN'fUL DE MATERII PRIME ALE UNEI INSTALA'flI DE BIOGAZ

Intrari

Dejectif 100 kg Apa 100 kg

total 200 kg

Substanta uscata 16,99 kg (8,5%)

Substanta organicii 14,161{g (7,08%)

Carbon 4,59 kg (27%)

Azot 0,29 kg (1,7%)

CjN = 16

OJ" 0.2

I i I n
I I I
I
1- <,
1\
i '1 Iesir i

FIG.4

I,Q 60 00 ro 200 400 6C() roo 2000 4000

Concentrajia 101016 de acid acetic mg/l

,

(13

Namol fermentat 196,45 kg Biogaz 3,4 mc

3,55 kg

total 200,00 kg Subst. uscata

13,34 kg (6,67%)

Subst. nrgan ica :

8,89 kg (4,45%)

Carbon 3,20 kg (24%)

Azot 0,29 kg (2,2%)

CjN = 11

I

! .1

~o) A

Ib) B

11

acid acetic, productia de biogaz scade rapid ~i se opreste la 0 concentratie de 3 500 - 4 000 mg/I.

Pentru fonnarea celulelor bacteriene avind ca principal constituent proteinele, este important ca materia prima sa corrtina azot (N) in proportia aratata fata de continutul de carbon (C). Pentru a se putea intocmi retete concrete de amestecuri pentru -produceraa biogazului, in tabelul nr. 8 se dau raportur ile C/N pentru mai multe feluri de materiale.

Influcnta acestui rapor t este vi aib ila in diagrama din figura 4 a in care, in functie de rapor tul N/C (deci inversat fata de C/N), se indica procentul din carbon existent in materia prima care se poate transforma in metan.

In cursul 'fermentar i i, raportul C/N se mod if ica, ceea ce se poate vedea din urmatorul b ilarrt de-mater.iale ale unei Instalat ii de producere a b iogazului (tab(!lul nr. 9).

3. Agitarea

in cursul fermentar ii cu producere de bioga:, materia1u1 fluid din baz inul de fermentare arc: tend inta de a se separa in trei fractiuni :

- fractiunea superioara, crusta, fonn~ta din par ticule 'mai mari, antrenate de bulele de gaz ascendente. Dupa mai mult t.imp, daca nu este sparta se poate atinge 0 tar ie apreciabfla ;

- fractiunea mijlocie, Iorrnata dintr-un 1ichid mai subtire ;

- fractiunea infer ioara, sub forma de namol , partial mineralizat.

Bacterii1e activeaza intens mai ales in zona m ijlocie, unde cond iti ile de umiditate si mobi1itate s int ce1e ma.i prie1nice. De aceea aceasta zona este repede epuizata de materia organica biodegradab ila.

Read ucerea in zona de fermentare intensa a mater ialu lui din crusta ~i de la fund se face prin agitarea pcr iod ica a corrtinutului. Ag itarea se poate face 1a intervale, m ar i, '1- 6 ori pe z i, dar ex ista si instalat ii" unde ea se face mai des (12 or i in 24 de ore).

Agitarea poate fi fac(uta cu ajutorul d ispozitivelor mecanice, prin mijloace hidraulice (recircular i cu pompe), printr-un sistem pneumatic (recircul ind 0 parte din biogaz) sau prin diferite metode de autoagitare (utilizind m iscarea z ilnica a clopotului gazometrului sau pe baza pres iun ii create de biogazul degajat).

li2

MATERII PRIME' FOLOSITE

Dupa cum s-a aratat, biogazul poate fi obtinut prin fermentatia anaeroba (in Iipsa de aer) metanogena a unei mari d iversitati de mate- ' rii eu continut de substanta organica : resturi agrieole, deseuri menajere sau industriale, dejectii animaliere sau de Ia pasari, feeale umane, namoluri din ape reziduale etc.

Aceste materiale se pot folosi fie exclusiv, fie in amestec. S-a constatat ea prin amestecarea diferitelor materiale capacitatea metanogena a amesteeului este mai mare decit media rezultata din caleul (tabelul nr. 10).

In tabelul nr. 10 este aratata eantitatea de biogaz ce se po ate obtine dintr-un kilogram de substanta organica (S.O.) folosind materii prime in exclusivitate sau in amestec.

Aceasta potent are (stimulare) reciproca se datoreaza faptului ca in amestecuri de materii prime se reaIizeaza raporturi mai bune intre car-

f' bon si azot. Pentru a putea calcula eorect 0 reteta de amestee trebuie tinut seama de urmatoarele :

, - realizarea unui raport C/N cuprins intre 15 si 25;

- realizarea unei umiditati a amestecului de 90-92%. / '

Pentru ealculul raportului C/N se procedeaza astfel.

, Sa presupunem ca dispunem de dejectii de pore, de vita, frunze verzi si paie uscate 'de griu. Din tabelul nr. 8 stim ca aeestea au raportul C/N ;

- Dej ecti i de pore 13 Dej ectii de vi ta 25

Frunze verzi 41

Paie de griu 87

TABELUL Nr. 10 CANTITATEA DE BIOGAZ CE SE POATE OB'fINE DINTR-UN KILOGRAM DE SUBSTAN'_fA ORGANICA (S.O.)

Mater ia lu l folosit la obj inerea Proporjia de Biogaz ce se Cresterea prod. fata de calcul
biogazului cmestec, in % poate obfi ne, 'in %
l/kg S.O.
I
Dejecti i de bovine 380
Dejecti i porcine . 569
Dejecti i piisari 617
Namol de ape reziduale 265
Buruien i , ierburi 277
Dej. bovine-l-porcine 50-50 510 +7,5
Dcj. bovine-l-pasarf 50.;.. 50 528 +6
g
Dej. bovme-l-namol ape rez , 50.;.. 50 407 +26
Dej. bovine+ buruieni 50.;.. 50 363 +5
Dej. porcine-l-pasart 50+50 634 +7
Dej , porcine+ bovine+ piisiiri 50+25+25 585 I +9,6
Dej. pasiiri -l-namol 50+50 495 +12,3
Dej , piisiiri + buruieni 50+50 513 +13,5
Niimol+ buruien i 50+50 387 +42 'I'1:lu£LUL Nr. 11 VOLUMUL UTIL DE FERMENTARE CARE TREBUIE ASIGURAT PENTRU UN ANIMAL FURNIZOR DE DEJEC'_fII

I Sistem de evacuare I Regim de fermentare
Specia ~i destiuatia terrnei dejecti i I I
eriofil mezofil termofil
Porcine hidraul ic 0,120 0,045 0,030
mecanic 0,450 0,180 0,120
Vaci cu lapte h idrau lic - 1,250 1,00
mecanic 2,5 1,00 0,800
Taurine I~ Ingrasat hidraulic - 0,900 0,680
mecan ic 1,75 0,700 0,550
Piisari Pui de carne 0,030 0,010 0,007
Giiini ouatoare 0,060 0,020 0,014
Ovine - hidraul ic - - -
mecanic 0,350 0,130 0,100
Caba lin e h idrau Iic - - -
I mecanic 1,50 0,550 I 0,450 13

346

6 parti x 13 = 78 2 parti x 25 = 50 1 parte X 41 = 41 1 parte X 87 _E_

10 parti 256

Raportul C/N = 256/10 = 25,6, deei raportul este bun.

In aceasta reteta, pentru- a nu produce infundari ale fermentatoarelor si pentru a obtine 0 productie superioa.ra de biogaz, paiele vor fi tocate

marunt. .

Pentru a potrivi umiditatea amestecului, va trebui sa se eonsulte

Dej ectii pore Dej ectii vita Frunze

Pentru ca· amesteeul sa aiba C/N' euprins intre 15 si 25, se vede ca dejectiile de pore sint cele care pot eoreeta frunzele si paiele, deoarece dejectiile de vita sint chiar la limita superioara a raportului optim, Vom incerca deci sa punem mai multe parti dejectii de pore decit de frunze si de paie. Pentru inceput sa incercam urmatoarea relatie :

marim cota-parte de dej ectii de pore si de vita si sa micsoram pe cea de frunze ~i m~i ales de 'paie. Deci faeem

v A [

o noua mcercare.

Paie gdu

5 parti X 13 = ·65 1 parte X 25 = 25 2 part i X 41 = 82 2 parti X 87 = 174

10 part i In amestee vom avea raportul:

Cf.N = 646/10 = 64,6, deei reteta nu -e ,buna. Va trebui deci sa mai

Dejectii pore Dejectii vita Frunze verzi Paie griu

ll'ABELUL Nr. 12

,

CONTINUTUL DE SUBSTANTA USCATA (S.U.) ~I SUBSTANTA ORGANICA (S.O.)

I Substanta uscata, % I Substanta organica , %
Materia prima I I I I
min. max. mediu min. max. mediu
Dejectfi de bovine 10 18 14 8,0 15,3 11,6
Dejectii de porci 12 15 13,5 9,0 12,8 10,9
Dejectii de oi 20 30 25 16,0 25,0 20,5
Dejectti de cai 20 25 22,5 16,0 20,5 18,2 \..
Dejectil de pasari 25 30 27,5 17,5 24,0 20,7
Fecale umane 25 28 26,5 14,5 20,0 18,0
Resturi menajere 21) 25 22,5 16,0 22,5 19,2
Pale de griu 85 87 86,5 76 83 80
Pale de orz 84 85 84,5 75 83 79
Paie de o vaz 83 85 84 75 83 79
Coceni de porumb 85 90 87,5 76 83 80
Lujeri de cartof', 15 I
soia, fasole 20 17,5 12 17 14,5
Frunze verzi 10 15 12,5 8 12 10
Frunze de sfecla 10 17 13,5 8 /16 12
~
Lucerna verde 20 25 22,5 17 22 19,5
Buruleni , iarbi
verde 15 17 16 12 15 13,5 14

tabelul nr. 12 in care sint date continutul de substanta uscata,' umiditatea, precum si eel de substanta

organica raportata la totalul materiei prime. Notind procentele medii (din total) de substanta uscata pentru cele

TABELUL Nr. 13 CANTITATIL,E DE DEJECTII CE SE POT OBTINE

, , ,

DE LA DIFERITE SPECII

\

I

Dejecjii in kg/zi
Specia Permanent in graj d I Ziua la pasune, noaptea in grajd
" Feoale I Ur ina I 'Total Fecale I Urina I Total
Vaci de lapte 20 -30 10 -15 30 -45 10 -15 5 -7 15 -22
Taurine la ingrii-
sat l8 -21 7 - 9 25 -30 9 -10 3 -5 12 -15
Vite i la Ingrasat 10 -22 4 - 8 14 -30 5 -10 2 -4 7 -14
Scroafe gestante 3,6- 4,0 7,4- 8 11 -12 - - -
Scroafe la fiitare 6 - 7 11 -12 17 -19 - - -
Tineret porci in
crestere 1 - 1,5 0,7- 1 1,7- 2,5 - - -
Porci la ingrasat 2,5- 3,5 3 - 4 5,5- 7,5 , - - -
Cai 16 -20 4 - 5 20 -25 8 -10 2 -2,5 10 -12,5
Oi 0,5- 0,7 0,5-0,7 1,0- 1,5 0,2- 0,3 0,2-0,3 0,4- 0,6
Piisiiri de curte 0,15-0,2 - 0,15-0,2 - - - TABELUL Nr. 14 CANTITATEA DE BIOGAZ CE SE POATE OBTINE;

- , '

DE LA 1 kg MATERIE PRIMA DIFERIT,A

Biogaz ce se obt i- Iliogaz ce se obti Greutate vie-
t Materia prima ne de la 1 kg ma . ne de la 0 vietate tate, kg
terie prima, 1 Ifzi ,
Dejecti i bovine 30- 80 ,900-1600 450
Dejectii porc 50- 90 150- 200 65
Dejectii cal 70-120 700-1500 400
Dejecti i oi 90-160 90- 140 35
Dejecti i piisiiri 90-160 10- 14 2
Fecale umane 100-140 50- 70 60-75
Pa ie de griu 300-350 - -
Vrejuri de cartof'i , soia etc. 70-110 - -
Frunze de sfeclii de zahiir 50- 90 - -
Frunze verzi 20- 50 - -
Iarbii verse ,; 40- 70
_. - 15

I \

• f

patru materiale de mai sus P, V, F si G, continutul mediu de substanta

uscata in ultima, reteta va fi: '

6P+ 2V+F+G

10

6 X 13,5 + 2 X 14 + 12,5 + 86,5 10

_ 205 = 20~5

- 10 '

Deci cele 10 parti de amestec contin 20,5% S.U.

Pentru a aduce acest amestec la 92% umiditate, adica 8% S.U., necesarul de apa, in part i, va fi:

10 parti amestec X 20,5 = 25,6 parti

, 8

amestec, din care 25,6 - 10 = 15,6 part! apa ,

In tabelul nr. 13 sint date cantitatile de dejectii ce se pot obtine de la diferite specii, in cond itii de tinere a lor numai in grajduri, respectiv in situatia scoaterii la pasunat.-peste zi si mentinerea in grajd numai noaptea. Pe baza cifrelor din tabel si a efectivelor de animale, se poate aprecia cantitatea totala de dejectii de care se dispune zilnic.

Tabelul ~r. 14 prezinta cantitatile de biogaz ce se pot obtine de la 1 kg materie prima diferita, precum si de, la 1 animal din gospodarie.

CRITERII DE ALEGERE SI DE DIMENSIONARE J\ INSTAL"TIILOR

Executia unei instalat ii necesita un efort de invest itie destul de mare. De aceea este important ca ea sa corespunda cit mai bine, tehnic si economic, cer iritelor concrete pentru care urmeaza a fi real izata.

Pentru a corespunde acestor cerinte.: instaIatia de biogaz trebuie sa fie bine aleasa ca tip si corect d imensionata.

In capitolele urrnatoare se vor prezenta dt~va t ipuri de instalati i de biogaz promovate in tara noastra, Dintre acestea din urma, cea

conceputa, pro iectata si omologata de'lnstitutu I de Chimie Allmentara Bucuresti este larg d ifuzata oficial. in prezent acest tip de Instalatie, ce cuprinde 0 tiposerie de 5, 10, 25 si 50 mc volum utjl de fermentare, este repro iectata prin gasirca unor so luti.i tehnice mai bune si la un pret mai scazut. "I'ipul de fermentator I.e,A. are la baza urma toarele criterii:

Este usor de executat. Costa relativ put in.

TABELUL Nr. 15 NECESARUL DE BIOGAZ PENTRU INCALZIT LOCUIN'fA

Necesarul de biogaz pentru incalz it
Categoria Caracterizarea constructiei I Ptr , 10 ore de inca lait
me/me ora me/me
I Locuinta bine izolata termic 0,021-0,025 0,21-0,25
II Locuinta cu izolare ter-
micii d~calitate mij locie 0,023-0,027 0,23-0,27
III Locuinta slab izolatii termic 0,035 - ° ,038 0,35-0,38 16

Asigura acumularea productiei zilnice de biogaz.

Are functionare continua. Se alimenteaza usor.

Are evacuare automata.

Se preteaza la prefabricarea organizata a elementelor componente. Functioneaza pe tot parcursul anului, Nu prez inta pericol de explozie.

In ceea ce priveste dimensionarea instalatici

trebuie avute in vedere urmatoarele :

Disponibilul de materii prime. Necesarul de biogaz.

Disponibilul'de bani pentru realizarea instala tiei.

Prin dimensionare se are in vedere stabilirea volumului util de fermentare al instalatiei, volum care determ ina capacitatea de productte, La 0 instalat ie de producere a biogazulu i, alirnentata corect ~i ritmic ~i la care s-au Iuat

masuri de protectie Impotr iva- racirfi excesive in timpul iernii, productia specifica de biogaz este cuprinsa intre 0,2-0,6 me biogaz pe mc volum de fermentare si zi. Aceste cifre arata cantitatea de biogaz pe care 0 poate produce zilnic fiecare metru cub din spatiul uti! de fermentare.

Cifra cea mai mica. se refera, desigur, la perioada cea mai rece a anului,

Productia specif ica mai depinde ~i de specia de animal ale carui deject ii se ut.ilizeaza la prod uctia de biogaz. In tabelul nr. 11 sint date volumele utile de fermentare=ce trebuie asigurate pentru un animal furnizor de dejectu,

In orice caz , se poate vorbi de un velum minim de fermentare care corespunde, in general, unci productii echivalente cu 0 butelie de gaze lichefiate. In cazul fermentar i i in regim criofil acest velum este de 5 me.

