CIOCNIREA CORPURILOR

Ciocnirea reprezinta un proces mecanic in care interactia dintre corpurile care se

ciocnesc dureaza un timp foarte scurt (finit).
In momentul atingerii corpurilor care se ciocnesc, viteza lor relativa se reduce la
zero, iar energia cinetica relativa se transforma in energie de deformare sau alte forme
de energie. Dupa ciocnire, deformatiile corpurilor se reduc, viteza relativa creste si
energia cinetica relativa se restituie partial.
Daca deformatiile de dupa ciocnire dispar si energia cinetica relativa se restituie
integral, fara a se transforma in alte forme de energie, ciocnirea se numeste elastica.
Daca deformatiile nu se anuleaza si energia cinetica relativa nu se restituie integral
corpurilor, atunci ciocnirea este neelastica. Daca in procesul de ciocnire corpurile
fuzioneaza, atunci ciocnirea este total neelastica si evident in acest caz corpurile se vor
misca impreuna dupa ciocnire.
Fie doua corpuri nepunctiforme care se coicnesc si fie TT planul tangent (de
contact) al acestora. Directia NN perpendiculara pe planul de contact se numeste
directie sau linie de ciocnire.

Figura 1.1 Planul de contact si linia de ciocnire

Daca linia de ciocnire NN trece in momentul ciocnirii prin centrele de masa ale
celor doua corpuri, ciocnirea se numestecentrica, in caz contrar ciocnirea se
numeste necentrica.

Daca inainte de ciocnire corpurile se miscau dupa linia de ciocnire NN ciocnirea

se numeste frontala, in caz contrar ea se numeste oblica. Se poate spune ca daca
corpurile sunt sfere omogene, ciocnirea acestora este totdeauna centrica dar in general
oblica.
Daca

si

sunt vitezele corpurilor fata de Pamant inainte de ciocnire, atunci

viteza relativa de ciocnire (viteza corpului 1 fata de corpul 2) va fi:

(1.65)
Descompunem viteza relativa dupa doua directii perpendiculare, dupa directia
liniei de ciocnire si dupa o directie perpendiculara pe aceasta continuta in planul de
contact:

(1.66)
Dupa ciocnire componenta

isi schimba semnul, deoarece inainte de

ciocnire corpurile se apropie, iar dupa ciocnire acestea se indeparteaza. Componenta

vitezei relative din planul de contact, in cazul unei ciocniri perfect elastice, nu se
modifica.
In general insa, prin ciocnire, deoarece corpurile nu sunt nici perfect elastice si
nici absolut netede, cele doua componente ale vitezei relative se modifica. Astfel,
componenta normala a vitezei relative de dupa ciocnire
decat

este in modul mai mica

, deoarece corpurile nu sunt perfect elastice. In ceea ce priveste componenta

vitezei din planul de contact, aceasta se micsoreaza din cauza frecarii, astfel ca dupa
ciocnire

. (vezi figura 1.12)

In procesul de ciocnire se exercita forte de interactiune intre corpuri, deci forte

interne, dar acestea nu pot schimba impulsul total si momentul cinetic total ale
sistemului mecanic. In intervalul de timp foarte scurt cat dureaza ciocnirea, variatia de
impuls si variatia de moment cinetic produse de eventuale forte externe, se pot neglija
in comparatie cu variatiile de impuls si de moment cinetic produse de fortele interne,
care desi dureaza putin, sunt mult mai mari decat fortele obisnuite externe. De
aceea impulsul si momentul cinetic ale sistemului de corpuri care se ciocnesc se
conserva in procesul de ciocnire.
1 Ciocnirea plastica
Ciocnirea plastica este o ciocnire total neelastica a doua corpuri care se
cupleaza, si care se deplaseaza cu aceeasi viteza dupa ciocnire.
Fie m1 si m2 masele corpurilor si

vitezele inainte de ciocnire. Atunci din legea

conservarii impulsului rezulta:

(1.67)
de unde obtinem viteza dupa ciocnire a corpurilor

(1.68)
Energia cinetica pierduta, transformata in alte forme de energie (de obicei sub forma de
caldura) va fi:

(1.69)
unde:

(1.70)
se numeste masa redusa a celor doua corpuri, iar
(1.71)
este viteza relativa de ciocnire.
2 Ciocnirea perfect elastica
In acest caz se conserva pe langa impulsul total si energia cinetica totala.
Considerand ciocnirea centrica si centrala vom avea:

(1.72)
de unde:

(1.73)

unde

(1.74)
3 Ciocnirea cu un perete
In cazul ciocnirii centrice, perfect elastice si frontale, considerand peretele ca un corp cu
masa foarte mare (m2 >> m1) atunci din (1.74) avem:
(1.75))
Consideram un perete in repaus adica
,

si in acest caz din (1.75) avem ca

, adica corpul 1 se va intoarce inapoi cu aceeasi viteza (in modul).

Pentru o ciocnire oblica , perfect elastica, cu un perete in repaus, ca in figura 1.13, vom
avea:

Figura 1.2 Ciocnirea oblica

(1.76)
si deci

(1.77)

In acelasi timp se mai poate spune ca

adica unghiul de incidenta este

egal cu unghiul de reflexie.

Ioan Marius Constantin
Facultatea de Stiinta si Ingineria Materialelor
IEDM 3651