11.2.3.

Pompade lichid
300
11.2.4.Ventilatorul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ~l
11.2.5.Termostatul : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 302
11.3.Riicireacuaer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 303
12. PORNIREA MOTOARELOR

CU ARDERE INTERNA

. . . . . . . . . . 305

12.1. Particularitiilile pornirii

305

12.2.Lucrulmecanicicuplulde pornire. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 306

12.3.Procedeedepornire. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 308

12.4.Procedeeauxiliarepentruuurareapornirii . . . . . . . . . . . . . . . . . 308

13. REALIzARI

~I TENDINTE iN DOMENIUL MOTOARELOR

PENTRU

AUTOMOBILE
~ITRACTOARE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 311
13.1. Contribulia unor inventatori romani la dezvoltarea motoarelor cu
ardere internii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
13.2. Unele date privind motoarele fabricate in Romania
13.3. Tendinle actuale i de perspectivii in dezvoltarea motoarelor pentru

. . . 311
. . 312

automobileitractoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 314
Anexa 1. Norme privind poluarea chimicaisonica .
. . . . . . . ., ... 317
Anexa 2. Carburalie sau injeqie de benzinii . . . . .
.. . . . . . . ..
. 320
Anexa 3. Motoare cu supape multiple pe cilindru . ..
. 322
Anexa 4. Unele solulii privind reducerea poluiiriimediului ambiantde
catre motoarele de autovehiculerutiere. . . . . . . . . . . . . .
. 324

BIBLIOGRAFIE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 330

1.INTRODUCERE

1.1. PRINCIPIILE FUNCTIONALE ALE MOTOARELOR

CU ARDERE INTERNA

Motoarele utilizate pentru aClionareaautomobilelor itractoarelor, in marea lor

majoritate, sunt motoare termice cu piston*)
Un motor cu ardere interna poate fi del it ca un m0tor care transforma energia
chimiciia combustibilului in lucru mecanic, (ca urmare a evoluliei unui fluid, numit
fluid motor"), dlsponibilla arborele cotit. Evolulia fluidului motor se realizeaza
prin intermediul mecanismului motor i a altor 'sisteme auxiliare care constituie
ansamblulunui motor cu ardere interna (fig. 1.1).
1 - Energia mecanic6
utrle

25...1,0%

2 Pierderi prin gazeIe de evocuare

25.~
3 -Pierderi prin flucU de riicire
15...25%
I, -Pierderi

--

frec6ri

prin
10 .'"

5 -Energia conSU'l"Ot6
de meCCl"1ismele
auxiliore _10%
Fig. 1.1. Schema

principiali

a Ruxului

de energie ink-un

motor cu ardere intemi

Transformarea energiei chimice a combustibilului, prin arderea acestuia, in

energie mecanicii (lucru mecanic) este insoptii de 0 serie de pierdori. Prin pierderi se
inlelege cota parte din energia eliberatii ca urmare a arderii combustibilului, care nu
ajunge la arborele cotit.
Considerand 100% energia eliberatii prin arderea combustibilului, numai 25-40%
ajunge la arborele cotit sub forma energiei mccanice utile (efective).
Pierderile motorului cu ardere interna, exprimate prin ciildura netransformabila
in energie mecanicii (pierderile prin gazele de evacuare i prin fluidul de racire) sunt
*)
U)

Plin motor termic cu piston se inlelege motorul cu ardere intema cu piston, cu micare altemativa.
in timpul evoluliei sale in cilindru, nuidul motor poate fi constituit din aer, amestec combustibiJ +
aer i gaze arse, la care se adauga ~azele reziduale de la ciclul precedent.

cauzate de modul inevitabil in care caldura poate fi transformata in energie mecanidi, putand fi imputate motorului.
Pierderile proprii motorului cu ardere interna suot pierderile prin frecari la care se
adauga energia mecanica consumata pentru antrenarea organelor auxiliare.
In condiJiile actuale, cand se pune tot mai acut problema folosirii raJionale a
combustibilului, la aprecierea unui motor intereseaza in mod deosebit randamentul
efectiv (care Jine seama de pierderile termiee i mecaniee ale motorului), precum i
consumul specific efectiv de combustibil (con~umul de combustibil pentru produeerea unitaJii de energie, in g/kWh), principalii indici de economicitate care refIecta gradul de perfeclionare al unui motor..
In aceeai masura trebuie urmariJi i alJi indici de economicitate (costul combustibilului, costul motorului, durabilitatea, cheltuielile de exploatare i reparaJii), precum iindicii constructivi (compactitatea, puterea volumica sau litrica, masa volumica
sau litrica, masa pe unitate de putere) iindicii de exploatare (siguranJa in funcJionare,
deservirea uoara, silenJiozitatea, mersullinitit i uniform lara trepidaJii, purnirea
uoara i adaptabilitatea la tracJiune). Acetia trebuie sa fie alei la un astfel de nivel
:ncat sa se asigure 0 eficienJa economica maxima.
EficienJa economica a motorului, care este un deziderat hutarator, trebuie, deci, apreciata in complexitatea ei. In aeest sens este semnificativ faptul ca unele perfeqionari aduse motorului, dei maresc preJul de cost, conduc la cheItuieli de exploatare mai red use, aparand in ansamblu ca eficiente.

