Sunteți pe pagina 1din 15

Academia Fortelor Terestre ,,Nicolae Balcescu"

TEMA 10
Cauze si efecte ale comportamentelor nocive
( mobbing, workaholism, bornout)

Profesor coordonator:
Asist. univ. dr Rusu Raluca

Realizatori:
Sd. Cap Koss Corneliu
Sd.
Bacanu Fanel

Academia Fortelor Terestre ,,Nicolae Balcescu"

Cuprins:
1. Introducere..........................................................pg.3
2. Mobbing..............................................................pg.4
2.1 Cauzele mobbingului.......................................pg.4
2.2 Prevenirea mobbingului..................................pg.5
3. Workaholism.....................................................pg.5
3.1 Trasaturi ale workaholismului.........................pg.6
3.2 Cauzele workaholismului.................................pg.7
3.3 Prevenirea workaholismului............................pg.7
4. Bornout............................................................pg.8
4.1 Cauzele bornoutului.........................................pg.8
4.2 Prevenirea bornoutului....................................pg.9
5. Concluzii...........................................................pg.10
6. Lucrare practica.............................................pg.11

Academia Fortelor Terestre ,,Nicolae Balcescu"

1. Introducere
Patologia muncii are ca premis contientizarea existenei legturilor cauzale
dintre activitatea de munc i starea de sntate sau de boal psihic a individului.
Munca poate aprea n organizaie n dubl ipostaz: ca factor de susinere i
fortificare a sntii organizaionale, dar i ca factor de alterare a ei.
Patologia organizaional s-a nscut din nevoia soluionrii unor probleme
de mare extensie i gravitate la nivelul ntregii organizaii. Aceast noiune poate fi
de definit n dou sensuri. n sens larg patologia organizaional desemneaz
disfunciile organizaionale care creeaz, accelereaz i accentueaz riscurile
organizaionale. Aici putem include fenomene cu ar fi: stresul organizaional,
burnoutt-ul, workaholism-ul i mobbingul. Aceste fenomene, n funcie de extensia
i intenia exprimarii i manifestrii afecteaz grav climatul i randamentul
organizaional. n sens restrns, patologia organizaional desemneaz manifestri
organizaionale nevrotice.
Burnout-ul, workaholismul i mobbing-ul provoac efecte devastatoare n
experina profesional si prin urmare n cadrul organizaiei. Spre exemplu s-a artat
c burnout-ul afecteaz diverse planuri ale vieii i activitii umane: fiziologice,
psihice, psihosociale, sociale. Persoanele care experimentez bunout-ul sunt
descreise ca fiind obosite, surmenate, epuizate i cu capacitatea de munc grav
afectat.
n lucrarea de fa voi ncerca s dezvolt problematica comportamentelor
nocive, care au nceput s fie tot mai prezente n organizaii. Aceste
comportamente au o serie de cauze i efecte negative care duc la mpiedicarea unei
bune organizri la nivelul grupului.
Deasemenea astfel de comportamente au implicaii negative i asupra
individului, asupra strii lui de sntate fizic i mintal.

2. Moobing
Leymann defineste mobbingul ca fiind teroarea psihologic, sau
mobbingul la locul de munc presupune o comunicare ostil i lipsit de etic, ini
iat de unul/mai muli indivizi i direcionat ntro manier sistematic ctre un
individ, care datorit mobbingului, se afl ntro situaie de neajutorare.
Pentru Leymann, termenul de mobbing are dou accepiuni:
1) atenuat: vizeaz persecuia la locul de munc (acesta este i subtitlul pe c
are l poart traducerea francez a lucrrii lui Leymann, Mobbing. La perscution a
u travail),
3

Academia Fortelor Terestre ,,Nicolae Balcescu"