TABELUL Nr. 16 NECESARUL DE BIOGAZ PENTRU INCALZIT APA

I Numaru l membrilor de familie
Modu1 -de incalaire a1 apei I I I
3 4 6 8
Inciilzire directii pe arzator 1,6 1,9 2,7 3,6
Inciilzire in boiler, inclusiv cu bale 1,9 2,3 3,3 4,3 TABELUL Nr. 17 STABILIREA DISPONIBILULUI ZILNIC DE MATERIE PRIMA

Sursa de rna terie I I Substanta uscata I Substanta organica
Cantitate, kg/zi % I % I
kg kg
1 vacii de lapte 40 14 5,6 11,6 4,64
1 vitel 25 14 3,5 11,6 2,9
2 porci 2x6,5=13 13,5 1,75 10,9 1,41
20 giiini 20 X 0,2= 4 27,5 1,1 20,5 0,82
Pale tocate
(asternut) 8 86,5 6,92 80 6,4 .
Lujere diferite 0,35 14,5 0,29
(tocate) 2 17,5
Fecale umane 4x 1,0= 4 26,5 1,06 18,0 0,72
Total 96 20,28 kg 17,18 kg 17

r?

, ,

!

,

f

l

Pe baza tabelelor antcr ioare, a efeetivului de animale, a resurselor agricole si menajere, Ise poate stabili relativ usor disponibilul de materie prima.

Pentru stabilirea necesarului de biogaz se

calculeaza :

Necesarul de biogaz pentru gatit. Necesarul de biogaz pentru mcalz itul lccuintei ,

Pentru gatit se uti lizeaza obisnuitele sobe sau plite de gatit cu 2, 3 sau 4 ochiur i, cu sau fara cup tor . Ele pot function a si asa cum sint Iivrate de fabrica producatoare, dar gat.itul va dura eeva m.ti. mult fiindca biogazul are 0 putere calorica mai mica decit gazul metan si mult mai mica decit gazele lichefiate din butelie. De aceea se recomanda ca orifieiile de iesire a gazului de la ajutaje (duze) sa fie putin mar ite, de la 0,2 mm d iametru la 0,3-0,35 mm diametru.

Pentru diferite operat ii culinare necesarul de biogaz este urmatorul :

~

r

l

Pentru fiert:

Pentru fript:

Pentru copt:

Perrtru gratar

0,2-0,24 me/ora; 0,18-0,44 mc/or"a; 0,18-0,46 me/ora; 0,18-0,2 mc/ora.

Pentru un caleul mai usor a fost stabilit necesarul zilnie de biogaz pentru giitit pentru o persoana (neeesarul var iaza in functie de numarul de persoane din familie, fiind mai mare Ia familiile mici 9i mai mie la eele mar i) astfel:

1 persoana : 0,4-.0,45 mc/zi

2 persoane : 0,35-0,4 me/zi si persoana 3- 4 persoane: 0,33-0,35 me/zi si persoana 5- 6 persoane: 0,30-0,33 me/zi si persoana 7-10 persoane : 0,25-0,30 mcrz i si persoana

Deci, daca Ia 0 familie de 2 persoane neeesarul zilnie de biogaz pentru gatit este de 2 X (0,35-0,4)' = 0,7-0,8 me, pentru 0 familie de trei ori mai numeroasa, de 6 persoane, aeest necesar Vll. fi de: 6 x (0,3- 0,33) = = 1,8- 1,98 me, ad ica mai putin dccit triplu.

Necesarul de biogaz pentru incalz itul 10- cuintei depinde in prirnul rind de modul cum este construita locuinta sau mai precis cit de bine este izolata termie, preeum si de vo1umul ei , Din cercctarile efeetuate in aceasta d irectle,

18

Iocuintcle de tip european se pot imparti In trei eategorii, pentru care s int valabile consum ur ile de biogaz din tabelul nr. 15.

Pentru asigurarea apei calde neeesare spaIatului, eonsumurile de biogaz slnt d ifererrtiate dupa marimea familiei si modul de real izare al Incalair il (tabelul IiI. 16).

In eele ce urmeaza se da un exemplu de d imensio nare a volumului' util de fermcntare al fennentatorului de biogaz pentru 0 gospodarie ce cuprinde :

- 0 familie de 4 persoane;

- 0 Iocuinta bine izolata, compusa din

3 camere avind , respectiv, suprafctele de 12, 16 si 18 mp si lnaltimea de 2,6 m.

lama se incalzesc primele doua cam ere timp de 6 ore pe z i,

In condrtii de iarna se foloseste baia 0 data pe saptamlna.

Gospcdaria d ispune de: 1 vaca de lapte, 1 vitel , 2 porei la ingrasat, 20 de gaini ouato are, resturi vegetale (paie, frunze, lujeri de. cartofi. fasole etc.), fecale umane.

Stabilirea necesarului zflntc de biogaz

Necesarul se calculeaza pentru 0 zi de iarna cind corisumul este eel mai mare.

Pentru gatit: 4 persoane X 0,34 me/persoana zi = 1,36 me/zi

Pentru incalz it : (12+ 16) mp X 2,6 73 me velum incalz it

73 mc X 0,023 mc/ora. X 6 ore/zi 10

me/zi

Pentru baie 2,3 me/zi 0 data. la 7 zile = = 0,33 mc/zi

Total necesar rned iu zilnie = 11,69 mc/zi Disponibilul zilnic de materie prima este dat in tabelele nr. 13 9i nr. 17.

Cele 96 kg de material vor avea un continut procentual de su bstanta uscata de:

20,28

-- X 100= 21,12 % 96

ceea ce este prea mult \>i deci materialele trebuie diluate eu apa pentru a rcal iza un corrtinut d.;e

S.U. de 10%. Cantitatea de apa ce trebuie adaugata se calculeaza astfel :

(20,23 )

A = 90 -1-0-- 1 = 98,6 I (kg)

Carrtitatca total a. de amestee ee se va introduce zilnie la fennentator va fi deci :

96 + 98,6 = 194,6 kg/zi

Aceste amesteeuri au, In general, 0 densitate de 1,1 kg/dm3 , volumul fiind: '194,6 kg : : .1,1 kg/dm3 • = 176,9 '" 177 l/zi.

Admitind ea. fermerrtarea va deeurge iarna, in cond iti i de izolare-term ica buna, la + ISO C In Ierrnentator , eu ajutorul diagramei din figura 3, se duce din m ijlccul zonei optime a curbei de ISoC cite 0 linie or izon tala si verticala, Linia verticala indica. un timp de retentie hidraul ica de 40 de zile, ceea ce corespunde unui volum util teoretic de fennentare de:

7 080 dm3, ad ica

177 I/zi X 40 z ile circa 7 mc.

Linia or izorrtala indica 0 productie specifica. de 0,26 me/kg S.O., ad ica 0 productie

totala de biogaz de:

0,26 me/kg. S.O. X 17,18 kg S.O./zi = 4,46 iric/z i

Cum fermentatoare de 7 mc 'nn sin t proiectate curent, este recomandabi l sa se a leaga capac ita.tea imed iat super io ara de 10 mc.

In acest caz timpul de re tent ie real va f i

de:

10 000 I 177 I/zi

56 z ile

iar cu ajutorul diagramei din figura 3 se afla. ca, In acest caz , prod uctia specif ica de biogaz va creste Ia 0,28 mc/kg S:O. si deci productia z iln ica de biogaz va fi:

0,28 mc/kg S.O. X 17,18 kg S.O./zi = = 4,8 mc/zi

Se observa totodata ca neccsarul de biogaz calculat initial nu poate fi satisfacut. Exista dona so lut ii :

- biogazul va fi utilizat la gatit, Ia prepararca apei calde si la incalz itul numai al camerei de 12 mp;

- In unele cazur i se pot procura dejecti i de la unitat.ile z=o tehn ice de stat sau cooperatiste din aprcpiere, supl iment indu-se astfel cant itatea de substanta organica In fennentator.

TIPURILE SI PRINCIPIUL DE f'UNCTIONARE ALE UNOR INSTALA Til

Institutul de Chimie Alirnentara din Bucure st i a elaborat documentatia pentru doua t ipur i de instalati] de biogaz de capacitate mica si mijlocie care se deosebesc functional astfel:

a) Instalatie de fermentare rectangulara av ind volume de Iermentare de 10 mc si 25 mc, adaptata co nd it iilor din tara noastra dupa modelul R.P. Ch ineza.

b) Enstala.tie de fennentare (or.iginala), de forma cil indr ica, din elemente (inele) prefa-: bricate din beton annat si clopot rnet al ic multifunctional pentru acum ularca biogazului. Acest tip de fennenta.tor are volume de Iermerrtare de 5, 10, 25 ~i 50 mc. ',-

Instalatia de la punctul a se poate executa din beton annat (fig. 5 si 6) sau , acolo unde terenul perm ite, se poate executa si din z idar ie de caram id a, caz In care grosimea perct ilor va trebui sa fie de eel put in 25 cm . Acest tip de iennentator se compune din>:

camera de iermentare ~i acum ulare b iogaz;

tubul si gura de alimentare; camera de ev acuare.

Asa CUIll rezulta din figurile 5, 6 ~i 7, camera de fermentare si de acum ulare a biogaz ul u i are forma patr ata In plan, fnaJtimea totala de 2,50 In, din care pina la 1,75 111 se r id ica n ivelul materialului supus fermentarii,

19

•

r

restul de 75 em reprezentind IniHtimea initial~ .a pernei de biogaz.

La partea superioara se executa. 0 placa ·din beton annat eu grosimea de 8-10 em, -care Inchide camera de fennentare ~i de acu. mulare a biogazului.

"Tubul de alimentare se poate realiza din beton annat, metalie sau din azbociment cu diametrul interior de 300-400 mm, evazat Ia. partea superioara, pentru a se usura al imentarea eu materie prima .

PLAN.

A

1&-

I

a
('oj ~p-/,-:ll
20 2~ . 20
( c:=::>.)
:( c:=:::::» ) I
r C (c:::::::::;
j IrL=22j
( i" cz:; _)
~ lYe::=.=:> 2/~!
'"
I P
,
,
,
,
J
J<;_ A

~J

'"

~10

SECTIUNEA A-A

Tuq din beton

(~~~~i

pt.olimentore

Termoizola\ia se .executo din bolotutl cle paie inveli\e elan. in 10lii de polietileno.

Comerti de rrmentare

Eleion armol· 8200

evocucre

FIG. 5. Ferrnentotor 10 me copocitote de

I fermentore, tip,leA

Plan. Sect iunea A - A.

20

-~
N ;:..,)
IrC:::-=)i
}
C'C~
=')~
=:>:'
r-----= A
'-<-Ct:=
c:==>:=::>
0 t' C rc:=:=-_~ J
:1 (~y ~
~
20 I/:JJ 20 ioo 2G

j;j - f-- Acest tub va - trebui sa fie executat cu 0

_ inclinare de eel putin 45° [Ia cotele din fig. 5 si, 7), pentru a da posibilitatea materiei prime sa. curga ill camera de fermentare, evrtindu-se eventualele infundiiri. Tubul de alimentare comunica cu camer,\ de fermentare printr-o decupare in peretele exterior al camerei de fermentare, av ind dimensiuni de 60 X 100 em, situata la 65 em de la radier.

Camera de evacuare permite evacuarea materialului fermentat, av ind dimensiuni diferite in functie de volumul de fennentare. Dupa cum se observa din figurile 5 si 7, camera de evacuare comunica cu camera de fermentare printr-o decu:pare a peretelui ce separa cele doua camere pe 0 ina1time de 1,25 m de la rad ier.

T'in ind seama de temperaturile medii multiannale care ill unele zone ale tarii noastre sint

_ de 10 + 12°C, este absolut obligatorie termoizo[alia pereiitor exteriori si a placii , pentru a se merrtine in interiorul fermentatorului temperaturi care sa perm ita desfasurarea procesului de fermentare. Se recomanda ca aceasta termoizolatie sa fie executata sub forma unei z idar ii iara mortar cu balotur i de paie invelrte etans in

mod obligatoriu in saci de pnliettlena, pentru a nu se umezi, altfel ar putrezi, iar efectul termoizolant s-ar reduce Ia zero.

Pentru 0 mai bun a comportare in timp a constructiei se recomanda ca ill zone geografice unde clima este umeda, iar apa freatica mal la suprafata, sa. se execute 0 hidroizolatte cu bitum Ia exteriorul peretilor lli al pla.cii peste camera de fermentare ~i acum ulare de biogaz.

In interiorul fennentatorului peretti exteriori, placa si radierul trebuie finisati cu 0 tencuiala speciala de etansare pentru ca materia prima lichida \>i biogazul sa nu patrunda 5pre exterior prin porii betonului sau ai zida.riei. Teava din otel pentru racordul furtunului de transport aI biogazului se recomanda sa. fie de 1" (25 mm) ~i va fi montata in cofraj illainte de turn area betonului in placa, altfel pentru introducerea tev ii ar trebui gaurita placa din beton annat, caz in care etansarea zonei se face greoi, existlnd pericolul scapar ii biogazului ill atmosfera.

Camera de evacuare se poate executa ~ _ cu trepte din beton. In acest caz va trel ui ca

~40

FIG. 6. Plan terrnentctor 25 mc copccltote de fermentare tip ICA.

21

l

!I

~I

~l

.,

"0 i"

.Q 0

~ 3

E 0 o > U<U

(lJ D

..<!! E

u

g_

8

u E Lf") N

~

~/ c~r

N' .-IIN

~ 8,

'01'0 ~15

~.1i

22

-------

dimensiunile acesteia sa creasca in trepte de jos in sus.

Rolul acestor .. trepte este sa perm ita coborirea In Iermentator pentru curat ire sau d iverse

reparat ii, cit si pentru q. se crea o. evazare a camerei de evacuare .care preia si compenseaza volumele de lichid dislocuite de presiunea biogazului din camera de fermentare.

<,

Furtun eVOCLOre biog:Jz

Oecupore .j n ,..../ tnelul de bi!tQn

./ pt. preoplin

,

/

Br~ de fixcre

ciesei de distr! , bo+ie

Piesd de di5Yritutie

"Termoizo\atie ba\oturi de pcie inveli!. eton;; in poliefilend

Mortar marco M 100. T

80105t bine compoctct 20 em grosime

.0.00

--"._.

f=ermentotor de bio..;pz conceput TABEL CARACTEr<lSTICI

FIG.B.

leA

CA PAC ITATE:- 01 ME NSIUNI TEHNOLOGICE 1m}
DE I
FERMENTARE d4 01 02 dl d2 d3 Hl H2 H3 01 h2 5
S 2.t.O 1.00 1.47 0.16 0.10 0.18 3.05 1.22 1.05 0.50 I 0.1& 0.002
10 2.94 2.00 1.97 0.20 0.12 0.22 3.05 1.32 1.18 O. GO I 0.35 0.003 23

'-I • I

/

Gura de alimentare cit ~i camera de evacuare

. trebuie acoperite cu capace din lenin at it pentru a se pastra igiena locala a zonei, cit si cu rol de pro tectia muncii (pentru a Impiedica caderea in fermentator a oafnenilor sau animalelor) .

Principiul de function are al acestui tip de instalat ie de biogaz este:

Se introduceprin gura de al imentare rnaterialul ce va fi supus fermentar ii, care ajunge in camera de fermentare p'ina Ia inaltimea de 1,75 m (inaltimea se poate masura cu 0 rigla gradata. prin camera de evacuate). In aceasta si tuat ie, cind ferment area nu a inceput, nivelul mater.ialului (in stare lichida) din camera de fermentare, din tubul de al imentare si din camera de evacuare este acelasi, Dupa ce au inceput fermentarea si implicit prod ucerea de biogaz, acesta se r id ica la parte a super ioara a camerei de fermentare, mar ind presiunea deasupra lichidului de fennentare astfel incit materia prima su pusa fcrmerrtar ii este impinsa in camera de ev acuare si gura de alimentare, rid icind in acestea n ivelul. Dffererita de nivel dintre l ich id ul din camera de evacuare si eel din camera. de Iermentare asigura presiunea de utilizare, care insa nu este constarita datorita consum ulu i zilnic de biogaz. La fl-cest tip de instalatie este necesara masurarea v pres iun ii biogazului, care arata indirect cantitatea de gaz acumulata. Presiunea biogazului se mascara CU ajutorul unui manometru.

