Sunteți pe pagina 1din 382

BU CURE$T1

ghid

www.dacoromanica.ro

Coperta i vignetele: Val. Munleanu

www.dacoromanica.ro

laktutiMIll
ghld

1962

EDITURA MERIDIANE
www.dacoromanica.ro

La elaborarea acestei lucran i au colaborat:


Berindei Dan, Cernovodeanu Paul, Cioculescu erban,
prof. Georgescu Florian, prof. lancu Mihai, Mihalache
Dumitru, Mihalache Marin, Petrescu Mihai, Popescu

Mihai, Radian Mircea, Rddoi Atena.

F.ditura multumeste pe aceast3 cale tuturor institutiilor, organizatiilor obstesti, intreprinderilor i persoanelor care i-au acordat sprijinul lor pretios la intocmirea prezentului ghid.

www.dacoromanica.ro

SUMAR

Pag.

Prescurtdri

Cuvintinainte

...... ......,..............

11

13

Partea In tu
CITEVA DATE GEOGRAFICE, DEMOGRAFICE
ISTORICE ASUPRA BUCURESTILOR

Mesare geograficd ;i poputalie ..........................

Scurt istoric ................. ....... ..................

15
19

Partea a doua
ORGANIZATII POLITICE SI OBSTESTI

............

Partidut Muncitoresc Romtn

Uniunea Tineretului Muncitor ..........................

51
52

Alta organizalii obigti

54
56

Siudicateie

Partea a treia
1NDICATII 51 ADRESE UTILE

Organete statului.
Organe ale puterii de stat

......................

Marea Adunare Nationala ..........................

59
60
60

www.dacoromanica.ro

Pag.

Consillul de Stat al R.P.R.


Sfaturilepopulare
Organe ale administratiei de stat

................................
....................
Consillul de Miniqtri
..

Ministere gi alte institutii

Jflstils
Procuratura

62
63
65
65
66
71

72
73
74
74

Intreprinderi ale industriei constructiilor de magini gi


a prelucrarii metalelor ..
Intreprinderi ale industriei electrotehnice .
..
Intreprinderi ale industriei ehimico-miniere gi ehimice
Intreprinderi ale industfiei da prelucrare a cauclucului .

Intreprinderi ale industriei alimentare

Alte unitliti lndustria1e ............................. ,


fi

pro/ajena/e,

institute f t i in ifir e de studii, cercetdri i proiectdri


Academia

........

Institute de studil $1 cercetarl ale Academiei R.P.R.....


Institute de studii gi cercetari care nu sint subordonate
Academiel

Institute de proiectari ..............................


institutii de In tultdonttst ................................

..............................
InviltamIntul de cultura generala ......................
invatlmIntul pregcolar
$coli medii

..

profesionale gi gcoli tehnice ......................


. .
.
.
..
Institutil de fnvatamInt superior ......................
Scoli

Alte oca!!

Locuri istorice f i monumente de arta pe arterele capitalei

In vechiul centra al oragului ............

..........

.. . ......
Din Piata Victoriei pina. la Baneasa
Din Plata 1848 spre Parcul de cultura gl odihna ........ ..
In preajma Garii de Nord
In cartierul Cotroceni ..........
.. . .. ..... .
De la Palatul Pionierilor spre cartierul Vatra Luminoas
In sud-vestul oragului. Dealul Arhivelor i Dealul
Spirel
Alte monumente ale oragului ............... .. .......

De-a lungul call Victoriei..............

wzee

Muzee i colectii de arta

..........

www.dacoromanica.ro

81

84

Intreprinderi ale industriei materialelor de constructii


Intrepritsderi ale industriei letnnului
Intrepriuderi ale industriei textile
Intreprinderi ale industriei de confectii gi tricotaje
/ntreprinderi ale industriei de pieltirie gi Incaltaminte

institulii fi asociatii culturale, 014,4i/ ice

76
80

..

85
88
86
88
89
89
91

92
97
98
100
104
111

112
18
17
17
18
22

23
24
34

134
135
138
137
140
142
145
145
146

149
150
152
152
156

Pag

Muzee si case memoriale ............


Muzee de etnografie l artd populard.............
Muzee de stiint si tehnich. ...... ..

161

Teatre

fi ansambluri artistice

183
168
166
167

............

......

.
Ansambluri artistice
Studiouri de filme fi cinematografe
Studiouri si fntreprinderi cinematografice ..
..
san de cinematograf ...... .

Radiodifuziune

fi

televiziune

Ball de concert i orchestre simfonice

......
....

187

..

Case de cultura, cluburi, sali de conferinle

192

Case de culturd

194

Case de culturd ale tineretului ........

197
200

Cluburi ale unor institutii si intreprinderi


Biblioteci

179
182
182
185

....

188

172
177
178

202

..........

203

Edituri, intreprinderi poligrafice, organe


unitti de difuzare........
Edituri
Intreprinderi poligrafice
.
Agentii de presa ..

fi

agenlii de presa,
209

. ...............
..........
..............
Agentii de publicitate ............ ... ......
Ziare

211
213

Publicatii culturale rominesti In Iiinbi strdine ........

214
214
214
215

........
..
............
........
............
........
......
medico-sanitare
Spitale pentru adulti
........
..
Spitale de specialitate ......
Spitale-maternitdti
.........
.
...... .......
..
Spitale studentesti

219

Reviste

Librdrii
Unitati de difuzare a presei
A nticariate
Magazine Filatelia"

Spitale pentru copli si case ale copilului


Spitale si policlinici ale unor institutii si fntreprinderi
Policlinici raionale pentru adulti i copii
Alte unitati i institutii medico-sanitare

.
..
UnitAti de desfacere a articolelor tehnico-medicale ......

Farmacii

Unitati de desfacere a plantelor medicinale ..............


Institulii de voiaj i de turism i mijloace de transport

Mijloace de transport In capitald ......................


Linii si trasee de tramvaie, autobuze si troleib%ze
Statii de auto-taximetre GRTAX
Statii pentru aprovizionarea cu benzine, motorine, ule-

iurigi unsori

.................. ...... ..........

Marcaje pentru iesirea din


tionale

Bucuresti pe sosele na-

Trasee de autobuze gi autogdri IRTA ..................

220
221
221
221

222
224
227
229
229
229

230
232
233
234
236
237
237

237
240
241

245

248
247
249
249

www.dacoromanica.ro

Pag.

Statii si agentii de volaj C.F.R..........

251
251
252
252
254

..................

...

Statii C.F.R.

Aeroporturi si agentii de rezervAri ....................

Agentii de turism ....................


Hoteluri

255

Localuri de alimentalie publica ..


Restaurante
.

..

..

257

. .

257
260
260
260

Restaurante-pensiune sau Cu autoservire ..............


Restaurante si bufete In gari si
Baruri
Bufete Expres"
Bufete ,,Lacto"
Restaurante In Imprejurimile orasului

.......
Patiseril.......... ...... ........................

261
261
261
261

262
262

........................

Magazine......

U niversale-generale

263
263
264
264
265
266

Stofe, mAtasuri, tesaturi, pinzeturi....

Galanterie

Magazine Romarta" .Articole i jucrii pentru copii .. ...


Articole cosmetice si de parfumerie
Articule de marochinbrie ......

...........
...........
.....
.

Articole de sport-foto-muzicA

Mobile

Stole de mobile, covoare, articole de tapitcrie


Articole electrice si de menaj
Moto-accesori1

.........

...

Articole de artizanat, decoratiuni interioare


Articule pentru fumatori ..
....
Magazine alimentare generale
..
Magazine alimentare cu autoscrvire
Mezeluri, brInzeturi, delicatese .
.. . . . . . . .
Conserve si preparate din peste .
......... .....
Produse lactate
Produse conservate prin frig ........ ......
........ ....... ........
Fructc si legume ..

Dulciuri-Cafea ............... ....... ..............


...........................
Bbuturi .......
Produse Gostat" ........... ....... ............
...........
.

Produse apicole ............


Plornii
Magazine Consignatia" ..............

Piete alimentare ............

. .......

274

..........

276

..

Cooperative mestesugifirest1 .....


Postd, telef on, telegral

..

ghisee P.T.T.R.
.
Oficii P.T.T.R

Oficii

..

..

......

......

www.dacoromanica.ro

271
271
271

......

............

..

269
269
269
270
270
270

272
272
272
272
272
274

.
..
intreprinderi de stat pentru comert exterior ..

Unitaji de deservire a populatiei

266
266
266
266
267
267
267
267
268
268
269
269

..

279

........

281

281

282

Pag.

Oficii telefonice speciale .......... .............. ..


Servicii telefonice speciale

282
282
284

Chiburi ;i base sportive, stranduri

Cluburi sportive ..............

285
.

289

Complexe sportive qi stadioane

i arene de popice.
Poligoane de tir . s.

Sa.li

Baze sportive ale unor institutii

intreprinderi

........

Stranduri ...........................
Parcuri

.......... ........

grddini publice

294

..

Puede turistice in imprejurimile orasului..


Puncte turistice la nord de Bucuresti

... .... .

Puncte turistice la vest de Bucurestl

Puncte turistice la est de Bucuresti .......


Puncte turistice la sud de Bucuresti.... .........

.......

301

..

301

306
307
309

..

Planurile principalelor salt: de spectacole

311

Sala Comedia" ....


Teatrul National I. L. Caragiale"
Sala Studio" ....
Teatrul National I. L. Caragiale"
Teatrul Lucia Sturdza Bulandra"
Sala Studio"
Teatrul Lucia Sturdza Bulandra

....................
........
Teatrul C. Nottara" .............. .....
..........

Tcatrul C. Nottara"

Studio" .......... ..........

Teatrul pentru tineret i copii Sala pentru tineret ........


Sala pentru copii ......
Teatrul pentru tineret i copii
Teatrul de comedie
Teatrul Muncitoresc C.F.R. ..
....
..
Teatrul evreiesc de stat ..
..
Teatrul de stat de opereta
Sala Savoy"
Teatral satiric muzical Constantin Tanase"
Teatrul satiric muzical Constantin Tanase" Sala Victoria"
Sala ansamblului de cintece si dansuri al C.C.S
Sala din Str. Academiei
Teatrul TandAricii"
Sala Orfeu"
Teatrul Tanclarica"

........ .....

Cinema Patria"

Cinema Republica"

Cinema Magheru"
Cinema V. Alecsandri"
Cinema Ynfratirea futre popoare"

Sala mica a Palatului R.P.R.

Ateneul R.P.R.

290
292
292
293
293
293
294

313

314
315
316
317

318
319
320
321
322

323
324
325
326
327
328
329
330
331

. .....

332
333
334
335
336

Sala
Palatului R.P.R.337-338
Sala de concerte a Radioteleviziunil
339-340
Teatrul de opera i balet al R.P.R.

Circul de stat

341-342
343-344
9

www.dacoromanica.ro

Partea a patra
Harta intprfirii raionale a orquiui

.... ...

Lista straxitor din Bacurgti


Harta ora,sului Bucuresti (intbdrlitd in cinci bensi
(cuprinde: atrzile, traseele de tranwaie, autobuze, troleibuze, principalele obiective turistice).

www.dacoromanica.ro

346

349

PRESCURTARI
(folosite la indicatorul strazilor, la harta orasului
si la mentionarea diverselor adrese)

Id.: industrie

Acad.: Academician
Arh Arhitect

Art.: Artist
Art. plast. Artist plastic
Av.: Aviator
Bibl.: Biblioteca
Bis.: Biserica
B-d.: Bulevard
Cap.: Caporal
Cart.: Cartier
Cpt.: Capitan
Cin. Cinematograf
Col.: Colonel
Comb.: Combinat
Comis.: Comisie
Comit.: Comitet
Compl. sport. Complex sportiv
Comp.: Compozitor
Cons.: Consiliu
Depart.: Departament
Disp.: Dispensar
Dr.: Doctor
Fbr.: Fabric&
Fac.: Facultate
Frunt.: Frunta
G-ral: General
Hip.: Hipodrom
Hot. Hotel

Ing.: Ingincr
Inst.: Institut
Intr. Intrare
intrep.: intreprindere
intreprindere industrial& de stat
Libr.: LibrArie
Lt.: Locotenent
Lt. col.: Locotenent colonel

Lt. maj.: Locotenent major


Mag.: Magazin
Matern.: Maternitate
Mb.nastire

Med. vet.: Medic veterii ar


Min.: Mibister
Mitrop.: Mitropo lit
Mon.: Monument
Muz.: Muzeu

Observ. astron. Observator astronomic

Pict.: Pictor
Placi mem.: Plac memorial&
Plut.: Plutonier

Plut. maj.: Plutonier major


Policl.: Policlinic&

Prel.: Prelungire
Prof.: Profesor
11

www.dacoromanica.ro

Rest.: Restaurant
Scriit.: Scriitor
Serg.: Scrgent
Serg. maj.: Sergent major

S.P.: Sfat popular


S.P.C.: Sfatul Popular al Capitalei
Sf.: SHIA

16F.:
V.I.L.:
30 D.:
N.B.:
T.V.:
G.R.:

23 A.:
1 M.:

Stradelli

e.:
osea

Teatr.: Teatru
Trib. Cap.: Tribuzialul Capitalei
Un.: Uniune
Univ.: Universitate
Uz.: Uzin

Sold.: Soldat
Spit.: Spital
Stad.: Stadion

DENUMIRI

Stat.: Statuie
Str.: Stradfi

ALE

SFATURILOR POPULARE RAIONALE

16 Februarie
V.I. Lenin
30 Decembrie
N. BiUcescu
Tudor Vladimireseu
Grivita Rosie
23 August
1 Alai

www.dacoromanica.ro

CUVINT INAINTE
Ghidul Bucureptilor apare din necesita tea de a se oferi o lucrare
,si vizitarea capita lei fdrii, a frumu-

menitcr scr u,sureze cunoapterea

sefilor sale ftiute sau mai pulin cunoscute, a vestigiilor istoriei sale multiseculare, a noilor fi nicirefelor realizdri cu care se mindresc astdzi locuitorii ei. Ghidul vine sd pund la indemina turistului un mdnunchi de informatii pi date din toate domeniile privind Bucure,stii, sd-i ofere o imagine
eft mai cuprinzdtoare asupra orapului care in septembrie 1959 fi-a seirbeitorit un seinimileniu de existenfci documentar ates/ah.
Desigur, aceaster primer incercare de prezentare a unui ghid al capitalei
R.P.R., care set imbine caracterul documentar cu cel de utilitate practicer
pentru treccitorul dornic sci cunoascd cele mai importante obiective turistice din orap i scr se orienteze prin cartierele sale, nu oate fi lipsitei de
uncle neajunsuri care s-au dovedit a fi de neinIciturat, In Bucureptii zilelor
noastre, intocmai ca 1i in alte orape ale fdrii, se desfdpoard neintrerupt,
prim grija partidului pi a guvernului, mari lucrdri edilitare, de construclie
reconstructie, de sistematizare pi dezvoltare a orapului, care schimbd
infdliparea capitalei, fdcind-o aproape de nerecunoscut pentru cdleltorul
care nu a mai poposit aci chiar pi de o vreme nu prea indelungatd. Necontenit orapul inregistreazer transformeiri simtitoare; pretutindeni apar noi

unitcili ale industriei, noi blocuri de locuinte pi edificii culturale, noi


parcuri, noi magazine .a. Nu este cu putintd deci ca ghidul acesta set
cuprindd in momentul aparifiei toate adresele de intreprinderi industriale
sau comerciale, de institutii de artdsau de ptiinfd etc., al cdror numdr este
In continuer pi rapider creptere. De asemenea, in multe sectoare de activilate, unele date ,si cifre se schimbci de la o si la alta, tocmai ca urmare a
neobositului elan, a infldcerratielui entuziasm cu care oamenii muncii
din capitald, alerturi de intregul popor muncitor, traduc in viafd mdreful
program de desdvirpire a construcliei socialiste pe care l-a trasat cel de-al
trei lea Congres al Partidului Muncitoresc Romin. De unde posibilitalea
ca unele informatii set fie deperpite la data aparifiei ghidului sau a lecturii
sale. Redacfia s-a straduit totu,si sd find seama, in cea mai mare meisurd
posibilcl, chiar pi in timpul tipdririi, de ultimele modificdri intervenite.
Pornind la elaborarea ghidului, de la aceaster situafie, editura pi-a
propus so prezinte, sub cit mai variate aspecte, ora,sul Bucurepti ca centru
13

www.dacoromanica.ro

al viefii politice, administrative, economice fi culturale a f dru. ln acest


scop, materialul a fost organizat In patru parfi.
In prima dintre acestea, cititorul va gdsi texte care-i vor infdfisa, in
linii generale. Bucure,stii din punct de vedere geografic, demografic fi
istoric.

Partea a doua confine cueva date privind organizafiile politice 0

ob,ste,sti.

In partea a treia se gdsesc adresele principalelor institufii de stat,


intreprinderi, uniuni profesionale sau de creafie, institufii culturale,
stiinfifice, de invdfdmint, sanitare sau sportive, parcuri, hoteluri, resta-

urante, magazine. oficii po,stale p.a. In aceastcl parte, un capitol special


invitd turistul pe citeva itinerarii prin oras, pentru a-i face cunostinfcl
cu monumentele artistice sau arhitectonice, cu unele edil icii ale institufiilor de stat fi cu locurile memorabile care evocd evenimente de seamd
din istoria fdrii si a capitalei. Tot aici, un all capitol este consacrat adreselor ageniiilor de roiaj fi de turism, mijloacelor de transport in interiorul
ora,sului fi legdturilor cu restul fdrii. De asemenea in aceastd parte sint
trecute adresele unor unitdfi de deservire a populafiei.
Pentru o mai usoard fi rapidd orientare a cititorutui, toate aceste adrese
utile au fost grupate pe categorii. In cadrul fiecdrui capitol, unitdfile
respective se uf Id trecute fie in ordine alfabeticd, fie finind cont de irnportanfa lor. De o.s.,menea, la inceputul fiecdrui capitol, in scurte introduceri se dau cileva dale generale asupra domeniului de activitate respectiv.
In incheierea aceslei
amatorul de p/imbdri fi excursii gdseste o
prezentare a celor mai interesante fi atractive puncte turistice din itnprejurimile orasului, cu indicarea mijloacelor de transport, a posibilitdiilor
de cazare, de practicare a vindtorii, pescuitului sau a altor sporturi.
In sfirsit, partea a patra a ghidului cuprinde lista strdzilor orasului,
o schifii a impar/irii raionale, precum fi o hartd a Bucurestilor imparfiti
In cinci benzi pliabile, In t.are sint trecute fi toate traseele de tramvaie,
autobuze fi troleibuze, precum si un mare numiir de obiective de interes
general sau turistic din capitald. In dreptul fiecdrei strdzi din listd este
indicat numdrul careului din hand.
Numeroase fotografii si planuri ale unor sdli de spectacole intregesc
textul.
Publicind ghidul orasului Bucure,sti, editura sperd cd strddaniile ei
vor gdsi prefuirea cuvenitd din partea cititorului, cdruia i se pune,
astfel, la indemind o lucrare de interes general privind capitala patriei
noastre socialiste.
comunice
Totodatd editura roagd pe cei ce vor consulta acest ghid
eventualele tor observafii fi sugestii care ar putea contribui la imbuncitd-

firea unei viitoare edifii.

www.dacoromanica.ro

P artea nti

CITEVA DATE GEOGRAFICE,


DEMOGRAFICE $I ISTORICE ASUPRA
BUCURESTILOR

A$EZARE GEOGRAFICA $1 POPULATIE


Oravul Bucurevti, capitala Republicii Populare Romine, este central
politic, administrativ, economic vi cultural al tarii.
El este situat in partea central& a Cimpiei Romine, aproximativ la
aceeavi departare de dealurile subcarpatice vi de Dunare, in zona unde
Argevul i afluentii sal formeaza un manunchi de riuri dese vi unde
altadat se intindeau vestitii codri ai Vlasiei.
Spre deosebire de uniformitatea cimpiilor din sudul tarii, zona de
cimpie din jurul oravului Bucurevti ofera un cadru variat.
Aflindu-se in mijlocul unei regiuni agricole importante, la o depar-

tare de cca. 60 km de zona petrolifera Pioievti, la cca. 230 km de portul

maritim Constanta vi numai la 65 km de portul dunarean Giurgiu,


oravul Bucurevti dispune de o avezare geograf ica favorabila unei
intense activitati economice.
Din timpuri indepartate, trecatorile din Carpati spre Transilvania
(Bran, Predeal, Bratocea), vadul de peste Dunitre de la Giurgiu, cit
spatiile larg deschise ale Cimpiei Romine au creat in acest loc
o importanta raspintie de drumuri. Aceast& incrucivare de drumuri a
inlesnit de-a lungul secolelor dezvoltarea progresiv a oravului.
Coordonatele geograf ice ale oravului sint urmatoarele: 442431"
latitudine nordica vi 2606'44" longitudine estica.
Din punct de vedere administrativ, teritoriul oravului are o suprafata de 970 km2 vi este impartit in 8 raioane (Grivita Rovie,
30 Decembrie, 1' Mai, 23 August, T. Vladimirescu, N. Billcescu,
V.I. Lenin, 16 Pebruarie).
La ultimul recensamint, din februarie 1956, s-au inregistrat 1.236.908
la acea data de
621.127 de locuitori, lar cea pasiva de 615.781. Aprox.imativ 52% din

de locuitori. Populatia activa a oravului era

populatie era de sex feminin. Dintre locuitorii alcatuind populatia


activa, 226.424 erau ocupati in industrie, 60.038 in administratia
centrala i locald de stat i cooperatista, 56.916 in comer% i alimentatie publica, 27.333 in sectorul de ocrotire a sanatatii, asistenta
sociala i cultura fizica, 25.328 in invat.amint vi 37.645 in vtiinta,
cultura i arta. Din totalul populatiei salariate a tarii, peste 17% se
afla la 1 iulie 1961 in Bucurevti.

15

www.dacoromanica.ro

La sfir*itul anului 1961, capitala tgrii numgra o populatie permanentg de aproape 1.360.000 de locuitori.
Yti contrast cu caracterul arid al cimpiilor inconjurtoare Neajlovul din vest, Burnasul din sud-vest *i Bardganul din est ora*ul
Bucure*ti este situat intr-o regiune cu o hidrografie IN:Tat& *i cu o
vegetatie dezvoltatil. Arge*ul i afluentii si. Dirnbovita, Cloro-

gira, Sabarul, Neajlovul

i Glavaciocul

conditiile de climg

sol, precurn *i nivelul apelor freatice, creeazg in aceste locuri posibi-

litti favorabile pentru dezvoltarea unei bogate vegetatii arborescente. Ca urmare, cadrul natural al imprejurimilor Bucure*tilor este
format din atrgatoare peisaje, presgrate de lunci largi cu zvoaie

plaje insorite, Cu pgduri rcoroase de stejari, cu lacuri frumos amenajate, toate constituind puncte turistice deosebit de cgutate.
Orapl este strgbdtut de dui Dimbovita *i de afluentul sgu Colentina, care au cursuri paralele de la nord-vest spre sud-est.
Vechea vatr a ora*ului
avut locul pe malul sting al Dimbovitei, pe portiunea cuprinsg. futre Plata Sf. clheorghe i Str. 30 Decembrie.
Temelia pe care s-a dezvoltat ora*ul Bucure*ti este alcgtuitg din

formatiuni cuaternare (constituite din depozite de loess, nisipuri,

i argile) sustinute de alte formatiuni geologice mai vechi,


a*ezate in pozitie orizontalg. In depozitele cuaternare, formate din
nisipuri i pietri*uri, se afl bogate straturi subterane acvatice.
Caracterstica reliefului ora*ului o constituie cimpurile intinse,

pietri*uri

strgbdtute de Dimbovita *i de afluentul ei Colentina, cimpuri a


cgror altitudine variazd intre 96 ni in partea de vest (Cimpul Cotro-

ceni) *i 53 ni in partea de sud-est (balta Colentina-Cernica). In aspectul


general al vgii Dimbovitei, se remarcl faptul ea' malul drept este mai

inalt i prezintg o serie de pinteni proeminenti (dealul Cotroceni,


Dealul Spirei, dealul Filaret, dealul Belu i dealul Piscu) ; in vechea
luncg a riului se ggsesc citeva grdi*ti ca acelea de la Mihai Vodg.,
Sfintu Ilie Gorgani, Patriarhie, Radu Vocl care predoming regi-

unile joase din jur. In lunca riului Colentina se afl, de asemenea, o serie de grgdi*ti, cum sint cele de la Plumbuita, Pundeni

Pantelinion.

Riul Dimbovita, care izvorg*te din versantul sudic al muntilor


Fggra* *i se varsg in Arge*, strbate Bucure*tii pe o distantg de
24 km *i-1 imparte in doua parti aproape egale. Vechiul sgu curs forma

multe meandre care au fost cu timpul rectificate; lunca este largg


de la circa 300 in ping la 2.000 m.
Amenajarea Dimbovitei (inceput. in 1865) face ca s. nu-i mai recunoa*tem vechiul curs. Portiunea canalizatg (in 1882) se intinde de la

stgvilarul Ciurel ping la cimpul Tinganul. Une ale vechiului curs

al Dimbovitei se intilnesc pe alocuri i astgzi. Astfel, lacul


este un meandru de altdat. al Dimbovitei. Dup asanarea lacului
s-a amenajat unul din cele mai frumoase parcuri centrale, care se
intinde pe o suprafat de 17 ha. Pe o larg portiune, intre Plata Teatrului de stat de operet. *i Podul *erban Vodg, actuala albie a Dim-

bovitei nici nu se mai vede, fiind acoperitg in intregime cu un plan*eu


de beton.
Colentina, afluentul de pe stinga al Dimbovitei, i*i are izvorul in
marginea Subcarpatilor Munteniei i strgbate partea nordicg a ora*ulu
pe o distantd de 33 km. Pe acest parcurs, bogat in meandre, se formea7

o sallig pitoreasca de lacuri, in majoritate amenajate, care spore,


16

www.dacoromanica.ro

4 C.

-.,,-...,.. , - ,--Irs,

-A-;,

glito _

.....:-

--N...

-.- ...

-.

-ti-,-0,_

_.

....,

....-G-

91 ,ii.

..- '

,.. N

. --- -

..'-'h-

- ' ..: ......,i,


'.

ei. 041 r-,

..,- t 7

' ':

17.4a

. it,

111

..

it

'

1r
'

s.

.4

'I

179.

v.

4, '

11

r
-

.r.
Bncureti

1
Ase

'

'
o

--,.

vedere panoramic& din helicopter

frumusetea orasului si a imprejurimilor lui. Este vorba de lacurile


Mogosoaia, Chitila, Straulesti, Baneasa, Herstrau, Ploreasca, Tei,
Pundeni si Pantelimon, care constituie o zona de recreatie *i odihna
pentru bucuresteni. Cea mai frecventat este zona verde din jurul
lacurilor Bilneasa, Tei, Floreasca i Herstrau unde se afli si Parcul
de cultura si odihna. Herastrau" cu o suprafata de circa 187 ha,
dintre ctre 65 ha reprezinta oglinda lacurilor din cuprinsul s5.u.

1,,Cfima regiunii in care se aflii situat orasul nu manifesta prea mari


diferente intre anotimpurile extreme. In general, climatul Bucurestilor este moderat continental, cu o temperatura medie anual& intre

10 ping la 11C. in timpul verii, temperatura medie a lunii iulie

urci pin& la 23 3', in unii ani ins se mentine intre 20si 21C. Uneori

verde era deosebit de calde si temperatura atinge maxime absolute


intre 35 si 40C, inregistrindu-se peste 40 de zile tropicale. n timpul

iernii, temperatura medie a lunii ianuarie coboar pina la 3C.


lama dureaz de la jumatatea lunii noiembrie pin& la sfirsitul lui
februarie. in general iernile sint blinde. Uneori ins& ele sint deosebit de geroase, temperatura atingind minime absolute de 26C.
imavara este mai timpurie si mai scurta decit in celelalte regiuni
tarii. in parcurile din Bucuresti, vegetatia infloreste devreme,
ce in orasele din nordul tarii temperaturile scazute mai staruie
saptamini, determinind intirzierea vegetatiei. Trecerea spre
17

www.dacoromanica.ro

vara se face brusc, inca din luna mal. Toamna este lunga, timp in
care orasul capata un aspect deosebit de pitoresc, la care contribuie
multimea parcurilor cu vegetatia lor bogata.
Pozitia orasului in cadrul Cimpiei Romine face ca regimul vinturilor sa se simta mai puternic din doua directii dominante. Din est
vin masele de aer continentale, cunoscute local sub numele de crivat", in anotirnpul rece, lar din vest si sud-vest austrul", mai cu seama
primavara.

Orasul Bucuresti este cel mai mare nod feroviar al tarii. De aici
pleacd spre diferite puncte 8 magistrale principale. El este deservit
de 6 gari de clatori. De asemenea, se gasesc un sir de 0'6 de triaj,
amplasate mai ales in jurul intreprinderilor inclustriale.
Caracterul principal al arterelor rutiere este cel radiar. Acestea
pornesc din fosta vatra a orasului, Piata Sf. Gheorghe, care reprezenta inainte vreme i local de intilnire al-vechilor drumuri comerciale. Piata Sf. Gheorghe este considerat ca fiind kilometrul zero
pentru distante. De aici pleaca. astazi 8 drumuri nationale care pun
Bucurestii in legatur cu restul tarii i cu exteriorul.
O importanta retea aeriana leaga Bucurestii de cele mai insemnate
centre ale 1.arii precum si de numeroase capitale ale lumii. In partea
nordica a orasului, pe drumul national nr. 1, la o distanta de 5 km
de centrul orasului, se afla Aeroportul international Baneasa, unul
,dintre cele mai moderne din sud-estul Europei.
4acul Herastrdu

,1

vrz

.'

.k

.
r.

r rn

18

www.dacoromanica.ro

.y

SCURT ISTORIC
Istoria orasului Bucuresti nu incepe o dan cu prima mentiune scrisa
asupra existentei sale. Rezultatele cercenrilor stiintif ice si indeosebi
ale sapaturilor arheologice
mai ales din ultimii ani au adus
temeinice dovezi despre stravechi asezari omenesti care s-au succedat
timp de milenii pe teritoriul geografic al capitalei. Cele mai indepartate urme de viata de pe aceste meleaguri dateaz din paleoliticul
de mijloc (peste 100.000 de ani Len.).
Numeroase elemente din cultura neolitic (circa 5000-1700 i.e.n.),
apoi din epoca bronzului (circa 1700-800 Len.) si din cea a fierului
(800 i.e.n.
100 e.n.) au fost descoperite in diferite zone din aria
actual a orasului. Urme de asezari din societatea triburilor
geto-dace, din perioada contactului populatiilor autohtone cu romanii
apoi cu popoarele migratoare din primele veacuri ale erei noastre,
In sfirsit o serie de urme materiale din epoca premergatoare formarii
statului feudal Tara Romineasca, scoase la iveal in cartierele Militari,
Lacul Tei, Cringasi, Fundeni, Jilava, Pipera, Straulesti, Catelu Nou,
Bucurestii Noi, Piata Unirii
vorbesc de asemenea despre locuitorii
din trecut ai acestor meleaguri.
Numele de Bucuresti este intilnit pentru intlia oara in istorie 1ntr-un
hrisov dat de domnul 1-dril Rominesti, Vlad Tepes, la 20 septembrie
1459, prin care confirma mai multe mosii unor boieri din Oltenia.
Cercetarile stiintifice din ultimii ani i sapaturile arheologice din
sectorul Radu Vocla, de pe colina Bucur, au spulberat pentru totdeauna
legenda intemeierii Bucitrestilor de catre un presupus cioban Bucur,
traditie difuzata de unii istorici din veacul trecut. Ipoteza cea mai
apropian% de adevar este aceea care asaza vatra Bucurestilor

nucleul initial de unde a pornit dezvoltarea orasului, in regiunea


Curtii Vechi (portiunea cuprins intre Piata Sf. Gheorghe i Str.

30 Decembrie).
Domnul Tarii Rominesti, Vlad Tepes (1456-1462), ridica aici cetatea

Bucurestilor ca un punct fortificat in lantul de asezri intarite din


cimpia muntean (Comana, Snagov, Tirgsor etc.), pentru a stavili
puhoiul turcesc care ameninta existenta ca stat a Tarii Rominesti
a capitalei sale, Tirgoviste. Dei destinat a juca un rol militar si a
opri n'avala turceasc5., cetatea Bucurestilor, datorita apropierii ei de
raialele de la Dunare, devine mai tirziu resedinta de scaun a domnilor
supusi Portii.
In a doua jumatate a veacului al XV-lea, asezarea de la Bucuresti
1ncepe s se afirme pe plan politic, administrativ si economic, devenind

a doua cetate de scaun a trii i inlocuind, de cele mai multe ori,


pa cea veche de la Tirgoviste.
Pe la mijlocul veacului al XVI-lea, dezvoltarea economica i politica
a Bucurestilor face din oras prima resedinta a Trii Rominesti. Aceasta

contribuie la propasirea orasului, caci, pe de o parte se inmultesc


cldirile dregatorilor boieresti i numrul populatiei, iar pe de alta,

se face resimtita in oras prezenta, din ce in ce mai sporita, a negustorilor meseriasilor. Viata economica a orasului Bucuresti ja amploare
in a doua jumatate a veacului al XVI-lea, cind sint inregistrati documentar o seama de negustori i mestesugari, printre care: cojocari,
croitori, cizmari, potcovari, zugravi, zidari, arcari, sabieri s.a.
19

www.dacoromanica.ro

in veacul al XVI-lea, orasul Bucuresti se afla inca' inconjurat, in


partea de miazanoapte si de apus,
cu un briu de paduri intinse, mlastini i smircuri alimentate prin revarsarile Dimbovitei. Inima tirgului" este cuprins intre Curtea
Domneasca bisericile Sf. Gheorghe
Vechi (pe actuala Calea Mosilor)

Ghiorma banul (astazi disparuta,


la intretierea Strazii Lipscani cu
Strada Smirdan),
desf Asoar indeletnicirile tirgovetii oraBoierii ii au casele de lemn
sau bolovanite, presarate far nici
o rinduiala in mijlocul curtilor intinse, intre vii i livezi sau in veci-

natatea ctitoriilor lor si in apropierea centrului comercial al ora-

Situatia generala politica' a Trii

Rominesti din veacul al XVI-lea


se caracterizeaza prin accentuarea
dependentei sale fata. de Poarta.
Greaua apasare a jugului turcesc
determina pe Mihai Viteazul (1593

1601) s inceapl, curind dupa

Zeita de la Vidra. vas-statuie In hit


ars (cca. 2000-1800 I.e.n.)
Vas de lut din secolul X glIsit Intr-un bordei la Giule*ti-Sfrbi

urcarea pe tron, lupta pentru alungarea cotropitorilor. Actiunea incepe printr-o razvratire dezlantuita la Bucuresti, in toamna anului
1594, cind ostirilc lui Mihai mace-

laresc pe toti creditorii turci din

oras, recunoscuti ca spoliatori, actiune urmat de incursiuni asuprEr

cetatilor turcesti de pe Dunare.

Turcii trimit o expeditie de pedeapsa, conclusa. de Sinan-pasa. Desi in-

frinti la Calugareni, turcii reusesc


sa ocupe Bucurestii, pe care Il forL

tinca; dar, dup scurt timp, siliti

de ofensiva lui Mihai, parasesc in


graba orasul, dupa ce-1 pradd
dau foc. Pustiirea Bucurestilor de
catre hoardele lui Sinan-pasa duce
la o vremelnica decdere a capitalei. Din motive in primul rind politice si strategice Mihai muta re-

sedinta de scaun iarj la T'irgoviste.

in primele decenii ale veacului


al XVII-lea orasul se reface si cunoaste o hoya epoca de inflorire
20

www.dacoromanica.ro

economica. in scurt timp el nu-

marg. circa 1.500 de case i vreo


20.000 de locuitori.
Viata economica a oraului este

concentrata in jurul curtii domneti. Documentele vremii pomenesc de numeroase pravalii i dugheni. Se inmultete, de asemenea,
numarul metw.igarilor. Saracimea
oraului se cuibarete acolo unde o
aruncase exploatarea i mizeria,
prin cocioabele i bordeiele darapa-

nate, acoperite cu stuf, paie i coceni, infundate in noroi sau inecate


de praf, pe la Podul Calicilor (astzi Calea Rahovei), in partea
dreapta. a Dimbovitei in vecinatatea livezii domneti.
De-a lungul acestei epoci masele
asuprite s-au ridicat de citeva ori
fmpotriva stapinitorilor. Deosebit
de puternica. a fost rascoala din 1655

a seimenilor i dorobantilor (corpurile osteti din preajma domniei). Inceputa la Bucureti de ca-

tre seimeni in urma desfiintarii

corpului lor de oaste de cate domnitorul Constantin Serban (1654


1658), rascoala a cuprins in scurt
timp intreaga Ora, seimenilor
turindu-li-se dorobantii i apoi masele largi de exploatati. La Bucureti, rasculatii
meteaugarii,

Hrisovul lui Vlad Tepes din 20


septembrie 1459 dat In Cetatea
Bucurestilor"
Cel mai vechi document cunoscut, dat

de judetul o pirgarii din BucurestI


(13 mai 1563)

taranii asupriti din imprejurimi


care s-au alaturat ostailor
au
jefuit casele boierilor sau negustorilor i au masacrat o seama de
boieri i clerici. Amploarea i violenta rascoalei au dovedit ca masele

s-au ridicat la lupta minate de

dorinta de a scapa de abuzurile


silniciile clasei stapinitoare.
Cu toata infringerea ei, prin interventia militara a turcilor, a otirilor voievodului Transilvaniei
a domnului Moldovei, chemati
inti-ajutor de boieri, rascoala dovedete intensificarea luptei de
clasa in secolul al XVII-lea.
Din anul 1659, Bucuretii au
devenit singura reedinta a Tarii
Romineti, deschizindu-se o noua
etapa in procesul dezvoltarii istorice a capitalei. Numarul mete*uga-

21

www.dacoromanica.ro

rilor crete necontenit. Ei apar grupati pe mahalale sau pe ulite ; se


intilnete o mahala a tabacilor (1652), o ulita a barbierilor (1660),
o alta a zlatarilor (1669). Populatia Bucuretilor cre*te. Oraul numa-

ra vreo 6.000 de case. incepind din vremea lu Constantin Brincoveanu (1688


1714), se deschid marile artere de circulatie, printre
altele Podul tirgului dittafar (actuala Calea Moilor) i Podul

Mogopaiei (actuala Calea Victoriei), taiat de domnitor pentru a avea


o cale directa de acces spre noul palat inaltat de el la 1VIogooaia.
In secolul al XVIII-lea, intinderea Bucuretilor sporete. Boierii
a*ezati in Bucuregti, pe linga domnie, ridica in ora cldiri i
curti luxoase, care contrasteaza cu casele de lemn i bordeiele
mizere ale marii majoritati a tirgovetilor i ale tgranimii exploatate.
La mijlocul secolului, darile mereu sporite, impilarile clasei stgpinitoare, abuzurile dregatorilor otomani adincesc starea de mizerie
a majoritatii locuitorilor Tarii Romineti. Banul Mihail Cantacuzino,
contemporan al acestor fapte, serie in cronica sa: Prin tara i in Bucureti gemea norodul de acele grele biruri, silindu-i cu bAtai, cu legaturi, cu patimi pentru luarea acelor multi bani ping la atita, eft multi
au i murit din batai". In fata acestei situatii se intensifica manifesta-

rile de revolta ale locuitorilor asupriti ai oraului. In mai 1765 are

loc o puternica rascoala a meteugarilor grupati in bresle la care se


alaturarobii i celelalte pgturi exploatate ale populatiei din capita15..
Pramintarile maselor populare de la jumatatea secolului al XVIII-lea
se desfoar intr-o etapa in care se manifesta tot mai evident procesul
de descompunere a orindurif feudale.
In secolul al XVIII-lea apar in Tara Romineascg primele manufacturi, caracteristice dezvoltarii precapitaliste. Din cele 20 de mamaOraoul Bucuret1 la Inceputul secolului al XVIII-lea (gravura din 1717

22

www.dacoromanica.ro

facturi semnalate documentar in

cursul secolului al XVIII-lea in Tara

Romineasca, 14 se all in Bucuesti sau in apropierea lui. Munca


In aceste ateliere era extrem de
grea. Crunta exploatare a lucratorilor duce la ascutirea luptei de
clas, la serioase.conflicte de mun-

ca, cum au fost, spre exemplu,

cele din anii 1796, 1799, 1803 de


la manufactura de postav din Pociovaliste.
Viata social-economica a oraului Bucuresti se desfasoara in
primele decenii ale secolului al
XIX-lea in conditiile ascutirii contradictiilor de clasa, in urma prefacerilor inregistrate prin lrgirea

ke:.

pietei interne si dezvoltarea tot


mai accentuata a economiei de
marfuri. Totodata insa inmultirea
manufacturilor, cresterea activit-

tu i mestesugarilor si a negotului bu-

Tudor Vladimirescu, conducitorul


rilscoalei de la 1821

curestean slut, in bun& msura,


stinjenite. Jugul turcesc i regimul feudal, de breasl, fiscalitatea
excesiva', intensificata in vremea domniilor fanariote, constituie tot
atitea piedici in calea dezvoltarii economice si a progresului social
si cultural. Nemultumirile poporului izbucnesc cu violenta in 1821,
cind masele de tarani, negustori i meseriasi se ridic impotriva
asupritorilor, sub conducerea lui Tudor Vladimirescu.