2) dur, ca o psihoteroare la locul de munc: prin mobbing, noi
nelegem o situaie comunicativ care amenin si produc individului
grave daune fizice i psihice. Mobbingul este un proces de distrucie; el
este constituit din aciuni ostile care, luate izolat, pot prea anodine, dar
prin repetiie constant au efecte primejdioase (Leymann, 1996).
Mobbingul nu este o situaie stabil, este vorba despre un proces n
continu evoluie.
Caracterul procesual al mobbingului a fost surprins de Leymann, care a elab
orat 4 faze evolutive ale fenomenului:
divergene de opinie, conflicte, lupta pentru putere (sunt fireti n
orice organizaie, o parte dintre acestea se rezolv de la sine, o alt parte
poate degenera n mobbing),
trecerea la mobbing (instalarea efectelor mobbingului: echilibrul
psihic al victimei este afectat, ncrederea n sine este destructurat, apar simptomel
e stresului),
necesitatea interveniei conducerii organizaiei (n caz contrar, se amplific
nclcarea drepturilor victimei),
stigmatizare, izolare social, nlturarea victimei de la locul de munc.

2.1 CAUZELE MOBBINGULUI


Principalii factori implicai n apariia mobbingului sunt:
a) mediul de lucru
b) personalitatea
c) factori sociali
d) psihosociali
Elena i Fernandez ofer un model descriptiv al mobbingului, care este
prezentat i n Kovacs n care exist trei nivele care definesc i au rol n toate situa
iile psihologice la locul de munc:
1) nivelul organizaional imediat (situaional);
2) nivelul organizaional larg (organizaia n ansamblu);
3) nivelul extraorganizaional.
Nivelul operational imediat este definit ca interactiunea dintre: Psiholigia si
circumstantele agresorului, psihologia si personalitatea victimei si evenimentul
declansator.
4

Academia Fortelor Terestre ,,Nicolae Balcescu"


Nivelul operational larg. Zlate mentioneaza trei factori principali:
1)organizarea muncii, care poate genera situaii de: suprancarcare
cantitativ a postului; subncrcare calitativ; lipsa regulilor, interferena atribuiil
or,
2) conceperea sarcinilor,
3) coordonarea i direcionarea angajailor
Mobbingul are loc doar dac agresorul simte c are ncuvinarea, este ncur
ajat sau cel puin are permisiunea implicit a superiorului s se comporte n
aceast manier (Einarsen, 1999).
Nivelul extraorganizaional. Acest nivel cuprinde toate acele grupuri,
colective, entiti i instituii existente n societate, de asemenea i valorile care le
susin i care particip la influena organizaiei respective.

2.2 Prevenirea mobbingului


Cum s prevenim s fim victime ale mobbingului?
1) Printro atenie sporit ndreptat spre schimbrile de
viziune din organizaie, mai ales dac acestea difer foarte mult de valorile dumnea
voastr.
2) Verificarea gradului de nuanare a valorilor organizaionale (e
vorba de o atitudine rigid de tip alb sau negru, sau este loc i de nuane de gri?),
cu scopul de a evalua n ce msur credei c putei gsi o cale de reconciliere a val
orilor personale cu cele organizaionale.
3) Conectarea la opinia exterioar a unui specialist, pentru a
putea analiza lucrurile la rece, prevenind astfel o reacie personal exagerat, fo
arte subiectiv.
4) Utilizarea unor resurse de management al conflictului.

3. Workaholism
Workaholism-ul este cea mai bine vazuta dependenta a zilelor noastre,
tocmai din acest motiv fiind atat de periculoasa si creand atat de multe probleme.
Nu numai ca nu este perceputa ca degradanta, ci, dimpotriva, este respectata,
admirata, mai ales de persoanele care nu fac diferenta intre a-ti face datoria si a
fi dependent de munca.

Academia Fortelor Terestre ,,Nicolae Balcescu"


Exista mai multe definitii despre workaholism, una dintre acestea fiind in
termenii efectelor pe care le produce:Workaholic-ul este persoana a carei nevoie
de munca a devenit atat de pregnanta incat ii distruge sanatatea, fericirea
personala, relatiile interpersonale sau abilitatea de a functiona social (P.
Thorne).