Pentru buna funct ioriare a instala.tiei este necesara si 0 alimentare ritmica a acesteia, stabilindu-se un ritm de alimentare care sa asigure un timp de stationare in fennentator, in medie, de 60 de zile.

Practic, dupa introdacerea materialului pina la nivelul stabilit, fermentatia incepe imed iat, insa productia de biogaz se obtine dupa 10- 15 zile. Se va observa ca la primele degajar i de biogaz, acesta, avind un continut preponderent de dioxid de carbon, se aprinde greu sau nu se aprinde deloc. In aceasta situatie se va scoate furtunul de transport al biogazulu i din 'stutul sudat pe clopot sau inglobatin planseul fermentatorului, iar biogazul. va e9apa in atmosfera. Se va repeta de 2-3 or i ciclul captare-esapare pina cind coritinutul in metan al biogazului creste, puttnd fi folosit.

Timp de 15-20 de zile dupa ce s-a incarcat 9i amorsat fermentatorul , nu este necesara alimentarea, dupa aceasta per ioada, cind bacteriile metanogene inccp sa consume, este necesar ca fermentatorul sa fie alimentat cu materie prima proaspata.

Alimentarea se poate face zilnic sau periodic, la 3- 5 zile. Pentru capacitatea de fermentare de 10 me, de exeniplu, sint necesare zilnic circa 16 galeti eu materie prima, din care 8 galeti cu apa si 8 galeti cu dejectii proaspete (in total aproximativ 150 de litri) , iar pentru fermentatorul de 25 me s int necesari 375 de litri. Pe masura ce introducem noi cant.itati de materie prima, va trebui sa evacuam aceeasi cantitate de material epuizat (vezi tabelul n r .. 18).

Evacuarea se face prin camera de evacuare, folosindu-se acelasi vas ca si pentru alimentare (g[leata), care ins a vaavea atasata 0 frlnghie pentru a putea fi manipulata la ad incimea din fermentator.

TABELUL Nr. 18

Volum de fermentare (me) 5 10 25 50
Cantitate zilnicil de introdus (1) 75 150 375 750
Temperatura de fermentare eCl Productia zilnieil de biogaz in me
12 0,5 1,0 2,5 , 5,0
liI ,
17,5 0,75 1,5 3,75 7,5
22 1,5 3,0 7,5 15,0
26 2,2 4,5 11,2 22,5 24

Cind in camera de Iermentare, dupa 0 perio ada de pina Ia 1 an, se acum uleaza 0 cantitate mare de material inert, solid (namo l m ineral izat , nis ip, pam iut etc.), scoaterea acestuia se face prin camera de evacuare, dupa ce in

prealabil s-a aer isit complet camera de fermentare si acumulare de biogaz, in care scop se va face 0 aerisire temeinica si mdelungata (citeva zile), apoi se va putea face accesul in fermentator.

pltnie

Max~+650 ~Hnenfar~

-~---- --~,--

" q!

'\, ,rf' "

~- . '----((,

-,r:.,;. ...... ., I~ <:r._._ !

_..-.... 11 :11 ~-1-r ..

II I

It II I

II ~

II II

II II

II :l

II "

h II

"

II II

11 II

" oj· II

FI6.9. Fermentotor de bicx;oz conceput de IC.A.

25

Un alt tip mai perfectionat de instalatie pentru prod ucerea biogazului. a carui documentatie este elaborata de Institutul de Chimie Alimentara, are forma cil indrica, asarnblat din elements (inele) prefabricate din beton armat, cu un clopot metalic multifunctional pentru acum ularea biogazului. Acest tip de Instalatte, avind volume de fermentare de 5,

a [el

10, 25 si 50 me, este executat ~i functioneaza in tara in peste 750 de exemplare, fiind omologat si in curs de t ipizare.

Iristalatfile de 5 ~i 10 me velum de fermentare se recomanda gospodari ilor ind iv iduale, iar cele de 25 '~i 50 mc in special micilor colectivitati (pentru preparat hrana Ia cantine, incalait spati i, Incalztt apa etc.), care au un,

p'ilnie de alimenbre \~ ruxED x:,_-<::>O
din iobld 2 mm grosime ---~45. .: 1 3t:uc to 120~
\____j._i_ -1 ureche
l=I~L- prlnder" \.
j1-i II 1 ~ -bf c>, .k ~q_l
'I I cc-
1.S" I
r -.-
, I I I i i
1 \ I 1 h
I
I ,
~~ .,
dloj Uj
k v,
I 1
I ¢ lE8x2.'O 0219x3 I
I ~.~",~ pt.jurnc Ei .0
brida ron'orsnreJ I· I I
t o~el lot 25x5 I I I
0/ I I
I I I __ ~ ___ 1
! 1 I ,
! nl1» ""
: I I I I
I ~. 1
l/~y5. I 0.1 ~1
I IL 1 ~
i --_j_
/1 II t--- piese dislribujie
- din 10bOd OU 7
super: 1" piesd clsic_~bu!ie./ ' :f~~ JJ gresime .x "
di~ (~e: :.~t 25x~- 48CP1m \
I
I
v[0Ji Dimpnsiuni in mm

FIG.le. CIODCI meiotic rnutt itunc+ionnt penlru ter mentoler de biogoz conceput de I C A

-
l Volum de f_ h i j k I m n 0 p r 5 t u Iv x y
ter rnentcr e a b c d e 9
! 5 1.80 1220 1050 11.70 595 155 75184 UJ 2 1.5 2 25 1160 50 450 160 5 5([ 2501;80 15"G
l
I 10 600 1320 1180 1970 6SG 190 100 210 100 3 3 2 25 1570 50 570 ?ffi 5 600 3)°1220 21« 26

numar suficient de animale ~i implicit materie prima pentru alimentarea instalatiei, cit ~i posibilttat! de utilizare a biogazului prod us.

Acest fip- de Instalafie poate fi amplasat si in zona de nord a tarii, unde temperaturile medii muItianuaIe sint mai scazute, sau in zone unde apa freatrca este mai rid icata.

Dupa cum se poate vedea din figurile 8 ~i 9, instalatia se corripune din doua parti pr incipale, si anume:

o

s "V

- 0 cuva de fermentare de forma cil indr.ica cu ax vertical, izolata term ic, avind 0 scurgere de preapIin printr-o teava de 100 mm diametru la instalatiile de 25 ~i 50 me sau Ia cele de -5 si 10 me 0 -decupare In partea de =-sus~ a uItimului inel;

- un clopot multifunctional confectionat din tabla care poate cuIisa pe verticala In cuva de fennentare (fig. 9, 10).

o(¢)

]J

Oimensiuni 'in mm

FIG_11. Clopot meiotic multifunctional penlru fermentotcr de biogoz concepul de I CA_

27

1< , I , J
! <~. '~S' /L rk
,- -, .
I -" .jet> >I- sr-- ~
.i. 1101 . -
n
l I _L m I
I I
I
I
!
LSOxSOxS
1 ! I
- ksoxsoxs ~21t u l
• r- ,
d (¢) f

I LSO x50x 5
1 -
I
I 1
I LSOxSOxSJ
p{<)) I
I -m\ \
i I I~i
~,s -j
T ~
\ -- f
I I
\ belen simplu - I
L20X20X4/ 1& ~I
pentru leslbre '"
I~ ;;J 2m 188 60 62 219 xc 188 60 52 219

Velum de b d f h i j k I m n 0 p
termenlore a c e 9
25 619 2400 2600 2940 3300 1500 650 41.0 280 150 700 880 5;30 8 4 2540
50 519 3000 3300 3940 4000 1900 650 440 280 150 700 1000 530 8 -I. :1580 I

Cuva de fermentare, de forma cil indrica, se .poate executa sem iingropat in terenul natural, in Iunctie de nivelul apelor .freatice (subterane) , recomand indu-se ca aceasta sa fie de eel pufin 1,5 m deasupra solului pentru a da posibilitatea jgheabului de preapl.in sa fie condus cu 0 panta de eel putin 5% pe taluzul de pam int din jurul fermentatorului spre 0 rigola de scurgere.

Cuva de fermentare se obtine prin asarnblarea a trei inele din beton annat, av ind fiecare lungimea de 1,05 m Ia tipurile de 5 si 10 me; la tipurile de 25 :;;i 50 mc vo lum de fermentare, datorita greutat ii mai mari a inelelor, fiecare din ele in Iung ime de 0,95 si t,06 m , cuva este fermata din doua sem iinele care se asamblcaza prin crearea unui rost de monolitizare.

Inelele din beton annat care formcaza cuva de fennentare se a;;aza pe 0 Iundatie circulara din beton annat.

Clopotul care cul iseaza in cuva de fermentare se executa din tabla, teava si profiluri metalice. Prin axul clopctului patrunde t ubul de alimentare, avind Ia partea super ioara 0 p iln ie, iar par tea infer ioara este desch isa, avind f ixata prin doua bride sudate, la 0 oarecare distanta, 0 piesa din tabla sub forma a doua conuri sudate Ia baza, care are rolul de a distribui uniform pe t<Jata. suprafata cuvci materialul de fennentare, cit si acela de a impiedica degajarea in atmosfera a biogazului prin tubul de alimentare.

Mantaua clopotului are un rebord interior sub forma de trunch i de con, care formeaza un spat iu inelar ce se umple cu beton simplu -ce are rolul de a mari greutatea clopot ului in vederea asigurar ii presiunii necesare de utilizare a biogazului (150 mm coloana de apa pentru 5 9i 10 me si 200 rnm pentru ferrnentatoarele de 25 ;;i 50 me vo lum de fennentare).

Intre tubul de alimentare 9i m antaua clopotului metal ic s-au prevazut d istarrtiere metaliee care, pe linga rigidizarea acestuia, mai au 9i rolul ca, prin m iscarea pe verticala a clopotului, sa se sparga crusta ce se Iormeaza, datorita fermentar ii, Ia suprafata mater ialu lui,

Dupa verificarea etanseitatf i cuvei , se face al imentarea cn materie prima pina Ia inaltunee prevazuta pentru fiecare capacitate, se asaza

28

clopotul metalic in interiorul cuvei cu ajutor ul unei macarale sau al unui trolin manual. Inainte de Inceperea ferrnentar ii ~i deci a producerii de biogaz , clopotul metalic va avea pozit.ia cea mai de jos, ad ica pe opritoarele metalice inglobate in betonul inelelor cuvei de fennentare, la cote diferite, functie de volumul de fermerrtare, pentru fermentatoarele de 25 si 50 me si pe niste opr itoare din otel cornier sudate de clopot la cele cu volum de fermentare de 5 si 10 me.

Pentru a se cufunda pina la acest nivel , se va deschide robinetul de pe traseul conductci de utilizare a biogazului.

Dupa introducerea mater ialu lui , fennentarea incepe imed iat, dar prod uct ia de biogaz se obtine practic d upa 10- 15 zile.

Materialul supus Iermentar ii trebu ie sa aiba 0 umiditate de peste 90 % (sa curgji) .. Aducerea la aceasta umiditate se face cu apa, prefcrabil calda.

Pe timp racoros, ruater ialul va fi mai consistent (circa 90% umiditate), iar pe timp calduros va fi mai fluid (pina la 94 % um id itate).

Pe masura ce se face al imentarea en materie prima, in procesul de fennentare anaeroba are loc 0 fluidizare a materialulu i, astfel incit surplusul se va evacua in mod automat, sub forma de Iichid , pr intr-o decupare Ia nivelul ultimului inel si printr-un jgheab care conduce in final Iichidul intr-o r igola, pentru a putea fi folosit ca fertilizant.

Alimentarea cu materie prima se face eel mai user ctnd poz itia clopotului este aproape de limita inferioara (conttnut minim de biogaz in clopot).

La aeest tip de instalat.ie nu se 'lor introduce materiale f ibroase (tulpini, paie etc.) fara a fi toeate In prealabi l, existind pericolu] infundarfi tubului de al imeritare si al interst itiulni dintre clopot si euva de ferrnentare , Asa cum s-a aratat, in ciuda stmplitatii constructiei, acest tip de instalatie are un regim de functionare continua, fiind insa necesar ca, o data pe an, sa fie curatat, In aeest scop, cu ajutor ul unui troliu manual (la fermentatoarele de 5 ;;i 10 me volum de ferment are) , se scoate clopotul metalic din cuva de fermentare 9i se a;;aza alatur i, se asteapta citeva ore

j

pentru a se face aerisirea cuvei, dupa care se face evacuarea materialului mineralizat care reprez inta un bun fert ilizant, ca iii lichidul evacuat zilnic de altfel , La instalatfile de 25 iii 50 -mc velum de fennentare evacuarea rnaterialulu i m ineralizat se va face fara scoaterea clopotului, accesul in instalatie se efectucaza pr intr-o gura de v iz itare cu diametrul de 700 mm dupa desfacerea capacului metalic iii dupa 0 aerisire de eel putin 24 de ore. Pentru coborhea in instalatie se va ut il iza 0 scara metal ica , Acolo unde exista posibi litatea, evacuarea namolului m ineral izat se poate face eu un randament spor it eu ajutorul unei autovidanje (fig. 11).

Institutul Politehnic Iasi a eoneeput unele instalati i pentru produs biogaz, real iz ind ex-

90

perimental citeva modele in unele zone din Moldova.

Lnstalatia (vezi fig. 12) se compune dintr-o camera de Iermentare av ind un velum total -de 6 me de sectiune circulara eu diametru1 de 2,00 m, care se tenninil 1a partea inferioara

. cu un trunchi de con, al carui volum reprezinta circa 10% din· volumul total de fermentare. Inaltimea zonei eilindriee de fermentare este de 1,70 m , din care s-a redus o ina1time de siguranta de 25 em, eeea ee Inseamna ca volumul util de fermentare este de 4,7 me.

Biogazul produs se acumuleaza intr-un clopot (gazometru metalie), executat din tabla de 2 mm grosime sl eonsolidat eu profiluri metaliee, eorniere de 25 X 25 X 5 mID.

l j

j

1

/1'16.12. Fermentotor 6mc capacitate. conceput de lrrstitutul Pol i tehnic tcsi.

29

I ,

Clopotul metalic cu d iametrul de. 1,95 m culiseaza in interiorul cuvei de fermentare, in functie de cantitatea de biogaz acumulata. Poz itia cea mai de jos a clopotulu i metalic corespunde situatiei cind acesta este absolut gol , caz in care se reazema pe un rcbord , situat deasupra golului gur ii de a.Iiment are. Pentru asigurarea unei presiuni constante de aproximativ 200 mm coloana de apa, clopotul metalic este lestat cu ajutor ul unu i strat de balast, asezat la partea super ioara a acestuia, intr-o cuva creata in acest sens. Pentru a se el im ina crusta care se tormeaza Ia supraf'ata mater ialului lichid in ferrnerrta.tie, solutia prevede un agitator manual cu palete.

La partea de jos, paletele asigura omogenizarea namolului fermentat cu eel in curs de fermentatie, in timp ce palctele de sus sparg crusta prin tniscarea lor sus-jos 0 data cu clopotuI. Pentru a nu se produce scapari de gaze in zona patrunderi i tev:ii pe care stnt montate paletele, prin clopot se realfzeaza 0 garda hidraulica prin intermediul a dcua tevi de d iametre diferite care se suprapun pe 0 Iungime de minimum 40 em,

Stratul de lestare cu balast la partea superioara a clopotului este necesar a fi executat foarte uniform, aitfel se pot produce inc1inari ale clopotului ;;i chiar blocarea acestu ia,

Alimentarea se face pr intr-o conducta de PVC cu d iametrul de 200 mm, care patrunde Ia partea inferioara in. camera de iermentare printr-o teava curba din Ionta, pentru a rezista Ia actiuni mecanice provocate de incercarea de desfundare a unor eventuale infundar i ale conductei sau chiar de cader i de corpuri grele (pietre etc.) scapate din neatcntie. Trebuie aratat ca sistemul de al imentare datorita curbei de la partea Infcrioara se poate infunda Ioarte usor daca se vor introduce materiale fibroase insuficient maruntite,

Camera de evacuare se preztnta ca un mic baz in cu dimensiuni in plan de 80 x 80 ern, avind aproximativ aceeasi ad incime ca ~i camera de fermentare. In aceasta camera se monteaza 0 conducta curbata din PVC de 200 mm diametru, care face legatnra cu camera de fermentare. La capatul din camera de evacuare conducta este prevazuta CU 0 vana care se manevreaza, prin intermediul unei t ije, de la suprafata.