Rascoala din 1821, continuind sirul rscoalelor razlete care impreuna


cu celelalte manifestari ale luptei de clasa au zdruncinat in secolul al
XVIII-lea societatea feudala, a constituit o ridicare generall a
maselor populare impotriva feudalismului si a jugului otoman.
Rascoala porneste din Oltenia. In fruntea cetelor de rasculati, Tudor
Vladimirescu ptrunde in Craiova, iar apoi, trecind Oltul, se indreapta
spre Bucuresti. La apropierea lui de capitala, cea mai mare parte a
boierilor parasesc inspaimintati orasul, in timp ce poporul se pregateste cu entuziasm sa-1 intimpine. Intrarea lui in capitala, in martie
1801, este primita de locuitorii orasului ca inceputul realizarii idealului
de libertate social. i nationala. Rasculatii i fixeaza tabara intarita
la Cotroceni, ocupind pozitii i in jurul palatului Brincoveanu, de
la poalele dealului Mitropoliei, la Mihai Voda, Antim i gradinile
Belu si Belvedere.
Di inabusit singeros de catre turci, rscoala din 1821, eveniment

de insemnatate deosebita in istoria tarii, a marcat o noua etapa In


lupta pe care poporul a dus-o pentru eliberare sociala, i independenta

nationala. Prin participarea maselor de tarani, a mestesugarilor

tirgovetilor, prin scopul ei principal scuturarea asupririi feudale si a


dominatiei otomanerascoala conclusa de Tudor Vladimirescu a fost
vestitoarea revolutiei burghezo-democratice din 1848 in Tarile Romine.

nc inainte de 1848, orasul Bucuresti devenise centrul miscarii

revolutionare burghezo-democratice din Tara Romineasca, in fruntea


careia se gasea marele revolutionar democrat Nicolae Balcescu.
23

www.dacoromanica.ro

gatt,

..

-.7.
'

it

---

.,

,,

.".,

! 6 '.

r
- r,
,,,

tJJ6.
'

ci."A
(7

jt..2

,_,

i*

t ,I 4'
?.... ,)/

.,-. /,

.....

"

TI'

1.-.2,

' " '''.....% -,0-,

^1
,

..,

"1:

.,

/ ,, -

:I

!.......

.-. e '.

ia

4...

? .....?, f: r u
2

klit

t\

0'.., ..,
r

t.

it

',..,
...i.i.

,-,/.
.;...-..

_J '

ti

1::!:

I,.

..:-..

,r

,k,_ .,

.,

,k

'

,.

.._

4.

...1y;lali

,.......,

\-

''' 1 '

...!

\''- - '
-

" ," -

I,upta pomplerilor cu turcii tu Dealul Spirei, la 1848 (litografie de epoca)

La 11 iunie 1848 a izbucnit In Bucuresti revolutia burghezo-democratica.. Iesite pe strazile capitalei, masele populare silesc pe domnitorul Gh. Bibescu sa accepte noua constitutie i guvernul provizoriu.
La 15 iunie, populatia orasului, adunata pe cimpia de la Filaret
denumita de atunci Cimpia Libertatii jur5. pe Constitutie, cerind

respectarea celor 21 articole ale Proclamatiei de la Izlaz.

Speriata de masiva participare a maselor, reactiunea trece la contralovituri. Marea boierime organizeaza chiar doua actiuni contrarevolutionare, la 19 si la 29 iunie 1848, zadrnicite ins de masele populare din
Bucuresti, in fruntea carora s-a remarcat, prin curajul ei, Ana17itescu.
Nu mai putin inspaimintate de avintul revolutionar al maseltit erau
elementele sovaielnice din rindurile azora reactiunea i-a recrutat pe

cei ce, aflindu-se chiar in guvernul provizoriu, au trdat revolutia.

Reactiunea, lipsita de forta, apeleaza la ajutor strain. Masele populare


bucurestene inscriu lusa un alt moment eroic din istoria capitalei, prin
dirza lor rezistenta opusa In cursul zilelor de 12-13 septembrie trupelor
invadatoare turcesti, cind peste 40.000 de locuitori neinarmavi Incearca
s stvileasca patrunderea turcilor in oras, pe la Cotroceni. Eroic au
luptat cei 270 de pompieri de sub comanda cpitanului Zaganescu,
care, la 13 septembrie 1848, au tinut piept, in ciocnirea de la Dealul
Spirei, unei ostiri turcesti de aproape 15 ori mai numeroase. Ocupind
capitala, trupele otomane se dedau la numeroase acte de jaf i cruzime. Prezenta lor in tara a permis restaurarea regimului reactionar
boieresc i exilarea fruntasilor revolutiei.
Dei inabusita, revolutia de la 1848 a dat o lovitur serioas orinduirii feudale ; in deceniile urmatoare se observa consolidarea relatiilor

de productie capitaliste in economia tarii si a capitalei sale.


in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, orasul Bucuresti se de
volta in conditiile orinduirii capitaliste. Se inmultesc stabilimentele
industriale, care incep sa foloseasc5., in afila de munca manuala
24

www.dacoromanica.ro

mainile puse in micare de forta

aburilor, ca, de pilda, moara cu


aburi a fratilor Assan .a.

largeasca
Burghezia tinde
piata interna. In Tara Romineasca
i in Moldova se pune tot mai as-

cutit problema unirii celor dou


Masele, in inimile cdrora
pata tot mai adinci rezonante sen-

timentul unitatii nationale, spe.

rind ca. acest act va aduce uurarea


exploatarii boiereti, sustin cu insufletire Unirea.
Masele populare din Bucureti i

taranii din imprejurimi au adus o


contributie hotritoare la formarea statului national minim Peste
30.000 de lucratori, meseriai i
tarani, adunindu-se in gradinile
din jurul Mitropoliei, au dat peste
cap planurile boierimii reactionare
i au determinat Adunarea electiva
sa aleaga, la 24 ianuarie 1859, ca

Nicolae litillcescu, unul din conduct1-

ales i ca domnitor al Moldovei.

Primul numar al gazetei pe care au


scos-o luptatorii revolutionari, la 19

clomnitor, pe Alexandru loan Cuza,


care, la 5 ianuarie 1859, fusese

Pentru dezvoltarea Bucuretilor,


Unirea are o insemnatate coviritoare, deoarece oraul devine ca-

torii revolutiei de la 1848 din Tara


Romlneasca
(picturi de Gheorghe Tattarescu)

iunie 1848

pitala statului national romin in


1862. In aceasta perioada, oraul
Bucureti se dezvolta din punct de

POPORUL SUTRA

Tedere economic. Iau fiint mai


multe intreprinderi mari, cu sute

r 17,17,1,

de mthicitori, printre care atelierele


.,Lemaitre" (1861), Arsenalul Armatei (1861), fabrica de bere Luther"
etc. Modernizarea centrului orau-

14.

ur 11E:

na

lui, in coraormitate cu interesele


continua' intr-un ritm
burghe-

ss,a1

wipann,

sa

sn

, air.prar

o. nn

marginae ramin In aceeai stare de

ea, se intensifica actiunea tradatoare a burgheziei


care a inceput sa se manifeste inca din 1848
in cirdaie cu boierimea reactiomarg. Aceast monstruoasa coalitie

aduce la cirma tarii dinastia prusaca a Hohenzollernilor, fata de


c-tre masele muncitoare din Bucueti manifest& o continua impo-

...limo aft, Mal a.m., mesa,


a

as op,.
ap atosmsmi.
s
up
n.
. Asap.. lond.pin sr, vil
sopiimi
sn ma..., 4,101 S 4
as Ow no. mt.. an in.',

axceler., in timp ce mahalalele


mizerie cunoscut de veacuri.
Pe plan politic, in aceasta epo-

Isnin

.i,sm.o,a

-.

ItEnry

1:1'!.111'111:

dpest.p. simpt

rams.

Ilpinnsiap.

Jug. wet

,11,011-.1-44,f NO. N O.,


rimuitida etpvenits,

sunleut

on-

manost.

osi re Pp..., pm..., Posamill

cs se ...L..... dr sat moon/ 2 Jr


tr.,

ma, surnal eu, a, ommos

Pour, Rif ael

.,asaplanLap.u,H
iannara

mnrer..,

nit cc, meta,


aln
tins. imp,. a omuirp.nl

if,. 0.

n2,1, Cyr,

ni. tip.. din omalriisis Si ns +In ...ta


.ln

dr onsdnp,..

dtp

et. apt art. de NAN,

So-

J., stratnuipipep

an twit

simn

"Mt

omil

111,
anoLoniiin_t_,

res

IlpisPla,

oatpi,

un rt.

. sidir o
N

nnoit ea, nonhats

rn

ms

mom.. ion mi.? milmussolna-

www.dacoromanica.ro

na, a m. nn

Mmppar de vs,
spissrp
nrios.

cusp. de 11.11V, .41....5.11.


In- c+asisit,
ns
+As.

II

inapis .mmii ms.%

a..

isl

piilinsps

14 Imiln

apil M. sate 1/.24 41.11.604.1. ro.nois

map

psad. Imo., P.M,. as

modnp.tin, so rm.. 9.,,Irm


dimaanpapi,

tares

N.r.mrsr,
ON, J

Amon +patio, Pososal, tram siMapn

tat ...pee,. ca 41.1.0.1r

sa at

4i

nirrapiln
simnsonn for

1471,

simill . ocupp omit 41. 4.22,,nr1

25

sal ,

Divanul ad-hoc al 'PHI RomInesti In care s-a votat, la 30 septembrie 1857,


motiunea In favoarea Unirii Tartlor Romine (litografie de epocd)

trivire (micrile de stradd antidinastice din Bucureti, la 1871


etc.).
ilic in a douajumtate a secolului al XIX-lea, o dat cu dezvoltarea

capitalismului, proletariatul din Rominia a inceput s se afirme ca

o forta sociahl inaintatii, s se afle in fruntea luptei pentru drepturi i li-

bertti democratice, pentru interesele vitale ale poporului muncitor.


in 1872 ja fiint, la Bucure*ti, Asociafia generald. a Incrdtorilor din

Rominia, avind ca oficios ziarul LucrItorul romin". Cu toate


aceasta asociatie nu era constituit pe principiul luptei de clasd, ea
a contribuit, intr-o oarecare msura, la organizarea muncitorimii.

In anii acetia, lupta pentru scuturarea jugului otoman i proclamarea independentei de stat cunoate o fort irezistibil. in Bucureti,
la 9 mai 1877, o mare multime de oameni manifesteaz5. pentru Inde-

pendent, in fata cladirii unde era reunit Parlamentul. In aceasta


memorabil zi, ministrul de externe, Mihail Kogalniceanu, roste*te
istoricul su discurs prin care cere Camerei s proclame independenta
Astfel, in entuziasmul maselor populare ale capitalei este votat

motiunea prin care Parlamentul anunt ruperea legturilor trii cu

Poarta qi independenta Rominiei. Trupele ruse, in trecere pe teritoriul

trii spre frontul balcanic impotriva turcilor, sint primite cu mult


bucurie in eapital, iar primarul Bucuretilor, C.A. Rosetti, rostete
un cAlduros discurs de saint.
Cercurile socialiste din Rominia au sprijinit rzboiul din 1877,
deoarece poporul lupta pentru scuturarea jugului otoman i dobindirea
independentei nationale. LucrAtorii din fabricile i atelierele bucuretene contribuie la sprijinirea frontului prin colete i subscriptii, iar o
26

www.dacoromanica.ro

.3,
1

I"'
_

o ly

nTif-_
irr

4..cet
:Z..1,39,1%3311

4-ro

0,_rn,

go

[1
11114,

-,

t.

,u
-

917

raf

Atr

:1

ilia

ji
Er!
_

1'

7
1

Bucure0i \limit din Turnul Coltei la 1868 (acuarel de Preziozi)

seama de studenti in medicina ingrijesc voluntar pe osta*ii raniti,

romini i ru*i, in spitalele capitalei, alaturi _de personalul medical


calif icat .

Dupa cucerirea independentei de stat se dezvolt economia orasului,,


se inmultesc fabricile. Iau fiint intreprinderi industriale metalurgice,.

alimentare, textile q.a. Dezvoltarea industriei *i comertului facea

necesar un volum sporit de schimburi*i tranzactii financiare, fapt care


a determinat s la fiinta Banca National a Rominiei (1881), Banca
agricola (1894), Banca generala a Rominiei (1895) etc. Burghezia *i
mo*ierimea romina, sporind povara aruncata pe spinarea poporului,
scot la mezat bogatiile rii, jefuindu-le impreun cu capitalul stra' in.
Din punct de vedere urbanistic, Bucure*tii devin tot mai mult un.
oras al contrastelor ; in centrul luxos huzuresc clasele parazitare burghezia i mo*ierimea
iar in mahalalele margina*e trude*te, traind
In cocioabe, inecat in praf, noroi*i mizerie, clasa muncitoare, crunt
exploatat.
La sfir*itul secolului al XIX-lea i inceputul secolului al XX-lea,
se adince*te prpastia dintre burghezie i mo*ierime, pe de o parte,
masele de muncitori itarani asupriti, pe de alta parte, ceea ce duce
la ascutirea continua a luptei de clasa care ia forme necunoscute

pint): atunci la noi. Au loe numeroase greve, dintre care cea mai

importanta este greva muncitorilor ceferisti din 1888, condus de Constantin Olcescu. La 1887 se infiinteaz5. in Bucure*ti Cercul muncitorilor, care militeaza pentru revendicari politice *i economice imediate
(vot universal, libertatea presei, intruniri libere, dreptul de asociere,.

de organizare etc.). In luna februarie 1890, aceasta organizatie se

2?

www.dacoromanica.ro

transforma in Clubul muncitorilor

din Bucurepi, avind ca organ de


presa saptminalul Munca". In

acelaai an 1890 se sarbtorete


la Bucure*ti, pentru prima oara, ziua de 1 Mai (in gradina Trocadero").
Dezvoltarea micarii muncitoreti i rspindirea ideilor mar-

Jos.

1,141c prtiara

avut ca rezultat crearea, in 1893,


la Bucureti, a Partidului SocialDemocrat al Muncitorilor din Ro-

Id... 4,1

'elPrins ap;maaa

Z.tLNCA

-;k444.4.

(tuptittatoarele mitingurf *Ato pite

minia, care, in urma trdarii ele-

muncitoare fiind crunt jefuite


oprimate, ca urmare a impletirii
exploatarii interne cu aceea a im-

.Ronlinki iiuntilnin

detateni:ail Cpitalei I 'Salvatir-va tan

xiste in rindurile proletariatului

mentelor burghezo-liberale strecuTate in cnnducerea sa, se dezorganizeaza in 1899.


La inceputul secolului al XX-lea,
in economia Rominiei se accentueaza caracteristicile stadiului ultim
de dezvoltare a capitalismului, imperialismul.
Toate contradictiile sociale din
Rominia se ascut puternic, masele

Az

1,41.10

lotirMA- I.:Metav";

Frontispiciile a dona din gazetele


miscarii muncitoresti care aparean
la Bucuresti In anii primului rasboi
mondial si In care populatia era
chamat la lupta pentru pace

Manifest tiparit de Cercul Romlnia


muncitoare" care invita populatia
Bucurestilor la un miting, In sala Uforia, de solidarizare cu revolutia rusa
din 1905

perialismului international care pa-

trunsese in principalele ramuri


ale economiei i infeudase tara.
Dezvoltarea capitalismului duce

uercu1iio

la creterea masiva' a numarului


muncitorilor. Statistica profesiunilor din Rominia indica, dupa recen-

samintul din 1913, un numr de

435.478 lucratori, in industria grea


lucrind 74.914 muncitori din care
20.284 in Bucureqti. Conditiile de

muna i de trai ale muncitorilor

deveneau de la o zi la alta mai

grele. Salariile muncitorilor erau


mizere, iar pentru o munca egal
cu aceea a brbatilor, femeile primeau o plata mult inferioara. Impotriva intensificarii exploatarii,
muncitorii din fabricile i intreprinderile bucuretene luptau prin
greve, demonstratii etc.
Un rol deosebit de insemnat in
istoria micarii muncitore*ti din
capital& 1-a avut influenta primei
revolutii burghezo -democratice din

,funritept

tare INT:IU 1P1

gAiLdit
1E4E10E1
DUMINICA 8.IANUARIE 1808
liti de piepturi sa ramsne mrigamt"
-

JOS: AUTOCRATIA 1

i MIMA 50CIAUSII0L,ItlfE9llTIONIL:
1Veniti

Rusia, izbucnit in ianuarie 1905.

La chemarea cercului Rominia

in nirrier. at Mal mire la Ice.%Intnpire .Orfneej.i co di

.CERCOL ROMANIA MUNCIT8II1

28

www.dacoromanica.ro

muncitoare", mii de proletari bucuresteni s-au intrunit, la 24 ianuarie


1905, in sala Bailor Eforia (actualul sediu al Sfatului popular al raionuqui Lenin), exprimindu-si solidaritatea Cu proletariatul rus si protestind impotriva terorii tariste. La 21 februarie 1905, sub indrumarea
lui I.C. Prima, la nastere primal sindicat din Bucuresti, al lucratorilor
timplari, urmat curad de altele. Conferinta sindicatelor si a cercurilor
socialiste din Rominia, care se tine In Bucuresti in zilele de 13-15
august 1906, pune bazele organizatorice ale miscarii sindicale. Ea este

urmat& apoi de numeroase actiuni greviste 9i demonstratii ale oamenilor

muncii impotriva abuzurilor patronilor, a concedierilor, a scaderii


salariilor etc.

In 1907, in timpul marilor rascoale tranesti, muncitorii bucuresteni


si-au exprimat, prin intruniri, protestul i indignarea fat& de teroarea
singeroasa, dezlantuit de clasele stapinitoare impotriva taranilor.
Astfel, la 17 iunie 1907 are loc in capitala o mare intrunire la care
participa 7-8.000 de muncitorisi care se sfirseste ca o puternica manifestare de strad& in semn de protest impotriva represiunilor guvernului. Activitatea elementelor revolutionare muncitoresti, cresterea
continua a constiintei de ass& a proletariatului, dezvoltarea sindicatelor organizate pe principiul luptei de clasa au contribuit la reconstituirea, in 1910, la Bucuresti, a Partidului Social-Democrat din Rominia. Dei a avut un rol pozitiv in ridicarea constiintei de clasa a
proletariatului i in organizarea luptelor revendicative, P.S.D. a
fost dominat de ideologia reformist& a Internationalei a II-a, mergind
pe unja compromisurilor cu burghezia.
Anii care urmeaz sint caracterizati printr-o tot mai accentuat&
crestere a luptei de clasa a proletariatului. In 1916 are loe la Bucuresti
o mare grey& a muncitorilor tipografi.
Miscarea muncitoreasca din capitala ia atitudine i fat de evenimentele internationale. In iulie 1914 izbucneste primal razboi mondial imperialist. Clasa muncitoare din capitala se ridica cu hotarire,
de la inceput, impotriva razboiului imperialist, organizind adunri
si greve, manifestatii de stradl etc. Marea greva a muncitorilor de la
tramvaie din Bucuresti, sau aceea de la Arsenalul Armatei au un pronuntat caracter politic, antirazboinic, pentru pace. In capitala, ca
in alte orase, majoritatea manifestatiilor sfirsesc prin ciocniri cu poliRepresiunea singeroas de la 13 iunie 1916, impotriva muncitorimii galtene, trezeste puternice proteste si in rindurile muncitorilor din capitala, care organizeaz& o demonstratie de solidaritate, la
care iau parte peste 20.000 de oameni ai muncii.
La 15 august 1916, dup doi ani de negocien i cu cele dou5, tabere
imperialiste, burghezia i mosierimea, minate de interese de jaf
cotropire, au impins Rominia in primal rzboi imperialist mondial.
Acest eveniment a marcat dezlantuirea unui nou val de teroare impotriva proletariatului din capitall. Organizatiile muncitoresti au fost
dizolvate, sediile lor sigilate, presa muncitoreasca. interzisa. Armata
romina, prost echipat i inferioara numericeste, nu poate rezista
contraofensivei germane din toamna anului 1916, incit, dupa o serie
de infringen, trebuie sa paraseasca teritoriul Munteniei, retrgindu-se
In Moldova. Orasul Bucuresti este ocupat, la 6 decembrie 1916, de
trupele germane, care instaureaz& un crunt regim de exploatare i teroare.

Masele populare din Bucuresti sufer& timp de aproape doi ani jaful
si impilarea ocupantilor germani. In fruntea actiunii impotriva cotropitorilor st proletariatul condus de elementele revolutionare care,
29

www.dacoromanica.ro

ref Acind organizatiile muncitore*ti, se calesc in lupta ilegal. Suferintele, ruina economicii, foametea i mizeria pricinuite de primul rzboi

mondial au f gent ca ura maselor muncitore*ti itrne*ti impotriva


regimului burghezo-mo*ieresc s creasc mai mult ca oricind pin
atunci.

Ca urmare a ascutirii contradictiilor interne ale regimului bur-

ghezo-mo*ieresc *i sub influenta uria*5. a Mari Revolutii Socialiste

din Octombrie, lupta revolutionar a oamenilor muncii din tara noastr. s-a ridicat pe o treaptd superioar. Exemplul Revolutiei din Octombrie a fost flacAra innoitoare care a intetit lupta maselor muncitoare din tara noastr"
Gheorghiu-Dej, Artiele 0 Cuvintdri",
1959-1961, p. 429). Valul luptelor greviste sporea zi de zi, cuprinzind

mase din ce in ce mai largi de muncitori.


Avintul revolutionar al muncitorimii bucure*tene se afl in con-

thing cre*tere, culminind cu actiunile din prima jumdtate a lunii decembrie 1918, cind framintrile in rindurile ceferi*tilor, metalurgi0ilor i tipografilor iau o amploare fail precedent.
Pentru ziva de 13 decembrie 1918 se hotrise o grev a muncitorilor
tipografi din toate atelierele din Bucure*ti. Muncitorii celorlalte intreprinderi din capital, pentru a veni in sprijinul tipografilor

pentru a protesta in acela0 timp

impotriva msurilor de teroare ale


guvernului, au declarat, la 13 decembrie, grev de solidaritate. in
cursul dup5.-amiezii acelei zile se
indreptau spre sediul sindicatelor
din Str. SI. Ionic, demonstrind
pentru respectarea drepturilor lor,

Ora 7 seara... E liniste In OW.

Desen de N. Tonitza, aparut dupe+. sin-

geroasa represiune din 13 Decembrie


1913 din Piata Teatrului National

mii de muncitori de la fabricile

Vulcan", Wolff", Regie*.a. Reac-

tiunea, dorind s dea o lovitur


nimicitoare mi*crii muncitore0i,
hotdr*te masacrarea demonstran-

tilor. Masate in Plata Teatrului


National, in intimpinarea coloane-

lor de manifestanti, trupele guvernului primesc pe muncitori Cu

focuri de aring, trgind in plin;

peste 100 de muncitori sint uci0,

citeva sute rniti iar altil arestati. Printre cei inchi0 se afla
cunoscutul frunta* al mi*cArii mun-

citore*ti din tara noastr. I. C. Frimu. 1 moare, la inceputul anului


1919, in urma regimului slbatic la
care a fost supus in inchisoare. Dar
represiunile singeroase ale reactiu-

nii n-au putut stvili avintul de

lupt al proletariatului din Ora'


din capitalk care-0 reclama dreptul la libertate *i la viatd mai bun. *i care vedea in victoria prole30

www.dacoromanica.ro

4.4-w

tariatului rus un sprijin puternic in desf5.*urarea actiunilor sale


revolutionare.

In anul 1920, luptele greviste se extind in tara intreaga. Numai in


perioada martie-octombrie au loc in Bucure*ti 112 greve mari. Ele
culmineaz cu greva general& din octombrie 1920, care a ridicat la
lupt aproape intregul proletariat din Rominia, scotind in evident&
gradul de radicalizare i capacitatea de lupt revolutionar& a clasei
muncitoare" (Gh. Gheorghiu-Dej, Articole *i Cuvintri" 1959-1961,
p. 431).

In timp ce masele muncitoare desf4urau mari b5.t5.1ii de clas,


conducerea oportunist a partidului socialist ajuta clasele exploatatoare sa Inbibu*e luptele revolutionare *i s prelungeasc astfel cu un
sfert de veac existenta regimului burghezo-mo*ieresc.
ca urmare a activitatilor grupurilor
Prin propria sa experient.
comuniste, clasa muncitoare din tara noastr5., puternic influentat
de ideile Mari Revolutii Socialiste din Octombrie, *i-a dat seama in
focul luptelor revolutionare c5, pentru a zdrobi pe exploatatori are
nevoie de un partid marxist-leninist, de tipul celui creat de Lenin.
Un astfel de partid a luat fiint& la Congresul general al Partidului
socialist intrunit in mai 1921.
Congresul se deschide la 8 mai
1921, in Bucure*ti, la sediul ziaru-

lui Socialismul" din Str. Academiei i i continua lucrrile in sa-

la din Str. Sf. Ionic. In urma

Amor discutii vii, majoritatea zdro-

bitoare a delegatilor voteaz pentru infiintarea Partidului Comunist din Rominia *i pentru afilieTea lui la Internationala a III-a,

comunist.
Crearea Partidului Comunist din
Rominia a constituit un eveniment

de uria* insemntate pentru des-

tinele poporului nostru. In lupta


proletariatului *i a tuturor maselor muncitoare pentru eliberarea
de orice exploatare *i asuprire a
inceput o etap5. nou5.. In fruntea

lor se gisea acum P.C.R.


conducAtorul devotat phi& la capt cauzei

dezrobirii celor ce muncesc.


De la l'uf iintarea sa, Partidul Comunist, infruntind regimul burghezo-moqieresc i luptind impotriva elementelor oportuniste, reformiste, care au scindat mi*carea
muncitoreasc5., *i-a inchinat toate

fortele triumfului cauzei proletariatului.


incercind s decapiteze mi*carea
revolutionar, clasele stlipinitoare

Prima pagina a ziarului Socialis-

mul" In care eran relatate desbaterile din primele sedinte ale Congresului de constituire a Partidului Comunist din Rominia (8 qi 9 mai 1921)

soousmut.
1.
Congresul General al
Partidulul Socialist din Rumania

Destalerile 4, Du-danled O KM 1 tded 9 Mal

uremoroe....M.,=== ttr4LreS.MbeeeK_
II

i,/

PEN

.k Htst-urt-tat
..t.,

rlt

.14
.J

d.

ma..tnt.t. tIsturit
rtal.
pmirtartatul 'hm can.

prt

rtrott-

ratas., vtratint.1,, f.trntrnal ands, avarttprelg ptt.le.

rotmdtst la riattatul tdda de desmadre do sado pgrol capt,

4,15,
Tritar, Repulaeadoideake.1
re MI' ItiTEKNATIONALA "del-Narra
I

55' I.,1
.1.

.it

It.trungat In .114,

frat.-tc4 trAtclant.te
*drall

dt. nuttlrttn lor 4. rlui.

probt

't 4 a...J....IR 04 tupt.a

at , InIttnnteg Its pr.


datttnIor do muncitari 53 tina,
ta tzumat In curial dneadded olmo.113 o ori terietti de

l gen..

enstatolati I

11,11:1 t'II
p
,

ttttlItt 1,711/411I I.1 I


a

d p....

141 t

pr,
410 gtnrrnatnttt ntqtri peto dtp,rnalid atan!, r r11684
rnabtonicl ipe

teancitow da* ttoatinig ItardtIrs tad o/Nafta,


doxt do peevocatn gol atIttre la ad.. eme vra. babeo
par r /t.sts gt Verdea movirkily
PM*. r
edaete,e.deae',..;

adt.. IninttcontultI ctanun.t.

1.tnad

C.ntert.n.d Partadutto ttociallat dttt Itotplart

ei lattles P. e. tienda II nP. a tita Anier

,,,,edd
eaortatara2roM
ef,eVee_ Mielas

d Med,ea

bu+,

31

www.dacoromanica.ro

au scos, in 1924, in afara legii Partidul Comunist, dezlAntuind impotriva lui teroarea si prigoana salbatica. Dar nici inchisorile i schingiuirile bestiale, nici asasinarea unora dintre cei mai buni fii ai clasei
muncitoare, n-au putut fringe vointa de lupta a comunistilor.
binind formele de lupt legale cu cele ilegale, partidul a fost prezent
In permanent& In fruntea maselor, insuflindu-le incredere curaj in
lupta, indicindu-le drumul spre victorie.
n anii 1923-1928, perioacil de stabilizare relativ& a capitalismului, s-au intensificat exploatarea i asuprirea politic& a maselor populare, accentuindu-se inrobirea Ora fat& de cercurile imperialiste

straine. Ofensivei claselor exploatatoare i s-a opus lupta maselor munci-

toare care, sub conducerea Partidului Comunist din Rominia, au


actionat pentru aprarea intereselor lar vitale. n Bucuresti au loe

numeroase greve ale naetalurgistilor, textilitilor, tipografilor si altor


categorii de muncitori.
Rominia burghezo-mosiereasca, impreunA cu intregul sistem capitalist, este puternic zguduit de criza economic& din 1929-1933.
in acesti ani, Partidul Comunist mobilizeaza proletariatul, tArAnimea
muncitoare i elementele lnaintate ale intelectualittii la o lupt
comuna impotriva incerctrilor burgheziei de a iesi din criza pe spinarea
maselor exploatate. Proletariatul din capital& sta in fruntea acestei

lupte. Un rol important in viata P.C.R. Il are Congresul al V-lea,


tinut in decembrie 1931, congres care a flcut analiza caracterului

perspectivelor revolutiei in tara noastrA, a stabilit linia strategic& si


tactic& a partidului In vederea desvirsirii revolutiti burghezo-democratice i trecerii la revolutia socialist.
Aplicind cu fermitate istoricele hotriri ale Congresului, Partidul
Comunist si-a indreptat in mod deosebit atentia spre detasamentele
principale ale praletariatului
muncitorimea ceferist, cea din
industria petroliferg, minierd
ntrind organizatiile de partid din
Intreprinderi. Ca urmare au avut loc mari actiuni nnuicitoresti care
au culminat cu eroicele lupte din ianuarie-februarie 1933 ale znuncitorilor ceferisti si petrolisti.
Ridicindu-se cu hotilrire impotriva curbelor de sacrificiu, mizeriei,
impotriva infeudrii tot mai accentuate a tdrii fat& de puterile imperialiste, pentru a bara drumul fascismului i fzboiului antisovietic,

ceferistii si petrolistii au luptat pentru ap5rarea intereselor vitale,


economice si politice, ale intregului popor muncitor.
Lupta muncitorilor ce eristi din capitala a inceput prin puternica
grey& demonstrativa care a avut loe la Atelierele C.F.R.-Grivita la
28 ianualie 1933, cu participarea a peste 4.000 de muncitori. La

31 ianuarie, 7.000 de ceferisti declara o noua greva. La refuzul guvernului de a le satisface revendicari le, muncitorii de la Atelierele C.F.R.Grivita declari din nou grev5., la 2 februarie. Sub conducerea comunisti-

lor, muncitorii de la alte intreprinderi din Bucuresti organizeaz&

greve de solidarizare cu ceferistii, intelegind c& actiunile acestora fac


parte integrant& din lupta general& a muncitorilor impotriva capita-

lismului. Astfel de greve au loc la R.M.S.", Herdan", Balcani",

Vulturul" si la alte fabrici .din oras. Greve demonstrative, de solida


rizare cu ceferistii sub conducerea organelor locale de partid, grit
organizate i in diterite orase ale %aril, ca Iasi, Galati, Constanta,
Cluj, Pascani etc. in acelasi timp, ia un mare avint lupta muncitorilor petrolisti din Valea Prahovei.
32

www.dacoromanica.ro

Sub presiunea valului grevist, gu-

vernul reactionar, pentru a cistiga


timp, recurge la o manevr, acceptind formal satisfacerea principalelor revendicki a4e ceferistilor.
Citeva zile mai tirziu, guvernul
recurge la mijloace represive: in-

troduce starea de asediu, decreteaz dizolvarea comitetelor de actiune, introduce armata 1i fabrici
si trece la arestri masive. In noap-

tea de 14 februarie 1933, conducAtorii de seam ai muncitorilor

ceferisti, in frunte cu tovarsul


Gheorghe Gheorghiu-Dej, secretar

al Comitetului Central de actiune


pe tara al muncitorilor ceferisti,
sint arestati. in fata acestor m.-

suri, peste 7.000 de lucratori de

la Atelierele C.F.R.-Grivita infra'


in greva in ziva de 15 februarie, ce-

rind eliberarea celor inchisi, res-

pectarea revendicrilor acceptate la


2 februarie i ridicarea strii de
asediu. Muncitorit ocup atelierele

S1TUATIA ACTUALA
$1 SARCINILE IMEDIATE ALE
PARTIDULUI COMUNIST
DIN ROMANIA
(Hotarlrlie C. C. din Octombrie 1932.)
Crenerea ,alului reolutionar I rolul
Partidului Comunist din Romitnia.
par(iale ale proletariatulul nu
in toy1 timpul sent's i au cupaturi insemnate ale clase' munei-

unta din documentele P.C.R. apa


a marilor lupte greviste ale munci-

rute In 1932, in perioada de pregatire


torilor ceferisti

I vbruarie 1933. Cetaieni al capitalei


se solidarizeaza cu muncitorii de la
Atelierele C.F.R.-Grivita arestati la
Prefectura in urma eroicelor lupte
greviste

constituie pichete de autoapa-

rare. Luptei ceferistilor i se altur5.

peste 12.000 de muncitori din Intreprinderile capitalei, de la Malaxa", Vulcan", Mociornita", Regia monopolurilor statului, Herdan", Uzinele comunale de apa
etc., care au lsat lucrul si au inconjurat atelierele, aducind grevistibor alimente si imbrbdtindu-i.
Speriat de aceste actiuni, guvernul
ordon s se tragg in grevisti. in
zorii zilei de 16 februarie, unitti
militare si de jandarmi incep atacul impotriva muncitorilor, femeilor i copiilor adunati in jurul atelierelor. Citeva ore mai tirziu, armata primeste ordinul s5.-i atace
pe grevistii care ocupau atelierele.
Gloantele culcA la pamint un grup
de autoaprare in frunte cu muucitorul comunist Dumitru Popa. Ceopunind rezistent cu pietre i rngi, apr atelier cu atelier. La postul de lupt incredintat

de partid, tindrul utecist Vasile

Roait trage in permanent sirena,

pina' cind este ucis de ploaia de


33

www.dacoromanica.ro

gloante. In acea zi au clzut rlpusi

mow* ^wows wan,

gloantele al&ilor sute de munci"CONTRA PERICOLULU1i1 de


tori. Peste 2.000 de ceferisti au fost
"de fascism si razboiu
arestati. Luptele ceferistilor din
PENTRU-CONCENTRAREAJI 1933
cea mai mare baillie de
tuturor fortelor democratice clas a proletariatului romin din
Ciltre toll estdienitdorn141d, oace.'clent,
-

trail* si Pon res

"C4tre ooporuf roman l popoarator ton'Iorultoare din RomAnia


-,r0V4R4XOR 5/ ctrAgrirtoR., - -

1...
,110.11

0....
wry..

4. 116.10.

rye. pap..

..

Y... ty.y. ...1.1 0.0

Ye
...L..
.0,1 ht.. p..16.1. Caw. lb

117.1 Pod tow. Wu.

...au. ow * a

at. W.

ajae y

4.01Y

4.

yr.., 1..4.14. 4. yr.,


p...4

...11

in,.Ye*

re 1*
yak..

raa
.;. L. y SO..

...ow

.aaana a.d ow%


roit

p.p...

d.

I.

WY,. r

-113
V,*

/1.

.4 11.1.1 1
.

e- Po:411

C....1.

8.1

MI." per... -*Yr.

p...4.1.1 de fiy1...1Iyid..,
11.

.110.1

1.14 P*b 4M.

Yr.... ...11 Nsuar,.


1.
US.* &
54411 .44. la... a...1,a ..
Arr./ y
; s..1.4M-

01. 4. 01.1.. Kb.

. P....2w

".tyl

re.

4.4.1.1 nah. Y

Manifest Impotriva pericolului instau-

rarii fascismului, tipftrit In 1937 de


cdtre Partidul Comunist din Romfnia

perioada dintre cele dou razboaie


au contribuit, prin
mondiale
inaltul lor nivel de organizare,
prin amploarea i spiritul lor revolutionar, la cresterea constiintei

politice a proletariatului. Aceste

lupte au marcat un moment de

cotitur& in dezvoltarea miscarii

muncitoresti revolutionare din tara


noastr5..

Cu toate c luptele din ianuariefebruarie 1933 au fost inabusite in


singe,

declara tov. Gheorghe

Gheorghiu-Dej in raportul prezentat cu prilejul aniversrii a 40 de ani


de la crearea Partidului Comunist
din Rominia ele au frinat of ensiva capitalist& impotriva conditiilor de =mc si de viatit ale oamenilor muncii, au dat o lovitur puternic politicii de fascizare a trii,

au contribuit la cresterea constiintei politice si la imbogtirea experientei de lupt a proletariatului. Au crescut influenta si autoritatea partidului, numerosi muncitori din marea industrie, care
au stat in fruntea acestor eroice actiuni, au intrat in rindurile lui,
imbunitftindu-i compozitia social& i infarindu-i legaturile cu clasa
muncitoare.

Piind prima mare ridicare a proletariatului impotriva fascismului


pe plan international dup1 instaurarea hitlerismului in Germania,
luptele muncitoresti din ianuarie-februarie 1933 au dus la cresterea
prestigiului international al clasei noastre muncitoare."
Venirea la putere a nazismului in Germania, la inceputul anului

expresie a politicii celor mai reactionare virfuri ale capitalului financiar care, dup criza din 1929-1933, vedeau salvarea pozia dus la agratiilor lar in instaurarea unor dictaturi teroriste ftise
varea situatiei internationale, la extinderea fascismului in Europa si
la primejdia izbucnirii unui nou rAzboi mondial.
In perioada 1934-1937, economia Rominiei cunoaste o oarecare
inviorare partial, indeosebi in ramurile legate de productia de rlzboi. In capitall, uzinele Malaxa", Wolff", Lemaitre", marile intreprinderi textile si de pieliirie tree la productia de armament si echi1933,

pament de r&zboi.