3.1 Trasaturi ale workaholismului

Dintre toate definitiile date acestei dependente, se


desprinde o serie de trasaturi generale ale persoanelor
workaholice:
Isi petrec mult timp la locul de munca, implicarea lor in
munca fiind foarte mare;
Muncesc si in afara cerintelor

organizationale,

fiind

preocupate chiar si in timpul liber de problemele de la


serviciu;
Desi nevoia de a munci se datoreaza unor pulsiuni interne,
aceste persoane resimt putina placere, consecintele fiind
nefaste

atat

asupra

sanatatii,

cat

si

asupra

relatiilor

interpersonale;
In raport cu munca pe care o desfasoara, se stapanesc greu,
se grabesc in mod nejustificat si nu stiu cand sa se opreasca;
Daca, dintr-un motiv oarecare, nu pot sa munceasca, chiar si
pentru

o perioada scurta de timp, simt un

puternic

disconfort;
Isi neglijeaza alte interese doar pentru a putea munci;
Continua sa munceasca, chiar daca au dovezi clare privind
nocivitatea ritmului si a modului de abordare a muncii in
raport cu sanatatea lor si cu alte valori mai importante.
Sunt de un perfectionism dus la extrem, avand standarde
inalte, autoimpuse, iar aceasta exigenta este manifestata si
fata de cei din jur, prin impunerea propriilor standarde;

Academia Fortelor Terestre ,,Nicolae Balcescu"


Se considera functionand sub nivelul normal, simtindu-se
vinovati pentru ca sunt prea lenesi si pierd prea mult timp,
asa ca se controleaza, fiind ocupati tot timpul;
Au senzatia ca indeplinesc o misiune importanta, traiesc
iluzia unei neobisnuite importante, considerand ca nimeni nu
poate face treaba la fel de bine ca ei;
Neaga existenta oboselii si se forteaza peste limita, iar cand
se opresc din munca se simt vinovati si fara valoare;
Chiar si atunci cand dorm sunt preocupati de problemele de
la serviciu.

3.2 Cauzele workaholism


Din toate aceste trasaturi, se pot deduce doua categorii de
cauze importante:

Unele in perioada copilariei; la o varsta frageda, workaholicul a fost supraapreciat si


acum incearca sa-i convinga pe cei din jur de ce este in stare sau, dimpotriva, inca din
copilarie i s-au atribuit sarcini si responsabilitati mult mai mari in raport cu varsta sa.
Acesta din urma este cazul copiilor crescuti de parinti workaholici. Copiii sunt nevoiti
sa renunte la copilarie si sa devina mici adulti in locul parintelui absent.

Cauze ce tin de refugiul intr-o alta lume, de exemplu, evitarea casei sau a familiei.
Workaholic-ul poate afirma: M-am refugiat in munca pentru a fi la un loc cu cei cu
care trebuia sa fiu. Din diferite motive, ei se simt mai bine la munca decat in
compania familiei.

3.3 Prevenirea workaholismului


Primul pas n tratarea dependenei de munc este re cunoaterea ei.
Pentru a scpa de acest viciu, n primul rnd trebuie s acceptai c
muncii prea mult i c acest lucru v poate afecta sntatea, recomand
Mihaela For gaciu. Ar trebui s v facei un program, n care s scrie clar
numrul de ore rezervat jobului, dar i pentru familie i distracie.
Oamenii trebuie s nvee cnd s se opreasc, muli vor s se
perfecioneze, dar se ntmpl ca uneori s-i priveasc cu invidie pe cei
7

Academia Fortelor Terestre ,,Nicolae Balcescu"


care i fac timp pentru plcerile personale, afirm Eugen Hriscu,
specialist n dependene la Clinica Psymotion, din Bucureti. Este
important s v mprii timpul i s desfurai mai multe activiti
mbinnd armonios viaa profesional cu cea personal.
Dac doar munca v aduce satisfacii, atunci v va costa extrem
de mult n plan personal. Nu vei mai avea familie, vei tri singur n
lumea dumneavoastr, ceea ce poate genera frustrri, suprri, probleme
de integrare i acceptare social, atenioneaz Mihaela Forgaciu.