Constructia in,stalatiilor / d'~ mat~riaI~

1. Constructta Instalattflor de btogaz concepute de lnstitutul de Chimie Alimentara

Inainte de a incepe sa executam 0 instalatie de biogaz, trebuie sa cunoastem foarte bine natura solului si niv~lul apei freatice in zona unde dorim s-o amplasam. Acolo unde nivelul apei freatice este ridicat (0,5- 2,00 m de la nivelul terenului), este evident ca in aceasta zona vom putea amplasa 0 instalatie subterana numai dad se reuseste coborirea nive-

consumuri

lului apei freatice,operatiune costisitoare, grea si cu putine sanse de reusita la nivelul dotar ilor unor gospodarii individuale sau micilor colectivitati din mediul rural.

De asemenea, trebuie avut in vedere si faptul ca de foarte multe ori apa freatica, desi se afla in majoritatea timpului la adincimi convenabiledin punctul de vedere al amplasarii unei instalatii de biogaz subteran, poate avea variatii sezoniere, ridicindu-se in perioade ploioase pina. la suprafata; caz in care constructia fundata subteran si nelestata sclicient poate f.i

compromisa fie prin ridicarea acesteia la suprafata terenului, fie prin distrugerea fundatiei datorita fortei de impingere a apei de jos in sus.

Institutul de Chimie Alimentara a conceput si elaborat documentatia tehnica pentru doua tipuri de instaIatii de biogaz de capacitate mica:

a) Instalatie rectangulara avind vohun de ferment are de 10 9i 25 me,

b) Instalatie de forma cilindrica din clemente prefabricate 91 clopot metalic pentru acumularea biogazului, avind volum de ferment are de 5,. 10, 25 9i 50 me,

Acest tip de fermentator este omologat si in curs de tipizare.

Constructta Instalattef tip a

in functie de zona unde amplasam instalatia ' si de nivelul apei freatice, stabilim adincimea pin a la care sapam

DE BETON
Marca betoaului Ciment I Balast 1 Nisip I Pietris I Apa
kg me me me me
B 25 76 1,,246 0,153 - 0,170
B 150 260 - 0,777 0,661 0,180
B 200 366 - 0,1183 0,422 0,220
B 300 436 - 1,331 - 0,220 i

fundatia. In cazul cind apa freatica este la mare adincime si deci nu va avea tendinta de ridicare in anotimpuri ploioase, putem executa instalatia complet ingropata. Cind insa apa freatica este mai la suprafata terenului, atunci fermentatorul va fi semi- l ingropat (adica jumatate din inaltimea ferment atorulu i este ingropata, iar cealalta jumatate deasupra solului), caz in care va necesita executarea in final a unui taluz de jur-imprejurul constructiei atit pentru a usura indepartarea apelor provenite din ploi din jurul acestuia cit sipentru protectie termica.

Dimensiunile sapaturii vor fi mai mari decit cele ale fermentatorului, necesitind in jur un spatiu de circulatie de circa 70-80 cm intre taluzu'l de pamint si peretele exterior.. . Sapatura se poate executa fie in taluz inclinat cu panta de 1/1, 2/3 sau drept

TABELUL Nr. 19 COMPONENTELE NECESARE PiREPARARn UNUI me

TABELUL Nr. 20 COMPONENTELE NECESARE PREP MARII UNUI me

DE MORTAR j

Componente le I
Marca mo rtarului Var pasta I Ciment I Nisip I Apa
me kg me me
j
M 50 Z 0,092 233 1,210 0,310
M 100 T - 391 1,280 0,310
31 , atunci cind consistenta terenului permite, ins a se va avea grija sa se execute sprij iniri eu material lemnos pentru a se asigura protectia celor care lucreaza la executia sapaturii. Pentru montarea tubului de alimentare se va executa 0 sapatura sub forma de sant eu inclinarea din proiect.

Dupa terminarea sapaturii la cota, fundul sapaturii se batatoreste cu un mai de lemn si imediat se toarna betonul de egalizare de rnarca B25 de 10 em grosime (vezi tabelul nr. 19). In loc de beton se poate executa un strat de balast sau pietris bine compactat. Se monteaza in continuare ar-

-maturile din radier, 0 retea de otel beton, cu diametrul de '10 rom' si

,

DETALIU A

---;_. ---.

5 30

/

ochiuri de 20-25 em, montata la partea inferioara, ~i 0 alta asemanatoare, montata la partea superioara, . Se va avea grija ca 0 parte din armaturile din radier sa fie racordate in sus, pentru a putea fi innad ite cu cele care se .vor monta in pereti.

Dupa mont area armaturilor in radier pe cele doua rinduri (sus-jos) se va turna betonul marca B 200 (vezi tabelul nr. 19). Dupa mtarirea betonului se pot incepe montarea annaturii ~i executarea cofrajului pentru a se ,putea executa peretii. Esterecomandabil ca in aceasta faza sa fie mont at tubul de aliment are si introdus in cofraj pentru a fi inglobat in beton cu ocazia tumarii peretilor.

Perete inel din berm crrnct

fvlortor marco M100 - T

, \

Fundat,ie din beton

FIG.13. MONOLITI.ZAREA I NELULUI DE BAZA PE FUNDATIE LA '

,

FERMENTATOR TI PIC A CU CLOPOT METALIC [;E 5 SI

10 Me VOtUM DE FERMENTARE. '

32

DETALIU B

Modar marco tvl100 - T

FIG.1ft. MONOLITIZAREA R05TULUI DINTRE INELE LA FERMENTATOR TIP I C A CU CLOPOT METALIC DE 5 51 10 MC VOLUM DE FERMENTAAE.

Montarea acestui tub, dupa ce s-a. turnat peretele din beton, inseamna spargerea locala a betonului, introdueerea tubului, neputindu-se executa o etansare perfecta si avind loc in timpul exploatarii seurgeri de lichid din bazin. Peretii se armeaza cu doua plase de otel beton cu diametrul de 8 mm, eu oehiuri intre armaturi de 15-20 em, 0 plasa in exterior ~i alta in interiorul peretelui. Dupa mont area armaturii si executarea cofrajului cit mai etans, pentru a nu se pierde Iaptele de eiment din beton, se poate incepe betonarea, care este bine sa nu fie intrerupta pina la t er-

minare. Peretii se vor turna eu beton marca B 200'; pe cit posibil se va vibra, compacta. In lipsa vibratoarelor, eompaetarea betonului se poate face prin baterea in cofraj eu eiocane de lemn.

Placa peste camera de fermentare se executa din beton arm at marca B 200, armata cu 0 plasa de otel beton eu diametrul de 8-10 mm la partea inferioara si superioara, distanta intre armaturi fiind de 15 em.

Teava pentru biogaz (25 mm. grosime) , de 1", se va ingloba in cofraj inainte de turn area betonului, sudindu-se la capat 0 flansa eu diame-

33·

r· =r+:

,.I I

,

trul de 8-10 em, care se va ingloba in beton la jumatatea grosimii placii, contribuind la etansarea trecerii conductei prin beton.

Dupa intar irea betonului se executa decofrarea. Se asteapta 2-3 zile ca peretii fermentatorului sa se usuce, apoi se poate executa termoizolatia la

LT ax 100 -100

LT8xiOO-l00 ___ -1--.. 'fAS 395/80

MCNOLI TIZARE

I

I .---~.-

/~

/ . LT 8 xl00-l00 v------

I

i !

SECTIUNE ORIZONTALA

monolitizore

I. ¢ 10 L= 1.1.0

20

DETALlU MONOLITIZARE

UB xlOO-100

CD

171\

I =,

17

ETR.¢B/20 L = 0, BO

FIG.15. Detolii monolitizore ole semiinelelor de beton armot lofermentatorul tip leA de 25 ~i 50rrc volum de fermentare.

34

I I.

I

exterior din baloturi de paie invelite in mod obligatoriu etans, in saci de polietilena, sub forma de z idar ie fara mortar. La interior se va executa, la pereti ~i tavan, 0 tencuiala de etanseizare dupa urmatoarea reteta :

, - stratul 1 in grosime 'de 4 rom cu mortar de ciment 1 200 kg ciment la 1 me de nisip marimea 0-3 rom;

- stratul '2 in grosime de 4 mm pentru suprafetele vertic ale si 8 rom pentru planseu, eu mortar de eiment 600 kg ciment lao 1 me de nisip 0- 4 mm, si adaus de apastop (3% din greutatea eimentului, adica 18 kg Ia 1 me);

- stratul 3 in grosime medie de 14 rom pentru suprafetele verticale si 22 rom pentru planseu eu mortar de ciment 600 kg ciment la 1 me de nisip 0-5 rom si adaus de apastop 3% ;

stratul 4 (final) de :3 rom grosime medie realizat prin presararea

unui amestee de 1 200 kg ciment la 1 me nisip 0-1 mm.

Respectarea intocmai a retetelor de mai sus da posib ilitatea realizarii unei cuve etanse care sa nu permita' seurgeri de liehid din instalatie in terenul natural sau scapari de biogaz prin planseu sau zona superioara a peret ilor. Dupa executarea tencuieIilor interioare se face termoizolatia placii tot eu baloturi din paie invelite etans in saci de polietilena. In final -se executa umplutura de pamint lntre taluzul sapaturi i si termoizolatie, cit si taluzul din jurul instalatiei cind aeesta este ingropat in pamint doar pe jumatate. Cind terenul in care se amplaseaza instalatia este rezistent, Ia constructia peretilor se poate folosi si zidaria de caramida cu mortar ~area M 50 Z (vezi tabelul nr. 20) cu 0 grosime de eel putin 25 em, placa urmind a se face din beton armat.

FIG,16, Semiinel din belon ormal 10 fermenloler tip leA de 2S ~i SO me' velum de fermenlore. isemiinel de bczo l-

;oTE ~ pies5 de trecere etan;;o

CX;hi de aq6 to re /OB37Pl0

35

In cazul executiei peret ilor din z.idarie de caramida, decupareapentru comunicare intre camera defermentare si cea de evacuare se va face sprijinind zidar ia peretelui adiacent pe 0 grinda din beton arm at , prevazmdu-se 0 armatura format a din 5 bare otel beton cu diametrul de 18- 20 mm, la partea de jos a grinzii (lnaltimea grinzii circa 40 em, iar latimea 18-20 cm), si doua bare ¢ 10 mm la partea superioara.

Constructta Instalattet tip b Acest tip de fermentator, fiind conceput ill special pentru a fi prefabricat, se executa in felul urmator :

Se traseaza pe teren cu 0 sfoara un cere cu diametrul fundatiei, la care se adauga de 0 parte si 'de alta cite 70 em, pentru a s e putea eircula in jurul sau in timpul constructiei. Adincimea gropii de fundatie este in jur de 2,00 m, depinzind si de nivelul

apei freatice. Daca apa freatica este ridicata, adincimea de fundare va scadea la 1,00-1,20 m. Dupa ce s-a ajuns cusapatura la cot a din proiect mai putin 50 cm, pe fundul gropii circulare se traseaza cu 0 sfoara si un tarus uncerc concentric primului, 'car~ va avea diametrul egal cu d imensiunile fundatiei (de exemplu 2,40 m pentru instalatia de 5 mc volum de ferment are) .

Se continua apoi sapatura eu adincimea de SO em, creindu-se 0 scobitura in care se va executa un strat de balast de 20 cm grosime bine compact at , apoi fundatia din beton armat marca B 150 (vezi tabelul nr. 19) in grosime de 30 em. Armarea fundatiei se face # cu 0 singura retea de arm[tura (otel beton), cu diametrul de 10 mm si ochiuri de 25 em, mont at a la 15 em de la partea de sus a fundatiei,

Cind inca betonul este proaspat turnat se va decupa din corpul funda-

F"iG.17. Armoreo unui semiinel de betcn arma! 10 fermentatorul tip! CA· de 25 !?i 50 me velum de fermeni:Jre.

Piasa otel belen G -8 mm cu ochiuri de 15 em

Iia interior si exterior)

36

i

I

tiei, pe contur, un sant cu latimea de 20 em si adincimea de 12 cm, 'in care se va monta primul tub din beton armat.

Dupa intarirea betonului din fundatie se va monta primul tub astfel:

In santul lasat in corpul fundatiei se va turna pe fund un strat de 2-3 em de mortar de eiment marca 1\1 100 T (vezi tabelul TIr. 20) dupa care se monteaza primul tub. Dupa montarea tubului, se va executa 0 mono-

TABELUL Nr. 21 CONSUMURILE PRINCIPALELOR MATERIALE DE CONSTRUCTII PENTRU INSTALATIA

, ,

DE BIOGAZ PROIECTATA DE I.C.A.

I I I Velum de Jermentar e
Mater ia le Uj11 I
10 me 25 me
Ciment kg 6500 9300
Otel beton kg 750 1 100
Material lemnos me 0,500 0,700
Pietri~ mc 12 12
Nisip r mc 17 29
I Tea va otel o 400 mm ml 4 4 TABELUL Nr. 22 CONSUMURILE PRINCIPALELOR MATERIALE

DE CONSTRUCTIE PENTRU INSTALATII TIP I.'C.A.

, ,

(MODEL CILINDRIC CD CLOPOT METALIC)

1 , I I Ferrnent ator de capacitate (me)
Materialcle I Uj~I I I I
5 10 25 50
Ciment I kg \ 1050 I 1 670 4 100 6200
Otel beton I ko 56 75 300 440
i " I
Nisip me I 2,4 3,3 9,5 21
Pietr is me I ' - 2,6 7 ;7 13
• ,J
Balast me 1,4 2,0 6,8 11
Baloturi de pa ie I hue. 36 46 120 200
Tabla 1,5 mm grosime I I
pentru clopot kg 1'" - - I
• .1 -
Diverse materiale meta- I
lice marunte kg 25 I 40 51 76
Tabla grosime 2 mm I I
pentru c1opot kg - 201 - -
Tabla grosime 4 mm
pentru clopot kg I - - 970 1650
Tablii grosime 5 mm
pentru clopot k'" I - I - 23 23
, e I 37 -

litizare prin umplerea cu mortar marca M 100 T a spatiului ramas liber intre peretii tubului (interior si exterior) si marginile santului (vezi detaliul 'A, fig. 13). ' ,

Dupa ce primul tub s-a mont at si mono lit izat , se trece la mont area celorlalte doua, avindu-se in vedere faptul ca fiecare rost dintre doua tuburi va trebui sa fie monol.itizat cu mortar marca lvI-100 T (vezi detaliul B, fig. 14).

Cele trei tuburi trebuie sa fie montate perfect vertical, altfel se poate produce bloc area clopotului. Stabilirea poz it iei verticale a celor trei tuburi se poate face eu ajutorul firului cu plumb.

Dupa ce s-au mont at toate tnburile si s-au etansat bine rosturile dintre tUburi si di~tre fundatie si tubul de baza, s~ face termoizol~re~ instalatiei cu baloturi din paie invelite etans in saci de pol iet ilena ~i dispuse in jurul peretelui ferrnentatorului ea 0 z idarie.

,

In eontinuare se pot executa umplutura cit ~italuzul din jurul instalatiei din pamint bine compactat in straturi de 15-20 em grosime.·

La partea de sus a ultimului inel din beton armat se va las a 0 decupare rotunda cu diametrul de 10-12 em, care va continua eu 0 rigola din beton. simplu sau un burlan de tabla cu diametrul de 10 em, eu rolul de a conduce lichidul in exces din ferrnentator pe taluz lntr-un sant, de unde poate fi folosit ca un excelent fertilizant.

Exeeutia tuburilor se face din beton armat ~arca B 200, in mod obligatoriu intr-un tipar metalic si in ateliere specializate pentru a se realiza un produs de calitate at it in ceea ce priveste dimensiunile (in special diametrul interior), cit si sub raportul cal itatii betoanelor si pretului, tintnd seama ca un eofraj metalic poate fi ut ilizat de multe ori.

Armarea tuburilor se poate face cu plase sudate eu diametrul barelor de 3 mm ~i ochiuri de 10-15 em,

I

I .

~rmareG tubului din beton crrnct to fermenbtor tip I c:- A 10 me vciurn dE Termentore.