1.2. CLASIFICAREA MOTOAREALOR CU ARDERE INTERNA.

NOTIUNI FUNDAMENTALE

Criteriul de cIasificare eel mai important it constituie procesul de aprindere, care sta
la baza diferenJierii motoarelor in motoare cu aprindere prin scanteie (MAS) i motnare cu aprindere prin compresie (MAC).
Modul de realizare a cicluluifuncfional permite cIasificarea in motoare in patru timpi (Ia care ciclul funcJional se efectueaza la patru curse ale pistonului sau la doua rotaJii ale arborelui cotit) i motoare in doi timpi (la care cicIul funcJional se efectueaza
la doua curse ale pistonului sau la 0 rotaJie a arborelui cotit).
AIte criterii de cIasificare a motoarelor sunt redate in tabelul1.1.
Ciclul funcJional (diagrama indicatiJ.)a unui motor in patru timpi este redat in figur~ 1.2, iar eel al unui motor in doi timpi in figura 1.3.
In cazul MAS in patru timpi la deplasarea pistonului de la pms catre pmi, supapa de
admisie fund deschisa din punctul lisa, are lac aspirarea amestecului combustibil +aer pana la punctul lsa, unde supapa de admisie se inchide, la cursa a doua (timpul II) are lac
comprimarea amestecului pana la punctul c, unde se produce scanteia electrica iaprinderea amestecului, avand lac arderea aproximativ la volum constant, pana in punctul
y, (uneuri dureaza pana la z), urmeaza apoi timpul III (timpul motor), cand fIuidul
motor se destinde, eedand lucru mecanic pistonului. in punctul lise are loc deschiderea supapei de evacuare a gazelor arse, mai intai liber, datoritii diferenJei de presiune, urmata de evacuarea forJata a gazelor la deplasarea pistonului de la pmi la pms, pana in
punctul lse unde are lac inchiderea supapei de evacuare (timpul IV), ciclul repetandu-se.
lO

Tabelull.l
Clasificarea motoarelor cu ardere interna

Criteriul de
c1asificare

Denumirea motorului
Motor

Dupa procedeul de
aprindere

Observatii

cu

aprindere Aprinderea are loe datorita temperaturii reprin compresie (MAC) zultata prin comprimarea incarcaturii proaspete (aer + gaze reziduale)
Motor cu aprindere Aprinderea se face de la a sdlnteie electrica.
prin s<:anteie(MAS)
Motor cu cap de aprindere (cu cap incandescent)
Motor convertibil

Aprinderea are lac datorita comprimarii

incarcaturii proaspete i datorita temperaturii
locale a unui perete cald
Prin unele modificari poate fi transformat din
MAC n MAS.

Motor cu combustibil Functioneaza cu combustibillichid

lichid
Motor cu gaz

Functioneaza in principal cu combustibili in

stare. gazoasa
Motor, care fiira modificari constructive, poate utiliza combustibili av1lnd diferite proprietati de aprindere

Dupa starea combus- Motor policarburant

tibilului

Motor cu gaz i injeqie MAC, la care combustibilul principal este

pilot
gazos, iar combustibilullichid este utilzat pentru aprindere
MAS cu carburator
Amestecul aer + combustibil se realizeaza in
afara cilindrilor, in carburator
(motor cu carburator)
MAS cu injectie
benzina

de Combustibilul este injectat fie in tubulatura

de admisie a aerului, fie direct in cilindru

Dupa procedeul de
[ormare a amestecu- MAC cu injectie de
motorina
(motor
lui
Diesel)
Motor cu amestecator
(motor cu gaz)
Motor in patru timpi
Dupa ciclul motor
Motor in doi timpi

Dupa procedeul de
racire

Aerul este comprimat in cilindru, iar

combustibilul este injectat in fiecare cilindru
spre sfaritul comprimarii
Amestecul aer + gaz se realizeaza in exteriorul clindrului, in amestecator
Ciclul de lucru se realizeaza la patru curse
succesive ale pistonului, sau doua rotatii
complete ale arborelui cotit
Ciclul de lucru se realizeaza la doua curse
succesive ale pistonului sau la a rotatie
completa a arborelui cotit

Motor racit cu lichid

Cilindrii ichiulasa sunt racite cu lichid

Motor racit cu aer

Cilindrii ichiulasa sunt racite cu aer

11

T abelull.1.

Criteriul de
cIasiticare

(continuare)

Denumirea motorului

Observatii

Motor eu simplu efeet

Arderea are lac de a singura parte a pistonului

Motor eu dublu efeet

Arderea are lac alternativ de a parte i de alta

a fiecarui piston

Motor eu pistoane opu- in fiecare eilindru exista cate doua pistoane

se (in general in doi legate mecanie,. avand intre ele fluidul de
lueru
timpi)
Dupa modul de aeMotor eu cap de cruce Efortul lateral este transmis in afara
!ionare a pistonului
cilindrului prin capul de cruce
Motor reversibil
Sensu I de rotatie poate fi sehimbat prin
utilizarea unui sistem de eomanda.
Motor eu pistoane
libere

Pistoanele nu sunt legate mecanie intre ele.