Militarizarea economiei a adus ins& maselor largi o si mai mare

mizerie. Prin politica de militarizare, burghezia n-a reusit s& scape de


crizi, care incepe sl se manifeste din nou, cfitre sfirsitul anului 1937.
Cercurile reactionare vedeau iesirea din aceast& crizfi prin grfibirea
34

www.dacoromanica.ro

pregatirilor razboiului antisovietic, prin zdrobirea miscrii revolutionare. De aceea burghezia i mosierimea, partidele lor politice si, in
primul rind, P.N.T. i P.N.L., au sprijinit din toate puterile organizatiile teroriste, fasciste, in frunte cu Garda de fier, au inlesnit instaurarea dictaturii regale de tip fascist si apoi a dictaturii militare fasciste, in frunte cu Antonescu, impingind, la 22 iunie 1941, Rominia
In criminalul razboi antisovietic.
Singurul partid care a luptat impotriva fascizarii %aril, pentru
faurirea unittii de actiune a clasei muncitoare, pentru inchegarea
unui front popular antifascist, impotriva razboiului antisovietic, a
fost Partidul Comunist. Se creeaza o serie de organizatii de masalegale,
indrumate de partid. in Bucuresti se infiinteaza Liga muncii" (1933
1934), Comitetul national antifascist (1933-1934), Asociatia Amicii
U.R.S.S." (1934), Societatea pentru intretinerea raporturilor culturale dintre Rominia si U.R.S.S." (1934-1938). in lupta antifascista
au fost folosite un sir de organe de presa legale si ilegale. Un rol deosebit de important in aceasta lupta 1-a avut ziarul ilegal Scinteia",
organ al C.C. al P.C.R. Sub conducerea Partidului Comunist au avut
loc in Bucuresti numeroase miscri greviste i demonstratii de strada

intreprinderile Malaxa", Titan", Haug", Olar", Nova",


Astra", Talpa"
(la

Chiar in primele zile ale celui de-al doilea razboi mondial, P.C.R.
intensifica lupta pentru demascarea hitlerismului si a agenturii sale
Tineri f1ega1iti lipind manifeste Impotriva dictaturii militaro-fasciste (1942) (desea)

35

www.dacoromanica.ro

fasciste din Rominia. In aceasta perioada functioneaz in Bucuresti


creat de Partidul Comupostul de radio clandestin Rominia
nist in septembrie 1939. Avind sediul intr-o vrme pe Coles Victoriei, 134, postul Rominia libera" a constituit un mijloc insemnat
de difuzare in mase a cuvintului partidului. Documentele partidului,
printre care cel intitulat Punctul nostru de vedere", elaborat in toamna anului 1940, in care se ja pozitie ferm impotriva dictatului de
la Viena, au un mare ecou in rindurile clasei muncitoare din capitala.
Astiel, la 3 noiembrie 1940, la Obor are loe o demonstratie care se desf asoar sub lozincile Jos fascismul I", Traiasca Uniunea Sovietica I"
Jos teroarea!", Vrem piine, nu razboi I". Organizat i conclusa

de catre Partidul Comunist din Rominia, manifestatia de la Obor a


aratat puternica ura care clocotea in rindul maselor impotriva sarnavolniciei si a terorii dezlantuite de legionari.
Din primul an al dictaturii militaro-fasciste, multi luptatori
revolutionari au cazut victima singeroasei terori legionaro-antonesciene. in noaptea de 21 22 ianuarie 1941, in timpul salbaticei
rebeliuni legionare", asasinii fascisti, in complicitate cu politia,
ucid, in padurea Jilava, pe luptatorul comunist Constantin David.
infruntind teroarea singeroas, Partidul Comunist din Rominia
a fost singura fortii politica care s-a ridicat in aprarea intereselor
nationale. Partidul a desfasurat o munch% struitoare pentru unirea
tuturor fortelor patriotice intr-un front comun de lupt, pe baza unei
platforme largi, pentru scoaterea tarii din criminalul razboi antisovietic in care tara a fost tiriti, la 22 iunie 1941, impotriva vointei
poporului, de catre clica militaro-fascista, cu sprijinul i acordul
P.N.L.
pentru intoarcerea armelor impotriva Germaniei
h it ler iste.

in Bucuresti, comunistii, punindu-si la fiecare pas vista in pri-

mejdie, tiparesc i difuzeaza manifeste, brosuri, organe de presii,


desfasoar o larga munca de lamurire politica a maselor, de mobilizare a lor la lupta. Incepind din ianuarie 1943 apare ziarul patriotic

ilegal Rominia libera," care se imprim la tipografia ilegala. din


Str. $coala Floreasca, nr. 34, si care este difuzat in paturi largi de
oameni ai muncii din capital si din alte orase ale tarii.
Sub conducerea organizatiilor de partid se desfsoara numeroase
greve i actiuni de sabotare a productiei de razboi la uzinele: Malaxa",

Lemaitre", Wolff", Arsenal, C.F.R., S.T.B. Metaloglobus",


Acta", Leonida" i in alte intreprinderi din capitalii.

Cuprinsi de furie turbata in fata cresterii luptei antifasciste a mase-

lor, guvernantii antonescieni intetesc teroarea singeroasa. Patrioti


antifascisti sint arestati, schingiuiti i torturati, iar apoi condamnati
la moarte sau la ani grei de munca silnica. Astfel, in martie 1942,
sint asasinati in Bucuresti muncitorii tipografi Pompiliu tefu
Nicolae Mohanescu. in luna august a aceluiasi an, calaii fascisti condamn& la moarte pe Petre Gheorghe, secretarul Comitetuluijudetean
Ilfov al P.C.R., pe care-1 ucid dupl ce-1 supun la chinuri ingrozitoare.

inca din luna august 1943, analizind situatia politica si militar


interna' si internationala, avind in vedere cresterea revoltei poporului

Impotriva razboiului criminal, a regimului de dictatura militar


fascista', cresterea avintului revolutionar al maselor in conditiile
ofensivei victorioase a Armatei Sovietice, cadrele de baza ale partidu-

lui, in frunte cu tov.

Gheorghiu-Dej, au trecut la elaborares

36

www.dacoromanica.ro

ii-E---v--,-,

It.,...

1h

L..

Formatiuni de luptii patriotice si ostaei romtni In actiune impotriva armatelor


hitleriste (Bucuresti 23-28 august 1944)

La 30 august 1944 populatia Bucurepilor a SntImpinat Cu entuciasm trupele


sovietice eliberatoare

'T4

--

- 1 q.--51.-

'

nf

'Vffivi.
,,, ri \
1,, -,-----r EV
.

-7*---r'

-.

r
I-

es
,
I

k
7

Tql

'

411\

37

www.dacoromanica.ro

planului insurectiei armate. inlaturarea, in aprilie 1944, din conducerea partidului, a elementelor tradatoare si capitularde, organizarea
In Bucuresti si in alte regiuni ale tarii a formatiunilor de lupta patriotice, infaptuirea, la 1 mai 1944, a Prontului Unic Muncitoresc, au
avut o insemnatate hotaritoare pentru concentrarea tuturor fortelor
patriotice in jurul partidului, in vederea doboririi dictaturii militare
fasciste si alungarii hoardelor hitleriste.
Orasul Bucuresti, capitala tarii, devine centrul unde se organizeaza
si se desfasoara, sub conducerea Partidului Comunist din Rominia,
insurectla armata.
in conformitate cu planul elaborat de P.C.R., insurectia armata a
Inceput la Bucuresti, la 23 August 1944, prin arestarea guvernului
Antonescu. Membrii arestati ai guvernului au fost dusi In casa conspirativa a P.C.R. din Str. C. Bura, 27. Unitati ale armatei, impreuna
cu formatiuni de lupta patriotice, au ocupat, printr-o actiune rapid&
si indrazneata, principalele institutii centrale i puncte strategice ca:
Presedintia Consiliului de Ministri, Ministerul de Interne, Ministerul
de Rzboi, Posta centrall, Telefoanele, posturile de radio si T.P.F.
de la Baneasa, Herastrau i Vacaresti etc. Se duce, de asemenea, o
lupta piing de curaj impotriva principalelor obiective germane din
interiorul orasului, ca: Ambasada german, Misiunea militar germana a aviatlei, Scoala superioar de rzboi etc. in seara zilei de 25
august, ultimele centre de rezistenta hitlerista din interiorul orasului
(cartierul Belu, Scoala superioara de razboi, hotelul Ambasador) sint
lichidate, iar in urmatoarele trei zile este infrinta i impotrivirea

hitleristilor din nordul capitalei. Insurectia armata victorioasa


din August 1944 a deschis o era nou& in istoria poporului romin, a
insemnat inceputul revolutiei populare, care a schimbat din temelii
viata tarii" (Gh. Gheorghiu-Dej, Artiele si Cuvintari" 1959
1961, p. 440).

in ziva de 30 august 1944 intra in Bucurestii eliberati, glorioasa


Armat. Sovietica. Plini de recunostinta fata de Uniunea Sovietica,
mii de oameni ai muncii din capitala, intimpin& cu bucurie i entuziasm
trupele sovietice. in focul luptei comune impotriva Germaniei hitleriste s-a intarit prietenia frateasca dintre poporul nostru si popoarele
Uniunii Sovietice.

La sfirsitul anului 1944 si inceputul lui 1945 situatia Bucurestilor


era deosebit de precara: productia industriar era dezorganizata, mai
ales ca urmare a sabotajului patronilor ; In una bombardamentelor,
10.221 de cladiri au fost distruse, numerosi cetateni raminind fr locuint& ; scumpetea si specula nemiloasa cresteau din ce in ce; salariile nu
asigurau oamenilor muncii nici minimum necesar de existenta.
Partidul mobilizeaz& masele populare la lupt pentru scoaterea
tarii din situatia economic& dezastruoas in care se afla ca urmare a
razboiului, pentru zadrnicirea i zdrobirea impotrivirii reactiunii
care, sprijinita de cercurile imperialiste straine, incerca, prin toate
mijloacele, s& impiedice infaptuirea unor transformari democratice,
in vederea mentinerii vechilor rinduieli burghezo-mosieresti.

titre 26 si 30 ianuarie 1945 se desfasoar la Bucuresti lucrarile


primului Congres general al Sindicatelor unite, eveniment de mare
important& in istoria miscrii muncitoresti din tara noastra, care
hotaraste ca la baza organizatiilor sindicale sa stea unitatea indestructibila dintre comunisti i social-democrati si care pune bazele Confederatiei Generale a Muncii. Congresul constituie un insemnat pas
38

www.dacoromanica.ro

inainte pe calea realizarii unittii organizatorice a miscarii muncitoresti din Rominia, intarind rolul de hegemon al clasei muncitoare in
lupta pentru un guvern democratic. in capitall, sub conducenea partidului, se desfasoara numeroase intruniri i demonstratii ale maselor
populare, care cer formarea unui guvern democratic. La marea demonstratie din Piata Palatului de la 24 februarie 1945, participa peste
500.000 de cetateni. Din ordinul generalului Radescu, seful de atunci
al guvernului, s-a deschis focul impotriva demonstrantilor, facind sa
cada morti i raniti. Provocarea criminala organizatii de reactiune a
ridicat la culme revolta i ,minia maselor populare care, zile in
demonstreaza puternic i silesc guvernul Radescu
dea demisia.
Acesta a fost cel de-al treilea guvern cu majoritate reactionara. dupa
23 August 1944, maturat de valul luptei populare, care, in felul acesta,
a hotarit soarta bataliei pentru putere. La 6 martie 1945 a fost instaurat guvernul democratic condus de dr. Petru Groza, deschizindu-se
astfel drum unor profunde transformar' revolutionare in viata economica., politica si sociala a trii. in aceeasi zi, la grandioasa manifestatie din Piata Natiunii (astazi Plata Unirii), 800.000 de oameni din
oras si din imprejurimi aclama' formarea primului guvern democratic

din istoria tarii.

in vederea infaptuirilor marilor sarcini ce-i reveneau, guvernul ia o


serie de milsuri menite s'a asigure cele mai largi drepturi democratice
oamenilor muncii i democratizarea aparatului de stat. La 23 martie
1945, guvernul democrat consfinteste prin lege reforma agrara, infaptuit. prin lupta revolutionara a maselor, ceea ce duce la lichidarea
mosierimii ca clas. Muncitorii bucuresteni, condusi de organizatiile
1,,a 24 februarle 1945 sute de mii de cetIteni al capitalei au luat parte la o mare
demonstratie 1mpotriva guvernului reactionar

.
Jr,-

39

www.dacoromanica.ro

Manilestatia din Plata Natiunii de la 6 Martie 1945, data instaurtirii primulul


envero democrat-popular: condus de dr. Petru Croza

de partid, intelegind necesitatea intaririi aliantei cu taranimea muncitoare, organizeaza si sprijini aceasta reforma in special in regiunea
din jurul orasului. tu campania de insamintari din 1945, ei doneaza

unelte taranilor sau trimit in sate echipe cu ateliere mobile pentru


repararea uneltelor agricole existente.
Lozinca lansata de P.C.R., indata dup victoria insurectiei armate
si intoarcerea armelqr impotriva hitleritilor, Totul pentru front,
totul pentru victorie"'a gasit in rindurile populatiei muncitoare buenrestene
ca si ale intregului popor un puternic ecou. Numerosi
tineri din intreprinderile bucurestene, urmind chemarea P.C.R., se
inroleaza voluntari in unitatile armatei noastre pentru a lupta pe
front. Eforturile in vederea sprijinirii frontului sint sporite. Participind alaturi de eroica Armata Sovietica la razboiul antihitlerist,
trupele romine si-au adus contributia la zdrobirea Germaniei hitleriste.
Intre 16 si 19 octombrie 1945 se desfasoara la Bucuresti lucrarile
Conferintei nationale a P.C.R., care a avut ca obiectiv principal dezbaterea problemelor de baza', in lupta pentru consolidarea regimului
democrat-popular, pentru refacerea economiei nationale.
Pe baza hotaririlor Conferintei, oamenii muncii din capitala, la fel
ca cei din intreaga tara, i intensifica lupta pentru redresarea economica a tarii. Muncitorii de la Atelierele C.F.R., C.A.M., Uzina de apa
etc., lucreaza la refacerea intreprinderilor distruse de bombardamente.

De asemenea, mii de oameni ai muncii, elevi, studenti, participa

voluntar la inlaturarea urmelor bombardamentelor.


O dovada graitoare a dragostei i atasamentului maselor bucurestene

Uta. de Partidul Comunist i fati de regimul democrat-popular o


40

www.dacoromanica.ro

je,-30 Decembrle 1947. in Piaia Palatului sea de mii de oameni ai muncli au


salutat instaurarea Republicii Populare Romine

constituie alegerile din 19 noiembrie 1946, cind, din totalul de 515.518

alegtori din Bucuresti, 82,38% voteaz5 pentru Blocul Partidelor


Democrate. Pe tara, din totalul de 6.934.583 de votanti, 5.336.281
isi dau votul B.P.D. Astfel, in urma acestor alegeri se formeaza
primul parlament democrat din istoria trii. Alegerile au insemnat
zdrobitoarea infringere a partidelor istorice partidul national-taranesc si partidul national-liberal
care, transformindu-se in agenturi
de spionaj ale imperialismului si deplasindu-si tot mai mult activitatea spre actiuni teroriste si comploturi indreptate impotriva regimului democrat, s-au discreditat complet in fata poporului, au pierdut

once sprijin in mase si au disprut curind, definitiv, din viata

politic& a tarn.
Raportul de forte se schimb categoric, in favoarea clasei muncitoare si a aliatilor ei, ceea ce face necesar in15.turarea monarhiei, care,
ca instrument al coalitiei reactionare burghezo-mosieresti si al imperia-

lismului strin, se opunea orickor transformAri revolutionare, reprezentind o frill& in calea progresului tdrii. La 30 decembrie 1947 este
proclamat Republica Popular& RominA. Acest maret eveniment prilejuieste puternice si entuziaste manifestki ale populatiei muncitoare
din capital.

Proclamarea Republicii Populare Romine a marcat momentul

istoric al incheierii primei etape a revolutiei democrat-populare si al


trecerii la infdptuirea sarcinilor mkete ale revolutiei socialiste"

(Ch. Gheorghiu-Dej, Articole si Cuvintki" 1959 1961, p. 442).


Pentru asigurarea traducerii in viata, cu succes, a sarcinilor revolutiei socialiste era necesar& realizarea unitatii depline politice,
41

www.dacoromanica.ro

ideologice i organizatorice a clasei muncitoare, pe baza principii/or

tehnic 5i stiintific pe care ni-1 acorda Uniunea Sovietica 5i relatiilor


de colaborare 5i intrajutorare tovaraseasca statornicite intre pille la-

marxist-leniniste. Aceasta se desavirseste la Congresul din 21-23


februarie 1948, tinut la Bucuresti, congres in care se constituie Par-

garului socialist orasul Bucuresti se dezvolta ca cel mai puternic centru industrial al tarii. Astfel, in 1960 in capitala lucran 18,7% din numa-

tidul Muncitoresc Romin prin unificarea Partidului Comunist Romin

cu Partidul Social-Democrat. Crearea P.M.R. a insemnat victoria


deplina si definitiva' a marxism-leninismului asupra reformismului
In miscarea muncitoreasca din Rominia, a imbogatit experienta partidelor comuniste i inuncitoresti in lupta pentru realizares unitatii
politice, ideologice i organizatorice a clasei muncitoare.

rul muncitorilor industriali din Rominia. Productia industrial a orasului reprezinta azi peste o cincime din totalul productiei industriale
globale a tarii. in baza planurilor anuale din 1949 5i 1950, a planurilor
cincinale 1951.1955 5i 1956 1960 5i a planului de zece ani de electrificare, in Bucuresti au fost construite un mare numar de uzine 5i fabrici, au fost create noi ramuri i subramuri industriale (industria de masita agricole, industria electrotehnica, industria instrumentelor de precizie, industria cauciucului, industria maselor plastice s.a.), au fost supuse unor transformri radicale, prin reutilare i extindere a capacitatii
de productie, un mare numar de intreprinderi vechi.
Eliberarea clasei muncitoare de sub jugul exploatarii a descatusat
initiativa creatoare a maselor. In rindul muncitorilor din intreprinderile bucurestene, la fel ca si al celor din toat tara, cunoaste o mare
extindere intrecerea socialista' si miscarea de inovatii si rationalizaxi.

Dei clasa muncitoare cucerise puterea politic, in economie burghezia continua sa detina pozitii dominante. Construirea socialismului
impunea nurirea relatiilor de productie socialiste.
in acest scop, la 11 iunie 1948, Marea Adunare National intrunita

la Bucuresti, aprob.' si voteaza legea pentru nationalizarea principalelor


intreprinderi industriale, miniere, bancare, de asigurari si de transport,

lege urmata la citeva luni mai tirziu de nationalizarea intreprinderilor


sanitare i cinematografice si a altor bunuri de interes obstesc. Ca urm are
a nationalizarii a fost lichidat marea proprietate capitalista, s-a creat
sectorul socialist al economiei nationale, in cadrul caruia a fost desfiintat5. exploatarea omului de catre om, statornicindu-se astfel relatii de
productie noi, relatii socialiste.
Actul revolutionar al nationalizarii a creat conditiile pentru planificarea economiei nationale. Industrializarea socialista' a tarii, bazata pe
dezvoltarea cu precadere a industriei grele i in primul rind a industriei
constructoare de masini, se impunea ca o necesitate obiectiva pentru
tara noastr, care mostenise de la regimul burghezo-mosieresc o economie inapoian, cu pronuntat caracter agrar. in urma aplicrii consecdesfasurat in
vente a acestei politici de industrializare socialista'

An de an, productia industrian' din Bucuresti inregistreazifi insemnate


cresteri. Astfel in perioada 1951 1961 ritmul mediu anual de crestere a

productiei industriale bucurestene a fost de 14,4%. in 1961, in mai


putin de dona luni, se realizeazi in Bucuresti intreaga productie industrian a orasului din 1938.
Concomitent cu lupta pentru industrializarea socialista a tarii si bazindu-se pe succesele obtinute in aceasta directie, P.M.R. a dus o lupta
sustinuta pentru intarirea aliantei clasei muncitoare cu taranimea muncitoare i pentru transformarea socialista a agriculturii.
In comunele subordonate capitalei, aplicares politicii de transformare socialista' a agriculturii a dus la crearea in ultimii ani a unui mare

conditii favorabile datorit in primul rind puternicului sprij in econom ic,


Noua Plata a Palatului R.P.R.
....

.-

3.

,
-

---

- ----e-_40..- Az

.........

...,
-Wilsa......7
...,...,
L...Milaa .,
Inin,
a

at..-_

ti'.

.CliAgg

Ji!

.,'

...

!rI64

'

.-,....-,...

a.-iirsto

ora '

.........
.............
...........
- - .........
...........
.......
....
....

- ...... ...

,...."4.2117,

7_,,,,7 a.

, ..,.

abr.

'zr'n

"'Ir

_s.

- -,-_,-r.

,......

ie,,

14MY

vedere din helicopter

."4**

-Ter

-~11.

. ...21,111
2.-.110.

ir. -1P--

411r

57
"

6;1

, -- ,,,..

21.1i '

gits
im

Ir

--

, ........2.,

-_-

f.....__,...10.

.../...

W1

<-11111. A
T

0'1

.>7-t

, ,-

,.11

I.

rai

tert*Ork',_ ;44

www.dacoromanica.ro

,,s.

- ...-"''
-

, .

rallir=rt"--

,....., .

e.

c.

...E---.. -

'41.
_'"_

,--

--1

0E00- t

numar de gospodarii agricole colec-

4r, ,i-tift
,
r

tive, gospodarii agricole de stat i


statiuni de maini i tractoare, unitati agricole socialiste infloritoare
care ocupa un loc important in agricultura trii i in formarea fondului
central al statului de produse agroalimentare. Regiunea Bucureti, cea

mai mare din tara, cuprinde circa

12% din numarul total al familiilor


tardneti i peste 16% din suprafata

arabila a tarii.
in aprilie 1962, la Bucureti a avut loe istorica sesiune extraordi-

nara a Mari Adunari Nationale

consacrata incheierii colectivizarii

Piata Teatrului de opereta. Blocul turn

Blocuri noi pe B-dul Eroilor

agriculturii, la care au participat


ca invitati 11.000 de luciatori din
agricultura i din industrie, din
aparatul de partid i de stat. Colectivizarea agriculturii a solutionat una din cele mai grele i mai

complexe probleme ale revolutiei


socialiste. Proprietatea socialista
asupra mijloacelor de productie s-a
statornicit, ca baza de neclintit a
orinduirii socialiste, in toate ramurile economiei nationale.
In opera de construire a socialismului, partidul 1 guvernul au pus
un important accent pe inaptuirea
revolutiei culturale.

Sarcinile revolutiei culturale erau


complexe i multilaterale: lichidarea analfabetismului, organizarea i
dezvoltarea socialista a invtamintului, culturalizarea maselor, dezvoltarea artei, literaturii i tiintei,
crearea unei intelectualitati noi, legata de popor i a cadrelor necesare
construirii socialismului, educarea
uamenilor muncii in spiritul socia-

lismului . a. In capital ca i in
1110

!II

-1,414

it.

1:

intreaga tara, traducerea in viata a


acestor sarcini a dus in aceti ani la
o serie de mari infaptuiri de care
sint mindri toti locuitorii ei.

In anul 1930, din totalul

de

639.040 locuitori ai oraului, 96.669

erau analfabeti. Reforma invtd-

mintului din anul 1948 a pus, pentru prima data in istoria patriei
noastre, problem a lichidarii analfabetismului. Infptuita din initia44

www.dacoromanica.ro

tiva partidului, reforma a pus bazele invatamintului de tip nou, cu adevarat stiintific, legat de activitatea practica. Livatamintul de cultura

generala a luat o mare dezvoltare. Numarul elevilor a crescut de la


92.228 in 1938/1939 la 189.931 in 1961/1962. Au fost luate m Asuri menite

sa (Inca. la imbunatatirea intregului proces de invatamint s-au intocmit


noi planuri de invtm int, programe si manuale scolare, prin care s-a urmarit largirea orizontului de culturd generala al elevilor ; au fost organizate numeroase scoli tehnice si profesionale; se pune accentul pe legatura
invatamintului cu practica, cu productia; se dezvolta invatamintul seral.
in privinta invatamintului superior, trebuie remarcat in primul rind

cA numarul faculntilor a crescut de la 13, in 1938, la 50 in 1961.


n timp ce in 1938, numarul studentilor de la drept, litere si teologie era

dublu cleat al celor de la politehnica, academia comerciall i medicina, in 1961 studentii facultatilor practice reprezentau peste 2/3 din
numaxul total al studentilor. Institutiile de invnmint superior din
Bucuresti cuprind peste 33% din numarul facultatilor existente in
tara si apro ape jumtate din numarul total al studentilor. in rindul
cadrelor didactice de la aceste institutii de invatamint activean ca
profesori personalitati stiintifice de mare prestigiu.
in 1948 a fost reorganizata pe baze noi Academia R.P.R., care a devenit cea mai malta institutie stiintifica din R.P.R. De ea depind
astazi numeroase institute stiintifice, dintre care 25 isi desnsoan
activitatea in Bucuresti.
Calea Grivitel

-"'
"

WI"

.,

Li

14114
-

445

www.dacoromanica.ro

r
-,

Calea Victoriei

Pentru asigurarea unei largi difuzri a presei si a crtii a fost construit


in anii puterii populare marele combinat poligrafic ,Casa Scinteii", care
poate tipari zilnic cca. 2.200.000 exemplare de ziare i aproape 130.000 de
brosuri. Cele 16 edituri din Bucuresti scot anual de sub tipar mii de lucrgri in tiraje necunoscute in trecut in tara noastrg. Numai in Editura
politica, de pilda, de la eliberarea tarii pina la sfirsitul anului 1961 au
aparut peste 6.000 de lucrari, intr-un tiraj de peste 175.000.000 de exempiare. Un rol important au bibliotecile, al cgror numar a crescut la peste
1.600, cu peste 19.000.000 volume.
In actiunea de culturalizare a maselor, atentie deosebits-a dat dezvol-

tarii retelei de cinematografe, teatre, muzee, case de cultura, camine


culturale i cluburi. in centrul orasului, ca i in cartiere alt'adata lsate
In bezna ignorantei, au fost ridicate san moderne, incapatoare, de teatru
sau de cinematograf, teatre de vara', case de cultura care oferg maselor

variate posibilitati de participare la viata culturala, din ce in ce mai


bogat, a capitalei.
Una din cele mai reusite si mai impungtoare constructii destinate

manifestgrilor cu caracter cultural si obstesc, pusa la dispozitia populatiei bucurestene o constituie noua sala a Palatului Republicii; ea
cuprinde peste 3.000 de locuri si este prevazutg cu cele mai moderne instalatii de acustica, iluminat, aerisire etc.
Comorile artei au fost puse si ele la dispozitia publicului larg prin deschiderea unui mare numar de noi muzee, case memoriale, galerii de arta.
Mare dezvoltare a luat in ultimii ani reteaua de radio si televiziune.
Pentru a ne da seama de acest lucru este suficient sa aratam cg in timp
ce in anul 1938 erau inregistrati in Bucuresti doar 68.822 de abonati la
radio, dupg 23 de ani (1961) numarul abonatilor ajungea la cifra de
402.631 la radio si radioficare, lar la televiziune numarul abonatilor
a crescut de la 2.588 in 1957, la 59.537 in 1961.
O bogat activitate culturala se desfasoar' in cadrul caselor de cultura,
al cluburilor i caminelor culturale. Cele 65 de case raionale de cultura si camine culturale existente in capitala functioneaza fie in localuri
46

www.dacoromanica.ro

...

,,,,,,,..

I 17.1 (in' ii tirz,

11/17/01Y0
Immirmvwm
WiluM1011
frOVITVS
igtipirEIRINA
-

Vedere spre B-dul g-ral Magheru

nou construite, fie in localuri reamenajate. inzestrate cu sli de spectacole, cu biblioteci i sli de club, aceste case de cultura si camine culturale atrag un mare numar de cetateni. in jurul lor activeazil echipe
de dans, de teatru, orchestre, coruri i brigzi artistice de amatori.
Conditii deosebit de favorabile au fost create in anii democratiei populare dezvoltdrii ocrotirii santtii. Asistenta medicaid' este gratuita
pentru majoritatea populatiei. Unificarea spitalelor cu policlinicile a
dus la imbunatatirea conclitiilor de ingrijire a bolnavilor. In capitala
ca Si in intreaga tara au fost create numeroase centre sanitare antiepidem ice (Sanep id ) . A crescut considerabil num arul circumscriptii lor

sanitare, al policlinicilor, al spitalelor. Astazi, in Bucuresti, stau la


dispozitia populatiei de dou ori mai multe paturi de spital decit in
1938. In anul 1948 a luat fiinta Directia ocrotirii mamei si a copilului,
care a trecut la organizarea i coordonarea activitatii retelei de obstetrica
_pediatrie.
In anul 1951 a luat fiinta un centru de igiena a muncii si boli profesionale. De altfel, grija pentru sanatatea oamenilor muncii se oglindeste
si in msurile luate in acesti ani pentru protectia muncii i tehnica securittii din intreprinderi, alocindu-se in acest scop importante sume de

bani. Din fondul asigurarilor sociale, gospodrit de sindicate, au fost


distribuite ajutoare pentru incapacitate temporar de munca, pentru

maternitate, pensii de batrinete si invaliditate. in urma Hotririi

C. C. al P.M .R. din 13-14 iulie 1959, au fost majorate pensiile de We.trinete cu 63%, lar cele de invaliditate prin accidente si boli, cu 48%
Salariul real al oamenilor muncii a crescut in 1961 cu 90% fata de 1950.
Bucurestii se transforma pe zi ce trece intr-un ores modern, capitall
a unui stat in care se desavirseste constructia socialismului. Maretele

constructii ale socialismului se inalta in fiecare colt al orasului.

Largile bulevarde luminate fluorescent, cartierele moderne muncito-

resti ridicate in ultimii ani, ritmul impresionant al innoirilor dau


Bucurestilor de azi o infatisare cu totul diferita de orasul din anii

regimului burghezo-mosieresc, in care mizeria cartierelor marginase

www.dacoromanica.ro

47

de cocioabe locuite de muncitori, contrasta dureros cu cartierele


luxoase, construite pentru exploatatori. Ritmul constructiilor a
crescut an de an. DacA In decurs de doi ani (1957-1958) s-au realizat
7.800 apartamente, numai in 1959 s-au realizat 7.031 apartamente,
In 1960,7.700, iar In 1961 au fost date in folosintA 12.412 apartamente.
Amplasarea constructiilor de locuit si a edificiilor social-culturale
are la bazii schita planului de sistematizare a orasului. Potrivit acestui

plan, au fost construite sau se aflA in curs de constructie blocuri


impunatoare pe terenurile virane sau in locul caselor vechi de pe
citeva din marile magistrale ale orasului ca: os. Mihai Bravu, Ca-

lea Ferentari, Calea Floreasca, os. stefan cel Mare, B-dul Gh. Dimitroy, B-dul Muncii, B-dul MArsesti, Calea Grivitei, B-dul Bucurestii
Noi, sos. Giulesti. Prin aceste lucrAri de mari proportii se urmareste
o dezvoltare armonioasa a capitalei, care s& imbine stilul modern cu
trAs'Aturile caracteristice ale arhitecturii autohtone.

Paralel cu ridicarea de noi blocuri, in anii puterii populare s-a

dezvoltat mult reteaua comercial a capitalei, reorganizatA pe baze


socialiste in vederea satisfacerii cit mai depline a cerintelor mereu
crescinde ale oamenilor muncii. Numarul magazinelor, unitAtilor de
alimentatie publica' a ajuns in 1961 la aproape 5.000. Au fost create
numeroase uniati noi in tot cuprinsul orasului, dar in special in cartierele mArginase, unde, sub vechiul regim, se intilneau doar circiumi
dugheni in care se vindeau mArfuri de cea mai proastA calitate.

Capitala R.P.R. este renumit prin numArul mare al spatiilor

verzi. Pe drept cuvint Bucurestii rAmin in amintirea strAinilor care


ne-au vizitat tara ca un oras al grAdinilor". Atentia deosebitil acordata
nu numai grAdinilor din centrul orasului, ci i celor din cartierele
muncitoresti a fAcut ca suprafata spatiilor verzi s ajung5. in 1960
la 6 m2 pe cap de locuitor fata de 2 m2 cit era in 1944. Pe locul unor
vechi gropi i maidane, unde se depozitau In trecut gunoaiele, au
apArut minunate parcuri i grAdini, adevArate locuri de recreare, de
destindere si de distractii pentru bucuresteni.
Grija pentru continua modernizare si infrumusetare a capitalei se
reflect& si intr-o serie de realizar de ordin gospodAresc. Astfel, s-au
pavat strAzi pe o suprafatA de 4.670.000 m2 adic5 mai mult decit s-a

realizat sub vechiul regim in decurs de 60 de ani; toate strAzile.


orasului au astAzi lumina' electricA. Numai intre 1950 si 1960
s-a extins iluminatul electric pe 3.500 de strAzi. Reteaua de gaz

metan a crescut in 1961 de peste trei ori fat de anul 1948. Constru-

irea apeductului Arcuda 3 a sporit debitul de ap& al orasului cu


aproape 50%. FatA de 1938, In 1961 se distribuie in oras de peste

trei ori mai mult& apa potabila, lungimea retelei crescind, numai in
ultimii sase ani, cu peste 124 km. in prezent, se consuma in dou&
luni tot atita energie electricl cit s-a consumat In intregul an 1938.
Pentru imbunattirea transportului au fost extinse liniile de tramvale i autobuze spre toate cartierele mArginase. Asfzi, marile bule-

varde sint strAbAtute de troleibuze i autobuze, din care tot mai


multe sint fabricate in Bucuresti.

Realizri deosebite s-au inregistrat In ultimul timp in capitala


In domeniul asigurarii bazelor necesare practicarii tuturor sporturilor.
Bucurestii au astAzi unul din cele mai mari stadioane din Buropa,
stadionul 23 August". Numrul asociatiilor sportive care-si desf&-

activitatea pe ling). diverse Intreprinderi, institutii, scoli etc.


48

www.dacoromanica.ro

,,
IT

tit
00

111111"Pii:
T

J14'44 '.11

14'
i:,

o
r

Stradd din cartierul Floreasca.

In cartierul Eucuretii Noi

...

.0'4,

I
ff.,
I[

)1_

T.
.71

;44-0

www.dacoromanica.ro

.1"

r -r

nr.

no,

rprwr7r

INIPIR

catea Giateti

este de peste 400. Numrul membrilor din Bucuresti ai acestor

asociatii era in 1959 de peste 215.000.


Capitala Republicii Populare Romine
schimbat numai in
ani infatisarea. Cit despre viata populatiei sale, ea devine,
ca si a intregului popor romin, pe zi ce trece mai frumoas si mai
iuminoasa., mai bogat si mai plina de bucurii.
Cel de-al treilea Congres al Partidului Muncitpresc Romin
ale
t'ami lucrad s-au desfasurat la Bucuresti in luna iunie a anului 1960
a trasat calle une infloriri fra precedent a trii.
In capitala trii, transpunerea in viata a istoricelor hotariri ale
Congresului al 111-lea al P.M.R. va insemna construirea de noi i puter-

nice unitati industriale, de importante edificii culturale, sanitare sau


sportive, aparitia pe harta orasului a noi locuinte i largi artere de
circulatie, extinderea retelei de magazine, restaurante si hoteluri,
imbunatatirea transporturilor i, in general, sporirea tuturor lucrarilor de interes edilitar si gospodaresc.
Planul de dezvoltare a economiei nationale pe anii 1960-1965, cit
schita planului de perspectiva, adoptate de Congresul al III-lea al
P.M.R., reprezinta un program maret de lupta a poporului nostru
muncitor pentru avintul continuu al economiei i culturii, pentru
inflorirea patriei noastre, pentru desvirsirea operei de construire
a socialismului.

www.dacoromanica.ro

."

Partea

doua

ORGANIZATII POLITICE SI OBSTESTI

PARTIDUL MUNCITORESC ROMTN


n ora*ul Bucure*ti, capitala t5rii, 10 au sediul organele superioare
ale Partidului Muncitoresc Romin, ca *1 Comitetul regional *i cel
orA*enesc Bucure*ti.

Partidul Muncitoresc Romin este deta*amentul de avangardl,


organizat, al clasei muncitoare, forta conducAtoare a poporului in
Republica PopularA RominA. El cuprinde pe cei mai con*tienti *i
inaintati oarneni din rindurile clasei muncitoare, ai rnimii colectiv iste i ai intelectualittii. Partidul Muncitoresc Romin exprimA
interesele vitale qi tazuintele poporului muncitor de la ora*e qi
sate 0-1 conduce spre inf Aptuirea scopului sAu final, construirea
societAtii fall clase societatea comunistA.
Partidul Muncitoresc Romin, creat la Congresul din februarie 1948
prin unificarea partidelor comunist *i social-democrat pe baza ideo-

logiei marxist-leniuiste, este mo*tenitorul celor mai bune traditii


de luptA ale poporului romin pentru libertate, independentA natio-

nalA i progres social. El este continuatorul luptei eroice pe care Parti-

dul Comunist din Rominia infiintat la 8 mai 1921 a dus-o


impotriva reactiunii i fascismului, pentru lichidarea exploatArii

capitaliste-mo*iere*ti, pentru infAptuirea societAtii socialiste.


Sub conducerea partidului sAu marxist-leninist, poporul romin a
infAptuit, in august 1944, insurectia armatA victorioasA, in condi-

tiile ofensivei vijelioase a armatelor sovietice impotriva cotropitorilor fasci*ti. Astfel a inceput o erA nou i glorioas1 in istoria poporului romin, care a p5.*it la inaptuirea unor transformAri revolutionare in intreaga viatA economicA, social-politicA i culturalA a tArii.
CAlAuzit de invAtAtura marxist-leninistA, bizuindu-se in intreaga sa
activitate pe legAturile cele mai strinse cu masele largi ale oamenilor
muncii, Partidul Muncitoresc Romin a condus cu succes poporul
romin in lupta pentru f5urirea bazei economice a socialismului in
patria noastrA *i in prezent il conduce spre noi victorli: desAvir*irea construirii socialismului i trecerea treptatA la comunism. Aceste

perspective luminoase au devenit obiective concrete *i apropiate in


urma sarcinilor stabilite de cel de-al 111-lea Congres al P. M. R.
(iunie 1960).
51

www.dacoromanica.ro

MISR Ng

NB ON g WS

prirrr
01114c

,Ir

TITITTIT
UM

twit110.t.

11111111111111111.11111-11111

I'

ivet

Sediul Canlitetului Central al Partidului Muncitoresc Romtn

Organul suprem de conducere al Partidului Muncitoresc Romin


este Congresul Partidului, care alege Comitetul Central al P.M.R.

Comisia centrald de revizie. Comitetul Central, compus din tnembri

membri supleanti care se intrunesc periodic in sedinte plenare,


organizeaza Biroul Politic pentru conducerea muncii C.C. intre
plenare i Secretariatul pentru conducerea muncii curente. Primul
secretar al C.C. al P.M.R. este tovarasul Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Comitetul Central al P.M.R.: Str. S. Kirov, 2
tel.17.01.60

Comitetul Orlisenese Bucurefti al P.M.R.: B-dul IV. Beilee,scu,21-23


tel. 17.01.60
Comitetul Regional Bucuresti al P.M. R.: B-dul N. B'dlceseu,
21
23
tel. 17.01.60
Comisia Controlului de partid de pe lingl C.C. al P.M.R.: Str.Illinisterului, 4
tel. 17.01.60.

UN IUN EA TINERETULU1 MUNCITOR


Uniunea Tineretului Muncitor (U.T.M.) este organizatia revolutionar care uneste in rindurile sale masele largi ale tinerilor muncitori, trani colectivisti, elevi, studenti si intelectuali din Republica
Popularl RominA. Uniunea Tineretului Muncitor i desilsoard intreaga sa activitate sub conducerea Partidului Muncitoresc Romin,
fiind rezerva partidului, ajutorul su in educarea comunistil a tineretului i in intreaga constructie economic si de stat.
U.T.M. a luat fiintl la Congresul din martie 1948 prin unificarea
organizatiilor democratice de tineret existente atunci. Uniunea Tine52

www.dacoromanica.ro

retului Muncitor continu lupta eroica' a Uniunii Tineretului Comunist, care, educata i conclusa de catre Partidul Comunist Romin,
a slujit cu abnegatie i devotament cauza clasei muncitoare.

