Sunteți pe pagina 1din 31

LEGENDELE OLIMPULUI

Legendele lui Zeus

ZEUS

Cnd zeul Cronos se nsoise cu

zeia Reea, tatl lui, zeul Uranus, i proorocise c toi


copiii si se vor ridica mpotriva sa i l vor detrona.
Cronos a nscocit atunci un plan groaznic. S i nghit cu
totul pe nou-nscuii si, cci nu avea ncredere n nici o
temni n care ar fi putut s i nchid. Cinci copii
nscuse deja Reea: doi biei, pe Hades i Poseidon, i
trei fete, Hestia, Demetra i Hera. Cum se nscuse unul,
tatl su l i nghiise. Acum Reea urma s nasc al
aselea copil i ar fi vrut mcar pe el s l salveze. I-a
cerut sfatul mamei sale, Geea, iar aceasta a ascuns-o
ntr-o peter ntunecoas din insula Creta. Acolo l-a
nascut pe Zeus. Reea s-a dus iute la Cronos i i-a dat o
piatr nfsurat n scutece moi, spunnd c e copilul.
Grbit, i cum nici nu vedea prea bine, Cronos a nfcat
pietroiul i l-a nghiit pe loc, mulumit c a ndeprtat
primejdia. Zeus rmsese n grija unor semizei, nscui
de bunica lui, Geea. Acetia primiser porunc s fac
zgomot mare, s cnte i s dnuiasc, lovindu-i
scuturile cu armele, ca s nu se aud cumva plnsetul
copilului n cer, la tatl su. Dou nimfe, Ida i Adrasteea,
aveau grij de copilaul aezat ntr-un culcu din aur.
Doic i-a fost capra Amalteea, adus de nimfe pentru a
hrni copilul cu laptele ei. Capra avea grai omenesc i se
juca cu Zeus cum se joac mamele cu copiii lor. Zeus
cretea vznd cu ochii i era foarte puternic de mititel.
1

LEGENDELE OLIMPULUI
Odat se juca cu Amalteea i a apucat-o de un corn att
de tare, c rmas cu el n mn. Lui Zeus i-a prut ru
c i rupsese cornul Amalteeei, fiindc inea mult la ea.
De aceea, a hotrt ca acest corn s fie mereu plin cu
fructe: mere, pere, struguri, smochine i altele, astfel
nct capra s aibe mereu hran din belug. Mai trziu,
cornul

avea

primeasc

denumirea

de

cornul

abundenei, iar semnul su pictat pe locuine avea sa


fie socotit aducator de noroc. Dup moarte, Zeus a pus-o
pe Amalteea pe bolta cereasca, sub forma constelaiei
Caprei, iar cu pielea ei fermecat se spune c ar fi fost
acoperit pavza sau egida zeiei Atena. Cu lapte de
capr i miere de albine, cu nectar i cu ambrozie, Zeus a
crescut ntr-un an ct alii n douzeci i cinci, aa c
dup un an era gata s l rstoarne pe Cronos, tatl su,
i s preia puterea.

LEGENDELE OLIMPULUI
egida zeiei Atena.
Cu lapte de capr i
miere de albine, cu
nectar
i
cu
ambrozie, Zeus a
crescut ntr-un an ct
alii n douzeci i
cinci, aa c dup un
an era gata s l
rstoarne pe Cronos,
tatl su, i s preia
puterea.

Zeus si zeii
Olimpului

- Zeus,
Hera SI
Apolo -

_________________________________________________________________
3

LEGENDELE OLIMPULUI
Zeus (Jupiter la romani)
crescuse ntr-un an ct
alii n douzeci i cinci.
Acum
porni
s
i
elibereze fraii, despre
care i povestiser mama
i bunica, Reea i Geea.
Turn o licoare fermecat

n butura tatlui su,


Cronos, iar Reea i-o ddu
cnd veni acas nsetat.
Cronos o ddu toat pe
gt i ndat ncepu s
verse. Ddu afar pe toi
copiii nghiii, care i
crescuser n pntecele
lui,
ba
nc
Hades
(Pluton)
i
Poseidon
(Neptun) aveau brbile
pn la bru. Tinerii zei
i-au fcut tabra pe
muntele
Olimp.
Recunosctori, l-au pus
pe Zeus n fruntea lor i s-au pregtit de lupt cu zeii cei btrni.
Zeii Olimpului i-au eliberat pe ciclopi i hecatonhiri din temniele
n care i inuse Cronos. Mulumii, ciclopii au furit pe dat
fulgerele, tunetele i trsnetele, pe care le-au druit lui Zeus,
apoi o furc mare cu trei dini, tridentul, pentru Poseidon i o
casc fermecat, ce l fcea nevzut cnd o punea pe cap, lui
Hades. Zece ani au luptat cu zeii cei btrni i cu titanii, uriaii
care erau de partea acestora. Pn la urm zeii Olimpului,
condui de Zeus, au nvins i au luat ei puterea. n palatul su de
pe muntele Olimp, aezat pe tron i avnd la picioare vulturul ce
i adusese pe cnd era micu zi de zi nectarul, butura zeilor
nemuritori, Zeus i chem pe Hades i Poseidon. A hotrt s
mpart lumea. El era conductorul, dar a oprit pentru sine n
chip deosebit, cerul. Poseidon a primit apele din mri, fluvii i
izvoare, iar Hades a devenit stpnul inuturilor de sub pmnt.
4