Puterea nu este tansmisa unui arbore cotit
(motor). Ea poate fi furnizata sub forma de
gaz cald. Motorul poate fi utilizat ca
generator de gaze eu pistoane libere ete

Motor vertical

Cilindrii sunt situati deasupra arborelui cotit

Motor orizontal

Cilindrii sunt situa!i in aeelai plan eu arborele

eotit

Motor inversat

Cilindrii sunt situati sub arborele cotit

Motor in linie

Cilindrii sunt dispui pe un singur rand

Motor in V

Dupa dispuncrea
eilindrilor

12

Cilindrii sunt dispui pe doua linii, in V, pe un

singur arbore cotit
Motor eu cilindri opui Doua randuri paralele de eilindri situati in
acelai plan i dispui de a parte i de alta a
(motor boxer)
arborelui cotit
Motor inclinat

Axele eilindrilor sunt inelinate fata de un plan

vertical

Motor in stea

Motor eu unul sau mai multe grupuri de

eilindri, fiecare grup avand un numar impar
de eilindri dispui uniform in jurul arborelui
eotit

Motor in X

Motor eu patru randuri de eilindri i un singur

arbore cotit

Motor in H

Motor eu doi arbori eotiti, avand patru

randuri de eilindri dispuse in doua planuri
paralele

Motor in poligon

Motor eu pistoane opuse, eu trei sau mai

multe linii de eilindri dispuse astfel incat sa
formezc un poligon, fiecare arbore cotit
constituind varful poligonului.

p
y

p
PA-Procesul admisiei

A- Cursa de gdmisie
Teoretic

C-Cursa de comprimare
D- Cursa destinderii
E-Cursa evacuarii

Real

pms

'"
}-'1

\
"
j:m$

....
V)

'- - .

'frRACJ

PC- Procesul comprimari

PAl- Proc:esul crderii
PD- Procesul destinderi
PE Proce$ul evacuarii

',ao'

pili

Fig. 1.2.Diagrama incUcati in cooMooate p-v ,i P'-1'. pentrn un motor in patrn UmpL

Motorul in patru timpi (MAS) la

care un timp corespunde cu 0 cursa a
pistonului, se deosebete de motorul cu
aprindere prin compresie (MAC) prin
faptul cii in ultimul caz in timpul admisiei (timpul I) in ci1indru intra aer, se
comprimi aer, iar combustibilul este injectat in punctul c (la presiune de 4-5 ori
mai mare decat presiunea corespunzatoare punctului c). in aceste
condipi are-Ioc autoaprinderea combustibilului i apoi arderea mai lenta decat
la MAS, restul ciclului fiind la fel ca in

pms

Fig.1.3.DiagnunainclicatiIncoordonatele~V, azul precedent.

pentruunmotorIndoltlmpL

La motorul in doi timpi de asemenea

putem distinge cazul MAS i cazul
MAC. in cazul unui MAS la deplasarea pistonului de la pms la pmi (timpul I) are
loc destinderea gazelor din cilindru pana la deschiderea luminilor de evacuare die,
.. apoi are loe deschiderea luminilor de ,baleaj dlb, iar la cursa inversa a pistonului
(timpul II), se inchid mai intAiluminile de baleaj fib (admisie) apoi cele de evacure
ile, urmand comprimarea amestecului pha in punctul c unde se produce aprinderea
urmata de ardere, ciclul repetAndu-se.in cazul MAC se aspira aer, se comprima aer,
combustibilul fiind injectat in punctul c.
Pistonul motorului cu ardere intema se deplaseaza intre doua puncte moarte, i
anume: punctul mort superior, pms (pozitia pistonului corespunZitoare volumului
minim al fluidului motor din cilindru) i punctul mort inferior,pmi (pozipa corespunzatoare volumului maxim ocupat de fluidul motor in ci1indru) *).
Cursa pistonului S, in mm, constituie spatiul parcurs de piston intre cele doua
puncte moarte, iar alezajul D, in mm este diametrul ci1indrului.
Cilindreea unitarii Vs, reprezinti volumul descris de piston intr-o cursa, iar cilindreea totalii (litrajul) Vt, este soma acestor volume pentru cei i cilindrii ai motorului:
Vt

= i.Vs;

Vs

= 1O-6n~2.s

[dm3].

(1.1)

Raportul de compresie E, se definete ca raportul dintre volumul maxim ocupat

de fluidul motor Va i volumul minim Ve:
Va
E=-=

Ve,

*)

14

Vs + Ve

Ve

VS
=-+1

Ve

(1.2)

Aceste denumiri sunt conform STAS 5745-91. Ele sunt echivaJente CDdenumirile de punet mort interior i exterior uti1izate mai freevent in literatura noastra de specialitate i care prezinti avantajul
ca au 0 sfera mai mare de generalizare (pentru motoare verticale, orizontale ete.), insii nu corespund
eu literatura de specialitate din aIte 18ri (m AngIia, Gennania, Rusia ete. se utilizeazii notiunile de
punct mort superior i inferior).