U.T.M. educa pe tineri in spiritul patriotismului socialist si al


internationalismului proletar, al dragostei inflacarate si al devotamentnlui neprecupetit f ata, de patrie. Uniunea Tineretului Muncitor
se ocup de ridicarea nivelului politic, cultural si de calirea fizica a
tineretului, cultiva in rindurile tinerilor inaltele trasaturi ale moralei
comuniste, creste constructori inflcarati i devotati ai socialismului.

cere membrilor sal s lupte neobosit pentru traducerea in viata


a hotaririlor partidului i guvernului, s'A munceasca f Ara preget pentru
cucerirea tiintei, tehnicii i culturii inaintate si sa-si puna toate
cunostintele lor in slujba muncii practice, creatoare, pentru construirea socialismului.
Uniunea Tineretului Muncitor se ocupa.' cu indrumarea activittii
de zi cu zi a organizatiei de pionieri din R.P.R., creeaza, in
scoli si case de copii, organizatii de pionieri care i desfasoara

activitatea pe baza regulatuentului organizatiei de pionieri din


R.P.R. U.T.M. indruma activitatea Uniunii asociatiilor studentilor
din Rominia.
U.T.M. participa' activ la largirea i intarirea miscarii democratice
internationale a tineretulni pentru progres social si pace trainica.
U.T.M. face parte din Pederatia Mondial a Tineretului Democrat
(P.M.T.D.).

Organul superior al Uniunii Tineretului Muncitor este Congresul


U.T.M. Munca organizatiei este conclusa', in intervalul dintre congrese,

de Comitetul Central al U.T.M., ales de catre Congres.


Sediul Comitetului Central al Uniunil TIneretului Muncltor

53

www.dacoromanica.ro

tel. 15.02.00
Comitetul Central al U.T.M : Str. S. Kirov, 6
Comitetul Regional U.T.M. Bucureqti: B-dul N. Billcescu, 21 23
tel. 16.78.98
ComitetulOrAlenesc U.T.M. Bucuregti : sir. S. Kirov, 6

tel. 13.20.75.

SINDICATELE
Sindicatele din R.P.R.

cea mai larga organizatie de masa a

unesc in rindurile lor muncitorii, tehnicienii,


clasei muncitoare
inginerii i functionarii de toate profesiile.
Sub conducerea politic i ideologica a Partidului Muncitoresc
Romin, sindicatele participa activ la lupta intregului popor pentru
victoria deplin a socialismului in tara noastra.

Sindicatele desfasoara o intensa activitate cultural-educativa in


rindurile celor ce muncesc, contribuind la dezvoltarea constiintei
lor socialiste, a atitudinii noi fat5. de muna si de proprietatea obsteasca, la cresterea nivelului tehnico-profesional si de cultura genera15. al muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor i functionarilor.

Ele participa la rezolvarea tuturor problemelor lcgate de satisfacerea tot mai deplina a intereselor economice, sociale i culturale
ale oamenilor muncii, la elaborarea legilor si hotaririlor privitoare
la aceste probleme, conduc Asigurarile sociale de stat, organizeaza
exercita controlul obstesc In domeniul conditiilor de munc si al
activitatii din diferite sectoare de deservire a populatiei.
Sindicatele organizeaz participarea maselor celor ce muncesc la
planificarea i conducerea productiei, organizeaza i conduc intrecerea socialista si consfatuirile de productie, miscarea inovatorilor
rationalizatorilor, mobilizeaza oamenii muncii la indeplinirea
planurilor de dezvoltare a economiei nationale.
Sindicatele din Republica Popularli Romin militeaza pentru
intarirea unitatii de actiune a miscarii sindicale internationale in
apararea intereselor vitale ale clasei muncitoare, pentru triumful
principiilor coexistentei pasnice, pentru prietenia intre popoare
pacea trainica in intreaga lume. Miscarea sindicala din R.P.R. este
afiliata la Pederatia Sindical Mondiala (P.S.M.), inca de la infiintarea acestei organizatii mondiale.
Organul de conducere superior unic al sindicatelor, intre dona
congrese, este Consiliul Central al Sindicatelor.
Adresele principalelor organe sindicale din capitala sint:
tel.
Consiliul Central al Sindicatelor: Str. stefan Gheorghiu, 14
18.21.60

Consiliul local al sindicatelor din oraiml Bucureqti: B-dul 6 Martie,


tel. 15.33.00
Consiliul regional al sindicatelor, Bucureqti: B-dul 6 Martie, 25
tel. 13.57.15
i1i au sediul comiStr. Stefan Gheorghiu, 14
Tot in capital&

25

tetele centrale ale uniunilor sindicatelor:


54

www.dacoromanica.ro

Sediul Consiliului Central al Sindicatelor

Uniunea Sindicatelor din intreprinderile industrie; metalurgice


constructiilor de maqini
Uniunea Sindicatelor din intreprinderile industriei miniere vi
electro-tchnice
Uniunea Sindicatelor din intreprinderile industriei de petrol, chimie
vi gaz metan
Uniunea Sindicatelor din intreprinderile industriei materialelor de

constructii qi din intreprinderile de constructii


Uniunea Sindicatelor din intreprinderile economiei forestiere
Uniunea Sindicatelor din intreprinderile industriei bunurilor de
consum

Uniunea Sindicatelor din intreprinderile i institutiile agricole


Uniunea Sindicatelor din intreprinderile de transporturi qi tele-

comunicatii
Uniunea Sindicatelor din institutii administrative de stat vi sfaturi
populare
Uniunea Sindicatelor din comertul de stat gi cooperatia de consnm.
Uninnea Sindicatelor din institutiile de invatamint 9i cultura

Uniunea Sindicatelor din unit Aile sanitare.


55

www.dacoromanica.ro

ALTE ORGANIZATII OB$TEST1


Comitetul national pentru

rea paca din R.P.R. (C.N.A.P.):

7'

I.

II,

Str. Polond, 19 tel. 11.53.46; Comitetul orasenesc de lupt5. pentru


pace, Bucuresti: Str. Polonii, 19
tel. 11.83.52
A fost creat in 1949. hi desf4oarft activitatea in sprijinul luptei pentru apararea pacii i participd la actiunile initiate de Consiliul Mondial al Pacii, antrenInd la aceste actiuni masele largi ale
poporului romin. Din comitet fac parte
reprezentanti ai tuturor pilturilor sociale, muncitori, tOrani, oameni de

tiintii, literati, oatneni de art, reprezentanti ai cultelor religioase.


Sediul Comitetului national pentru

apararen pAcii din R.P.R.

Consiliul national al femeilor


din R.P.R. (C.N.F.): Str. telan
Gheorghitt, 16 tel. 18.21.60; Comitetul orsenesc al femeilor, Bucuresti: Aleea Alexandru, 26

Sediul Crucii Ro0i a R.P.R

tel.
17.27.86
Este organul de conducere al m4carii femeilor din Rominia. Sarcina principala a Consiliului este mobilizarea maselor largi de femei de la orase i sate
la participarea lar tot mai activa In
opera de desItvirire a constructiei socialiste

*i de aparare a pAcii. C.N.F., comitetele


regionale, raionale, oraeneti, comunale,
sdteti i comisiile femeilor atrag mase
din ce in ce mai largi de femei in activitatea obsteasca economicA, cultural& i
de stat, In actiunile de ocrotire a mamei
copilului i de aparare a sanatatil
poporului. C.N.F. este afiliat la Federatia Democrat& Internationalft a Femei-

lor i participa activ la toate actiunile


sale.

Asociatia romina pentru legiturile de prietenie cu U. R. S. S.


(A.R.L.U.S.): Str. Ion Chica, 5
tel. 13.03.10; Consiliul orIsenesc
A.R.L.U.S., Bucuresti: Str. Ion
tel 14.30.48
Chica, 5
Expresie a interesului crescind i a dragostei ca care poporul romin urrnarete
56

www.dacoromanica.ro

uriasele realizAri ale marelui popor prie-

ten pe drumul construirii comunismului, A.R.L.U.S. militeaz pcntru a face


larg cunoscuteItn Romlnia cele mai importante succese ale Uniunii Sovietice tu
toate domeniile vietii politice, economi-

ce, culturale etc. Totodat5, A.R.L.U.S.


contribuie la dezvoltarea schimburilor
culturale dintre cele don& tAri. Sub
auspiciile A.R.L.U.S.-ului functioneazd
In capital& Casa prieteniei romtno-sovie-

tice si Biblioteca central& A.R.L.U.S.

Crucea Roqie a R.P.R.: Str. Bitel. 11.26.96;


serica Amzei, 29
Comitetul de Cruce Roie al Capitel.
talei: Str. Biserica Amzei, 29
12 .76 .71

Este o organizatie obsteasc3, avtnd


scop antrenarea maselor largi de
oameni al muncii la opera de ocrotire a

ca

san&tatii publice si la Intftrirea ap&rArit

sanitare a R.P.R. Sarcina ei principal&


este sd r5spindeasca In rindul populatiei
adulte si al tineretului Scola r cunostintele igienico-sanitare si de prim ajutor.
Ea acorda un sprijin real organclor de
ocrotire a san&tatii publice, In vederea
ridicArii nivelului sanitar al tntregii
populatii.

Crucea Rosie a R.P.R. este afiliat&


la Liga Internationahl a Societ&tilor de

Sediul

Asociatiei

pentru

romtne

legaturile de prietenie cu U.R.S.S.


(A.R.L.U.S.)

Sediul Consiliului national al femeilor

din R.P.R.

51,

Cruce Rosie de la Geneva.

Uniunea centrara a cooperativelor de consum (CENTROCOOP): Ca-

tel. 16.00.10;
Str. Brezoianu, 31 tel. 14.48.00;

lea Victoriei, 29

Uniunea cooperativelor de consum


din comunele de subordonare raionala ale capitalei: Str. Doamnei, 9

tel. 15.57.53-13.79.31

DEN

Este organul central de conducere


economic&

organizatoric3 a cooperati-

---r-

velor de consum din R. P. R. Uniunea

utP-

7-,

organizeazil i indrumeaz& Intreaga acti-

vitate a cooperatiei de consum si o reprezintA in organizatiile cooperatiste internationale.

Uniunea centrali a cooperativelor meqteittigiregti din R.P.R.

www.dacoromanica.ro

57

(UCECOM): Str. Plevnei, 46 tel 16 .21.40 ; Uniunea cooperativelor


megte*ugitreti din ora.gui i regiunea Bucure*ti : Calea Plevnei,

46 tel. 16 .21.40
Este organul central de conducere al cooperativelor mestesugdresti. Organlzeazi unitati de deservire a populatiei si unitati producatoare de obiecte de arta
popularil si Indrumeaza munca invalizilor (in unitati speciale sau la domiciliu).

www.dacoromanica.ro

Partea

treia

INDICATII $I ADRESE UTILE

ORGAN ELE STATULUI


De cinci veacuri, de chid existenta orasului este in mod cert atestata de izvoarele documentare, Bucurestii indeplinesc un rol din ce
In ce mai insemnat in viata OHL Din 1659, cind capitala ramine
definitiv statornicita la Bucuresti, aici incep &a-0 stabileasca rese-

dinta cele mai importante organe centrale ale statului. Totodat


pentru administrarea orasului iau fiinta diverse institutii de conducere locale. De-a lungul veacurilor, aceste.organe ale puterii centrale sau ale administratiei locale capata diferite forme, corespunz-

toare orinduirii in sinul careia apar.

in perioada existentei statului feudal, documentele vorbesc despre


o serie de vornici, judeti, pirgari, ispravnici de scaun, dregatori, care
de la caz la caz se ocupa de un cerc mai restrins sau mai larg de probleme ale vietii de stat si administrative. Primele ministere apar la
Bucuresti dupl 1831. Tot in aceasta perioad, pentru administrare&

orasului ia fiinta Sfatul orasenesc al Politii Bucurestilor" (polisora s in limba &Ling), transformat mai tirziu in primarie. in 1848,

fruntasii miscarii revolutionare redacteaza o serie de memorii, proclamatii, programe si proiecte de organizare statal care oglindesc
preocuparea de a satisface in primul rind interesele burgheziei. in a
doua jumatate a secolului al XIX-lea si in primele decenii ale secolului nostru, regimul burghezo-mosieresc elaboreaza constitutii
organizeaza institutii ale puterii, administratiei de stat i justitiei
care, reflectind rolul predominant al modului de productie capitalist

In economia Rominiei, constituie totodata expresii ale adincirii

exploatrii poporului muncitor. Astfel, in cele dotua corpuri legiuitoare, camera si senatul, fiintind la Bucuresti in baza Constitutiei
din 1866, reprezentantii stilt alesi de catre un corp electoral, impartit in patru colegii, dupa criteriul averii si al originii sociale, ceea
ce face ca, practic, poporul muncitor s nu fie reprezentat in Parlament. in perioada cuprinsa intre cele douil rilzboaie mondiale,
scopul inabusirii miscarii muncitoresti in continua crestere si a intensificarii pregatirilor pentru dezlantuirea criminalului razboi antisovietic, clasele dominante exploatatoare inlturi treptat intregut
sistem constitutional, transformind organele puterii, ale administra59

www.dacoromanica.ro

%lei de stat vi ale justitiei in instrumente de fabricare a unor legi vi


dispozitii reactionare, de reprimare a luptei revolutionare a poporului
vi de suprimare a oricror libertati democratice.
Dupa. eliberarea tarii de sub jugul fascist, constitutiile din 1948
vi 1952, adoptate de catre Marea Adunare Nationala, reflecta caracterul nou al statului democrat-popular, caracter determinat de trecerea intregii puteri politice in miinile clasei muncitoare, in alianta
ca trnimea muncitoare i consfintesc schimbriie petrecute in
structura social-economic i politica a OHL
Republica Popular Romina este un stat democrat-popular, forma

a dictaturii proletariatului. Ea este un stat de tip nou, socialist,


principalul instrument cu ajutorul cruia oamenii rnuncii din tara

noastra i infiiptuiesc interesele lor fundamentale. Puterea, in statul

nostru, apartine oamenilor muncii de la orave vi sate care vi-o exercit


prin organele sale reprezentative
alese prin vot universal, egal,
direct vi secret
Marea Adunare National vi Sfaturile populare.
Baza acestei puteri o constituie alianta clasei muncitoare cu taranimea
colectivista, sub conducerea clasei muncitoare. Trinicia i viabili-

tatea statului nostru, forta sa, if sint asigurate prin conducerea de


catre Partidul Muncitoresc Romin, care determina politica interna
vi externa. a statului in conformitate cu cerintele legilor obiective ale
dezvoltdrii societatii vi cu interesele fundamentale ale poporului,
se preocupa indeaproape de perfectionarea continua a aparatului de
stat, de intarirea legaturilor sale ca masele, de dezvoltarea democratiei socialiste.
Sesiunea Mari Adunri Nationale, din martie 1961, a adoptat
hotariri de mare impollant pentru viata noastr de stat. Astfel,
s-a stabilit o mai deplin precizare a functiilor organelor supreme
ale puterii de stat vi o organizare mai corespunzatoare noilor sarcini
puse de dezvoltarea vietii de stat, ceea ce contribuie la perfectionarea
conducerii intregii activitti de stat, la solutionarea in tot mai bune

conditiuni a problemelor de mare insemntate din etapa actuala a

desvirvirii constructiei socialiste. A fost ales Consiliul de Stat ca oran suprem al puterii de stat intre sesiunile Mari Adunar Nationale.
In functia de Prevedinte al Consiliului de Stat a fost ales in unanimitate cel mai iubit fiu al poporului,tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej,
Prim secretar al C.C. al P.M.R. In aceasta sesiune, Marea Adunare
National& a ales o comisie pentru elaborarea unei noi Constitutii a
R.P.R., Constitutie in care sa'-vi gaseasca reflectarea profundele
transformar social-economice petrecute in tara In perioada care

a trecut de la adoptarea Constitutiei din 1952.

ORGANE ALE PUTERII DE STAT


Marea Adunare NaIional

Marea Adunare National& este organul suprem al puterii de stat


al R.P.R. i unicul organ legiuitor al R.P.R. Marea Adunare Natioca organ suprem al puterii de stat, exercita toate drepturile
statului romin democrat-popular, avind in competenta ei direct
urmatoarele atributiuni principale:
60

www.dacoromanica.ro

1) Validarea mandatelor depu-

.,---,...

tatilor M.A.N. ; 2) alegerea biroului


M.A.N.; 3) aprobarea Constitutiei
R.P.R. si modificarea ei; 4) alegerea Consiliului de Stat al R.P.R. ;

5) controlul activittii Consiliului


de Stat ; 6) prelungirea mandatului
M.A.N. in cazul unor imprejuriri
exceptionale; 7) formarea guvernului R.P.R. ; 8) organizarea Consiliului de Ministri si a ministerelor, a Tribunalului Suprem, a Pro-

curaturii Generale cit si a altor

organe centrale ale statului ; 9) sta-

bilirea organizrii administrative

a teritoriului R.P.R.; 10) numi-

rea si revocarea presedintelui si a


membrilor formind Tribunalul Suprem cit si a Procurorului General
al R.P.R.; 11) stabilirea planurilor de dezvoltare a economiei na-

tionale a R.P.R.; 12) aprobarea


bugetului de stat si a incbeierii
exercitiilor bugetare; 13) declararea stdrii de rzboi in cazul unei
agresiuni armate, indreptate impotriva R.P.R. sau impotriva unui
alt stat fat de care R.P.R. are
obligatii de apdrare mutual& ce

nrt-~110' ---,

.... ---.4.,
.4... -7

..'

'-

-4

II

.. ... u. ..,

;ICE,
6-- ,-- ,--

tl i I k i

,6

..i

m'y

W". ''''

...

1'

-7.- -

-_-_"4

........ii,

4.'

---

- -,-;

P= ,
-

_....,_......al- -, --, ---

:,,,,,,,,

..

. z-

.--

'

Palatul
a R.P.RMarii AdunAri Nationale.

decurg din tratate internationale;


14) controlul asupra activittii guvernului ; 15) stabilirea liniei generale a politicii externe a statului; 16) declararea mobilizdrii parjale sau generale; 17) numirea si revocarea cotuandantului suprem
al Fortelor Armate ale R.P.R.; 18) proclamarea, in interesul apararii R.P.R., al asigurrii ordinii publice sau al securittii statului,
a starii exceptionale, in unele localitti sau pe intreg teritoriul trii;
19) exercitarea dreptului de amnistie. Atributiunile de la punctele 1-6
inclusiv se exercita numai de cltre M.A.N.
Marea Adunare Nationala este aleas& de ctre cettenii R.P.R.
pe circumscriptii electorale, cite un deputat la 40.000 de locuitori.
Ea se alege pe timp de 4 ani, mandatul incepind numai la expirarea
acestui termen. k caz de rzboi sau in cazul altor irnprejurdri exceptionale, M.A.N. poate sa-si prelungeasc mandatul pentru timpul
cit dureaz imprejurarea exceptional.
Pentru organizarea lucrilrilor sale, M.A.N. alege pe intreaga durat
a legislaturii Biroul Mari Adungri Nationale, compus dintr-un presedinte si doi vicepresedinti. Sesiunile M.A.N. se tin de dona ori
pe an, convocares ei fcindu-se de catre Consiliul de Stat. M.A.N.
poate fi convocat.' in sesiuni extraordinare, de ctre Consiliul de
Stat sau la cererea cel putin a unei treimi din numdrul total al deputatilor.
in cadrul Mari Adun'ri Nationale activeaz urmiltoarele comisii
permanente: comisia economico-financiar, comisia pentru agricul61

www.dacoromanica.ro

tara

si silvicultura, comisia pentru problemele de aparare, comisia


politica externa. comisia administrativa, comisia pentru cultura
si invatamint, comrsia pentru sanatate, prevederi i asigurari sociale,
comisia juridica, comisia de validare.
Initiativa legislativa apartine Consiliului de Stat, Consiliului de
Ministri, comisiilor permanente, precum i unui numr de cel putin

30 de deputati. Caracterul cu adevarat democratic al organului suprem

al puterii este ilustrat i prin componenta sa. Din numarul de 465


cleputati ai M.A.N. (alesi cu pri/ejul alegerilor de la 5 martie 1961),
335 sint muncitori i tarani colectivisti, 130 reprezentanti ai intelectualitatii legate de popor ; 77 dintre deputati sint femei, iar 61 apartin
cliferitelor nationalitati conlocuitoare.
Marea Adunare Nationali: Aleea Mari Adurairi Nationale, 5
tel. 16.21.50.
Consiliul de Stat al R.P.R.

Pentru asigurarea exercitarii puterii de stat in intervalul dintre


sesiuni, M.A.N. alege Consiliul de Stat al R.P.R. Consiliul de Stat
se alege dintre deputatii M.A.N. si se compune din: Presedintele
Consiliului de Stat al R.P.R., trei vicepresedinti, treisprezece
membri. Presedintele M.A.N. i presedintele Consiliului de Ministri
pot fi alesi in Consiliul de Stat. Consiliul de Stat i alege un secretar
clintre membrii
Consiliul de Stat, care raspunde de intreaga sa activitate in fata
M.A.N., are urmatoarele atributiuni principale:
Intre sesiuni: 1) convoac in sesiuni M.A.N.; 2) emite decrete,
lar cind decretele emise reprezint acte normative, ele au putere de
lege si sint supuse spre ratificare Mari Adunar Nationale in sesiunea
care urmeaza; 3) d legilor in vigoare interpretarea legala; 4) asculta
dad de seamit i executa controlul asupra activitatii guvernului;
5) la propunerea presedintelui Consiliului de Ministri numeste

revoca pe membrii guvernului; 6) asculta d'AH de seama asupra actiSuprem; 7) controleaza activitatea Procuraturii
vitatii

Generale a Republicii Populare Romine; 8) numeste si revoca pe


Presedintele sau membrii Tribunalului Suprem si pe Comandantul
suprem al Fortelor Armate ale R.P.R.; 9) declara, In caz de urgenta,
mobilizarea partiall sau generar; 10) In interesul aparrii Repu-

blicii Populare Romine, al asigurarii ordinii publice sau al securitatif


statului, proclama, in caz de urgenta, in unele localitati sau pe intreg

teritoriul tarii, starea exceptionall; 11)declara starea de fazboi in


cazul une agresiuni armate indreptate impotriva Republicii Populare

Romine sau impotriva unui alt stat, f ata de care R.P.R. are obligatii de aparare mutuala ce decurg din tratate internationale; 12)
instituie decoratiile, medaliile si tithrrile onorifice ale R.P.R.; 13)
stabileste gradele militare, rangurile diplomatice i alte titluri speciale; 14) exercita dreptul de amnistie.
In mod permanent: 15) confera decoratiile, medaliile i titlurile onorifice ale R.P.R.; 16) ratifica' si denunta intelegerile internationale ale R.P.R.; 17) acrediteaza i recheam pe reprezentantii
plenipotentiari ai R.P.R. In statele straine; 18) primeste scrisorile

de acreditare si de rechemare ale reprezentantilor diplomatici ai


62

www.dacoromanica.ro

4 .-

rr

."1,746....t

-..'_1.77,;u

Palatul Republicii. Sediul Consiltulut de Stat

statelor straine acreditati pe ling5. Consiliul de Stat al R.P.R.; 19)


In relatiile internationale, Consiliul de Stat, prin presedintele san,
reprezint R.P.R.; 20) exercit dreptul de gratiere si comutare a
pedepselor. Atributiile M.A.N. prevazute la punctele 7-13 inclusiv
se exercit de c5.tre Consiliul de Stat intre sesiuni, numai atunci cind
din cauza unor imprejurdri exceptionale M.A.N. nu se poate intruni.
Consiliul de Stat al R.P.R.: Calea Victoriei, 53tel. 16.21.50.
Sfaturile populare

Sfaturile populare sint organele locale ale puterii de stat. Prin

ele, oamenii muncii din Republica Popular5. Romin exercia puterea


de stat In regiuni, raioane, orase si comune, potrivit Constitutiei

legilor trii. Sfaturile populare organizeazi participarea activ a


oamenilor muncii la opera de desavirsire a construirii socialismului.
in uniatile administrativ-teritoriale in care sint alese, ele conduc
activitatea local pe tArim economic, gospodAresc, social-cultural
administrativ, indrumind i controlind organele, institutiile si
intreprinderile ce le sint subordonate.
Sfaturile populare se compun din deputati alesi in conformitate
cu dispozitiile legii. Ele constituie o intruchipare vie a profundului
democratism care caracterizeaz orinduirea noastril de stat. Tn componenta lor intra in urma alegerilor de la 5 martie 1961
un
mimar de 140.925 de deputati. in Bucuresti, la ultimele alegeri au
fost alesi 3.555 de deputati in Sfatul Popular al Capitalei, sfaturile
populare raionale si cele din comunele subordonate. Peste 30% din
num&rul deputatilor in Sfatul Popular al Capitalei i in sfaturile
populare raionale sint femei, peste 40% sint muncitori i aproximativ
20% intelectuali. Dintre deputatii alesi in sfaturile populare comu-

nale 25,56% sint femei. Sute de mii de cetateni sint antrenati, in


63

www.dacoromanica.ro

Intreaga tara, la munca sfaturilor populare prin multiplele forme de


legatura ale acestora cu masele (comisii permanente, comitete cetatene,ti, comitete de strada).
Sfaturile populare slut subordonate, din treapta in treapta, sfaturilor populare ierarhic superioare. Sfaturile populare regionale si ale
oraselor de subordonare republicana.' sint subordonate in activitatea
lor Mari Adunari Nationale.
Sfaturile populare au urmatoarele sarcini principale: a) ocrotirea
drepturilor cettenilor, paza si apararea avutului obstesc, precum
mentinerea ordinii publice ; b) aprobarea i executarea planului economic si bugetului local ; c) dezvoltarea industriei locale si sprijinirea
cooperatiei mestesugaresti ; d) dezvoltarea armonioasa si continua a unittilor agricole socialiste, folosirea rat ionala a mijloacelor de productie

in primul rind, a pamintului, sporirea productiei agricole ; e) buua


gospodarire a pdurilor de interes comunal ; f) dezvoltarea comertului
de stat, sprijinirea comertului cooperatist, supravegherea bunei aprovizionri i deserviri a populatiei de la orase si sate ; g) dezvoltarea bazelor locale de productie pentru aprovizionarea populatiei cu produse
agro-alimentare; h) buna gospodarire, sistematizarea, efectuarea de
lucrari edilitare i infrumusetarea oraselor i satelor, construirea
intretinerea de locuinte i localuri ; i) construirea, intretinerea

repararea drumurilor si podurilor de interes local ; j) indeplinirea

planului de scolarizare, organizarea muncii de culturalizare a maselor,


buna functionare si dezvoltare a invatmintului prescolar, elementar
mediu si a institutiilor de arta i cultur, precum si dezvoltarea

culturii fizice si a sportului de masa; k) apararea sanattii publice,


organizarea iustitutiilor sanitare, de ocrotire a mamei i copilului
si de asistenta sociala.
Sfaturile populare isi indeplinesc sarcinile fie direct in sesiuni,
fie prin comitetele lor executive. Sesiunile slut ordinare i extraordiSfatul Popular al Capitalei

www.dacoromanica.ro

dau dispozitii.
nare. In sesiuni, sfaturile populare iau hot5rfri
Comitetele executive sint organele executive si de dispozitie ale sfa-

turilor populare, intre sesiuni. Ele sint alcatuite din presedinte,


vicepresedinti i membri alesi de cltre sfaturile populare, dintre
deputati, in sesiune.
In anul 1961, in vederea imbunatatirii continue a activiatii eco-

nomice de .ansamblu din fiecare regiune, au luat fiin consilii econontice, ca organe ale comitetelor executive ale sfaturilor populare
regionale. De asemenea, pe ling comitetele executive ale sfaturilor
populare regionale, raionale, ofasenesti si ale oraselor de subordonare republicana.' Bucuresti i Constanta, au fost create in 1962 con-

silii agricole i comitete 6e cultur'd ,si ara, compuse din colective largii

de specialisti din domeniile de activitate respective.


Sfatul popular al regiunii Bucuresti: Str.
6
tel. 13.42.30
Sfatul Popular al Capitalei: 13-dul 6 Martie, 27 41. 13.86.60

Sfatul popular al raionului 3d Decembrie": Piala Amzei, 13


tel. 14.39.14

Sfatul popular al raionului 1 Mal": Str. Alex. Sahia, 33

16.61.62

tel.

Sfatul popular al raionului 23 August": B-dul Gh. Dimitrov, 92


tel. 11.76.78
Sfatul popular al raionului Tudor Vladimirescu": Str. Parfumului,
tel. 21.28.95

Sfatul popular al raionului Nicolae Billcescu": Splaiul Indepen-

denlei, 7

tel. 13.81.47

Sfatul popular al raionului V.I. Lenin": B-dul 6 Martie, 9

14.61.89
7,

tel.

Sfatul popular al raionului I6 Februarie": Str. Matei Millo,


tel. 13.66.05

Sfatul popular al raionului Grivita Rosie": B-dul Banu Manta, 9


tel. 17.55.20.

ORGANE ALE ADMINISTRATIEI DE STAT


Consiliul de Ministri
Consiliul de Iv1inistri este orgatul suprem executiv si de dispozitie
al puterii de stat a R.P.R. El este constituit de catre Marea Adunare
National si este format din: presedintele Consiliului de Ministri,
vicepresedintii Consiliuluf de Ministri, presedintele Comitetului de
Stat al Planificarii, presedintele Comitetului de Stat pentru Cultura i Arta, presedintele Consiliului superior al Agriculturii si
Consiliul de Ministri este rspunzator i d. socoteala de
activitatea sa in fata Mari Adunar Nationale, lar in intervalul
dintre sesiunile Mari Adunar Nationale
in fata Consiliului de
Stat al Republicii Populare Romine. El emite hotriri i dispozitii
65

www.dacoromanica.ro

al 73 mi wyrtriin ra in Es ni Es

in irs

gr,71.k.ng,tnntrts.F. 773.77ini

_,LIATL.9,

7.1__

Palatul Consiliului de Mini?tri al R.P.R.

pe baza legilor in vigoare sau in vederea aplicArii lor


legi care sint
i controleazd executarea
obligatorii pe intreg teritoriul R.P.R.

acestora. Consiliul de Ministri al R.P.R. are urinnoarele atributii:


coordoneazd i indrumeaza activitatea ministerelor si a celorlalte
institutli subordonate lui, ja masuri pentru realizarea planului economiei nationale, a bugetului statului i in vederea consolidrii sistemului batiese si de credit, ja msuri in vederea asigurrii ordinii
publice, apdrrit intereselor statului
ocrotirii drepturilor cet4enilor, exercit conducerea generala in domeniul relatiilor cu statele

strine, fixeazil ccntingentele anuale de cet6teni care urmeazil s.' fie


chemati la indeplinirea serviciului militar activ, conduce organizarea
general a fortelor artnate ale trii. El poate infiinta, pe ling5,
Consiliul de Ministri, diferite organe pentru probleme economice,
sociale, culturale, juridice si de ap5rare a patriei.
Consiliul de Ministri: 11-dul lije Pintilie, 1 tel. 14.34.00.
Ministere

alte

Ministerul Afacerilor Externe: B-dul Republicii, 33


tel. 16.68.50
Ministerul Afacerilor Interne: Sir. C. Dobrogeanu-Gherea, 3

tel. 13.18.10

13.06.20

Directia militiei capitalei: Calen Victoriei, 17


66

www.dacoromanica.ro

tel. 16.20.40

Sectii de militie: 1
Sir. N.
lorga, 29; 2
Ca lea Grivitei, 71;
3
Sir. Paul Greceanu, 36; 4
Str. Teiul Doamnei, 11; 5
B-dul Republicii, 78; 6 $os.
1; 7
Str. Stelea
SpcItaru, 13; 8
Str. Avram Goldladen, 18; 9
Calea Dudefti, 224;
Dobroefti,

Str. Reideiuti, 8; 11

10

Oltenitei, 179; 12

Str. Cazar-

mii,18 ;13 Str. It. Cimpeanu, 32

Str. Sulitei, 8; 15

Str.

Luigi Cazzavillan, 11; 16


Scarlat Virnav, 11; 17

Str.

14

B-dul
Peicii, 112 ; 18 B-dul Banu Manta,
25; 19
B-dul Bucureftii Noi, 54

Ministerul Comertului Interior:


Str. Doamnei, 12 tel. 15.00.20
Ministerul Comertului Exterior:
B-dul Republicii, 14

tel. 15.00.20

Ministerul Economiei Forestiere:


Str. Bibliotecii, 2
tel. 16.21.30
MinisterulFinantelor: Str. Doamnei, 8
tel. 16.20.00

Ministerul Metalurgiei si Constructiilor


de Masini

Ministerut Afaceritor Externe

Min istcrul Fortelor Armate: Str.


Valier McIreicineanu,
14.46.10

tel.

Ministerul Industriei Alimentare :


tel.

Calea Victoriei, 63 69
14.02.45

Ministerul Industriei Construetel.


tiilor: B-dul 1848, nr. 10
16.22.60

Ministerul Industriei Usoare:


tel. 16.23.10
Str. Ion Ghica, 13

Ministerul Metalurgiei si Constructiilor de Masini : CaleaVictoriei,


133
tel. 16.21.70

Ministerul Minelor si Energiei


Electrice: B-dul g-ral IVIagheru, 33
tel. 15.44.70
67

5*

www.dacoromanica.ro

Ministerul Industriei Petrolului


qi Chimiei: Str. Scaune, 1
tel.
14.98.60

Str.

Ministerul

Al. Popo, 30

tel. 14.39.00

Ministerul Justitiei: B-dul 6


tel. 14.44.00
Martie, 33
qi PrevedeMinisterul
rilor Sociale: Str. It. Dumitru Lem-

nea, 2 tel. 11.03.30

Ministerul Transporturilor qi Telecomunicatiilor: B-dul Dinicu Gotel. 17.20.60


lescu, 38
Ministerul Transporturilor

comuniattlilor

bilnlsterul Invtitiimintului

Tele-

Consiliul Superior al Agricultel.


turii : B-dul Republicii, 24
14.40.20

Comitetul de Stat pentru Culturii qi

Piala Scinteii, 1

tel . 17 .60.10

Comitetul de Stat al Planifidirii:


Catea V ictoriei, 152

tel. 13.77 .20

Comitetul de Stat pentru construetii , arltitectur qi sistematizare:

Str. Calomtirescu, 8 tel. 16.41.20

Comitetul geologic de pe litiga


Consiliul de Miniqtri: CaleaGrivitei,
64

tel. 15.42.20

Comitetul de Stat al apelor de pe


lingft Consiliul de Miniqtri: B-dul
tel. 11.39.50
g-ral Magheru, 6 8

Comitetul de Stat pentru probleme de muncii qi salarii: Catea V ic-

ton:el, 152 tel. 14.94.27


Comitetul pentru tehnica non&
de pe ring& Consiliul de Miniqtri:
tel. 11.78.76
Str. N. lorza, 36
Comitetul de Stat pentru valorificarea produselor agricole: Calca
tel. 13.97.20
V ictoriei, 118
68

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

!r'r

11

'

..

rr

-.P

;.4

'

...

ik

'',

....,;

,'

'' 11,, ,,; ..1- , ,...?!",..'


,A47
Tr ,,
ilk

,Isl

' .., ? "' '

'

,
5

.....

....&.

61.

,,ikr.- --.

= ...

;CM ...' ....il

l..:

Ministerul Finantelor

Comitetul de Stat al Planificarii

70

www.dacoromanica.ro

.a

'1

99

Comitetul pentru preturi de pe 11'10 Consiliul de Miniqtri: B-dul


tel. 14.34.00

Die Pintilie, 5

Departamentul cultelor de pe
tel. 12.41.00
Filipescu, 40

Consiliul de Minigtri: Sir. N.

Directia centralft de statisticii de pe lingi Consiliul de Miniqtri:


Str. Stavropoleos, 6

tel. 15.82.00

Directia generar a recrutrii qi repartizrii fortelor de muncii de


pe lingri Consiliul de Minigtri: Str. Academiei, 4

tel. 15.20.08

Directia generar pentru energie, metrologie, standarde tti inventa:


tel. 15.62.16

Str. .Ftirbei Vocld, 174

Camera de Comert a R.P.R.: B-dul N. Balcescu, 22 tel. 15.47.07.

JUSTITIA
In Republica Populara Romina, justitia se infptuiete prin instantele judecaloreti. Instantele judecRoreti au sarcina sa apere
orinduirea socia15., orinduirea de stat a Republicii Populare Romine,
proprietatea socialista', drepturile fundamentale ale cettenilor i

celelalte drepturi i interese ale lor garantate de lege, precum i


drepturile i interesele ocrotite de lege ale organelor statului i. institutiilor de stat, ale intreprinderilor i organizatiilor economice de
stat, ale organizatiilor obteti, ale celor cooperatiste i ale celorlalte persoane juridice. Asigurarea legalittii populare este sarcina
centrara' a organelor justitiei.
Instantele judecatoreti sint organe de stat, anume create prin
lege, avind o competent bine determinat, grupate intr-un sistem
unic de organizare. La baza organizrii judecatoreti in R.P. Romin
stau urmatoarele principii: infaptuirea justitiei in mod egal pentru
alei din rindul
toate persoanele, participarea asesorilor populari
oamenilor muncii de la orae i sate la infaptuirea justitiei, independenta judecatorilor i supunerea lor numai legii, folosirea de ca'tre

persoanele apartinind minorittilor nationale a limbii materne la

instantele din regiunile i raioanele locuite i de alt populatie decit


cea roming, publicitatea, oralitatea i caracterul in contradictoriu
al dezbaterilor, asigurarea dreptului de ap'rare, pronuntarea botaririlor tribunalelor in numele poporului.
Instantele judecAtoreti sint: a) tribunalele populare (de raion,.
de ora sau de raion orlenesc), instante de prim grad; b) tribunalele
regionale i Tribunalul Capitalei R.P.R., instante de gradul al doilea;
c) tribunalele militare ca instante speciale, avind i ele dora grade
de jurisdictie i d) Tribunalul Suprem al R.P.R.
71

www.dacoromanica.ro

In Bucuresti se af15. urmatoarele instante judeetoresti:


Tribunale populare: raionul 30 Decembrie", Piafa Amzei, 13
tel. 14.36.02; raionul 1 Mai", Catea Rahovei, 4 (Palatul Justiiiei)

tel. 14.53.06; raionul 23 August", Catea Rahovei, 4 (Palatul

tel. 13.53.46; raionul Tudor Vladimirescu", Str.