4. Bornout
Afectiunea burnout, cunoscuta si ca sindromul arderii complete,
suprasolicitarea profesionala sau oboseala cronica, consta in epuizarea fizica,
emotionala si mentala cauzata de expunerea excesiva si prelungita la situatii
stresante. Persoanele care sufera de burnout se simt coplesite de presiunea de a
raspunde cerintelor profesionale si, in timp, aceasta acumulare constanta de stres
conduce la pierderea interesului si a motivatiei care au stat candva la baza
activitatilor desfasurate la locul de munca.
Daca suferi de oboseala cronica, iti este afectata productivitatea, scade
nivelul de energie si te simti din ce in ce mai lipsit de control asupra situatiilor
carora ar trebui sa le faci fata, devii neajutorat si frustrat in mod constant. In cele
din urma, te vei confrunta cu senzatia ca nu se mai poate face nimic pentru a-ti
remedia situatia.

4.1 Cauze Bornout


Cauze legate de locul de munca
- lipsa recunoasterii si recompensarii muncii prestate
- senzatia de lipsa de control asupra propriilor activitati
- asteptari nerealiste sau neclare din partea angajatorului
8

Academia Fortelor Terestre ,,Nicolae Balcescu"


- desfasurarea unor activitati monotone, repetitive si care nu ofera satisfactii profesionale
- lucrul sub presiune constanta sau intr-un mediu haotic
Cauze legate de stilul de viata
- dezechilibru intre viata profesionala si cea personala
- persoanele din viata ta au asteptari ridicate de la tine si pun permanent presiune pe tine
- asumarea unui numar prea mare de responsabilitati, fara ajutor din partea celorlalti
- somn insuficient; prea putin timp dedicat relaxarii si socializarii
- lipsa unor relatii apropiate, a unor persoane care sa ofere suport emotional
Cauze legate de tipul de personalitate
- tendinte perfectioniste; conceptia ca nimic nu este suficient de bine facut sau bun
- viziune pesimista asupra perspectivelor sinelui si asupra lumii in general
- personalitate de tip A (high-achiever)
- nevoia permanenta de a detine controlul; reticenta in a delega

4.2 Tratament Bornout


Cu stilul de viata pe care il ducem, din ce in ce mai alert si mai indiferent
fata de nevoile personale ale individului, fiecare dintre noi risca sa ajunga la
burnout. Pentru a evita acest lucru, este important, in primul rand, sa fim atenti la
semnele care ne avertizeaza despre instalarea oboselii cronice astfel incat sa le
putem trata din timp, prevenind burnout-ul.
Iata cateva mici trucuri pentru a nu ajunge la burnout:
1) Incepe-ti ziua cu un ritual relaxant
2) Mananca regulat si fa-ti un program de somn
3) Stabileste niste limite
4) Ia o pauza zilnica de la tehnologie
5) Implica-te in activitati creative
9

Academia Fortelor Terestre ,,Nicolae Balcescu"