Pt. interior se vo totos! 0 a I t6 piasa sudat6 -cvind:

Beo1GO em Lc:: 635 em

. P\asO sudatd . 4>3mm psnt ru exterior

Beo1DO

Le= 700

38

!-

Piasa 5udata 4>3mm pentru exterior 8c=100 em

Le=528 em

11:

c; ·5

- L=80 em

Pt.ir.terior 92 va fciosi 6 a[t6 piasa sudcrc o vind :

8:: = 100 em

Le= 480cm

F[G.19. Arrno r eo tubului din belen orrnot ;0 terrneotc:cr tip

I C A 5mc volum de fermentore. I

.___-----------~--,

Cuva fermentatorului se poate executa si monolit cu conditia de a realiza chiar'la aceste diametre un cofraj perfect circular care sa asigure cul isarea clopotului pe verticala,

La constructia instalatijjor de 25 me si SO me' volum de' ferment are exist'a 0 serie de particularitati :

Datorita greutatii mai mari a inelelor (diametrul ~i grosimea peretilor mai mare), fieeare tronson, eli lungimea de 95 em pentru fermentatorul de 25 mc ~i 1,06 m pentru eel de 50 me, este format din cite doua semiinele, care se vor asambla la fata locului prin crearea a doua rostu ri de monolitizare folosindu-se beton marca B 300 (vezi fig. 16).

Fieeare semiinel are prevazut cite trei ochiuri de agatare (pentru rnanipulare) din otel beton eu diametrul de 10-12 mm, inglobat in beton.

montate la partile interioara si exterioara ale tubului, Ias indu-se un strat de acoperire de 1,5 em (vezi fig. 19 ~i 18). Pentru realizarea unui beton compact si in acelasi timp impermeabil se va da 0 deosebita atentie respectarii retetei betonului (a cantitatii de eiment si apa, cit si a d imen'siunilor particulelor de l~isip si pietris) .

Dimensiunile tuburilor difera In functie de capacitatea de ferment are astfel: Ia instalatia deS me, d iametrul este de 1,50' m si grosimea pere-

telui de 10 em, iar la eel de 10 me capacitate, diametrul este de 2,00 m si grosimea peretelui de 12 cm. La ambele capacitati (5 mc ~i 10 me) lungimea fiecarui tub este de 1,05 m.

Montarea tuburilor prefabricate cit ~i a clopotului este reeomandabil a se face de catre 0 unitate specializata eu ajutorul unei maearale pe pneuri sau eu un trol iu manual.

39.

Armarea semiinelelor se face eu cite doua plase din otel betoneu diametrul 6-8 mm, eu oehiuri de 20 em, una la exterior si alta Ia inter iorul inelului (fig. 17)~

Pe fieeare semiinel prefabrieat s-au prevazut cite 2 placute metaliee de 100 X 100 X 8 mill, prinse prin intermediul unei bare din otel beton eu diametrul de 10 mm si 'lungimea 15 em prin sudura, iar baza se inglobeaza in beton la .turnare.

Pe aceste placute se sudeaza cite obara din otel beton eu diametrul de 8 mm pe ve~tieala (in total 4 bucati) perrtru a asigura ghidarea pe verticala a clopotului metalie (fig. 20 si 21).

Poz itionarea placutelor se va face ill a~a fel ca pe fieeare semiinel sa fie cite 2 bucati, cite una pe generato are, iar generatoarele vor fi alese astfel incit sa fie decalate eu 90° intre ele si eu 45° de la eele doua margini ale semiinelului.

La montarea inelelor se vor aseza placutele pe eele 2 generatoare' ale fermentatotului.

Rostul de monolitizare (fig .. 16) al semiinelelor se face pe toata inaltimea fermentatorului ~in legarea mustatilor (armaturilor iesite din be-

. ton) si a cite 4 hare din otel beton eu diametrul de 10 mm la colturi (ea la stilpi). Dupa exeeutarea legarii armaturilor se face un eofraj din scindura" . pe interiorul si exteriorul inelului (pe zona verticala, 20 em), dupa care se toarna betonul de monolitizare B 300 (vezi tabelul nr. 19).

Fundatia instalatiilor de 25 si 50 me volu~ de fermeri.tare are diam'etrul de 4,20 si, respectiv, 5,20 m, grosimea de 35 em si va fi armata eu doua plase din otel beton eu diametrul de 10 mm si oehiurile de 20 em, situate una la 15 em de la fata super ioara a fundatiei ~i cealalta la 2 em de partea inferioara, Monolitizarea semiinelului

FIG.20. Semiinel din beion orrnct to f errnento tor lip I C A de 25 ?i 50 me vatum de fermenio r~ (semi ine"l superior) "

40

are

Ochi de agatare 0937 c1l10

()chi de ogdiarE 0837 c1l10

+-

to a

.....

tJ) en

FIG.21. Semiinel din beton armat \0 fermentotor tip I C A de 25 ~i 50 me voturn de fermentore (semi inel oe mijloel.

de baza cu fundatia si a semiinelelor intre ele . se face' conform .figurilor 15, 22 si 23. Pentru ghidarea clopotului, cind acesta se ana in pozit ia cea mai de sus, s-au prevazut 6 suporturi metalice din profil U 8. Aceste profiluri metalice se vor monta la partea superioara a tubului de sus, fapt pentru care este necesar a se lasa 6 gauri de 8 X 8 em ~i cu adincimea de 50 em in acest inel inca de Ia turnare. Dupa mont area si monolitizarea tuburilor prefabricate, in gaurile lasate se introduc in pozitie 'perfect verticala profilurile metalice U 8, dupa care spatiul ramas liber al gaurii se mateaza eu mortar de ciment marea M 100 .T.

Profilurile de ghidaj au inaltimea lib era de la partea superioara a tu-" bului de 1,50 m.

Pe fiecare din aeeste profiluri se vor suda cite doua role de ghidaj (vezi fig. 9).

La partea inferioara a fermentatorului de 25 si 50 me, la distanta "h" (vezi fig. 9)' de fund, s-au prevazut 4 dispozitive pe intreaga circumferinta, eu rolul de a opri clopotul in pozit ia cea mai de j os (dnd acesta nu are acumulat biogaz).

Tot la tubul de baza se vor ingloba la turnare 2 piese de etansare avind diametrul de 50 rom, in vederea trecerii prin peretele tubului a conductei tur-retur de apa calda cu diametrul

41

DETALIU B

Mortar marco M100-T

FIG.22. Monolitizarea rostutui dintre semiinete ta fermentator tip I C A cu clopot metalie de 25 ~i 50 me volum de fermentore.

de 2' s i care este dispusa in interiorul cuvei de ferment are sub forma de bucla circulara, prin care poate circula apa calda la maximum 60°C, vehicul ata cu ajutorul .unei pompeo

Conductele tur-retur pentru apa calda se vor izola termic cu vata mineralii de 60 mm, protej ata cu carton asfaltat sau tabla. Reglarea si oprirea agentului termic se vor realiza cu robinete de inchidere. .

In aceasta situatie, instalatiile de 25 si SO mc volum'de ferment'are vor functiona In regim mezofil cu parametrii tehnico-economici substantial imbunata tit i.

42

In vederea imbinar ii cit mai perfecte a tuburilor in profilul special prevazut (vezi detaliul B, fig. 14), se va avea grija ca imediat dupa ·ce s-a mont at un tub, sa se taie cu 0 dalta ochiurile de agatare din otel beton ¢ 10 rum care au servit la manipulare.

Acumularea biogazului produs in urma fermentarii se face intr-un gazometru-clopot metalic (vezi fig. 10, 11) .

Clopotul pentru acumularea biogazului este 0 constructie metalica ce se compune dintr-o mania de tabla groasa de 1,5 mm la instalatia de

.1

1

OETALIU A

FIG.23 .• M<>nelitizorea semiinelului de I:xJZQ pe fundo\ie 10 fermentotor tip I C A eu elope! melolic de 25 9i 50 me velum de fermentore.

5 mc si de 2 mm la instalatia de 10 mc ~i 'un tub de alimentar~.

Pentru fermentatorul de 25 si SO me, dimensiunile clopotului sint redate In figura 11.

Tubul de aliment are la partea superioara este prevazut eu 0 pilnie de aliment are, iar la partea inferioara , deschisa, are 0 piesa format a din doua conuri sudate Ia baza, fixate de tub eu ajutorul a doi tiranti, avind rolul de a distribui uniform pe circumferinta euvei de fermentare materialul supus fermentarii si de a impied ica totodata degajarea de gaz prin tubul de alimentare.

Prin lungimea sa, tubul de al imentare asigura inchiderea hidraulica a gazului din clopot si constituie totodata supapa de siguranta in cazul depasirii nivelului, biogazul in exces fiind esapat In atmosfera prin tubul de alimentare.

Pentru a putea cul is a cu usurinta in cuva de fermentare, se impune ca clopotul sa aiba 0 forma cilindrica si dimensiunile strict din proieet.

In ipoteza ca se dispune de tuburi prefabricate provenite de la can alizari sau alimentari cu apa s i care nu au strict diametrul din proiect, acestea se pot folosi, insa In aeest caz se va confect iona clopotul eu diametrul exterior corelat eu eel al tubului.

Mantaua clopotului, confectionata din tabla de diverse grosimi, in functie de volumul de fermentare al ferrnentatorului, are un rebord interior, la partea de jos, sub forma unui trunehi de con, care formeaza un spat iu inelar ce se umple eu beton simplu marea B 25 (vezi tabelul nr. 19). Aeest beton ee eontribuie la lest area c1opotului asigura presiunea necesara In utilizarea biogazului (150-200 mm coloana de apa) , fara a f i necesar sa se

43

consume metal in plus. Turnarea betonului de lest are la 5 ~i 10 mc volum de ferment are se va executa inainte de introducerea clopotului in cuva fermentatorului, pentru care este necesara ridicarea acestuia, pe 4 suporturi rezistente, la inaltimea de 1,2-1,4 m. La clopotul fermentatorului de 25 si 50 me volum de fermentare turnarea betonului de lestare se poate face si dupa ce acesta a fost introdus in cuva de ferment are (insa inainte de aliment area cu materie prima) prin gura de acces prevazuta,

Pe capacul clopotului este sudat un stu] de 1" (25 mm) pentru a se racorda un furtun de cauciuc prin care biogazul este condus la consumator.

Intre tubul de aliment are si manta s-au prevazut distantiere metalice care au rolul de rigidizare cit si pe acela ca, prin miscarea pe verticala a clopotului, sa sparga crusta care se formeaza la suprafata datorita fermentarii materialului.

La instalatia de 5 si 10 mc volum de ferment are, pentru oprirea clopotului in poz itia cea mai de jos, s-au sudat pe manta trei opritoare dispuse la 1200, formate din otel cornier de 60 x 60 x 6 mm in lungime de 250 mm (vezi fig. 8).

Clopotului metalic, inainte de introducere in cuva de ferment are, i se vor aplica dona straturi de vopsea dupa ce in prealabil s-a procedat la grunduirea acestuia, masura obligatorie.

2. Constructta Instalatttlor concepute de Institutul Politehnic Iast

Tipul de instalat ie circular cu diametrul de 2,00 m, terminat la partea inferioara cu un trunehi de con (vezi fig. 12), poate fi exeeutat din beton armat monolit, din zidarie de caramida, din z idarie de piatra sau beton ciclopean (beton simplu lncare se

44

inglobeaza bolovani sau piatra de riu}. Indiferent din ee materiale se executa fermentatorul, fazele executiei

sint in Iinii mari aceleasi. .'

. Sapatura se executa in taluz, la cota, dupa care se toarna imediat fundatia din beton armat B 200 (vezi tabelu'l nr. 19).

La turnarea fundatiei se va avea in vedere sa se inglobeze in beton 0 bucsa de bronz in care se va roti axul eu palete pentru agitarea materialului.

Dupa ce betonul de fundatie s-a intar it, se incepe executarea peretilor camerei de ferment are din beton arm at sau zidarie. In cazul peretilor din. beton armat se va executa mai intli,

TABELUL Nr. 23 CONSUMURILE PRINCIP ALELOR MATERIALE DE CONSTRUC'fIE PENTRU INSTALA'fIA DE BIOGAZ CONCEPUTA DE INSTITUTUL POLITEHNIC IA~I

Materiale j U/M I Fermentator
tjp A
Ciment kg 1944
0tel beton kg 286
Conf eqii meta lice kg 104
Caramizi bue 768
Dulapi din lemn me 0,367
Scindurf brad me 0,035
Teava PVC 200 mm ml 5,3
Teu eu mufii din
fontii bue 1
Robinet vana eu
corp plat 0200 mm bue ~
Pietr is me 2,00
Nisip me 4,40 eofrajul din scinduri sau panouri de placaj eu grosimea de 8 mm si annatura din plase de otel beton eu diametrul de 8 mm, dispusa pe doua rinduri (la interiorul si exteriorul peretelui) .

Dupa turn area betonului arm at in. pereti si intarirea acestuia, se face decofrarea (desfaeerea panourilor de eofraj), precum si hidroizolatia peretiler la exterior eu un strat de bitum, dupa care se executa 0 zidarie de caramida de 12 em grosime pentru protectia hidroizolatiei, sau in locul acestei zidarii se pot folosi baloturi de paie invel ite in folii de polietilena.

Peretii eamerei de evacuare se executa din zidarie de caramida in grosime de 24 em, prevazindu-se trepte metalice pentru acces.

In eazul cind peretii camerei de ferment are se executa din beton armat monolit, se va avea grija ca inaint e de turnarea betonului in cofraj sa se monteze conduct a din PVC cu diametrul de 300 mm prin care se fae aliment area si evacuarea.

Clopotul g~zometrului are diametrul de 1,95 m ~i inaltimea de 1,20 m,

se va executa din tabla groasa de 2 mm ~i se va consolida eu profiluri cornier 25 X 25 X 5 mm, putindacumula 3,60 me de biogaz. Pentru lestarea clopotului, in vederea asigurar ii unei presiuni de utilizare a biogazului de 200 mm colo ana de apa, s-a prevazut pe capacul clopotului un strat de balast. Lestarea la partea superioara a clopotului are ins a inconvenientul ca poate dezechilibra culisarea clopotului daca stratul de balast 11U este uniform.

In cazul cind peretii camerei de ferment are se executa din beton ar-

. mat, grosimea peretilor va fi de 15 em in cazul zidariei de caramida de 24 em, iar zidaria de piatra sau beton ciclopean de 40 cm. Teava de biogaz va avea diametrul de 1" (25 em) si se va suda pe capacul clopotului me-talic, fiind apoi racordata eu un furtun de eauciuc de aeelasi diametru, care va transport a biogazul pina la utilizator. Consumurile principalelor materiale de constructie pentru instalati ile de biogaz concepute de I.C.A. si I.P. - Iasi sint date in tabelele ~r. 21, 22 ~{ 23.

REOULI·DE EXPLOATARE $1 INTRETINERE

a. Mentrnerea regfmului termic

Dupa cum s-a aratat, temperatura are un rol hotar itor asupra desfasurar ii procesnlui de fermentare metanogena lli implicit asupra productiei de biogaz. Cum marea majoritate a fennentatoarelor nu stnt Incalz ite, ele benef iciaza doar de caldura foarte putina, ce se degaja in cursul fermentatrei. Aceasta caldura se pierde prin:

- evacuarea z iln ica a namolului fermentat, mai cald decit materia prima supusa fermentaril ;

- transrn iterea caldur ii prin fundul ~i peretii fennentatorului;

r

- transm iterea cald ur ii prin capacul sau clopotul ferrnentatorului.

in exploatare trebuie sa se tina seam a de cele de mai sus. Se va cauta ca. mater ial ul introd us in fermentator, mai ales in anotirnpul rece, sa nu-si piarda caldura reziduala inrtiala. De exemplu, dejectirle din grajd vor fi introduse direct in fermentator, purt ind I;. ele caldura grajdulu i, mai r id icata dectt cea exter ioara. Apa de dtlutie necesara, conform retetelor , se va lua dupa 0 prealabila stat ionare In spatii calde. Ideal ar fi sa se realizeze bazine de recuperare a caldur ii din gazele arse ale cosului casei cum au facnt unii gospodari

mai intreprinzatori. In felul aeesta se ajuta eonsiderab il procesul de ferrnentare. Cresterea temperaturii de la ISO la 20° poate dubla prod uctia de biogaz.