Unghiul de rotafie al arborelui cotit cp RAC, este unghiul format de cotul arborelui cotit cu axa cilindrului. Intre unghiul cp, turapa arborelui cotit, n (numaruI de rotalii Iearborelui cotit efectuate pe minut) itimpul l' este relalia: cp = 6n'f RAC.
Viteza medie a pistonului wpm este 0 viteza constand cu care pistonul parcurge
doua curse succesive, in timpul60/n, adica:
2S
Sn
wpm

in care: S este cursa pistonului,

[m/s ],

= 6O/n = 30

(1.3)

in m, iar n turalia arborelui

cotit, in rot/min.

La motoarele de tractoare i autocamioane wpm = 7,8...12mis, iar la cele de autoturisme, w.JI~= 12...17 mls.
Regimw"defunclionare .) al unui motor termic este detinit prin turalie i sarcina.
s.gn;ina reprezind puterea dezvoltad de motor i preluad (consumad) de autovehi~h~ un moment dat. Sarcina se regleaza prin pedala de acceleralie (la MAS se regleaza cantitatea de amestec, iar la MAC cantitatea de combustibil).
Aqiunea exterioara aplicad motorului de catre consutnator (autovehicul sau
frana la incercarea pe stand) reprezind tnciircarea motorului.
La 0 funclionare stabila a motorului incarcarea trebuie sa fie egala cu sarcina. Deci, sarcina motorului poate fi exprimad i prin gradul de incarcare al motorului in regim stabil la 0 turalie dad, falii de 0 incarcare de referinlii.
Aprecierea sarcinii se poate face prin raportul dintre puterea efectivii Pe de~o.tata de motor la 0 anumid turalie i puterea efectiva continua Pee, la aceeai turalie
(fig. 1.4) numit coeficient de sarcina:
Pe

x-- Pee.

(1.4)

MAC

MAS ,.-

P-

e.
e~/

,/

,,

IPen

I
I

.J... "

ec

Fig. 1.4. Variatia puterii erective continue i intennltente

*)

Regimul de funqionare

al untu motor presupune

lui termic (starea de temperatura

evacuare).

aind

condilii1e de funclionare

timp, regimul de funlionare

cuno3terea

a pieselor, temperatura
a motorului

in runctie de turatie.

in amra de turalie i sarcina i a regimu-

Ouidului de racire sau temperatura

gazelor de

(turalia, sarcina i regimul termic) nu vanaza in

este stabilizal, in celelalte cazun motorul funqioneazii

in regim Iranzilariu.

15

Sarcina corespunziitore puterii" Pee*) <x.= 1) se numete sarcina plina, cca

corespunziitoare puterii Pei(X = 1,1)-sarcina tota/ii,iar cea corespunziitoaremersului in gol Pe = 0 (X = 0) =s7ircinanula. Intre sarcina nula i sarcina plina (0 < X < 1)
este domeniul sarcinilorparJiale, iar intre sarcina plina i sarcina totala este domeniul
suprasarcinilor.
Calitatea amestecului, respectiv propoqia de combustibil i aer, numita dozaj, se
exprima prin coejicientul de dozp.jd:
Ce
d =- ,
(1.5)
Ca
unde: Ce este cantitatea de combustibil din amestec, iar Ca cantitatea de aer.
Daea cantitaea de aer din amestec este cea minima necesara pentru arderea teoretiea, completa, a combustibilului, dozajul este numit teoretic sau stoichiometric. and
cantitatea de aer este in excesdozajul se numetesiirac, Tarcand cantitatea de aer, este mai
miea decat cea corespunzatoare dozajului teoretic, dozajul se numete bogat.
Aprecierea calitatii amestecului se face mai freevent prin coeficientul excesului de
aer A, definit prin raportul dintre cantitatea de aer L disponibila pentru arderea a 1 kg
combusiibil i cantitatea minima de aer Lmin necesara pentru arderea teoretici,
completa a 1 kg de combustibil:

\.A=~,
Lmin
unde: pentru dozajul teoretic,

(1.6)

A= 1,pentru eel saracA > 1, iar pentru eel bogatA < 1.

Indiciienergctici ai motoruJuise pot reJiefaprin JucruJmecanicefectivLe,presiunea medie efectiva Pe iputerea efectiva dezvoItata de motor Pe' Aceti lndici sunt raportati la arborele cotit. Daea raportarea se face la suprafata pistonului sau diagrama
in~icata, indicii respectivi sunt L~J>j,i Pj' Legatura intre eeJe doua grupe de indici se
faee prin randamentul mecani(17m'
Lucrul mccanic indicat Li realiZat intr-un cilindru al motorului, pe cicIu, depinde
de marimea cilindreei Vs ia presiunii medii indicate Pi a fluidului motor:
(1.7)
Li = Pi . Vs.
Puterea efectiva dezvoltata de un motor in patru timpi, este:
Li n i
Pi Vs n i Pe Vs n i
Pe = 17m 'Pi = 17m 2.60.1000 = 17m 120000 = 120000

"

[kW,]

(1.8)

in care; Pe este in N/m2, iarVs in m"3.