1) Incepe-ti ziua cu un ritual relaxant


In loc sa mergi direct la lucru, aloca-ti o scurta perioada de timp in
fiecare dimineata pentru a desfasura o activitate relaxanta. Alegerea ei depinde,
desigur, de preferintele personale, de hobby-uri, tip de personalitate si stil de viata.
De exemplu, poti alege sa asculti muzica, sa citesti cateva pagini dintr-o carte care
te inspira, sa iti bei cafeaua sau ceaiul in timp ce meditezi sau nu te gandesti la
nimic.
2)Mananca regulat si fa-ti un program de somn
Adoptarea unei anumite regularitati in stilul de viata are un rol important in
asigurarea senzatiei ca totul este sub control. Mancand sanatos, implicandu-te in
activitati sportive sau de relaxare si odihnindu-te suficient, iti vei mentine energia
fizica si puterea mentala pentru a face fata provocarilor de zi cu zi.
3)Stabileste niste limite
Pentru ca majoritatea persoanelor ajung la burnout din cauza prea multor
responsabilitati si a cerintelor nerealiste din partea celorlalti, este important sa
inveti sa spui nu atunci cand este suprasolicitat, amintindu-ti ca aceasta atitudine
iti va permite sa spui da lucrurilor care iti fac placere si care conteaza cu
adevarat.
4)Ia o pauza zilnica de la tehnologie
Gaseste-ti o perioada din zi in care sa uiti de e-mail-uri, de telefon si alte
device-uri. Deconecteaza-te complet de tehnologie pentru a te conecta putin la
gandurile tale. Altfel, vei pierde controlul si vei fi suprins sau coplesit atunci cand
gandurile respective se vor manifesta intr-un mod si la un moment nepotrivit.
5)Implica-te in activitati creative
Creativitatea este un antidot puternic pentru burnout. Atat timp cat faci ceva
nou, care te pasioneaza si iti provoaca partea creativa, esti protejat de efectele
negative ale muncii de rutina. Implica-te mai ales in activitati creative care nu au
absolut nicio legatura cu jobul pe care il indeplinesti 5 zile pe saptamana.

5. Concluzii
In concluzie, putem afirma ca, desi la prima vedere aceste tratamente nocive
nu afecteaza angajatul, ele au efecte pe termen lung la nivel psihologic astfel

10

Academia Fortelor Terestre ,,Nicolae Balcescu"


provocand traume aproape iremediabile, procesul de tratare intanzanduse pe o
perioada de timp foarte lunga.

6. Lucrare practica
Aceste chestionare au fost aplicate pe un esantion de 60 de studenti din
cadrul Academiei Fortelor Terestre ,,Nicolae Balcescu". Acestia au fost alesi
aleator din cadrul mai multor grupe de studiu din anul 1 si 2.
In urma calcularii rezultatelor am tras urmatoarele concluzi:
Testul referitor la mobbing:
1) Niciunul dintre studenti testati nu este afectat grav din cauza acestui
comportament nociv;
2) 71,6% dintre subiecti sunt afectati foarte putin de acesct comportament
din partea colegilor, majoritatea fiind studenti ai anului 2;
3) 23,3% dintre subiecti sunt afectati putin, majoritatea fiind studenti ai
anului 1;
4) 5.1% dintre subiecti au un nivel mediu de afectare mobbing, 2 fiind
studenti ai anului 1, iar unul al anului 2;
5) Toti cei 3 studenti cu nivel mediu de afectare pun acest rezultat pe seama
faptului ca sunt si ei la randul lor glumeti cu colegi.
Testul Workaholism
1) Nivelul de workaholism este unul ridicat in randul celor chestionati;
2) 80,1% dintre subiecti sunt afectati de acest comportament nociv, iar la
aflarea rezultatelor majoritatea au spus ca o fac involuntar, asa fiind invatati de
mici.
3)5.1% dintre subiecti au un nivel foarte ridicat de workaholism
4) Cei trei studenti dupa ce au aflat rezultatul sustin ca e doar temporar si ca
aceasta munca continua in care sunt angrenati este benefica, ea ducand doar la
perfectionarea lor din punct de vedere intelectual si militar;
5) 14,8% dintre subiecti au un nivel scazut de workaholism,iar dupa aflarea
rezultatelor acestia au sustinut ca au fost menajati de mici, iar comoditatea lor este
extrem de mare
6) Dupa o informare rapida in randurile colegilor de grupa am aflat despre
acestia ca rezultatele lor scolare sunt de nivel mediu-scazut, iar cei din anul 2 au
avut deja cel putin 2 restante in anul precedent.
Testul Bornout
11

Academia Fortelor Terestre ,,Nicolae Balcescu"


1) 65% dintre subiecti sufera de aceasta afectiune;
2) Toti acesti studenti, atat din anul 1 cat si din anul 2, sustin ca aceasta
epuizare se datoreaza programului strict si incarcat al academiei;
3) 28,3% dintre subiecti au un nivel mediu de afectare;
4) 6.7% dintre subiecti nu sunt deloc afectati de acest comportament nociv,
iar 3 dintre cei 4 sunt aceiasi ce la testul anterior au obtinut un nivel scazut si de
workaholism.