LEGENDELE OLIMPULUI
Zeus le chem apoi pe Hestia, Demetra i Hera. Hestia (Vesta) a
devenit zeia cminului familial i a focului din vatra casei.
Demetra (Ceres) a devenit zeia holdelor bogate i livezilor
roditoare. Pe Hera (Junona), Zeus i-a hotrt-o de soie i i-a dat
n grij cstoria, familia, naterea i copilaii nou-nscui. Dup
ce hotr ce vor stpni zeii cei mari, Zeus socoti c nu sunt
destui. ncepu s i cheme copiii. nti veni Palas-Atena
(Minerva), frumoasa fecioar cu ochii albatri-verzi, nscut din
capul lui Zeus. Tatl su a hotrt s fie zeia nelepciunii, a
cugetrilor adnci, a miestriei n munc sau n rzboaie. Apoi
numi zeu peste meteuguri pe Hefaistos (Vulcan) cel urt i
greoi, dar puternic i priceput. Peste rzboiul nedrept, crud i
sngeros l puse zeu pe certreul Ares (Marte). Zeu al negoului,
al hoiei, al cltoriilor pe mare i pe uscat, dar i al
nscocitorilor, fu numit Hermes (Mercur)-fiul lui Zeus i al Maiei-,
ho i mincinos, dar i nscocitor i descurcre. El avea s fie i
curierul zeilor, cci era tare iute de picior. Zeus i-a chemat apoi
pe cei doi copii pe care i avusese cu zeia Leto sau Latona. Pe
Apolo l numi zeu al luminii soarelui i al cntrilor alese, iar pe
Artemis (Diana)- zeia luminii lunii i a vntoarei de animale
slbatice.Ultima dintre cei doisprezece zei mari din Olimp (cci
Hades nu se mai ntoarse niciodat de sub pmnt) fu Afrodita
(Venus), nscut din spuma mrii. Ea deveni zeia dragostei i a
frumuseii i avea s fie nsoit mereu de porumbiele care i
aduseser ambrozie lui Zeus cnd era mic. Porumbiele aveau
s rmn pe vecie simbolul blndeei i iubirii. Pe lng cei
doisprezece zei principali, Zeus mai numi ali zei mari: HeliosSoarele, Selene-Luna, Eos-Aurora,Temis-zeita dreptii la
judecat i alii. Pe lng acetia, alte zeiti: horele, charitele,
muzele i multe altele, cci Zeus vrusese s aibe o curte mult
mai numeroas i mai fastuoas dect o avuseser zeii cei
vechi.

LEGENDELE OLIMPULUI

IUBIRILE LUI ZEUS

Egina, una dintre iubirile lui Zeus


Dup ce i orndui curtea i se
iubi cu multe dintre zeiele
frumoase din Olimp, Zeus ncepu s
caute cu ochi pofticioi pe Pmnt,
la nimfe i la fetele pmntene. Se
hotr s calce legile cereti, pe
care chiar el le hotrse i porni
prin lume. Pentru a se mplini
iubirile lui Zeus, acesta trecu prin
multe transformari. Ajunse nti pe
malul unui zeu fluviu care avea
douzeci de fete. Zeus o ndrgi
chiar pe cea mai mic, Aegina. Se
transform ntr-o flacr strlucitoare, o nvlui pe frumoasa fat
i o duse departe. Tatl ei o cut mult timp, dar, cnd se
apropie de locul unde erau cei doi, Zeus o prefcu ntr-o bucat
de pmnt si o arunc n mare, transformnd-o ntr-o insul.
Insula Aegina exist si azi n Grecia, nu prea departe de orasul
Atena. Stpnul zeilor dori apoi s se nsoeasc cu nimfa
Calisto, din cortegiul zeiei Artemis, fiica sa. Zeus lu chiar
nfiarea zeiei, o strnse la pieptul su pe nimf i o srut,
apoi reveni la nfiarea sa adevrat i i ddu dovezi de iubire.
Cnd i-a dat seama c a fost nelat, Calisto a nceput s
plng i a fugit n inima pdurii. Artemis a gsit-o i a aflat ce
se ntmplase. Suprat, a intit-o cu sgeata. Zeus a vrut s o
salveze i a transformat-o ntr-o ursoaic, dar Artemis nu s-a
temut i a ucis ursoaica. Zeus a luat-o i a zvrlit-o sus, pe cer.
S-a ivit astfel o nou constelaie, Ursa mare. nainte de moarte,
6

LEGENDELE OLIMPULUI
Calisto a nscut un fiu (aa se ntmplau lucrurile n vremurile
de demult, ct ai clipi din ochi !). Dup ce acesta a murit, Zeus la aezat i pe el pe bolta cereasc, schimbndu-l n constelaia
Ursa mic. Zeus simi iubire apoi pentru o preoteas din templul
soiei sale, Hera. Fata, pe nume Io, tocmai se scldase i ieise
pe malul apei storcndu-i prul blai, cnd Zeus se repezi
naintea ei, nflcrat. Io a luat-o la fug, cu gndul s se
ascund n ape, dar Zeus a fcut o bezn n care Io s-a rtcit,
iar el s-a apropiat de ea i a mbriat-o cu de-a sila. n timpul
sta Hera, care devenise cam bnuitoare, se tot uita dup soul
ei prin toat lumea i nu l vedea nicieri. Peste tot era soare,
numai ntr-un loc domnea bezna. Hera bnui c aici se ascunde
Zeus i mprtie ntunericul. Zeus, viclean, transform fata ntro juninc alb i frumoas. Hera bnui c nu e lucru curat i i-o
ceru, iar Zeus, ca s scape de bnuieli i-o ddu. Nemiloasa zei
ncredin juninca unui monstru care trebuia s o chinuiasc zi i
noapte. Monstrul, pe nume Argus, avea corpul presrat cu zeci
de ochi care dormeau pe rnd, aa c nu a fost chip ca Io s
scape. Dup un timp, Zeus nu a mai putut s ndure s vad
suferinele iubitei sale i l trimise pe Hermes s ucid monstrul.
Hermes l ucise pe Argus prin vicleug i Zeus o transform pe Io
la loc n fiin omeneasc. Hera gsi ochii lui Argus mprtiai
pe cmpul unde se luptaser, i adun i i aez n coada unei
psri, punul, care rmase de atunci pasrea ei drag. Iubirile
lui Zeus nu s-au oprit aici. A mai nelat el Zeus multe fete,
ajutat de felurite transformari. Ele i-au fcut copii despre care
legenda spune c au ajuns marii regi i eroi ai antichitii.