La un motor in doi timpi, teoretic, puterea este dubla.
Indicii economici ai motorului sunt exprimati prin consumul specific efectiv de combustibil ce' egal cu raportul dintre consumul orar de combustibil <; iputerea efectiva Pe:

_
Ce*)

16

Ch
Pe [ kWh

'

(1.9)

Prin putere efectiva continua Pee se intelege valoarea maxima a puterii care poate fi dezvoltata de
motor in mod continuu, la 0 turatie data, fara modiCicarea indicilor motorului i tara aparitia unor
uzuri anormale. Pentru inteIVale seurte de timp (de ex"maximum 15 min. la inteIVal de 0 ora) motorul poate dezvolta 0 putere superioara, numita putere efectiVii intermitentli, Pei" Puterea continua
maxima limitata de uzina construetoare a motorului, este puterea nomina/Ii Pen, iar turatia corespunzatoare - turaJianomina/Ii nn.

~i prin randamentul efectiv 'f/edefinit ca raport intre lucrul mecanic efectiv Le ~i

an<Iura disponibiHi Q:
Le
'f/e=-=Q
unde: 'f/i este randament~l

Le
Lj

Lj
'-='f/m
Q

''f/j,

(1.10)

indicat.

I ExempLu numeric 1.1. Sa se determine coeficientul de exces de aer A. i coeficientul

de dozare d, pentru 1 kg de benzina care arde teoretic cu 15 kg de aer. Real, in cilindru
intra 16 kg aer.

Cu relaliile (1.5) i (1.6) se obline: d

= 1~ i A. = ~~ = 1,06;deci amestecul este

sarae, eeea ee este de dorit in funqionarea motorului MAS.

17

2. PROCESELE FUNCpONALE ALE MOTOAREWR CU

ARDERE INTERNA
Procesele functionale ale unui motor cu ardere intema se urmaresc prin intermediul diagramelor

indicate, coordonate

p-v sau

[4]; [28]; [54].

Succesiunea proceselor funclionale este: admisia, comprimarea, arderea, destinderea ievacuarea.

Comparand procesele funclionale reale cu cele teoretice (v. fig. 1.2), se observa ca
procesele de admisie ievacuare, denumite iprocese de schimb de gaze, dep~esc cursele corespunzatoare teoretice, iar procesele de comprimare i destindere se desmoara pe intervale mai mici. Procesul arderii are loc parlial in cursa de comprimare
i partial in cursa de destindere.
Pentru a facilita analiza proceselor functionale (reale) ale motorului cu ardere intema, este util a face cateva referiri la ciclurile teoretice.

2.1. BAZELE TEORETICE ALE MOTOARELOR CD ARDERE INTERNA

Ciclul de. referinta al MAS se considera ciclul cu ardere izocora, pentru MAC cu
injeciie mecanica, ciclul cu ardere mixta, iar pentru MAC supraalimentate, ciclul cu
ardere mixta cu destindere prelungita.
CiClulcu ardere izocorii, care modeleaza diagrama indicata a MAS, este redat in figura 2.1.
in motorul real supapa de admisie se deschide cu avans fala de pms (dsa),
intrand in cilindru amestec de aer i combustibil datorita depresiunii creata de piston in deplasarea sa de la pms spre pmi (fig.2.1, a). Dupa inchiderea supapei de admisie (tsa) are loc comprimarea amestecului, iar spre sffiritul comprimarii, cu avans
fata de pms, se produce scanteia electrica (in punctul c). Arderea amestecului dureaza pe traseul c-z, dupa care urmeaza destinderea gazelor pana la punctul b, cand
se deschide supapa de evacuare (dse). Evacuarea gazelor dureaza pana la inchiderea
supapei de evacuare (tse), dupa care ciclul se repeta.
Ciclul teoretic (fig. 2.1, b) s~ compune din comprimarea adiabatica a-i:; arderea
izocora c-z (pe care se considera ca are loc introducerea instantanee a caldurii Ql);
destinderea adiabatica z-b (timpul motor) i evacuarea izocora b-a (cand se considera ca are loc cedarea catre mediul ambiant a caldurii Q2).
Un astfel de ciclu teoretic se apreciaza suficient de fidel prin randamentul termic
i presiunea medie a ciclului. .

18

p
p

01
11,

~Ipms

pmi

a
Fig. 2.1. DIagrama Indica" Ii clclul teoreUc penh

b
MAS.

Randamentul termic, indice de apreciere a economicitipi ciclului, este raportul

dintre lucrul mecanic produs l..tic31d~a introdusi Ql [1];[43]:
Lt
Ql
Qz
1
1/tMAS =- =
= 1 - --::--:r,
(2.1)
Ql
Ql
EX-.l

V
in care: E este raportul compresiei, E = V:' iar X - exponentul adiabatic.
C3nd in motorul termicse consideri ciievolueaza gaze co proprietiple aeruluiX= 1,4,
prin mamea niportului de compresie de la E = 7la E = 10,randamentultermiccrqte de
la1/e = 7 ='54% la1/e = 10= 60%.