12

Academia Fortelor Terestre ,,Nicolae Balcescu"

Test mobbing
Raspunde la urmatoarele intrebari: 1- Foarte putin; 2- Putin; 3- Normal;
4-Mult; 5- Intotdeauna
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18

Intrebari
Va vorbeste lumea pe la spate de rau?
Sunteti ridiculizat de catre colegi?
Se intampla sa fi imitat?
Simti ca munca ta este subapreciata?
Deciziile tale sunt sub semnul intrebarii?
Sefii te pun la munci ce iti pot afecta sanatatea?
Esti amenintat cu violenta fizica?
Sunteti agresati sau hartuiti sexual?
Munca iti este criticata?
Sunteti atacat datorita convingerilor religioase sau etnice?
Cand vorbesti esti intrerupt constant in mod intentionat?
Esti hartuit sau terorizat la telefon?
Sefii sau colegii tai fac aluzii pe care tu nu le intelegi?
Atunci cand intri in sala, colegii evita sa vorbeasca cu tine?
Primesti mereu sarcini noi sau fara sens?
Colegi dumneavoastra aduc in discutie zvonuri despre tine?
Oameni te considera cu probleme psihice sau deviatii?
Colegii glumesc pe seama ta?
TOTAL:

13

Raspuns

Academia Fortelor Terestre ,,Nicolae Balcescu"

Test Bornout
Raspunde la urmatoarele intrebari: 1- Niciodata; 2- Rar; 3- Uneori;
4-Des; 5- Intotdeauna.

Intrebari:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.

Te simti secatuit de energie psihica?


Ai ganduri negative referitoare la jobul tau?
Relationezi mai putin cu persoanele apropiate decat
merita?
Te simti iritat usor de lucrurile mici sau colegi?
Te simti neinteles sau subapreciat de catre colegi?
Simti ca nu ai cu cine sa vorbesti?
Simti ca primesti mai putin decat ti se cuvione?
Te simti sub o presiune prea mare a reusitei?
Simti ca nu obtii ceea ce iti doresti de la jobul tau?
Simti ca esti in organizatia sau profesia gresita?
Esti frustrat datorita unor parti ale jobului tau?
Simti ca politicile firmei te opresc din ati face mai bine
treaba?
Simti ca e mai mult de lucru decat esti tu capabil sa faci?
Simti ca nu ai destul timp pentru a face lucruri
importante la locul de munca?
Ti-ai dori sa ai mai mult timp sa faci ceea ce vrei?

Total:
14

Academia Fortelor Terestre ,,Nicolae Balcescu"

Test Workaholism
Intrebari:
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15

Preferi sa faci majoritatea lucrurilor decat sa ceri ajutorul?


Devi impacientat cand astepti pe cineva sau ceva dureaza prea
mult?
Pari a fi mereu grabit, intr-o cursa cu timpul?
Te simti iritat atunci cand esti intrerupt in mijlocul unei
activitati?
Esti mereu ocupat sa faci mai multe lucruri?
Ti se intampla sa faci mai multe lucruri deodata, spre exemplu
in timp ce mananci sa scri un memo si sa vorbesti la telefon?
Ti se intampla sa musti mai mult decat poti mesteca?
Te stimti vinovat cand nu faci nimic?
Este important sa vezi rezultatul concret al muncii tale?
Esti mai interesat de rezultatul final decat al de procesul de
munca?
Iti e greu sa te relaxezi cand nu muncesti?
Petreci mai mult timp muncind decat cu prieteni sau
practicand un hobby?
Esti suparat pe tine atunci cand faci mici greseli?
Uiti sau ignori micile aniversari precum zilele onomastice?
Iti decizi importante inainte sa ai toate amanuntele?

Total:

15

Raspun
s