LEGENDELE OLIMPULUI

Atena Minerva
Zeia Atena
Cel mai mare dintre
antice
era
Zeus.
El
peste ceilalti zei, iar cand
nu-i asculta poruncile,
infuria cumplit si il
pedepsea lovindu-l cu
traznete si fulgere. Asa
explicau oamenii, cu mii
in
urma,
fenomenele
Cei mai importanti dintre zei
erau Poseidon sau Neptun-

zeii
Greciei
domnea
cineva
se

isi
de
ani
naturii.

zeul marilor, Hades-zeul lumii


sub pamant, Hera sau Junonasotia
lui
Zeus
si
zeita
casatorie, familiei si a copiilor,
zeul luminii soarelui,
sau
Venus-zeita
frumusetii si Atena sau
Minerva-zeita
intelepciunii si priceperii in munca sau in lupta.

de

ApoloAfrodita

In
antichitate, latinii Imperiului Roman au preluat credinta in zeii
grecilor, dar le-au pus alte nume, de aceea azi ei sunt cunoscuti
sub doua nume . In vremurile acelea, un rege puternic
8

LEGENDELE OLIMPULUI
construise un oras mare si frumos in Atica. Aceasta regiune a
Greciei are si azi acest nume. Fiecare zeu isi dorea sa fie el
protectorul orasului, ca sa-i poarte numele, iar locuitorii sa-i
aduca jertfe bogate. Dupa certuri nesfarsite, au renuntat pe rand
si a ramas sa se aleaga intre zeul Poseidon si zeita Atena. Zeus
le-a cerut celor doi sa spuna fiecare ce daruri le-ar face
oamenilor din oras. Poseidon a lovit o stanca cu tridentul, furca
sa cu trei dinti care il insotea pretutindeni, ca semn al puterii
sale. Stanca s-a despicat si din ea a aparut un cal inca salbatic,
bun doar sa-i duca pe razboinici la lupta. A mai lovit o data si din
stanca a tasnit un izvor cu apa sarata ca apa marii. Apoi a spus
ca va darui oamenilor din acel oras calul , sa-i duca in lupta , si
apa , sa colinde marile si sa ia in stapanire noi pamanturi. Atunci
Atena a intins mana spre calul care batea stancile cu copitele si
sforaia furios. Ca prin minune, calul s-a linistit, s-a apropiat de
Atena si a lasat-o sa-i puna saua. Acum el putea fi folosit de
oameni si la munca si in calatorii, nu numai in razboaie. Apoi
Atena a atins pamantul cu varful lancei sale. Din pamant a iesit
un vlastar subtirel care a crescut cu iuteala si s-a facut un
pomisor cu ramuri mladioase, cu frunze argintii si fructe verzui,
un maslin. Acesta era darul pe care Atena il oferea oamenilor din
orasul cel nou. Zeus i-a lasat pe oameni sa aleaga. Barbatii din
oras ar fi vrut ca ocrotitorul orasului sa fie Poseidon, sa-i apere in
lupte si in calatoriile pe mare. Femeile o doreau pe Atena,sa le
invete sa teasa vesminte, sa tina barbatii acasa si sa-i ajute sa
cultive maslinii in pace. La numaratoare, femeile au iesit cu una
mai mult decat barbatii si Atena a devenit ocrotitoarea orasului.
De atunci orasul a purtat numele zeitei. Orasul Atena a

devenit capitala Greciei, iar ramura de maslin este


si astazi un simbol al pacii.

LEGENDELE OLIMPULUI

Legendele zeiei Afrodita


Venus

AFRODITA
Zeia Afrodita (Venus la romani) era stpna iubirii, a
frumuseii i a vieii. Era foarte plin de frumusee i gingie,
dar i puternic, nimeni nu putea s-i stea mpotriv, zei sau
oameni. Pn i Zeus czuse prad iubirii i nc de cte ori.
Alergase dup iubire din Olimp pe pmnt sub tot felul de
nfiri, taur, lebd, vultur, de rsese o lume ntreag de el.
Pentru asta Zeus i purta pic zeiei Afrodita i i hrzi dorina
de a se ndrgosti de un simplu muritor. Afrodita l-a ndrgit pe
Anchise, din Troia. Din a lor iubire s-a nscut Enea, cel care avea
s ntemeieze cetatea Roma. Dar dragostea zeiei nu a inut
mult i l-a prsit pe Anchise. Din dragostea zeiei cu neghiobul
zeu al rzboiului, Ares (Marte la romani), s-a nscut Eros
(Cupidon). Copilul umbla mereu cu arcul n mn i tolba cu
sgei n spinare. Sgeile erau de dou feluri: unele cu vrful
nmuiat n miere, celelalte cu vrful nmuiat n otrav. Cnd
Afrodita i spunea, el intea inimile i aducea n ele dragostea,
fericit-dac sageata era cu miere, nefericit-dac sgeata era
cu otrav. Odat, cnd Afrodita i-a mbriat copilul, o sgeat
a zgriat-o chiar pe zei. Tocmai atunci n faa ochilor ei a
10

LEGENDELE OLIMPULUI

aprut un vntor chipe, Adonis. Se spunea despre el c i


ntrecea n frumusee pe toi oamenii, ba chiar i pe zeul Apolo,
cel mai frumos dintre zei. Afrodita s-a ndrgostit att de tare de
Adonis, nct a prsit Olimpul i templele i jertfele i l-a urmat
pe el. A lepdat i gtelile, cci lui nu i plceau, i i-a pus un
strai simplu de tot, fr podoabe. A nceput s cutreiere pdurile
alturi de el i l sftuia mereu s se fereasc de fiare, cci nu
era dect o fiin muritoare. Adonis nu lua n seam temerile ei
i nici nu se gndea s fug de primejdii. Atunci cnd ntlni un
mistre mare cum nu mai vzuse, arunc lancea n el s l
doboare. Nu l nimeri bine i mistreul se npusti asupra lui,
rupndu-l n buci cu colii lui ca nite pumnale rsucite.
Afrodita auzi rcnetele lui Adonis i se duse ct putu de repede
11

LEGENDELE OLIMPULUI
acolo, dar iubitul ei i gsise deja moartea. Zeia l recunoscu pe
Ares n mistreul care se ndeprta. Zeul, furios c zeia l
prsise i gelos pe Adonis c era att de iubit de ea, alesese
acest mijloc ca s se rzbune. Se spune c lacrimile plnse de
iubire i durere de zei zile n ir s-au transformat n anemone.
n memoria i n cinstea lui Adonis, adesea Afrodita i-a ocrotit pe
cei tineri care se iubeau cu o dragoste curat.

ZeiTa Artemis SI regina Niobeea

Artemis
___________________________________________

Artemis (Diana) era zeia vntorii. Tot ea


era i zeia Lunii, dup cum fratele ei, Apolo,
era zeul Soarelui. i ceruse tatlui lor, Zeus, nvoire s
poarte tunic scurt, ca s nu o stnjeneasc la vanatoare,
s stea mai mult n muni i s rmn fecioar. Urmat de
un cortegiu de fecioare, vna din zori i pn-n sear i se
mndrea c nu e nimeni inta att de bun ca ea. Auzea
12

LEGENDELE OLIMPULUI
ns mereu c Acteon, un fiu de rege, mare vntor i el, se
luda c e mai priceput dect zeia. Mnioas, l atrase pe
Acteon prin locurile ei. Era nsoit de tovarii si de
vntoare i de vreo cincizeci de ogari. Deodat Acteon se
simi moleit i le porunci celorlali s plece, s l lase s se
odihneasc acolo, nsoit doar de cinii si. Oamenii plecar,
iar Acteon porni pe firul unui pria. A mers el o vreme,
pn a ajuns n locul n care se sclda zeia. Aceasta i-a
aruncat n fa doi pumni de ap , care pasmite era
fermecat, cci Acteon se transform pe dat n cerb. Dar
gndirea i simirea i rmseser de om, ca s se chinuie
mai tare.