Juslifiei)
tel. 13.87.39; raionul N. Billcescu", Catea Rahovei, 4
Virteri, 24
(Palatul Justiliei) tel. 14.37 .81 ; raionul V.I. Lenin", Calea Rahovei,
tel. 13.80.69; raionul 16 Februarie",
4 (Palatul Justifiei)
tel. 13.19.10; raionul Grivita Rosie", Calea
Str. .Ftirbei Vodd, 115
tel. 15.80.50.
Rahovei, 4
Tribunalul regional Bucureqti: Ca lea Rahovei, 4 (Palatul Justiliei)
tel. 13.20.40
Tribunalul Capitalei R.P.R.: Calea Rahovei, 4 (Palatul Justiliei)
tel. 13.20.40
tel.13.30.34
Tribunalul Suprem al R.P.R.: Sir. Eugen Carada, 1
Colegiul de avocati al Capitalci: Str. Biserica Amzei, 23 tel.
12 .72 .82

Birouri colective de asistenti juridicil: nr. 1, B-dul Republica,


.30; nr. 2, B-dul Republicii, 30 tel. 16.13.83; nr. 3, B-dul Retel. 14.20.23; nr. 4, B-dttl Republicii, 30
publica, 30
la. 13.54 .89; nr. 5, Str. Biserica A mzei, 23 tel. 12 .16 .57; nr. 6,
Sir. Bibesctt l'oda, 10
tel. 13.86.31.

tel. 16.24.08; Dr. 7, Str. Bibescu Vota, 10

PROCURATURA
Procuratura Republicii Populare Romine a fost infiintat in anul
1952; ea exercit supravegherea superioar a respectdrii legilor de
aire ministere i celelalte organe centrale, de cltre organele locale
ale administratiei de stat, de institutiile, organizatiile si intreprinderile economice de stat, de organizatiile i intreprinderile cooperatiste, de organizatiile obstesti, precum si de Ctre functionari si toti
ceilalti cetdteni.
Procuratura Republicii Populare Romine apAr orinduirea socialil
si de stat a Republicii Populare Romine, precum i drepturile si
interesele legale ale cettenilor impotriva orichror incalcari de lege.
Procuratura General: Str. Ales. Sahia, 13 tel. 11.14.40
Procuratura regiunii Bucurelti: Str. Danielopol, 2
tel. 13.89.85
Procuratura oriqului Bucureqti: Calea Rahovei, 2-4
tel. 16.06.17
Procuraturile raionale: raionul 23 August", Calea Rahovei, 2-4
tel. 15.90.76; raionul ,.Nicolae Ralcescu", Catea Rahovei, 2-4
tel. 11.94.06; raionul 16 Februar e", Str. .5tirbei l'oda,
72

www.dacoromanica.ro

Ir

Tribunalul Capitalei

tel. 14.84.86; raionul Grivita RoOe", Calea Rahovei, 2-4


tel. 16.25.29; raionul V.I. Lenin", Calea Rahovei, 2-4 tel.
14.30.47; raionul 1 Mai", Calea Rahovei, 2-4 tel. 13.75.82;
raionul 30 Decembrie", Splaiul Unirii, 9 tel. 15.77.07; raionul
Tudor Vladimirescu", Splaiul Unirii, 9 tel. 15.24.05.
115

NOTARIATUL DE STAT
Notariatul de stat este organ de stat avind drept scop prin actele

date in competenta lui sa* inlesneasci persoanelor din Republica

Popular Romin4 constatarea raporturilor lor juridice, asigurindu-le


ocrotirea intereselor i exercitiul drepturilor civile in cadrul legali-

tdtii populare.
33

Notariatul de stat al Capitalei si al regiunii Bucuresti: B-dul 6 Martie,


tel. 14.44.00

Notariate de stat raionale: raionul 23 August", Str. ,5'tejan Mi-

tel. 21.76.72; raionul Nicolae Blcescu", Splaiul


hdileanu, 34
Unirii,9tel.16.42.82; raionul 16 Februarie", Sir. Biserica Amzei, 23
tel. 11.32.32; raionul Grivita Rosie", Str. Biserica Amzei, 23
tel. 12.37.27 ; raionui V.I. Lenin", Sir. Biserica Amzei, 23 tel.
12.65.33; raionul 1 Mai", Splaiul Unirii, 9tel. 16.64.27; raionul
30 Decembrie", Str. Roma, 7 tel. 11.35.90; raionul Tudor Vla-

dimirescu", Sir. Si. Vineri, 24

tel. 15.32.25

73

www.dacoromanica.ro

ARBITRAJUL DE STAT
infiintat Cu scopul de a rezolva litigiile patrimoniale dintre intreprinderile si institutiile socialiste.
Arbitrajul de stat de pa ling Consiliul de Miniqtri: Sir. IV. larga,
tel. 14.96.54
Arbitrajul de stat de pe linea Comitetul executiv al sfatului popular
tel. 14.37.85
al regiunii Bucuretpti: Str. .Illov, 6
Arbitrajul de stat de pe lingi Comitetul executiv al Sfatului Popular
al Capitalei: Piala Alex. Sahia, 1 tel. 11.53.31.

UNITATI INDUSTRIALE
Dupa cum arata izvoarele istorice, locuitorii de pe aceste meleaguri au cunoscut mes-

tesugurile inca din trecutul indepartat. In


secolele VII-IV te.n., getii prelucrau fie-

rul. Spturile arheologice au descoperit arme de fier datind din anii 300-250 i.e.n. La
cucerirea Daciei, romanii au gsit aici exploatri miniere i ateliere de prelucrare a
metalelor feroase i neferoase (aur, argint
etc.).
incepind din secolul al XVII-lea sint semnalate in Bucuresti primele bresle. Se dez,S,
volt productia de caramida, tabacarie, sapun, luminri etc.
Spre sfirsitul secolului al XVII-lea, incep s se formeze unele ateliere Cu un numar mai mare de meseriasi; in felul acesta mestesugurile
continua sil se dezvolte pe calea atelierelor de cooperatie capitalista'
simpla.
In cursul secolului al XVIII-lea, apar la Bucuresti primele manuf acturi, care constituie venga intre productia atelierelor mestesugaresti i industria mecanizata sau de fabrica'. Manufacturile folosesc

atit mesteri salariati eit si lucratori clac*. Exploatarea multa' a

mai ales a clacasilor provoac unele ridicari impotriva patronilor.


Creterea continua' a fortelor de productie, sporirea numarului
populatiei, dezvoltarea oraselor cu alte cuvinte cerintele obiective
impun schitubarea relatiilor de productie
ale dezvoltarii economice
feudale, care devenisera o frin'a' in calen progresului social.
Un nou impuls cunoaste industria si deci relatiile de productie
capitaliste
dupa semnarea Tratatului de la Adrianopol (1829).
Libertatea comertului, prevazuta de acest tratat, contribuie la largirea pietei interne si face ca economia Tarilor Romine s fie atrasa
In orbita pietei mondiale. in Bucuresti se deschid: fabrica de postav de la Tunari (1843), care functioneaza cu masini aduse din strinatate, moara cu aburi a lui Assan (1853), Arsenalul Armatei, cu
280 de lucrtori (1863), fabrica de articole de fier Lemaitre" (1864),
lucriitorilor

74

www.dacoromanica.ro

azi Timpuri Noi" etc. in 1856, Th. Mehedinteanu, care realizase


distilarea titeiului, obtine concesiunea iluminatului cu petrol al
Bucurestilor, care e astfel primul oras din lume iluminat cu petrol.
Revolutia din 1848, unirea Tadlor Romine i apoi cucerirea inde-

pendentei de stat, marcheaza noi etape pe calea dezvoltarii capitaliste

a Rominiei. Din punct de vedere industrial, in aceasta perioada,


Rominia ramble insii o tara inapoiata. Unitatile industriale sporesc
mai ales in capital.

Caracteristic pentru dezvoltarea industriala a capitalei la sfirsitul secolului al XIX-lea si la inceputul secolului al XX-lea este prioritatea

industriei usoare, deoarece capitalitii straini cit i cei autohtoni


faceau investitii in intreprinderi care necesitau cheltuieli mid, dar
aduceau intr-un timp scurt profituri maxime. Exploatarea clasei
muncitoare se adinceste de la an la an. Salariile i durata zilei de
muna se fixeaza dupa bunul plac al patronilor.
In anii de vremelnia i relativa stabilizare a capitalismului, de
dupa primul razboi mondial, creste numrul unitatilor industriale
si in capitala; totodata insa se adinceste i exploatarea celor ce

muncesc. Fie a,' se extind intreprinderile vechi (Lemaitre", Wolff"


etc.), fie ca apar altele noi, de mare capacitate (Malaxa",
Zamfirescu"
in care lucreaza.' sute sau mii de muncitori, singura
preocupare a statului burghezo-mosieresc este aceea de a sustine pe
impotriva intereselor poporului muncitor tinut in mizerie

ignoran.

Dupa cel de-al doilea rzboi mondial industria bucurestean se


afla intr-o stare deplorabila de inapoiere i dezorganizare. Majoritatea intreprinderilor mari apartineau capitalului strain. Productia
se dezvolta in mod anarhic, inegal si unilateral. Predominau intreprinderile mici, dotate cu utilaj rudimentar. Productia de masiniunelte se situa la unul din cele mai sazute niveluri din Europa.
Gradul de uzur a mijloacelor de productie ajunsese in unele Intreprinderi pin& la 70%. Industria metalurgic din capitala avea o pon-

dere de numai 10% fat& de 32% industria usoara si 26% cea alimentara'.

Cele citeva mari intreprinderi existente in capitall, fie a nu aveau


un profil stabilit i le lipsea specializarea, fie a.' se ocupan doar de
producerea unor piese de schimb sau asamblari.
In primii ani de dupa eliberare, pe baza programului elaborat de

Conferinta National a P.C.R. din octombrie 1945, clasa muncitoare,


infringind impotrivirea i sabotajul exploatatorilor i greuttile
provocate de anii de secet5., desfsoara o activitate eroica, plina de
sacrificii, pentru refacerea economiei nationale.
Dup instaurarea dictaturii proletariatului, prin infaptuirea actului
revolutionar al nationalizarii (1948) principalele mijloace de pro-

ductie sint trecute in proprietatea intregului popor.

Trecerea la economia planificat, politica de industrializare socialista, dusa cu consecvent de partid si de guvern politica indreptat& spre dezvoltarea cu preadere a industriei grele, cu pivotul ei,
creeaza conditii pentru dezvolindustria constructoare de masini

tarea impetuoasa a Bucurestilor ca puternic centru industrial al

Vechile intreprinderi sint fie comasate, creindu-se mari unitati,


fie radical transformate, extinse, reprofilate i specializate; toate
sint inzestrate cu utilaj modern, fapt care duce la cresterea capaci75

www.dacoromanica.ro

tAtii de productie *i a productivittii muncii. Se iau nfsuri pentru


asigurarea securittii muncii. Harta industrial& a orasului se modif ic& fundamental. Se construiesc noi i moderne intreprinderi: fabrica
de confectii i tricotaje Bucure*ti", uzinele Tudor Vladimirescu",
Electroaparataj", uzinele SemAn&toarea", combinatul de cauciuc ,,Jilava", fabrica
fabrica Progresul", pentru prefabricate din beton, uzinele de

aparate de radio Electronica", fabrica de produse lactate Bucure*U" *.a.

intreprinderile industriale din capital& realizeazA in anii regimului

democrat-popular produse care in trecut se importau: cazane de


inalt presiune, utilaj petrolier, autobuze, motoare electrice, com-

presoare, combine, aparate de radio, linii de ciment, microscoape de


laborator i aparate foto, centrale telefonice i statii de radioamplificare. Muncitorii din Bucure*ti sint mindri de faptul c& multe
dintre produsele fabricate de ei sint cunoscute i apreciate *i peste
botare.
AlAturi de industria de interes republican, exista in Bucure*ti
numeroase intreprinderi cu caracter local, subordonate Sfatului
Popular al Capitalei, precum i intreprinderi apartinind cooperatiei
me*te*ugare*ti.

Orgul atit de slab dezvoltat din punct de vedere industrial acum


citeva decenii, ora*ul in care *omajul bintuia cu furie, este azi de
nerecunoscut. tu locul lui a crescut o citadel a muncii libere, un
gigant productiv care pulseazA in ritmul prodigios al industrializrii
socialiste a tarii. Ce reprezintl cifric aceast dezvoltare industriar
din ultimii ani a orasului, ne-o ilustreaz, printre altele,
volumul productiei industriale a orgului Bucure*ti depaSe*te azi cu
20% intreaga productie din 1938 a industriei Rominiei. In perioada
1950-1961 numarul muncitorilor din industria socialist& a oraplui
a crescut de la 110.679 la 210.089.
O deosebit atentie se acord *i se va acorda dezvoltArii necontenite a nivelului tehnic pe baza celor mai moderne cuceriri ale *tiintei
tehnicii contemporane. Mecanizareascomplexit i trecerea treptat&

la automatizarea proceselor de productie sint probleme la ordinea


zilei.

1NTREPRINDERI ALE INDUSTRIE! CONSTRUCTIILOR DE MASINI SI A PRELUCRARII METALELOR

Uzinele Grivita Itoqie": Calea Grivitei, 357

tel. 17.21.50

Important bastion de lupta al muncitorimii din Bucurevti vi din fntreaga


Aici a avut loe eroica greva din februarie 1933, moment culminant al
luptelor muncitorevti pentru pline, libertate, drepturi cetatenevti gi 1mpotriva
.politicil de fascizare a tarii vi de pregatire a criminalului rdzboi antisovietic,

pe care o promovau guvernantii reactionari.


pupa instaurarea regimului democrat-popular, caoata o mare extindere,
larginduli capacitatea de productie, modernizindu-vi utilajul vi organizind pe
baze vtiintifice procesele tehnologice. Reprofilate in ultimul timp pentru productia
de utilai necesar industria chimice, industriei hirtiei i celulozei.

Salariatii de la Grivita Rovie" au la dispozitie un mare vi frumos club Cu

:sala de cinematograf, sali de lectura etc., terenuri de sport, stationar, cantina v.a.
76

www.dacoromanica.ro

Ateherele centrale I.T.B.: ,'os.


,F elan cel Mare, 99-101
tel.
12.19.30
Inainte de 23 August 1944 efeetuau
doar reparatii. Reprofilate in anii regimului democrat-popular, au capatat o

mare extindere, fiind dotate cu utilaj


nou. Produc: vagoane-motor (in trecut
importate din strainatate), remorci de
tramvaie, piese de schimb pentru tramvale l troleibuze etc.

Xn cadrul Intreprinderii functioneazd:

o cantina, un club, o sail de festivitati,


o baza sportiva, un dispensar etc.

Uzina mecanici de ntilaj chimic:

5os. Viilor, 33 - tel. 23.00.50


23.95.05

InfiintatII initial sub forma unui atelier pentru confectionarea vaselor din
cupru i anima, s-a transformat i dezvoltat In anii de democratic populara ca
Intreprindere specializata In construirea
repararea utilajelor tehnologice pentru

industria chimica din capitall. Executa


prototipuri i produse de serie, precum
oi ventile, vane oi fitingurl, Intr-o gama
foarte larga, din otel carbon, otel inoxidabil, precum oi din metale neferoase.

Intr-una din sectiile uzinelor Grlvita Rooie"

Han la uzinele 23 August"

Uzinele 23 August": B-dulMuncii, 256


tel. 21.60.30
Au luat fiinta In anii 1927 1928,
dar un rol de capetenie In sectorul industrial al economiei nationale incep
sa-1 detina abia dupa eel de-al doilea
razboi mondial. In una nationalizarii,
uzinele s-au dezvoltat Intr-un ritm impresionant. Azi ocupa locul Intii pe capital& i

locul al doilea pe tan intre

Intreprinderile constructoare de maoini.


Produc: automotoare, locomotive Diesel
rniniere, motoare cu combustie interna, utilaje pentru industria grea,
piese turnate, compresoare pentru amoniae, aer etc.

Uzinele dispun de un grup socialcultural (cantina, creoa i camin pentru


copii, biblioteca, terenuri de sport o.a.)

Uzinele de masini agricole Seminitoarea": Splaiul Independenlei, 319

tel. 13.68.10
77

www.dacoromanica.ro

Cea mal mare uzina constructoare de


ma#ini agricole din tara, creatie a regimului democrat-popular, construita In
decursul primului plan cincinal. Dupa
un deceniu de existenta, colectivul uzinelor a trimis pe ogoarele patriei In
cinstea celui de-al 111-lea Congres al
Partidului cea de-a 50-a mie ma#ina

nao
uta:,
11

agricola.

11
,

Dezvoltate la inceput pe locul unei


foste fabricute de case de bani Fichet,
uzinele Semanatoarea" joaca azi un

< t. ,
-I

N11

vsv)bi

rol important In actiunea de continua mecanizare a agriculturii socialiste, livrind


statiunilor de ma#ini i tractoare, gospoddriilor agricole de stat #i gospodariilor
agricole colcctive ma#ini #1 unelte agricole de cea mai buna calitate. Productia

a sporit de 20 de ori fata de anul 1949.


In 1960 se producea de #ase ori mai
mult declt In 1955.

cultivatoare In fabricatie la
Uzinele de pompe 0i ma#ini agricole
Noi

Salariatii uzinelor au la dispozitie


un club, sali #i terenuri de sport, o sala
de cantina #.a.

Uzina de laminate neferoase:


B-dul Bucureftii Noi, 166
tel.

Sectie a uzinelor Vulcan"

17.00.50
711.

Produce: tabla, sirma #i diferite profile de materiale neferoase. Posedi insta-

laiI moderne #i hale noi.


Pentru salariati exista un club co
-

-=t

!.."-kor .frE
.

sala de cinematograf, terenuri de sport,


o pista de popice etc.

Uzina de mecanicii fina: Str. Popa


tel. 11.08.60

Lazar, 9

Specializata In fabricarea instrumentelor de masurd #i control, produce un


sortiment lErg de instrumente mecanice
pentru mr urarea lungimilor, calibre,
aparate pentru presiuni si altele.

-r-

Uzinele Vulcan" S tr. Samuel


Vulcan, 46

tel. 13.22.60

Reprofilate dupa nationalizare, cu o


baza de productie largita prin construirea

unor noi hale. Una dintre Intreprinderile de baza ale industriei constructoare de ma#ini din R.F.A. Produc: utilaj petrolier, chimic #i siderurgic, cazane
de aburi etc.
78

www.dacoromanica.ro

La dispozitia salarintilor se all: un


club, o biblioteca, o cantina, un camin
de zi pentru copii, o sala de sport etc.

Uzinele de tuburi Republica":

B-dul Muncii, 256

tel. 21.61.95

Montate in 1938 oi intrate in functiune in 1939-1940. ti timpnl primelor


planuri de stat i s-au marit halele,
In primul cincinal a intrat In func-

tiune al doilea laminor. Produt tevi de


toate categoriile (din otel, trase la cald
sau la rece, de diametru pina la 6 (oli).
Pentru salariatii uzinelor exista: un
club (constructie moderna data in folosin(a in 1960), o creo& oi un camita pen-

tru copii, terenuri de sport, o sala de


cantina etc.

Uzinde de pompe i maini agricole: Str. Ziduri Mofi, 25


tel.
11.38.40
Complet reprofilate i mult dezvol-

Hala a uzinelor Republica"

tate in anii regimului democrat-popular.


fabrica pompe intr-un sortiment
foarte larg.

Noi troleibuze in fabricatle la uzi-

Se

nele Tudor Vladimirescu"

Uzinele Steaua Roqie": Sir. dr.


Istrate,

tel. 23.19.10

Una dintre cele m-ti vechi intreprinderi din capitala, dezvoltata de-a lungul
anilor din niote ateliere modeste infiintate in 1877. in anii regimului de democratie populara se transforma complet.
Se protluc aci betoniere, malaxoare, in-

stalatii de ridicat oi alte utilaje pentru


constructii.

,=

Uzinele metalurgice Timpuri


Noi": Splaiul Unirii, 165
tel.
21.61.60
Dateaza din anul 1864, fijad deci
aproape centenare. I,u inceput modesta
fabrica de articole de fier", dotata cu
utilaj primitiv (macarale de lema etc.),
uzinele cunosc o dezvoltare impetuoasa
abia dupa nationalizare, ciad sint largite
oi modernizate, primind un profil precis.
Specializate In productia de motoare
termice Diesel oi cu benzina oi de compresoare de acr.

www.dacoromanica.ro

e.

Pentru salariafi existd: cantina, bibliotecd, said de club, sail de sport,


cred pentru copii.

Uzinele Tudor Viadimirescu":


Sir. Ostrovului, 3 tel. 23.93.20
Creafie a primului plan cincinal. Produc troleibuze si autobuze. in ultimuL
timp, no' amenajari au venit sa asigure

o continua dezvoltare a capacitafii de


producfie.

iNTREPRINDERI

ALE INDUSTRIEI

ELECTROTEHNICE
I.I.S. Acumulatorul": ,F os. Bret.ilei, 84 tel. 11.17.00
Cea mal veche fabricd de acumulatoare din Bueuresti, datind din 1911.
Construieste si
electrice.

Sala de montaj a usinelor Electronics"

Hall de montaj la uzinele Electromagnetics"

neared

acumulatoare

I.I. S. Electroaparataj" : B-dur


Marele Stadion, 3
tel. 11.38.70
Creafie a regimului de democrat ie
populara. Produce: automate de protecfie, Intrerupatoare electrice monofazate
si trifazate, elemente de siguranfa, aparataj electric pentru poduri rulante si
pentru masini-unelte etc.

Grupul social cuprinde: cantina, eamin de zi pentru copii, club, biblioteca,


teren de sport etc.

Fabrica de cabluri qi materiale


eleetroizolante: sSos. Gclrii CcIfelu,
4
tel. 21.20.10
Produce materiale electrice izolante:

banda, tuburi, 0.3, placi impregnate,


conductori electrici etc.

I.I.S. Electrofar": Str. Paringului, 76

tel. 17.51.00

Specializata in productia de lampi


si fsruri.

M.S. Electrotehnica": $os. Basarab, 27-29 tel. 14.17.58


Produce aparate electromedicale, aprate si agregate de sudura, microtransformaBO

www.dacoromanica.ro

toare i transformatoare speciale, aparate i elemente de automatizare. 4n 1960 a fost

dat In folosinta actualul local, care cuprinde hale noi, modera utilate.

intreprinderea de fabricatie si montaje ascensoare:

GiuleFti, 8

tel. 17.45.00

Uzinele Electronica": Str. Baicului, 82

tel. 12.19.40

Dintr-un mic atelier de radio a devenit, dupa nationalizare, o uzina Insemnat care produce aparate de radioreceptie oi procluse pentru electronic industriala. in luna august 1961, de pe banda de montaj a ieoit aparatul de radio ca
numarul 1.000.000.

Salariatii au la dispozitie cantina, club, biblioteca, camin de copii

Uzinele de masini electrice: Str. Vdtafului, 4

tel. 15.84.10

Construite In 1948. Produc: motoare oi dinamuri electrice, grupuri de sudurA, grupuri electrogene etc.
Salariatii fabricii au la dispozitie un club, biblioteca, sala de spectacole, sal

de cantinA, terenuri de sport etc.

Uzinele Electromagnetica": Catea Rahovei, 266

tel. 23.61.50

ioi desfaloara activitatea In cadrul unor sectii integrate pe grupuri de produse.

inzestrate cu utilaj modern. Produc aparate oi centrale telefonice, redresoare,


aparate de masura electrice etc.
La dispozitia salariatilor se afla un club, o cantina, un terca de sport o.a.

INDUSTRIE' CHIMICOALE
MINIERE SI CHIMICE

INTREPRINDERI

Fabrica de cerneluri: .os Viilor, 85

tel. 23.88.20

Creata In 1951 prin comasarea mai multor intreprinderl, reutilarea co nof


utilaje oi agregate i modernizarea proceselor tehnologice. Produce: cerneluri
accesorii poligrafice, articole de birou oi de ocoala, hirtie carbon, hirtie indigo,
panglici pentru maoini de scris, matrite de reprodus, tuoiere, pasta alba de lipit
etc.

Fabrica de mase plastice Bucuresti": Str. Ziduri Mofi, 23

tel.

12.04.15
Reprofilata din 1956 pentru prelucrari din mase plastice (policlorura de vinil,
polietilena, polistiren i poliamide).
Pornind de la un numar redus de sortimente din policlorura de vinil a ajuns
sIt producii astazi peste 200 de sortimente, care cuprind o gama variata de produse
industriale din polietilena i polistiren, clt oi de bunuri de larg consum.

Fabrica SIN": Splaiul Unirii, 170 A

tel. 15.26.10 si 14.95.14

Construita In 1957. Produce: acizi graoi sintetici, pe baza de produse petrolifere, sapun din acizi graoi sintetici, tananti sintetici, fenoli-sulfonici.

Fabrica Struinta":

Vitan, 65

tel. 22.03.30

A luat Muta. In 1927 sub forma unui atelier dotat cu dota maoini pentru mucava

instalatiile anexe. Productia fabricii era utilizata pentru legatorii i in mica


81

www.dacoromanica.ro

'

Ar kg izr

.,
",

,-,"`
II

1.

2,.4

rwir
0,0-0
..Lsar arr,savi

.liala a Uzinelor de ma*ini electrice

raasurt pentru confectionarea de ambalaje. Dupa nationalizare, vechiul atelier


de mucava a fost transformat Yntr-o fabrica moderna, prin reutilarea cu noi

lnavini de fabricatie, construirea de hale noi, Infiintarea unor sectii de confectii


ambalajelor din cartoane i hirtie, a articolelor de voiaj din carton vi masa
plastica, precum si a uuei sectii de confectionat caiete.

Fabrica de medicamente Biofarm": Str. Logordt Tiiutu, 99 tel.


22.28.10
In ultimii ani, prin modernizarea instalatiilor i reutilarea ca noi agregate,
intreprinderea vi-a extins productia de extracte opoterapice vi conditionare.
In cadrul grupului social exista un camin pentru copii, un terca de sport *.a.

Industria chimico-farmaceuticii Sintofarm": Str. Ziduri mire V ii,

22 tel. 11.46.13

A luat fiinta In 1948. Produce medicamente tntr-o gama. foarte

Fabrica de medicamente Fiola": Str. Pitar Mofi, 6

tel. 12.64.00

FunctionInd initial ca laborator al Oficiului de aprovizionare farmaceutica


pentru diferite preparate vi fiolaje, s-a specializat dupa. 1948 In realizarea de
fiolaje apoase vi uleioase.
Fabrica de medicamente Galenica": 5os. Me Pintilie, 40 tel.
11.38.16
Infiintata In 1928 vi profilata pentru extracte vegetale, vi-a dezvoltat consideraba activitatea dupa 1948, prin reutilarea cu noi utilaje vi modernizarea proceselor tehnologice.

tntreprinderea Getica": Str. Ziduri Entre Vii, 11-17

tel. 11.39.16
Dezvoltata vi profilata in 1955 pentru fabricarea de coloranti organici vi

produse intermediare pentru coloranti.


La dispozitia salariatilor se afta un grup social, com pus din cantina, cabinet
medical *.a.
82

www.dacoromanica.ro

intreprinderea Reactivul" :
tel. 23.81.20.
Pucheni, 48
Reutilata In ultimii ani. Profil actual: reactivi, produse de sinteza anorga-

nica fina, precum si purific5ri de substante chimice.

Fabrica Color": Colea 13 Septem-brie, 192

14.55.34

tel. 15.50.90-14.24.63

infiintata in 1927, s-a dezvoltat


mult dupit nationalizare, prin comasarea In cadrul ei a citorva raid fabrici de
lacuri, vopsele si cleiuri animale, precum
si prin reconstrnirea i Infiintarea de

r'Pr=--"'

noi sectii. Profilatil pentru productia


de lacuri i vopsele pe baza de ulei, rasini sintetice, nitroccluloz. i dispersii
vinilice, vopsele emulsionate, vopsele
ignifuge, oxid de zinc, rdsini sintetice,
cleiuri animale, cleiuri fenolice, diluanti
pentru h curi si vopsele etc.

-411

intr-una din sectiile fabricii de tuase

plastice Bucuresti"

Uziva Solex":Str. Torentului, 4


tel. 12.91.29

Combinatul de cauciuc Playa.

Infiintata in 1931. Pina in anii regimului de democratie populara nu producea decft compozitii Balmmetall pentru
C.P.A., litopon si saruri de bariu pentru
sectorul chimic. Dupa 1948, intreprinderea cunoaste o dezvoltare rapida, ca urmare a construirii unor hale noi, spaticase. Astazi produce In plus plumb moale,
de convertizor, bronzuri, cupru
fosforos, aluminiu secundar, plombe etc.

cupru

Fabrica de medicamente Tableta":

B-dul Bururestii Noi, 52

17.01.00

tel.

Profil actual: conditionarca produselor medicamentoase, tabletari, drajeuri,


pulberi si granule.
Grupul social cuprinde cresa si camin

pentru ccpii, teren de sport s.a.

Uzina 9 Mai": B-dul Ion ulea,

246 bis
tel. 21.20.80
Uzina a luat fiinta in anul

1948.

In special dupa 1953, intreprinderea s-a


profilat pentru fabricarea insecticidelor
pentru agricultura si uz casnic, saruri
pentru tratamente termice etc.

www.dacoromanica.ro

iNTREPRINDERI ALE INDUSTRIEI DE


PRELUCRARE A CAUCIUCULUI

Uzina de envelope Danubiana": 5os. Oltenifei, 181 (ringii comuna

Popeiti-Leordeni)
tel. 14.13.19
Una din cele mai mari uzine ale industriei chimice din tara noastra, con-

struitd in 1961. Capacitatea de productie: 1.000.000 anvelope pe an.

Combinatul de cauciue Jilava": 50s. Prelungirea Giurgiului, 49


tel. 23.52.50

Realizare a regimului democrat-popular, combinatul de la Jilava este cea ma:


mare unitate co acest prof il din R.P.R. Produce diverse articule tehnice de canciuc, talpa de cauciuc, diverse garnituri presate, articole de ebonita. in cadrul
combinatului functioneaza o fabrica de regenerare a cauciucului si o unitate de
tabacarie minerald inzestrata cu utilaj modern, care asigura o mecanizare
o automatizare completa a procesului de fabricatie.

Pentru salariati au fost construite: locuinte, cantine, club etc.

intreprinderea Cauciucul-Quadrat": Sir. D.Vintilit, 15tel. 12.64.06


Produce incaltaminte de han din cauciuc, articole buretoase din latex de

cauciuc.

Pentru copiii salariatilor exista un camin de zi.

I ntreprinderea Tehnica 'mud": B-dul Tudor Vladimirescu, 31 tel.

14.43.30

Noua constructie a uzinel de anvelope Danubiana"

i
--.: :

Iii4"1 71141

In:::

ME

'1.1. ,11- i - ,

.,.

.,4,-.1

,.

4Prin

21-11....0
--.-_,A

--..71 I IL"
:.

1."'NEW OF II

...
,...
.....

::

00114_

----- -n'

t1111

nk.

www.dacoromanica.ro

1
wiTri it..:3
1

FM

ouripoppille

..,

.,

it

lilt! a

1-

'a 1 1: 1

,ailoP

r'

Crean. In atlii puterii populare. Produce tuburi aspiratoare, furtunuri cauciucate, articole sanitare (termofoare, colad i sanitari etc), articole sportive (perne
saltele pneumatice)

Uzinele chimice romine: .os. Panduri, 71

tel. 15.86.20

Produc diverse articole de cauciuc, incnItAminte de protectie i de sport,


pinze cauciucate.
La dispozitia salariatilor: cautiml, cdmin de copii *.a.

iNTREPRINDERI ALE INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCTII


Atelierele 9 Mai" : B-dul Armata Poporului, 6

tel. 16.21.26
Infiintate ht 1950. Produc utilaje si piese de schimb pentru industria materia-

lelor de constructii.

Fabrica de ciment Bucuresti": B-dul Muncii, 240

tel. 21.25.50
intreprinderea de prefabricate din beton Progresul": 5os. Giurgiului,
607
tel. 23.56.20
Creatie a regimului de democratie populard. A luat flint& tri 1954. Produce
prefabricate din beton armat, care joach un rol important In scurtarea termenelor
de executie a constructiilor de locuinte, In industrialicarea constructiilor.

Hald a futreprinderii de prefabricate din beton Progresul"

www.dacoromanica.ro

Fabrica Izolatorul": sos. Garii Obor, 9

tel. 11.13.54
Infiintata in 1923, a fost dezvoltata In anii puterii populare, fiind Inzestrata
cu masini de inaie productivitate. Profil: produse izolatoare din pluta, azbest etc.

futreprinderea de confectii metalice i aparataje (I.C.M.A.): Str.


Industriei, 3
tel. 21.60.84
A luat Muta in 1958. Produce confectii metalice si aparataje pentru instalaVile de incalzire l ventilatie,

fntreprinderea pentru extragerea, prelucrarea i montarea pietrei


marmurei: Calea Grivilei, 136
tel. 17.68.88
Infiintata In 1955. I,ivreaza produce din marmura travertin i alte pietre de
constructii.

iNTREPRINDERI ALE
44

INDUSTRIEI LEMNULUI

Combinatul pentru industrializarea lemnului Pipera": $os. Pipera,


tel. 11.38.21
A intrat In productie In anal 1960. intreprinderea, inzestrata cu utilaj de

productie modem, are capacitatea de a fabrica anual 15.000 de garnituri mobila


corp si 170.000 de scaune tImplaresti.

intreprintlerea de produse finite din lemn (IPROFIL) Tehnica


lemnului": Str. Lueernei, 42
tel. 16.41.53
A intrat In productie la sfirsitul anului 1960. intrepriuderea, dispunind dp o
construclie modern3 i de utilaj din cel mai perfectiottat, are capacitatea de a

produce anual 8.000 de garnituri de mobila corp. Procesul tehnologic complet


mecanizat.

intreprinderea de produse finite din lemn (IPROFIL) Fabrica de


chibrituri": Sir. Fabrica de chibrituri, 24-26 tel. 23.14.10
Produce chibrituri In cutii i plicuri.

Intreprinderea de produse finite din lemn (IPROFIL) Bueurettti":


Calea Victoriei, 91-93 tel. 14.60.64
Produce mobila superioara si casete de radio si televisor.

INTREPRINDERI ALE INDUSTRIE! TEXTILE


Rundir:elida romineascit Jilava" : Str.Gdrii Jilava, 67

tel. 23.74.40

Profil: tire cardate de bumbac. Capacitatea acestei intreprinderi a fost dublata

In 1960, prin constructia unei noi filaturi, dotata cu utilaj modern.


Pentru salariati exista cantina, camin de copii ta.

Fabrica Victoria socialist": Str. Doinei, 19

tel. 23.64.60

Profil: (natur si tesatorie pentru pinzeturi de ainbalaj, saci din in si clnepa,


articole tehnice, covoare din fire de hita. Cea mai mare intreprindere de acest
gen din tara.

Filatura romineascii de bumbac: $os. Morarilor, 2


86

www.dacoromanica.ro

tel. 11.39.85

Produce tire pieptanate i card tte de bumbac. In anii puterii populare capacitatea de productie a crescut cu 130% /ata de trecut, prin modernisarea utilaj
jului si a procesului tehnologic.

La dispositia salariatilor se all: o cantina, un camin, o biblioteca, o policli

nica, u cresa pentru copii s.a.

tel. 18.61.10

intreprinderea Dacia": B-dul Bucurestii Noi, 50

Filatura si tesatorie de bumbac. In anii regim.ilui democrat-popular, pe linga


aceasta intreprindere s-a infiintat un centru de finisaj Cu o capacitate de 30 milioane m2 tesaturi anual, utilat cu cele mai moderne masini.
Dispune, in cadrul grupului social-cultural, de blocuri muncitoresti, camine
pentru tincri muncitori, cresa pentru copii, cantina, biblioteca etc.

intreprinderile pentru industrializarea bumbacului: Splaiul Unirii,

tel. 15.81.50; Sos. lancttlui, 90 tel. 21.61.74


160
Filatura i tesitorie de bumbac Cu finisaj complet. In ultimii ani intreprinde-

rile au fost reutilate ca masini noi.


Grupul social cultural cuprinde un club cu o sala de festiyitati si biblioteca, camin de copii,

intreprinderea textit Riscoala din 1907": Calea Rahovei, 240


tel. 23.37.30
Filatura de vigonie si tesatorie de bumbac.

tel. 16.04.00
Reconstruita in 1959 1960 ; dotata cu utilaj modern.
Tesatorie si finisaj pcntru tesaturi din fire sintetice si matase viscoza precum
si finisaj pentru tricotaje din fire sintetice.

Tesiitoria Tudor Vladimirescu": B-dul Ghencea, 134

Flamura roqie": Str. Linariei, 90-92

tel. 23.52 CO.

Testitorie o finisai pentru tesaturi de matase viseuza.

I.I.S. M'atases populard": Str. Popa Nan, 82

tel. 21.60.90

Tesfitorie si finisaj pentru tesaturi din viscosa, matase naturala, bemberg,


acctat.

Bumbacaria romineasca playa" (nous !natura)


'

giglie)1
11 11/11/1,
-

www.dacoromanica.ro

1I

ttt

tel. 22.04.30

Tesatoria de m'Atase qi cravate: Calea Dude.yti, 186

Cea mai mare Intreprindere din Bucuresti producatoare de cravate barbatesti


din matase naturala si fire sintetice. Are si o sectle de filatura pentru matase
naturala.

Postivria

tel. 12.77.44

B-dul 30 Decembrie, 4

Filatura si tesatorie de lind. Una din cele mai vechi intreprinderi de prelucrare a linii din Bucuresti. n anii puterii populare s-a construit o sectie de
finisaj vi vopsitorie. Capacitatea de productie a tesatoriei a crescut cu 30 %.
tel.
Str. Dristorului, 91
Filatura qi tesitoria de in qi

21.61.70

tel. 11.38.50

Tesitoria de bumbac: ,Fos. Armatei Sovietice, 88

In ultimii ani, utilajul a fost imbogatit cu o serie de ravboaie pentru perdele


vi stofa de mobila.

tel. 21.20.25

IJainele textile 7 Noiembrie": Catea Dudelti, 188

infiintate In 1928. $1-au extins mult activitatea dupa nationalisare. in cadrul tesatoriei se produc articole de bumbac si de celofibra destinate confectiilor

pentru femei. Exista o sectie special& de finisaj l o alta de tevi textile.


Grupul social cuprinde club (cu sala de spectacole, sal& de sah, biblioteca),
cantina, cresa i camin pentru copii, e:1min pentru tinere muncitoare

INTREPRINDERI ALE INDUSTRIE! DE CONFEC1-11 SI TRICOTAJE


tel. 23.68.90

Fabrica Adesgo": Calea ,lerban Vodd, 220

Fabrica ciorapi i lenjerie din fire sintetice, blanuri artificiali etc.


La dispoxitia salariatilor se afla: un club (cu sal& de cinernatograf), o cantina,
o cresa vi un camin pentru copii etc.

Fabrica de confectii si tricotaje Bucuresti"

I L1

Hui

in
10

PiliG 011E11ml minio


n

--,,,-...-.,-.., - '!''

Ii

--' , :ia u

_.,
.

'
,

,,,,.13' e.!%

www.dacoromanica.ro

Fabrica de ciorapi: Intrarea Ovidiu, 6


tel. 23.25.50
Fabrica de confectii si tricotaje Bucuresti": B-dul Armatei Poportara, 7 tel. 13.80.80
Creatie a regimului democrat-popular, construitd In 1948-1949. Fabrica, un
adevarat gigant al industriei de confectii, se malta pe locul unde odinioara se
aflau atelierele centrale de confectii ale armatei, ocupind o suprafata de 100.000
m2. n ultimul timp, In cadrul fabricii a fost deschisa o sectie de tricotaje pi
ciorapi pi o sectie de finisat.

Pentru salariatii fabricii stau la dispozitie cantind, dispensar cu stationar,


crea, camin de copii etc.

intreprinderea de tricotaje din bumbac: Str. Bela Breiner, 15

tel. 21.60.98

Produce lenjerie pi tricotaje de bumbac. Reconstruitd In anii puterii populare.

Fabrica Tricotajul rosu": Calea 13 Septembrie, 82

tel. 16.42.20

Produce lenjerie fina din fire sintetice. Dispune de un centru important pentru

f inisare.

INTREPRINDERI ALE INDUSTRIEI DE PIELARIE


SI INCALTAMINTE
Fabrica Flacira rosie": Str. Bela Breiner, 67

tel. 21.57.20

Profil: pieldrie, fncaltaminte, marochindrie. Reconstruitd si reutilata In anii


democratiei populare. Productia de fncaltdminte a crescut de cinci ori fata de
1939.

In cadrul complexului social-cultural exista: cantina, dispensar, cdmin i croa


pentru copii, biblioteca p.a.

Fabrica Dimbovita": Splaiul Unirii, 96

tel. 15.20.36

Fabrica de pide, Incaltaminte pi marochinrie. Este cea mai mare fabrica de


incaltaminte din capitala pi a dona pe tara luce privepte capacitatea de productie.
Dezvoltata mult In ultimii ani. Azi produce de aproape 6 ori mai mult bicaltaminte decit inainte de nationalizare. Aici s-a produs pentru prima oard In tara
talpd sintetica.
La dispozitia salariatilor: cantina, policlinica, biblioteca, crepa pentru
copii etc.

Fabrica N. Bificescu": Sir. Tclbelcari, 7

tel. 23.99.10

Fabrica de piele i Incaltaminte.

INTREPRINDERI ALE INDUSTRIE! ALIMENTARE


Fabrica de produse lactate Bucuresti": B-dul Arrnatei Poporului,
19

tel. 16.24.50
Cel mai nou pi mai modern utilat combinat alimentar din tara, intrat In

functiune In 1960. Prelucreaza zilnic 200.000 1 lapte, producind lapte de consum,


produse lactate proaspete pi dietetice. Poseda prima instalatie din tara de fabri-

care continua a untului pi o sectie de fabricare a Inghetatei, ambele dotate cu


aparataj tehnic de Inalt nivel.
In cadrul fabricii exista un mare grup social-cultural (cantina, club etc.).
89

www.dacoromanica.ro

M11191%1,

11116.1111.611

Fabrica de produse lactate 13uctiresti"

Fabrica le bere ,,Raho va": Calea Rahorei, 157

tel. 23.81.10
Una din cele mai veclii fabrici de bere din tara. Productia a fost mult sporita
In anii regimului democrat-popular. Numai In anul 1960, capacitatea de productie
a fabricii a crescut Cu 100.000 hl.
La dispozitia salariatilor fabricii au fost puse: un club, o creA pentru copii. o
cantina s.a.

