copyright © 2012 altura Hamangh SRL Edit areal CNCS - Consul Naina al Cer tinge Toate croputie ezorvate Eaturl Hamangiu ‘Nei prt dn sceaet care nu poate copa te acorul sre ol Edturl Hamangla Devererea OP Bibitee Cotean-Voleulescu, Laura Dreptul familie: note de cure manusl de seminar {aura Ceten-Vololesc,~Buoaregt Eta Hamargi, 2012 IsaN 87e-606-520-047-4 anata Roma 247.9(499)075.8) Eaitura Hamanglu: Vanes: ‘Buurogt St Col Popelan, $6, 021.395.0125 sectors oraoss.348 OP.5,c8.91 trea reded Telirax Email 21.396 0843 Fedecle @hamangiuso 31-205 020 Aietrbute Bramangivs0 ‘ose0s.8021 Lector univ. dr. Laura Cetean-Voiculescu Focultatea de Drept si Stinte Sociale, Universitatea ,1 Decembrle 1918" din Alba lula Dreptul familiei Note de curs si manual de seminarCuvant-inainte Faria, ontate sociale, economic gl uric a apdrut cin neveia Indvialor do a se personalza ca grup influent in coletvitate. De la forme inijole, In care rolul dominant La jucatclind bérbatu, c&nd {omeia, tami a evolat spre ogaltate ine sof Dreptul familia, ca ramur8 a estemulul do opt, esto una. dno cle mal importante discipine ce formeazdplanutl de tovltémant de 1a facullte do crept din far. Aceste considerente au fost boul pentru a rescre cursul pentru studenj, cu infeiia de ato insta dol (ganeroaso,sporind i lo vor duce mal departe In vederea consol Instuel castor inva gl respect principllor digutoare alo fami, ca rezlst el cRs8tors,uniune ofcist in fata autora lace, ‘ara nega of a misimaliz flu Bisoril, ca sout moral parmanent al ferie, Respecting principio ddacie in ntoomirea unui curs universta fam considerat opocun a prezenta pentru inceput insttuja cstv ‘a natu chele a drpiuul aml, fad reer la doctrinal ui prudent, Impette cu pérerle personalereleoare la mod in care trebuie mentinute sl promovate principle morale care caracterizeaza ‘csoria fami pe plan item sn context european. "Am contnuat cu principles insti ezutse cin c&sstoto ~ ne deni $i afitatea, fila, puncland principale aspect ele acesiora 4 implicaile lor practic, ta vederea cuncagtal do catro studon a ‘ature, apt esenfal pont expicarea gi Inflegerea aspectlor practice care rzut in cortxtul ei ction. ‘Aus fost analzate $l aspectele retertoare la stuafajuiecd a cop ui, a copia dopa, precum g concept ce vizeaza ocratea mine- ‘ui gi protectia copula in cicultae, toate Tn considerarea nok lor reglemontit in mateo. Un capiol stint a fost decal regimulul lure al obigayel do intone, iar uma parte @ cursull actetor do stare civil ! sent eilor pubes in domeni.wi rept fare Pent @ facita infelegerea sl a aslgua sistemaizarea cunoy- tinjelor cobandite, la srg cri capt! taorai a fost introdus un cat de seminar, cupsinzind aspectele preci, In coneret test gi, pete, apical gntebér, modelo de caret de chemare in judecal sour dtjonat jue, teme pentu rterate, posible subiecte pentru examina $8 rn urmare, pezenta bora se adreseazs in principal studenflor da speciaizarea rent, administra publt,asistonf managerial fi secretariat, dar gi color de la ate specaizan complementare, cum arf cei cea asctona social socicogie gam. Pomind do a aceasta premisi, am Incercat sé le oforim cttorlor nogti construeve conceptual simp gi acsesbls, care sh le per= ‘mith famiirizarea cu terminologia speci crept su perspectva, ‘pacified cin care ginfle jreice abordoazA fenomenu! socal. Po tot parcursl lcci am incercat s flosim un ima direct, denotatv, cu ‘efntea clara temenior gl ou organizares concepetr in structs tipologi car si favorizaze capactatea de prolucrare porsonalé i do apare a cunostinjoor. Lucrarea este un demers teoretc | apleatv dedicat stdenplor, darn 91 unul exhaust, metv pentru cre am staat lurdl 0 bibio- ‘ale selecivt la care ctor! est indemmnat soc ape atunclcdnd 58 conrunt cu probleme teoretce sau practice supimentare. Laura Cetean-Voiculescu: ain, C.tam. Cipen. ©. prec. ev. Ea, He. ft Mot Nec os. ous. RRO. sou. vo Abrevieri aineatal atic CCodul fami Cad penal CCodul de procedur vi Estura hotérrea Guvernuli itera Monitor Oficial a Remarc, Partea nou! Cod iv ~ Legea nr. 287/2008, repubieata mal cordonanfa Guverut ‘ordonania de urgent a Guvernul pagina punctl Revista romana de rept ‘Sud eocet juice volunCuprins TitlulL Notiunes gi prinepile generale ale dreptul fornia 1 1 Oblecivelevafaed_—— I. Aspecteteoretoe 51. Nojunea, caractrele gl func fariel §2 Nofunea, obiactu si principle goneaie ale copii fama 49, Legatura creptll fale cu cleats rari de crept 12 4. vostole drop Tamil 15 §5. Roper istoco ale fae 20 I Aspecto practice ‘gr Tet gril {§2. Teme propuse pont rere 4§8 Spojoglinveban ‘4, Diojonarjurie 3 §5.Dispoziticonstujonale pivioae a vaportarla juries de crept ami 33 §6. Posie subiect pentu examarul de opt fare 457. Reglemertale Codull penal elertoara a Inacjunle conta famiiah ah Tutu al Hea. Casatoria 6 Capitol |. inchelerea 36 1 Obiectvele nv = 96 IL Aspect toot ‘6 1. Noun gicaractorleclsilowsi 3 §2 Istorculcasstoit 3 §8.Logocna, 5 54. Consiiio do fond ale elsdtora 53 §5. Condi do formé Ia inchoierea cstv 80eat ai 1 aspctpracice _sr ie ome popuss ‘pentru referate_ 87 fe. Spot inven 8 tee Deja ae ——r f, Pout sbics pon xamen_— oh Coptatta eo, Etec incl clsSiorol____78 Poet 3 tLaspct tcrateo — fa $h eitse pesos 2. Elctl pation, Te wAspece pasion tr Teme propa peru aale_——_107 Qader fest 09 4 Detonaio 10 fe Posble subictapontu examen it Capitol a ea, Inetaen, dstinjares gl dstosorea ctor Lia a fc napects torte ff Desires caliorol Tie {rcetaea caso! i Es Doctor ssn ‘er mn pope potion EE gi eston ve ‘reba {2 sete 11 §. Tem propuse pena reeralo {4 Pose subiocte pentru examen 168 5. Modelo do corer do chemare In udcatl 183 Titul a thea. Rudenia 170 CCapitlul. Rudenia gafinitatea, Nojuni gene 170 1 Obietvel inva 170 1. Aspects tsretce +70 1. Rudenia reas 170 2. Rudenia civ 178 59. Afnatoa _~ 170 I Aspecte practice ae) {1 Diojonar jure Tet 52. Tost gra 182 58, Teme propuse pant rte 183 4. Posie subiecte pent examen 189 55, Sole naar 189 Capitol ales Filia 185, | Obicctvoleinvatani_——— t's I. Aspect taoretics 185 451. Flaia aja co mama 185, 2. Faia aja do tata 97 I. Aspecto practca 207 §1. Teme propuse pon eleale 207 52 Diefonar ule 207 (62 Toei eee 207 '§4, Subiecte posible pent xarmon 210 §5. Modele de acjuni_— 2s §6. Spee 214 CCapitotu al iea, Oblgata lo 226 |. Obicctvole mayan ag I. Aspects teoratco 227 I. Aspecte practice ar 51 treba so = pes §2. Tomo propuse pentru referata 256, §3. Tost gaa 256 64. Subiecte posible pont examen 258 ee 25 copilulu in atioutate — CCopitolul |. Situstia legal a copia 286 Obicevoie inva 268 I. Aspect tactics 266 IL Aspecte practice 272 41, Teme propuse pant retort 272 §2. Subiecte posible pentru sxamer ore 53. Apap ntabar, 272 CCapitotu ales, Ocrotirea minorulul 24 1. Oblecveleineatani ag I. Aspecte teoratcs araa regu taal lu Aspecte practice (1 Teme propuse penta raorato, £2 Subecte posible pony examen 299 4. Apical lotro fog en 9S Ccapitoul al thea. Adopt 295 1 Oblecvolo inva 296 I, Aspects teortice — 205 i Aspect practioe —— at {gh Teme propuse pena reerato, ae §2. Sublocte posible pentru exare 341 49. intebar. sat |§4 Model do corer de cherare Tn ude 342 85. Spete 345 ‘itll al Vea. Actole de stare civlé. Servicille do stare civil 352 1, Oblectvol inva 382 1. Aspecta tooretice 352 Aspect practice — 368 {1 Teme propuse pena aera 368 52. Sublacte posible pentru sxamar a) Bibliogratie an Titlul |. Notiunea si principiile generale ale dreptului familiei |. Oblectiveleinvéigrit > dofintea noir do faite, enumeraea caractoclo uncilrfari > ofnirea creptlu farlel, enumerarea elomentelor cbiectu crop ai 5 enumorara gl dezvotarea principio generale ale cept ts i ‘xplctare fogturl dept amie cu alte ramus de cre ‘analiza Serato voare ale repli fale rezolvarea aspocelor practice propuse la final capitol I Aspecte teoretice 51. Notiunes, caracterele si functile familie Famila poate fi defeita ca.un grup da persoane Inte caro exist ‘repr obgali care izvoriss din cisdlore, rudenisfreasca sau ‘iv pracum $n ao aporturasiate rlaior de tame 8) Notlunea soclologie gi notlunea juried a famiiel CConcsptul 6 familie ste datint special da soccog, ins se poate formula gio dette [uric avand In vedere laptul 8. dupa ‘cum vom vedea in cale ca urmeazi, cele dou sensu, cel sociogio cal jure, nu come, inolesul termenuli de femige insumeazs acolo rela ce se nase Inre inv ca urmare a castor! rudenis Declares universes @ ckepturior omuli, defneste la an. 16 famila ca element natural gi fundamental al soceti, recuncecind, tolodat, eptl aceseia lz ccrtre ain para socletaji ga statu, precum g dreptul Ia clsdlorie al oriarei finle umane’ do vars rubi,fard rico restrcyo In pina rasel, cetajeniel sau reli’ taza Rberuiu consimlamént, Gu respectareaprinsilu egasa inteNoun pec baat gorse la Inceles stor In deur! acoso Ila erp ct purct de vedere soil emia fost doit up cum rau sovanuatGrttesspecio lngalg do sutra acest of {itio g caraconstelo co 0 marcheri Mojratoa socktoglr Feveat laa ca un gt socal feat pin cst, aah Divsane cafe alos mpreun, au gospodie casi comand, su Eat nin sume fla nate! Boog, psPologze, more (abe carerspund und pon al fat ost vad in purl do vedere ride, fama ete att dn col {rau ndsout gents eropt i obiga nr repo de or rap foe yop co pasoane nt ca Sr smate a holt uel cata, «extn Steal esta seu ei) 9 char ea rire sole asi do loge reli defame ier etpnare goer pulem ssa oa ale dou puncte de ve ders sik os, ar un sas in, cbowarn evant i seipeaEsempieam cua adele ore iomaaz far le ‘totem easton: Daca jure aman in conte ga pn repo [oie ce ert, on puns ove secsoge, paren I olla xorie pt on rata oh ‘laf reptionisa a consalal " ibe Taper ide no Tnesard, dec tena, 9 exon apron scope. Tore jie ear sn ream e al tan sof eal Cot ch 9 ale ol socal), nt cate apo idee ‘belion stop ariel so complteszs eu element spar ‘and omar ator amu roth pub on ia 1) Tending le fonomensit fama in sositates conte porand oe i umerog facto cu infuse negative asupra far vi defn sol tonsa acto onomen fara mPa ‘Ta pln irtetzate ate! ~ pee ore goer sorniteata a ate upfali orat ates, parsecu crear rum persons colts 38 feteeanir care valose fo uni tore eon) 7 yaa rar a aon pana Dera 7 ecto 182 A pa ‘a Cork pnd coast i cao, vsa ri pen cao (eSeover feces ae erent rasan pnd poe Sinton, eet i Purse, eat fod E&I Bete 188. Rr taee carson eat > Arareol, motodsl cantlatve de study al oblectului de cecetare a une nj pot foloste in crept, cesta find unl ante eazur. At: fo, putom vor de rata natal, nupfait, mortals’ $\ despre ‘cum inluenjoaz4 acestea fama in socioatea contamporand. Concu- ‘inj esto vazut do care uni ca un oept indgcutab al persoane, larde ai ca neasumarearesponsabittiorvefi de fami. in punct de vedere celgios,reprezintétrtreabarbatuui cu femola atk cunania biserceascd, conform canoanelor, lar dn punct da vedere jul, pu tom s& I dfinim ca o conviejuie a unui baba $ une! femeinecte ‘oi logal. Ina introsucorea reglemantii logon nou! God ci ru rezolvd probiemate pss de protec juries a calor ala int-o ‘eae consensual > Creslorea num culls fr descondn sau eu un singur descendent. Acest element este sans legat de celal soudal rata atl, fnomen evident in socitatearomaneasea contemporand, Cresterea numaruui dvorurlor gi al copii nisoup tn efara lsdlore Pe langa fapiul et a sodzut rata nuptaltij, a cessct $1 0a a volt. An de an, numérulcivorusior in Roménia are © ‘ald de crestere ingtlortoare. Astle, pot Inetutus Naionel de ‘Statistic, n primele opt un alo anu 2007 s-as nvgisat 2500 da Presunea exoretaté de cupure formate din persoane dc lagisex. * impcaila tenor de procreare asstalé medica Cu suranfa, aceasta enumerare este doar una exerpiicatva, 68 ramanénd desehiss in vederea Unor ali actor om sau care mai pot pirea in context social actual sau vitor. ©) Caractorele tamiiet Gonsultaroa g infelagores texetor din legea fundamental @ sta tuul nostra, Consthuja Romani, stil cum a fost modiicat si Completta rin Lagoa de evil x. 429/2008, cu rele a fai, fe 6a posiiifaies s8 enumarim care sunt caractrole ce indvcua- Tzeaza familia instal nostr, in cortex legislate celal stat CConsicerm oa acoste caacioe pot enumerate ast > csitria este un act ber consi ite so 5 Sofi sunt egal in depturiin tot ce priveste cisitors; ambi sof au crept gi indatorin egal n caltate da png de a asigura crosiovea, educa gl insruea copiloror, copa, ndfrent daca provi dn easétoie ol cin afer acest’, ‘avo poate jure’ opal até do pint or statu asigura © prolecfe speciald in co priveste reaizarea creptuiorcopilr gia ner, dar ga porsoaneor cu handicap! Ta ce vden aise dn Contin Ramil cusps tn ates ropa neuptel sepa patie cea gh apt 4 Funct tated Faia, piv in ses lr, gus derslaren soc xn ‘unico exacerzarh anime fncia de peers a space tinane, trea economic funciaettv Futile Vil sci sun atte ne ln puct de vdeo fue, no pan aspen clr Toso acot sels a epn nae masa de med n care fle police cae conduc session so Toles in onsoarea fas dn pune do vere economic bn ‘ioecs afer opal. Shoes, nea ar snt usta: >" porore pepe poner oan > tanta eovat Fuprosterea popuafl Sau poetarea spac uane exe 0 tons importants 8 fort, niucit perm sect shy ange contulatn. Deca do a avea un cont sma do-n pasta © sacha ‘io ma veaposab ma sinh de hast cn tel, tore finest haere caacnven wes tn 9 n meninerea contd rn Servoaea fal pi, a ‘oso co fas Sf pn mlsurto do inerajre mete lo ‘as parscanlr de ex fn (nerizai pnt cores cop is enced gam) Toads, sonsicerém ce rol saul tebue tio too nal do mau estar, pool etl dome- azo, aces ine), nceoum pen msi eon prot ve, brie, de rorado a tborayinowau up a prea. hina seta pep and in poze. probloma scsi un fail nu esto cae fea cin pnt over sro pa cre so pt Sa ba ne sim in fe unl ees co impo indo com Git carat Tngrheg rp conatuora la Wotala costed (ert 26 Cova in ah nia, eral van (at 28 tin Const) in rapt eu normale mol reiyeave cao sunt Calogarie in mt erat co vont Indl ou asst a pect poninnd-ee frm impetuanepetor do sarc ‘mulril fortata, prin acest ingradiri, a reproducerii poputatiel. . ‘Se ol ca pobome ov i awa nt ane cand sto verb despre reprise nit sa pin arise, sa fino cit olomentte in male sunt ncnae (nul Cod cl pe ‘ode cttvaarzleratoate i oprodicre uma cla Me dea cute donateLLnoqune prin © alt tunofe important fami este coa dea asigura educaroa copilr. In opinia unui autor trancez", cella famillel este un mifoc Dinar dure al vein socetala, un mil de a tanemite valorie Sociale i comparlamentalecolctv, un punt de legatura cite ind ‘id gi comuniata, Faria reprezinia mediul de dazvalare, de inter \onje§1eduoatie pantry cop, dar spent psig ‘Con de-a tela functo a familia in SANSA cocolafe cu celeate ‘lu, este tuncla economies. Roll economic al fare este acceplat te toate doctrine, Car g In unele defini al tamil regisim kdeca te a fro unfate economics esenfla. In vremuindopaat, Tunctia feconomid famiiel a facut so Inchoge acest ruciu social. Fa- mika reprezenta un gfup de persoane oe locuiau sub acelag| acoporg #ulliau aceleagiresurse, casa oe inseam c& ora 0 utate eco fotricd. Aceast roaltate ens ln prazert exsldnd comuniatea de bbunuri a sofer. daca ru esto ales un alt regim matrimonial deat cal a comuritii do bunur,obigaa lor de a coabita, obliga de intejnare ‘nite mombri tari gama, $2. Notiunea, oblectul 51 principle generale ale dreptulul familie! 8) Dreptul filet poate fl dent ca totaltaton noel juiico care reglementeaz8 raporturle personae si patimorilo co lvorisc tin cAettorle,rudeni,adopte gi aprile asisale de lege OU 18> Poturle de fare, n scopul orot ntsi fai Majoiata normelor ereptul farsi se regasesc tn prezent Tn noul Cod ov. ‘in fara roast, Codul fame a fost adoptat prin Legoa or. 41953 si utert numeroaso modi, corospunatitarovoluel pote gi s- alo a fil. In prezen, acest cod a fost abrogst prin nou! Cod cil {Logea nr. 287/2008), care conn Cartea a Ila iniulala .Dosore fami’ ») Obloctul dreptulu fail poate fi sintetizat ati > rapotule de césatorio; > raportule co rezut dn dare: > raportur co rezut dn adop; "5: napcrano, Pigs ars on at gusta spatence, Pk ‘hee Cosas poir uaneoman 3 tsa, Cowman £8 bi, Guana, Lopune oni grate > raporturi care sunt asimiate do lage, sub anumite aspecte, cu raporturie de familie, in urmare,abiectul de reglementae al normelar crept fri 1fommeazd raporture de fara ‘ese report sunt 1, Raporturie de cisatorle. Famila are la b328 cisitoria ber consis inte sof, aga cum rezulté ta dil din spoil a. 48 tin Constuja Romina iat. 258 NCO" Pravederie constiujonale gale noului Cod cil roel pre cuparea statulul nasty pentu consotdavea tai, gisindi-lexpre- sia in primal rnd in masurle pentru Intra efetore. Sunt rege. mmentao urd 0 serie de aspece refetoare la casio, la condiile penta valtaaa soestela, care eebuiaIndeptinte oftos si numa in faja autorttlor salle (inchoerea,desfinlarea,cestaceres), in 20e- lap mod find tatategiraporurle porsonalo gl patimonale drive 8. 2 Raporturile care rezultd din ruden. Prin ruderia ee intalege legitura ttre mai mutt pereoane care coboard unele dn atele eau ca, fra a cobor uncle dn atl, au un ascendent comun, ‘in prim caz, so spuno cd ruderia esto In lve dresps, lar in cot tei radon iv, care este reslementata jure ca g edn arf vorba do rudonietheasca. Rporurle do fame prezntd aspecto personae nepatrimoniale ‘aspacte patimonial. Consideram of In toate cazurle aspecele per sonale, nopatmoniala webuie 8 tea la bazaraportur de fia tn concept po caro glagiutorl roman a promovato potturle care se stablesc into mombrl tari ru apartin in totale dreptuu amie, numal acelea care se nase dn cdsstre, rudeni, adopte scale asimiate de lege sub anumito aspecte cu scesiea, ce 9 (an coe ores Fant se rena po ‘ice paror doe angen capers, adieaja 9 roa capac’ poet SLANE) oa enna ager crm i ftetinoa see, ren alee pabr se 2 sig weyers ed. ‘Sea cpr (2) Faron Se rp naan seat sig {5 Stl esata asprin, pn mast econarce soc, {ea recum pceavotaten 9 conolre amon ened pases o stro ton fre npn cae8 Notun pn generate ‘ot asl, esto evident ok nu aparincreptullfemiletraportuile suocetorale dire mombri fami 4. Alte raportur eunt asimilate de lege, sub anuite aspace, cu raporutle do fame. Pa lang cele enumerate mai sus, legoa vor esto gi despre: 7 undle rapertu rzulind din area spre crest tar incomireaformelorcoruo do logo pant adopve: > uneleraporu intr copil unui ot ey eof acestua; > unela raporurl dnt magientori unel persoane care a fost ‘obliga a inrfinerea unul minor on care ba acordat inrenere ‘ven obliga egal minal ncrepiit fa arene: > unale relai cinta fost ea > unelerelai inte fost! adoptatrg fst adopt unui cos ©) Principle generale ale dreptulul fami po! f sintazate asta > principiul oeroti edsStorc fale, > inept cdsttoro ber consis irre so > princptl egal n droptur dine barbt gi fos > pincpul exerci dreptutor si inden Indatoirior prn- tegt in interact eopir, > mombsi aril sunt dator sil acorde unl aia spin moc s mato "> principio monogamis > princi Tacheer cSsatoal ine porsoane de ae cfr. Imporanta cunaagter acestrprncpl constr aoaea 8 aut la ‘isi soluel juicice in acele mater tm care lgislatia nu esto sul Giont de clar, do explicit sau ost lacunar gia determinares me Sutin care normele creptului femifel so completeaza cu norma cin loglsiaja cit 1, Prinlpiul oorotit césétore! sf tamile. Aces pnipu este provizut in art. 258 alin. (2) si (8) NCC, In cate so araté cd stall Spring dezvotarea gi consoldarea fami pn masur ecanemice 9 sociale gi ed familia ar drepil la ccroira cin partes socket #1 & sau ‘Oorairea cBsatoril gl fale ge ealizaazd nu mumal cu ajtorl rnormelor Gedului cll gi cu ajtorl altar norme jurdice spociice cuptinee in alt acte normative de crepul fail, di prin ate acta hotmatve ce spartn ator ramun de crept. Pentru a se aigura sta- biltloa farsi, in Cocul cv sunt rglementatariguros concede fond g cele de forma ale cAsatore,droptunie gl oblate personae $i patrnorile ale soor,precum i desfacerea césstore xn Bvt. Ozrotrea césdtora in fara Moar so realzeazd prin impuriea prin loge 8 egal dine sof, a stabil raportutor dine pin = Coppin oblgalile de Tnielinare pe care legiitorl lea regementat Tn sarcina sofr, In sonsulindepinacestor fra scrminare uu faji do coats, in anumite situa, chiar dup& ce casatora a fost destécua prin divor. 