M3rirea raportului de compresie peste E I'::: 9 nu aduce 0 m3rire sensibili a randamentului termic, ca atare din punct de ved~-economic este limitat la aceastivaloare.
Presiunea medie a ciclului teoretic (indice energetic) caracterizeazi lucrul mecanic uti! ce se obtine. Ea este 0 marime convenponaIa care se consideri ca acponeazi
asupra pistonului, in timpul cursei de detenti i produce un lucru mecanic egal co lucrul mecanical ciclului [1]; [9]; [43]:
Lt
EX n-l
PtMAS
Pa --1/tMAS
(2.2)

=-Vs= E- 1X-I

in care lucrul mecanic al ciclului teoretic este Lt

= aria aczba; Vs -

cilindreea uni-

tara,iarn = pc
pz este gradul de crqtere a presiunii.
.
Din analiza re1aliei (2.2) rezulti cii prin marirea presiunii medii a ciclului puterea
ceruti de la motor se realizeaza co 0 cilindree mai mica (dimensiuni mai reduse ale
motorului).
Presiunea medie a ciclului poate fi marita prin marirea presiunii iniliale Pa' a ra~ortului de compresie E, a gradului de crqtere a presiunii n i a randamentului termic 1/t MAS'

19

Cklul cu ardere mixtii, care modeleazi diagrama indicati a MAC (fig. 2.2,a) cu injeqie mecanici i admisie normali, este redat in figura 2.2,b.
p

ell

.....

It_

el!

pmi

Vs

ms

Vs
Va

Va

pmi I

a.
Fig. 2.2.Diadnuna Indicati ,I ddul ~retic penh MAC.

Randamentul termic al ciclului cu ardere nUxta este:

_
1JtMAC

_ _ -1-

Qlv + Qlp

n'p%-

eX- 1 (n - 1)+ x.n (p- I)'

(2.3)

in care: Qlv este aportul de ciildura prin ardere izocora; Qlp - aportul de ciildura
V
prin ardere izobara;

= Vy - gradul de destindere
Z

prealabilii.

Randamentul termic crete co miirirea raportului de compresie [m acest caz raportu1

de compresie poate atingeval0!!2e 16..:2.2)cu miirireaexponentului adiabaticx, a gradului de cretere a presiunii:n: icu nrlCorareagradului de destindere prealabiliip.
Presiunea medie a ciclului cu ardere mixtii:

PtMAC= Pa'

eX[(n-l)

+xn (p-l)]

( _ 1) (X _ 1)
'1JtMAC,
(2.4)
poate fi marita prin creterea presiunii iniliale a aerului la intrarea in cilindru Pa,
prin creterea raportului de compresie f ia exponentului adiabatic X,a graduluide
cretere a presiunii :n:i prin reducerea gradului de destindere prealabila

p.

In tabelul2.1 se reda 0 sistematizarea calcululuipentru randamentul termicteoretic, respectiv a presiunii medii iputerii teoretice, pentru trei cicluri de referinJii,cu
ardere izocora,mixtiiiizobara.
o problema a ciclului mixt0 constituie optimizarea aportului de ciilduriiprin ardere izocora Qlv i ardere izobara Qlp, respectiv parametrii:n:

i p.

Relalia de legatura intre:n: ip (vezi fig. 2.2,b) se obline astfel:

Qlv + Qlp = t;,(Ty Te) + cp(Tz Ty) = t;,Te[ (:n: 1) +X:n:(p

= evTafX 20

1[ (n - 1) + X n (p - 1)] ,

- 1)] =

Tabelu121
Calculul randamentelor

ieoretice de referinli (v. fig. 2.1.i 2.2.)

presiunii medii i puterii pentru dduriie

Parametrul

Ciclulteoretic de referintii
Cu ardere izocora
V=ct.

Cu ardere mixta
V=ct. i p=ct.

Raportul de compresie

=-

Exponentuladiabatic
Gradul de cretere a presiunii in
timpul arderii izocore

Gradul de destindereprealabila

x=

Jt----Pz

Temperatura in punctulb
N
....

cp
tv

= Ex.....!r

Jt

Pc

p=-

Ta
Tc

= Ta'X - 1

Temperatura in punctuly
Temperatura lastaritularderii,in z

Tz

- Tc

Tz=Ta.Jt.ex-1
Tb

= Ta.Jt

P = ct.

Va
Vc

Cv

V
p=.2=l
Vy

Temperatura la starituladmisiei
Temperatura la staritul
comprimarii

Pc

Cu ardere izobara

Tc

Vz
Vy

= caldura specifica la P = ct.

= caldura specifica la V = ct.

Jt=Ex.=l

Pc

Vz Vz
p---- Vy - Vc

Ta
Tc

Ty

= Ta.x-l

==

Tc=Ta.x-l

Ta.Jt.eX- 1

Tz = Ta.p.lt.eX-1
Tb

Ta

= Ta.Jt.pX

Tz = Ta.p.eX-1
Tb

= TaPX

N
N
Tabelul21. (continuare)
,..

Parametrul

Ciclul teoretic de referinta

Cu ardere mixti
V ct. si D ct.