,.1 Mai": 5os. 111iliai Bravu, 223


tel. 21.75.46
Produce biscuiti si alte produce faitmase. Dezvoltata in ultimii ani prin
introducerea unor instalatii noi, fabrica pune la dispozitia consumatorilor o gama
foarte variata de produse.

Fabrica de conserve Flora": 5os. Viilor, 55

tel. 23.89.70

Produce conserve de legume, de fructe si de carne. in ultimii ani au fost amenajate magazii speciale pentru depozitarea produselor finite, dezvoltindu-si
mult si capacitatea de productie.

intreprinderea industrial de stat Zarca": Sir. Grigore Manolescu, 10

tel. 17.27.90

Produce: sampanie, bauturi racoritoare, vinuri spumoase, verrnuturi, coniacuri.

Fabrica de ulei: Sir. Preda Speilarul, 2

tel. 23.29.00

Produce ulei comestibil, uleiuri tehnice si uleiuri solidificate (margarina si


altele). Dotata In anii puterii populare cu utilaj modern peutru presarea semintelor, extractia i rafinarea continu a uleiului. Fabrica este in curs de dezvoltare
extindere.

Pentru salariati exista o cantina-restaurant, o cresa pentru copii si alte


unitati social-culturale.

in treprinderea pentru industrializarea crnii Bucuresti": Splaiul


Unirii, 162 tel. 14.14.00
alult dezvoltata si modernizan in anii regimultti democrat-popular. Dispune
de hale de sacrificare, o sectie de catgut, topitorie de untura. san de congelare
depozite frigorifere de inalt nivel tehnic.
90

www.dacoromanica.ro

In cadrul intreprinderii exista un grup social-cultural alcatuit din club, can-

tina, creta etc.

intreprinderea pentru industrializaren vinului fi buturilor alcotel. 11.78.60


olice : .os. Cara Obor, 19
InflinTata in 195o. Este cea mai mare intreprindere pentru prelucrarea
depozitarea vinului j rachiurilor din R.P.R.

Bucureiti": Sos. Viilor, 20

tel. 23.45.80

Produce eiocolata, produse de patiserie ti diverse produse zaharoase. In ultimii ani au fost introduse utilaje moderne ti s-a creat o secTie nota dotata ca o hule
continua pentru fabricarea ciocolatei.

ALTE UN ITATI INDUSTRIALE


Fabrica de discuri Electrecord": Str. Luigi Cazavillan, 14-16
tel. .13.83.76

Fabrica Eprubeta": Str. col. Papazozlu, 31

tel. 22.21.11

Specializata in produccrea de aparatua de laborator.

Bucuria copiilor": Str. Meircufei, 43

tel. 12.67.35

infiinTata In anii regimului democrat-popular. Profil: jucarii inecanizate.

Fabrica de stialrie Bucuresti": B-dul Muncii, 171

tel. 21.37.35

Profil: diverse produse de sticlarie de ambalaj ti articolr fine de menaj.

Fabrica de tigarete Bucureqti": B-dul Regiei, 2

tel. 17.53.00

Una din primele fahrici de Tigari din Tara. Azi ocupa primul loc In ce privette
capacitatea de producTie. Fabrica toatd gama de sortimente de tigari superioare.
Dispune de un utilaj modern pentru fermentarea tutunurilor de tip superior pe

cale industriala.
La dispoziTia salariaTilor se afla un dispensar cu staTionar, creta' ti camin
pentru copii, club, cantina etc.

intreprinderea de material didactic: Str. 11 lunie, 2

tel. 13.03.90

Fabrica de instrumente muzicale Doina": Str. Maria llagi Moscu,

5 tel. 17.65.70

Profil: instrumente muzicale.

intreprinderea opticii rominI: B-dul Muncii, 91

tel. 21.61.45

extins mult activitatea dupd naTionalizare.


pentru prima oard la not in Tara
Produce microscoape, lupe etc. precum i
aparate fotograf ice ti de proiectie cinematografica, epidiascoape 5.a.
tel. 12.31.00
Metaloglobus": Str. Fintinica, 38
Produce articole de uz casnic din metal, articole de vItatoare etc.

intreprinderea I.C. Frimu" : B-dul T. Vladinzirescu, 29 iel. 16.40.10


Construita In anii regimului democrat-popular.
Produce tacimuri, bricege, foarfece.
91

www.dacoromanica.ro

INSTITUTII 51 ASOCIATII CULTURALE,


STIINTIFICE SI PROFESIONALE,
UNIUNI DE CREATIE
Institutul romin

pentru relatiile

culturale

(I.R.R.C.S.): B-dul Dacia, 35 tel. 11.95.98

cu

strinitatea

Intreprinde o larga actiune menitd sd prezinte peste botare multiple aspecte

din viata si cultura poporului romin si sa faca cunoscutd in R.P.R. cultura


celorlalte tdri i popoare.
intretine legAturi de colaborare cu asociatii de prietenie Cu R.P.R. din diferite tAri, cu institutii culturale, cu personalitdti de seamd din mai toate tarile
lumii.
Organizeazd la Bucuresti si In alte orase manifestdri cultural-artistice diverse, organizeazd si sprijind prezentarea peste botare de expozitii, filme, conferinte, programe muzicale etc. consacrate Republicii Populare Romine.

Asociatia pentru Natiunile Unite din R.P.R.: Sir. Biserica Arnzei,


tel. 14.99.58

5-7

A fost creatd cu scopul de a populariza principiile l scopurile Natiunilor


Unite, in vederca lntririi pAcii i securitatii internationale, a promovdrii principiilor coexistentei pa9nice, a dezvoltdrii colaborrii politice, economice si
culturale S'Are toate tdrile. Considerind cd succesele Organizatiei Natiunilor
Unite depind si de respectarea Cartei ONU, Asociatia luptd pentru promovarea
ideilor care stau la baza Cartei. Este afiliatd la Federatia Mondiald a Asociatiilor pentru Natiunile Unite.

35

Comisia nationalii a R.P.R. pentru U.N.E.S.C.O.: B-dul Daria,


tel. 11.33.20

Organ consultativ al guvernului, avind drept scop sh asigure colaboraren pe


tarfmul educatiei, stiintei si culturii, prin promovarea legturilor cu secretariatul 17.N.E.S.C.O. i cu comisiile nationale TJ.N.E.S.C.O. din alte tdri. Comisia
asigur3 legdtura intre institutiile din R.P.R. care se ocupa cu educatia, 9tiinta
si cultura, pe de o parte, si Organizatia pentru educatie 9i cultura a Natiunilor
Unite, pe de altd parte. Din Comisia Nationald U.N.E.S.C.O. fac parte 39 de persa-

nalitati ale vietii culturale rominesti.

Comitetul romin pentru colaborare


popoarele din Balcani: Str. Polond, 19

i intelegere reciproca' intre

tel. 11.68.66
A luat Iiintd la inceputul anului 1960, din initiativa unor personalitati de
seamd ale vietii publice 9i culturale din R.P.R. i propone s contribuie la
promovarea relatiilor de bund vecinatate, a schimburilor inultilaterale, a cunoaoterii reciproce 9i colabordrii prietenoti dintre prile situate in aceastd regiune a
Europei.

Comitetul national al geologilor din R.P.R.: Calea Grivitei, 64


tel. 15.42.20

Comitetul national al geografilor din R.P.R.: Str. dr. Burgheiea,


1

tel. 15.11.15

92

www.dacoromanica.ro

50

Societatea de stiinte economice din R.P.R.: B-dul Ana Ipalescu,


tel. 11.63.64

Are drept scop dezvoltarea stiintelor i cercetarilor economice in tara noastrtt si a


legaturilor stiintifice ca societfiti i asociatii similare din alte
desfasoara activitatea in cadrul a dona sectiuni, una de stiinte economice si una
de statistica.

Societatea de stiinte istorice si filologice din R.P.R.: B-dul Aviato-

rilor, 1

tel. 18.26..92

Cuprinde ca membri, cadre didactice din Invatamintul de cultura generala,


din invatamintul superior si alte categorii de cercetatori.
Are ca scop sa stimuleze In rindurile membrilor sai munca de cercetare
Mica in domeniul filologiei, istoriei i orientalisticei, s contribuie la Imbunatatirea activitatii lor metodico-didactice.
14

Societatea de stiinte matematice si fizice din R.P.R.: Str. Academiei,


tel. 14.46.53
Are ca scop sa promoveze creatia stiintifica in domeniul stiintelor matema-

tice i fizice, sa urmareasca ridicarea nivelului cunostintelor de matematica

Sediul Uniunii compozitorilor din R.P.R.

11{-11.-k100.4

e-

Ft11-

I i

MI"
"`

ir
Mi
IMIN1

Mina,

---

www.dacoromanica.ro

fizica ale membrilor sal, sa dezvolte


In masele largi interesul pentru stiinteie
matematice si fizice i sa stimuleze aplicarea in productie a cuccririlor stiintifice
din aceste domenii.

Uniunea societatilor de stiinte


medicale din R.P.R.: Str. Progre-

sului, 8 tel. 14.10.71

Este organizatia profesionala i tiinMica a medicilor, farmacistilor i perso-

nalului mediu sanitar din R.P.R., inf iintata pentru promovarea cercetarilor
stiintifice in domeniul medicinei i ridicarea nivelului profesional si stiintific
al membrilor sai, pentru a contribui la o
cit mai buna ocrotire a sanatatii oamenilor muncii.
Sediul Uniunii scriitorilor din R.P.R.

Societatea de stiinte naturale 9i


geografie din R.P.R.: B-dul Schau
Mdgureanu, 9
tel. 14.75.26
Promoveaza dezvoltarea cercetarilor
stiintifice din R.P.R.!, in domeniul stiintelor naturale si stiintelor rgeografice,
prin studii, excursii i expeditii, sesiuni

Sediul I.R.R.C.S.

tiinifice,sedinte de comunican, publicarea de lucran i de specialitate etc.

Asociatia oamenilor de Itiinta


din R.P.R.: Calea Victoriei, 125
tel. 16.01.70
Are ca scop sa contribuie la dezvoltarea colaborarii internationale in domeniul stiintei, tehnicii l culturii. Este
afiliata la Federatia Mondiala a Oamenilor de $tiinta.

-- '

1 (V .48 :

'
.41-41.;''
., -.5.i.

.._ 4
Ta. opeis "".-

lotfo f./

;-,

f
r-I.
-

PuT

Uniunea asociatiilor studentilor


din R.P.R. (U.A.S.R.): Sir. J.

Ifiroy, 6-8

tel. 17.01.60

Asociatiile studentilor sint organizatii profesionale ale studentilor care au


ca scop stimularea studentilor in munca
de invatamint, tiintifica, obsteasca, cul-V)
turala, artistica, sportiva, in rezolvarea
problemelor lor gospodaresti si de asistenta sociala. Reunestc pe aproape toti
studentii din tara. Consiliul U.A.S.R.
este organul conducator ales care coordoneaza l indrumeazii intreaga activi tate. U.A.S.R. Este afiliata la Uniunea
Internationala a Studentilor (U.I.S.).

www.dacoromanica.ro

Asociatia jurigtilor din R.P.R.:


B-dul g-ral Illaghera,
15.70.67

tel.

22

Este organizatia oboteascd a tuturor


juriotilor din R.P.R., avind ca scop ridicarea nivelului lor profesional, dezvoltarea otiintei juridice socialiste i raspindirea ei in masa juriotilor. Asociatia
se ocupa, de asemenea, de popularizarea
In rindul maselor populare a legilor 'dril.
Este afiliata la Asociatia Internationald
a Juriotilor.

Uniunea arhitectilor-din R.P.R.:


tel. 14.07.43
Str. Episcopiei, 9
Este organizatia oboteascd din care
fac parte arhitectii din R.P.R., care depun o activitate creatoare In domeniul
arhitecturii. Are ca scop sa contribuie la
realizarea sarcinilor care revin In opera de
desaviroire a constructiei socialiste, spe-

cialitdtilor din domeniul constructiilor,


arhitecturii j sistematizarii oi la dezvoltarea arhitecturii socialiste In R.P.R.
Organizeaza dezbaterea intre arhitecti a
principalelor lor probleme de creatie.

rondul de arhitectur:
adresei

aceeasi

Sediul Asociatiei oamenilor de arta


din institutiile teatrale tj muzicale

Sediul Uniunii arhitectilor din R .P.R

tel. 15.59.08

Uniunea ziaristilor din R.P.R.:


Calca Victoriei, 163tel. 15.65.25
Este organizatia oboteascd profesionald care reuneote pe ziariotii din Roml-

nia cu scopul de a-i ajuta sd-oi ridice


lace
parte din Organizatia Internationald a
(0.I.Z.).
calificarea oi nivelul ideologic.

Asociatia oamenilor de artil din


institutiile teatrale qi muzicale din
R.P.R. (A.T.M.): Str.
Sirbu, 16 tel. 13.44.10, 12.46.14
Este o organizatie profesionald, me-

nita sd sprijine in mod activ dezvoltarea mioedrii artistice din Rominia, sa


culeagd ti sd studieze materialele privind

istoria, teoria oi practica creatoare din


institutiile teatrale ti muzicale romIneoti

oi din alte tdri, sd contribuie la rezolvarea problemelor de creatie i profesionale ale oamenilor de arta din institutele
teatrale ti muzicale.

www.dacoromanica.ro

Asociatia arti9ti1or fotografi din R.P.R.: B-dul g-ral Alagheru, 27


Are ca scop sd promoveze arta fotograficd din R.P.R..si sd stimuleze activitatea artistilor fotografi, profesioni*ti i amatori. Este afiliatd la Federatia Internationald a Artei Fotografice.

Uniunea arti9ti1or plastici din R.P.R.: Calea Victoriei, 155

tel.

14.37.94
Este organizatia ob*teascA profesionald care cuprinde pe toti artistii plastici
(pictori, sculptori, graficieni, arti*ti decoratori si scenografi) si istoricii i criticii

de arta din Romfnia, IndrumInd creatia lor. Stimuleazd activitatea artistilor


plastici, punindu-le la dispozitie case de creatie, sdli de expozitii, crelndu-le

posibilitAti de documentare, Inlesnindu-le procurarea de materiale necesare muncii

artistice etc.

Fondul plastic: Str. C.A. Rosetti, 39


tel. 13.85.12, 14.16.50
Uniunea compozitorilor din R.P.R.: Calea Victoriei, 141
tel.
16.01.47
Organizatie obsteascd profesionald care grupeazd pe compozitorii, muzicologii
criticii m uzicali din R.P.R. Militeazd In directia stimuldrii unei creatii muzi-

cale Cu un bogat continut de idei ti un frian nivel artistic. Indrumd i ajutA


pe creatorii de muzicd, Inlesnindu-le munca de creatie la casele de creatie, posibilitdtile de documentare *i studii, organizin d auditii etc.

Uniunea scriitorilor din R.P.R.: ,F os. Kiselell, 10

tel. 17.78.88

Este organizatia obsteascd, profesionald a prozatorilor, poetilor, dramaturgilor, criticilor literari i traducdtorilor literari de pe Intreg cuprinsul rii. Indrumeazd scriitorii In vederea realizArii unor opere literare cu 4)..altd valoare artisticd, orientind literatura non pe drumul realismului socialist. Activeazd pe sectii
de creatii. Pune la fi/den:tina scriitorilor posibilitAti de documentare, vegheazit
la respectarea drepturilor de autor, organizeazil Intilniri intre scriitori *i cititori.

Fondul literar:

,Fos.

Kiselell, 10

tel. 17.79.46

Liga roming de prietenie cu popoarele din Asia i Africa: Str. Polonel,


19
tel. 11.83.52
Este o organizatie obsteascd care are drept scop promovarea prieteniei Intre
poporul roinfn i popoarele afro-asiatice.

Asociatia corespondentilor presei striine in R.P.R.: Str. Alexandru


Donici, 6
tel. 11.99.97
Are ca sarcind, printre altele, sd contribuie prin toate mijloacele la activitatea
profesionald a membrilor asociatiei In lupia lor pentru pace, libertate, progres *i
independenta popoarelor, sd sprijine actiunile tuturor popoarelor menite sa apere
pacea, progresul *i cultura, sd lupte impotriva informdrii false ti calomniei In
presd. Fac parte ca membri ai asociatiei corespondenti *i ziaristi care reprezintd.

In R.P.R. o agentie strdind de presa, o societate de radiodifuziune, un ziar, o


revista *i care sint acreditaji de autoritAtile In drept ale R.P.R., ca i atasatii
de presa ai ambasadelor i misiunilor acrPditate In R.P.R.

Asociatia slavigtilor din R.P.R.: Str. Pitar Mofi, 7-15 tel.

11.22.41

Are ca scop dezvoltarea studiilor de slavisticd ti a cercetdrilor slavo-romlm.


tti desfdsoard activitatea In cadrul unor secjii de lingvisticd, istorie tj literatura.
96

www.dacoromanica.ro

INSTITUTE STIINTIFICE DE
CERCETARI

SI

STUDII,
PROIECTARI

In conditiile inapoierii economice *i so-

ciale din trecutul trii, Cu greu se putea

vorbi despre o inflorire a qtiintei rominesti.


Aceasta nu inseamna, desigur, ea' din mijlocul poporului romin nu s-au ridicat oameni

insufletiti de nobile idealuri, care sali inchine intreaga activitate unui domeniu sau
altul de cercetare tiintific, cu scopul de a
contribui la progresul *tiintei rominesti. Personalitti ca : N. Balcescu, Gr. Cobalcescu,

\\,

A. Saligny, I. Felix, D. Brandza, Aurel


Viajen, Petre Poni, Victor Babe*, V. Pirvan,
Gh. Titeica, Gh. Marinescu, Gr. Antipa,
Emil Racovit, Traian Vuia, D. Pompei

atitia altii au cinstit numele de om de *Uinta,


truda lor ducind la importante rezultate care

au imbogatit tezaurul stiintei mondiale *i au contribuit la dezvoltarea tarii. Din pacate ins eforturile unor asemenea oameni mari
ai trecutului s-au izbit de indolenta, lipsa de intelegere *i lucredere, de interesele inguste i contradictorii ale fo*tilor stpinitori ai
In loe sa-si consacre intreaga lor forta creatiei, oamenii nostri
de *Uinta' au trebuit s-si iroseasc energia solicitind fonduri pentru
inzestrarea cu un utilaj cit de modest a institutelor in careli duceau
activitatea, sau luptind impotriva nepasarii i scepticismului fostilor
dregatori.

Lucrurile s-au schimbat radical dupa eliberarea trii, ciad alturi


de celelalte domenii de activitate umana, subordonate intereselor

vitale ale poporului, *tiintei i s-a fixat locul ce i se cuvine. Importante


documente de partid *i de stat au afirmat insemnatatea dezvoltariit
*tiintelor ca parte integranta a revolutiei culturale i ca factor de ces.

mai mare insemnatate in ansamblul constructiei socialiste.

Cercetatorii*tiintifici dau astazi solutii practice, intr-o serie intreag&


de sectoare de activitate. Ei se preocupa de valorificarea superioar
multiplelor resurse naturale, energetice si de materii prime de care
dispune tara, de modernizarea proceselor tehnologice, de perfectionarea masinilor i extinderea automatizrii, de aplicarea in scopuri
pasnice a energiei nucleare (in practica industrial, agricol. *i medicala), de fabricarea unor noi fibre *i fire sintetice *i a unor noi produse
chimice, de crearea unor noi soiuri de plante agricole *i de realizares
unor noi metode agrotehnice avansate, de rezolvarea a numeroase

probleme legate de continua imbunatatire a asistentei medicale a

populatiei *.a. Se poate afirma a astazi nu exist& sector de activitate


productiva care sa nu se bizuie, in dezvoltarea sa, pe cuceririle noi ale
*tiintei i tehnicii. Prezenta unui maistru sau a unui simpla muncitor
la cabinetul tehnic sau biblioteca tehnica.' a uzinei, pentru cercetarea
cutarei sau cutrei probleme, a devenit un fapt obisnuit al vremurilor
noastre. La fel de obi*nuita este astazi prezenta oamenilor de *Uinta
In uzin, unde cerceteaza i indruma aplicarea unor noi procedee tehnice. lata de ce partidul si guvernul nu cruta nici un efort pentru a
91

www.dacoromanica.ro

crea dezvoltarii profunde i rnultilaterale a stiintelor o solida baza

ideologica i material. Oamenilor de stiinta din tara noastr le-a

dat noi i nebanuite orizonturi de cercetare, in toate domeniile, forta

de neinvins a conceptiei materialist-dialectice despre natura i societate, cu care sint inarmati necontenit de catre partid. In anii de dupa
Eliberarea tarii s-au creat in Bucuresti peste 60 de institute de cercetari
stiintifice (din care 25 stilt subordonate Academiei R.P.R.), a caror
activitate s-a dezvoltat continuu. In aceste institute lucreaza aproape
5.000 de cercettori $iintif ici. Un numr de 29 de institute Ii consacra
studiile lor problemelor legate nemijlocit de tehnic, de productia
industriala, 8 institute problemelor dezvoltarii agriculturii i zootehniei, 10 institute stiintelor sociale
Pentru a se asigura elaborarea proiectelor necesare constructiilor de tot felul, in capitala, ca si in
alte orase ale %aril, au fost infiintate numeroase institute de proiectari.
Cit de rodnica este activitatea institutelor de cercetri ne arat un
singur exemplu. intre 1955 si 1959, institutele de cercetri ale Academiei, din domeniul stiintelor naturii, au elaborat pentru diferite sec-

toare economice, peste 650 de protocoale din care o parte au fost


aplicate in productie. Cu ajutorul statului sovietic, la Bucuresti s-a
construit un reactor atomic care in prezent produce izotopi radioactivi.
Nicicind nu s-au bucurat oamenii de stiinta din Rominia de asemenea
conditii, care sa le asigure posibilitatea unei munci de creatie rodnic.a.
Celor mai merituosi, statul le rsplateste strdaniile cu inalte titluri

de onoare si importante premii. Poporul li inconjura pe savanti ca


profunda dragoste i stima. A disparut izolarea in care lucrau, siliti
de imprejurarile sociale si politice, oamenii de stiinta din trecut. inssi
viata i-a apropiat de popor si de nevoile sale, iar aparitia minunatei

miscari a inovatorilor nu este decit un aspect al legarii indisolubile


a teoriei stiintifice cu practica vietii.

ACADEMIA R.

P.

R.

Academia Republicii Populare Romines Calea Victoriei, 125


tel. 16.01.70
Injghebari de activitate cultural& 9i didactic& superioar& se initiaza In Tara
Romlneasca 9i In Moldova Inca de pe la jumatatea secolului al XVI-lea. Astfel
In 1561 la fiinta, sub domnia lui Despot 'World., Academia de la Cotnari. Cu ajutorul Academiei din Kiev 9i cu profesori trimi9i de Invatatul mitropolit de origine
romIna Petra Movil, domnitorul Vasile Lupu Infiinteaza la Ia91, In 1641, Academia Vasiliand. Mai null', la 1678, stolnicul Constantin Cantacuzino la initiativa crearii unei academil la Sucure9ti.
In intentiile Intemeietorilor, ca i prin activitatea lor, In general extrem
de redus1, aceste academil nu depa9eau cadrul unor simple 9coli superioare. Chiar
qi Academia Mihdileand, fratemeiata In 1835, la Ia91, de domnitorul Mihail Sturdza,

era doar o coall superioara ca patru clase, lar ulterior ea opt.


Incercari de constituire a unui for cultural superior se fac in primele decenil
ale secolului al XIX-lea, In Tara RomIneasca. Ion Eliade Radulescu, Impreuna
ea Dinicu Golescu, C. Cimpineanu, N. Vicdrescu 9.a. pun bazele Societatii iterare.

Abia clupa Unire se pune alg ca acuitate problema organizarii une institutii
superioare, care sa asigure unitatea limbii noastre, sa promoveze 9tiinta i literele. Aceasta va fi Societatea literard romind (1866), devenita mai tirrau (1879)
98

www.dacoromanica.ro

Academia Republicii Populare Romfne

Academia Romtnd. De81 lipsitA de sprijin din partea regimului burghezo-mooieresc


oi obligata sa-51 desfaqoare activitatea in cadrul normelor oi ideologiei impuse de
clasele dominante, Academia Remind oi-a extins de-a lungul anilor sfera preo-

cupArilor, de la cele qtrict filologice la incepat (elaborarea ortografiei, gramaticil


oi dictionarului limbii romine), la studiul primelor scrier1 romtneoti, la tiparirea unor
documente din istoria patriei, la elabararea unor studii de istoriografie, fizica, chimie,
medicina, matematIca, biologie, geografie etc. In decursul anilor, Academia Remind
a numlrat printre membrii ei multi oameni de *Uinta, oi cultura care au exprimat cele
mai Inalte aspiratii oi calitati creatoare ale poporului.
Vechea Academie a functionat pind in anul 1948, Mill a-oi indeplini In Intregime
sareinile dictate de insuoi caracterul ei Inalt-otiintific.

pupa cucerirea puterii politice de catre clasa muncitoare condusa de partid,


in 1948 se creeaza Academia Republicii Popular,: Romine, organism viu, pus in
slujba poporului, devotat cauzei progresului oi constructiei socialiste.
.Sprijinita puternic de partid oi de stat, Academia Republicii Popular, Ramble
are in sfera sa de preocupan i problemele majore ale tuturor ramurilor otiintei,
literaturil fi artei. In 'cadrul ei lucreazi 162 de academicieni oi circa 2.000
de colaboratori otiintifici. Academia R.P.R. foi desfaooara activitatea in cadrul
a 9 sectii (matematica-firica; chimie; tehnicl; biologie i otiinte agricole; geologie oi geografie; otiinte m-dicale; otiinte economice, filozofice oi juridice;
otiinte Istorice; otiinta limbii, literatura, artA). Din cele 33 de institute de studli
oi cercetari pendinte de Academic, 25 se aflA la Bucureoti, 4 la LW oi 4 la
Cluj. Academia are doua. filiale (Iasi oi Cluj), 2 bare de cercetari otiintifice
(Timiooara si Tg. Arum), 2 observatoare astronomice (Bucureoti oi Cluj), o
editura, 4 muzee otilntifice (2 la Bucureoti, 1 la Iaol, 1 la Cluj), 4 ateliere de prototipuri, 1 atelier fotografic of de microfilme oi alte unitati.
7*

99

www.dacoromanica.ro

Asa cum s-a subliniat la cel de-al 111-lea Congres al P.M.R., Academia R.P.R.,

care Intrunevte pe cei mal de seama oameni de vtiinn, de arta vi literati, e


chemata sa duca mal departe contributia sa valoroasa la progresul vtiintei vi culturii
romfnevti.

INSTITUTE CE STUDII SI CERCETARI


ALE ACADEMIEI R.P.R.
Institutul de arheologie: Str. I.C. Frimu, 11

tel. 12.53.90

Infiintat In 1956. Institutul are sectiile; orinduirea comunei primitive; orinduirea sclavagistil; orinduirea feudala. In cadrul institutulub mai activeaza un
sector de paleolitic, unul de numismatica vi o sectie muzeistica. Publica revistele
Dacia" i Studii de cercetari de istorie veche".

Institutul de biochimie: Str. Popovici, 20

tel. 17.79.63
/nfiintat in 1952. Are scctii de metabolisrne vi de biocoloizi. Publica revista
trimestriala Studii i cercetari de biochimie".

Institutul de biologie: Sir. lt. Lemnea, 16 tel. 15.35.70 i 13.68.70


Infiintat In 1958, sub denumirea de Centrul de cercetari biologice, transforwat in 1960 in institut. Are sectii de morfologie, fiziologie i sistematica vegetala, de sistematica i ecologie animan, de fitopatologie i microbiologie, de hidrobiologie. Publica revista trimestriala Revue de biologie".

Institutui de cercetiiri juridice:


Institutul de endocrinologie al Academiei R.P.R.

B-dul 6 Martie, 33-35


15.11.98 qi 15.71.67

tel.

Infiintat In 1954. Institutul are sectii


de drept de stat i administrativ, drept
civil, drept penal vi drept international.
Publicd revista Studii i cercetari juridice".

Institutul de cercetilri economice: B-dul Ana Ipiitescu, 50 tel.


12.73.52, 11.63.64, 11.14.71
Infiintat In 1952. Institutul are sectii
de economie socialista generala, economia industriei socialiste, economia agrara, circulatia marfurilor-finante, statistica, istoria economiei nationale i gin-

dirii economice.' Publica revista Probleme economice".

Institutul

de

B-dul Aviatorilor, 34

endocrinologie
tel. 17.04.50

Infiintat In 1946. Institutul are sectii


de endocrinologie clinicd vi chirurgicald,
de endocrinologie experimentan., de
100

www.dacoromanica.ro

biochimie,

ergonologie

gua ende-

mica. Publica revista: Studii

cerce-

tari de endocrinologie" si monografii de


sinteza.

Institutul de energeticil: 5os. Vitel. 21.48.04


tan, 236
Infiintat In 1948. Are sectii de energetica generala, de electroenergetica, de
termoenergetica i combustibili. Publica
revistele Studii i cercetari de energe-

tica" si Revue d'flectrotechnique et


d' nergetique".

Institutul de filozofie: B-dul


Pintilie, 6
tel. 12.28.16,
11.84.80 i 12.17.90
Infiintat In 1953. Are sectii de materialism dialectic si logica, materialism
istoric si istoria filozofiei. Publica revista Cercetari filozofice".

Institutul de fizicil atomicii: Cotel. 23.68.60


muna Alcigurele
Infiintat in 1949. Publica Studii si

Aspect din sala reactorului atomic


al Academiei R.P.R.

cercetari de fizica" si Revue de Physique".

Institutul de fizica

Bucureqti: Catea V ictoriei, 114

tel. 16.66.50

infiintat In 1956. Are sectii de fizica corpului solid, spectroscopie, fizica teore-

tica si gaze ionizate. Publica Studii si cercetari de fizica" si Revue de Physi que" (aviad comitet de redactie coman cu Imtitutul de fizica atomica).

Institutul de fiziologie normall gi patologicil D. Danielopolu":


tel. 16.70.90
B-dul 1 Mai, 11
infiintat in 1948. Institutul are sectii de fiziologie generala si de fiziologie
aplicata, precum si o sectie clinica. Publica Studii l cercetari de fiziologie"
monografii de sinteza.

Institutul de folclor: Str. N. Beloiannis, 25

tel. 15.59.00

Infiintat in 1949, cu sarcina de a culege, studia si valorifica prin publicare,


cintecele, creatia Merara si dansurile populare rominesti si ale minoritatilor
nationale. Posecia in colectiile sale, printre altele, peste 72.000 de piese folclorice, In cea mai mare parte inregistrate pe cilindri de fonograf, discuri de patefon si benzi de magnetofon.

Institutul de geologie si geografie: Str. dr. Burghele, 1

tel.

14.31.25
Infiintat In 1958. Functioneazi aviad sectii de geologie, geofizica si geografie. Publica Studii si cercetari de geologie" si Revue de gologie et gographie" .

Institutul de inframicrobiologie:

os.

Mihai Brayu, 281

tel.

12.15.96
Infiintat In 1950. Instituto' are sectii de identificare a virusurilor, de preparare
si aplicare experimentala a unor vaccinuri antivirotice, de cercetari privind struc101

www.dacoromanica.ro

Institutul de Mica atomia al Academiei R.P.R.

tura biochimicil si enzimatia a virusurilor. Publica revista Studii gi cercetari de inframicrobiologie" i monografil de sintezii.

Institutul de istorie: B-dul Aviatorilor, 1

tel. 18.25.14

Infiintat in 1948. Are sectii de istorie medie, istorie universala, istorie modem&

sI contemporana. Publica revista Studii" si Revue roumaine d'histoire".

Institutul de istoria artei: Calca Victoriei, 11

tel. 13.33.29 qi

14.24.53
Inflintat In 1948. Are sectii de etnografie, arta populara, arta plasticd, teatro

muzica. Publica revista Studii si cercetari de istoria artei".

Institutul de istorie literarii vi folclor: B-dul Republica, 73

tel.

13.59.83 i 16.43.88
Infiintat in 1948. Are sectii de istorie literard si de folclor. Publica revista

Studii l cercetari de istorie lit erard si folclor".


Institutul de lingvistici: Calea Victoriei, 194
15.15.45

tel. 15.07.91

linfiintat In 1948. Are sectii de limba nomina (Cu sectoare de gramatica, istoria

limbii literare, limbl veche si gramatica istorica, lexicografie 8 lexicologie)


sectie de limbi straine (cu sectoare de limbi clasice, romanisticA si slavistict1).
Publica revistele ..Studii i cercetari de lingvIstica" l Limba romind".

Institutul de matematicli: Str. Mihail Eminescu, 47


vi 12.77.24

tel. 11.91.53

rnfiintat in 1949. Institutul are sectii de analizd functionala, teoria functiilor,


ecuatii diferentiale, algebra l geometrie, mecanica, calculul probabilitatilor si
statisticA matematia. Publica revistele Studii i cercetari de matematica" si
Revue de Idathimatiques pures et appliques".

Institutul de mccaniciapJicat Traian Vuia": Str. Constantin Mille,


tel. 13.05.44

15

INfiintat In 1949. Are sectii de masini si mecanisme, rnecanicd generald, aero-

mecania, hidromecania si sectorul de tehnica masuratorilor. Publica revistele


Studit si cercetari de snecania aplicata" si Revue de mcanique applique".
102

www.dacoromanica.ro

/1....

In

",

ai..-1
Institutul de istorie al Academiei R.P.R.

Institutul de medicina interna: .5'os. Stefan cel Mare, 80 tel.


11.69.11 si 12 .79 .06
rnfiintat In 1954 sub denumirea de Institutul de terapeutica. Are o sectie
clinica si sectii de laboratoare clinice l experimentale pentru problemele de biochimie, morfologie i explordri functionale. Publica revista Studii l cercetart
de medicina interna" si monografii de sintera.

Institutul de neurologie I. P. Pavlov": Str. Povernei, 42

tel.

Institutul de speologie Emil Racovitil": Str. dr. Capsa, 8

tel.

11.47 .58
Infiintat In 1950. Institutul are sectii de clinica, de neurofiriologie, de neurochimie si de neuromorfologie. Bditeara revista Studii $i cercetari de neurologie", publicatia Probleme de neurologie" si monografii de sintera.
Institutul de psihologie: Str. Frumoasii , 26
tel. 13 .19 .94 si 16 .32 .19
Inflintat In 1956. Institutul are sectii de psihologia muncii, psihologia copilului i pedagogica, psihofiriologie, psihopatologie l istoria psihologiei. Publica
Revista de psihologie".

14.32.39

A fost infiintat In 1956. Institutul are sectii de biospeologie l paleontologie.

Publica revista anuala Travaux de l'Institut de spologie Bmil Raco vita".


Institutul de studii romino-sovietic: Sir. Gutemberg, 3 bis
tel.
16.40.70
fnfiintat In 1947. Din 1950 trece sub egida Academiei R.P.R. Desfasoard o
activaste de studii i cercetare, de informare si documentare privind problemele
legate de relatiile romlno-sovietice. Editeara publieatiile Analeie rominosovietice", Biblioteca Analelor romlno-sovietice" si reviste de referate asupra
materialelor apirute In publicatiile cl, specialitate sovietice. Institutul popularireara realirArile stiintei romInesti in U.R.S.S., prin Buletinul de informare
stiintifica" In patru serii (stiinte tehuice, stiintele naturii, stiinte medicale, *Mute sociale).

Oliservatorul din Bucureilti: Str. Cutitul de argint, 5 tel. 13 .31 .05


si 23 .20 .01
infiintat In 1908. Are sectii de astronomie astrofirica. Publica Studii
cercetari de astronomie i seismologie", Anuarul Observatorului din Bucuresti"
103

www.dacoromanica.ro

4i Buletine (orar, solar, seismic provizoriu, seismic definitiv, de agitatie microseismlca).

Centrul de cercetAri antropologice: B-dul dr. Petru Croza, 8

13.91.64

tel.

Infiintat initial ca institut pendinte de Universitate. Reorganizat In 1950 in


actuala forma. Are secta de paleoantropologie, antropologie contemporana
antropologie aplicatil. Dispune de o vasta colectie de cranii actuale, eranii
material scheletic descoperit In sapaturile arheologice (din epoca neolitica si
pina in prezent). Are laboratoare de antropometrie, statistica, de microscopie
6i o bogatA biblioteca de specialitate. Publica Probleme de antropologie".
Centrul de cercetilri chimice: Splaiul Independenjei, 89 tel.

14.34.73 i 16.11.16

Infiintat in 1955. Are sectii de chimie-fizicA, chimie anorganica i chimie


cirganica. Publica revista Studii i cercetari de chimie".

Centrul de cercetilri fonetice si dialectale: Ca lea Victoriei, 194


tel. 14.85.43

Infiintat in 1961. Are o sectie de fonetica si dialectologie si o sectie de


dingvistica structuralli.

Centrul de cercetilri metalurgice: Str. Foifor, 41

tel. 21.20.42

infiintat in 1955. /si desfrisoarA activitatea in cadrul mai multor sectii.

Colectivul

chimioterapie: B-dul dr. Petru Groza, 8 tel. 15.43.61

Infiintat In 1943. Se ocupa eu studiul realizarii substantelor chimice necesare in


terapia diverselor maladii.

Colectivul Ampelografia
17.21.80, interior 40.

R.P.R.":

B-dul MeiriLyti, 61

tel.

Infiintat in 1955. Se ocupa cu studiul si descrierea soiurilor de vita de vie


aflate in cultura in tara noastra.

Colectivul de pedologie: .Fos. Kiselett, 5

tel. 18.03.89

Infiintat in 1955. intreprinde studii i cercetari privitoare la sistematica,


i hartarea solurilor, raionarea agro-silvo-pedologica, caracterizarea agroproductiva a solurilor si a statiunilor forestiere.

.geceza

Colectivul Pomologia R.P.R.": B-dul Mirclyti, 61


interior 40.

tel. 17 .21.80,

Infiintat in 1953. Studiaza soiurile autohtone t straine de pomi si arbu9t1

tructiferi cultivati in R.P.R.

4NSTITUTE DE STUDII SI CERCETARI CARE


N U SiNT SUBORDONATE ACADEMIEI R.P.R.
Institutul de Istorie a Partidului de pe lingA C.C. al P.M.R.: Str.
tel. 15.02.00.
Ministerului, 4
A fost infiintat tu anul 1951. Efectueaz cereetari l elaboreaza lucrari privind miscarea mancitoreaael din Rominia si indeosebi activItatea 91 lupta Partidulul Comuni3t din Rominia. Publica revista Analele Institutultd de Istorie a
Partidului de pe llaga C.C. al P.M.R.".

Institutul de anatomie patologicil Dr. V. Babee: Splaiul Inde-

pendentei, 99

tel. 27.20.82

104

www.dacoromanica.ro

Infiintat in 1886 de catre savantul Victor Babes,


extins mult activitatea In anii regimului democrat-popular, devenlnd forul metodologic central
pentru cercetarile in domeniul anatomiei patologice. to cadrul institutului functiolimaza un laborator de histopatologie i biopsii, un laborator de patologie experimentald i chirurgie pe animale precum i colective de citohisto-culturi (culturi
tesuturi), pato-chimie i pato-fizica, fiziopatologie, biologie cantitativa, evidenta
terenului.

tel.
Institutul de balneologie qi fizioterapie: B-dul G. Coqbuc, 14
16.43.00
A luat fiinta in 1949. Are ca obiective principale punerea pe baze stiintifice
a tratamentului balnco-fizioterapic i elaborarea celei mai indicate metodologii
pentru practica medicala curativa din statiuni; studierea actiunil farmaco-dinamice, a factorilor balneoclimatici asupra organismului; cercetarea factorilor
naturali
ape minerale, namol, climA din punctul de vedere al proprietatilor fizico-chimice, bactereologice, climatice; captar de izvoare; studii balneotehnice.