2. Prineplulcdsitoriel liber consingiteIntre soft Nou! Co civil prevede la ar. 258 an (1) cf fala are la baza c8sstora liber con- ‘inj inre sof. De asemenea, Consttuia provede la art. 48 alin. (1) fail se iriemoiaza po casitora liber consi ire sof in sensul gl, consdertm ca cament trebule sa so indropto spro csatorierumal datortéafeciung inenai lor recproc, find vorba Cespre barbatg emo. Lberu consimtémant la cAsttorie, ca rnc iu, rebuio 8 fi injeles s xn respectarea logilor cu prvi la aceas: "a nstutejureea,pleoana gi dela provecerea consitujonala de ia far. 48 alin. (1) e& taraia se Inlersiaza pa cAstloia liber consimita inte so, pe egaltatea acestora i pe dept gl indatorraa ptinlor do a asiura creserea,edcala st instutea cop. 3. Prineiptulegalltiil in drepturtdintre birbat gi femei pricipiv considerdm c& depigest limitele rear de fail 8! trebuie 68 guvemeze toate domenile viet sociale si eoonoice, Sus{inem aceasta avdnd in vader cd, din peal, nu esta ania erm fe! Tn rolale de fami, da nc in socitate, moty pena eare au ‘apdrut manos de orgaizare a femelor pariry promovarea acest Dinciplu,cunoseuta sub danumiea de mised feminists, chiar sto {U, pin organole adminis sau cele de repreeiune, au lust masur pent implomentarea riguroasd Tn via pubio& a acest pinalpl (apelur de urgent la polite, consorea femaior cu problems) in noul Cod hl regasim eatova depozii care e rtera axes ogalitea Tire sexe: ar. 258 ain, (1), ar. 308", ar. 942, at. 344 fame, Tn confomiate cu textele de lege amintte, elaile personae si patmonialo dine sop gl cole dintro acegta s cop lor, mciferent ddacd sunt dn cadrul seu din fara cSsBtore, sunt evident regemen- fate In aptcarea pracicd a opal dine barbat gi emsie In socle- fatea noasr, ™ Boinaras conan acedin ot cose ce even cst4. Princpiul exercitilldrepturilor $1 a ndatorilor pirintegth ‘numai in intoresul copliior. Aces preps esto previzut expres In ft 269 ain. (1) gat. 483 alin, (2) NEC. La art. 269 se prevede ca oroa misura privitoare la copl, no: rant de autora, obule sfc vata ou respectarea Ivers supe- for al copii, far eel do-al cola text proved 08 pani exerci ‘iontatoa plnteaccd numal fo ifereel superior al copii, cu re pectl datorat persoanelacestuia, i asoraza pe cop la tate dec 2 care privese, fndnd cont de varsa gl de gracul sau de mat fate Evidentem imprlurarea c& exerctarea drepturor sindatorior pitintegt se face numal In interesul copilor,indlerent dac8acesta Sunt cin cs Store, din sla castor sau cn adopt, fala de reg ‘mentale anteroar, care prveau diferent modu n cre acest cop ‘parjneay tani Exoraiaroa dreptuilor gi Indatorilor pling se face sub con tol gl ndrumarea instansi de tue, care a preuat part cn une tile autora tutolare. Pott an. 486 NCC, o7 de cto oi ext nein folegert into pant cu pire la exerci ereptuor sau Indopéniroa Indatoror paring instarta de tutela, dupa oe il asculta pe paring land Tn considorare concuzile report rterir la anchela peto ‘ociala, holdrgto potrvtinloresuul superior al copiull. Aeoutarea ‘copii ete obigatorc ‘Aplicarea acestui princpu se reteré nu numa la prin i gla of care ale parsoane care ocrleseofcial sau nu opin ipsa prince. ‘cclven intressiorcopilor minot la rivel de poled stata ro Inseam inctlearea sau micgorarea inforesull patinjr tn coga ce ptveste cop lor de care sunt dct rSspunzior,inucd! suntem de Ditore c& ino famile nu pot exsta contain mem el 10 (20a 09 privstoitoroslcopilr. ntresol tuturor mambrior ail, intro concep morals, obule a se alle in deplina concordanl spre ‘tnatate procs ¢ anumo monfnara @ itétea fama, 5, Prinipiul potriviteiuta mombrit fame! au indetorirea do #1 acorda unulaltuia spriin moral gi material. Acest poco este provlzut, In pia relator dnt sof, In noul Cod oil ia art. 209 Bin, (1) (of pl datoreaza recprec respect, fdeltate gi spin moral) 1a. 325 alin (1) (of sunt obliga sig acords sprin material rec ro). Normelo morale cor ca inte mambrs fame existe @ com Iitate de itarese spirale gl materiale, caro trebule 8 fie In conco ‘dani nu nual cu inforesala porsonale ale fare ol gu intressle ‘socitil Note spe genta n Folio fami, conform color do mal sus, £8 itemsiaz8 pe pte ate recipe in Coa soa epi legal care sunt punse de acest prc ~ spr morals mata pe care tebuo Sg aco rec proe mem fami, spin morals matt ea rez al prterii si ‘Slesfur epee care am ct reterre ‘tel, 20 rive cio, olodal,hotrdse asa marl prhvtoare la ersoana i bunule copie. E (of) sunt obliga 8 conti la ovale castor Tn aport cu mifosele fess unufledobaite brut estore! au regimu jus ce burt comune, ait cd esto vorba do regina comuniti conventional, fd cand ote vor eospo roximol mavimora lcomurtatlgala (cu except prevzute expres se lege aa th staan cre soi on teaz8 pont regi separa de bun) Aceste ru sem ris9928 9g feleaac Improuns 936 dspuno Goo aidoma, De esenenee, vom gl n normete dept femil, egeentata pe larg, abigatia de inttinere aan mba 6. Prineiplul monogamlel. Nou! Cod chil dspune in ar. 273 08 ‘esta intrisdinchsoren unl noi castor de ole persoana care este csdlord, varbind astel despre intercore bigamy, respecv olga: ‘nisl, Monogamia este o consexin freasc8 a dagoste ea fundamant al cisdiorel Find de acord 8 senimaniul de dragoste oslo carac- ‘efzal prin exclsivsm, esto normal ca o cdsdtorie care se Iniomelaza pe dtagoste st pata f doar monogamd 7. Principia! incheieri cisStorie ntre persoane de sex difet. Acestprincpu rezk dn dsporfile nouki Cod cv, chiar cacd unele logsiai au lgiterat césatoria inte persoane de aceagi sex gi, mai recent, adopiaefectuala de acest tamil formate cn persoano de acoagi Sox. Potvt alin. (4) at 258 NCC, pen so se Inftege baba ‘ul gl femoia unit pin edsttoro, lar powrvt a, 259 ali, (1), easstoria ‘ete nlunea Her consimpé inva un bats! 0 femete, inchelt in conde lagi, azestea find doar dous texte pinto mutts ale din fare rezult oxpros of nu sunt accoptato, in fara nor, casas unisex. Mai mu, gi noua institu s logodnel poate ft inchelats doar Inve persoana de Sex fot, potvt art. 266 ain. (5) NCC. "ao vasa cpt vlan loka patron linet ottr. Ase ds capella oigae gala de etre2 Notun principe 43. Legitura dreptuluifamiliei cu celolalte ramuri de drept Paporute juries, ca orice rapa ite cameni, sunt complex. Jn numeroasa eazuri rome juriice catnd careless prope care ‘parin mai muito amt de dept, mol pan care inte ramulo 6 ‘topt puso 5 dept privat exist olagltra. ee se spring recipos gi hu So excud, pulindu-se aplica separat of concomtent nt-an report Iurie coneret. ‘Acoasth siualo a creat problematica coral ramuror de dopt in ezolvarea aspecteor sconemice gi sociale a un moment dat Dep {ul familie! netécsne excopio de la aozasta, vom gis! legétu cu cre {ul coneftujonal, aroptl ev, dreptl penal, creptulprecesual penal, ‘crop mung reir seciale, crept itemayonal puble sau privat, kept ranciar. 1 Legatura cu dreptul constitutional. n Constua Romie se rogasese erunfaa pnaplo fundamental ale fai a art 26, at. 48, ft 49 a, 50. Consttuja ocrotege rapotl de cEsstrs pri proto- Javea familia goneel plecdnd oe la does ca aceasta incu ure {ic find baza fel, ccrtrea ei constiuie prima conde a ocrai fami, ntregule,Tot ase, trebui 8 infelegam c& prteareafa- mile seam intr legaturlo dines sof, protearearaportuli do Cisitore. Arteoele constiuonale aminite reglementeaz% cone vid ph cop raat a 25 splice 100, > Conn Nano Unie pv a eepurlecopu soci 8, > Comenad Hage dr 25 nla 1880 pn tect lire aaperieas neon pntagee: toe 2 Conenfa tp per cop coset mata scopflimorajna, meta gala 2 al 18rd pn tigen aurooe +" Dsaata Univeral» Orapuir Oru, aol ipo carat Adana Generals ONU Io ath ora}oales pn etre ecronice, sca ctrl aot do Acurasen Genera ONO 108, st So aman in 0 rae 4 Spach Piraonl u pve la doptete ce 1 pote, scot Ge Aden enw ONU 56 tee eran tor coment x pit acs, st do area Garr GNU 90, rn nas po Lape ine. 18/1990; . outs > Cotta sip erin uot fora de. etnias tas ta acpiah de Aurea Gora ONL 179 lea Co pont oe > Cone ie consid ltr, vt ina pont clans tvopsre lao. abot 182, rahe Sate Romina pn agen 0082 > Convnfasips sl ee letra, adpat de aren Gevuralt OND 187 a as Romario hs Conan pon rire ala tn wae #8 expat posse someni, cond de Adrace Gone SRein tenets Rona acre 8 > Dear aipa ropa pscanerehandca, do de Aare Goer ONU nT > Coca tips repack mil, adopt do Asan Gera OU nT Conan auopearh sia sli al cops inal lata aap 0S ral Se Roms pL moinose Cart Soclt Eucpeand, aot In 196, senate fama 8» LNothine pencil generale > Conven-cachu pentru protecia minottitior najenale din 1985, ratileats de Romania prin Legea rt 33/1998; > Programul mondial do acjiune privnd persoanele cu handicap con ‘Sunt izvoare interpretative al croptulul aie: > obicil ure (eutuma); > praca juccara 9 precedent udiciar, > doctina; > eontactl norma ‘Acesiea reprecinta doar izvoare iniecte de drop, in masura in are eprezini ivoare ale creptll cl {85 Repere Istorice ale familot In final acestu capt! introduc, coniderim eportuns prezen- tatea unorolomonte de isto al fami, de a aparie,sublinind pin palo tendige In evolu, pan in prezent, 8) Familia in vechiul Orient DDupa cum foamea si cragostea sunt nevoi fundamental ale omu- lu, tot aga gi tunctile esenfisle le organizirt sociale sunt spiel de provodere in domeniu sin supravchrea speci; cml de accoa, tn fox contnuu al nasetior este la fl de indspensabl pent 80: ata ca gi garenia unelaprovoiond constants eu hran, Instuior ‘are au drop scop asiguarea bundstrl matarile gia ordini sociale Socistatea lo adiuga, Inftdeauna, insti menito $a asigue eon {inuitatea specie. PAnd cind siatl ~ in zo°i cizaploristeice ~ a venit conrul gi izverul nasecet al orn coca, ginta a fost cee caro ga asumal sarcine deicsta de @ regia raporunia ire exe gi Int general chiar 1 dupa co statul gra Técut apart, canducerea ena omen a rémas In sina! celci mal adane InvidScinate Arve toate insu storie: fama, Esto pun probabil a primi cameni sf it in fami iolte, chiar 119 negura viemurlor, cand erau doar vinator,Inucttifeoitatea ‘mul in materie de mijoace naturale de apérare ar facut din acaste famil o prada usoar& pent animales saat. In mod abr, in alu, organismele slab inarmate pentru a so putea apéta individual tiesc in grupurl $f glsosc toomal in aceasta unira mifloacsle do “supraviure Tio lure plind ce dil de col gi acoperta de ple ‘70260, do nepitruns. Fad indolaa, aga S-aintamlat i eu om care nu a rugit si so salvezo decdt soldariztnat-ee cu eomeni vanator gi ou'gita. Alunci cénd, in orpanizarea sociala, raporurile Logue spine generale a economice gi pute police au inocu sistamul de tude, ginta 2 ‘ncelat de @ mal f baza socetfi la nivel Inferior tala, lr la nivel ‘superior stall au fost clo cara rau luat loc, Guvernarea gia asi mat sarcina menjinet ord, in reme co familia sa insacinat cu reorganizarea viol productive !asigurarea perpetual speci in kimea. animaleor, rata natatatl gi cea a mortal scad po ‘masuri ce se Inmultsc ingrile acordate pul a om se obsana 0 escrestere asemanstoare, Invers proporjonala eu prograsul cl Zajel. Ingrit dine esle mal atente permit prelungirea adolescente, period Ta care tna so dezvot cin punct de vedere fii gt Traine do a zbura cu proprile arp in aceasi tim, o micgorae @ natalia permite energilr amills se consacre ltr Inala ‘deca cole legato strict de reproducerea specie (Cum femeiajuca, in bund masud, roll ambilor psig, fara @ fost, ia Inceput (att et putom inrezii prin negunio istrict priate), organizata pe princpil ct functa tata n fala ora pst (a importa i avea un eaecta accidental, in vreme e2 a mame era fundamentala gi esenfala, Mull toburi care mal ensta gt In ziele roasive ~ gl fr indolala, aga se potroceau lucrule gl ta coa mal ‘mare parte eocitii primitive ~ par a nu acorda cine ste ce atentio, rolului masculul n procesul de reraducere,aidomea enimalaor ce se fupleaza gi se reproduc into feria necunoastere a cauzslor i flactolr, Locuitort insullor Trobrland alnibule sarcna nu relailor ‘sexual fluc un spit” a reust sf patrund in upal femal! ‘Alunge Induntulo Tndacbste cand ea se ala scala; ma mugcat ‘un peste’, spune tndra femei Daca intrebam, povesogte Malinowski, cre oa tal vreunu cop «in or, mise raspundea, invatiabl c, ntucal fata nu era caso, "ici cop nu avea tata, Daca, la acestea sariam cu un pls de pre Clzl g invebam fara menajamento cine oe tail ficlogi, nu mi se Injelogoa tnrebarea cdc miso raspundea: -Coplul a fest drut fe io de care un balome>, Mal mul, indgeni respect cred c& baloma ar patrunce ma lesne in trupurle femalr care au avut rela cu bar bal: cgi orice ig ia masur do prevedera impotiva unei pose sacin fetele se gindesc mai degrabk si evte a se sedida Tn ape aanc dect sf Inceteze orice contact cu barbal’ Tn Malaezia so recunoagie c8 raportutle sexuale sunt cauza sa- in i, cu toate acestea, tnerele femel aruncd vina pe gregl de Durant A Dun, Chal lero, Merete nous ose. ‘ogni: Stent Epp Bao Ain Et rtrd Ca Bue. 20012 I.Netune vnc generale Imentaje. Chiar dack so conglonizeaza rlul masculuui, ind se Iiejn reali soxuale alat de dezordonele, e o ineagl poveste ‘descopen cine esto taf. Prin uimare, n Societile pun ovolute, foarte rar $4 ale cine aF putea fill opi ea neg pari nd unl so, © proprii tala sau prop fate, po sour, gintel, cu acepia tiesto =f sunt singurte rude masculine pe care lo va cunoagte coplul =. Afechunea dine frat # 0rd oso, In goneal, ma puttnic dood inte sot soi. De a, soul, in mute cazur, continua 2 loculased impreuna ou tamila din ‘aro proving ol 31 In sanul farel mame sala, pe stie vetanc-o ‘numei pe ascuns. Chiar si In peioada ciizaiiclaice, ‘ratele era ‘mult mai indrght cect soul; nevasta lui Vindapharnes ‘si salves frat, gnu soul, do mana lui Darius; Antigona se sacriick pent fraele ei, rcidecum ponttu sojul si. Ideea c& sofia 7 esto coa mal din lume unui barbat est olay recente ru esta accopialépe deplin decst deo parte tedust ca numa a specie nosste Rolale dine tat gi cop sunt att de lnitate Ia populile pi nitive gi pentru cd, la mula drive acesiea, cole dua sexe taiess soparat fn Australia gi Nova Guinoe angle, in Aca gi Mironezia, In Assam Tn Brmania sn mult alto futur, se mal ndlnese ined ‘our im care vaja de famiie esto mal pun vbia. Barba Wiese soparat do fomei gira o viteazs deat dn cin in cand. In Papua septenvonalé esto grou acceptat ca un barbat sa se afigeze tn public {uo femee, chiar dack este mama copidor si In Tans Ignord cu deavargie vata de fare Forma cea mai simpli a famii cupsndes, agadar,temeia gi coi i, trang in gina ei de origne, impreuna oa mama'sa gi cu tale iu; aceasta era o consecinf tease a caracterul pur armalical raporurloe mamei cu odrasla 6, precum el a ignoranel om in Materie de biologe. Sa cunoseut, a origin, si 0 varana & acest rupar:.cisStviamatriocala, Birbatul ig plideca cial i vonea $2 ‘nkascd in lanl iin fama nevestal, muneind pent oa simp ‘cu ea, spre benefculsocter ll In aeest cae, descendants Se sabilea pe Iie matema, ar mogtrirea venea dinspe partes marl ‘teodata, pana g putorearegala se Yansmitea pri fret, gin pth btbat. Aces rept al mame" nu trebule confunda cu ymetrarhatt, deoarece ru impiea neaparat aoa fomelor asupra baroatio: CChiar g1atune!clind proprisatea so transmitea prin fomee, oa nu putea dispune do acoasta dun plac, oS! rlul fm sa linia doar ka Inlesrirea determinari gradeor de nudenie, car, arin, data ind lipsa de consténger' & moravutlor, arf imas nocunoscule. Este LNopune sone generale a ovaral c& in ofce societal fomola so bucura Tnotdeauna do o ‘arecare autora calor lcul pe care il ocupa in ckmin, func Salo de cstibuitare de han gi posiifatior pe care le are de a se fofuzs corinfler barbatuu. Prin ansambu, concija fered in ‘societal primitive £0 radueea la Tobie vesind ou selva, Nopld- carla peiodlee do care sre pare, psa ei do obigruinfa In ménuiros larmelor,faptul c8 Inteaga energie @ orgarismuui esto folosts pentru a precrea, apol pentru a hai lin tral pont a ingijcopi © Szavantajau in rAzboulsexelor i 0 condamnau s& wld in con- iia de subordonata in majotatea societal, except facand esle ‘mal napolate gi cole al evoluae ‘Cand camani ae indaleiniceau doar cu viniloarea, ei ¥ revenes, cu excepfa eau vanalu, invoaga munch a tail, Ponty & ‘compensa ostenelle gi scurle de la vanstoare, birbatul se canes In aie fn cea mai mare parte cn an. Femsianagtea numerog copl gi ata: a tobula sa fn colba In bun star, i aduno hana din pidue g1 de po c&mpur, s8 gateasca, 8 deretice, sa coasa halle fa, Femelle bogimanior sorveau crop surice gl vita de povar; daca frau pra slate ea £8 urmazo Wibu,erau abandonate, Cand indigo nee do pe cure ifrior al aul Muray dn Australia au vazut pent prima oara bol Impovare, au crezut c& era femelle alr. Dierenja co revistat fic pe care o consti asta inte exe nu exisa pe wemea accea. Forel, isin la o parte necazul ei fizlolgice, era aproape egala barbatuli, in tale, Tn capacitaten de a Indu, ingeniontata gl cura. Th societatle prinive, aa mal mare pas a progresslar econe- mice a fost infapluta de fem, gnu do birba. Dar cnd industia a dvenit mai complcata gl a incoput et auc prof, sexul masculin a pos stipe, tepat, pe acest coments, Progresl egitrat in reg forea arimalir i funiza © noua sured do imbogaie, Un plus de sta- bitte $1 de putore. Chiari agrcutraa fst, n cele din uma, prac teat de barbat, care a start, In materia de cconemio, prin @ smulge tin mans femel pres ial! autortatea pe cae le dana in culvarea Pamantul. Folosea la arat a animator domestice a contbut la Tntituraea femal do la munede agrcoe Posiblitatea de a transmite mogtenorior arimalee si produsele pail a condus la subordonarea sexu, findc& bérbatul avea £4 Ti pretindslamol o fideliato caro s8 1 pormita 88 bonetcioze ce Dogilile sale si do copll care sa fle sigur a lu, Barbatul, pun cle pull, ska cescopert vocais:patoriatea odatd recunoscuta, mogte- fea a urmat pele patems. Oroptul mamel a tebut si cogeze in fafa rept tat, far faite patarhala,avand in runte barbatul eetPa | Nojon prin generale ‘mal virsni, a devent, dn punet de