Cu ardere izocora
Randamentul termic al ciclului
"It MAS

Q2
= 1- -Ql

=1--

Presiuneamediea ciclului

Lt
PtMAS=-=
Vs

Tb
= Tz
1

- Ta
- Tc

EX-I

Ql

E-l

IQ21=

Vs

Puterea motoruluiteoretic

x-I

"ItMACR

-1-

Lt
Ql

=-=

Tb

Ql

MAS

[ l

- Ta

Ty- Tc+x{Tz- Ty)-

1
1r.pX-l
eX- 1 (1r- 1) + X1r(p- 1)
Lt Ql - IQ21 =
PtMACR=-=
Vs
Vs

EX
= Pa-'E- 1 (1r- 1) + X1r(p- 1) '17tMACR
x-I

n - rot/min.,

Vs n i kW In4 tlmpl;
. .
Pt = Pt
120.000

[ l

Pt
Vs n i kW In 2 tlmpl;
. .
Pt :!oo
60.000
MAC R - MAC cu ardere rapida;

MAC L

- MAC

cu ardere lenta.

[:21

Cu ardere izobara
D

= ct.

IQ21

Ql

=1--'

EX 1r-l

= Pa-'-'17t

= ct.

Vs-m
i - numarul de cilindri.

"It MACL

=1-

Tb - Ta
X(Tz

Tc)

pX -1
=1eX - lX(p - 1)
Lt Ql - IQ21 =
PtMACL=-=
Vs
Vs
EX x(P - 1)
= Pa-'E-l x-I '17tMACL

respcctiv:
Qlv

Qlp

CvTa EX

_1 =

(:n;

1) + X:n;(p

- 1).

Considerand aportul total de dildura constant, Qlv + Qlp = const., vor ramane
constanli iparametrii TaiE,oblinandu-se relalia:
(2.5)
(:n;- 1) +X:n;(p - 1) = K =const.
Influenla parametrilor .7l'ip asupra randamentului termieipresiunii mediipoate
fi urmarita din figura 2.3.
P7[dONA:",

21.

75100

I T25 150

0,5
0,5~

~
3

J{

Fig. 2.3. Variatia randamentului

7i

termic i presiunll medii in funcJie de 1C

pentru diferitevalori ale luip.

Randamentul termie i presiunea medie a ciclului eu ardere mixta se inrautalese

prim marirea aportului izobar de dildura, respeetiv prin marirea parametruluip.
Valorile maxime ale randamentului i presiunii medii rezulta pentrup = 1 (ciclul
eu ardere izocora), iar valorile minime
pentru.7l'= 1 (cicluleuardereizobara).
Pentru acelai raport de compresie
ciclul eu ardere izocora (p = 1 ) este
optim din punet de vedere al randamentului ia presiunii medii.
Praetic, raportul de compresie al
MAS care au ca cidu de referinta ciclul
eu ardere izocorii (fig. 2.4) este limitat de
aparipa arderii anormale (arderea detoe
nania). La MAC, care au ca referinta ci2 '- o--a 10 11-14 16 18
clul cu ardere mixta, raportul de
compresie poate avea valori cu mult mai Fig.2.4.Variaiiarandamentulultermic,in funciie
mari, ceea ce Ie confera acestora randeE, pentruMASiMAC.
damente termice mai ridicate comparativ eu MAS.
Analiza comparativii a ciclurilor teoretice din punctul de vedere al solicitiirilor termo-mecanice i a economicitiiJii. Pentru a obline concluzii utile se considera eriteriu
de comparalie cazul in care rapoartele de compresie sunt diferite Em>Ev (Em e&te

raportul de compresie pentru ciclul teoretie eu ardere mixta, iar Ev - raportul de

compresie pentru ciclul eu ardere izocora) [43]; [51].
23

Conditiile suplimentare care se pun se grupeaza in uI:matoarele variante: lucrul

mecanic total i presiunea maxima (solicitarile mecanice) sunt aceleai (fig. 2.5); lucrul mecanic total i temperatura maxima (solicitarile termice) sunt aceleai (fig. 2.6);
presiunea maxima i temperatura maxima (solicitarile mecanice i termice) sunt aceleai (fig. 2.7). Pentru ciclul mixt compus din cinci transformari este necesar sa se puna
o condi lie suplimentara (sa se indice valorile:ll' sau P).
T

I
I
I
I

1--

----v

Fig. 2.5. Comparatia cidurilor teoretice pentru MAS i MAC, avind acee8i presiune maximi.

v
Fig. 2.6. ComparatllO

cldurllor

teoretlce

pentru

MAS I MAC, avind

C B
acee8i temperatura

maxima.

,
""""-

,
"

'-~1.
,5'
v

Fig. 2.7. Comparatla cldurilor teoretlce pentru MAS i MAC, avind acee8i presiune i
temperatura maxima.
24

Randamentul termic al ciclului en ardere izocora (v. fig. 2.5), in cazul in care se
considerii acele8i solicitiiri mecanice, este:
L
Q1-Q2
Q2

T/tMAS
= -Q1 =

= 1- -,Q1

Q1

iar cazul ciclului en ardere nUxtiieste:

Qi - Qi

L'
T/t MAC =

Deoarece L

= L'; Q2

Qi =

Qi

Qi
=1-

Qi.

>Q' 2 i Q1 > Q'l rezultii:

T/tMAS<T/t MAC.

(2.6)

Similar, (v. fig. 2.6), in cazul acelor3i solicitiip termice, rezultii:

T/tMAC>T/tMAS,
iar in cazul acelor3i solicitiiri mecanice i termice (v. fig. 2.7):
T/tMAC> T/tMAS.