Cinii se repezir s hituiasc cerbul i nu se

lsar pn cnd nu zcu mort la pmnt. Inima crud a


zeiei Artemis nu ierta nimic. Era odat o regin, Niobeea,
care avea apte biei i apte fete. Regina i regele, soul
ei i iubeau tare mult copiii i erau foarte fericii mpreun.
La srbtoarea zeiei Leto, mama zeilor Artemis i Apolo,
Niobeea nu avu de lucru i crti mpotriva zeiei, ntrebnd
de ce ar trebui s i aduc jertfe. Spuse apoi c nu nelege
de ce trebuie s i se nchine zeiei i s i aduc daruri, cnd
ea avea apte biei i apte fete, iar zeia doar o fat i un
biat. Atunci multe femei nu au mai adus nici ele jertfe pe
altarul zeiei Leto, iar aceasta s-a mniat ru. Zeia Leto le-a
spus copiilor ei, Artemis i Apolo, ce ocar i-a adus Niobe i
le-a cerut s o pedepseasc. Pe dat Apolo i-a luat arcul i
i-a strpuns cu sgei pe bieii Niobeei. Cnd i-a vzut
13

LEGENDELE OLIMPULUI
bieii mori, Amfion, soul Niobeei, i-a rupt firul vieii.
Niobeea i fetele ei i jeleau pe cei pierdui, cnd veni alt
nenorocire i mai npraznic. Artemis i ncord i ea arcul
i ucise, pe rnd, toate cele apte fete ale Niobeei. De
durere,

regina

se

transform

ntr-o

stnc

ce

avea

nfiarea unei femei care plnge nemicat. Cu timpul,


ploile i vntul au mcinat trupul de piatr i l-au fcut s
piar.

APOLO SI NIMFA DAFNE

ZEUL APOLO
Leto, zeia nopii nstelate, una din iubitele vremelnice
ale lui Zeus, a avut cu acesta doi copii, pe Artemis, zeia
vntoarei, i pe Apolo. Acesta era zeul luminii i cldurii
Soarelui, al poeziei i cntului. Avea nfiarea mndr i
vemnt parfumat, de aur. n brae avea ntotdeauna
instrumentul su muzical, lira, iar pe umr arcul i tolba cu
sgei nfind razele soarelui. Cele nou muze i erau
supuse i l socoteau ocrotitorul lor. Apolo a cobort n lume
s-i caute loc de templu. A ajuns pe muntele Parnas, pe
unde hlduia arpele Piton. Monstrul cu o sut de capete
14

LEGENDELE OLIMPULUI
cptase
porunc s
l

omoare

de la Hera,
soia
legiuit
lui

Zeus,

care i ura
pe

copiii

Letei. Zeul l-a strpuns pe dat cu o sgeat care i-a adus


sfritul. Pe locul unde l-a ucis pe Piton, Apolo a pus s i se
construiasc un templu.
Preoteasa templului, Pitia,

nfurat ntr-o piele de

arpe i nvluit ntr-un fum neccios, avea s primeasc


ntrebrile pe care oamenii doreau s le pun zeului. Tot ea
avea s le dea acestora rspunsurile din partea lui Apolo.
Oamenii aveau s i aduc zeului pentru aceasta daruri
scumpe, aur, pietre scumpe, vite i

aa avea s ajung

acest loc cel mai bogat din Grecia antic. Bucuros i


nfierbntat de izbnd, Apolo

o zri pe nimfa Dafne.

Frumoasa i ceruse tatlui ei s o lase s stea nemritat.


Dei o iubeau muli regi i eroi, ea fugea de toi. Un prin o
iubea ns att de mult nct i lsase prul s creasc n
plete, se mbrcase n fat i era mereu prin preajma nimfei.
Apolo, rutcios, l ademeni pe tnr la scald i l ddu de
15

LEGENDELE OLIMPULUI
gol n faa nimfei, c e brbat. Dafne se porni s plng i
fugi speriat. Zeul porni n goan dup ea. Degeaba o strig
el, degeaba i spuse cuvinte de iubire, fata fugi peste coline
pn ajunse la tatl su, rul Peneu. Obosit, i strig
acestuia s o apere cu orice pre de Apolo, iar tat-su o
transform ntr-un copac. Zeul ajunse i el pe malul rului,
dar n locul nimfei gsi copacul, cu rdcinile nfipte n malul
nisipos al rului, cu trunchiul acoperit cu o scoar aspr, cu
frunze verzi i lucitoare n lumin. Apolo hotr ca, ncepnd
din ziua aceea, DAFINUL s fie copacul su, iar

cununile din frunze de laur sau dafin s fie


un semn de cinste pentru nvingtori.

16

LEGENDELE OLIMPULUI

PROMETEU SI LEGENDELE
SALE

PROMETEU NLNUIT
Prometeu era fiul titanului Iapet i al titanidei Temis, i mai avea
un frate, pe Epimeteu. nc de mic, Prometeu se dovedise iste
i dornic de cunoatere. Cnd a devenit i el un titan matur, era
stpnit de gndul i dorina s fureasc o fiin plin de
nsuiri care s stpneasc Pmntul i s-i foloseasc roadele,
17