vedere economic, egal, pl g r lula Socal prin excalen!. ‘Acoastl apare a arial patiarale a fost fatla pont femele Din toto punctole de vodere, ea a devenit proprietates ttsul ori a flo mai mare, spol soll A fost cumpraté pent cBestorie, a fost sata mogtnite gi Tn o lima co ta fost sugrumaté pony @ FV inmorméntataimpreund cu of sau tobuia 8 so sinucid, In cel mal bun caz, pent a continua s& sib gt de el 51 pe lumea cealalt “Tal. cap fami, 2 aut din acel moment crept ce ag ala, 0O 291 vindo sau inchia, dupa bunul su plac, femelo gi fol, fark @ tisea aicava decade a se vedea vor do ru, n oaz de excess, de lire celal taf. care cispuneau de aceleasidreptur. In reme co masculi ig rezarva privlagil de a-s extn favoruria dncola de ‘min, femeia, pe timpulpaaraluu ea vedea condamneta la cast {ate absolut iain do cAsdtore sa fdsltate dupa aceea. ‘Supunerea, care era soarla cea mai des Tldité a femellor epoca vanitoare, avea e8 eo accontueze a acum inal § $8 de- ‘nk dn 09 in 22 mai noroasa in usa do aiioar, In ziva In care ig marta fica, taal o plosnea ugor cubic, apo inmana obiectul inrelu, coca co voia ed nsomne ea padepsela aveau s8 vind din cel moment de a un braj mai tnd imal viguos. Char gla inden ‘dn America, unde regimuldreptului mame sa ment, femelle erau trata foarte dur, supuse la to solu de cores, dnte cele malic Pretutinden, via un femoi prea sa valorezo mal pun decd unui baba, lar nagterea unl fice nua fost refodathslvbatort® prin pe- tracer fama, ea acess a urui fu. S-a Intémplat chiar ca mamele sé ‘gi usd folle cdnd le aduceau pe lume, pentru a le sca de vila mizorabilt pe caro ole insoa otra. ln Fj I's Ingdcu cantor 88 irre in anumita temple, dar femelle fu au vole in nicundl, Aceasté excudere a Temalar din wala role ‘logs supraviul, do afl, in slamul contemporan Fara ingoal, fomeias-2 bucurat mereu de Insupea do a vob ars ope; bball au fest cintldeauna cera, musa eu agpime gi uneor, chiar Dé ‘ut ins, in ansambiu, barat a fost tspany iar fomaiaeclava I Un tbat in Bantu ig! cumpara nevestle cum se cumparau slave, acesia find un miloc de a asigua venture, finde, daca defines lun numa suficient de novest, so putea oh fig pnd ia sfargitl leo, ele muncind pentru el. Cateva trbur dn veshea Indl numéray femailo, in socetreaunel mogteni, isla cu animalele domestce 9 si recunoastom, ultma dina logis ui Melse nu face o distinc nets Tne aceste doud catego. LNotine pence generale 25 In fvoaga Aled, nevestole nu s-2u deceit vrecdaté praa mult do slave, ev excepfafapull cde agtpta din partoa lor o satistacio tare nu era excUusiv ce orcin material, CSsatona a inceput prin af tna dine formele dreptuui de propretate, ca o vaiana a institute selavagismul ») Fama in evilizatia celilor Teainteo8 revluia demogeaic8 pe care o trtim si galt sateo, si ispesat fami gn consecins, sd rup traci, n Mica Bra te fariile se cunosleau pln a al oplulea grad de udarie. cass Inmudte Jn moda breton era un vesiglt al vechl fail cles, do ‘mar propor care era baze orn aconomice gi sociale. Familia hitanda~ sau fh, aga cum era pana tn Saco al XVsea— a Yoparlzata in pata clastic. Prima sau Jala mani” s@ compu- nos din iat, fu, nepot, steinepot gi stré-strinepot, acca din 5 gone- fal Coa de-adoua era fala sigura", derbi, care cuprnde bunul in tive deta arn vo colatrala unchiu, var primar gi ful avestia. Faria de dupit avea In lnie drectéstbuncul gi pol colatoral siré-unchiul if gi nepokiacestuia. Fala de sfargit reu- rea, in nie ects, ta-sraburicul gin ini coateala své-stdun- chi ig pot acestia Fiecare coxjune o include pe cea precedents. ie se curing una In cealat, iar cea mal exins# le cupinds pe toate. Responsaoltaea {ats repr la mostenire merg pdnd laa para genera Tn Erie ‘roca in linia eolateal, In clan galce seotone, fama este ait de numeroasa, inet ajunge se confunde cuclanul, adleg cu un ‘up de mai mata mi de oameni Famila esto condusa do un eonslly format cn ene! memb. Fle- care tata do famille este goful nel Jari a min’. Este un sstom ‘complica, dar care, odata asi, pirea fare simpl gi uct l unel ‘expriene milena’ a raperturlor mane, didoa 0 satsacie dep, Famila galezA puta un alt num: Ty, cares taduce prin vntul c8Suf8. Nu_cunoaste decal prim secfune, cu doar patru ‘General. Dar eso incusd in femiia Gea mare, cae merge pi ou genera in nie rect si pnd laa optsprozecea inline colar feral Se alunge aga la oaned, care astizi semficd natiune. Do Unde conslalam cd bul Ilandez, clanulscoian, cenedtul galez au al popoarelor alice modeme un aer do familie gio evident. con- sangvitat, Gand un membru a une fail a fost ion, descendent ui pot reclama mogtentea care arf ebul £8 aparin stismosior ior pina la'coa doa noua generaje. Al nouslea om spot are droptl la un2 LNejun pr ee reeurs rumi in galoza mere stigat poste abi. In tap, dat ultima tern expira, nu mal rémane nimic de reciamat. in Ienda, famiia formeaz& o unitate jure. Untatea socials nu este individ, ci doring, famita cu patra gonerai. in Tara Galtor la fel Memb fame! au drepturi gt obtgaicomun, in special pe plan Tianeier. Paméniul eso proprctale fail inci Famili coliea,caracterzaté pen lopStri de s8ngo, este prin etre impermeabi stinlor, dar, cu toate acestea, cell ny au fst riciodata wenolobl. Cand un stain intemeiaza o tami in Wanda, ea taste apt cele a sofel sale lia numele de tae albasta, dela ‘uloares mati pe care a vent sail ©) Oorotroa tamil n Codullul Hammur CConstuirea Tarel este reglementaia cu gra In Cod lui Ham murab. Pentru o eBsatoro tabule un contract, decareco prin o se va ‘doved legiiitatea lor Ia mogteie, Casstvia este precedata Ge un ‘eadou out parnfor femal de cate logocric,smbol al vechutl prot ‘de Cumparare; famille color do vitor soft wabuio 68 il doa consi {ntl peru cdsitore. Logocnica va primi cn partes fame en lnusou, care va cuprinds biter, siofe gt chiar o parte dn bunurie inl. CésStora so face in faa funcfonarlor ministerial sau a proo- {ior polgamia nu era InezisA, In afar de sole sau de soil leg ‘me, exista concubina, cae or luaté de sof cénd nu avea cop i care fvea aproape aceleas! depturi ca gl sola. Dacd era aleasd cine Sclave, ea pata unelo dropturi, dar ml mai pune decat soja og ‘ima: un barbat se putea clsator cu dout suron deodat™ ‘Divorul era avtoriza: femela dvorfaa gl eopi © plstau crept de moglenio. Soll i didea o componsajo pocuniard do 9 mina do agin, daca era amely, gi de o teime, daca era muskeni. Femoia putea core dvorul daca Soul pleca dela domi conjugal eau dacs o negila Cd femeia objnes dvortl din vina solu, avon droplet so recBsBtoreasca: aptl cera bolnava de o boald cronic8 nu era caz de vor. La moartea soul, foreia puta s man Tn casa dofunc- {Ubi $38 tiase8 acolo, intent paral do opi, sau 8A priseascs omic ga se recdeStoreaecd, cu la sine pulore 3 ira core TRON, Ga an, Pt Ch as, 0, ae scl, ne cae, dn punt de vote ac 9 ojala te vor recs rt ‘Notun prep gnarl 2 pormisiunea familia sale, cu condija ca tof copl ls fe ka o vires Incare 8 nu mala nevoie de ea" “Adoplunea ora provazuls, dat cu formal legal care puncau ‘cop acoptatInt-un rang egal in fama cal cop. Era Dorms atl sau mami sl fenage pe copll adopt, In aceetcaz, Brn e dato 0 compensate pecunars. Din cana, daca ating frau renegade cop, mai ales dacd era votba dospre iat, cpl 2 expuneau ia adevérate penal. Tatl era gol nocortstt al fami 20 bueura do oshuale pviogiats, €) Familia ta vechitchinezt Dragostea ial a fost a chinezibaza morlel domestic gi chiar a rmoralai ives. Respect datort autor pateme era consideral cea ‘nal important dato, prima dalaie dn care decurgeau obigalile sociale, Dact un pi mera si le ascuta, aceasta se datora fap (8 poponurecunogtea in ol un pn ‘Autofiiatea une! conducer, ercare arf fost e2, pare afl do sen paviarhala, dooarece datorle fa do stat erau imaginate ca o extn- {ero 2 datorlr famiale. Supusul oll provenea cin ful respectune, ‘unc cn tata La Ivetat po fu respect, ha inva lola ‘Talal ora doc primal ire derrtar g chiar, dupa teoria clase, ‘nau demetarl care a primi aceastéTovestiura da natura In afaré de intoresu istorc pe care il prezint, datrka influent sala acupra dezvoltai moravuriorchineze,organzarea tarsi noble Jin Chia feudalt prezints un mare interes jurtle. Aceast fale era do un tip destul de rer ntl gI foarte curios, deoarece era unal de tranafe rte fariia agnat” indivi i fala propru-zs paar hala Mai mare deca familia patiarhala, e3 nu cuprinsa totus invog ansarbiul de rude, Dincalo do un oarcoare grad do rudena,iegatra ‘0 atonua. Unele cbigat nu depageau un cere procs do rude, Alle ‘ra lmitate la un cere gi ma eetane, Dar cal mai mic ante acoste uti cupindea § colatral, nu numa un tala cu descendent Wu acd tall mure, nu tof fil obéndeau pulerea patnd. Doar primud gout putea espa, media, autortato™, Ate fala care na era ingviio nu era nick patiarhal in sensul stict al aces termen. Autoriaiea palem& era recunosculi, dar ea era lial gi subordo "Le Roos, Cai Ocala Ed Poste CH, Burtt 20, "*'Goaren, Cn nic, Prete CA, Bue, 200, 66176a None pene generac ata ator autor. Orepture unchil prim gout venaau la con- ‘ren cu cole al tatu. Dari coplordereau, une eau pentru primi néscut, aol pont cola “uloaloa nu era GxSrcals in toate domandle edt de cite 0 ‘singura persoané. Ansamblul rudeior ra impait n giupe distinct, ale ror functunierau dete, car ai carer go oral Tnfeuda uni tora, Famila nobia forma un corp arcu, © unitate complex, in ‘care nu esta niio autontats cispundnd, cu adevira, de 0 pulero monamic. ‘Comunitstea de nume era elemental asenfial al rudenisi, Toh csi cate purtau acelaginume erau rude g,avnd dat precise, arma 0 fame. Pe deat parte, rude era imparileinun snuit numer de gupe de cult mai mult sau mai putin mar. Ele nu cuprindeau decat adele legate prin descendenja ntaun smog comun, cal cua (tupu i ealebra cut «@) Familia in vochea Japonie ‘devarata torolio& orl Sociale a fost, in Orient ma mult deca In Oocidont, fami. Putsrea absoluia a taal, in Japonia, ca gin Intragul Orient, nua fost semnul unui stat napolat, al ntti aoor dale autora tamale asupra cele pois, Indic In sine conte mal putin in Orient, fandca acl sttul era mai sad, De aceea, aves nevole de 0 famibe bine orgarizalé g! dsclpinat, pent 2-s\ putea indeplini foul, Nojunea de liberate era inflessd mal degraba in ‘apot eu fama éScat cu persoana. Familia era unitatea economic Ge produto ¢! cella socials proprrzia augila sau epecul, sara Volirea sau moartea nu aingeau fine tzlat, o Inteaga tame, Putorea tal era traric, dar ora accepats fart cscu, find cone erat freascd, necosard, oneness, Tall gi putea alunga din casa ‘ere cau nora, pistrndu-! ins nepei; puta usd po unut dre ‘opis, daca ra convins ca picaluies grav sau Infeples vr20 laracelege. Daca era un om ce Fand, vebuia 28 fe monogam, dar, ‘daca aparjnea clasolor superioare, putes avea oricata concubino is prmies sa intra, cdc in caminul conjugal infdeitajie sale te satoare nu aveau nicio importants. Cand cresinismul a pairuns gi in saponia, sector autohton! c-au plans e8 noua regia tulbura paces {amir inde pretindoa e& aduteru i conavbinaul sunt paca. La fica in China, la inceputun chitzati, conc femeira fost supatioaa cael cai se va rezerva ma rls. Sub infhenja ilar: ‘mill feudal In fune}e de peroadle mai blinds sau mal aspre ale ior, teria chinez8 a domnaiel femal de cate barbats-a rasp sit pe scar larg. ,Secictatea” a fost consluta mai slag an popula brbateasc, lar fomola au fost sortie ,eeor tel supunet*~ fa de tal, sot gi fu. Educalia, cu excopia etree, era rareor noghjat in aceasts privna gi filtatea conjugal ra ceruta sub ameninjatoa dope! cu meartea. Daca un oat Ip surpindoa goa igelnd, Tigra perms 8 I uci po lc, alat pe vnovata, ot spe compcsle cof Flosotul Ekkon siauisbarbatul 8 dvorjeze cack sofia vorboa toa mui sau prea tro. Dar, dacé barbalu ete brutal sau destranat, femela trebuie 64 so poate ald da ecu o gi mai mare biandela gi amabitae, ‘SupUse indelung la aceasta ecuctieiguoasa, femelle japoneze ‘au devenit cele mal harnice, mai eredincioase gi mal asoullitoare si ‘imi caator strani sau inebat do ce un sistem care dat rez {ate aga de minunsto nu ar putea adoptat gin Ozcicent. CContarobiceiuror sfints gi extrem do vec alo soctelai rintae, fecuncitates nu era lal de inst in Japoria samuralr. Pe masur 2 populaia crepes, insuloie devenoau supcapopulete, asl ed era potvt pontu un samura sf se Inseare dup reizec de ari i smu abi mal mult de dol opi, Totus, lecare brat Webuia sd se Insoare 4 88 aba copl. Daca nevasia ora stearp,e putes sf orepudiaze $i, eed fi ndgtea doa fete, pula si adopt un Dalat ca st nh clspard umole i agoriseala, cc! fetele nu pulesu mogtes nimi. Cop erau crescul in spt respect viuplor chinezeg ala ragostel fille, intuelt pe aceasta ee bazau dscpina sl sigurania ‘alu. Convartea la crestnism a ahipeaguil a fost aprespe impo- Sil, focal dn cauza acetal faze cn Bibaa cao poruncegte full 28 Is pardseascd tall | mama, sd se desparta ce familia sa, 1) Familia in Grecia Antics Sociotetoa ahoeand ar putea 1 defini aati: un despotism patarhal,empsrat ce frumusejea si pasunea femal sd cragostea Paintin. in princip, taal dojinea putea absolut, El pula e8 aba ‘fcate concubine plicea, sf le purd la cispoziie musa el 6 {gi tied cop s& moar in croierul muntlr sau 88 sacrfeo zolor ‘seta de singe. Aceasia autortate nelngrddka a gol de ‘are hu Inseam 08 in octal donee bataltsten; ea inci doar faptl © In acoastéoxganizae sat nu avea inca pulerea sa impund orc- nea publics; vebuis, 2gadar, ca fama st abt ctu autortate pen- trua menting singuta aoeasié ordne, in agteptarea vremutlor in care ‘latu va ua asupra sain fotalae dept dea Uede egal. Pe mau, W, bust, Mopentan nose ant. Chin, Japon Ea Piste Ch uc one pa rex» notes pri generale ce orgerizarea statalétnregletra progres, auiorates pater slabea, 2 ¢f logllutie care unoau fami; stuncl au luat nagioro si sau) ‘ezvotat beratea gl Individualism, In reaate, abou! nu abuza de ‘autortatea sa. “Trabuie 28 sublniom of in aceasta socitate patiarhald fomela so ‘bucura deo situa net supeioad celel pe care 0 va avea In epoca, ui Pere, Csétoria se facea prin cumplrare; sume pe care pretendentl ‘cebuia io pliteasd tala tnerl flo era caleulats in bo. Tranzac- {i ora reiproca, pant cgi atl mires dea fel sale o zesro Dogalf. Ceremania avea un caractr regis si se destagura in aril (Odata eaatorta, femela davenoa cu adevérat stapana céminl 5 ‘era ou alt mal prot, cu cét aves mai mul copi. Dragostea nade ‘ara njlos al cuvartu, adied 0 adineatandreje reiprocé tmp ‘cu sotune, la nagtero Ia roa, ca 9a france, alin, abla cup cBsatoie, ru ora ast scante care fagnea dn contact ‘aU din alaturarea color dous trp, et zulu une ung asocier pentru rezolvarea teburior sgl gospodére’" ‘Aatiol constiuits, familia homered era o Institue sanatoasa gi spain ear apron belgug do fore! frumoasa gd copl ub Femelle erau nu numal mame, cis! munctoare. Boi, eg din ado- Jescanf, devenaau, in absenja lal, go de familie, Cand so csi {oreau, if adsceau Soil in casa tata gi imul general continua Memb famiil se schimibau, car familia diuia, unoor, imp de se- cole In crouzet cAminull se plimadeau ocsnoa gi caractoul, fr {do cate nu poate existao socetate omeneascd Familia alolana so compunea, cain general a indo-ouropen, in {ata, mam, uneor 0.8 doua fers’, fice lor necAstot, fi for, ‘recum gt sofia, cop g sca lr. Falla a ramas pana Canat insta e2a mat putonica a czy graces, Inula in Indust, cat i in agrouluré ea constiia untatea’¢I Instrumental ‘roduc! economice. Putorea tatu era mare, dar mal ime tn ‘ica decat la Roma. Legeaaleniana nl perme Insa Tt vind oni. 1 DUM, Vina» Gracia Anis. Chtaafa ageand. Grecia, a. rts ar Buco, 2002,» 8985. er bura, vate" Glacis Ame Saco db ar, Ed, Pte Ci Bucur 208, 9.1807 6) Fama in dept roman in dropturominese arate fale eveptefos paar o eure scolaltnp fina Se pest sip cen Ge futacteh trcfonron ‘csi som, canoe scupa tm loc stun e fol une personne fat Saparaproea patra cd eon tepomis ise oxic Tada getrcac8& tansmis fame romdnogt| unos stun apres cadomocatzn In compare efor omar, socal {stort timp oo secata ate domiat Go patra pocotas ater fas, cu crept abso aura. copior, crept eauiat feminesestabiea $10 anumts gaat nes) tvrdad Conca de va a obgt sath. be exer, arbi oo} oa putercaoditasc8 asa cop, iar sofa suite plea {ajo snr puterenasora coir min rd ain Sonal Srp 38 ase, pins aver tn cop absolut supa oop rll ni puta vince AccontleSde, mpi, po og co elrere $i proach. Crgtismd onan sre dooce ao cate atl matvlr voc do face nn genera, ga cum a fot fait pin vel log gt pin ada ics. Uh slerent noua fst intecus pn rtoma host lea do cestinlare 4 depend personal, ear porte cfsitora fia cha fr Constant nebo a cl ogi se at Prin crore regimen’ de gran, cvun stat se epare, fu ods no op in pra organiza’. aprtor dino meni He pee aloes cso, eooares ote {ope trois reqimaisr ce gran era consort Go ofan lea ae scl pt sa vs, a Aric care stable dom nea spel prion opt Ge posesie si de mogtenire asupra sesiei sale. a . in nolo tite grriceret fot tus sista comunti tres, cave conta near unl fami ai cuneate, oe ra ok aa, sro reo. et eal si eb sen url patria at noo co pve cendcees goope- Shel oe matrfamdas ae Wa Terma, Dt a ania 2, EY. Bas, cubec, 200.9 Geen E uc, non ta ea tones: Gas ash si pesh Sones Snes Tea °2 moje §princip generate ml, Aspecte practice 91. Test gril Inceroul eéspunsusie corecte cin urmatrul test. Pot fl corecte unui, dout saute spUnsu oot fi teal to rdspunsure fas 1. Sunt caracire alo fami 2) esata ber consi Tre so 1) casaloria se infemsiazA po egaltste gi pe drepturlo gl Index Iori painflor de @asiura cresterea, aducaea ginstuirencopior, 2) cops neti so bucurl da un regim special de protecio asstoia 2, Sunt func ae fai 8) repraducorea populate, porpotuaea speciel umane, )funeja educatva; «) unetiaunidie, 3. Droptl fail cuprin: {2} rural ansamblul normelor care reglementesz& rapocurle por sonale co lavoras dn cdsatore,rudone,adoote; D) fatten normlor juice cara rgiementoaza raporturle per sonale gi palimonals ce vocase in sito, rudene, adopt: ‘} numnal nonmejuridee ce reglementeaza raporturle juice patimonalo ce tverdee dln easttor,rudene, adopt. ‘4. Sunt principale roptll fri 2) prinepl egal in rept inte barat game; ®) princpiul monogami <) pincpul exert doptur gl ndeptin Indstoroepnjor| in teresul ember so. 5. Formoaza obiectul dept familie 2) rapartureerezulind in castor; 5) raportraerezitand ein luarea spre crestre a unui con ©) unele report ire fost sf, 52, Teme propuse pentru roferate 4. Corel crept fami! cu ramutie rapt pra 2, Corelaa crept! fail! cu ramute opt pubic. 3 avoarle coptlul fami, strc, prezent gl perspective. 4, Anaza spozir constujonaleapecabl in domeniu dept tu tae, Lejun 9 pi generale 3 $3. Spete si Tntrebari 1. Princpiul monogaril gi proved Intacjunes do bigamie, 2, Cum so oxort funcia economies a fair? 3. Ce insoamnd rug in ina eiroct#? Dar rude in ne colatorals? 