Pierderile de caldura pr in peret ii fermentatorului spre pam in t se pot m icsora printr-o buna izclare term ica faeuta la executia instalat iei , Daca aceasta izcla.tie este din paie, cum prevede pro iectul I.C.A., este important ea paiele sa se pastreze tot t im pul in stare uscata. Pentr u aeeasta s-a prevazut introducerea lor In sad din pol iet ilena inchi~i si eu gura in jos. Cum in pam int apa este de regula prezenta, ea ar putea patr undc in paie pr in eventualele sparturi sau gaurir i aceidentale ale sacilor. De aceea se im pune 0 atent ie eu totul deosebita la exccut ia izolatiei. Daca se observa in exploatare 0 scadere a prod uctici de biogaz , se vor seoate din fermentator 1-2 1itri de material si imediat i se va masura temperatura eu un terrnometr u. Daca aceasta a sciiz ut fata de cea obisnu ita, este un semn ea se pierde mai m u lta caldura. Cu toate ca irn pl ica m ulta m unca, este necesar ca, atunci cind se banuieste 0 deteriorare a izolatiei , sa se controleze aceasta, iar defect iunea sa fie inlaturata.

Pentru limitarea pierderilor de caldura pr in capac sau clopot , eel mai bine este ca fermentatorul sa fie inch is sub 0 constructie usoara de tip solar. In plus, se pot pune chiar pe clopo t sau pe capac materiale izo lante suplimentare. Aeeste masur i s-au dovedit de mare efic.icrrta in practiea exploatar ii instalatiilor de biogaz pe timp de iarna ehiar in tara noastra.

b. Epuizarea materiiIor organtce

In cond iti i de ferment are cr iof.ilji , ad ica fara incalz ire, la tem peratur i de 15°-25°C, durata de deseompunere a substantelor orgaRice este mai mare. Se impune deei ea in aceste cond it ii , mai ales cind can titat ile de materie prima sint l irh ita.te , sa se faca alimentarea eu port ii care sa asigure un timp mediu de fermentare de 60 de zile.

Alimentarea eu cant itati ma i m ar i va face sa se elimine automat din ferrnentator mater ii organ ice insuf icierrt descorripuse, ad ica netransformate inca In biogaz , Ch iar cind

46

se d ispune de cant ita.ti suf iciente de rnater i i prime, e mai rentabil sa se faca un Iermentator mai mare, corespunzator t impului de fermentare mediu de 60 de zile decit sa se al imerrtexe cu. rat i i spor ite un fermentator mie. Cresterea d uratei medii de fermentare, in regim cr iof il , peste 60 de z ile este de asernenea nerentabila s i de accasta sc va tine seama la d imensionarea in it iala a fermentatorului , conform modelului de d imensionare prezentat ea exemplu.

c. Echflfbrul biochimic aI fermentartt

Dupa cum s-a mai aratat, in fermentator au loe simultan doua mari grupe de procese biologiee: 0 prima grupa pentru care sint raspunzatoare baeteriile aeidogene, ce adue substantele organ ice fennentescibile p ina Ia Iaza, de aciz i organici. 0 a doua grupa de' procese biologiee, care au loe sub act iunea bacter i ilor metanogene, transform a acizii: organiei in biogaz. Intre toate aeeste mieroorganisme trebuie sa existe un echil ibru. Se inttmpla, uneori, mai ales in regim de fermentare cr iof il, ea productia de aciz i sa fie mai mare decit r itm ul de consurn are al acizilor de catre bacteriile metanogene. In acest caz, aeiditatea. creste, iar activitatea baeteriilor metanogene scade, put ind sa d ispara eu totul.

Constatarea acestei s ituat ii se poate face cu ajutorul unei hirtii ind icatoare de turnesol , Daca namolul e acid, hirtia se v a inrosi put in. Daca e neutru sau slab alcalin (Iesietic}, va, ram ine albastra.

Situatra po ate fi rerned iata fie pr in m icsorarea ratiei z ilnice de al imerrtare, fie· prin rnar irea d ilutiei (pe cit posib il cu apa calda) a. materialului introdus fie, in fine, prin introducerea in fermentator a unei substan te neutralizante cum ar fi lapte de var, soda de rufe, bicarbonat de sodiu.

Un dezeehilibru de a.lta natura poate f i, produs de nerespectarca raportului optim dintre carbon ~i azo t (15-25). In general exista, tend inta ca acest raport sa creasca si implicit sa ajunga Ia rn icsorarea prod uctiei de biogaz.

Clnd in retete nu se poate respecta rapot t ul CjN, se va cauta s3. se"adauge azot din:

alte surse. Una naturala ar fi introducerea si a urinei in procesul de fermentare.

Un alt m ij loc de sporire a corrtinutului de azot este introducerea in fermentator a unor sar ur i de amoniu cum ar fi carbonatul de amoniu sau azctatul de amoniu, substarrte ce se gasesc rasp indite ca ingra~aminte chimice In mediul rural ~i deci sint accesibile mai cu seama ca se cer introduse cantitat i mici in fennentator (50- 100 g pentru un metru cub de fermentator).

d. Coroziunea

Par tile metal ice ale instalatiei sint supuse coroziunii, mai ales sub influenta urn id itjit i i si in prezenta acid ului sulfh idr ic (H2S), care se gaseste in biogaz In cant itati sub 0,5% ~i

caruia i se datoreaza in cea mai mare parte si m irosul biogazulu i.

Pentru pre int im pinarea uzur ii prin coroziune il. partilor metalice se impune ca periodic acestea sa fie rev izu ite, verificate si, acolo unde se constata atacarea metalului , sa se curete bine suprafetcle cu perie de slrma ~i sa se apl ice pelicule de pro tectie : unul sau doua stratur i de vopsea de m imum de plumb peste care se vor in tinde 1-2 stratur i de vopsea de ulei.

o atentie deosebita se va acorda elopotului instalat iei , mai cu seam a in timpul rev iz iei anuale, cind , 0 data cu golirea fennentatorului de materialul fennentat acumulat, se va exam ina cu atentie clopotul pe d inauntru ~i pe d inafara, procedindu-se asa cum s-a aratat cu partile in care s-a observat un inceput de coroziune.

ACCESORII

Pentru a asigura buna functionare a instaIat iilor de biogaz sint necesare citeva accesorii, precum ~i 0 corecta d imensionare a conductelor de legatura.

a. Stut de evacuare a btogazulut

Major itatea sistemelor constructive ale fennentatoarelor presupun existenta unui stut de evacuare a biogazului la care se racordeaza conducta de transport pina Ia utilizator. in funetie de sistemul coristructiv acest stut poate fi:

- 0 bucata de teava 1 = 20 cm , sud ata pe ruantaua clopotului (gazometrului) ~i prevazuta eu o liva pentru f ixarea furtunului; - 0 bu;ata de teava in lungime de 20-30 crn , care strabate planseul peste camera de acum ulare a biogazului.

Lungimea libera a acestei tevi trebuie sa fie de maximum 20 cm.

Uneor i acest stut are ~i un robinet de tip gaz (tronconic); in acest caz lungimea Libera a st utulu i Incepe de la acest robinet. Diarne-. trul stutului va fi egal cu d iametrul conductei de transport al biogazului.

b. Conducta de transport at btogazulut

Aceasta trebuie sa asigure transportul biogazului la locurile de utilizare in condrtii de etanse itatc perfecta ~i de siguranta in exploatare.

Cum biogazul este in general incarcat cu umiditate, se recomanda ca aceasta conducta sa fie ingropata si prevazuta cu d ispoz itive de evacuare automata a apei condensate.

Conducta de transport poate fi din metal, din cauciuc sau material plastic.

Cind conducta este ingropata, nu poate fi decit metal ica, intrucit cele din cauciuc sau plastic se pot deteriora.

Transpor tul aer ian al biogazului prezinta riscul inghetar ii apei condensate in timpul iernii daca nu se iau unele masuri speciale ca: asigurarea pan telor de scurgere a apei proven ita din condens si dispozitivele de evacuate automata, care la r indul lor trebuie sa fie protejate la inghct ,

Diametrul conductei de transport depinde de lungimea' conductei si de debitul de gaz

47

transportat. Pentru alegerea corecta a conductei se va ut iliza diagrama din figura 24, care are 0 zona del im itata, cu \li fara hasur i, corespunz ind diametrelor de 12 rnm (1/2") ; 19 mm (3/4") si 25 mm. (1").

Pe axul orizontal al diagramei stnt trecute debitele de util.izare a biogazului (pina la 5 me pe ora), iar pe eel vertical lungimea conductei de transport, in metri.

De exemplu, daca din insumarea tuturor uti lizar ilor concomitente rezulta un debit de 1,2 me/ora, iar lung imea conductei este de 25 m , pornind de la punctele respective de pe cele doua axe cu cite 0 linie punctata pe verticala .si orizontala, aflarn punctul X~, care cade in interiorul primei zone hasurate ce corespunde unui diametru de 12 mm (1/2"). Daca -debitele insumate fac 2,2 mc/ora, iar distanta de transport este de 15 m, liniile punctate se Intflnesc in punct ul ~ ce cade in zona a doua hasurata, corespunzatoare unei conducte de 19 mm (3/4").

c, Dispozitive de evacuate automata. a apei condensate

Vaporii de apa din biogaz se condenseaza pe peretii conductei de transport mai ales ill anctimpul rece, puttnd duce chiar la infundarea acesteia (prin inghet).

Cel mai simplu sistem de evacuare a apei de condens consta din montarea in punctul eel mai de jos al conductei de transport a unui venti! hidraulic, asa cum este redat in f igura 25 b. Aceasta consta d intr-un tub in forma de U racordat la conduct a de biogaz ill punctul ei eel mai cobor it, care se umple cu apa, Lung imea rarnur ii libere a tubului trebuie sa fie mai mare dec1t presiunea biogazului exprimata in milimetri coloana de apa. De exemplu, Instalatrile de producere a biogazului tip I.C.A. cu c1opot metalic asigura 0 presiune constanta de 150 mm coloana de apa, Deci ramura Iibera a tubului din figura 25 b va fi de circa 160- 180 mm , Pe masura ce in tub se scurge condensul din conducta de transport al biogazului, apa conden-

E 60
~
u
-o
"0
c
0
u
2 40
E
'0,
c
:::>
...J
20 'j FI6.21.. Diagrama de de~minore ropidd a diomelrului corespu1zdtor alc;onduclei de gaz.

100

19mmlt'i

80 conducto

o

3 4

Debitul gozului Im1'hl

48

sara deverseaza prin capatu l Iiber al t ubu lu i , ment in ind inchiderea etansa pentru biogaz.

Un separator de condens m ai perfcctionat consta d intr-un vas colector (fig. 25 a), prevazut cu un dop filetat si stutur i pentru intrarea si iesirea gazulu i, si 0 conducta de evacuare ce porneste aproape de fundul vasului si iese la 2/3 din inal timea acestuia.

Condensulse colecteaza in vas, iar presiunea gazului deterrn ina denivelarea iriter ioara a Iichidului fata. de stutul de evacuare.

Un alt tip de separator de condens cu evacuare automata si Inchidere hidraulica este eel prezentat in f ig ura 26. Dispozitivul este realizat din conducte irnb in ate cu teuri si mufe si consta d intr-o bucla ver ticala Inalta de circa 600 mrn , din care 0 por tiune de circa 500 mrn este ingropata ~i izo lata tennic in pam.int (pentru preveriirea inghetului). Din punctul eel mai cobor it al buclei urea 0 conducta, tot vertical iesind din sol, pina aproape de rarnura superioara a buclei. Aceasta conducta asigura evacuarea condensului ~i este prevazuta CU un capac simplu rezemat. De cele doua rarrrur i ver ticale ale buclei s int le-

VAS SEPARATOR DE CONDENS

-

(a)

y=difer entc In coloorm de Opd 0 presiunea gozului

FIG.2S

gate cond uctele de aducere si util izare a biogazului Ja un nivel care sa asigure 0 panta, de 1 : 100 spre dispozitiv. Bucla are un ventil de gaz in partea sa super ioara, care este deschis in mod normal.

Condensul se scu,ge din ambele sensuri spre acest dispozitiv, se ad una in par tea inferioara. a buc1ei si se r id ica, dator ita presiunii gazului, in conducta centrala ver ticala ~i deverseazji, sub capacul cu care aceasta este acoper ita, infiltr indu-se in pam int. La acest tip de separator de condens se va avea in vedere ca difererrta de nivel dintre punctele de racord ale conductelor de aductiune si ut il izare a bio-· gazului si gura conductei de deversare (cea cu capac) sa fie de aproximativ 200 mm.

d. Manometrul de btogaz

La fermentatoarele de produs biogaz tara. clopot (gazometru) acumularea biogazu lu i se face la par tea superioara a camerei de fermentare, iar presiunea acestuia nu este constanta, depinzind de cantitatea de biogaz acuraulata, Masurarea presiunii gazului indica deci indirect carrtitatea de gaz acumulata.

VENTIL H IDRAULIC SEPARATOR DE CON DENS

(b)

)(= presiuneo 90zului

RobinetuI principcl de gaz

t:!e obicei XO mm peste nivelul terenuluil

FIG.26. Schi ro. 'dispozitivului de evocucre Q condensului.

/,

/' Gituire dupd crearea

/ / presiuni i

I

j

Nivel initial

stu! 10 sistemul de' veri ficat

J

Nivel dupe crecreo presiunii

Dop cauciuc

Tub de siicld sou metal

Conductd din plostic transparent, tub couciuc sou tu'b de sticld.

FI G. 28.

Oispozitiv pentru controlul etan!?€ito\i i lerme n tatorul u i.

{

5 /

/

1

2

100

7

2

LEGENDA

1. plocO suporl lemn. 330x 100 x 10

2. Tub slide ~8 - 10 rrrn , i = 270

3. Dubiu d~cimelru

4. ~f1Jb cu '1OibO de fixore

S.Furtun legaturo cu rejeoua de ulilizare'o

biogozului

6. Clemo de prindere

7. ~tut protectie din cauciuc

8. Furtun cauciuc de leg<lturd

La partea infer ioara cele dcua tub uri s int unite cu un furtun de caiiciuc.

Intre cele doua tuburi se fixeaz5. un dublu decimetru scolar. La capetele riglei se practica doua gaur i ovale care sa perm ita reglarea pe verticala astfel Inert diviziunea 10 sa coincida cu nivelul apei din cele doua tuburi. Un capat al tubului de sticla al manometrului se leaga pr intr-un teu Ia conducta de utilizare a biogaz ul u i, celalalt capat fiind liber.

FIG. 2 7. Monomelru penlru masurol presiunea biog:Jzului

r

Pentru a urmari In permanerrta presiunea gazului din camera de fennentare in cazul fennentatoarelor fara clopot, se poate folosi un manometru care, dator ita shnpl ita.tii sale, poate fi executat si exploatat foarte usor (fig. 27).

Manometrul se compune din doua tuburi de sticla fixate cu ajutorul a \doua cleme pe o placa suport din lemn, in poz itie ver ticala.

6

/

51

Biogazul din fermentator trece in acelasi timp in conducta ce duce 180 consumator si in tubul manometrului la aceeasi presiune.

Inainte de racordarea m anometru lui Ia cond ucta de utilizare a biogazului se introduce in conducta de st icla a manometrului apa colorata (de :g_referinta in rosu) pina cind nivelul ape i ajuoge 1a jumatate in ambe1e brate ale tubului manometrului.

Se va aves. grija sa nu existe bule de aer care sa. Intrerupa coloana de lichid. Cind fermentatorul incepe sa prod uca biogaz, pres iunea acestuia, pr in interrned iul tubulu i de Iegatura, apasa asupra apei din tubul de sticla al m anomctru lu i si 0 impinge in celalalt brat.

Citirea se face. astfel: sa presupunem ca

s-a prod us 0 denivelare ca in scliita, ad ica in pr im ul tub s-a prod us 0 denivelare pina in B, iar in celalalt tub' apa s-a ridicat pina' in punctul A.

Presiunea gazului va f~ deci suma denivelar ilor din cele doua tuburi de Ia gradatia irii-' t iala 10, ad ica 80 + 80 = 160 mm~ coloana de apa. In cazul in care in anum.ite ferrnentatoare se roal izeaza presiuni rnai mar i decit· 200 min coloana de apa, pentru care a fost d imensionat acest manometru, se va executa. un manometru cu tubur i de sticla corespunzator m ai Iung i ~i cu 0 rigla m ai lunga. Se reco-· manda ca manometrul sa fie montat intr-oIncapere pentru a fi ferit de inghe t i arria , san, apa din tub uri se va inlocui cu alcool.

CUM POATE FI MARITA PRODUCTIA DE BIOGAZ

"

Avind 0 instalatie de producere a biogazului, se pune in mod direct intrebarea : prin ce m ijloace poate fi rn ar i ta productia de biogaz sau ce trebuie facut pentru ca din instalat ia existerita sa se obtina cit mai m u lt biogaz.