LEGENDELE OLIMPULUI
cu nelepciune. A modelat din lut i ap proaspt i rece trupul
unui brbat, ce semna leit cu zeii. Apoi a rugat-o pe Atena,
zeia nelepciunii, s druiasc minte fiinei nou create. Atena ia ndeplinit rugmintea, cci l preuia mult pe Prometeu, i omul
a fost nzestrat i cu gndire. Lui Zeus nu i-a plcut c oamenii
semnau cu zeii i a hotrt ca ntotdeauna oamenii s se
supun zeilor i s i slveasc mereu. I-a chemat pe oameni s
vin ca s afle ce hotrre iau zeii n privina ndatoririlor pe
care le vor avea. i oamenii, nsoii de Prometeu, au venit,
aducnd i un taur mare, precum fusese porunca lui Zeus.
Acesta le spuse oamenilor c au ndatorirea s i slveasc pe
zei, s le construiasc temple i altare, s le aduc sacrificii.
Fiindc voia s le arate oamenilor ct de drept este el, Zeus
spuse s taie taurul, s mpart ei carnea n dou grmezi i el
va alege una din grmezi, care va reprezenta mereu jertfele.
Gndul lui era c oamenii vor face o grmad mai mare, pentru
ei, i una mai mic, pentru zei, dar el o va alege pe cea mare i
i va pcli. Grmezile le fcu Prometeu, una mare, din oase,
coarne i copite, nvelit frumos cu un strat galben de grsime.
Cealalt, mai mic, era din bucile bune de carne, nvelite cu
pielea, iar deasupra erau maele i stomacul. Firete, Zeus,
lacom, a ales grmada mare i frumoas, iar cnd vzu c
dedesubt sunt numai oase i copite, se nfurie amarnic, hotrt
s se rzbune pe oameni i pe Prometeu. Chiar dup aceast
ntmplare, Prometeu a cerut focul, s l dea i oamenilor, s se
nclzeasc n adposturile lor, s gteasc hrana i s-i
18

LEGENDELE OLIMPULUI
freasc unelte, arme i alte lucruri. Cum era suprat, Zeus l-a
izgonit pe dat, dar Prometeu nu s-a lsat. S-a dus noaptea n
fierria zeului Hefaistos-Vulcan i a furat un bob de jar. Ca s nu
l sting vntul sau ploaia, l-a adpostit ntr-o tulpini verde de
soc, goal pe dinuntru, i l-a dus oamenilor. Rnd pe rnd s-au
aprins focuri peste tot, pe cmpii, pe muni,

prin pduri.

Oamenii au nceput foloseasc focul i s-i fac, nvai de


Prometeu, unelte i arme, roi i corbii, case i tot ce voiau ei.
Mare i-a fost mnia lui Zeus cnd a vzut i a hotrt s se
rzbune imediat, nti pe oameni, apoi pe Prometeu. L-a chemat
pe Hefaistos i i-a cerut s plmdeasc, tot din rn i ap, o
fat muritoare, dar frumoas ca o zei. Apoi le-a cerut zeilor s
o nzestreze cu daruri. Acetia i-au druit farmec i gingie,
haine minunate, iar Zeus, la sfrit, i-a dat o cutie de aram n
care a pus mai multe daruri. I-a dat fetei numele Pandora i i-a
spus s dea cutia soului ei, dup ce se va cstori. HermesMercur a dus-o pe Pandora chiar acolo unde se aflau Prometeu i
fratele lui, Epimeteu. Toi brbaii au dorit-o de soie, numai
Prometeu a spus c nu se ncrede n darurile lui Zeus i atunci ei
s-au ndeprtat de fat. Epimeteu, ns, a rmas ca vrjit i
atunci zeia Afrodita-Venus l-a trimis pe

Eros-Cupidon s-l

inteasc n inim cu sgeata aductoare de iubire. Dendat


Epimeteu a spus c el o ia de soie pe Pandora, astfel c a primit
cutia Pandorei. Epimeteu a deschis cutia Pandorei, dar din
aceasta i-au luat zborul toate relele care s-au rspndit pe tot
pmntul: minciuna, ura, invidia, durerea, suferina, necazul,
19

LEGENDELE OLIMPULUI
foamea i setea, moartea i cte altele. Nucit, Epimeteu a
trntit capacul la loc, dar toate relele umpluser pmntul deja.
n fundul cutiei a rmas numai Sperana, care i-a mai ajutat pe
oameni s nfrunte toate necazurile. Vznd aceasta, Prometeu
a urcat n Olimp, la Zeus, i i-a spus acestuia, fr team, c e
crud i rzbuntor i c nu e demn ca un conductor s i
urasc i s-i chinuiasc supuii n loc s i ocroteasc. Groaznic
de furios, Zeus le-a poruncit zeilor Hermes i Hefaistos s l duc
pe Prometeu pe vrful muntelui Elbrus, s l lege n lanuri de
stnc, cu minile i picioarele strnse n ctue grele i s l i
strpung cu un piron n piept. Apoi Zeus l trimise pe vulturul
su, zi de zi, s i sfie trupul, cu ciocul i cu ghearele i asta
pentru mii de ani Prometeu ns ndur toate chinurile fr s
se vaiete i se uit de acolo, de sus, peste pmnt. Spre marele
necaz al lui Zeus, l ajut s reziste privelitea oamenilor, aezai
n sate i orae, la cldura focului din case, mncnd hrana
gtit pe vatr, furind lucruri cu ajutorul focului i nvturilor
pe care li le druise.

HERCULE SI GRAJDURILE LUI


AUGIAS

EROUL HERCULE HERACLE Heracle sau Hercule era fiul lui Zeus si al unei muritoare,
Alcmena. Suparata rau pe Zeus din cauza necredintei sale, Hera,
20

LEGENDELE OLIMPULUI
sotia lui, l-a urmarit pe Hercule, dornica sa il distruga. Dar el era
cel mai puternic dintre semi-zei, era istet si avea o putere
nespus de mare, asa ca a trecut cu bine prin toate incercarile la
care a fost supus, numite si cele douasprezece munci al

lui Hercule.

1. Uciderea leului din Nemeea - fiul monstrului Tifon si al


viperei Echidna
Hercule a plecat spre pestera unde leul isi avea culcusul si l-a
asteptat pe leu pana ce acesta s-a reintors satul-mancase o
turma intreaga si un pastor. Era o fiara uriasa.
Hercule a tras bine arcul si a tras prima sageata. Sageata l-a
lovit pe leu, dar s-a izbit de el ca de un zid de piatra. A tras si doua
sageata si iar s-a lovit ca de o stanca. A mai tras o sageata-nici ultima nu
l-a ranit pe leu.
Pielea-i era vrajita, nimic nu ar fi reusit sa-l strapunga. Hercule l-a lovit cu
maciuca, dar nici aceasta nu a reusit sa-l invinga pe leu, iar maciuca lui
Hercule s-a rupt la mijloc.
Atunci voinicul s-a saltat spre gatul leului sa-l prinda, numai ca leul s-a
inficosat si a fugit spre pestera. Pestera avea doua intrari. Hercule a
smuls un munte si a inchis o intrare si apoi a patruns inaintru iar leul a
sarit la Hercule.
Cat a durat incaierarea nimeni nu stie. Dar Hercule a reusit sa prinda leul
de grumaz si l-a strans pana l-a inabusit. Hercule a cugetat ca din blana
lui sa-si faca un vestmant si teasta lui de fier o sa si-o puna pe cap.