4. Caro sunt raportuleasirilte de lege, sub anumito aspecte, ou raporturile de aio? '.Ce aticoe din Codul civil relementeaxa acest capitol? Coduiul ponalrtertoar ta ‘54. Ditionarjuridic ‘ate = por de doscendon|a dite un cop gi facare enumerarea caracereorcAsitoi 2 enumerarea $ explctarea Condor de fond, In sens larg, ale ctsdtorie = > enumerara gi expistarea Impedionoot, in sans rests, la stor; > enumerarea coniilor de forma ale casatori > deserierea procedur de inchsire acasstorik > rezoWvarea aspectolorpracice dota start captluh 1 Aspecte teoretice §1. Notiunea si caracterelecAsdtoriet 4) Notlunea de casstorie {in creptlromainese,lagea folososto acest termen tn doud sensu, placid da i igo f acoasté instiue lurch asta In irtregime re ‘ementaté de clspozfilo nouui God cil, iar Tasermatatoa ot osto ‘marcaté da prevadorleInserse in Consttuia Romani. Primal sen semnlo8 imprelurarea cf suntem in prezonfa actlul iursc pe cae I tnchei cei ce vor 8 se cdeatoroasca, iar col do-al Soles so relora a situa jurdica, in principly permanent, @ color Codata cision ‘Acosto Imprelurri sunt especte justice deosebio, la care for mull textlor cin Codul lvoe retard in mad eatin. Spro xo iu, Unele dre cispozie legal prvesc actu cisaioel numa in Caliaes acastuia de act jure atu! cdnd so formuioaza gi se sta- bles concede fond of do forma in care acest act poate fi svargt pentru af valid”. Alle dspoai se relerd ine, falosind aoeeasi dens- "a oasis oe ater, sre oxo a 271 NCC: aston Inet gr in cones prorat TT Llnchiras store 2 mit, la cel deal dollea ines, anume la starea eva cu caracter per ‘manent care rezut, pentru csi cara se edsstoresc, ca vimare a atu lui juice” Tn dct juries vam gt auto care ge raters iia ate sensu, Nojunea de eistore roprezité un crept fundamental al mul consfnit i prin dspozitila Gonvenii europene a creptrlor emul Pott art. 12 cin Convent, .incopdnd cu varsta stabil pin lege, Darbatul femeia au creptul do a se cAsator side a intemola 0 fa: mio, conform lagislafei najonale ce reglementaaza exerctarea acos- ‘ui deep’. Tentulpreveds crept dea intonelao fami pin caso. ‘ie, sd Curtea Europeanal a Dreptutlor Omulu face distinct Intro opal a casatoa gi areptl co a intomola familia, Text Conven- {ol nue rotor gle croplul do a costaoeo eBestoia so fame prin Aivor Injursprudente-u det soli contradictor’ prvi castiora & ous persoare de acelagl sex, dine care una ga schimbat sox! nino operate specica CConvenjia@ lsat ia lattucnes slatolor reglomentarile in materia so cstv, cosa ce fe atibue obsgata doa ua masur legit in acest sons, cu preczarea ca trebulo 88 so abv de Ia impunerea lunor limita excesve gi, dec, nerezonsbile sl posbltipersoanslor do a 2 casator. Cure a aprecat, de exemply,c&ineriota parson nol do a 0 rocdtor imp ce rei ani de a dala rimaneri definitive a hotirari de dvr sauintercifa dea so rector a calui condamnat pentru abandon de famileconsiule ineale le an. 12 Injelesul complex al nojunt de eésatore @ sensioliza teoretcen ‘repli care, in priniu, au eazut de acord so calfleo drop! unu- ne" (TA. Popescu, LP. Flipescu), intucat aceasta notune este aus ceptibia & sugereze att Idgea de act jure, eat ideea Unoe rapor= ‘ut juris stator inte oh. ‘Asif, se defines cBsalova cao urine fiber consi inven bitbat $0 femele, incheiat pov disper legal n scopul de & intgmeia familie reglomontalé de norm imperative ale loi, in doctina, pe parcursul tmpull, -au dat dente defn dno "sez r m net a. 08 NCC: ees do YR Ponscu,Bop rer ec Padagege cue 1965p #9 P- Fureae Crop amt! Ed: Ostet 8 Panag, Buccs {97e,p SH LP Museu, Tt! op am EM Bee, 12 p18> eleitoia este uniunes baba cy fenela $f 0 comtata pent infeapa vel rptiae sunt conn mars el feninae el ‘ongortum omnis ie > etetora est clr pin care roa fama stabese intro ofo nlune pe care © prove 9 care nu poate Tupi dina Dano plae™ > casio aslo .un contact ne deus perecane se sox afer inci in mod nso, a forma solamnd pve de lee, 8 Sopol de area o star do fan oii tetera vento conacll solemn prin care un bitbat sl © teres ip pri espe Tela, scr ston det dec8 oese 8 aba cop > elsitoiaeslesununes legal dite un bibal 0 fem, Ince n cep ce 3a impraun > tetra ete, lune dnve an Dba fei prin cao intamoazao fami > ctstona eae ach jure oy caractr eh nena pe aka in un bibat go frei coat, vac, vor, pn Nbr er Consingamart,manfostat~ in cone cent de Tepe ~ persona 1 econdfonat, sco nomelr una tar nu, nga intiptgt 9 doping eoalit n repo ides dino 20: > clara esto ankiea Ser consi de un art i 0 fem inchs cu texpecaren Sapoaor legal, im scopl il ‘meieti unel familie“, > clatora este ankinea— fchoai, in pnp, pe val, In forma sclera prvalua do loge = inte un Biba 0 femele, Ih ‘scopul creat uni tamil; or citra ete vninoa dn un bial go fms, shot ato scold ame farste™ ‘in cees ce ne prvese,apenom cA in prezent stu c&sstoro inieadovr, 0 une nr un bara! ge femee, ce ce bazeaza pe-6 un act hurd er conn! te cal do, care ‘sehotriec 8 gt, De ty pte Fitna, c-Ripet A Rous Hite. Congeusra Gm Crate LOD. Pr 10 ci Soy, Pr 80.168 Ab, Citta apes Ea Da, hy apace, 198, 9.2527. trlasca impreuna In dopa ogaltate, in scopul intemeett unel tal In nou! Cod civil nu regs o detnie legals a castor, cum nu ‘xita reuna ric In vochil Cod al fami, dar, fafa de ceglomentare pe care le cuprinde, nu apare nacesaré 0 asomenoa datinre, caro (ste mai mut o problems terstic8 90 sum a tuturorprovederio gale ce reglementeaz& clstora. Totusl, pnu caneecventa logit tom putea prevedea o astel da dana, in moment ce logudna este deft chiar in primul artical refaor ia aceasta Instiufe (at. 266 rezul car €8, prin Inchee- ‘ea nel cdsitor, un bérbat gi 0 fomeleintemelazl. ih prnpia pe al, 0 comuntato de tral, po bazaiperulu consimfaman, comuniane care are la bazé sontmento do afecune, pretenia inctedere 3 bund Injlogoro, ceea ce implca Improjurarea ca vitor eof s4 cugele profund asupra estore! pe care Ig propun s& 0 inchea, penta ca ‘ceasta 5 corespund mento Fal de cele de mal sus, concuzia freatod este o& olementul pectic al cdsatoriei este comunitatea de vali. Legature edsdtorial festa, princi, merité s& dinulasca fle eo In tt tmpul vii le ‘Acoasl, In prncpl, nu poate i desfacut rel prin smplal consi mnt al sofler gnc pin mariestae unateala de voinfa, char das, ‘ole reglementii prvi divorul prevad ca posbiltate orl prin cord! soflr, po cal usiira, po calo adminstrativ sau prin pro- cadura notarial, tntuet acest consimyémént trebuie 3A fie expel In condi slemne, 1. Casatoria ~ act Jurdie. Daca In dootind spare gi Ideoa cal fear actu cdsatoroi ca un contract, cu motvajia ed lepétura ru so poate forma decat prin azordul de voi ante so, lar, pe de aro, acest acord de voina d& nastere in obliga cu carter jure suscepiiile de a se traduce tn acu, nol opinsm in contuaro $i ‘ustinem teza cisdtoriel ce uniune, respect ea act urd. Nu cons ‘era cSsAoria dept un contract, dato urmatoarelr argument > cu privie la consimf&mant, ta cazut contract, tigcare parte lumavesle un scop der de a collate par pe edna, in eazul cst tore, ambelo dectarafii do woinfsprin care se reazeara consi ‘maniul au un conjout gi scep idan ~ itamalerea une arial ‘pus, sunlem In fafa unorinarese convergent;> elecole juice ale contractll sunt determinate de pie care | ince. Voinfa acestor pit este Ingra numai prin dispocii co interesenzt ordinea publica (police socialé i economics), fapt 2 face ca efectle conractuis8 se inligeze dort. ElocelecAsatorii unt ins prestabita da logo, volnja plo a Incheieea ei neavnd Gecat rol de a celermina aptcarea slatutuli lage, ofcios al c838- tore ard @ da posbitates viloror sof de 2 modifica in weun fa. Desi cei care ee ofatorese au numai pasbiliatoa de a accepia ov Salut legal prostalit a cstv, apa cum este eglementat strict Se loge ‘> orice contract est, in prncipu, suscepti do modal cond Ji, leven, imprejurare care este de neconcoput In reglementaren Selva a cisitoda in dept roman. Atul icc al casatorl implica 6 regemeniare Imperatva a eae sol, prin consimfamantul or Hber ‘xprimal, ado, fra a putea derog inicio masurd: "convacel cl esto supus rezelujuni, aceasta operand dacd una dnt par nu ip indoplnast abigail. Sunt apiabile principle fmutuus consensus 1 mutuus alssencus, pe c&nd casatora nu poate {ia start conform pinplor do mal sus, 22 nu poate fi desfcut prin coneiamant mull: > nulla eSsaforolpeznia anu parka a8. cal le contact gale ceoriats act juries Peni tote ecesta ciferenian¢| consideraun, Inn stim de acord ca, pnd la un anumt punct, 8 ealickm cicumstanjl casa- {ova ca ya ufc ca nojune e2 inglobeeza sit ectul unialaral de \oinfa edtgiconfractul. Age idee pe considorentul ck actl jure pe care constitu eBsStria eso cal pn milociea cara vitor sol fo supun, pin libea lor voi staluluu legal al casatorel. Rama fem: 1g, la convingarea expat anterior, insttuia cist {te 0 unune ber consi, snicidecum un contract. 2, Cisitria se inchoe intre barbat $i femole. Casstovia esto uniane ctr un Bitat so frie, dec in dept roménese actual ea ti s2 poate inchela dec inte un oat gio femee, i anume inte tn singurbitbat sto singurd emeie. Casaioia incneia inte perso no de sex dent este in acord cu traci, regia 31 mentee po- ori roman gi nu intrevedem un vitor apropat in care gi ara noas te se va ralla rece! europane Ia legierarea cAsdtctilor inte per- soane de acelagl sox. strana con Tae veda cape ford $6 oma pew ees 4, Chsitorla este liber consi. Cistoia se chee prin consitimn neil toro of Hora rants, bazal o Stace, nefind Inga arco dau, de no at consejos fia les de constorali de ord patina ‘Noli cd au fot pede tn deotaren soot otdnogt - ru numal a acetea = 9 nl srt asl in anumio site Toie- IMena'n care aoe coractr al edt a fst eau ese neon {pr snp gor Spe exompi Lagoa pivoar Ia castle membrlorcorubl dplomate remnn 10 mal 1096s mpungs vitor oo ear ra memo a Corp para sau consular sau funcjonar a Mien sce flor Exteme obigaa dea one In peaebl autora acest rani teria esatona proett,sprooarece sa ches in fnc co con Saori oo are ih Lege asupia cst miltartr in 9 apie 1991 se pre yedea obliga de 8 se cso numa co femce dare de & Inga auozafa organ competent 4. Gisétoria este un act solemn. Casitoria se poate inchoa ru ‘mai personal da eave vitor eof, eu respactaresintooma a formelor corute de lege. All spus, cisftoia are caracer solemn, exprimat pn aceea ca se inchele num int-un anuit lo, in faa unel auto tj de stat anume desermnae,in-o 2i dinaint fxala gt In prezonta locivi gi concomitenta a ambilr vio sof gia dot maori cu post 3a pentu pubic de a asta. ‘Aces! caracier excoplonal, solemn corut pentru inchelerea une! sator vale no invedoroaZa in primul rand Insernstatea eodtals pe care o reprezind in scioatoInceputlaceste uniun loge, a unui alae ac juridic ce dt nagtere crepturiors obligaiir porsoanalor co ‘dn moment respect eof. gn sipla nue lord, conventional, neofelalzata nto un barbal gio fama, uniune care, in cactl lisa noaste, nu este de natu $8 produca efece ju {ce de tp farial de nciun fl chiar in condtile fn care nous rege: mentare se era gla god Este evident acest caracer pentru vitor fama; socletatea, chiar ‘ach prozent est In ria, esto datoare si rogsoasea gi €8 Clive tanent resursele morale care, Impreund cu Inolopeunea $i 0s Pectul fame! in dimensiunea el spitual, au stat dntotseauna la t= ‘eta moral und popor. 45, Cisatoria are caractor civil inchoirea s\inregstrarea cis tore! sunt de competania evclusivd a autora do stat chiar daca ‘ispoxiile leg undamentale garanteaza tutwror ceiajnlor romaniFoertatea conglina gia cul religis. De alta,» Const fart. 48 fain. (2)] 88 prevade e& numal pa inchelerea cs Store in lata auto ‘tai de ata se poate olla o chsatorioreigiasa” 6 expres acasth regu fundamentals nattute oS \mplsicaren cou cAsatort do a inchia o nou cdsdlone (art. 273 NGC}, at g pin sanctonerea cu nultalon abso 8 clsdiorel Inoheaia ev nesoeovoa acestel impel gal (en 299 NOC), ‘oteciom? monogamia ca rezuiet sl cartel exushis al sentiment donut rages, A esa ext Ine orn sock care consaer potgamia (unlunea matnronilé alotuta dn mal mut d coud persaane). Po. Sami ceTnii}yned fo sub fonra poland, fo su forma pok OM polgame, in genes, fneszd In le de cept musuinan, ear fenoment! est pe cals de dispar, in concise de oSslor ind Inrodued aga-numa .auz do moreganss” (Tusa) In are noas- fr, cdsdtora a fost ldeauna monogsm find In concordanfa u oncopile morale cree, gt find ca pan a 184 eSeStaia 3 r= hela nual rligos. in prezen, normale repuls onal sencfonea28 ‘guna fptapersanelnecdsorte care se cldloregte cu 0 per oan pe cat ob castor 7. Gisitoria se inchele pe via In pris, leita csttrs, aga cam ez sn defile doctnare, este ments 8 sila ine sof pelt trpul vt acestora, Casta nu se poste deste pr acord muta! al sflor nic pin coring ula ire 6, in logilefa romana exstind un sigur mio, excepional, de ‘deat. CeTenvoIguutou, A, HUGO, Logs Manage vara Memage act'n Ligh oa eputon ofthe Cut Cate, m AGORA Wat nue of roa! Sane 20 SRBC ne rn el Blot Gece parce ae ote Ets dena nth ete Int regia a es me ne rapa ren tira nS StS a a se anaza antl Pome ¢ amu dn ape aepetor pacic de lacigrtieantea a oul Cod evil, vor este elngura modaltat gala de dasacara a ‘store, chiar daca e se poate realize nu doar in aa insta ude ‘lore clipe cale adminsirava sau pn procedura notarial. ‘cop Intemelerea une! famili. nsttula hd de loge, inucst consttiee baza fae, ex Find cauza recesara si detertinanlé a Intereier ocala a rlailor de fale. Inexisonfe acest scop le Tnchelerea cision face ‘opereze in cauza rultatea. Nou Cod cv reglamentosza oxpres csi fora fev, ar. 295 provdzind 8 este love de nulla sbsokts casita inchlat in alle scopur docatacela de 2 intomsiao famiic {1numal tn cazur excopfonale acest caz de nultate absolut de poate copa 9. Casdtorla se bazeazi pe egalitatea deplin’ sojlor, birbat 1 female. Aceasta egaltate provazuta in Consttuo 9 in Codul chil safer alla conde car eo inchele cldtora, ol elle drive sot sau dno acoga copii. In socisates roméneascd actual, aceasté ogaltato cine arbat i forele guverneazd toate domenile vehi sociale, cosa oe demons: ‘reazs domecrajia poli silo cin Romania $2. Istoriuleisstoriel 8) Cisitoria tn vechlul Orient (Sumer, Egipt, Babllon, Asia) Coa dita misune a obiceluor, al efrr ansambiu coneliuie = dul meral al rupli, esa doa reglomenta relate dite sex9, cdc in nest domenlu exist sursainepulzabla de discord, de violent chiar do dopenerescentd. Regula fundamental este cAsdtoria, pe ca- "9 am putoa 88 0 delnim ca unea inaviiorin-un euplu interes raced. Este 0 institu schimbatoare, cu numeroase factual, care {ova ungul storia a cuneeu forme cnte cele ma divers, a raver sat mal mute experienje, incopdind cu acoea a cisatoial primitive, co asigura Ingres progenturi fra asceeres paving, nea dospovaral 1 srcina ingr copior. Strdmogi nog dn regnul animal au fost cl care au inventat css tora, La unele pst, al putea crede c& identi! o vertabid mano janie. La gore g ls urangutan, asocierea parinjlor dureaza pan la Tncholoea ecucaepulor si previntl mel multe fast cv adavarat umeroide, Ores Incacare de Tneslar® a Adal conugale in partea femlei este aspru podepsit de cre masoul, Urengutanit din ‘Borneo tale in Tamil: mascul, fel pull Sodiello care nu cunose cAsdtoria sunt rare, dar, dacd vom cata cu alent, vom gisi dsiule exompia penta a susjne oxlstenja Une! etape infermadare inte promisoulatoa mamiforeerinferioare si forma de easatorie inant fs primi, Pe insula Futuna go Hawa, foameni in marea lor malortate, nu se edsstorese nictcum: col dn trou! lubu se impreuneaza far nico rejnere gi fra Ascomémant g ‘hu au nici mica’ o vaga Idee despre cassia; unele tburi dn Bor ‘ee tilese Tn promiscutate gin afar cdsatorc ‘Acoasié nafonaizare a fori”, corespunzdtoare comunismul primi, care se manifesta gn probloma pimntului ga hare, & {Gepirut de foarte dewrome, asfel Int asta nu este prea usar st Imai descoper urate. Aminirea si dBinuigte cu toate acesies, desi In forma stanuata: do exemplu, in doa, Ine vie la mult ibu tna- pote, ed monagamia~ pe care o defines crept menopolul dint de ln baroatasupra unelsingue fem’ este impotva leglor nau 8 alae, imerala; pol In obicld do a imprumuta nevesele, oboe! fare deine un lo imporiant into muti de cod ale bunslr ma- are de a pri ln stare n acl ius primae nec, ada croptl la prima nospte care, in EWU! Medi tmpurs european, i! acorda suzeranuluifavoarea de ao defor pe logochica vasalui, nante ca ‘9ful respect 9 alba vole 6 se ang de propia nevast”. Marco Polo scria despre un tib ein Asia Cental, elabt in Peyn jn escola Xl-lea: ,Dac8 un batbatinsuatlipseste de acass mal rll de 20 de zl, nevasia bi are creptul de a-ha, daca patlste, Un al sof; dupa acelas|pincips,barbafl se cAsstoresc prelude pe unde popasesc So poate observa c& inovaile In mateie de (adore cla moral au radi n vtemut fara indepatate ‘Ce fa determina pe oameni 88 Inlcuiascé semipromiscuistea cin socistatea prinva cu 0 cdsatorie monogama? Cala veme la malo- falea popoarelor primitive ru au exsiat deci prea pune obstaccle In prvi retiorpremaral 4 cal nasiere nsttuilorcAstfore. $i apo, casnicia, cu recrcile pe ‘arf Impica gi complcatile de ord psinologe po care le provoac hu sulorS comparai cu inesninie pe care comunismul sexual Ie oe "ea barbatuli pentru salstacerea apotiuli sual, Nu mai pune la , Our, 8 Dun, Chiba erste, Meenas neat ants ‘gia: Sumer Ep Baional Asin Ea Pt Ca, Buses, 201 pone BC, wos, cutter Meo Rely Eo, Pte CS, Suet, 200, - LIncheiren cto s socoteal nici fapul co castro arf puutofer, in acelatimpur indepitata, pentru educa} copluiul,avantale nt superioar coor pe care le oferoa educatainfptuta de mam, asstata de familia $i de anu! ei, Numa nigte motive puternice, ce ordin economic, a putt favoria evelutia spre cAsdorio g. dupa toate probabil, aceste ‘motive tebuio sf avutegatura cu insta propia CCasatoria indviduald sa nascut, 18 Indole, in dora bar atl de @ avea solve iting gi de a ruri mal Hisa bunula mogte- rire coplor ator barba, Polgamia = sau urivesunel persoane cu mai tml indivi do sex opus ~ apires, sporadic, sub forma polanctll ~ ‘isdtoriaunelfemel cu mal mul birbat-, do pl, ta popula toda 5) vivo cétova bur tbetane;obicclulacast se putea mentne dost Into far unde numarubarbator fl dopagea considera po cal al femal, Ind in cole mal vech socistat vandtoarea gi rizboaiale impunsau ‘rbaploro vial mai perculoss, ar mortalatea in randul babalor © ‘depdigea po acoca din randu femelor. Excadentul da fame ra obigat 5 alga Ine polgamie si cefbatl unui mare num de fem, ined calbatulparea inedmisiilunor popula ce aveau nevoie de muta nagienpentu a compensa moralliaea crescua g care, pin utmare, ‘sprejiau fomelelipste do un parener $i de opi. Asal sa ma fostat si cea de-a dova forma de poigamie ~ pobgina, posesia mal ‘Mutor naveste de etre un singurb Char fomle au incuraat dest! do des pofgina, car fo ingdcuia| 8 ig neasc’ mai malta vee copll si sh i reducd fraevenia Deroadalor de matorntat, sand cale thera Inchatiir erokce § nevoll do patemitate 2 masculll, Calecdats, prima nevasa, si lindu-se obosia i ajuta ea insagi soul e& gro Geeasca pe a cova, ‘ara a mai pune a socoteala cd mai mul cop sporeau puterea de Produce toga famile, Copli aveau o real valore din punct de vedere economic i, cumparénd nevesto,birbafiféceau © investiie proftabaa, Fra nicio ndoal,poigamia