In cele ce urmeaza vom sistematiza unele masuri ce trebuie luate si din care unele au fost amintite anterior, in alt context.

Masur ile . ce trebuie luate pentru spor irea

productiei de biogaz privesc:

a) Materia prima.

b) Biochim ismul procesului de fermentare.

c) Modul de alimentare.

d) Intretinerea instalatiei.

a) Materia prima va fi, in mod f iresc, cea de care se d ispune fn mod practie; eu toate acestea, trebuie t inut seama de urmatoarele :

- amesteeurile de diferite materii prime dau in general prod ucti i de biogaz mai mari in comparat ie cu un singur fel de m at er ie prima;

- la stabilirea retetei amesteculu i se va avea in vedere ca rapor tul carbonjazot sa se mentina in Iimitele 15-25;,

52

- um id itatea amestecului va fi cuprinsa, intre 88% si 94%, iarna mai mica (88-90"/.), vara mai mare (92- 94 %). Este gre~ita ·concep··· t ia ca daca introducem in fermentator mate-· rial gros, v iscos, product ia de biogaz va creste. Dunpotr iva, va scadea ;

- apa de d ilutie a mater ialului pr imar tre-buie sa fie calduta, nicidecum rece. Vara se poatc utiliza apa preiricalz ita la soare, Intr-un., vas pus anume in acest seep.

Iarna se va folosi apa de la spalatul veselei-. (fara detergerrti, soda etc.), sau pusa Ia incalzit pe cuptor , or i inciilzita intr-"un rezervor: traversat de cosul de gaze arse 801 cuptor ulu i .. Nu se va folosi apa de Ia -rspala.t rufe. Detergerrtii, sapunur ile fr ineaza dezvnltarea bacteriilor metanogene.

b) Biochim ismul procesulu i de ferrnentare trebuie sa asigure o. dezvoltare echil ibrata a bacteriilor din cele doua faze pr incipalede ferment are : faza acidogena si Iaza metanogena. Daca se produce un dezech i libru in favoarea celei acidogene, creste aciditatea ames-> tecului [ad ica scade pH-ul), iar bacteriile me-tan ogene i$i m.icsoreaza .activ itatea ptna la,

..

·oprire. Factorii care favorizeaza acest dezechi-

Iibru sint: ..

scaderea temperaturii; alimentarea in r itrn exagerat;

al imentarea cu: material nediluat sau insuficient diluat cu apa.

Remediul se po ate face chimic, prin introducerea in fennentator a circa 0,5 - 1 galeti de lapte de v ar , sau biologic, action ind asupra cauzelor enumerate mai sus, in sens invers (de exemplu se introduce in fennentator 0 cantitate de 100-200 1 de apa calda de cca 35 - 40°C) .

c) Temperatura de fennentare are 0 impor +anta foarte mare ~i va fi mentinuta la valori cit mai mari prin:

- 0 buna izolare term ica a fennentatorul~i in timpul constru iri i acestuia. Se recomanda paie uscate in balot ur i presate, introduse in saci din pol iet ilena mai groasa, cu precau tia sa nu se perforeze sacul; apo i sacul se Ieaga cit rn ai etans la g ura ~i se cladeste in jurul fermentatorului cu gura in jos;

- acoper irea fennentatorului cu 0 constructie de tip solar, sau coustruirea acestuia .sub un solar existent;

- izolarea term ica a clopotului prin asezarea deasupra a uucr baloturi de paie Invel ite in' saci de pol iet ilena, asa cum s-a ararat mai inainte. Aceasta masura este necesara numai iar na;

- ev itarea introducerii de apa rece in fer-

mentator ,

"

d) Modul de alirnentare trebuie sa fie cit

mai r itrn ic, cu toate ca. se poate alimenta fermentatorul si la 2, 3 zile cu can titati d uble, tr iple etc. Cea maio buna este alimentarea z ilnica, sau ch iar de mai m ul te ori pe z i , In acest fel, potent ialul metanogen al materiei prime este eel mai bine ut il izat , i ar product ia de biogaz este cea mai mare.

e) Intretinerea instalat iei i~i are impor tanta ei in obtinerea unei cant itati sporite de b io-

gaz deoarece : \

. - existenta unor neetanseitati in instalatie sau a unui por sau crapaturi in gazometru duce Ia pierderea unei cant itat i importante din biogazul prod us;

- intundarea conductelor de al imen tare si mai ales de evacure a materialului fennen-

tat per turba buna desfasurare a procesului :

- acum u larea de condens pe conducta de t;ansport .al biogazulu i sau tunctionarea deIectuoasa a d ispoz it ivul ui de evacuare a condensulu i, eventual ing hetarea lui pe timp de iarna, va Idetermina acum ularea biogaz ul ui in gazometru ptna la nrrrplerea acestu ia si apo i evacuarea lui in atmosfera. Pentru ev itarea coroz iun ii este recornandabi la ut il.izarea furtunur ilor din material plastic sau cauciuc pentru tr ansportul biogazului. Partrle metalice ale instalatiei vor fi periodic examinate si revopsite pentru a se preveni coroziunea.

EFECTELE DEPOLUANTE

SI FERTILIZANTE ALE NAMOLULUI REZULTAT iN URMA PRODUCERII DE BIOGAZ

In, general, toate materiile prime ce se utilizeaza la producerea biogazului constituie deseuri nedorite, a . carer mdepartare si distrugere au constitui t intotdeauna 0 problema, ele fiind poluante pentru mediul inconjura tor. Producerea de biogaz din

aceste deseuri imbina In mod fericit actiunea de depoluare a mediului eu aceea de valorificare energetica a rnateri ilor poluante. Dar nu numai a tit .

Namolul fermentat si apa de namol , rezultate din producerea biogazului constituie fertil izanti de prima cal i-

53

,

-----_ ...

/

, tate pentru terenul agricol. In urma procesului de fermentare, materiile prime pierd doar carbon, hidrogen ~i oxigen, eventual sulf ,

EJe ies din Iermentatie imbogatite in principalele elemente fertilizante, si anume azot, fosfor si potasiu, ~flate intr-o forma ideali pentru a fi asimilate de plante. Pe drept cuvint se spune ca narnolu] fermentat In procesul de metanogeneza este un regenerant ideal al humusului.

Agricultorii stiu de multi vreme ca gunoiul de grajd, compostat , dejecbile animale sau Iecalele umane, fermentate In aer liber, reprezinta un ingrasamint bun. Dar min fermentarea'in ,aer liber ~l chia'r in gri-

mezi de compost, pierderea de materie utila (de pilda azot) este mult mai mare decit in ferment area metanogena.

Experimentari amanuntite au demonstrat ca prin utilizarea ca ingrasamint a namolului si apei de namol fermentate din instalatii de producere a biogazului se obtin sporuri substantiale de recolta.

Pentru a putea utiliza apa de namol, . care se scurge zilnic dupa aliment area fermentatorului, este indicat a se face un rezervor de colectare a acesteia. Namolul mineralizat se scoate din fermentator 0 data pe an, sincronizat cu perioada de utilizare a lui pe cimp sau in gradina.

In timpul exploatar ii fermentatoarelor de produs biogaz pot aparea unele defectiun i. j

Posesorii fermentatoarelor de prod us biogaz trebuie sa identifice cauzele care produc unele defectiun i , eft si modul de remediere, in vederea rcal izar-ii unor producti.i cit mai mari de biogaz.

Se vor enumera mai jos cele m ai frecvente defectiuni, cauzele care le produc si mod ul de remediere.

1. Dupa tncarcarea f'ermentatorului cu materie prima, producerea btogazului intirzie mai mult de 2 saptamtnt

Cauze posibile si modul de remediere: a) Materia prima are 0 consisterita prea mare (material prea gros).

Se va proceda la d i luarea cu apa calda PO-30°C) ptna la consistenta flu ida (mater ialul sa curga).

b) Mater ialul nu contine dejectii de taurine, purtatoare de bacterii metanogene.

Se vor introduce ill fermentator , pentru insamintare, dejecti i de taurine sau namol

54

fennentat din alta. instalatie de biogaz care functioncaza.

c) Temperatura (iarna) ill fermentator este prea scazuta '(sub 12°C).

Se va introduce in fermentator apa calda de .30-40°C p ina la r id icarea temperatur i i in interior la 13- HOC, concomitent cu luarea unor masuri de protectie term ica.

d) Ferrnentarea acid a este prea puternica.

In acest caz se vor introduce in fermentator 1-2 galeti de lapte de var pentru fennentatoru l de 5- 10 me capacitate ~ilse va agita corrtinutul.

2. Dupa Incarcarea f'ermentatorului cu maierie prima $i tnceperea fermentarH se produce biogaz, dar acesta nu arde

a) Cauza acestei situati i este ca fermentatia se afla in faza carbonica, gazul produs contine peste 60 % dioxid de carbon :;;i drept urmare nu arde.

Se evacueaza In atmosfera gazul produs, se mai asteapta 1-3 zile pina se produce biogaz eu un continut mai mare de metan.

Se recomanda s i 0 corectare a acid itati i cu lapte de var , daca se constata 0 scadere a p H-u lui sub 7.

3. Btogazul produs arde, dar nu are suf'Ictenta presiune

\

a1- Daca fermentatorul are prevazut gazometru (vezi t ipur ile de fermentatoare I.C.A.) inseamna ca. acosta nu are greutate suficienta.

Se lesteaza supl imentar gazometrul pina la 0 greutate care sa. asigure 0 presiune de 150- 200 mm colo ana. de apa. Lestar ea este recomandabil a se face la par tea inferioara a gazometrului _~i egal pe tot conturul pentru a se asigura cul isarea pe ver t icala a acestuia,

b) Daca fermentatorul nu este prevazut cu gazometru, inseamna ca rezerv a de gaz din camera de fennentare este prea mica.

Se asteapta sa. se acum ulezc 0 cantitate mai mare de biogaz in fermen tator ,

c) Conducta de transport al biogazului are diametrul prea mic fata de Iung ime.

Se inlocuie~te condueta eu alta corespunzatoare, in functie de debitul de biogaz s i lungimea ei.

d) in conducta de transport al biogazului exista 0 cantitate de apa. acum ulata din condens.

Ca remediere se recornanda evacuarca apei din cond ucta.

e) in conducta de transport al biogazului au piitruns impur itat i care 0 astupa partial.

In acest caz se va coritro la 'cond ucta si se vor in latura impur itat ile,

4. Productta de btogaz e prea midi, cu toate ca ferm entato .. rul nu prezinta def'ecthmi me .. canice

a) Fermentatorul se al imen teaza cu materie prima. putina.

Pentru a se mar i productia de biogaz in limite normale, se va respecta r itmrsl z iln ic de alimentare .

. b) Amestecul de materii priJ~e nu are raportul C/N cuprins intre 1.5 si 25, caz in care se va verifica reteta de alimentare s i se va corecta raportul C/N. -

..I

c) Corrtinutul de apa in fennentator este prea mare (peste 96 %) .

Se va face al imen tarca cu material mai consistent (gros) pina cind um id i tatea din [ermerrtator a coborit sub 94 %.

d) Umiditatea m atcr ial ulu i in frmu cn tator este pre a mica. (sub 8.5%), C'lZ in car", se va ad ; nga apa calduta pin a la r id ican-:i umiditatii Ia peste 90 %.

5. - Productta de biogaz este mica, desf se respecta toate masurffe tehnologfce

a) Se pierde biogaz pr intr-un por al gazometr ulu i, prin planseul fermentatorului sau prin imbiuar.i neetanse dintre cond ucta de transport al biogazului si gazometru sau planseul din beton annat. Se mai poate pierde biogaz prin robinetele de pe traseu, pori sau erapatur i in conducta de transport al biogazului sau ch iar prin d.ispoz it ivul de ev acuare a apei condensate.

iN toate aceste cazur i este important sa se identifies locul pe unde se pierde biogaz, prin pensularea cu 0 so lut ie de apa s i sapun, apo i se remed iaza defectiunea. Atent.ie rnsa., daca sint necesare sud ur.i, obligator iu vse va dezamorsa fermentatorul, el im in ind tot biogazu l in aer si apo i se 'lor pu tea executa sudurile.

6. Nivelul mentator stabfltta

materfalului din Iet» creste peste, limita

a) La fermentatoarele cu evacuare prin preaplin este infundata conducta de evacuare, b) La ferm entatoare cu golire manuala nu s-a efectuat golirea in ritmul al irnentar ii.

Ca remediere in caz ul "a" se va desfunda conducta de preapl in , iar in cazul "b" se va el im ina manual mate~i.alul in plus.

7. Nivelu1 materfalului menta tor scade sub normal

din fernivelul

a) Peret ii sau rad ierul fermentatorului nu au etanseitatea necesara, perrn it ind scurgerea In exterior, prin f isur i sau crapaturi, a Iichidului.

55

In acest caz , uneor i defectiunea se remed iaza de la sine prin colmatarea fisurilor. Daca Insa defectiunea persista, se va goli fermentatorul, se va curata si spala cu apa, d upii care se va tencui cu 0 te ncu ia.la etansa sau cu un strat de bitum topit. Atent ie Insa la Iermentatoarele circulare tip I.C.A. pentru ca prin tencuire sa nu se m icsoreze prea rnul t d iametr ul, caz in care clopo tu l metalic nu mai poate culisa ill cuvji , ~

.s. ClopotuI metalic (gazometrul) se blocheaza

a) D'istanta dintre peretele fermentatorului si clopot este prea mica, Pentru remediere -se va micsora d iametrul clopotului.

\

b) Clopotul, Iermentatorul sau ambele nu stnt perfect circulare. In acest caz se coreeteaza forma clopotului, eventual se m icsoreaza putin din d iametrul clopotului , concom itent cu corectarea din tencu iala a. peretilor cuvei fermerrtatoru lu i.

c) Au patruns pietricele sau alte corpuri dure intre c1opot si peretii fermentat~rului. Pentru remediere se inlatura corpur ile dure sau pietricelele care au provo cat intepen irea c1opotului.

d) Peret ii interiori ai fermentatorului au proem inente (neregular itat i) din turnarea betonului sau bavur i provenite din irnb inarea incorecta a tubur ilor din beton annat. Tn acest caz este necesara inlil.turarea proeminentelor.

REZERVOR TAMPON

Splendida gospodaria lui Dumitru Botus din eomuna Alimpesti, judo Gorj! 0 casa eleganta, dependinte pe masura, apa la robinet (mai multi megiesi au format echipa, au pus Ia punet eaptarea a doua izvoare, au Inaltat tum de apa si au aeum, ea la oras, robinete in casa) , ehiar si biogaz' la dispoz itie. Un bazin de 2 X 2 X 1,5 m, avind un guler de metal eu apa la 50 em de suprafata, a fost umplut eu balegar de vaca in luna iunie, iar la sfirsitul lui noiembrie, dnd am vizitat la Alimpesti familia Botus, un aragaz cu doua oehiuri ii funct iona din plin In bucatarie.

Partea interesanta a acestei instalat ii eu biogaz (foto) 0 eonstituie insa cele trei eamere de tractor din fotografie, legate intre ele si eoneetate la bazinul eu balegar printr-un teu eu furtun. Ideea lui D. Botus a fost ca In timpul nopt ii (atunei cind, prin nefolosinta, biogazul se acumuleaza), pentru a evita rasturnarea oapacului, datorita presiunii, se poate incerca

56

transferarea gazului in rezervorul gonflabil astfel construit - ceea ee se stdnge In timpul noptii, explica autorul ideii, poate tine aprinse in timpul zilei, cu flacara buna, inca doua arzatoare -, iar marirea bazinului pina la volumul de 10 me, cu rezervorul aferent, ar asigura biogazul si pentru sobele locuintei ... Pentru eventualii amatori, D. Botus si sotia sint dispusi sa dea toate detaliile necesare. Scrieti-le pe adresa: D, Botus, com. Alimpesti, sat. Sirbesti, . 1354 Alimpesti, judo Gorj.

ducta plasata in interiorul fermentatorului, continuindu-si traseul spre cele trei gospodli.rii pe sub pamtnt. 0 alta par ticular itate 0 constituie improspatarea perm anerrta a apei din san+ul de etansare- (alimentat cu apa curgatoare}, preintimpinindu-se astfel inghetarea in timpul iernii.

Dupa aprecier ile proprietarilor, costul est imativ al materialelor (in special tabla) s-a ridicat la cca 10 000 de lei. Departe de a regreta aceasta investrtie, deosebit de multum i ti de rezultatele obt inute, proprietarii au inceput constructia unui nou bazin de ferrnentare (din beton), cu capacitate a de cca 80 me, pe care intentioneaza sa-l racordeze la primul, astfel in cit gazul S3. fie colectat sub clopotul comun al acestuia.