2.Lupta cu Hidra
Hidra dormea cand au ajuns la ea Hercule si Iolau (feciorul lui Ificle).
Hercule si Iolau au adus lemne si o gramada de fan. Iolau a aprins focul
apoi Hercule a incins sagetile in foc si a inceput sa traga in hidra cu ele.
Hidra s-a ridicat- avea noua gatlejuri si noua capete si un cap mai gros
21

LEGENDELE OLIMPULUI
decat toate- capul nemuritor. Din boturile urate ii ieseau limbi otravite.
Hercule a sarit la ea si i-a taiat unul din capete numai ca in locul lui au
aparut alte doua capete.
Oricat lovea alte doua capete ieseau la loc. Si astfel in loc de noua capete
hidra avea acum cinzeci de capete.
Hercule i-a spus lui Iolau sa aduca o faclie aprinsa si unde smulgea el
capetele acesta sa arda gatlejul. Astfel nu au mai crescut alte capete.
Lupta a durat foarte mult, dar Hercule a reusit sa zdrobeasca capul
nemuritor ca maciuca.
Dar si asa capul azvarlea miasma otravite, coltii puteau sa muste si ochii
aruncau flacari. Hercule a rasturnat deasupra-i o stanca si si-a inmuiat
sagetile in sangele otravitor al hidrei.

3.Pasarile stimfaliene
Hercule a trebuit sa se lupte cu niste pasari care erau mai mari ca omul si
traiau pe tarmurile marii langa un oras Stimfalos. Aceste pasari aveau
ciocuri de arama si aripi de bronz iar din aripi zvarleau pene ca niste
lanci, doborau animale si oameni, luau oameni in gheare si se urcau in
vazduh si acolo ii mancau.
Aceste pasari erau in slujba lui Ares (zeul razboiului). Hercule a adus cu el
doua timpane mari facute din arama. Ajuns pe tarm a inceput sa bata
puternic din timpane, iar pasarile au intunecat cerul. Erau mii si zeci de
mii. Era imbracat cu blana leului si avea coiful pe cap. Tragea din arc
sageti ce doborau si 100 de pasari odata, azvarlea cu lancea, lovea si cu
maciuca.

4.Caprioara zeitei Artemis


Hercule trebuia sa prinda caprioara zeitei Artemis care avea coarne de
aur si picioare de arama. Hercule a urmarit caprioara un an de zile. Cand
se implinea anul au ajuns la un rau si dincolo de rau era templul zeitei.
Hercule si-a scos arcul si a tintit-o in piciorul stang. Animalul ranit s-a
oprit locului, Hercule a ajuns-o si a prins-o de coarne si legandu-i celelalte
trei picioare a luat-o pe spinare.

5.Mistretul din Erimant


Mistretul avea colti albi,lungi de un stat de om, taiosi ca niste lanci.
22

LEGENDELE OLIMPULUI
Hercule a aruncat cu pietre in ele si l-a silit pe mistret sa urce varful
Erimant. Era zapada pe munte, iar mistretul aluneca sau se impotmolea
gafaind tot mai mult, numai putea sa fuga. Hercule a sarit peste fiara a
lovit-o in ceafa de i-a taiat suflarea si fiara s-a imblanzit.

6.Grajdurile lui Augias


Hercule a fost trimis de regele Euristeu sa faca curatenie in grajdurile lui
Augias.
A scos vitele afara ducandu-le intr-un camp, a pus mana pe ghioaca si a
facut doua sparturi in fundul grajdurilor. Din dreptul fiecarei sparturi a
sapat apoi cate o albie spre cele doua rauri-Alfeul si Peneul.
Apa a intrat pe albii pana in grajdurile lui Augias. Hercule a spart zidul din
fata la fel ca cel din spate. Apa intra prin fundul acelui grajd urias si se
varsa prin fata ducand gunoiul cu ea. Seara grajdul era curat si gaurile
din zid astupate, albiile noi umplute cu pamant, iar Alfeul si Peneul
curegeau iarasi in matci.

7. Taurul turbat alui Poseidon


Taurul era alb ca spuma,turbat ca vijelia. Ochii ardeau vapaie, din bot ii
curgeau bale,mugea infiorator. Musca oameni si vite, strica locinte si
grajduri, livezi , gradini.
Hercule si-a facut o plasa din fire de otel, l-a atatat pe taur la lupta cu
strigate si pietre, iar cand s-a repezit cu coarnele plecate, taurul a nimerit
in plasa, Hercule i-a strans botul cu pumnii lui de fier si i-a-ncovoiat
grumazul. Taurul lui Poseidon fusese imblanzit

8. Aducera cailor lui Diomede


Cand a ajuns la regele Diomede sute si sute de razboinici l-au asteptat pe
Hercule. Pana la urma i-a biruit pe toti. A luat caii din grajduri legandu-i
peste boturi cu lanturi de arama si a pornit spre tarm sa-i suie pe corabie.
Regele l-a atacat din nou si s-au luptat trei zile. Pana la urma Hercule a
invins.

9.Lupta cu amazoanele
Hipolita si Antiopa erau fetele lui Ares si domneau peste
amazoanele care locuiau in Pontul Euxin. Hercule a plecat
23

LEGENDELE OLIMPULUI
insotit de cativa eroi vestiti- Tezeu din Atena, Peleu si Telamon.
Cand au ajuns la Pontul Euxin au fost intampinati de Hipolita care i-a
intrebat ce vor, iar Hercule a spus ca vine trimis de regele Euristeu ca sa-i
ceara cingatoarea- semnul ei de regina. Regina era in stare sa-i dea
cingatoarea de bunavoie lui Hercule, atunci Hera s-a prefacut in
amazoana calare , inarmata si a inceput sa strige spunand ca Hercule
urma sa le omoare si sa le ia regina si nu doar braul ei.
Amazoanele s-au si aprins si s-au pregatit de lupta. Hipolita incerca sa le
opreasca insa fara succes. Hercule si insotitorii sai au tras sageti si lanci
spre amazoane. Au cazut prizoniere Antiopa si o capetenie pe nume
Menalipa, iar in schimbul acestor fecioare regina Hipolita i-a dat lui
Hercule cingatoarea plina toata de vraji. Antiopa a ramas prada eroului
Tezeu.