ora perect adopt la necesita ‘matrimoniale ale uneisecet in care nual femelor i dopagea eu multe acela al baroair. Ea oferes, cn punctl de vacere al eugo- Niel, 0 real superistate fa de moncgamia pe caro practicim nol ‘asldz, finde, fn timp ce In lle noaste batbati cel mal capabil gh ‘mal precaul se cAsStoresc tara gnu au decat pun copi putom ‘rede c@ In epoca poigamisinaroctl col mai bina dota pt procurau ‘il mai dewreme cu put cole msi bune fem), cu care ave mul ‘opi cesta a fst, probabil, motu care -a permis insti ef se petpetueze tz toate popoarele primitive gi ear ini-o bun pate,meni ize: ala rsa note a reput decade in Stent State acest, skeen aca gavel n uma spn «iota! ig ve agate tt 8 conus fate ape- plato n opr ruer ie sexe, polar, cha in sod ferpmlon eStores ual el nah a i aa maa a popula! fost eval alse resornoze ou o- ‘Coroe monogariel Penis esc mat ard ar po {Sturn voas eo rispoat sind a malas baba at spats feck caosbren ne onoasia pineal conus. slit str ata matron dct eel con dt Buln lle ofa ppc a dovont safo rict a encbiae sume st intretinute daca in secret gi rareorl sau chiar au dispéirut. int sont rp Europe oregano cut pega advent oma oils zoel dhe sexe ‘Siete ul, sto er slg a ateae tae orearale itv, Auta need so bara do nun fe do ‘Shetae in etl, ogra ora mpueh cu sie (ade un Savbat rave Vols so aore Gel o omol par w ah san) Ny gn cacd acest bel a actin ntitea helical po cae le prove o cello ine rie aa ach rast dn Seen do & nt larile pote pn caso, drinaind aa ‘ool o tbo! davon reports, Sou, pat, rea Uni fomel devrze ood in iostat almatai rasuine $) Ciera n Grecia anes TR Greci,rogsten rman a exe na doar aooscaa sat la trea cation Nu apre apap Gc In oprle Hor, ieposft ie! se aleach anual Gagot eu proctcre, ao {a anal de mate ‘fcomenoa pri au sn Grecia lt ma ego aii: 10a une rat promariale esi a cist. Gros conic cA SFagonca omc ole un sl do poser’ oar ar fv Som cae lear ocomanda ais aluresch dp er ogben ‘rcbbo,cstioa ora raja do pin sau de pelt pte sing pontu cre aragote na al phn cal dod! zs Se og ca altel sh ozone, pet ol nape clon, fe sum do ban cu un wou, els biel gear co un anu uma de sea Totlramanea, pe durata integ vie) proprstate sofe! si se inapoia acosiia In cazul In care eo desplijea Ge sot i matiy pentru care © mulime de barbs au renunjat s& mal dvr ozo. Fara zesto, 0 fatd avea pune gance sf ii gseasca un mir ‘opt penvu cre, atunc cde taal ru avea miloacola do a se achita de aceasta obliga, rudole puneau mana do la mand pent a Ineropio zest. Obices!cAskorioi prin cumpararea mires, tit do tecvent in remee lui Homer, = rdstumat compet in Grecia din tpl Peril; femsia era cea care tabula acum ef ipl cumpere soful. De ‘acum inainie, grecul so va césBtor nu din cragoate si nici pentru ck Vala conjugala rar ofr Bucur, ci pontu ai asigura 0 cortinitele, andursirost de 0 soio cu 0 avore mullnvtoare sl avind cu ea opi, datos cévorasutetul ul avea 88 fe cruat de Soataeelor de cate nu se mal ingrjoanimeni dupa moarta. Char ga motvat el va ‘amina moment cAstiorel eat mal mut ou puting. Lier leg inlerztea 28 mand celbatay, ins, dupa Pete, numaal holo ve cragte cin ce in co mal mull, jungind s& devind una dire probe. mmole fundamentale ae lumi aterione, Majortatea barbafor cae, In final, ungeau si se cisétoreasca aveau In jur de 30 de ar, daca ‘81a n cAstlofo flo foare tine, care nu implniserd inca 18 ant (data fut alegerea gi accoptaté zestres, logodna ofl ora clebraté in casa tallu tnerl fet; ora navoia de maton, der pro- anja logodncel nu era Indspensebil. Nilo cdestrie nu ora recu ‘noscuté de legoa ateniané cacd nu avuzase loc aceasta cercmonie, onsiderald a fprimul acta tual rupja. Al dollea act ura dupa Cateve ale consta Ino potrecere care se deelsgura in casa logod- ice. Ianto We a lua parte Ia a, fata gi vitorl so}, fecare In lcuinja rope, se imbaau, inser de puriiaro ceremonial. In tmp ban- ‘hetulu,barbati din cole dous false agezau peo lata aod, ar foreiein ta lor, de ceslat pate. OdataInchlaté masa, tind i conducea nevasta pln la cerul op fi purta sre domiiul pater La ose, proasptl so} Is lua in braje soja, pentru a 0 tree pragul, (est ce simula orpre. Observim ed ls coremonia nu partepa nici root Pe Langa soi, un batbat cisttort ip! putea ua gl © concubind. Lege tui Dracon auioriza concubine lar dupa expediia in Sila, nd foarte mulf barb pleisora tn rezbol, dept penta care multe inte tnerete fete nu ig mal putuseré gsi eo, ogee = permis mod Ws Duna, Chia trig. Vata in Groat and. Seca do aur Pint Ch, Burgh 200 p95 "08a I csitora expres bigamia, De bce, sofia accopia 2 doua fom” cu pas ate lind c& peronera s, Indat@. 02 se va of, va deveno simplé ola easnicd $f numal prop el coat vor flim “Adulto era motv de vor doar aluneicénd ea comis de femele ‘in avost eaz, e spunea cd solu poaté coame, far datna I sea sh 0 ‘Sungo pe vinovata. Lagea sancfona cu pedoapea capt aduteru! femel sau al Barbu surpins cu nvasta alu, Ins. grec prveau potelo umes cu un och! mut prea ingutor peru a pune In prac- feat sifetje acest arol al codulu In general, cfu! paguDt aves libertaton de s- aplea vinovatul ercetratament vo: fe uci fac Il surprngeso Tn flagranto defi, fe triitea un seav 88 1 br ‘iuiased, fa noasa o despsgublo substantial Peni barbat ever era ugor de abut so bucur de Hbertates Ge agi alinga ofcana sofa, faa a prociza motivu. Straten era Sufcientd pent a dvorfa. Daca solu ora ste, oinia publi reco- manda, iar loge fi ingSeia 88 fo Iniocut do vig ruc dena hi orice Copllnascut astel era considerat In mod logal fl soll ave. ‘bigalia st se ingrossc® de suetul acostula dupa moart. ‘Gat prveste sof, chiar dacd nu 9] putsa paras soju oricand arf voli era fog! permis sil solcte hontai pronuntarea vont ‘in motive de vein sau do excoso din partes solu vor era admis 51 pin conssmantul ariel par, exprimat printre ceciaraje formal, adresald srhontlu. In cazul separa, hia’ dact sof fusese cal ce sévar'se aduer, cop rémaneau al tur dee «) Casitori la popoarele hinduse; Codul lui Manu ack sistamul castolr ar fi ispérut la un moment da, viaja mora- 1a and arf cunoscut o lung poioad de tuburai, cdc Tn aceasté {ard codul moral esto inseparabll de cast. Morala se confunda cu Sharma, care ese regula vei holsrala penrufecare incvid de etre fasta sa Af hindus somnies nu ait aderarea Ia credni anum, (Ht mai depraba ocuparea unut oc in sistomulcastlor respective. in Siard do charms feckre| cast, hindusul se supune gi une) arma ‘hal general dca ansamblulu de oblgallvalabile pent to. ‘Bupa aceste Incator unmeazA media datoria do a avea cop. Doar cel care 2-2 tp, spune Codul bi Manu, rin el sofa gi fu) SHU. esto un om complet Interesul peru cop nu se rezumi a po- tenjalul avant) cin punet de vedere economic acordat familie oF pent cd sont un eprn la batvAnale, cml alos eo iniomeiaza pe fepll fof continua cult stabunior gle pot oor acesioraaimente - lal de cota ru euros reste nur de nal !conc: der avortul o crima capitala. ae “alex ft 2b aD cop 9 se mines cach a mut Imodal apt ce nai cop, rl se gtncess daa ste ‘oun stom nds, ciara este stp un ae at bata sts ttt can prise san alam cat pa do ite sl pec, vgn pring eo con 3 Chain nu bul eats po sear tnt lo lanes logo pascnle sau a cngstlromantoe; pesto chestune pes psrant care pep ocean poate soda men! psd ae Inzane. Se inp 8 fo reashalh cate pt iat ca paiva soul ob sue a ue men sed mara ache Proctor, a cao td 12a et, din punt deo vedere fioteg, afl de bine dezvota exo tana 15a la reo pel ssp eral ga eet rola inghdl nda cause volt do pale 2& ute dct uly Ho arta ie ee eat oes ml ees pune cat pn te Gfagste et dose clio pan cunplrar,c admtca a $0 on milo comed de omola i can dar ne dan sana ala lal has conor aa al ace ucts Inte pe {ert econo, Cassio co mil econ po cpa oe fl, ra cen aad pi und rnue stile eerogn te expand boat oblast it sf an cal cat nar gu ah fa Pus hab rt eva, at fara pte tn sea cans a acasn avin tats ‘aja de celelalt 2 riglonere flea cssoreay fat tnee, st co aungas vita bri oe aan cn ia cop ant goa mpi 29 ‘Pistoia verezena un contact ci geal puin case init, trol ton in open ea, at et, de Clete dase ie. matt tame roa, Confort Soctmert terete eau prtenae calbaaior Sar bin Vo vo oe eat, te doen ssn ghcaes "a Lrro,Saie arson 1868.nel tami. bali egipten se putau rumos cu soil or, ar cragos- toa era svi do pool encoun 2c aes aan ies a mn cn sa meee a can ee at, viata i pi es i caine nz ne era one che te rac tr Bed ee lo foe oe "Pertru eofi, sterltatea era al de dezoncrar eos at Tate Som ort spree on apo okra ions Seen thatinmec feemicme ms es radon arate 8 an eee PSone cle ari ee itp tahoe ea Siete ast ence P irowrl nage cise n srl astral ora eae vee Trip, Bia oa moogand, ar mora soil # atin po tsi ell anal a a Conan pen pss Sa Peat gore Parana sofa gu cao on tre Sgra creo leon cero sa Nur ema Be site utes avo un sig baat ot hat nce do rec sot 9) Casitori Ia goto-dact {a geto-dact™, 0 Wlsiturk coracteristica prezinta consimismantul ber al tnalor, coneretizat fn proparatveo Inehelei eAsdtorie ve derea i fina" urmarea de orbs, care permit nenlor 28 86 cu- rc aeep a eee no pe BERR ar, PTET cen. MoLcUT tra stata opus omnes Cas Liner testo st rossi gis cad da acor, spre doosebire de unee leg bizantine, ‘are dadeau crept numai pari dea doce castor copia, ‘Acelasi crept consacralogodna ca o semi-ctsatora, necunoscut ‘npracca dept nostru cum 53. Logodne LLogocna reprozin promisiunea reciprocd dinre 0 femoie i un barbal de a Incheia casitorla, Ca insttuye nou reglemantata in lagea noasta, logocna nu este oblgaore, iniucatinchelerea césaloral ‘sie condonatd de existent el. Net arma acasioi nu este expres ‘eglemantaté de loge, oa puténd fi dovedia ev orice mil de proba In prvinga conaior de fond panty inchoieres logodnel ins, legea prevede cd trio indepiite accleasl consi cu eale aplcable tn chelerl csétore, cu doug excep, coaa avizuui medical gi a autora isan! de ul Prin urmare,lagodna presupune dicrenta de sox ine cei ce do rest 88 se logodeascs, varsialogalé minima de 18 ani a celor 2 lumeazs sé se cisilorcased, consimjamantu,Inexistenta une! cise totl nodestécue, inexsonja ne ee doi a une logdtur de rudenie and la gradul patra incusiy,inexstonfatutll inte el co. ipsa lanai sau a debit vreunuia dite col dl Din punet de vedere roigis, logocna este un eveniment la fl do Important ca si cununia religiasd. Exprina acelglleglman, sent- nt, ero $s ofciaza in acoagi oc, inteun eng stént, Logocna roprezinta © suba care se poate savaglodald cu can a cunurie sau Ininte cu catava li, un an. Prin urrare, ofeserealogodnai nu este ‘ondifonaté do data ince estore, Pracc, maorateacupitior 2 ogodest nefermal, adied netrecdnd prin Biserc, ‘ar sua fogod- Nel so face in za curunel ceigioese. Ponty a conglientiza impor. tanjslogodalreigloass, esto bine de gute, In caaul in care cat doi ‘au rut ogodha g se vor esto cualléneva,prectl va oficia os ‘ca si cum cel dol arf a o 2 deus casatovio (chiar dd el au fst oar logodi din punct de vedere rligios). Prima cdsatorie regioasd se face cu toate cnorurile sul, a doua Insa reprezintA ma dagraba © binecuvantare, din cad lpsind multe elements care se regssesc ‘in prima cununie religoasd. fn cazul in care nu a avet loco logodna religions, cn supa religiogsa a ofstoret nu va Ups cea a log nel cu tot cose e8 simbotzaaza ea, Tncepand cu 1 octombrie 2011, odaté cu inrarea in vigoare a ‘ouiui Cod vi, egea roasts eglementeaza s logocna logala, cv in prim aricolrefertor ia aceasta isi, lagea chiar 0 doineste,2 sw cast0ra precizind ot lagadna este promisiunea reciprocd de a Inchela casi ‘ova, ‘hy privnja condor corute poniru a ofla logecna, logea face ‘rimitte la aceleas condi de ford nacesare pent incheleea cls tore. cu excepfia avzul medial gi a autorza Insane do uel, ins, spre Goosebire do incholorea citar, conatite do forma nu sunt obligor, logodna putand ft dovedta cu orice mjloc de prob aca, in punet de vedere reli, n cazul In cae fogocna nu a fost colabraté anterior, a stupa do cAsitorie se va alatura In prealbit fp cea de logocna, in punctl de vedere al casatorel eile, logecna fu oslo obigatorio pentru ofciorea easator, for sti cle van nici obigatis tn acesto sons (Chir daca art. 288 al (2) NCC prevede c& peri logoan te bie indopinteaceleas| cont de fond necesare Incheet cBsétori ain, (6) ria condi reterioare la deren do cox, prvecere ca, n ‘pina noasra, nu mai ora nocosar Urnatoareie pat aftcole dn nou! Cod cil se refer la uperea logednel, Sanciunea rupert logodnei nu este coa do a Incheiafortat ‘sion, hla In prezena stipulal une! ciao in acest sens. La fe te iin cazu logodnl, il In cszul perl logocnel nu este nocesar a Se indepici veo corns de forma, 28 pulénd f dovedt® prin orice Imfoe de probs. Dar ruperealogodne in mod abuziv este sanalonat Ge lege cu posiiiate pl do despagubin (raspundere cll dele ‘uald) pent cheluiele fcute sau contractate In vederea cAsatori ‘act acesta cheluol au fost potivle cu Improjurtle, precum § pont orice ale prejudiel cauzate, Persoana care va fi obliga la Alaspagubin este fecal care In mod abualv a rut logecna, ie cela, in caztl in care acesia ra determina pe autor ruper logodnei sa 0 fact. Legea teglomenteazi un nou lermen special de prescipe pentru aceasta aofune, gi anume de un ange ls data rupei ogodnet Legiutoru a prevazt g evertultates In care col do logodrici, a carer logocna a fost upt, au primit drut. Legea nu proved of aces te darun provi de late, prin urmaro, gn eazu n care logodnict ‘au lol dara inte 0, se vor apoa aceeagi regi. Ast, sunt st use restiuii darule pe care logocrici le-au prt in consicerarea logocnei sau In perioada dint Incheieea logochel gi ofcierea cst tore, exceptand carrie objgruite. Medaltatea de resiuiro a daruior prime este in principal in natura, iar in eventaltatea In care rest fires in natura nu mai este posi, se resfule valoarea acestora In Tia imbogati in eazul in caro logodna na fost dasficuls, ca incetat prin deco sul una rive logo, dar nu vor mal sypuse resi _Linceira ctsstr By Una dite omisiunileleguitorlil esto oa a preczan’ mal rig oaso a scopuullogodnel gi a momeriuli In eare ea ee va pa realize. De altel, in lecturatevelr cre o regiementesz& se pare ck Uniul fell legiitorul a fst acola de sanctiona ruperealogodna, intuci, in afaré de primul arco al Captoll | relerr la agocs, restul roglomenteaza doar acest aspect. Spre sxomplu, dack pent logodna cv se cor a fi doplnitaacelea!cernfe de fond ca pent fares cdsdtorol,ne punom invebarea daca webu respacate ce: loasi cern pent logoda regis, all spus, vor pute f ogo ralgios mino, de exempiu? Chir daca majrtaten preotior otodocs| ‘car cericatul do cisatore gi pent logodna, in ipsa unei epozii fexprese a lg, cu siguranié cA vor apareasiuati contadictoi", 54, Conditie de fond ale cBsétoriet 18) Considerat generale Concitile do fond ale casitrisi pot fi privite din dous puncte de vedere, anu in sens lag, care cuprinde att conde de fond po: “ve, cats cele negatve, gn sons restns. In inolasl resin al ‘de fond so Inijgeaza sub forms poelv, ackos le webule's existe pent a se putea inchela castor rincipalele condi do fond! do forms ia intwiares cto pot {i sinlaizate lr uimator tab: [—GonaiiaeYond'n ons tag —| Condi ge forms] | Cenaifice fondin | impediments” 7. Fomalat preeeble= sone rearing ‘storie | —comunicareareoprocs 2 T-dlrens de sex) | T-exstenla stil etna 2.vareta legal | une cision’ | - dciraja do castor: S.eonamiimants | nedeetcuie: | ~ opaia a castor 2erudenia: | 2 Clebrareacasstorcs tla: |~evee e206? 2 atonaja gi | ~unde? debitatos | cur? minis, | ~decaire cine se inchala? incare tape? = cum se probeaza? 8. Formal uterioare: l = scl do okeatore: "Pen ma mate desl rfarnoe ett Sil ioe igs a se veda Geren Vorouessy AteNL gpaa esas Tinenunea eu prvi ‘egimul memorial les [ Tear te castors ») Analiza condiifor de fond ale cSsitorel 1. Diferenta de sex. Aceasticondlje este att de evident, Inca legitoral, anterior anlui 2011, ru a mal considarat necesar sa o pre ‘vada expes, Dn eglomentarearlailor de famille cuprins in vechil (Cod al fama! rezuta indubiabl, cin dreptl roman casatoria se putea incheia numa rio petsoane do sex deosebi. In princpu, sexu figcaruia dive vitor so} se stablgte cu autora ceriicatl de naglro. In prozent, Codul civil proved expres la at 277 alin. (1)c& ‘esto Interisé césatoria Intra persoane do acolagl sox. Pe plan euro ‘ean, la sari socolu al Gea gla Incoputul seco al XXVoa, {fost 0 migeare seria ini-un numar ce far in favoarearoou: roaster cBsdtorilor cule ca un drop care ar wabui extn a to cet {oni, 18 a iscrmina po baza o‘entari sexuale. CAsstorle civle [duc ou le o sere de rept, ncuslysecurate social, asigur do andlate, benef a impozit, mogtenre etc. Marea Britae recunons {fe de ani bunicupluror formate din persoane de acelag sex crept a ‘maraje sau paroneriate civil, Ins, ca o routs, nol leg ale st- {ull vor oer cupurlor de acclag sex ganse si siba parte do cor ‘moni in bier, ina doar in acelolacagur do cult caro vor peri fceat Ider. Pavamontul austiac a adopt In 2009 0 lage care par ‘ie otsaiora cvid inte persosnela de acelagi sx. Lagea va ofer ‘upluior Romosenusle © sero de dreptur de care se bucurd hetero: ‘sexual, prio acastea numardndu-eo aooesul la © ponsie In cazul ecosuiupartoneruui si pensiealimentara in caz do dvor. Cu tot ‘sceston, lea usiac Itozice adoptil sau inseminarea arial ‘Suotia este o {ard care prtsjeaza comunialea gay. a porms parte nevatele cule ine persoancle de aceiag\ sex $i le-e dat acclosi piu ca gical heterosoxuale inca in 1995. Pand in 2008, pe cand cuplul heterosoxuale so puteau cSsatr gilastavea civil la biseried cole gay nu se puteau caste a bsored ele unndu-se doar la slaoa cvld. Olanda a fost prima ard care a legjleratcdsdtora fre Dersoane do acola! sex. Cupluile Homossxuale din Braziia au obf- rut drepluisimlare color hetecosexuale césaorto, Grazia este natx ‘oa eu co mal mul remeno-catali ar dooziafaoo la s& fle una de te pujnele fai sus-amercane, dupa Argentina gi Uruguay, care acor- {8 cuputlor gay aceon cropiurca gi colar heterosexuals casstort Deciiapresupune, eine alse, ca brazil de aceagi sex vor aves parle de ceremonlreiglase, ciséterile lr find recunoscule. Emus ‘morarea far suropene sau allo caro au recunoscut cisitorile homesexuale, ununie civle sau coabtarea neiwegistraté a cupltor homesexuale poate continua iar lista se va modiea, cu siguran, de |a-un an la alll, ins chiar dacd prsiunie ain pariea Pariamertih European sunt din ce in ce mai accentuate", in vilond apropiat cu ‘iran nu Sova produce In Romania veo lagjlrare in acest sens. ‘Cees ce aduce nou Cod cilia n vigoar a tostombro 2017 este reglementarea recuncastatl sau ectivaiilunor forme de con- Volule cu cAssiona. Ate, casitoriio ante persasne de scala ox Inchoate sau contactate in strnatate, fle de colle romn, fe do ‘aon str, nu sunt recunoscute in Romania, Parieneriatlecivle ine persoane de ex opus sau do aclasi sox inchelate sau contrac: ‘alo In strnatate, le de cetfoni romani, fle de caoni str, nu sunt recunoscuto in Roménia, chiar deck dspoziil legal prvind Iberacrulafe pe tert Romane a