Institutul de cereetri alimentare: Str. Mandicevski, 1 (Bneasa)


tel. 17.12.50
A luat fiinta in 1950. Efectueaza cercetari in sectorul chimiei alimentare,
culturii tutunului, mecanicii, mecanizarii si automatizarli in industria alimentara. In cadrul institutului functioneaza un laborator de cercetiri analltice, unul
de ambalaje i o sectie de cercetari economice. Dispune de 10 cimpuri experimentale, In diferite puncte ale tarii, pentru cercetarile privind cultura tutunului.
Institutul central de cercetari agricole: B-dul Mdr4ti, 61 tel.
18.65.10
Infiintat cu scopul de a asigura o mai latina conducere i coordonare a activi
tatii stiintifice de cercetare in domeniul agriculturii pe intreaga tara. Dispune
In diverse zone agricole ale tarii de peste 40 de statiuni experimentale specializate si de un mare numar de puncte de sprijin.
Institutul de cercetdri pentru cereate fi plante tehnice, InstiEste alcatuit
tutut de cerceldri sootehnice, Institutut de cercetdri veterinare s biopreparate Pas-

Institutul central de cercetari agricole

../.-

41111111.

www.dacoromanica.ro

Institutul pentru mecanisarea agricullarii, o seclie de economie agrard, o


sectie de pedologie.

Institutul de cercetiiri pentru cereale qi plante tehnice: Comuna

Fundulea

tel. 15.08.05

A luat fiinta prin unificarea Institutului de cercetdri agronomice al Rominiei


(creat in 1929) cu Institutul de cercetdri pentru cultura porumbului (infiintat
In 1956). In trecut activitatea Institutului cuprindea toate sectoarele agriculturii.

Ca urmare a dezvoltaril activitatii de cercetare, In anii regimului democratpopular, o serie de sectiuni ale sale s-au separat, dind nastere altor institute de
specialitate. in prezent, In cadrul Institutului functioneaza mai multe sectiuni

de cercetare, dintre care cele mai importante sint: ameliorarea plantelor agricole;
agrofitotehnica ; pasuni, finete si plante de nutret ; protectia plantelor ; genetica;
fiziologia i biochimia plantelor ; microbiologia, chimia si tehnologia produselor
agricole. /si desfasoara activitatea de cercetare in centrald precum si la un numdr

de 17 statiuni experimentale din tara.

Institutul de cercetturi zootehnice

Str. dr. Staicovici, 63

tel.

27.26 .30

Institutul de cercetiri veterinare i biopreparate Pasteur": .F os. Giutel. .18.04.90


lefti, 333
Infiintat in 1909. In 1921, cu ocazia implinirii a 100 de ani de la nasterea
lui Pasteur, a primit numele marelui savant. In 1952 a fost construit si pus

la dispozitia institutului un non local, care disimule de un mare mimar de laboratoare dotate cu aparatura moderad. Prepara seruri si vaccinuri de uz veterinar.

Institutul de cercetfiri pentru mecanizarea agricultura (I.C.M.A.):


tel. 17.15.70
.os. N. Balcesca, 6 (Bcineasa)
Infiintat In 1952. Dfectueazii studii si cercetari privind problemele mecanizarii agriculturii. Face recomandari pentru exploatarea rationald a parcului de
tractoare si masini agricole. fi desfaschard munca de cercetare In cadrul a 11
grupuri experimentale.

Statiunea central de cerceari pentru sericiculturil gi apiculturA:


tel. 17.46.10
Aleea Radio, 18 (Baneasa)
Institutul de cereetiiri chimice (I.C.E.C.H.I.M.): Splaiul Independenlei, 202
tel. 15.32.90
A luat fiintd. in 1951. Activitatea Institutului se axeaza pe elaborarea de procese tehnologice pentru industria chimica in vederea introducerii lor In productie.
Dispune de o biblioteca tehnica cu 10.000 de volume.

Institutul de cercetilri chimico-farmaceutice (I.C.C.F.): ,Fos. Vitan,


tel. 21.21.17

112

infiintat In 1930 sub denumirea de Instituful chinsico-farmaceulic pentru efec-

tuarea controlului calitativ al medicamentelor din import si al unor specialitati

farmaceutice indigene, prelucrate In mici laboratoare cu materii prime din import,


a fost reorganizat in 1954 ca scopul nu numal de a intreprinde cercetdri in domeniul medicamentelor, dar si de a elabora procedee de obtinere si conditionare a
noilor inzdicamente romine$ti, pe cale de sinteze chimice, extractie din plante,
din tesuturi animate sau prin biozintez5.. Institutul dispune de laboratoare speci-

alizate si de statii pilot dotate cu utilaje moderne.

Institutul de cercetari in constructii

economia constructiilor

(I.N.C.E. R.C. ) .os. Pantelimon, 264 tel. 11.39 .00


Infiintat In 1950. Efectueaza cercetdri *tiintifice In domeniul constructiilor,
economiei constructiilor, industriei snaterialelor de construclii, caganizarii $i
mecanizarii constructiilor, instalatillor tehnico-sanitare, In vederea introducerii
106

www.dacoromanica.ro

tehnicii not, a industrializarii bunurilor


de constructie, a producerii de noi materiale si a Imbunatatirii tehnologiei de
producere a materialelor de constructie.

Institutul de cerceari electrotehnice (I.C.E.T.): B-dul Tudor V laditel. 16 .41 .40


mirescu, 47
Infiintat In 1950. X1 desfasoard acti-

vitatea In cadrul a patru sectoare: un


sector de curenti tari, care se ocupa cu
problemele de masini electrice, transformatoare, redresoare si aparataj de joasa
si !nana tensiune ; un sector pentru materiale conducatoare, magnetice si materiale izolante de toate categoriile ; un sector pentru probleme de automatizare si
elemente de automatizare ; un sector pentru omologarea produselor tuturor fabri-

Olor din ramura electricitatii.

Institutul de cercear; forestiere


(I.N.C.E.F.): .os. Pipera, 46
tel. 11 .79 .64
Infiintat In 1933. Si-a extins mult
activitatea dupa eliberarea ril. ntreprinde cercetari In trei domenii: cultura
padurilor, industria lemnului, mecanizarca, exploatarea i transportul lemnului. Dispune de laboratoare si aparataje de specialitate, o intreprindere forestiera, 7 statiuni experimentate, un atelier de prototipuri pentru dispozitive me-

canice si un atelier de prototipuri pentru mobila.

Institutul de cerceari metalurgice (I.C.E.M.): Str. Mehadiei, 39

Institutul de cercetarf alimentare


Institutul de folclor
$491'
.

$s

"

.10

tel. 17 .00 .70


nfiintat in 1950. Se preocupa de procesele tehnologice noi la nivelul tehnicii
mondiale, de 1mbunatatirea proceselor
tehnologice existente si de obtinerea de
noi produse necesare industriei siderurgice. i desfasoara activitatea In cadrul
a 8 sectii productive (fonte, oteluri,
deformari plastice, cocs, semicocs, aliaje,
refractare, metalurgia pulverilor) si a
unor sectii auxiliare (laborator central

de analize chimice, sectia de Incercari


fizico-chimice s.a.). Posed statii pilot
specifice fiecarei sectii.

www.dacoromanica.ro

Institutul de cercetari miniere (I.C.E.M.I.N.): Catea Victoriei, 220


tel. 15.37.10
Infiinjat In 1949. Se ocupa Cu studierea, cercetarea si elaborarea de fluxuri
ttehnologice privind exploatarea si prepararea substantelor minerale utile din
R.P.R. Executd cercetdri privind tehuica exploatarii zacamintelor de cArbuni
minereuri, cercetdri de preparare a cdrbunilor, minereurilor de fier si de metalifere, a minereurilor neferoase i pretioase, cercetdri i analize fizico-chimice
precum i cercetdri de tehnica securitatii si protectia muncii In industria minierd.

Institutul de cercetari si proiectari pentru stufi hirtie (I.C.P.S.H.):


tel. 16.32 .17
50
Catea Victoriei, 48
A fost infiintat In 1956. Este profilat pentru efectuarea de studii si cercetAri

asupra bazelor de materii prime si auxiliare si asupra proceselor tehnologice


pentru fabricarea celulozei si hirtiei. Are, de asemenea, ca obiectiv, proiectarea amenajdrilor stuficole, construirea si modernizares fabricilor de celulozd
hirtie.

Institutul de cercetari stiintifice pentru protectia muncii al C.C.S.:


tel. 13.17.20
Str. g-ral Budifteanu, 15
Infiintat in 1951. Studiazd i rezolvd problemele de protectia muncii care
depdsesc din punct de jvedere tebnicoitiintific posibilitatile intreprinderilor si
ale institutelor de cercetdri i proiectdri departamentale si care fsi gdsesc aplicarea in mai multe ramuri de productie. Prin realizarile sale, contribuie la imbundtdtirea conditiilor de muncd, usurarea efortului fizic, la reducerea accidentelor de manca si a Imbolndvirilor profesionale.

Institutul de cereetari textile: Str. Vulturi, 12

tel. 22.09.90

Infiintat In anul 1951. Se ocupd ca rezolvarea problemelor de tehnicd notid,


privind sectoarele de filaturd, tesdtorie, tricotaje, confectii si finisaje din industria textild. Preocupdrile sale in cercetare se indreapta spre largirea bazelor de
materii prime, naturale si sintetice, spre ImbundtAtirea calitatii produselor textile, spre elaborares de tehnologii moderne, spre modernizares utilajelor si constructia de noi utilaje si aparate pentru industria texti13.

Institutul de documentare tehnica (I.D.T.): Str. V. Kuibifev, 27-29


tel. 13.40.10
Infiintat in 1949, ca organ central de documentare tehnicd. Asigurd informares
asupra progreselor realizate In domeniul tehnicii.

Institutul de geriatrie: Str. Cdlddrufani, 9

tel. 17.78.85

Infiintat In 1951 cu scopul de a studia si trata fenomenal de /mbdtrinire,


extins mult activitatea In ultimii ani, trecind la studierea unor probleme de profilaxie In acest domeniu. Dispune de un spital ca 330 de paturi, un cdmin pentru
bdtrini si un ambulatoria, o sectie experimentald si o sectie sociald.

Inetitutul de igien i sanatate publica al R.P.R.: Sir, dr. Leon te,


tel. 14.36.70

Infiintat In 1927. A fost complet reorganizat In 1948, dispunind astdzi de


mijloace moderne de cercetare. 1i desfdsoard activitatea stiintificd pentru promovarea sdndtatii publice, In cadrul a 9 sectii: igiena comunald, igiena alimentatiei. glena muncii, fiziologia muncii si boli profesionale, igiena copilului,
sdndtate publica, educatie sanitard, statistied sanitard, dezinfectie, dezinsectie

ii deratizare.
108

www.dacoromanica.ro

Institutul de microbiologie, parazitologie qi epidemiologie Prof.


dr. I. Cantacuzino": Splaiul Independergei, 103

tel. 27.16.98

infiintat in 1921 de catre profesorul


Ion Cantacuzino, si-a largit activitatea
In anii regimului de democratie populata. Scopul institutului este de a prepara
serurile, vaccinurile si alte produse biologice necesare diagnosticului, profilaxiei

si combaterfi bolilor transmisibile, de a


intreprinde cercetari in legatura cu aceas-

ta productie, de a indruma din punct


de vedere tehnic reteaua sanitara de spe-

cialitate si de a pregati specialisti din


domeniile microbiologiei, paraxitologiei
gi epidemiologiei.

Institutul de studii, cercettari qi


proiectiri tehnologice pentru in-

dustria constructoare de maqini qi


utilaje qi industria electrotehnici
(I.T.C.M.E.): Calea Victoriei, 218
tel. 15.37.10
infiintat In 1956. Efectueaxa studii
si cercetdri pentru sectoarele calde
reci de productie din uxine, proiecte de
utilaje si masini precum i proiecte de
ateliere si uzine destinate seeorului
constructiilor de masini i industriei

Institutul de documentare tehnica

electro-tehnice.

Cantacuxino".

Institutul de microbiologie, parazitologie si epidemiologie Prof. dr. I.

Institutul de studii

qi cereetari
hidrotehnice (I.S.C.H.) : Splaiul
Independentei, 294
tel. 17.61.80
A luat fiintl In 1955. Cercetiltorii

institutului !si desfasoara activitatea in


cadrul a 5 sectii: fundatii i constructii
hidrotehnice, ape subterane, hidraulica
constructillor, hidrologie, hidrometrie.

Institutul de cercetrtri farmaceu-

tico qi controlul medicamentelor


(I.C.F.C.M.): Sir, aviator &L'adtescu, 48

tel. 17.72.57

Institutul de cercetiri hortiviti-

cole: Fos. N. Balcescu, 4 (13iineasa)


tel. 17.32.20
Infiintat in 1957. YO destapara activitatea in cadrul a 10 sectii. Sarcina
principala a institutului este de a contribui la dexvoltarea viticulturii, pomi-

www.dacoromanica.ro

culturii, legumiculturii si floriculturii


din R.P.R. Prin cele 18 statiuni experi-

mentale, unde-si desfAsoar activitatea de


cercetare, ca si prin numeroasele laboratoare studiazd, printre a/tele, posibilitatile de creare a unor noi soiuri de vitd de

vie, legume etc., de introducere a unor


metode avansate de lucru In vederea spo-

ririi productivitatii la hectar, de folo-

sire, prin terasare, a unor terenuri degradate, si o serie de alte probleme de specialitate.

Institutul de cercetiiri pielrie,

cauciuc: Str. Bela Breiner, 93


tel. 21.51.59

Institutul de cercetri piscicole


(I.C.P.): B-dul Ana Ipdtescu, 46
tel. 11.87.66

Institutul de studii, cercetdri si proiectari tehnologice pentru industria


constructoare de masini si utilaje
industria electrotehnicd

Institutul de cercetiri
de transporturi si telecomunicatii:
tel. 18 .62 .20
Calea Grivitei, 393
Institutul de cercetiri atiintifice
medico-judiciare Prof. dr. Mina
Minovici": Str. Ccluzafi, 9
tel.

21.34.30
Institutul de studii i cercetAri
tehnice

Institutul de expertizii i recuperare a capacitiitii de =inca


(I.E.R.C.M.) : Str. Romulus, 62
tel. 21.42.03
Infiintat in

1938

ca

institut de

orientare si indrumare profesiouald.


Transforrnat In 1951 In Institut de cercaletri ftiintifice pentsu pratezare fi eXPeriila
capacitatii de Inunctl. Reorganizat in 1955

ca Institut de expertia medicald i recuperare a capaeildtii de muna. Efectoeazd controlal expertizitrii medicale a
capacitatii de m'anca ; Intocmeste si efe,
tueazil acjiuni recuperatorii si orientari
profesionale pentru cazurile litigioase
sau complexe; fntreprinde studii i cer-

cetdri privind tehnicile de examinarea


deficientilor, protogenia invaliditdtii,
profilaxia stdrilor de invaliditate si procedurile de recuperare; etaloneazA hidraindri metodologice si avize de expertizd.

Institutul clinic de ftiziologie

$os. Valor, 90
tel. 23.69.10
Infiintat in 1949 ca institut tehnicostiintific pentru studii j cercetari In
problemele complexe ale tuberculozei.

www.dacoromanica.ro

Dispune de numeroase laboratoare de cercetari, clinica, dispensar, sectii de meto.


dologie, documentare, radiografie.

Institutul meteorologic Bucuresti: B-dul g-ral Magheru, 6

12 .37 .84

Institutul oncologic: B-dul 1 Mai, 11

tel.

tel. 13.22.70

Infiintat in 1949 ca institut central de cercetari stiintifice in domeniul oncologiei. Are ca sarcini cercetarea experimental si clinica a boli canceroase,
pregatirea de cadre de spnialitate, asistenta oncologica curativo-profilactica.
este forul metodologic pentru organizarea luptel Impotriva cancerului in R.P.R.

Institutul de stiinte pedagogice: Str. Sfinii Apostoli, 14

15.32.00

tel.

A luat f Huta. la 1952. Studiaza problemcle de pedagogie privind dezvoltarea


Invatamintului de cultura generan, profesional si tehnic i tmbunatatirea procedeelor metodice. Are scoli de baza si experimentale. In scolile experimentale se
aplic planurile st programcle modificate.

Labaratorul central de cercetiri pentru lacuri si cerneluri: Calea


13 Septembrte, 192

tel. 14.38.43.

INSTITUTE DE PROIECTARI

Institutul de proiectare de aparataj eleetrotehnic si instalatii de


automatizilri: B-dul

Miciurin, 1 tel.17.31.16

Directia de sistematizare, arhitectura si proiectare a constructiilor


de pe l'higa Sfatul popular regional Bucuresti (D.S.A.P.C.): Str. Alecu
Cortstantinescu, 2
tel. 15.42.37

Institutul central de studii, cercetri stiintifice si proiectiri in


constructii, arhitecturi si sistematizare (I.S.C.A.S.): Str. N. Filipescu,

53-55 tel. 11.78.40


Institutul de proiectri al industriei ~are (I.P.I.U.): Calea Victel. 14.22.10
toriel, 69
Institutul de proiectri al industriei alimentare (I.P.I.A.): Ca lea
Victoriei, 126
tel. 15.29.75
Institutul pentru planuri de amenajare i constructii hidrotehnice
tel. 14.36.30
(I.P.A.C.H.): Str. dr. Riureanu, 3

Institutul de proiectri in constructii si materiale de constructii


tel. 14.32 .10
(I.P.C.M.C.): Catea V ictoriei, 111
Institutul de proiectri chimice (IPROCHIM): Str. Cciderea Basatel. 11.18.00
liei, 56
111

www.dacoromanica.ro

Institutul de proiectiri miniere (IPROMIN): Calea Victoriei,- 109


tel. 13.26.45

Institutul de proiecriiri schele (atelierul conducte, magistrale):


B-dul Republicii, 32
tel. 27.12.91
Institutul de proiectslri transporturi !pi telecomunicatii (I.P.T.T.C.):
B-dul Dinicu Golescu, 38

tel. 18.28.77

Institutul de proiectilri de uzine i instalatii metalurgice


(IPROMET): Str. 13 Decembrie, 2
tel. 14.04.80
Institutul de studii qi proiectiri energetice (I.S.P.E.): B-dul Rep
blicii, 29 tel. 15.89.60
Institutul de studii i proiectilri forestiere (I.S.P.F.): ,Fos. Glucozei,

tel. 11.59.60
Institutul Proiect-Bucureoi (I.P.B.): Str. V. Alecsandri, 4
11.30.40.
2

tel.

INSTIJUTII DE iNV,ATAM-INT
Carturari i sprijinitori ai invtamintului
si culturii au existat in Tara Romineasca
inainte de a putea fi vorba de un invatmint
organizat. In timpul domniei lui Constantin Brincoveanu (1688 1714) cultura din
perioada feudal a Rominiei a cunoscut una
din cele mai infloritoare epoci de avint.
Brincoveanu infiinteaza tiparnite i injghe-

beaza biblioteci in palatele sale de la Horezu,

i Bucuresti. De un invatmint
colar nu se putea vorbi insa, cu toate ca.

Mogosoaia

stolnicul Constantin Cantacuzino organizase

inca din 1679 o scoala superioara" la Sf.


Saya in Bucuresti, unde doua sute de fii de
boieri urmau cursuri de filozofie, gramatical,

retorica, poetick fizica, psihologie, metafizica

i cosmografie.

Primele scoli de stat iau fiint abia in anul 1746. Dreptul la invt'aura va fi insfi exclusiv un apanaj al boierimii. Despre accesul
maselor populare la invttura nu se poate vorbi. Pe de alt parte,
materia de curs nu se precia in limba romina, ci in limba greac5..
Mari proprietari de pamint, multi din ei inruditi cu familiile fanariote,
considerau ea' limba poporului nu este apt de a vehicula idei si de a
difuza notiuni. Prima grainatica romineasa apare abia in anul 1787.
Cea dintii scoal in limbs nomina e desehis. la 1818 de Gheorghe
Lazar, cu sprijinul unor boieri patrioti, dornici sA contribuie la asezarea Trii Rominesti in rindul statelor luminate ale Europei. Scoala
are toate gradele de invtamint, de la cursul primar la cel universitar.
Inchisa de stapinire in 1821, deoarece devenise un leagan al miscai
de eliberare nationala, scoala se redeschide la 1828, conclusa de asta.112

www.dacoromanica.ro

data de Ion Eliade Radulescu. Scriptele inregistreaza 400 de cursanti,


profesorii fiind absolventi ai institutelor de invtamint din strainatate. Aici invata Nicolae Balcescu, Ion Ghica, Grigore Alexandrescu i

alti scriitori, fruntai ai revolutiei din 1848.


in 1832, Ebria Scoalelor intoctne*te un regulament al colilor din

ora. Se infiinteaz5 9coli complimentare de grad mediu i coli primare


de patru clase la ora.,e. In 1838 se deschid primele coli primare steti. Totodata iau fiint i coli de fete. in 1851, Barbu *tirbei infiinteaza gimnaziile, plus don& clase complimentare pentru specialitati.
Cu timpul, alte coli ii vor deschide portile: $coala de arte Fi meserii
(1850), . coala de conductori de poduri f i Fosele (1852), Institutul de agri-multurd de la Pantelimon (1853), . coala nationalcl de medicincl f i farmacie (1857).

Dupa Unire, Academia intemeiat. de Gh. Lazar se transforma in


"Cniversitate (1864), avind la inceput trei facultati: drept, tiinte,
litere. Ulterior se mai creeaza coala de arte frumoase i Conservatorul de muzica i declamatie. in timpul domniei lui Alexandru loan
Cuza este votat legea obligativitatii invtamintului primar (1864),
important pas inainte pe drumul operei de organizare i lrgire a
bazelor invtamintului.
In 1898, sub ministeriatul lui Spiru Haret, invatamintul este reorganizat, pentru ca el &A corespunda cit mai bine statului burghez. Se

prevede cursul primar de patru ani la orae, de cinci ani la sate, i


cursul secundar de opt ani, cu trei sectii: real, modern i clasic. in
1924 se legifereaz invatmintul precolar i se decreteaza invatamin-

tul obligatoriu pentru copiii intre cinci i zece ani; o decretare forcaracteristica de altfel multora dintre leginirile adoptate in
mal
regimurile bazate pe exploatare deoarece conditiile vitrege create
nu permiteau traducerea ei in viata.
Interesat exclusiv in exploatarea poporului muncitor, regimul burghezo-moieresc bareaza tuaselor drumul spre invatamint. Accesul
la inv'ttura nu este, practic, posibil decit pentru copiii i tinerii din
familiile celor avuti. Fiii de muncitori i de tarani muncitori constituie

un procent cu totul neinsemnat de elevi i studenti. Neinteresat in


dezvoltarea economiei nationale i in culturalizarea maselor, statul
burghezo-mo*ieresc se preocupa prea putin de pregatirea unor cadre

de ingineri i tehnicieni care sa aduca un aport la progresul economic


al tarii. Pe de alt.& parte, analfabetismul continua i la Bucureti, ca
i in restul trii, s fie o racil din cele mai ruinoase. Sint nenumarati acei fii de muncitori care nu pot termina nici ciclul de patru clase
primare. invtmintul precolar este cu totul insuficient. Sub raportul disciplinelor predate in liceu i facultati, statul burghezo-moie-

resc acord preferinta celor pur teoretice, cu un continut idealist,

invtmintul tehnic i politehnic raminind cu mult in urma celorlalte


ramuri. Toate legile i reformele din sectorul invatamintului nu fac
decit sa' oglindeasca interesele de clasa ale burgheziei. De o legatur& a
invatarnintului cu viata nici nu poate fi vorba.
Eliberarea Rominiei de sub jugul fascist la 23 August 1944 gsete
Bucuretii, i din ptinctul de vedere al invAtmintului, intr-o situatie
din cele mai precare. Conditiile grele in care se desf5,ura invAtAmintul
in perioada antebelic' se agravasea in urma distrugerilor provocate de
azboi. In cursul bombardamentelor, multe localttri de gcoall fusesea

'aistruse ori gray avariate. Cele amase intacte sau mai putin lovite
113

www.dacoromanica.ro

de bombe se dovedesc a fi neincapgtoare fata de numarul elevilor


studentilor carora, prin lupta clasei muncitoare condusa de partid, li
se deschid cal largi de acces la invtatura. Va fi una din sarcinile
de capetenie ale regimului democrat-popular aceea de a reorganiza
din temelii invatmintul, de a-i da un nou continut, de a ridica noi
localuri de *coala. *i de a le reconstrui i largi pe cele vechi.
Un act revolutionar Il constituie reforma invatamintului (1948).
incepind din acest an, in Bucuresti, ca *i in fntreaga tara, dezvoltarea
invatamintului de toate gradele ja o amploare fra precedent. Statul
democrat-popular acorda un interes cu totul deosebit invtmintului
profesional *i tehnic, precum i extinderii invtmintului seral, in
vederea pregatirii unor cadre de constructori ai socialismului cu temeinice cuno*tinte profesionale *i de cultura generala. Continutul invtmintului dobinde*te un profund caracter tiintific, aviad la baza
unica conceptie consecvent *tiintifica despre natura i societate
marxism-leninismul. Spre deosebire de *coala regimului de trista
amintire care incerca sa otraveasca tineretul, pervertindu-i con*tiinta
cu putreda ideologie *i moral burgheza, propagind nationalismul,
*ovinismul i obscurantismul, in anii puterii populare *coala aduce o
insemnata contributie la cultivarea in rindurile tineretului, a trash"turilor morale comuniste, a patriotismului i internationalismului
socialist, la formarea omului nou, demn fauritor al socialismului
comunismului.

O atentie deosebita acorda Partidul Muncitoresc Romin i statul


democrat-popular imbunatatirii continue a conditiilor materiale in
care se desfapara invatmintul. Se acorda numeroase burse elevilor
studentilor. Cadrelor didactice li se asigura posibilitatea de
perfectiona calificarea de specialitate i, in acela*i timp, li se imbuna-

tatesc in mod apreciabil conditiile de viata. Numai in perioada

1950 1961 au fost cheltuite din bugetul statului, pentru nevoile invatamintului, circa 2,5 miliarde lei. Au fost construite noi edificii universitare, *coli *i sail de clasa, laboratoare i ateliere, destinate sa asigure

conditii din ce in ce mai bune procesului de invatamint. Pentru a se


termina studiile,
crea oamenilor muncii posibilitti depline de
slut luate masuri pentru dezvoltarea invtamintului seral. Astazi,
peste 15.000 tineri muncitori din Bucure*ti mbin rnunca in pro-

ductie cu invattura, frecventind cursurile invittmintului seral.


Ca urmare a impresionantelor realizari din anii puterii populare,

se poate spune c, fat& de trecut, situatia invatamintului din Bucure*ti,

ca *i din intreaga tara, se deosebe*te azi radical. Astfel, in ceea ce


prive*te Bucurestii, statisticile arat. in 1961-1962 fat de 1938
1939 urmatoarele cifre:

invatamint pre*colar: 304 gradinite, cu 21.337 copii inscri*i


1.325 educatoare, fata de 103 gradinite, 8.778 copii *i 115 educatoare ;
invatamint de cultura generala: 272
cu 189.931 elevi inscri*i

*i 7.338 cadre didactice, fata de 105 *coli, cu 92.228 elevi *i 3.038


cadre didactice; invatamint tehnic: 55 qcoli, cu 18.874 elevi *i 1.294
cadre didactice, fata de 21 *coli, 1.296 elevi *i 599 cadre didactice;
invfitamint superior: 50 facultti cu 41.486 studenti, fat& de 13
facultati cu 17.791 studenti.
in prezent, in intreaga tara stilt cuprin*i in invtamintul superior
mediu *i elementar, aproape 2.400.000 de tineri i copii. Pregatirea
de cadre calificate problema' de insemnatate primordial& pentru
114

www.dacoromanica.ro

In'

ii 1111 31i ai lau

WS

in In TM WI Ill 111
so nu

a0

WM

Noua scoald elementard, nr. 10 din


cartierul Floreasca

Noua scoala elementard, nr.


Calea Plevnel

Noua scoala elementard, nr. 1 1 I din


Str. Stoian Militaru

F. I. Tolbuhin

165

din

Noua scoald elementar& din B-dul Mareal

11C.J
101100110
e

F_FI

11111111I

t,

115

www.dacoromanica.ro

economia si cultura trii

se afl in atentia permanent& a partidolui i guvernului. Numai intre 1957 si 1960 au fost incadrati in pro-

ductie peste 114.000 de absolventi ai scolilor profesionale si 23.000


de absolventi ai scolilor tehnice. in anii 1949-1960 au fost pregiititi
in institute superioare de invtmint din tara' 49.000 de ingineri *i

peste 14.000 de cadre cu studii economice superioare. in 1960, numai in

faculttile tehnice din tara au inatat peste 25.000 de studenti, adica


un numar egal cu totalul studentilor din intregul inviltAmint superior
din 1938. in scolile i institutele agronomice invau Ir prezent
circa 50.000 de elevi i studenti.

in 1960, fiind dos& la indeplinire sarcina trasatA de cel de-al doilea


Congresal P.M.R. (decembrie 1955) ca invtmintul general a cuprincla
cea mai mare parte a copiilor la cursurile de 7 ani, Congresul al III-lea

al P.M.R. (iunie 1960) a fixat ca obiectiv pentru etapa urmatoare a


dezvoiltdrii inatAmintului, trecerea treptat la invttimintul general
de 8 ani. Ca urmare, in baza unui decret al Consiliului de Stat al R.P.R.,
incepind cu anul scolar 1961-1962, in tara noastra a fost introdus invA-

Ornintul general, obligatorio si gratuit cu durata de 8 ani (clasele


I VIII). Tot in baza directivelor Congresului se va dezvolta in
continuare invatAmintul de cultur& generar, profesional si tehnic
si se va int6ri legtura invAt&mintului ca practica. Pentru a se crea

conditii tot mai favorabile de studiu fiilor de oameni ai muncii

de la orase si sate, incepind cu anul *colar 1960 1961 s-a introdus


gratuitatea completa a manualelor pentru toti elevii din inv&tAmintul
elementar. in ceea ce priveste invtmintul superior, se prevede ca in
urmtorii ani s iaa de pe bancile faculttilor i institutelor circa 54.000
de absolventi, o mare atentie fiind acordata invtmintolui tehnic.
in urmtorii ani, pentru iodeplinirea sarcinilor constructiei socialiste la sate, se va acorda deosebitd atentie dezvoltArii invat&min-

tului agricol. Astfel, in intreaga tara vor fi organizate numeroase

cursuri agrozootehnice de masa cu durata de 3 ani, se vor lua masuri


pentru scolarizarea anual a unui numgr de 15.000 tineri care s se
preg&teasca in specialitatea de mecanic agricol, aproape 900 tineri
ca tehnicieni agronomi, 3.700 ca tehnicieni horticultori, peste 900 ca
tehnicieni veterinari, aproape 200 ca hidrotehnicieni agricoli, peste
900 ca ingineri agronomi, peste 400 ea ingineri horticultori
aproape 800 ca medid veterinari. Pentru asigurarea bazei materiale
de dezvoltare a invtAmintului, vor fi construite in viitorii ani
circa 15.000 de sli de clasd, noi localuri pentru invaTmintul superior
noi amine studentesti cu o capacitate de peste 15.000 de locuri.
MAretele transfortari culturale prin care trece Republica Popular&

Romfna sint o caracteristia gaitoare a epocii socialiste, epoa in


care poporul nostru
fericire.

Osa implinirea nilzuintelor sale de libertate

VATAMINTUL PRESCOLAR
In Bucuresti exista o retea de 304 institutii de invatAmint
prescolar: gradinite cu orar normal, gadinite cu orar redus, case de
copii prescolari, peste o sota de grddinite pe ring& mari intreprinderi
industriale
institutii. incadrate cu personal didactic si medicosanitar cu o buna pregatire de specialitate, aceste grldinite indeplinesc un important rol social si educativ. in aceste unitati de invatah

116

www.dacoromanica.ro

mint prescolar, copiii primesc o ingrijire printeascd, sint educati


in spiritul bunelor deprinderi si pregAtiti cu atentie pentru anii de
scoalA. Grija partidului si guvernului pentru micii prescolari face
parte integranth din conditiile create de regimul democrat-popular
pentru cresterea unei generatii sandtoase, culte, insufletite de inalte
idealuri sociale i cettenesti.

INVATAMINTUL DE CULTURA GENERALA


In anul .scolar 1961-1962 au functionat in Bucuresti:
46 de scoli elementare cu durata de patru ani;
173 de scoli cu durata de opt ani;
53 de scoli medii de 11 ani.
Paralel cu imbogAtirea continutului invatamintului, o deosebit
atentie a acordat-o regimul democrat-popular l'argirii retelei de scoli
elementare si medii, care s'A asigure cuprinderea la invhtatur a tutu-

ror copiilor de virst *colarg. Astfel, in capitala tOrii au fost construite in ultimii ani citeva zeci de localuri de scoli dintre care, numai
in cursul anului 1959, un numAr de 19 scoli cu 380 s'OH de clash. In
1960 au fost construite 154 san de clas, iar in 1961, 13 scoli cu peste
240 s'OH de clas.

Scoli elementare

Intre scolile elementare sint unele centenare sau aproape centenar


Astfel se envine a fi amintit, in primul rind, coala de 8 ani nr. 152
Vod, 101). Localul a fost construit in anul 1848.
(Str.
Poarte vechi sint de asemenea; coala de 8 ani nr. 73 (Sir. Matei
Basarab, 28), coala de 8 ani nr. 69 (Sir. Ghenadie Petrescu, 148),
etlala de 8 ani nr. 71 (Str. Mintuleasa, 7). Prima dateaz din anul
1860, a doua din 1867, iar a treia din 1850.
Dintre numeroasele scoli e/ementare care functioneaz in localuri
noi mentionOm urnltoarele:
eoala de 8 ani nr. 4: B-dul Ilie Pintilie, 23 25
eciala de 8 ani nr. 10: Str. Giuseppe Garibaldi, 3 (Cartierut Floreasca)

eoala de 8 ani nr. 70: Sir. Antilopei


eoala de 8 ani nr. 128: Catea 13 Septembrie, 41
coala de 8 ani nr. 150: B-dul dr. Petru Groza, 29
eoala de 8 ani nr. 151: Str. Atelierului, 25

31

coala de 8 ani nr. 76: Str. Turturele, 13


eoala de 8 ani, nr. 111: Str. Stoian Militaru, 72
*eoala de 8 ani nr. 166: Seis. Giulesti (noul cartier de blocuri)
coala de 8 ani nr. 165: Calea Plevnei, 40
117

www.dacoromanica.ro

'1111 101:.:ImorotioNiir

$coala medie nr. 10 Zoia Kosmodemianskaia"

coala de 8 ani nr. 181: Str. Dobrogei, 20

Pentru copiii care vadesc talent in diverse sectoare ale artei,


exista 5 9coli elementare de arta:
coala elementarl de art nr. 1: Str. Comana, 19
coala elementail de aria nr. 2: B-dul 30 Decembrie, 91

coala dementar de artil nr. 3: Str. Die Pintilie, 16


coala elementari de arta nr. 4: Str. Calimacki, 8
coala elementari de artii nr. 5: Str. Lucaci, 16.
5coli medii

coala medie nr.1 N. Bilcescu": Str. Al. Popo, 23tel. 14.92.94


infiinlat In 1679. Numith in trecut 5coala de la SI. Sava. Numele de
N. Balcescu" i-a fost dat In anii regimului democrat-popular, In amintirea
marelui luptator revolutionar de la 1848, unul din cei mai ilustri elevi ai sni.

coala medie nr. 2 Tudor Vladimirescu": B-dul Armata Poporului,


15 A
tel. 15.35.65
Functioneas1 In localul nou, construit in 1959.

coala medie nr. 3 Ion Neculce": Str. Neculce, 2 tel. 17.30.79


118

www.dacoromanica.ro

Bcoala medie nr. 22 Gheorghe Lazar"

Scoala medie nr. 4 Aurel Vlaicu": Str. Expresului, 1

tel.

17.11.87

Scoala medie nr. 5 Mihail Sadoveanu": .B-dul Dacia, 3-5


tel. 12.96 .79
Functioneaza In localul nou, construit In 1960.

Scoala medie nr. 6 Ilie Pintilie": Sir. Pajurei (cartierul Jiului)


tel.17 .50 .82

Scoala medie nr.


163
tel. 12.39.40

I.L. Caragiale":

Scoala medie nr. 8: Emil Racovit":

tel. 21.70 .92

Calea

Dorobanfilor,

os. Mihai Bravu, 169

Scoala medie nr. 9 (cu limba de predare maghiara): B-dul


Ch. Dimitrov, 89
tel. 12 .97 .48
*coala medie nr. 10 Zoia Kosmodemianskaia": Sir. Icoanei,

3-5 tel. 11.86 .84

tnfiintata in 1852. A functionat In anii 1864 1944 sub numele de $coala

centralri. Actualul nume 1-a primit in anii regimului democrat-popular, in amintirea eroicei luptatoare sovietice, cazuta in razboiul antihitlerist. Cladirea dateaza
din 1890 (arh. Ion Mincu). Stil arhitectonic national. Curte interioara cu o colonada prevazuta cu capiteluri sculptate 81 arce trilobate in chip bizantin.
Scoala medie ni.. 11 Dimitrie Cantemir": Str. V iitorului,
60
tel. 12.29.86
A luat natere din clasa Intii divizionara, infiintatd In anul 1865 pe litiga liceul
Matei Basarab".
119

www.dacoromanica.ro

Scoala medie nr. 12: Sir Italiana, 17

tel. 13.64.62

Scoala medie nr. 13 Mihai Viteazul": B-dul Marefal F. 1.


Tolbuhin, 72

tel. 21.66.59

Viata scoiii incepe in conditiile create de aplicarea reformelor de dup3. Unirea

Titrilor RomIne. In 1867 functioneaza ca gimnaziu, purtInd numele de Mihai


cel Mare", In 1870 se numeste Mihai Bravu", iar In 1892 Mihai Viteazul",
transformindu-se In liceu clasic. Constructia actualului local dateaz. din 1928

1932.

Scoala medie nr. 14

limba de predare greacd): B-dul


tel. 21.57.93.
Elena Sirbu": B-dul Gh. Dimitrov, 91
(cu

Marefal F.I. Tolbuhin, 72

Scoala medie nr. 15


tel. 12.00.08

Scoala medie nr.

16 G.

Cosbuc":

Calea

Mofilor,

148

tel. 13.20.65

Scoala medie nr. 17 Matei Basarab": Str. Matei Basarab,


32-34 tel. 21.30.57
Infiintat In 1860, ca gimnaziu, cu patru clase secundare clasice. In actualul
local, din 1885.

Scoala medie nr. 18 Mihail Eminescu": Calea

Rahovei,

38

tel. 13.27.44

Scoala medie nr. 19 Ion Creanga": Str. Radu Vodei, 24 A


tel. 14.75.99

Scoala medie nr. 20 Gheorghe Sincai": Calea


167 tel. 23.11.80

.F er ban

Vodei,

Intemeiata In anul 1890, cu cfteva clase, Intr-o clddire din curtea bisericii
Sf. Gheorghe Vechi. In 1892 devine gimnaziu, primind numele Gheorghe Sincal". Liceu din 1919, ciad Incepe constructia actualei clAdiri.

Scoala medie nr. 21 (cu limba


Alex. Popo, 56-58 tel. 14.67.20

de predare

german5):

Scoala medie nr. 22 Gheorghe Lazar": B-dul 6 Martie,

Str.
28

tel. 13.47.56
La 18 ianuarie 1960 si-a serbat jubileul de 100 ani. Functioneaz initial ca gim-

naz1u, Gimnasiul lui Lazdr, prin decretul semnat de Alca. loan Cuza.