Incarcarea fennentatornlui s-a facut de f iecare data cu trei remorci de balegar proaspat de vita (cca 12 me}, peste care s-a turn at ur ina (tot de vita), fara a se adauga si apa, Generatorul a inceput s5. functiorieze normal Ia apro ximativ 7 zile de la umplere.·

·REALIZARI·

in judet ul Olt existau in noiembrie 1984 un numar de 564 de Iustalati i de biogaz construite, din care function au la acea data 86 de instalat ii, 25 dintre ele fiind real izate in gospodli.rii individuale.

Printre primele intrate in exploatar e (decembr ie 1982) este cea realizata de Ion Nedianu din com una lanca. Autorul a conceput 0 sch ita proprie, inspir ind u-se bine inteles din numeroasele articole de profil aparute in presa noastra, in special cele din rev ista "Tehnium".

Inainte de a incerca 0 descriere sumara a instalatiei - pe care 0 pu tet i vedea in fotogratia 1-, trebuie sa precizam ca ea a Iunctionat continuu de la data irrtrar ii in exploatare, asigurind necesaru l de gaze pentru trei fam il ii invecinate, fiecare dotata cu un aragaz obisnu it cu trei ochiuri si cuptor , pina in decembrie 1983. Dupa un an de fclosinta cu rezultate neastcptat de bune, mai m ult din cu-

. riozitate (nu pentru di. nu mai mergea, d upa cum tin sa precizeze proprietarii), generatorul a fost golit si re incar cat , de atunci f unct ion ind iara intreruperc in aceleasi cond iti i.

Fermentatorul a fost realizat intr-o groapa cu sectiunea circulara, eu diametrul de cca 4 m si ad incimea de 2 m (volumul de cca 25 me}, captusita in interior cu tabla de fier de 2 111m, sudata d ublu (intii electric si apo i, pentru siguranta, :;;i autogen). Pentru protectie anticoros iva, baz inul a fost ulterior acoperit cu smoala la intetior.

Concentric eu peretele baz inului, Ia exterior, pe 0 ad incime de cca 1 m a fost real izat un sant (0 centura) din beton, CU fundul de asemenea betonat ; in acest sant umplut en apa. cul iseaza peretele vertical (cilindric) al clopetului care acopera baz inul , asa cum se arata simplifieat In sch ita alaturata. Clopo tul este real izat tot din tabla. de fier de 2 mm, dublu sudata , av ind inaltimea to tala de cca 2,5 m.

Spre deosebire de alte instalat ii de biogaz reusite din judet , autorul acestni proieet a ales solutia colcctar ii gaz ulu i printr-o con-

Figura 1:

Schita orientativa reprezent ind 0 sectiune verticala prin generatorul de biogaz real izat de familia Ion Ned ianu, comuna Ianca, judetul Olt.

57

Pentru or ice informat ii suplimentare referitoare Ia constructia, exploatarea ~i Intret inerea aeestui generator, proprietarii stau Ia d ispoz i tia tuturor celor intcresa.ti , put ind fi contactat i direct sau prin intermediul Consil iului popular comunal Tanca, judetul Olt.

Alte doua instalat ii reusite de biogaz le-arn putut vedea in funct iune in com una Grojdibodu, judetul Ol t , fiind realizate de asemenea in gospodar ii individ uale, dupa. proiecte propr ii, inspirate ma.i mul t sau mai put in din eele cit ite, vazute sau auz ite de autori.

Astfel , in fotografia 2 este redata imaginea generatorului real.izat de familia Emilian Peteu (vorn mentiona si f iul , Iorgu Petcu , inflaciirat sust inator al acestei idei).

Instalatia Iunctioneaza db luna august 1984, al imerrt ind in condi t ii Ioar te b une un aragaz o b isnu it en dona. och iuri si ·cnptor;

ea a "porn it" in 7 - 8 zile de la umplere, dind propr ietar ilor sa.tisfactie deplina.

Fermentatorul este rcal izat intr-o groapa en sectiunea patrata de 2 III X 2 III si ad incimea de cca 2,5 III (aproximativ 10 me), captu~ita cu pere ti din beton annat cu grosimea de 10- 12 cm , tencui ti cu ciment fin ~i acoper it i la interior cu smcala (cum este ~i f iresc, tot i constructorii insista asupra etanseitat ii instalatiei. condrtie esentiala pentru pastrarea gazului sub presiune).

Santul de apa, realizat la exteriorul baz iriu lu i (tot din beton), are 0 adincime de cca 50 em, in el culisind pereti i verticali ai clo-

F otografia 1:

Iristalat.ia de biogaz realizata de familia Ion Ned ianu , comuna Lanca, judetul Olt (capacitate: cca 25 mc).

58

potului. Acesta din urmii este confectionat din tabla de fier de 2 mm , prin sud arc, put ind glisa usor, prin intermediul unor "urechi" sud ate in cele patru col tur i, pe patru ghidaje verticale montate 1n baz in ul de beton si prcvazute la capete eu arcur i opritoare. Iniiltimea clopo tului este de cca 2,5 m , din care por+iunea verticala de 50 em este imersabila in sarrtul cu apa.

Co lectarea gazului se face prin par tea super ioara a clcpotului, asa cum se vede in fotografie.

Prima incarcare a fennentatorului s-a fiicut cu 5 care (cca 8 mc) de balegar proaspat de vita, pe care gospodarii l-au batator it, pentru a incapea m ai bine, adaug ind la urma si dona butoaie (eea 400 1) de ur ina.

Cheituielile materiale (in principal 14 saci de ciment si cca 50 kg fier-beton 0 8) si efortul depus de realizator i sint pe deplin

•

Fotografia 2:

Instala.tia de biogaz realizata de familia Ern il ian Pctcu, com una Grojdibodu, judetul Olt (capacitate: cca 10 me).

rasplatitc, propr ietar ii fiind foarte multum it i de rez ulta te ~i dornici sa iuiparfaseasca tuturor' celor interesa.ti din exper.ierrta dobinditiL De altfel, ei au si fkut deja aces t lucru, In com una Grojdibodu ex ist ind la data prezeutului reportaj inca 12 generatoare de biogaz aflate in diverse faze de constructie. Pe llnga acestea,

In cornuna m ai Iunctioneaza din mai 1984 inca. un generator similar, realizat de familia Dumitru Tita (fotografia 3).

Datele constructive slnt aproximativ aceleasi : groapa de 2 m X 2 m X 2 m, eu peret i din beton annat, tencuiti eu ciment fin si acoper iti eu smoala la interior; sant pentru apa (tot din beton) eu ad incimea de cca 85

59

cm; clopot .din -tabla de 1,5-2 rnm si coleetare a gazului prin parte a super ioara a clopotului.

Umplerea s-a Iacut eu cea 6 me de balegar amestecat (de vita, o i, porci), peste care s-a turnat urina, instalapia intr ind in functiune normala d upa eca 7-8 zile, asociata cu un aragaz cu trei ochiuri si cup tor .

In afara acestor instalat ii de dimensiuni reduse, real izate in gospodar ii ind ivid uale cu m ijloace proprii - selectionate de noi tocmai pentru larga lor accesibilitate -, in judcrul Olt Iunctioncaza la ora actuala numeroase alte generatoare de biogaz de mare capacitate (zeci sail ch iar sute de metri cubi) ,- real izate dupa proiecte tip, de asemenea cu rez ul tate deosebit de bune. Tuturor celor in teresat i in obtinerea de, date .supl imeritare priv ind COIlstruct ia, exploatarea si intretinerea acestor

instalat ii, le recomandam sa ia legatura cu Consiliul Popular fudetean Ol t, Sectia Sistematizare - Arh itectura - Tehnic - Irivest it i i, cu consiliile populare comunale sau direct cu rcal izator ii merrtionati ,

1 .. I

F otografia 3:

Instalat ia de biogaz real izata de familia.

Dumitru Tita, com una Grojdibodu, judetus Olt (capacitate: cca 8 mc).

60

l

iNSTALALATiE EXPERiMENTALA DE BiOGAZ

FERMA ROCIU - ARGE~ 2·x 200mc.


1~ _e_6 <, Y t-2
~
I
<, /.>

~~ V---- - 1- ~ ~- 3
- -- -
_'- _ -=-
I~ r- M.fi-7 . r-- -
~ .~-- -- - - - _
II) -V ~ - - r- - _-
- --- r- r- - -- 4
- - r---- ---
i-
~ .-- 5
- .. ~.-,- .. Inc ... 11._1 760 I!~ ,/1 ~5" ,~ & ",I';: /n~ ... "_
I
. -~ -
SECTiuNE '--" -1: -----------
, 10 1- cenducta. preluare biogaz 2- depot

.3- perete bazin ferment are ·4 - ndrnol supus fermentarii

5 - regis tru de Incolzire

6 - contravlntuiri

7 - tub ghidare gazometru B - schelet metalic nl serei

9 - conduct5. apo. calera. tur 10- conductfi apa caldo. retur

sc.1: 100

Instalat ia de producere a biogazului de la Complexul Agroindustrial Rociu, apartinind de Unitatea Agroindustriala Pitesti, a fost pusa in functiune in septembrie 1983. Instalatia asigura aliment area cazanului de abur de 250 000 kcaljh care produce aburul pentru carmangerie si apa calda de consum necesara complexului, masinilor de gatit si celorlalte utilaj e ale cantinei.

La Rociu, iarna incalz irea namolului se face eu gaze de co~ din centrala . termica, fapt ce aduce 0 eeonomie de 108 Gcal.

Capacitate fermentator = 2 X 200mc Autoconsum biogaz pentru incalzire = 64 mejzi

Biogaz livrat disponibil = 236 mcjzi Productie = 300-480 mc/zi.

61

ern pentru asig urarea garzii h idraul ice ce impiedicii. iesirea in atmosfera a biogazului.

La partea super ioara a recipientului gonf lab il es'te prevazut un robinet la care se racordeaza un furtun.

Prin . intennediul fur tunulu i de cauciuc biogazul ajunge la consumator i : resou cu 3 och iur i si un cazan de baie, care sint folosite de persorial ul m uncitor al d istrictului.

Mater ial ul din care se conf'ectioneaza recipientul gonflabil este p inza cauciucata utilizata la barcile pneumatice. Valoarea intrcgi i instalat il este de eirca 6 000 de lei.

In recipientul de ferment are namolul trebu ie sa. fie cit mai fluid (90 % umiditate) ~i de aceea el se amesteca cu apa calda,

·REALIZARI·

Tnstalafia de biogaz intrata in Iunct iune In com una Cateasca (j udetul Arge~), in cadrul Districtului Drum ur i Nat ioria.le , in luna aprilie 1984, este forrn ata din fermentator si clopot, fiind incarcata en namol de la com plexul de taurine (fig. 1).

Fermentatorul este un recipient metalic recuperat de Ia fier vech i , cn urrnatoarele dimensiuni: d iametru = 140 cm; inaltime = = 300 em; capacitate = 4,7 mc.

Clopotul este un recipient' de p inza cauciucata, confectio nat la Combinatul de Articole Tehnice din Cauciuc Pitesti, ale caru i d imensiuni sint : d iametru = 138 cm ; inaltime:=

150 cm.

Clop?tul se introduce in baz inul de fennentatie al namolului. hind imersat eel putin 30

£'2

Randamentul instalatie i este direct proportional cu temperatura asig urata in ferme ntator, valori1e optime Hind cupr inse intre 30° si 35°C.

Doua baterii de prod ucere a biogazulu i instalate In cad rul Liccu lui de Matemat ica ~i Fizica. Hr. 1 din Pi tcst i asignra Iunctionarca becur ilor cu gaz instalate III Iaboratoare le de ch irn ie ~i biologie (fig. 2). Prod uc tia z i ln ica poate ajunge la 3 me, incarca tur ile fiind as igurate de la gospodariile anexa. Una din instalati i este 'lara adapostita sub folie de plastic pentru obt inerea efectulu i de sera ce amorseaza procesul de producere a b iogaz ul u i. A doua instalatia a fast de Ia inceput prevazuta cu 0 incinta acoper ita. Ccnd uctele de alimentare leaga Iaboratoarcle de insta lat ii le formate din clopo te si recipiente de ferment are construite din cazarie recuperate.

Instalarea bateriilor de biogaz in spati i nchise are efecte spectacu loass dator itri fap-

t u lu i cil. prod uct ia de biogaz po ate fi[suiicienta. pentru ut il iz are timp de circa 6 Iuni in cazu l laboratoarelor, ia.r namolul fermentat devine u n ingra~5.mlnt de prima. calitate ce poate fi utilizat In sere, solarii sau In gospodar iile anexa ale unitat ilor scolare.

Aceste co nstructi i au 0 d ubla - finalitate d id actica : in afara aprov iz ioniir i i cu biogaz a Iaboratoarelor de special itate , ele au constituit tema unei lucrari colective de diploma. realizate In urma, cu doi ani de elevii seral isti sub indrum area inginerului. Ion Nicolescu.

Coud uccrea liceului, deosebit de receptiva 1a u t il izarea instalati ilor de prod ueere a surselor de encrgie neconverrtioriala. intent ioneaza, In urma bunelor rezultate obtinute la cele doua baterii de biogaz, sa extinda prod uctia in anul viitor ~i pentru lncalzirea serelor , a gospodar iilor anexa etc.

63

Instalatia de biogaz real izatji de familia Popa 1. Minea, satul Vlaici. com una Colonest.i,

judetul Olt (capacitate: cca 50 me, intrata in functiune in 1984).

teeurilor etc. trebuie faeuta eu respectarea strict a a regulilor de igiena personala. Se va evita eontaetul direct eu materialele supuse fermentarii , se vor pansa ~i feri eventualele rani desehise, se va evita stropirea fete i, gurii, nasului si oehilor eu amesteeul de materii prime.

- Dupa efectuarea lucrului la alimentarea fermentatorului se vor spala obligatoriu miinile eu apa si sapun. Pentru protectia imbracamintii se re. comanda sa se poarte un sort din ptnza avind aceasta destinatie.

ATENTIE!

• In apropierea i nstalatiei de biogaz este interzis a se umbla cu foe desehis sau flacara de orice fel.

- In incaper ile si la aparatele Ia care se utilizeaza biogazul se vor lua aceleasi masuri de pr<hectie ca si l a utilizarea gazelor liehefiate sau a gazului met an.

- Manipularea materiilor prime, transportul aeestora, formarea ames-

Din inforrnotiile pe care Ie detinem, In urmctoorele zone ale tarii existc instclotii de biogaz. Cei interescti se pot adresa consiliilor populore pentru informctii suplimentare.

JUDETUL MARAMURE$ : - Comuno Cusmir

- Com uno Vin'atori

JUDETUL GALATI:

- Comuna Honul Conochi

- Comuno Suceveni

JUDETUL PRAHOVA : - Comuna l.ipcnesti

JU!'ETUL HARGHITA : - Com una VI6hita

- Comuno Lunc~ de Sus

JUDETUL VASLUI : - Orosul Voslui

- Comuno Vcleni

. - Oro sul Birlod

r

JUDETUL ARGE$ : - Cornurro Brodu

- Comuno Izvoru

- Comuna Rociu etc.

JUDETUL TELEORMAN : - Comuna -Mavrodin

JUDETUL BIHOR :

- Comuno Dr. Petru Grow

JUDETUL BOTO$ANI :

- Comunele Bolusenl, Stinco, Dingeni.

Pcltinls

JUDETUL DOll : - Comuno Filiasi

- Comuna Alrno]

- Comuna Dobulenl

JUDETUL BUZAU :

- Comunele Smeeni, Puie sti

JUDETUL CLUJ: - C.A.P.-Bor~a

EDITIE SPECIAlA, REAlIZATA DE REDACTIA REVISTEI "TEHNIUM", EDITATA DE C.C. Al U.T.C.

Redactor-~ef: ing. lOAN AlBESCU

Redactor-~ef adjunct: prof. GHEORGHE BADEA Secretor responsabil de rednctie : ing. ILiE MIHAESCU Prezentarea artistica-grafica : ADRIAN MATEESCU Coperta : VALENTIN lUPA~CU

Corecturo : VICTORIA STAN

Admlnlstrctic: Editura "Scinteia"

Tiporul executat 10 intreprinderea Poligrafic6 "Filoret"