cetieniorstatelor mombe ale Uniuni Europene si Spapul Economic European riman apticabe 2, Varatalegald la edsitore. Din motve lesne de infles, ogi toni a prevazut ga stabilto varstf minimé pentu Inchalerea cls tote. Aceste motive sunt de orn biclogic gi eugentc, dar $f de orn phic g moral Esto normal ca vitor sof SA ab apltudinea fzics de a se cist tor nual dup o® au aluns la vars pubes, cum aceasta aparo ferenfat do la un indvid la alt, a aluns la concuza of este ‘otmal sé se siableasc’ pentru tof inca 9 vars minima pentru casa, sabia la lita supeioara a vatelel pubertati reso, De asemenea, sof rebuo si fe In maura injloaga insemnataten lune castor gst gl asume conglentresponsabiltatoa crptuto g ‘oblgatioe in morenu Th care inohe un alae act. Sut find 8 aceasa insttube se ilomelazd pe comuniunes spi- ual, este necesar si existe un consimiamant congint, ber = personal al bérbatull gi femel care convin ssi pereace retulviei Intro comuniune Anterior anului 2007, legiuitorl stabil vista minima erenit Peni bitbat# femoie. Ast, peru barbt era coruté virsia de 18 "Parent Euascan a aconandst or ezopene sf ecnoasck mat poor alc n ppl cant nena co vg Peni gr do tte te ane san Yi ap ca osani impli jar penta femaie cas da 16 an’ impli. ns prin Lege fr, 288/2007 varsta minima la cdsilorie fost modest la 18 ani, ‘1 pantry femel,eXt $1 pont birbay. Aceeas!roglementare este Distal gl dups Inarea In vigoare a Coda cil, care provede le fa 272 alin, (1) c& 0 casdlore se poate inchela dich vito sof as impli varsta do 18 ani Disponsa. do vars esto o Imprejurare previzuté do leit pent cazur de except. Aste, pentu mative temeinice, minor se ste césBtor cu urmatoare condi > mpiniea vrstel de 16 ani, 5 obinereaunul aviz modal > ncuvinjarea plrinjlor sau a tutorei > nuvinjara lnstansl dette In a rel ckoumscsipie flare omic minora ‘Dacé Unut drive prin rtu2a si incivinjze esata, nstenta de tute va docide g agupra acestl dergenta, canform ineresulu ‘uparior a copilu. acd un dnte pip se ata tn imposibltate de ‘ai manifesta veinja, eto decedat av nu (a fost rods auto fiatea parinteasca, esto sufcontaincwlijarea coll paint lar acd ru evista nicl prin, nicl tutors care a poataIncuvinta cdsatria minorull, este necesardincwwinjarea persoanel sau a auiorifl care ‘fos abla 88 exert creptur panes ‘Notim 08 nu exst@ reglemeniala 0 varsi® maxima matimoril, ‘sora pulndu-seInchela chiar in exremis vad". De asomenoa, ru exist 0 cterenj de vArsta maximd inte persoane care 2 C888 torese, 3. Existenfa. consimfiméntulul personal $i ler exprimat. Necestatea exisonfel consim{iméniulul personal si ber exprimat este pravazul la art 48 alr (1) dn Consttuia Remar iat. 271 gi art 293 NCC, Nol c@ aceasté conf a consimimantullIber este de esenla csdtori find abinate aie oat arale o grevau asupeaincholot asatorel, legato do concop relgioase, rsd, jure, do cast n ce prvogo libra alogers Ine vitor so, ‘Din punct de vedere [ur aceasta cern Inseam, to prnul ‘nd, exsterja unul consimiimant exprmat doar porsoal do care vitor sonal doa ran, ipsa victor oo pot grova consimisman- {ul roar, dl i volnta). Condtja exstorelconsintaméntulu nu ‘rebuie confundal cu staan care conaimfamants exit, dar ou a Win aan ne nau in rag or Liner cist 2 {ost exprimat in mod ber. Deoseirea dine inexstenjaconsimjaman- {uli vicierea consimjamsnuli este msjoc, prin prisma sancfunk jure care intervne. Astin cazul in care consiniimantul my oxi 1 sau nua fost exprimat personal (a fost exprimal de cate 0 alta perscand, ls intebarea offer do stare cv nu sa raspuns daloe au 62 rispuns negaty etc), sanctunea va 8 nul absolut, pe in, In cazulvicilor de consinamat, interne nuitaton rlata @ casaton ‘Dupa cum so cunoagte,existontavillor von duce la inva tates ericaru act use, conta valistai earn inexstenfa acestor ei, In materia dreptulul amie, cu oltre spocial la casatvi exs- 1 darogar importante faa de reglementare din creptul corn (Gu priire taTezune,notém o8 aceasta ru est Un vc al consi JAmantlulcorut pent inchelorea eieStra, pe considerentul cd Inchelerea cAstioriel nu aro nicio coningen cu inleresele de orsin patmorial ale vitoror sof, Inrucat acest vie ~ lelunea - s0 con- sille exci in domeriul acter jurcce cu caracter economio,acte pin svargea carora so urmvegtereazarea unorintrese bine. De lf, oul Cod civil provede expres la at, 298 c& 0 casatoia oato fl anual la cererea soul al canal consimtémant a fost veal prin eroare, do sau voknts. itera ca viel al consimtimantui,s9 anaizeaz, tn materie do ‘sdtorie, port principio drptuul comun. Totus daca crept ‘comun ata ilena fie, tg esa moral pot duce ia anuarea actu- hun materi do cAsstvia se poate verti, de regula, numal de el0o- tole vilenfel morele, intucat Candie de forma impuse de lagen” Care se incheie césitoria cu grou pot permite un consimmntexpr- mat sub imperil unel viens de oe fe Practica admit in prinp o8e8 ce num temeraa reverent ‘8° (respect datoratpaintor of allorascandan|, dar consider ‘cd ea nu este un vil do consinfamant la cdsstor. Eroarea ese ilu de consinfamant intron singur caz pravazut de art. 298 ain. (2) NCC". Notém cf In aceasta situate opereaze anu- laroa numal cand este vorba de eroarea ce pars asupra ident feo, nu asupra ident cvile sau asupra cata rt inugiloe persoane! in cauza. a2 consimtémantul vitowlut so} prin roa icele vilenefolosieimpotrva san nou! (God elvl nu ge fae droga de la pravaderile dreptuui eomun Erato const vis do casininat marian in private Ke atone onal‘matere, und ca acest viey al consmmantului 88 fe deteminat ‘upd regula depluul comun,slablindu-se elemeniulsubict (er02- ea) ¢ elomentulcbiectv(iloacelaVclena flosite peniu a provoca toate Impedimentele 1 cisttorie,Ini-a accepiune pe Inelesul tutor, <2 exprima in sntagme Jipsa uno pede egal fs cdsatro'. Aceste ‘Sled logale” se invoca impotivavitordor sof po calea opozit la ‘store sau cin ola do care offorl stil cil Casitora so poate Inchela sumal dacd nu existh urmatoarcle lmpecimane:starea de persoand cdsdtori, rudeniateascd sau din dope, tutla,aonaia$ debitatea intl, ‘Aga cum am mal mentions, nerespectarea unor condi do fond ‘luce Ia nullaion cbse, condiile de acest fel find danumite de ‘octina de specialtate condi diimante’. De exompiu: existent unet ‘stor! anteriare ~ inedlearee piniplul monogaral ~, rudania freascd —in gradu provizut ce loge, ruderia civil, aon $ deb ates minal Tn doctrné sunt cunoscute $I ,coneie prohibitive" care ngauie rmentnerea cisitore, Impundnd. numai aplcarea nor sanciun ‘administrative, De exempu, cand offer de stare cid a Instumentat Incholoroa cist fra a constata exstnfaimpedimentuki ‘Se considera impodimont prohiiy tutla gi rucena cv, tn toate azul in care u este impediment drimant, (0 ala clasificaro a impecimentolor esta cunoscut in formula ab- solve grlatve. Impedimente absolut sunt existorfa nel cAsstori fnterioare a unvia cnie vitor sof gi starea de alensio of dbiltate ‘ital, eat gf ipsa temporara a eiscomémAntui. Impetimentsle ‘elaive se caractrzeaza prin acooa o8 apreseIncheitea casstoric inte © anumilé persoana cu o anumita alta persoana (rudenia, adop- i, uel), Conde de fond, n sens retrns, se ifigeaz8 sub forma po- vd, aca bulo 8h onste pentru ase puta Irchela cstoria, Impedimentsl la csstori, tn sens resins, sunt improjurile de fapt de drat a clzor existed impleiea inchelera castor, find condi da fond negate ‘Condi de fond, In sens larg, cured ait pe cele poztve, ct g pe cole negative, aicd impediment la castors, in cons rosa. Impedimentaie la easttoria, n sens fq, cupind: neindepinres corcaria cin condile oe fond ¢1 mpecimentele la césdtorie, in sens rests, au neindeplnirea condor de forms. ¥- LInchlres ato a Atl, clasiticaroa impedimontoler la cisstro ea relzat in doo- trind in funefe de mal multe citer, care pot fl repazantata schematic ua cum urmeaza: | dup sanojunea apcabia pent incécaresimpedimentui = crimante(impedientele a cor inclcareatrage nuitatos css teil inhi) > oxstona une citer nedesticute @ unui dhe vitor sof > nudenia in gradu provazut do lag; > rudonia ela, in uno cazu > alinata i debiatea mini = prohitive(acola a cor Indleare nu arage ruiatea cfc Inchelato, eventual, une sanctuni penta delegetul de sare cv tunel cazur 1 cup parsoanoe ine care enst impediment = absole (care opreseIncheierea cAsétoil unel anumiteporeoa- ‘ne cu orce até persoand) > exlstenja unl casdtor nodestacule @ urua cnt vitor so! > allenalia sf debitatea mints: ~ relative care oprse Inonoiorea eAsatoril une anunvte pereoa- ro cu 0 anumita até poreoena > tutta, > adopiia: > rucenia, 4, Inexlstenfa une! cisatori! nedesticute. Primul impediment, condi de fond necesaré pentuinchelorea valabil a unsi castor, esto eistnja une cAsstorvalebile @ unuia sau amandurora dina 9 dol care vor s8 se clsitoreascs, In cazl In care 0 persoand se Bi To dou c8sAtorl In acelag timp, este bigama, iar daca vortim despre mai malt de doud easator, este polgams.Artioll 273 NCC interzico inchelerea une! nol cassie! de cate porsoana care este deja sori, sanchunae find att de naturd cia ~ nlitates abso lutd a cisstrit subsecvente ,c&t gl da natura penalé ~ condam. area penta fapta de bigamle,prevlauté do Codul pana la a. 203, 5. Inexistena anumnitorlegatur de rudonio. Un altimpacsmant la Inchelerea clslorl este legaura de rudenle ite cl care dorese 8 se casdloreaso4, Arioll 27% NCC inlerice cdeltoria inte snumto rude. Asta, este interzsa Inchelerea casos ine rude in nia ‘eapta gl ne rude in ine colaerala pn la gradu V Inolsv. Insa 4 Incazul udenie este posi cispensa, cu urmatoarle cond > exstonja unor motve tomelnioe:> rude 6 fle claterale de gral W; > autorizaja instanel de tutla In @ cael ckcumsorpt Ig are omic eel oar core ineuvinjares > exten unulaviz medical In acest sons. ‘Aces roplementri sunt valabile alain ceea ce prvesterodenla biologic, ct cea eva Menfioném, totus aportat la confinutularicolulul sus-menyonat ‘in Cod cal, umtoarea observa: chiar daca este do a sine tfo- les cf legiitorl, cara se refer la clara de gradu IV ca persoane {6 pre la care 80 poate face exceplie in prvnia acest imped ‘ment, sunt doar ver primar ar trbui provad acest uc in mod ‘xpres, inrucst exist gall colatral do gradu IV ou priv a care ‘evar fi grou 62 credom ed leguitond a dort 68 instuie © astel de excepto. 6 Inexistonfa tutelol. Potivit acesivi impediment, ecto epi casttoria Inve wire gl perscana minoca caro ‘so affa sub Wola sa. nd cind socolelle tutes! au fost dato sh primite, imeedimentu ‘0perea2, ier incheieea CAsstrie find vali, 7. inexstentaallenatici $a debit mintale. Nona = debit ‘intl, din mativ do ordn medical g eugene, nu pot inceia 9 cis ‘ore valid. Alenatul minal esie porseana cave sutera de 0 boa, rintala, iar dsblul este persoana caro sulord de debitato minal, ‘napoaiu! minal, Esto oo la sine injeles c& aceete pereoae ris et ‘dscemamaniu necesar pentru a exprima un consimmnt valab la casatori, ‘Anterior modici logisave curvenia Tn 2011, la acest canitl era analiza 51 condi reeritoare la comunicatea réciprocs a stiri de sndiae, ins in prezent aceasth conde, dep nua fost supra, @ fost inclisd la calagoria condor de forma pent vaabitatoa hele cfsorie, 5. Conditile deforms laincheierea cistoriel 42) Necositatea conditior de forma pentru incheleres ca torlet ‘Scopulconatilor deforma sle casstorel const in asiguareain- opine! condor de fond § liesa impedimentelr la cAsttori, prin asigurandu-s0 inoomirea formalorrecunoagten publce a cast ‘ore gi totodata,asigurarea miloculu de dovaca a acestia, Incheiereaproprzia a cisatorel presupune unele ormaltall sau ‘acu anteioare (comunicarea reciprocd a stride stnatate, deca LInchalre cietorsh a ‘afi de cdsatrie, opzifa la cstv), celabraroa casita! (proce- ‘dra incheiet cBsateri) gl uno formalta uterioee. ») Analiza coneitilor de forma ale eSsétoret 1. Comunicares reciprocal a stirl de sanatate. Dach pind la pati nouli Cod cil camuricarea reeiproca a sti santa ora rglemeniaié si analizatd e2 0 cone de fond la incheierea cusito- tie, In prozont aceasta conde este reglementta la capil elrior | cle de forma, prin urmare, 0 vom analiza g noi in acest context. Conform ar. 278 NCC, caséteria nu se va incheia dact sobi na lectard ca sau comuniatrociroe sarea sila lo, Aceasté cbl- tafe este 0 conc cu caractor general, ins, oda indepin, nu are crept consecina impieczarea Incheerl cAeBoris chlar cacd din eclarali, ceriicate modicala or pe rice alta cale ar rezuta impre- Jurareac& urul sau ambi sof a sulern, toni, ‘Aveasté sur, care prvest Inormatea numa Ie col doi sf, ru gla allor porsoaro, sto prvzut ca un seminal ce slam asupra responsabiator, greta, primejeilor co pot suveni ine so} ca ‘umare a bolt unuia dine ei sau a amndrora, bol care pot afecta cop ce se vor nass, o2ea ce aco oa ool del of 8 prvoasca ma’ responsabil Icheleroa cdsatorie| premise anterior cunoasten sti sina, (det pus! in eunogtin de cau’, Iertatea vitor sof de a Inchoia castor nu esto afectata dooat de dspozifil legal pin care esto opr cstoria color caro suera de anvmite bol God civ $0 ‘afer Ia boala celor care int in categora akenalior sau dabilor ‘mintall, dr leg! Speciale in domenul sna pubce 20 rler gi la ate boi cae preziné un caracter contagis, 2, Declerafia de cisdtorie. Acest act este, din punct de vedere formal, important alt ad valtatem, ct i ad probation in sooa ce Drives Indepinita cerinfeor leg cu prvire la caractrul ofl ah Lun castor, a publckai gi Indep unar certo obigators de for ‘mA pentsu opealunl premergatoarscAsatorel, Din punctl de veda 'e al normelor din Cod cv este prevézut Ia a. 280 ain, (1), care care impetios alt intoemirea ea la primar locelii provazule dle lege pent Inchelorea unei easton valable, ct gi prezenia por sonald a color ca vor si so cAsdtoreascd, Declarajia do castorie va Produce consecinjejricice numal in momentulinchoers clsatora, 5 ei ao yr ose atoroec vr ace prcrl daca de cto roe pia pina cnds meses asaintai seerschiar doc afimary o& ea a exprimat un consintamant ga fost se hata, intuoat legulord provods c& exprimarea. consimlémanuli Witorlor sof cu pve la Inchelrea casatorel se face verbal in fala ‘offer do stare cv, in moment celebréi csr ‘Sunt reglementate gl anurite stuai de excepie cu prvi la inic- ricoa declarail do eAsstora. Asal, dacd ostonocesar si sunt indo- Pinte cernjole lel, delaraia do odeatoro peat facut gn afara Sediululprmiria. Pent stata In care unul dine vitor soi este tino, pain eau Wiorele vor face porsonal o declratie pin care Tncuvinjeazh clsStora. Pri urmare, in acest caz vor exsta dou ddelaraf. A fost pastas | postbillaiea ilocrintdaclarafl It locul ‘de domed a solu, pliner sau tutore in cazul in care cBsstoria So oficial lao alta primi, cu abigajia acesiola de a otansmite In {ermen de 48 de cela primatia competent Doclaraia do easatore cuprinae, obligates, urmBloarle > maniestaoa do van a vitro St; > Gale personal ce identifica vito sof; vitor of) 08 nu exist riciun impo iment egal a casator "> declaraa pind numele pe care urmeaza 8 Il poste dupa ‘ncheierea cdsdtore, In oaea 02 peas acast aspect, consemndm facalatea pe care o au eof doa alge inte 9 pasta lacare numie ie amv avutnainte de inchelerea cAsstoel, do a ua numeleored- fia nts ei, dea avea ca nume de famito numoe lr reunite sau (variants inodusd prin paul Cod chil de a t octombrie 2011) varlanta a un sot 38 pitreze numole de fase anterior, ir calla s&poarte uma lor eto, "> declaraja vitorior sof au luat cunogtnis despre starea santa Hocdruia inte "> in situajia cand decaraja do c8satoro se face in local sterte, 22 va speci locates In care sa convenita se celebra sate > declaraia cu pire la cep! matimanial aes, © menjune nova, introdusa prin nou! Cod cv Tn conformilate cu prevederia noulul God cil iar. 25 dn Legea rv 119/1986 pblcat™, vitor sof vor anexs la Ceclrajia do cls ‘oro uimatoarele acte ofa: "peta conven matimanl, ase vedo cpl tetra lel paxil sia canon, Llneheire cstv e > ceriicatsle de nasi n original, alo ambior soy (acest acte oar se prezil, la dosarrimdnnd copi logalaale on cereale de ofc de stare cht respect); > avizele medieale, care sunt valable 20 lo de a data emer, privndslaroa sania vitorlor sof, > sclole de idenitate (buon, care, pagapod),acte oe nu 30 de un ls esr, ol rumal se prezinta in original in zua caleba cist ‘oro se inapoiazA solar dupa inchelerea ceremonial Dac este azul, se mal anexeazs urmatoarele act > hotrdrea judocdtoraascd de dosiacere sau anulare a cisdtorioh anterioare er certfeaul de deves al sojull anterior > deczia pent Incuvinjarea cAs8torielinainta de exprarea ter ‘menuiu loal de 102i, provazut do art. 27 cn Logea rr. 1 18/1896, oii 8 scrapes (Go va un, de doy ‘Ainbutie offers de stare civ tn legtur cu declraia de csé- ‘ore. Offer! ce stare cil robul £8 veri carlo do identato ale color dot sof alo color oi maton. Da asemenea, avand aceste ‘act, va vetita virta legal a color do so, pracum si lorena de 50x. fn acest sens, va vera gi colli ace alo vitoier sof (cere catele de nasi gi ale acte doveditoare). De asomonea, va sera sdeclaraa, Publiiates decaraje de cdsatoie, Ofer stiri civie, a primirea declare de cisStore, va dispune publearse acestea,int-un loc special amenaat a seul primo, procum si pe pagina de internet a primi unde se va ofcia efsziova g, dupa caz, a prmarsl unde calla so ip are domi sau ropectnia, Exrasul oo 80 pubic va cuprinds urmatoarale menu data aig, > datle de star cv ale vitoror eo, > ‘ncuvinjaroa parntortoreu > inglinjarea c8 orice persoana poste face oposite la castor Int-an trmon de 10 zie es data ais oinoires decartel de casitore, Dac in tormon do 20 ze do a data aig exrasulu din declaratia do easdtore Inchelorea cas lorie nu sa produs sau Tn cazul in cae vitor sop dorese et modiioe confnutl declarai! de casatoo, este necesart 0 noua declaraie de Csdone go noua procedure publeare ‘3. Oporitia fa castorie. Opoalja la cisBtro oste un instrument 'a incemana terior care sunt intrasal s&invocs aventuale pe ‘dimen la c&saterie or la Indemana offer do stare cvld cara so« n.cisitora poate sesiza din ofeu decd are cunostna de alae situa. Este Iain tn practoa, dar esto metaca preventva priv cazue de rt ciara cre ar conc nga viata ors inf ope ca mils de prevent a inshore rule este acs de rare norman log de 10 data e- ‘start cecarafje! do cdtori data rele castor, Este Sent acest rmen do 10 ze ceeaza, pe doo para, el: inerosa posbiltatoa reald de a ala do anu eBsatre gi de ainterven pe xia ope a, pe ce al prt, oeeaza 9 ctrl do stare cid telat prpice pant a desfdgue abut in domeri, in sensu do a vert femonicia molveorinvocaeincazul opel primite Perscansle reptile a face epocite vical 255 ai. (1) NCO" cord oreo porsoane acest cop Formaiijle core pent Inegisrarea opoeiel la cata. For rma cub care treble sso manifesto opoalla esto prevzud de lege, find img exstntaunor cert (at 265 an. 2) NOC! Opoztia be faoa in core, cu indeatea exres8 a dovezior po care se ino- tolazi, Ea se ivogieoaza gl se vizeart do orl de sare cil ‘Aiujie offer de taro cv In solionarea opal a csa- ‘ova: Duphceoporia ste inregisvats za offer de stare cla {rebuo sf proceceze la evluarea covenior exstonte ss