10.Vacile lui Gerione


Euristeu i-a poruncit lui Hercule sa mearga la marginile lumii unde seara
coboara Helios (stralucitorul soare) sa se odihneasca.
Acolo era un urias Gerione care era nepotul Meduzei si care avea cirezi
bogate de vaci rosii ca focul daruite de zei.Hercule trebuia sa aduca
aceste cirezi in Micena.
S-a dus Hercule dar a vazut ca insula Eritia se afla in larg si nu putea sa
ajunga acolo. Venise seara si Helios se cobora, iar razele raspandeau o
caldura asa de mare incat Hercule n-a mai putut sa o indure si si-a
pregatit arcul sa traga in Helios.
Zeul Helios miscat de acest curaj i-a daruit barca lui cea rotunda facuta
de Hefaistos din aur si argint si i-a spus lui Hercule ca-i va fi greu sa lupte
cu Gerione pentru ca el are trei trupuri prinse de mijloc, are trei capete si
sase maini enorme, sase picioare si ca-l va izbi cu cate trei sageti si trei
lanci dintr-o data.
A ajuns pe insula Eritia iar acolo s-a intalnit cu un alt urias Euritionciobanul care pazea cirezile de vaci si cainele sau Ortos.Ortos avea si el
doua capete urate si era frate cu cainele lui Hades(paznicul din Infern)
dar Hercule i-a invins si pe acestia.
Hercule s-a intalnit si cu Gerione.Lupta n-a fost usoara si Hercule a fost
lovit dar vitejia lui si ghioaca cea grozava l-au ajutat sa invinga. A luat
24

LEGENDELE OLIMPULUI
cirezile si a plecat spre Micena trecand prin Galia si Italia.
In Italia zeita Hera i-a pierdut o vaca ce a pornit-o inot pana-n Sicilia.
Hercule a trebuit s-o caute si sa se lupte pentru ea cu un fiu al lui
Poseidon.
Apoi a ajuns in Marea Ionica- zeita a semanat turbarea in toate
vacile.Lovite de turbare s-au ratacit in lume. Cu greu le-a gasit dar a
reusit sa le aduca pe toate lui Euristeu.

11.Rapirea cainelui Cerber


Cerber era cainele lui Hades- avea trei capete de arama, inima de piatra
si serpi incolaciti in gheme pe obraz. Hercula a cautat locul prin care
putea patrunde in Infern si a infruntat genii, monstrii dar pana la urma a
ajuns la Hades si i-a spus acestuia ca a venit sa-l ia pe Cerber dar acesta
i-a dat un raspuns viclean- poate sa-l ia pe Cerber daca Hercule il va
dobori fara sa lupte cu arme.
Hercule a inceput a se lupta cu Cerber si l-a strans atat de tare de gat
incat monstrul s-a pravalit ca mort, iar Hades a spus ca decat sa-l omoare
pe Cerber mai bine sa-l ia si sa-l duca la Euristeu.

12.Infrangerea lui Nereu


Euristeu l-a trimis pe Hercule sa-i aduca trei mere fermecate care s-ar afla
in gradina nimfelor hesperide, dar nimeni nu stia unde este gradina.
Atena i-a spus lui Hercule ca drumul spre gradina il stie Nereu- un batran
zeu al marii dar acesta nu-i va spune lui Hercule unde este decat prin
lupta. A asteptat Hercule multa vreme pana a iesit Nereu sa stea putin la
soare si i-a sarit in spate.
S-au luptat mult, s-au pravalit in ape, s-au ridicat pe tarm si Hercule l-a
prins de mijloc si l-a legat burduf. Nereu i-a spus unde este gradina: la
merginile lumii unde Atlas tine pe umeri cerul.
Gradina era pazita de nimfe hesperide- niste nimfe ale serii si a unui
monstru Ladon care avea un ochi neadormit. Dar calea spre gradina nu o
stia decat Prometeu care e-naltat din porunca lui Zeus pe o piatra
colturoasa, pe Elbrus, in Caucaz si un vultur ii sfasie neincetat ficatul.
Pe drumul spre Caucaz Hercule s-a luptat si cu uriasul Anteu pe care l-a
biruit si s-a mai luptat cu multi regi dar pana la urma a ajuns pe muntele
25

LEGENDELE OLIMPULUI
Elbrus in Caucaz, iar Hercule l-a eliberat pe Prometeu, iar cand l-a eliberat
furtuna s-a intetit iar cerul s-a despicat, bubuituri grozave au sunat in
Olimp. Prometeu l-a invatat pe Hercule cum sa ajunga in tara hesperida.
Hercule a juns la Atlas in tara hesperida iar Atlas statea cu picioarele in
mare si pe umeri purta larga bolta cereasca.
Hercule i-a cerut lui Atlas mere pentru Euristeu si acesta i-a spus ca-i da
acele mere daca va tine bolta cereasca in timp ce el va culege merele.
Hercule a fost de acord. Atlas a mutat bolta cereasca pe umerii lui
Hercule si a mers in gradina sa culeaga merele.
Cand s-a intors i-a spus lui Hercule ca el va pleca cu merele in Micene si
Hercule va ramane sa poarte bolta cereasca. Atlas era siret dsr nu si
intelept. Hercule i-a spus ca e de acord cu conditia sa tina Atlas bolta
cereasca putin pana ce el isi va pune blana de leu pe el. Atlas a fost de
acord si Hercule a luat merele si a plecat spre Micena.

a statornicit vestitele olimpiade, care reaminteau de


incercarile prin care trecuse el.