(2.7)
(2.8)

Din comparatia ciclurilor teoretice de referintii ale MAS i MAC rezultii cii este
rational a lua ca bazii de comparatie cazul care presupune acele8i solicitiiri termomecanice, eand apar mai economice motoarele en aprindere prin compresie. Aceasta
presupune cii motoarele trebuie astfel executate ineat piesele componente sii reziste
in conditii de siguFantii deplinii la solicitiirile mecanice i termice care apar in timpul
functioniirii, evitandu-se supradimensionarea motoarelor.
Ciclul teoretic al motoarelor supraalimentate. Prin supraalimentare se intelege
creterea cantitativii a fluidului motor proaspiit pe calea miiririi densitiitii specifice, cu
ajutorul creterii presiunii de admisie (Ps > Po).
in figura 2.8, e se redii diagrama indicatii , ciclul teoretic (fig. 2.8, a) i schema de
principiu a unui MAC supraalimentat (fig. 2.8, f).
Gazele arse, dupii ieirea din MAC, se destind in continuare in turbina T panii la
presiunea atmosfericii Po. Energia mecanicii produsii de turbinii (echivalentii cu aria
Pcb-b' -Po, fig. 28, c) servete la antrenarea suflantei S r.are comprimii aerul ce intrii in
MAC, dela presiunea Pola Ps(coDSumiind0 energieechivalentiico aria po-a-a'-PStfig.28, b).
Ciclul teoretic al motorului supraalimentat se compune deci din trei cicluri:ciclulmotorului propriu-zis a'-vy-z-b--a', ciclulturbinei co gazePt-b-b' -Poiciclulsuflantei~'-pSt
rezulmnd in finalciclUia-a'-c-y-z-b-b'-a echivalent co lucrul mecanic r.. (fig.28, d).
Randamentul termic al ciclului pentru MAC supraalimentat este:

=1_~J(~F'.".pX-11.

T/ts

E~ -1

(:n:

1) + X:n:(p

1) ,

29
.)

in care mai apar notatiile: As = ps - gradul de cretere a presiunii in suflanta:

po

Va
Et

Va V~

=Vc = Va;--Vc = Es.E - raportul total de compresie, (Es- raportul de compresie

al suflantei; E - raportul de compresie al motorului propriu 1.is;dt

= .!.
gradul
po

de

destindere al gazelor in turbinii).

25

. PI
Yo

Ii

.....y

pml

Q.

d.

P.

Ps
1&

a
y
b.

1:1pms

....

pmd

"y

e.

v
~

Fig. 1.8. DJagrama indicati ,I clc:lul teoreUc penlrU un motor supraa1lmentat.

Din analiza ciclurilor teoretice se desprind unnatoarele concluzii: posibilitatea

maririi randamentului tennic ia presiunii mediiprin Cfeterearaportului de compresie ia exponentului adiabatic (marirea continutului de aeralCluidului motor); posibilitatea maririi presiunii medii, deci a puterii motorului, la aceeaicilindree,prin
marirea presiunii in cilindri la staqitul admisiei (supraalimentare).
26

Concluziile obtinute pe baza ciclurilor teoretice aram doar directiile in care trebuie actionat, aceasta deoarece procesele reale de funcponare ale motoarelor sunt cu
mult.mai complexe, iar posibilimtile influentirii lor pentru obtinerea unei eficiente
maximesunt conditionate de cuno8tereaaprofundat! a acestor procese in interdependenta lor.

2.2. PROCESELE REALE ALE MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA

o comparape a ciclurilor teoretice cu procesele reale de functionare ale MAS i

MAC este redam in figura 2.9.
p

MAC

I I

-------

"'1

Po

JloW////iWMIS'A
pms

.nt
pni

pms

L
pmi V

Fig. 1.9. ComparaJla cUagnunelor indicate (reale) cu cldurlle teoretfce ale MAS ,I MAC.

in-cazul real, reluarea fiec3rui ciclu de lucru este posibila numai prin evacuarea gazelor dupa destindere i introducerea unui fluid motor proaspiit, apiirind astfel diagrama de pompaj (aria 1), care reprezinm un consum de lucru mecanicde 1...3%.!Procesrll de comprimare in realitate se desfiioarii dupa 0 transformare politropicii, avand
loc un schimb de ciildura cu perepi proportional cu aria 2'. in procesul de ardere, prin
f~tul cii se desfqoarii intr-un timp finit, cu disociapi ischimb de ciildurii, apar pierdeifj>roporiionale cu ariile 3 i 3', care pot ating~4...6%. 'Pierderile din timpul destinderii (aria 2) sunt cele mai importante, ajungand pana la\15...20%.
- "Deschi6erea C1iavans a supapei de evacUateconduce fa o-pierdere d, 2 ... 3%, propOIlinalii cu aria 4.
In cazul proceselor reale de.funcponare apar i alte fenomene (modificarea propriemtilor fizico-chimice ale gazelor cu temperatura etc.) care complica i mai mult
studiul.
in continuare, se urmiiresc procesele reale de functionare ale MAS i MAC in suecesiunea lor nQrmalii.

27