delangeze investiga prop pent s conslata voridetstea motveorInvceae Gaon avostoa constiuie sau nu impediments In cala inchelr unel asst egal. ‘inruct opaa ce invoice mural ph cata iat doc tie do casitore, prima obigao a offi este de a veriica deca {ceastl opoai esta invoomta Ty fermi corte de lege sap st procedeze la informarea sa cu pre ta realtatea motviulmotvelor Invocate,Dacd acetone dovedas: ral, offerl ce stare civ pos- scependa inonoerea caso ‘eSSersoane care a cepus opozia (opener) ae rian cepts rico ale de ala oa conzura sal‘ corosta dea oor de Stare civ. Avesta poate ataca fn usiie nual reluzulofferual de Stare cide api ropa o opozie legal acts in stuaian care epozibe se dovedestetomenic, ee va procods la retualIncelor! castor, rluz ce Urmeaza a ft consormat 1 ‘molval in eis n eypinsul unui proces-vebal Tapas Sa as tin ie ncaa omc armen molt Llnchlre tstore a 4, Procedura inchelerll cisatorlek Celebrares csatorel. For ‘male premergitoare au ca seap > ‘de-a asigara consinjamantul ber al color ce ver 28 30 cst \oreascd, acest trebuind sl oxprime personal voinia do a 88 88- tor in fof autora de stat competes a esr doi mato de a informa offeru co stro evi ssupea slut cv al vito- ‘or sof care pe baza acostrinformati are posibllatea de a veriion acd sunt indepintecondile de ond gins impecimentelr ta csa- ‘oe > de a aduco la cunostinl tor inchelerea estore proictate {g'60@ pune la indoméra leroy, daca este azul, posbiiates iain opestia Locaflalea loco! previzut de lege penta Inchelerea unel ef {on valle Pov ar 11 C. tam, c&storia se putea Inchela doar in locales in care vitor sof igi avesu domiciuregecinta. Potrit ‘at. 279 alin. (2) NCC, regula rims acesagi, Ins .prin excep, csdtoria se poate celebra, cu aprobarea prmarull, deat un oir le stare civil do lao alta primar deca coa in a care raza terval. ‘domiciaza sau Tl au ropediia vil sof, cu cbigathtatea inginjri Primate! do domciiu sau de regadina a vitorior sof, tn vederea publica Loci celbral estriol este secu primal, ins, pent motive tomsnie, offeru stl cle poate cela edstora gin at oc. ‘Solemnatea inher c8satorelImpune urmatoarel regu > ‘chsitoria se poate oficla doar cu prozanta personal vitorior so casita se colobeaza doar de care offorl ti cia, la sedi prima > casatria se celabresz lao dat cnaine stabil (dup 10 ze de a daa alg dectaratel de cAsstorio, trmen in eae sunt cuprin- 30 alt data aig, ct gi cea a Tncheiel césatoe, cu posibitatea ‘ojnaiunei gpense dn patea pimarula, petri motive temeinice, ‘az In cae cdsdtra poate i colebrallinainia de expirarea tren se 10.2le}; > clsitoia se celebreazd cu posta pubic de = asia; > casaoria so coloroazé in limba ofeiala, Inc pereoancle care ‘apantinminortaier nafonale pot solcta calebrarea edsatoriel in iba lor matom’, cu onda ca offeul do stare civil eau el care olclaza ‘sora S8 cunoased acess ib > casatora so colobroaza in prezenta a dol marr (care atest ‘¥ sof g-au exorimat consimjamantul in concile legl care pot fu sau ai al sofler, ns nu incapabl eau peteoane care, ln cauzane define pice sau ke, nu sunt palettes vin cone Sune se dl ro copetrt deosbit in apmrea veigti acta chet fens, oun al eho carl So vngoueconpetey str: eral von oh . 5 conta ot sunt np condi fond na oi pe simone eho cast ort cam sur op > Gig vitor sof Sotaie pind depo nae sofort tegna 2872000 pnd Crd cv > incon ior so nore eon > Seduction ‘wel pe brn conan voor °° ccmosto acl do cisitoa in reistl respect, caro se sonoma, omar de olen Searels tue mere pe acl de tai se sano Se sctimourea meh surenta pn cae oncaeid ciate. omental cart exec care offen de sre colt Conta ost cosas arr sof 3 dcr in roast, una oor de sare ci et depth co pr au Gon doer ert. Taner isto cd ent un oloment de ears, CAs ‘ra ree singe re cater romana ropresaafo "Sorat sau consul ose oyu can cera frets do openness i my anita nve ee ont nl aunt esr cial xe sp oe ‘doer tnt pvt ong eel Cassa me spa Zhai co nna ovate ce nen csr aces in rset nu Go Ge reorient rapa do dot inaafoa! pay sbeyind aotope tate pao (apt mee Ge. Prcetn'n cri eva wel rt Sapte wo 2685 Lege apleabld promi de castor. (1) Cone ce io cn pott ever pomsuns scare tort Soe tne do oe nafs edna de vd sof nda nS Tirole lect pens o ell precu cans: Sri ei gate rm ite one Srie 2) gen ged Sn comune tarot aca promshra castor 6) igea najnals comund 8 voor sof, Llacirea star er ‘ind acagia nu au rogecnts cbignultd th acelel stat; 6) lagen ro: ‘mang, in ipsa lei nationale comane’ “At, 2596, Leges apical condor de fond ale cstore. (1) Conitile de fond ceruis pent Inchelerea casatoil sunt determinate se legen najonala a focruia dine vito sof fa momentl celeb ‘Asétorel, (2) Daca una dint lege strine ase! dsterminata de un impediment ia edsatorie care, ptt drepull roman, este incompaisi cu Ibertatea dea incheia' easslori,acelimpecimont va 4 nlurat ca inapicabl in cazul in care unl cine viol sof este caldjaan roman gi césatoria se inchele pe terol omanier. Ait. 2587, Legea aplcabilt fomanajior eésatore. (1) Forma Incheiorl cslore! esto supusd logl statu pe tortor cana so celebreazl. (2) Casdioria caro so Inchole in fafa agentull diplomatic ‘aU a funcjonarului consular al Romarie in stfu in care acesta este credit este supust formaltalorprovazute da legea romana’ Art 2588. Legea aplcabla nut clsétanal. (1) Legea care raglementeaza cerinjee legale pony incholerea cdsatorel so eplck ulti castor gi sfectelor aoestel nul. 2) Nultatea une esa ‘ori inchoate in sranatae ca incslcaroa condor do forms poate f ‘admis n Romania numal daca sancfunea nul este provazuta inlogoa romana ‘5. Formals uiteriare inchelerl easitorie. Competence of- Jerlu de stare cvia dupa colebrarea césstove! eo refed la acul de ‘sate, formalde privtose la egimal matrimonial si cereal se casa Aste dups celebrarea cisdore, offer de stare civil va intcmi do nda actu de csatori in agit actelor de stare civil, act caro vail eomat de cite so), martor soul tai iil, De asemenea, offer de sire cvla va face menjune despre re- ‘imul matimorial ales pe actul do cisStora, dupt care va comuniea 0 ‘opie actului de cisétoro notarlui caro a autentfcat convent ma. leona! Repsiriui Najonal Notarial al Rogimurior Matrimonial. Casita se va putea coved cu actl de casitorie cu cecal e csr eberat po baza acest, I Aspecte practice 51. Teme propuse pentru referate 1. Csatova ~ act jure sau contrac. 2 Vice de consimiamant la inchelerea ctorctstoria 3. Provederile Coculul penal care Incrimineazainracyunile contra ‘amie, “4. Offer sti civ. 5 Proceduraincheeri cSsatoro, 52. Spete sl intrebsri 1. Clasteat! impecimentata de mal jos pin pisma casiicatlor octinare:rudenia freaeoa gl rucona cv, tutsa,exstnfa une c8- titer nedestacue,allonatis 9 dbiitatoa intl. 2. Enumaraicoriile de fond In sens larga incheierea cso, ala do fond in sons resins, impedimentele in sens larg si impe- ‘mentele in sens restrins. '3. Analzai prevederle Coranuul cu prvi la polgamie, rata principale earacteristis i forma de poiganve acceptla do isam § ‘omental texte mal jos: oligo lame Moma ete oe proc poste rxpunde eure probleel uae Islamal permite polgamie recréns ~ eSsstoro cu ma! mul de 0 fee mmonimum pat. Procica musuinand nema ste moragonie ~ un barat Crit cv eneie plano const 9 excep. Cool ops cond ‘ee pnt cbc mo mate fmt 15 doch te tol cb ri vei ata core fan, csstretet c feee cores por bone, Su soul sou ptr dod tte dma pl fcret ci ‘tte, tun dor cu uno sauce pe creo oe mina fo cop in stipe ‘sf mal mut probable conte ost” 3. ‘Acer vert spe tn Divot, pent @ se cist! cu mel mut de © fei, tie fi copab de fee jt fot efor cite le, Doh eF vest capo one or reba se lsiorensca dear eve fem. Un ft verse in Coan pune: vl capo 8 te Inport erect ine {ati le, ecto do oct Torr toece uel int el sptee Gr tot. Boch) ment purtae pinta gi fc drone, Ala ete ves lero st (0129, ‘cesta catiud ed occentute pe un comportement oes. ar, sci specie, klmal permit pbgome. cet suo su ind eo ete serps nu poate ave 2p or sole cpt Emo bin ioe duo nvests deco) Ore 3 eo seat DOr si steP oote op pent sepearea de sot dese doe acest ur, pe bz cele (da dou eed o sot eb ocd prima siete Bln crn! napa de inp dterite marl ease, Sf Se pooecOstor coat emel ore 58 restau (exe pceo fare loci toss o = poigemiapoote i sao problemelor uno sce near exit ml nue femes deci rh. erat se tomb pei up el Vert ‘in Coan core permite masmat eo sche fort revit ip bt de Ut, fr core mut Bra}! maviman oy fost mantel. Proporta de femeloan arora reset cositer in ke cre ou at arte rm la Coeo Ababol Mandl. 0 sly une esemenea suo este cstv c mei mule 2 fee ceo birboy cre sunt copabi core po cep cu fecre sje. ‘Aces lar ete de prefer Ori un eumde mare de fee recor ‘iomol iterace stir oe rlh senle In ofa csdtr. In soieateo ‘lomicd nu est ube (baie. lama! lee eat ferelor demote grin ‘isétr ea rote de eploctreobrbopler ea lacomk. te mone m0 denn sa mel mul deo soe ded 8 oun mum de be. Me Jocerispunitr de fptle tle. Nu te poi doors bine fd 060 "Bspundere de potetote, eos iaeonnd deat inte 9 so oe “umontate. Aten pot ext fr con snr pint ou cop fein socltoteasiomih. Aest meu ete pois) doar Inn clot culul de Iresponsabo tbertat.O fem car vo deen a deus spe pote refi 8 6 lattoreas cum birt pe mate cet are deo spe, Dor doco free ‘onsite oredr soul ipa coos oi este ard sa, nea putea 8 osiectene? Mejortoteo muuimanior sunt menogami ~ ei av dor o spe. Feptl eb ‘exut cépva suman eae ov avt ol mut de sof @ deve wn ube entra propaganda impor slam 0 ese! de sropagansh poate oo 0 Imprese ret asia modu sami de wo Aceot ero pec cond ett mason car sural de perspctio deaf csdtor cu malt de ‘nest. Ops poli pote abode posbteteapatondre! fa aves mo! te un op). Caul pond ese neproce reac probleme eee ‘eave. Cum 30 fi dec ptentotca? Core sf va recor petemtatea co plu? Cam seo dell moptenrec? Assen tbr au primes puns palonare el mul este post pen wo babe 8 wesc cu mo mut sols st aba eo de tot dor xo ferele 8 mules rar dew ot pare ‘eproope impos Ofemeie poate ove cpl arden of. Paani ete Inter na, ‘ome este un od proce de vif. Eo spun eos neces: De cesemenes, 9 puro frin tndneorumone a igre un ech, Sstera ste nln pret nie compere ‘Alon ~Attcnosctora~ 0 Fatt cee mel bine pet no tu vem #8 opto stern 8! oro. slo dh ce mol bun taspare tere pri eon y pute cura aml doc cuogtm 20m inte ar treble pit co Ire, ns doar eo 0 parte 9 40. cea, orooece Iam aves wo coir eats, 0 dvaczb¥ Tote remute vi sunt in interlp;sttuu fered, sta Woo lfm sant dor especte sigue inten ster omic 3. Test els | 1. Narmela juris care reglementaaza cisitoia au un caracor: | 2) cspoati supa, 1) capoetiv perms; ©) imperai. 2. Casatona: 13} poate lu srg prin empl acord de von al parton, ») poate inceta prin von unatralé@ unuia dino soi ©) poate mociialé de cre sof pin acordul lor de von. 5, Varsta minima pentru casatorio este do: 2) 16 ani »b) 18 ani tat porrubarbat, cit i pent mei: ©) 18. pentru barba gi 16 ai pair ferele 4, Allonatul s2u debit mintal nu expima un consinjamant vali ‘ui a castor: a) Ir momentele in caro ose ips de lucidate; ») in momentele de ucctate pasagerd ¢) Inotdeauna, pentru c& nu ii ot maniista un consimjamant valabilfaeSeatre, 5. Eroarea asupra identi cvle (tl ve) cet of 8) ru constiie Vici de consimfémant a casatore: ) este viciu de consimjamant bazat pe erarelainchelerea casa toe °c) esto vilu de consimmantbazat pe dol la nchslarea care 8. Inducorea in oroave, prin miloace vieena, de cBtre unul dine vit sot a celult, cu priv a starea sa material: 'a) nu elo vill do consim{émant cae si alecteze valaitaten ‘easdtoro ) conse visu de consimfémant bazat pe ereare In procedura casstoret, c) asta vicv do consimtmantbazat po doin procedura césatr. 7. Eroarea provocata prin mijoace vilene asupra sti anata unui inte vitor sop 2) nu conse viciu de corsimjémént la césatoro; ») consiue vel de consinmant is csttorie bazat pe aroare; ©) constie cis de consimjémén la casatora bazal po Jo, 8, Nu se poate str: 2) allnatul i debit intl +) cal pst wemalne de lacutiite mintale, ct tmp nu are sce ndmantlfpttor sale, ©) col Ip wemalnic de tecutaile minal, chiar in mementele de hucistate. 9, Csitoria oo oolebroazss 2) la Sod pretectni; Yn przenia a doi mato: ) dupa scurgorea termenuiul de 30 de 280 de la afgaron docla- raj de cassie 10. Sunt impediment a inchelees cto 8) caitatea de ru, indore de g ©) bigamia: )afintate, 454, Ditionar jure Impediments ta cisitore = improurti de fapt sau do crept a chro ‘existent impediodIncheerea cBsaorie, bigamia = siuaja unei parsoane cate, find cBsorté, Inte oui e&satorie cu o at persoans. aptudinea fzicd a unel persoane de a se cAsiton = aptiudines Persoane! care ajuns la varsa pubertai, Nu este agala cu vista, minima penira stor, find stabs o varstt minima pent e858 {oti superoara varstl pubortiji real, deoarece varstapubetti de {era de a o poreoana a ata; clasiioarea efocelr cassia > enumerarea $i expictarea dreptuior gi abigail’ reciproce inte So care formeazi calogora de efecto peteanala ale cistor, > detntoa noi ae gin maton > analiza color te pur ge regimun matrmonale permis de l= 0a roming > rezovarea aspectelor practice. U Aspecte teoretice Incheirea césttorol produce efecte cu pie a reals porsonale inte sof, cu priv Is capactatoa de exerci, penta ace stuali de except in care este posta Inchoirea cassiorel anterior majora- ‘li g cu priv la opie patrimoniae dre eo. 51. Efectele personale Felailo personele (nopatiimeriale) sunt princialal continut a) ‘elailor dine sof, pe considerenul ca este normal gi maral ca aces: tea 8& primeze fafa ce elie patimoniala, n conde tn care me: Dil incheietlunei caste I repeezinté spit do echiate, soda ‘tate, claborare,cragoste gi jutr Inve mombsi farsi, ne sof ‘Asa cum am mat ara, art. 258 an (1) NCC statueazd o feila are la bazd cAsitoria ber consimta inte sof care, do indata ce a {ost incest, Inoepe £4 producao sere do tec reglementat sit de lege, efecto ce prvese porsoana sotor, modul In care tebule i Seruleze rapotul lor morale, nfind ome nicl cele pivind ob- apie patimonale,obigafl care, isa, trebule subordonat fina bigalir morale personale ce oxstéinre so, clt gi sarenorfa- ‘itn gona ‘Analzind cele de mai sus, bseriim existanja a doud flu de ‘bla ce se nase odati cu inchelorea c&satori, = anumo obigati ‘morale obit ure.In coea ce privegte obigatile morale, retail de fare so ba- 2eazk pe prsteia gt afecune reciprocate membre care sunt ‘atari shi acorde nul alia spin moral material indisctabi 8 este imposibl $4 so emta norme care si asigure reglementari concrete ce s8impund in mod rig anumate condule pe ‘aro tebuie 6 le umoze soft S-2urmait, oul crearea urul cada [loc general gi adocval caro e& favorizeze ge impun faiel 0 Jegaturs indesructbla inemeiata po skagost, afeciune si respect, evidontindy-se urmaloarele rnp: ‘primi rand, rlevdm egattatea solo in rotate personals ints 1 Aceasth problama este ealiuata de coneecvonja cu care ora rnzafle statu gi lagile adoptate incearc sh driguiasc relate do ‘amie in Tiregl lor dupa acest precept. Argumeniém acestea prin provedorke at. 48 abn (') dn Canstiufa Raménisi, a. 258 alin. (1), NCC, potibit cBruia famiia se intemeiaz’ pe gaia soto: $ fat. 808 NCC, pov cara sot hotrsc de comun acord in ot ceca ‘ce privestecisatoria’ Notém ci, dack prevederlle fogi cunt clare 31 expr dornfa polled dacartva de egaltate a statin pracic& nu sa reugt 0 Inplomentare taalt in menialatea indvor pent ca acegta 8 I ‘madeleze comportamentul conform cetnjlor log, impunndt-se To Continuare perfecionsr ale legistafel ga munci educative pent {formaroa uni depine inredet In valorle morale ince pveste posta, {emit in socltato, in general, sta tamil, tn special. In al doilea rand, insist asupra medull de rezolvare a nein: logerior inca sof cu privie la relaile personale. In loge co d- ‘ules relate do famile sau do casatore nu s-au provizut expres ‘modal de rezolvare @ stall end sof nu aung la un punet de vedere comun sau nu sunt de acord asupra unu act or a unei ms are se impune af luatd Tn decursul viel conjugale 'Soji nu aula indemns veo eale de a ee adresa ofclosinstanfel le tutela pont a decide privior a neinjetegeio cite ei cu pre la ‘lll personale, aga cum pot proceds In alto sual. Numa el sin- ‘ut trebuio 8 ajungd la un consens pentru ca un conflict, 0 nenje- legere sau o dvergenlé s& nu degonoreze qi si duc a diva, Spre ‘exemplu,natnislegers cu privire Ia locuinja comin, In sonsul c& se ‘efuzi nojustticat de clive unul cnt sof ce a locul impreund cu ‘ola so, pot apreciat ca un moti do destacore a casatoria. |inal treiea rane, putom 88 evidentiom cd obigalile recprace ain- {to sof, ca fects personale ale inchee cds, fe cd vorbim dos- re cele ures (expres stipulate Tn art. 307-811), ec vorbim despre fect ichetedcetos 5 cbigaja dott; ‘vipa de spn mora ‘Sugai doa pura rule dolar a reeloroa cabo ‘bigajia do loci improuns Indatorie conga; fect preonale cu pv a coal; ‘rodcarea capes do oxreu in tn, nous reglementare prevede expres ch sunt depts obi afi ale ster ca eft al Inch esslore,nleent de regu Malina ales, umoaele:luarea decir n cman, respec, fe ‘ola, spin moral, doa loculimprouna, de a nu conzuracorspon- flocare oof paitroaza num avut naive: > unut ene sofia numlo do fae al ceulat > fiecare so} va puta un nume nou, format dn reunirea numslor ‘orde tamil, cu aceeas ordne, CCodul ci a introdus gi varista ca unul dive sof 28 pastez0 nu ‘ele avutinainte gi cella si reunoasca num sy cu eal al sof CConstatim cf Goud cntre vaianto vor avea ca efet axistena uni rum comun, pe cn celle deus vor due la existent unr name iette pentu esi do sop. Gs 0 lacuna a dspactor log, rlovdm Imprjuraroa 08 au sa Provzut sarciun pent csi ce nu respects cispoztile In materi, lumand ca po vitor ss suplneascd acess lacuna lagi avand in vedere 91 multtucnea de césatoni cu lament de exaneliate care se ‘nchei n prezont sal ales cups aderare {ari noaste la Uniunes, Europoana, preveder important reals este improjrarea impusd sotor do a nu putea reveni asupre declarail privtoara la num, el nd ‘bla. aga cum esto staat Tn art. 311. NCC, #8 poate In tmpul ‘Asdtoriel rumete declart si accept cu ccszia Inchelel cstorio, ‘Souja este motvatag! pe consiorantul yum so prozita na rumai ca un dept subset, dar gi ca 0 Instute de evident si de ‘deniifeare a persoanolor. Ih acest sens, crop eubiecty Ia nume este dubal, in mod necesar gl insoparabil, deo oblgaie de a pura facel nume pe care legea H ines, fr posibiates de a schimba ‘dec in cazurie conde prevzut de lope". "1B. UPEEGY,P, Aca ga, ctl clo i eat a Ee. Aca orig Bucwest, 1901 51 sare, Dep ci Paoma A, Pascins jr. Crp ele, a ici g Patapon, 170, 08n I cstoria Practica judectloreascd a statuat in mad constant c& numsle po care sof sau Irvoit si poarte Io reomentlincheler esate nu ar putea schimbatulerior pe eales ooo a une acju in ectiicares cll de césétora, dacarece, pent ase pula aunge ia eciicaea ll inrepistrl de’ stare eva, vebule 88 se dovedeasca existonfa nal eron matarila, svar cu oeazia ntoci ctl respect" (O chesiune asupra carela au exstt opin divergent a fost pos btates sot eupravicutor daa purta gi dup inestarea casatorl fa nume comun, i siuaa incheetl une rol castor, numele de funetusl, Fostul Trtounsl Supram s-2 pronuntat tn sansul c& sof ‘supravisjultor poate, n caz de recdcalore, © poate rumela do fa- mille anterior, improuna cu nou! so}, ca. numo comun™. Motivata punctuul de vedere s-a bazat, In pate, pe fstul art. 27 C. fam, In fare nu se dsngea ine modurlo in care vitor sot a dobéndt hum su, a, po de alla para, ea eer it oxarela crop aru ‘ma, care poste ngract n ipsa unui text care s& prevada aceasta stuaje. Pris scola moive, erica cep av ets sofa in ‘cel soft vera, care a primi incuvinjarea din pari instanel de ‘purl, dupa desfacerea ctstore,fostul num do fie, Tn stuaia adopfel, cu prvre la numele adoptatubi sa pus problema o2 nume umeaza sa alba soul csstort care are nume ‘comun cu coll so} este adoptat in tmpulcésatore. (Chestunes a fost coment in sensu c solu! adoptat remain ‘cu numale comun, nedbandind pe celal adoplatorll. Profesor LP. Filpeseu sooatste 8, aca calla so const, odata cu incheierea ‘adopt, sol adopt poate cobandl numelo adoptatou, c2ea ce Tsearm 8, dupa adopta, soi nu mai au un nume comun, in etapa in care Solu adoptat mane cu numa comun, lar ‘storia se destace prin vor cel sof ru va ua pumele avutinaints de caséterie, ci numole adopter, deoarecetrebuie 8 dispar toa- to uimelerudenel rest, Fostul so} adoplat poste purta, dup vor. numele comun in timpul clsatre, care inainte de acea CAsdlorie a fost a ceil so. {NU numole adoptatorul,intuedt economia acestor texte are apie Cale gn stata adopt In 'accoasi eo, solu! supravieutor amano cu numele comin, ‘eludnd numele acoptatorl. es Spr, oe EEG6D, in LP 1800. 