PYGMALION I GALATEEA
Zeia Afrodita fusese dus de Zefir, dup ce se nscuse din
spuma mrii, pe insula Cipru, din Elada. Se spune c ntr-un ora
26

LEGENDELE OLIMPULUI
din Cipru tria cndva, demult, pe vremea cnd zeii se mai
coborau nc printre muritori, un artist, Pygmalion. Frumosul
tnr sculpta din marmur sau filde, din piatr sau din lemn,
chipuri de zei i de oameni. Pygmalion avea o cas mare i
frumoas, grdini cu pomi roditori i flori nmiresmate. Avea i
civa sclavi, dar nu avea soie. O mulime de fete ar fi vrut s
se mrite cu el, o mulime de mame cu fete de mritat l pofteau
mereu pe la petrecerile lor, dar el rmnea de o parte.
Sculptorul visa o fiin pur, ginga, devotat, pe care s o
iubeasc i care s l iubeasc pentru toat viaa. Fetele pe care
le vedea Pygmalion puseser privirile ndrznee i vorba
glgioas n locul graiei i sfielii. Ele nlocuiser virtutea i
credina cu uurtatea i nestatornicia, modestia cu straie
deucheate i dansuri zgomotoase. ntr-o zi artistul ncepu s
ciopleasc din filde o copil aa cum visa el. Lucr i zi i
noapte i rmase uimit cnd isprvi. Fata pe care o dltuise era
mai frumoas dect n visul su. Pygmalion i cumpr veminte
i giuvaere, o nconjur cu flori, ba chiar i puse i un nume,
Galateea. De bucurie i din iubire pentru ea, artistul fcea acum
lucruri i mai frumoase, fr pereche de frumoase. La sosirea
primverii ncepu srbtoarea zeiei Afrodita. Pygmalion se duse
la altarul de marmur al zeiei, i aduse o jertf bogat i o rug
s o nsufleeasc pe Galateea. Apoi o lu la fug ctre cas.
Galateea era tot pe soclu, frumoas i nensufleit. Atunci
artistul, cuprins de iubire, o lu n brae i

i opti vorbe de

dragoste i credin. i spuse c vrea s fie soia lui, c numai pe


27

LEGENDELE OLIMPULUI
ea o poart n
suflet. n timp
ce

spunea

vorbe
nflcrate,
simi c inima
ei

ncepe

bat. Pielea ei
se

fcu

moale

mai
ca

mtasea,
deschise

ochii

albatri ca floarea de cicoare ,cosiele aurii i unduir cnd se


mic i i cuprinse gtul cu braele. Pygmalion o ridic n brae
i ncepu s strige din tot sufletul mulumiri ctre zeia Afrodita,
care i dduse suflet statuii create de el. Au fcut o nunt mare,
la care au venit mulimea din Cipru, artitii din toat Elada, ba
chiar i Afrodita cu fiul ei, Eros. Si au trit mpreun ani muli i
fericii, ocrotii de Afrodita, ocrotii de iubirea pe care i-au
pstrat-o netirbit. Fiul lui Pygmalion i al Galateei, regele
Pafos, a cldit oraul cu acelai nume. n el a construit cel mai
frumos templu al zeiei, templu care ei i-a fost cel mai drag.

28

LEGENDELE OLIMPULUI

FILEMON SI BAUCIS
Filemon si Baucis gzduiesc zeii
Zeus afl de
la

zeul

Hermes

(Mercur)

oamenii

de

pe

Pmnt

nu

cinstesc
temple
cuvine.

n
cum

se

Zeus

porni la drum, s
vad cu ochii lui,
nsoit

chiar

de

Hermes i artnd ca doi drumei obinuii. Aa era. n multe


locuri, oamenii zmbeau cu subnelesuri cnd vorbeau despre
zei, ba chiar le puneau nelepciunea la ndoial. Regele Licaon,
care l primise n ospeie i nelesese cine e, a vrut chiar s i
pun

puterea

la

ncercare

dndu-i

de

mncare

bucate

necuvenite. Zeus i-a dat seama dinainte, a azvrlit bucatele pe


jos i l-a pedepsit crunt pe rege, prefcndu-l n lup. n alt
parte, ntr-un sat n care Zeus i Hermes ajunseser pe sear, nu
a vrut nimeni s i primeasc n ospeie peste noapte, dei o
cereau n numele zeilor sau poate tocmai de aceea. Au ieit din
29

LEGENDELE OLIMPULUI
sat i au zrit o colib srman. n colib edeau un btrnel i o
btrnic, Filemon si Baucis. Erau so i soie de multe zeci de
ani, iar cei din sat i ddeau mereu tinerilor drept pild de iubire
i csnicie trainic. Nu erau prea avui. Alturi de coliba lor cea
cocovit i aplecat puin pe o parte, aveau un petic de
grdin, unde cultivau legume, nconjurat de civa pomi i
butuci de vi de vie. Srcia ns i fcuse s fie unii, iar
mulumirea vieii o gsiser n iubire. Filemon i Baucis i-au
poftit dendat n colib pe cei doi drumei. El i-a ndemnat s
ad pe lavi, iar ea a aezat pe scndura ei o ptur de ln
moale. A aprins focul i a fcut o fiertur de legume cu o felioar
de slnin, s aib gust mai bun. Pn s fie gata, i-a osptat cu
msline, brnz i ou coapte. La urm au but vin i au mncat
nuci, curmale i smochine. Dar s-a ntmplat ceva ciudat. Orict
turna Filemon din ulcior n cni, ulciorul rmnea mereu plin. Cei
doi au neles c drumeii din coliba lor sunt zei. Gndind c cina
a fost prea srac, Filemon i Baucis au nceput s alerge s
prind ca s taie singura lor pasre, o gsc. Aceasta fugea de
colo-colo i ipa, iar pn la urm s-a ascuns chiar sub picioarele
lui Zeus. El le-a spus s o lase n via, c le-a ajuns mncarea.
Le-a mai artat c preuiete felul n care i-au primit, dar c
restul stenilor vor fi pedepsii. Aa c i-au dus n vrful
muntelui din apropiere, iar satul a fost acoperit de ape. Pe locul
n care fusese coliba lor, Filemon i Baucis vzur o insul
nflorit, n mijlocul creia se afla un templu din marmur, avnd
nuntru statuia de aur a lui Zeus. Stpnul zeilor le spuse c
30

LEGENDELE OLIMPULUI
acolo vor locui ei i c vrea s le ndeplineasc o dorin. Apoi i
ntreb ce vor: bogii, putere, tineree i frumusee ? Filemon i
Baucis se neleser din priviri, apoi Filemon rspunse c
bogiile se cheltuiesc, puterea scade, tinereea i frumuseea
se duc. Ei ar vrea doar s moar amndoi n acelai timp, ca s
nu vad unul cum se duce cellalt i s sufere. Aa cum au trit,
ntr-o lung csnicie, toat viaa mpreun, aa s i moar n
aceeai clip. Zeus le-a promis c aa va fi. Cnd le-a sosit
ultima clip, Filemon s-a transformat ntr-un stejar falnic i, n
acelai timp, Baucis a devenit un tei subirel, cu flori albe,
parfumate, mbriat de ramurile stejarului.

31