108 Te, Suan, se. ou/960, nO. 1658 8. Srp RRB.rr 968, p81 gm RAD, 82.18, ¥ ‘Schimbarea numeli soior pe cle admiisatva. Arcoll 211 alin. (@ NCC se ofera la stuala schimbart numolul de tami pe Calo, fadministatva, aturci nd soll parla. un nume comun, instuind regula cd este necesar consimtamartulceluiat eo}. Esto evident ca aceasta excepfie vizoaza numai situa In care ama eof au optt poarte un nume comun gi, din diverse motive, numa Unt dite el 8 ‘erut uteor Incheler! cassionel schimbarea numelul po cale adn stave In aceasta suai, Invciaa iad inaine de celebraran cisdtorieh de ase pura un num comun pe toa durata esate se poate mo- Hea numal cu aco eat spe baza cosinimdnul aces ‘Consimimantu nu are ns valoareaunel cero prop de sch bare a numlu, moti pent care, dacd apare stuata cd ambi sf) dorese si schimbe numele comun cabdnat la clsstore, facaro in Dare va tebui sa fac o corere expres de schimbare a numelui do {amie pe cal acinistatv. Obigaia do a locul impreuna, Acoasta problem’ a domiciul Piior nu fost Inseisé exer in provederio Caduk fame! $a reat, asf, posibitatea unorinorretr frit, avn in vedere ‘spoil cu pire la cdsatora In veohea regiementare a crept romana" Docrna gi jursprudenta au fost ins8 de acord of existonja unui Smielu conjugal comun reflcta ovdont inten lgiuitoru ca soft 88 Iocuiascdimpround, din precepele care le-aInseris~ c8lnstula ‘store este 0 uniune care cere soflor s8 colaboreze permancnt ‘Sncer in vederea singel unor scopuri comune, pont ea insta ‘lsdloriel, care este baza deol morale a socletii, s&s imp asc scopl. CConsiderém c& problema domicilull comun este sinonima cu ‘objgaia dea locul fmpround gi vebule prvi in interdependent cu ‘dees obliga rocipoce de coabitare, null, per @ conta, se poate dscuta cine flim in fala unui rez a o stare coablare si ‘eta moral, care este do esonfa Vide emi In porioada apicari Coduul fail, am formulat 0 propunera de {ego terenda in dooa competi acest cod cs 0 dispozio expres 1 fat 99 6. ci. 1064 Fore mira are ak domes cect scleof an Floste on cep gra 166 Te te neva gis el deca reg saat eure se biel ee aor 99 i ein pre verso se pe oom p22al citora care 6 obigo sot s& aba un domiciu comun, caea oe a gi realizal Ge alfel, oul Cod cil” in prozen, art. 309 alin, (2) NCC preved c& Sofi au datoria de a fool Imprauna, dar permite gio excepic de le fceasté requis, statuGnd 8, penttu motive temsinice, ei pot si Toouiasca separa. Tn conctzie, port legislate actuale, eof pot avea domi se- parale, aca amandol consimt la aceasta, cu taste cee subniate mai ‘50s, Ine, dac8 deczia doa local Impreund nu este Wat de comun ‘cord, reluzulunsia de a loculImpreund cu colt poate constiul un tmotv de cvor in eazUl in care nu exist un mativ temas, tempor ‘are 2 determine o asemenea deciie, Privarea de lou a unuia ine so do cat cell, rin zgo- ricea din domciiul comun, esis sancfonaté penal prin inminares Infecjuni de abandon de fami, Poste fnreduss fa Instanta aclu- rea pont rentegrarea in domiiiul comun, cororee de evacuare Soff turbulent eu chia cererea de impare rovizoie locus indatorle conjugale. Aeaasta oblgats este distinct de domictul oman. Ea exist ncfeent aed sop au s2u nu a oobi comund Tnitruperea in fapt a vi conjucale, daca sol trslesc despirth n fagh prezenta interes sub aspectul ponal in cazul svar intractuit do aduler, a2 in care nu era Indeplnt laura object a Inacini Inprezentadulorul ru mal roprezint nso fant penal. ‘Cu ple la celfene, nchelroa sau incotarea, desfinjarea sau estacerea césilorie! nu produc, pin ole insee, ctinoren sau pie Geroa colonel, Prin urmare, ncheierea césatrial nu producaetacte tu pela cotati, ptr egal romaine. isa alt lesa pre- Wad dooindirea eotifeniel sau faltaren ober cetaferel pin acest act jurii ‘Spr oxempl, dabandioa estene! pin cdstlorie cu un cetjoan itaian consttue pengpala modaltate do a objjne cetéteniailaians ‘Sol sau eof, sin sou apatid, ala unui cettean talian dobsn- ‘pte cetifena kaliand edn loouest aga naa de cel putin 6 lun) ‘sau, in caz conta, GupA 3 ani de fa data Tochoier cstv, acd ‘ia fost neo deziegare, arulare sau Iireupare a electelor uriice hl iru exists sepaati loge. ‘Convenia asupra estfenisi fomelicasstorte preveds, ta art. 9 pet, 1,08 -Fecae stat contractant convne co strand, cdaterté cu Unul Gite cetfen ai ~lacereres sa ~ poate sa dobandeasca cat- fenia soul, beneficind de 0 precedura prvlegaté specala de do Ta go van L Caves vOcuescu, A DRACL, Crs ert apa de ‘rep vamio 2 Use gaa, rade, 207977, facto cstori a ance xii: acre i ete posto ups rate. jer pase ce mes socal alo sa de ores pce ‘Ac roma ere epomeriner canes cj rome ep leeteternet ‘8 Cotiijeniei roméne!", care prevede la art. 4 | da obec scale! irons 2 ‘see onl onane:Calionaroména anegae Daten: €) aot core Agar, car deck le. noes prove polite do bana also ron pn ssn ll pons ‘cf automat, ca ofect al incheierii unel csatori, cetajeanul strain sau ‘srl anv caliona sh se sol met no. ‘tas elmer care provid mesa mal snp mal ape so leche ee Simtsar tore nap tan.) eet amine 2190 proved coal romtn so posi acd, a coe, prsar Cette su cetera wen dae pas, ca Sin doa so ast nude a € Sorat tn corp Far sau, desma ant pe ae oan, cela com npn sho ope anos ee Sa exe sto coreg coun coe mtn ds cp ani de la data cfisatoriol. alee seein lig oat dea na cozuracxeponcefa. elle sacle saw ea pots ato ro toa eae! pin ot Ev cocina 9 atone cou retary a co ‘eopondena, ue sole poten sor, rear enege ta aa efocipreonae le hcl’ eat Cosa ei «egg Sous a ns aa reve xe chan Scop st cero soem le ovals legen rotesiel coluilat sot (art. 310). mre : x; Ast n ceon ow peso corspendenla prope, op exe unanid ctnialde sof ra eum op. cate sspre Ccresrendn un personals oa doce cold obo semanas, nae sun pt dea cre ruteaes su tees Geta tir soe po sre cores fo ned ese ae persana, nicl ned ese moles comuniunes ei Gf tebe st oxo Io sof tebe sk pmacs 9 daca fu na Ilogaie cos heec snp scsi esr gran: hens Sanit opeat oo pt const mot de de, "napus MOL 576 9 aug 040.2 cetera in con ce privy pei slo, esto ise of cre so} poe i sur rans ner in arta elu oo pee a slogeres protest au cepa pe cae inloge elo Sori pars Su pr erearian 9m aeescresture oie teastl clo ho anki racioch ese boned corso ala force fare x cornice : etn Wb o cl de coru acodin conc ps elation se alco, woo, cu rsp! a 208 a 309 Sree nec ‘Atel giver Ia dobindien capaci dpine de exerci = ceo pila perscanca cep etoane ee. 3/884 So's subit mapa camps vit o 8, dl oa ‘Ste tate peuuarle fie dbanaeeecopina capil de ex fire st de samen, arog od area niga a nul Each Inpro Col reomertees reaps capectt co Scosh stu von chin eapacatan osetia me ‘efit la csi, una ve conse de ons er a vasa md mano Mono 6 as pot cation oar ‘Sreapturea contr peat Se lg a, eats castor. do Street ur capatte Gopi do xr. Aes (Ghat 30 rgomemtza shea chesionl pave, nexzl pala Gat ritera oa sn cr fos do buncrodn ea reat ‘eased! pst estan ctor cpaciates depot e ‘Secu. arn cae pula bster aa paseand wrens pclae! od anv caso 452. Efectele patrimoniale Aaa paioninle dre sof, dis ov str eonisaate de sera st Ge esis, vohue t4 soa son nse ‘Sra dnd oo serena et propane epi ae eta to mek Poa sue ma Se Enno) ry tome ceecein Ser St Sacrament eo anata Py en rn re oe tes ec eo a acs Shots cee fetes re ela, Normale cept la! au vent au eget scesie rij patimoniae niro marierd modoma conan # {captind romelo sept oomun Erol pons ae soak toe su gress ees do nou Co eh ca an most ca esi n acest materi, ub nui do arta oe Patrimoniale ale sotiior. ene 2) Nojlunes clastiare esi matinee Titan near deo cte roger rae die eop 'nco pine sunfish a buna co's apr, el ga casey Dur ft de ee paoar ete eh acs py stag regi mairinri In diver carest von sage esr Juric al bunurilor sotilor, ene Rogmurle mabmovist a fost clasts dn pune! de vere ‘lacie, re seara do verse ctr, cupscum urnoade > dina von regi mation lgela orvenpon Cae aa st sae pn og, acl arenas so stlose ui ocaza thee csatni,cand lol of sass de ern aor ac regi matimarial se spun. Be dove acest ogin sat tonal convenfoal se pefateach fated caeeoes chee dup seta ey, lnga ete Tein tion Se Com, universal su para bur or Go separa > “dip motu cum sat relent, dengan ne (ogra rmtinenle mab muse in stom oman Go rep, dick sub inerregement an cup Cad cl de a 64 Fila Tepmues naviroaas camenjonal dina opoaje spel, pts cuabvogee hana 18548 posto Coss cv vicar ln conach sats comuriatea legal > separaia de baru > comunitatea conventional 4. Ganeralitf, Alegerea cogimuhii matimonial se poate face Inainte de Iretelerea casdtor, Ind ofectele regimuul ales £0 vor rote intre sof doar dela data Incheon clsatorl, ar fet tr 1 la data indepin formaltlor do publetate sau mal deveeme, ‘acd au cunoeet pe até cale reginul matrimonial ales de caire sof ‘Tn cazu in care formal de publctate nu au fost indepinit, pentru teri de bund-creding se prezumd regimul comuniaji do unr Exerclavea drepturlor avato pot regimulsi matiimoial se reali ‘zeazi porgonel de cto gol ISR este permisé gl roprezentarea In forma mandatulu! convonjonal sau jucciar. Cu prvi Ia. mandatut ‘convenonal,potivt art. 314 NCC, un so} poate sf dea mandat cel- {altso| 2 I reprezinte pentru exorcitarea crepurior pa care le are po- tit regimul mation. Mandstuljcielar co da do cre intanla ‘de fuel, in cazl in care urul dno soi se alt in impostillate co ‘si maniesta voinja, la cororea cekilalt sol, Mandaluljudiar va ‘ncsla in momentl is are dispare incapactatea soll reprezentat au la umirea unui at tuore sau curator. ‘Nou! Cod cil reglementoazi in premier gi actole do dspozio ca pun in pericol grav intoresele fare. Astel, pentru 0 periond do al mul ol ar, Instana de tutelé pate incuvina, la cererea unuia ‘dnve eo, ca ctepul do a cspune de anumite bunuri se exerctat Gar ov consinjamanul expres al acestl sot. Ins trebule dovecit lecteleinetaer ett os faptul od unul dnt sol ncheie acte jure pin care pune in peicl grav intresele fame 31 tebule prota tel prin Indepincea fr ‘maltior de pubictateimobilars sau mobiara Libettates si indopendenja patimonala @ soot a creset cons erabil potivt nolorreglmni. Aste, In prim rand, Neca ot Poste Si incheia orice acts juice cu cella sot sau cu tae pe soane [at 317 alin. (1), fcare sot post face engur cepozte ban- ‘cate sau alle oporainl far. $17 ain. (2), puland sepune oncind do fondure depuse [ar 317 ain. (2). Drepiu la informare reprezita posblitatea unui cnte sol de 2 210 cokilaltiformafireertoare la bunt, venture 31 catorlo sal, char cuinterventiainstanai de tua, n oaz de ref. Incetarea rogimaut matimonial so produce prin desinjaea, de {acorea sau incetarea césatore, modifearea regkmulul matrimonial $6 ‘poate realza In impul e&sStor, iar ichidarea convenjonal (pin act, ‘autentic nota) sau jucarA (prin hota judscstorensca defiitiv) este urmarea ince sau modi regimulu matrimonial 2. Locuinga familie 0 att noutat leisativs este concept! da locuinfé a fami, care se determin’ in funete de mack de enabtare 2 soft. Dacd eof locuiesc impreund, locuina famiel ate coa co- "mun ar daca ef loculese separa, oslo cea 2 soful la care ee al ‘opi. $n cartea funcaré poste f trecutd menianes locunt & ‘ami la corerea orcaria dnte so, chiar a Solu neproprietr. acd pnd a dlapariia Coduul tami sof propitar al unui imobi putea 62 instaineze sing, fra consimiémanel coll 0} Jn vitutea faptulu! ea ra un bun prope, in prezant al ru mel are ‘aceastposiiilate dack imobiul respect este loounja fami, far ‘onsimjamantul ses al cella eo. Acolagi consid informa sis este necosar sin cazul deplasi cn leeuin sa al actor ‘dspoaio prvitoare ia bunul care mobileaz® sau decoreazaloninta famille. Daca inca consimismariul este refuzat fart vreun mot lay im, se posto core instanje! de tutela autorzares incheler acti (an, 22NCC}, In cazul in care locuinja tamil nu este propioatea unuia sau a smandurora, cl este inchiat,flocare so ata un crept local propria, Inglett coca cele conracl so trae sau de tal ___In-cazul destaceicsdtorl, folostoa locuinfel bun eomun sa Inchiiat se va fac, In primal rand, do cdva ami soi sau de cats Lunul intra, a injotogaoa soc, iar in eaz o avergante, se va aie bul unui nize en uncpe de intresulsuperer al copier minor, defa cision culpa In destacerea cisitore! sau de posible locatve ale fost 50}. Soul care a picrdutfolosintaloculnet poate obtine de la celal 22] 0 Indernizao pontu acoperites chatllior de Insalare int-o alt locum, cu conta ca dvorul sa nu se fi pronunfat in culpa sa exclusiva. ‘Dac prin conventia matrimonial sofi au ales lecuinfa cu des- tina de loeing@ fame, notarl pubic este obigat 8 notozo in carla funear8, dac8 aceasia esto doschsa!”, sacna do locungé a familel $8 atraga atonfa solr asupra restcilor prvioare la _ceasiaGupsinse Tn dspoziie art. 922 NCC. |3. Cheltuiotte casitorie Corospondertl sprinuul moral din cuprinaulabigatilor personal nve sof est in acest contot spiinul ‘mate fn plus, sof rebule s& contibuie la chaltute storie n port cu miloacelefecdruia,dacd pin convene matrimonilé nu s-a Stpulat allel, Dac ou privre la modul in care fscare dir sop ig duce contibuta la chelate esatre lagea permite o canvonic & Sof, care va fi valabilé, convent cu pivire la suportarea chelve lor de catreunul singur este considerata nessa ‘Contribuja la chetuelle casstori! poate avea 0 form mato 1 in munea, Tnsucdt vechio opinl doctnare au devenk dspozitt legale, in prezent Codul cil previznd expres c& munca ocala ‘dro so In gospodare g pattuereserea copilorropezint 0 asfl e contrbufe, (© reglamentae care va da nagtere la numeroase dscuticonte- ictori in doctina este cea referteare la creptul la. compensatio Pott art. 328 NCO, .sful care a participa eect a achwtatea pro- fesionala a calulalt so} poate objine o compensati, In mésura mbo- ‘fel acestula dn urma, dac8 parciparea sa a depSgit lritolocbl- Gafol de spriin material gi a cbigalel de a conthu la chotolle sate 4 Alegarea regimulul matrimonial. Conventia matrimonial. Problema alegel unui regi matimmoial se pune in cazul in care se opleaz’ pen comuniatea conveniionala sau separalia do bunur fps cum se deduce din dspozfile art. 229 NCC, Trtucat prin core ‘enlje matimoniala soli pot opta fe pent roginal separafel do bun, le pent ragimal comuntsi converfonale, DacdTnsd sofi nu Ror, ML Meu D. OuNcs, L_ BDU, ¥. Boe I Mose, LU Siem ov niaeseu,T Ma. Vania BL Cuca 0 sachs, LC Nex Dib guains, NL Pops, i Omi. Cone, Gh do pacted nara UnteteNaal tartar Pte! dn Roms, Bobet 20 3 ‘nchoie vieo convene matrimonial, se va aps, de dept, gir ‘comuntai legal Sofi pot alege, prin convenie, un singurregim matrimonial, prin care ins nu pot doroga de la regulle retertoare la egaltatea ire 0, autoflaies parinteasc& sau develutiunea suecesoral legal, pro ‘cum side la norm paivnd reg matimonia in general num In ‘ectin ju regi primarimporati" Forma conventiol matmoniale esto ingeis autente notarial, iar onsinjimantl soflor se expema fe personal, fe pin mancatar cu rocurd utente CConventia matrimoriala poate incheats port art. 280 NCC. fie Ininto do casatrio, flo po parcursuacestea, In primal caz produ Bnchrsiefectole de a data Incheiricisatore (re sof), ian cl ‘eval dea caz do la dala inchetor o sau coe hotraté de So Pn urmare, vitor sof pot alge regimal matmonial oot, pina 's ta ncheiati castor. pin incheerea unel conven matsmonale in forma autenic notarial. Convena matimonalé asl chelata va {i prezeniaté de cate crcare ne vitor eo} offer de slare civ, Pentru ca acssia la data Incheer castor, st faca menfune dospr ‘a in acu de clsslee. De asomenea, in daclaraia do cisaorie poate ‘itecut i regimul matimonia alos do clive vito so De asemenea,offru sai civls este oblgate& comunice nota ‘ui public care a sutnticat convene matrimonials o cope act ‘e clsaoro gi s& comune la Regist najinal notarial a regimurior ‘matimonisle att copia actlui do eBsstore, oft gi converiia mati ‘moniald. Dupd primirea cope actulul de e&sstore,notarul pbc va ‘wansmite Regstului sue-menjonat © copie dupa acesta, cu mani ea conveni mamoniale depuse de pr la oicirea castor. ‘upd inregisirarea Tn Regist, rotarul public are gaia sa cac- tueze formal de pubistate in celelato registrle oe pubictate carla funciara, rogistul comer, Arhiva Elecionicd de Garant Fale Mobliare a.m. Convenja matrimonial inchoialé de vito sof poate f orcad Imocifcat, rvocata,Ilocuitt sau schimbata pina Ia daa ineheien ‘cisorie, cu respoctarea condtlor do publica analzate. nainte de autontiicarea oicrel convent matrimonial nie vito sop, 0 v2 \verea la Regist dac8 nu au fost Inscise ate convent matrimonale Inte acsag vito eo CConvantia matrimonials a vitotlor soi va produce efecte doar de ‘a data incheiei ctor, idan 928.| s citora Fegulle siruatal sunt cele dn drepul comun i in prviga con- ore! matimenial, actl secret prin care se aloge un alt regim mati Imonial cecil col aparent sau se modtca regimul matrimonial public produce efecto doar inte sof mu ial deter de bund- acte de conserve; > acte de administra > acta do dobandira; > acte do instinare, cu tu oneros, de bunuri mobil @ céror Instainare ru este supued Unor format} do publitate, > -daru obigrut, Este necesar consimjamantul amor sof pens umdtoarele acte avand ee obit buna comune! > actoie de insrnare sau de grevare cu crept rele a bunv- Foe comuno mabe > actle de insirtinare sau de grevare cu crept rele, ou tite ‘oneres, a bunurlor comune mebie'@ carr intrinara esto supusa Uunor formal de publictate; ' Ace de apie presigun naeear suse, ge, rerun wn pt char ager rma, a he eh ns a Sapa