Scoala medie nr. 23 Dimitrie Bolintineanu": Calea Rahovei,


355
tel. 23.89.50
tniiintata In 1953, este una din primele scoli In care s-a Inceput actiunea de
politehnizare a InvatimIntului. In 1959, cu ocazia Implinirii a 500 ani de la bite-

meierea Bucurestilor, primeste In folosinta actualul local, d'ad ja si numele de


Dimitrie Bolintineanu".
Scoala medie nr. 24 Vasile Alecsandri": Str. Al. Popov, 19
tel. 13.82.87
Scoala medie nr. 25: Aleea Grant, 64
tel. 18.69.83
120

www.dacoromanica.ro

coala medie nr. 26 Alex. loan Cura": Splaiul Unirii,

tel. 21.59.70
coala medie nr. 27: Str. Bachus, 42

51

tel. 23.49.01

Noul sediu in care functioneaza a fost construit in 1959.

coala medie nr. 28 Dr. Petru Croza": Str. arh. Ion Minen,
10

tel. 18.42.33

coala medie nr. 29 Alexandru Sahia": B-dul 30 Decembrie,


89

tel. 12.70.65
coala medie nr. 30:

Str. cpt. Eremia Popescu, 27


13.24.20
coala medie nr. 31: Prelungirea CrInga,si, 142
tel. 17.76.74

tel.

Seoala medie nr. 32 Filimon Sirbu": B-dul 1 Mai, 126

tel. 18.62.91

Functionea.5 in localul nou, construit in

1959.

coala medie nr. 31 C.A. Rosetti": Sir. Giuseppe Garibaldi, 11 tel.


11.08.30
Functioneazd fntr-un local nou, terminat In 1959, in cadrul complexului de
constructii din cartierul Floreasca.

eciala medie nr. 35 (cu program special de educatie fizic5): Catea


tel. 11.09.43

Doro banli, 163

coala medie ur. 20 Gheorghe $Incai.

www.dacoromanica.ro

121

coala medie nr. 36: Str. Florica Jalea, 18

tel. 14.67.61

Localul In care functioneaza actualmente a fost dat in folosinta In cursul


anului 1960.

coala medie nr. 37: Str. Silviei, 54

tel. 12.25.59

Localul in care funclioneaza a fost construit In 1959.

coala medie nr. 38 23 August": Str.

Pesairu,9,

124

tel.

21.45.78
Functioneaz intr-un local nou, construit in 1959.

coala medie nr. 39: Str. Stejarului, 42

tel. 21.53.19

Localul, dat In folosint in 1959.

$COL1 PROFESIONALE

51

$COL1 TEHN ICE

Puternicul avint al industrializarii socialiste a tarii a facut ca in


sistemul de invatamint din Republica Populara Romina scolile profesionale i co1i1e tehnice sa aib o importanta deosebitti. Reteaua
acestor scoli devine din an in an mai mare, cuprinzind aproape toate
meseriile. Elevii primesc in aceste scoli, pe linga cunostintele practice
cerute de meseria respectiv., si un solid bagaj de cunostinte de cultur' generala.
n Bucuresti, in anul scolar 1961-1962 au functionat 36 de scoli
profesionale; 25 de ucenici (pentru pregatirea de muncitori in domeniul

industriei grele, industriei bunurilor de consum, constructiilor, economiei forestiere, transporturilor i telecomunicatiilor), 4 sectii de
gospodarie (pentru pregatirea de bucatari, cofetari, osptari) si 10
scoli de meserii, organizate de Sfatul Popular al Capitalei pentru
pregatirea de cadre calificate necesare deservirii populatiei (croitori,
lacatusi, timplari, strungari, zidari, dulgheri, instalatori etc.).
In afarl de acestea, pentru pregatirea de muncitori cu inalta calificare i tehnicieni, ca i pentru formarea de maistri, au functionat
in reteaua invatamintului capitalei in 1961-1962 un nurnar de 42
de scoli tehnice si 13 scoli tehnice de maistri. Elevii scolilor tehnice sint recrutati dintre absolventii scolilor medii de cultural general, iar cei ai scolilor tehnice de maistri, dintre muncitorii cei mai
calificati (absolventi de scoli profesionale), avind o practica' in meseria pentru care s-au pregatit de cel putin 3-5 ani. Dupa absolvire,
atit unii cit i ceilalti, sint repartizati in productie.
In invatamintul profesional si tehnic din Bucuresti au fost in1962 peste 36.000 de elevi.
scrisi in anul scolar 1961
coala tehnica de industrie alimentara: Str. Speitarul Preda, 16

coala tehnica de metalurgie: Str. Zborului, 7-9


coala tehnica de electricitate: Str. Gh. qincai, 8-10
coala tehnica de metrologie: Str. Al. Popo, 24
coala tehnica de geologie: Str. Justitiei, 55
coala tehnici de petrol-chimie: Str. N. Filipescu, 26
*coala tehnica pentru industria usoara: Str. Poet Cerna, 1
coala tehnica de constructii: qos. Mihai Bravu, 428
122

www.dacoromanica.ro

coala tehnica de arhitectura: Str. G. Cosbuc, 24


coala tehnica de transporturi: Str. Voiniceni, 29
coala tehnici pentru personal tehnic din transporturi: Catea
Grivitei, 343

coala tehnica de pinte qi telecomunicatii: Catea Victoriei, 12


coala tehnicil de agricultura': Str. Pictor Grigorescu, 10 bis
coala tehnica comercian N. Kretulescu": B-dul Hristo Botes', 17
coala tehnica pentru industria lemnului: Str. elev yS'iefilnescu, 9
coala tehnici financiara: Catea Grivilei, 2 bis
coala tehnica de cinematografie: B-dul Lacul Tei, 63
coala tehnica de stenodactilografie: Str. Taras 5 evcenco, 68
coala tehnica de poligrafie: Str. Arges, 7
coala tehnica de activilti culturali: Calea Dorobang, 99 A
coala tehnica sanitari: Str. Pitar Mosi, 15
coala tehnica a cooperatiei meqtesugareqti: Str. Econoniu Cezdrescu, 47
A Ite

co I i

coala pedagogicii de invittori: $os. Panduri, 92


coala pedagogiel de educatoare: Str. Pereli, 16
Scoala tehnicd de petrol-ehimie din Str. N. Filipescu.

'. :,..2...;1'
411

'410

.1

k t'A ink
)gg, 4b 2'.'

"

e;r41,2

. ..

www.dacoromanica.ro

123

coala sporti vi de elevi nr. 1: Calea Victoriei, 176


coala sportivii de elevi nr. 2: Str. Traian, 165
coala medie de muzica nr. 1: Str. Principatele Unite, 63
coala medie de muzicii nr. 2: Str. It. D. Lemnea, 30
coala medie de ara
Str. Al. Popo, 12
coala medie de coregrafie: Str. It. D. Lemnca, 9

Tabloul *colilor din capitala ar fi incomplet daca n-am adauga


cele 39 de *coli serale pentru oamenii nauncii, din care 26 functioneaza ca sectii serale ale unor *coli de zi, iar 13 ca *coli serale independente, precum *i cele 6 *coli speciale pentru copii cu deficiente.

Cu acestea, totalul unitatilor *colare din Bucure*ti se ridica la

peste 650.

INSTITUTII DE INVATAMTNT SUPERIOR


Universitatea din Bucure*ti va implini in 1964 o suta de ani de
existenta. inviltamintul superior bucure*tean este deci aproape centenar. Dezvoltarea lui a avut loe irisa in conditii extrem de neprielnice, sub regimul burghezo-mo*ieresc.
Abia in anii regimului democrat-popular invatamintul superior
din Bucure*ti, ca *i din intreaga tara, a fost ridicat, prin grija partidului i guvernului, pe o nona treapta de dezvoltare.
Astfel, in capitala ca i in alte orne ale tarii au luat

In ultimii ani numeroase facultati i institute noi, care pregatesc


cadre de speciali*ti in variatele domenii ale *tiintei i tehnicii *i
care dispun de laboratoare frumoase, modern utilate. de sal' de
cursuri incapatoare i de biblioteci, punind la dispozitia studentilor
cele mai noi i mai valoroase tratate i manuale din literatura de

specialitate.
Yri institutiile de invatmint superior din capitala invat astazi
o data *i jumatate mai multi studenti de cit erau in intreaga
tara in 1938.
Un exemplu concludent in ce prive*te dezvoltarea bazei materiale
a invatamintului superior ni-1 oler printre altele
cre*terea numarului de laboratoare necesare desfa*urarii activitatii *tiintifice a
studentilor, de la 100 cite existan in 1948, la peste 600 in 1959 (pe
intreaga tara). Corespunzator cre*terii insemnate a numarului studenOlor, au fost alocate fonduri importante pentru constructia de noi
camine i cantine. Numai in 1960 a fost construit *i pus la dispozitie
studentilor bucure*teni un complex de camine studente*ti cu 1.000
de locuri *i au fost amenajate inca. 2.600 de locuri in camine *i cantine studente*ti. 65% din numarul studentilor primese astazi burse

din partea statului.


Pentru largirea bazei materiale a invatamintului superior din

Bucure*ti, este prevazut inceperea constructiei noului local al Institutului politehnic, la care vor patea urma cursurile 10.000 de studenti.
Marile succese repurtate in domeniul invatamintului superior au

adus Bucure*tilor un meritat prestigia in toat lumea. In capitala


124

www.dacoromanica.ro

,="--ff

'M.

HU

L-..

-_6;

3111111,0100

TAO

AGONY

MI,

Universitatea Bucureti

R.P.R. vin s. urmeze astzi cursurile unor institute de invtmInt


superior, tineri din mai toate continentele: Europa, Africa, Asia,
America Latin.
tel. 16.01.80;
Universitatea Bucuresti: B-dul Republicii, 13
Rectoratul: B-dul 6 Martie, 64 tel. 16.01.87
Cea mai veche institutie de invAtAmint superior din Bucure*ti. Originile sale

trebuie cautate In secolele XVII-XVIII, la acele acadernii" In limba greaca,


transformate la inceputul secoluiui at XIX-lea In 9coli nationale. Ca institutie
organizatA pe bare pedagogice dateaza din 1818, dud incepe s1 functionere
cadrul ocolii de la Sf. Saya, ca 5cotaa de ingineri. Ulterior se transform(' In
5coata academicearcd

de

'elite de $titinfe tilozolice#i

matematicefti. Univer-

sitate devine In 1864, prin decretul semnat de Ales. loan Cara. ra cadrul Valve,
sitAtii functioneara astari 8 facultati (In trecut erau doar 5) dispunind de peste
80 de laboratoare (lnainte de reforma InvAtarnintului erau doar 30). Path de
1940, numarul studentilor UniversitAtii era In 1960 de douA ori mai mare.
Dintre studentii fnscriqi, circa 70% primesc burse; peste 2.500 iau masa la
cantine.
in cadrul Untversit3tii functioneaza urmStoarele 8 tacultati:

Facultatea de stiinte naturale: Splaiul Independenjei, 91

tel.

15.19.02

Facultatea de filologie: Str. Edgar Quinet, 7


Facultatea de istorie: Str. Edgar Quinet, 7

tel. 13.04.90
tel. 13.16.41
Facultatea de fizicsi matematic5.? Str. Academiei, 14- tel. 13.68 .58
tel. 13.34.46
Facultatea de chiraie: Splaiul 1 ndependerttei, 87
125

www.dacoromanica.ro

Facultatea de stiinte juridice: B-dul 6 Martie, 64


tel. 14.34.35
Facultatea de filozofie: B-dul 6 Martie, 64 tel. 15.72.06
Pacultatea de geologie i geografie: B-dul N. Beilcescu, 1
tel.
15.17.98

Institutul politehnic : Str. Polizu, 1

tel. 13.94.40

10 are originile In cursurile de tehnica. superioara predate de Gheorghe Lazar


In scoala de inginerie de la Sf. Saya (1818), organizate apoi In cadrul
aoademicefti. In 1852 se deschide 5co21es de conductori de poduri ;ti ;osele, lar
In 1864, coales de punfi i oseie, mine 1 arhifecturd. In 1878 1881 se repro.
fileaza ca coaj.5 nafionaid de Podan i ;i sosele, iar In 1920 ca coald politehnicd.

Suprafata totald construita a institutului a fost In continua crestere. Astfel,


daca In 1940 ea reprezenta doar circa 25.000 m2, In 1960 era de 55.000 m2.
Au fost construite i dotate cu utilaje noi, numeroase laboratoare. In anul scolar
1961-1962au urmat cursurile institutului circa 7.000 de studenti. Institutul are o
biblioteca centrala Cu 350.000 de volume. I,a dispozitia studentilor se afla 6
camine si 4 cantine. La sfirsitul anului 1961 a fost dat In folosinta un nou grup
social studentesc.
In cadrul institutului politehnic functioneaza urmatoarele 9 facultati:

Facultatea de chimie
Str. Polizu, I
tel. 18.48.41
Facultatea de electrotehnial: aceea,si adresd
tel. 13.94.40158
. Facultatea de energetica: aceea,si, adres tel. 13.94.40130
Facultatea de electronica' i telecomunicatii: aceea,si adresd
tel.
17.78.31

Fadultatea de metalurgie: aceea,si adresd


tel. 14.52.23
Facultatea de rnecanic: aceea,si adresd tel. 17.65.56
Facultatea de mecanicA agricon: aceeasi adresd tel. 17.65.56

Sediul facultatilor de filozlfie si stiinte juridice

www.dacoromanica.ro

Facultatea de tehnologie a constructiilor de masini: aceectsi adresti


tel. 13.94.40116

Facultatea de transporturi: aceea,si adrescl

tel. 13.94.40

Institutul de constructii: B-dttl Marefal F.I. Tolbuhin, 80

tel.

21.47.70
Pentru prima oara a functionat o sectie de constructii In cadrul
nafionaie de poduri i osele (1878 1881). A luat fiinta prin transformarea, In 1948,

a Fectatdlii de construclii din cadrul Politehnicii. Institutul dispone astazi de


sail de cursuri si laboratoare, care asigura conditii optime de Invatatura. Patru
camine si tot atitea cantine, doll& baze sportive si o sala de sport, o biblioteca Cu 180.000 de volume stau la dispozitia studentilor. Yn 1960-1961 de pe bancile

institutului au iesit de trei ori mai multi absolventi dectt a dat Inainte de reforma
Invatamintului vechea facultate de constructii. to acelasi an, numarul studentilor In constructii era de 20 ori mai mare decit sub regimul burghezo-mosieresc.
Are urmatoarele 4 facultati:

Facultatea de constructii civile, industriale i agricole: Calea


Pleunei, 59 tel. 16.28.90
Facultatea de instalatii i utilaj de constructii: B-dul Maresal F.I.
Tolbuhin, 80 tel. 21.47.70
Facultatea de constructii feroviare, drumuri i poduri: B-dul Lacul
Tei, 124

tel. 12.54.79

Facultatea de constructii hidrotehnice: B-dul 1 Mai, 108

tel.

18.46.99

Institutul de petrol, gaze gi geologie: Str. Traian Vuia, 6

tel.

12.77 .96

Institutul agronomic N. Balcescu"

www.dacoromanica.ro

JAVA

40.

111

41,1'

Institutul medico-farmaceutic
Creat In 1949, ca institutie de Inv:Atli/tint superior menit sa formeze cadrele
necesare de specialisti Cu Inalta calificare in domeniul geologiei tehnice, cercenrii si exploatarfi titeiului i gazelor. Dispune de numeroase MIA de cursuri si
21 de laboratoare. Biblioteca numara peste 138.000 de volume. In cele 8 camine
apartinind institutului locuiesc circa 1.000 de studenti, dintre care peste 200
sint studenti straini veniti din 28 de tari. In 1961, au absolvit institutul un numar
de 209 studenti.
In cadrul institutului functioneaza la aceeasi adresa urmatoarele 4

flcultati:

Facultatea de geologie tehnicd (cu sectie de geologie tehnicl 1


sectie de geofizica)

Facultatea de exploatare a zchmintelor de titei si gaze


Facultatea de tehnologie i chimizare a titeiului si gazelor

Facultatea de masini i utilaj petrolifer

Instimul agronomic Nicolae

B-dul Meird,sti, 59

tel.

18.22.30
In 1852 se infiinteaza Institutul de agriculturd de la Pantelimon. In 1867,
se transforma in $coala centrala de agriculture! $i silvicultura, care In 1904 ja
numele de coalet superioard de agricuilurri de la Herastrau, dupa ce In 1896

se mutase intr-un local apropiat de actualul sediu. Din 1929, a devenit

Aca-

demia de inalte studii agronomice. Invatamintul agronomic este reorganizat


cadrul insiiititului agronomic, In urma reformei Invatamintului. In 1952 insiitaint agronomic se unifica co Institutul de sootehnie $i medicine! veterinara,

capatlnd numele Nicolae Balcescu". Vechii cladiri i s-au alaturat In ultimii


ani cfteva noi constructil care au creat posibilitatea une largi dezvoltari. Loca11 actual al facultatii de horticultura, halele de masini agricole, patru camine
128

www.dacoromanica.ro

Institutul de stiinte economice v.r. Lenin"`


pentru studenti se numara printre aceste noi constructil. Fata de trecut,,
numarul laboratoarelor a crescut de trei ori, lar al amfiteatrelor i salilor de
seminar de cinci ori. Daca In 1940, institutul avea Inscrisi 328 de studenti, ni
1960-1961 numarul acestora se ridica la 3.000. Studentii au astari la dispozitie
camine (cu o capacitate de 1.800 de locuri), 2 cantine, o biblioteca central& (dispu-

ulnd de 200.000 de volume). Aproximativ 70% dintre studenti primesc burs..


In cadrul institutului functioneaza urmatoarele 3 facultAti:

Pacultatea de agricultura': B-dul Miircivi, 59


tel. 18.22.301
Pacultatea de horticultur: aceeafi. adresei
tel. 18.22.30
Facultatea de medicina veterinar: Splaiul Independenjei, 105

tel. .2706.76

Institutul de medicina'

farmacie: Str.

Diortisie

Luptt, 37

tel. 11.79.50
infiintat sub aceasta denumire In 1949. La origine se af15. $coala national&
de medicina si farmacie" (1857), care s-a dervoltat din 5coala de nacer chirurgis
organiratA la 1855, de catre d-rul Carol Davila si d-rul N. Kretul.cu. Din
1860, scoala e adapostita In localul fostul ui spital'militar. Decretul de Infiintarea unei facultati de medicina a aparut In 1867, iar primul sediu 1-a avut In localul universitatii (1869). ClAdirea actual& a fost construlta In 1905. in anii regimului democrat-popular, Invatamintul medical este organirat pe bare noi.
ataca introducerii in programa analitic& a multor discipline noi, se creeaz& numeroase clinici universitare In cadrul unor unitati medicale sao de cercetare
Institutul pude ari la disporitia studentilor o biblioteca avInd peste 1.000.000
de volume, 5 camine, 3 cantine, un teren sportiv s.a. Circa 56% dintre studenth
primesc burse. Dezvoltarea imita In ultimii ani o demonstreazA, printre altele,
urmAtoarea comparatie; 9.298 de absolventi In medicina i farmacie In decurs de
75 de ani (din 1869 pina In 1944); 9.123 de absolventi numai In deetirs de 15 anb
129'

www.dacoromanica.ro

(1945 1960), in aceasta din lama cifra nefiind cuprinsi absolventii anului
1960-1961.

Institutul are urmatoarele 4 facultati:

Facultatea de medicin5. generara (Cu sectie de pediatrie): B-dul


dr. Petru Croza, 8
tel. 14.29.30
Facultatea de farmacie: Str. Al. Sahia, 20 tel. 12.85.16
Facultatea de stomatologie: Catea Plevnei, 19
tel. 15.86.49
Facultatea de perfectionare i specializare a medicilor si farmacistilor: Str. Progresului, 12
tel. 13.22.88;

coala superioarit de partid 4tefan Gheorghiu" de pe lng C.C.


tel. 11.78.06
al P.M.R.: B-dul Armata Poporului, 1-3
Institutul de stiinte economice V.I. Lenin": Piafa Romana,
tel. 11.06.10

Organizat in 1949, in locul fostei Acoderan de inane studii comercian si


industrian care data din 1919. Prima parte a cladirii a fost construita in 1926,
cealalta filtre 1954 si 1955. in 1961-1962 au urmat cursurile institutului 5.670 de
studenti. La dispozitia lor se Ola astazi o biblioteca cu un fond de volume de
326.054 de exemplare, camine (ca o capacitate de aproape 2.000 locuri), cantine,
teren de sport s.a.
In cadrul institutului functioneaza la aceeasi adresa urmatoarele 3
facultati:

Facultatea de economie general

Facultatea de finante credit si contabilitate


Facultatea de comert i merceologie
Institutul pedagogic: .5. os. Panduri, 90

tel. 15.30.00

.Reorganizat in actuala forma din 1959. Cuprinde numeroase sali de cursuri


sl 11 laboratoare (de fizicl, de chimie, de botanica, de microbiologie etc.). Daca
in primul an in cadrul institutului existau 3 facultati, astazi numarul lor a crescut
la 8. Corespunzator s-a mara i numarul studentilor (216 in 1959-1960, peste
1.500 in 1961-1962). La dispozitia acestora se all o biblioteca, dispunind de peste
100.000 de volume, camine, cantine, sal de gimnastica (constructie recenta)

s.a. Circa 70% dintre studenti primesc burse.

In cadrul institutului functioneaza

la aceeasi adresa

facultdti:

Facultatea de filologie
Facultatea de matematic.
Facultatea de fizic i chimie
Facultatea de stiinte naturale
Facultatea de istorie i geografie
Facultatea de arte plastice
Facultatea de educatie
Facultatea de muzicA
130

www.dacoromanica.ro

urmatoarele

Institutul pedagogic Maxim Gorki": Str. Pitar Mofi, 13


tel.
11.44.70
Ia fiinta in 1947 sub numele de Inslitutul romino-sooietic pentru pregatirea
cadrelor de profesori de limba rusa. lncepind din 1948, devine institut de grad
universitar oi primeote numele marelui, scriitor sovietic Maxim Gorki.

Institutul de arte plastice N. Grigorescu": Str. . g-ral BudiVeanu,


19

tel. 16.47.90; Rectoratul: aceea.yi adresa

tel. 16.01.51

In tara noastra, invatamintul artelor plastice toi are originen in ocolile particulare de pictur organizate in primii ani ai secolului al XIX-lea (ocoala lui
Ion Zugravul din R. Vilcea, ocoala lui Matei Polcovnicul de la Buzau o.a.).
In 1859, pictorul Theodor Aman Intoemeote un proiect de infiintare a unei
ocoli de arte frumoase. Pictorul Gheorghe Tattarescu sugereazd (1860) Infiintarea
unui institut academic. Prima ,Fcoalar de arm /rumoase din Bucureoti ia Matti
In anal 1864. Din 1931, ocoala capdta. caracter de invatamint superior. In una
reformei invatamintului (1948), se infiinteazd Inslittaul de arid, care in 1950
se transforma in Insatutul de arte plastice capatind numele marelui clasic al
picturii romineoti Nicolae Grigorescu.
In cadrul institutului functioneaz douil facultdti:

Facultatea de arte decorative: Intrarea Iulia Hasdeu, 3 tel. 14.18.99


Facultatea de arte plastice: Str. g-rat BudiFteantf, 19 tel. 16.01.51
Conservatorul de muzici Ciprian Porumbescu": Str.
Vodci,
33
tel. 13.88.77

Institutul de arhitectuni Ion Mincu"

Institutul de petrol, gaze

"Oh:,

www.dacoromanica.ro

oi geologie

In anul 1834, se Intemeiaztl coala de musicd, deelamatie i literaturd a


Societajii Filarmonica, de sub conducerea lui Ion Eliade Rlidulescu. La
stitruinja lul C. Caragiale si; din inijiativa lui, ia flint& tn 1864 Conservatorul de muziml i declamatie care este reorganizat In 1870. Inv44mtntul muzical se desfAsoara Impreuna cu cel de arta dramatic& ptn. In 1950,
dud conservatorul devine de sine stAt3tor, primind numele marelui Inaintas al
muzicii romtuesti, compozitorul Ciprtan Porumbescu (1854-1883). Conservato rul dispune astazi, printre altele, de o instalajie tehnic& modern& de imprimani
transmisiuni muzicale, de un studio de Inregistrari, dotat Cu Intregul aparataj
necesar, de fonotecd, discoteca i biblioteci (Cu aproximativ 50.000 de volume).
In cadrul lui functioneazd dolt& facult3ji:

Facultatea de instrumente 9i canto: Str. 13 Decembrie, 47

14.82.72

tel.

Facultatea de compozitie, dirijat, profesori de muzic5.: Str. Stirbei


tel. 13.51.20

Vodd, 33

Institutul de arta teatrala i cinematografica I.L. Caragiale":

B-dul Schitu Mdgureanu, I

tel. 14.71.93

Isi are Inceputurile In Conservatorul de muzicd

deciamatiune Infiinjat In 1864


sub direcjia lui Matei Millo. Ambele secjii funcjioneaza Impreuta pinA la reforma
InvajAmintului (1948), clad toate scolile de art& se unesc In Institutul de artel,

secjia teatralA devenind facultate In cadrul acestui institut. In 1950 1951 la


flint& Inslitulul de arid teatrald I.L. Caragiale", Cu o secjie special& de art
cinematograficl. Ulterior se creeaz&

Institutul de arid cinensatogralicd. Cele

dou& institute se unifia In 1954-1955, constituind Instilutul de arld leatrald


.cinemalogralicd I.L. Caragiale".

Institutul de arhitecturil Ion Mincu": Str. Biserica Enei, 3-5

tel. 13.41.64

Primele nojiuni de arhitecturd sInt predate la Sf. Saya, In cadrul 5coUi de


punli fi pule, mine 0 arhitecturd (1864). In 1892, ja fiinj.1 o *coal& de arhitecturti sub egida SocietAtii arhitecjilor romIni. In 1897, din inijiativa arhitectului Ion Mincu, se Infiinjeaz& o secjie de arhitectur& pe ling& coala de arte
Irumoase care devine independent& In 1904, capatind denumirea de coala superioard de arbitecturd. In 1932, scoala se reorganizeazi ca Academia de arhitecturd.
In anii regimului democrat-popular se reorganizeazi ca institut, primind
numele marelui arhitect Ion Mincu (1953), dup& ce a funcjionat !titre 1948 si 1952
ca facultate a Inslitutului de constructii. Cladirea institutulul este construitti

In stil rominesc. In cadrul institutului exista astazi 14 ateliere de arhitecturi


bine utilate, 5 sAli de cursuri si amfiteatre, un atelier de desea ornamental,
5 cabinete speciale; un atelier de modelaj s.a. Biblioteca numara circa 50.000

de volume. In 1961-1962 au urmat cursurile peste 700 de studenji, ceca ce repretint& o crestere de 300% faj3. de 1938. La dispozijia studenjilor se afl& 3 camine.

Institutul de cultura fizica: Str. Maior Ene, 12

tel. 1,5.51.50

In trecut a existat un Instihet national de educalie lisiad care si-a schimbat


de mai multe ori forma de organizare. Reorganizat structural In anii regimului
de democrajie populara, a devenit In 1951 Institutul de cullurd
Dac&
In 1939-1940 cursurile vechiului institut erau urmate de circa 120 de studenji,
in 1961-1962 numarul studenjilor era .de 649. Institutul dispone de' 3 sail de
gimnastica, 6 laboratoare, 4 terenuri sportive, 2 sdli de cursuri, 12 cabinete
metodice si 3 sAli de seminarii. Studenjii au la dispozijie o bibliotec& (cu 80.000
de volume), 2 camine, cantine s.a.
132

www.dacoromanica.ro

- rf

if

F Fft."
;

t-

aaI

prer.rprmiTT1F
Jfff#turcm7.TT:tt:

..."1,

_FTfffrffffAir.Fitrifili
if
'r F
".

_-0.----e--,-----"

-----1
-----,"I!

'

1 -:I/ 111 1 1;

Ir
, Iv'
tlf,

.i.'

'TZfiiki.

CAmin al studentilor de la Institutul agronomic N. BAlcescu"

RAT

pr. rf

filtr rt tin

urt-ry
rf

14ou1 cAmin studentesc din B-dul 6 Martie

Noul complex social studentesc din cartierul Grorilveoti

FIF irkIN1

PrFiriTPTirrwrirrOrr
fr,

FrirLir

-'-

lIimil.!
fiiss

pe;grolic

FI pmpl Imp! ir_kr:rr

IS

.1.=

A-7;

MI

1111 111

111111111rifillifilii
111E11!1111
manitismacilp
la
111 lt.111 10

www.dacoromanica.ro

CAMINE

STUDENTE$T1

Conservatorul de muzicii Ciprian Porumbescu": Piafa Anzzei,


5; Intrarea Zalomit, 12; Institutul agronomic Nicolae Balcescu":

B-dul Mrd.,ti, 59; Splaiul Independenfei, 105; Institutul de arhitectura Ion Mincu": Str. Fundafiei, ; B-dul Hristo Botev, 14; B-dul
Republicii, 98; Institutul de arte plastice Nicolae Grigorescu": Catea
Dorobanfilor, 99; Institutul de arta teatrala si cinematografica
I.L. Caragiale": Catea Dorobanfilor, 99; Institutul de constructii:
'Str. Milifiei, 4; Str.
12; Str. qerbiinescu-Tei, 74; B-dul
Marefal Tolbuhin, 80;Gabroveni'
Institutul de cultura fizica: Str. Maior Ene,
12; Piafa Ifogiilniceanu, 2; Institutul de medicina si farmacie: Str.
Const. Mille, 18; Str. Brezoianu, 24; Splaiul Independenfei, 46;
B-dul Schitu Mdgureanu, 2; Str. Drumul Taberei, 11; Institutul pedagogic Maxim Gorki" Str. Matei Voievod, 75
77; Institutul de petrol,
gaze si geologie: Str. 30 Decembrie, 2; Calea Rahovei, 2; B-dul 1?epublicii, 19; Sir. Frumocisd, 31; Str. Frumoasd, 11; Piafa C.A. Rosetti, 5;
Str. Gabroveni, 2; Institutul politehnic : Str. qtefan Furtund, 125; Str.
tetan Furtund , 140; Str. Polizu, 10; Str. Occidentulta, 7; Catea Grivilei

130; Institutul de stiinte economice V.I. Lenin": Str. St. Cihoski,


5; Str. Dionisie Lupu, 72; Str. Roma, 30-32; Str. Brutus, 10-12;
Str. Alex. Sahia, 70; Str.Nikos Beloiannis, 11; Intrarea Amzei,1 3 ;
Str. lzvor, 4; Universitatea Bucuresti: Str. Matei Basarab, 7;
Str. Academiei, 7; Str. Doamnei, 1; Aleea Regnault, 11; B-dul 6
Martie, 64; Institutul pedagogic: qos. Panduri, 90; Drumul Taberei,

5-7.

in 1961 a fost dat in folosint, in Splaiul Independentei, 204, un

mare complex social studentesc cu o capacitate de peste 2.000


de locuri. Aici sita g'zduiti studenti ai Universitiitii Bucuresti,
Institutului de petrol, gaze si geologie, Institutului de medicina si
farmacie i Institutului de arta teatralii si cinematografica I. L. Caragiale".

LOCURI ISTORICE SI MONUMENTE DE


ARTA .PE ARTERELE CAPITALEI
Orasul Bucuresti numr in cuprinsul s'au multe locuri memorabile,

cci istoria semimilenarului oras, capital timp de patru veacuri


a Tarifo Rominesti i timp de un veac a Rominiei, se leag strins de
istoria intregii tri. O plimbare pe strzile Bucurestilor ne dezvluie
numeroase locuri i monumente de insemntate istoric, evocindu-ne

evenimente importante din trecutul poporului nostru, pagini din

istoria luptei sale pentru libertate i progres social, din istoria eroicelor btlii ale clasei muncitoare impotriva exploatrii, pentru construirea Rominiei socialiste, momente din viata unor lupttori pentru
progres si ale unor personalitti stiintif ice si artistice mareante.
134

www.dacoromanica.ro

IN VECHIUL CENTRU AL ORAULUI


rn fata dealului Mari Adundri Narionale, pe malul sting al Dimbovitei, se ggseste centrul vechiului oras Bucuresti. Pe Str. 30 Decembrie,

in parte paraleld cu Dimbovita, s-a ridicat in secolul al XVI-lea (lar


dupg ultimele cercetgri, poate chiar cu un veac mai Inainte), ampla
constructie a curtii domnesti cunoscutg sub denumirea de Curteci
Veche. Astazi nu se mai mentin decit vestigii izolate ale clAdirilor
domnesti i biserica reflcutg in repetate rinduri. Ping spre sfirsitul
secolului al XVIII-lea, dud domnia i strgmut resedinta la Curtea
Noug de pe Dealul Spirei, palatul de la Curtea Veche este martor a
numeroase evenimente sociale si politice. Aci se produc puternice
manifestgri ale maselor orsenesti, in secolele XVII-XVIII.
in fata bisericii Currii Vechi a ingltat in 1808 bogatul negus-

tor si om politic armean Manuc-bei un han vestit, ce i-a purtat

numele, transforrnat mai tirziu, in ultimele decenii ale secolului al


XIX-lea, in hotelul si sala Dacia, loc vestit de intruniri, unde s-au
desfgsurat numeroase manifestdri ale proletariatului bucurestean.
Spre rsgrit de fasta curte domneascl, pe Calea Mosilor, nr. 25
vechiul Pod al tirgului dinafarg, arterit importantg a orasului in secolele
trecute, a fost sediul
in 1931
al Blocului Muncitoresc-Tdrdnesc.
si al redacliei organului sdu central, ziarul Desteptarea". Blocul Munci-

toresc-Tdrnesc, organizatie de masa legalg, coriclusd de P.C.R., a


fost creat in 1925. Avind ca scop concret inchegarea aliantei dintre
clasa muncitoare i thrdnimea muncitoare in lupta impotriva regimului burghezo-mosieresc si inscriind in programul sgai de lupt
revendicgri cu privire la desfiintarea curtilor martiale, ziva de lucru
de 8 ore pentru muncitorii din industrie, parnint pentru tgrani s. a.,
el a devenit in scurt timp o organizatie cu puternicg influent,
obtinind importante succese in cadrul alegerilor care au avut loc
in 1927 si 1931.
In preajmg se ggseste biserica Sf. Gheorghe Vechi, insemnatg prin
vechime (secolul al XVI-lea), cit i prin faptul ch aci a existat timp
de citeva veacuri o scoalg slavono-roming, care, pin la scoala lui
Lazr a reprezentat, impreung cu Academia greceascg de la Sf. Saya,
o formg mai inalt de invgtmint in cuprinsul orasului. Nu departe,
pe actuala Slr. Anton Pann, (nr. 20,) a trdit scriitorul Anton Pann
(1794-1854), valorificator al folclorului rominesc in literaturd. Mai in
susul Cdii Cdldrasilor (la nr. 238,) care porneste din Plata Unirii si trece

pe lingg biserica Sf. Gheorghe Vechi, a copildrit talentatul scriitor


si orator Barbu 5tefinescu-Delavrancea (1858-1918).

Tot in centrul vechi al orasului, cu strgzi avind nume evocatoare


ale vechilor bresle, se ggseste Str. Lipscani, una din cele mai vechi
artere ale orasului (Ulita Mare), care se terming spre rdsgrit cu Piata
1848. Numele Lipscani a fost dat acestei strzi comerciale a orasului
in secolul al XVIII-lea, atestind locuirea ei de cgtre negustori care
intretineau legAturi comerciale cu orasul Leipzig (Lipsca). La intretgierea Lipscanilor cu Str. Smirdan se gseste Palatul Bcincii de Slat
a Republicii Populare Romine, impuniltoare constructie ridicat in.
1883 pe locurile ocupate in trecut de cel dintii mare han al Bucurestilor, hanul Serban Vodg, construit de Serban Cantacuzino (16781688). Cladirii din 1883 i s-a alipit masiva constructie a Ministerului de Finanfe, terminath in anii regimului de democratie popularg.
135.

www.dacoromanica.ro

In apropiere, pe Str. Smirdan, se gseste clddirea fostului hotel Concordia unde s-a hotarit, in 1859, de catre deputatii progresisti, alegerea
ca domn a lui Alexandru loan Cuza. De asemenea, in fata Ministerului
Fivantelor, la intretierea strazii Doamnei cy Str. Ion Chica, se afla
Biblioteca Centralcl de Slat, intr-o constructie ridicata in 1910.
Reintorcindu-ne pe Str. 30 Decembrie, pe locurile vechii curti dom-

nesti, ajungem in Biqa Unirii, care este dominat de un deal, unde


se inalt, in afara bisericii Patriarhieiridicat5. In a doua jumtate
a secolului al XVII-leaPalatul Mari Adundri Nationale, construit
In 1907. in aceste locuri s-au petrecut numeroase evenimente importante. In anul 1655, de pilda, ostenii rasculati, uniti cu orsenimea
saracd, au ucis aci un mare numr de boieri asupritori si tot aci au
avut loe miscari ale maselor in secolul al XVIII-lea i s-au desfasurat
momente importante ale revolutiei din 1848. Pe locurile de astzi ale
Pietei Unirii si ale dealului Mari Adunari Nationale, masele bucures-

tene au impus, in ianuarie 1859, majoritatii reactionare a Adunarii


elective muntene, alegerea ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza,
realizind pe aceasta cale unirea Trii Rominesti cu Moldova. Aci a
fost proclamat, la 9 mai 1877, independenta de stat a Rominiei
tot ad i a avut loc, la 6 martie 1945, marea manifestatie a maselor
populare, dupa instaurarea primului guvern democratic din istoria
tarii, guvernul prezidat de dr. Petru Groza.
Tot pe partea dreapta a Dimbovitei, putin mai in susul riului, se
Malta o altd colinRadu Vod dominat de biserica cu acelasi nume.
Sapaturile arheologice au dezvaluit ad i prezenta omului din timpuri
stravechi. Manastirea, datind din secolul al XVI-lea, a fost ref acut,
dup dibtrugerea ei din timpul luptelor lui Mihai Viteazul cu turcii.
In inclndstirea Radu Vodcl, un grup de osteni munteni a rezistat eroic

turcilor in 1806, pina la patrunderea in Bucuresti a trupelot ruse.


In legatur cu biserica Bucursituat pe latura dinspre Dimbovita a
dealului a circulat o legendli', infirmath de cercethrile arhcologicc,
privind existenta ei din vremea domnului Alircea cel Batrin (1386-

1418). De fapt, sapturile.arheologice au dezvluit ea ea n-a fost decit


iin paraclis al manastirii Radu Vod i ca nu dateaz cleat din prima

jumtate a secolului al XVIII-lea. In partile dealului Radu Vod

i mai In josul Dimbovitei se gsea vestita mahala a tabacilor, harnici


mesteri ai tabcitului, participanti la fr'mintarile
evenimentele
de seama ale secolului al XIX-lea, in 1821, 1848 sau 1859. Nu departe,
pe Str. Serban Vocld, nr. 51 se poate vedea casa in care a locuit i a
,lucrat in 1875 poetul i lupttorul revolutionar bulgar Hristo Botev,
azut eroic in luptele pentru eliberarea Bulgariei de sub jugul otoman

0876).

IN SUDUL ORA$ULU1
In spatele dealului Mari Adunari Nationale se all dealul i cimpia
1Filaretului, astazi Parcul Libertcltii. Aci au avut loe marile intruniri
ale maselor populare in timpul revolutiei din 1848 si tot aci s-a sar-

tatorit, in 1890, de catre proletariatul bucurestean primul 1 Mai.


Ve dealul Filaretului s-a inaugurat in 1869 gara cu acelasi nume,
prima constructie bucuresteana de acest fel, ca punct terminal al
celei dintii linii ferate din Muntenia, linia Bucuresti-Giurgiu.
136

www.dacoromanica.ro

La sud de Gara Filaret, in apropiere de Observatorul astronomic,


se afla Strada Mitropolitul G>igore. In casa modest& cu nr. 69 a
avut loc, in martie 1932, conferinfa pe fare' a muncitorilor ceferifti,

care a constituit Comitetul Central de actiune pe tara al muncitorilor


ceferisti, avind ca secretar pe tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej. Comitetul Central de actiune pe tara al muncitorilor ceferisti a indeplinit,
sub indemnarea directa. a C.C. al P.C.R., rolul de stat-major al luptelor
ceferiste din ianuarie-februarie 1933.

Tot in aceast parte a orasului, la est de Parcul Libertatii, pe

Str. Mocanului, nr. 1, s-a redactat in 1934-1938, ani de apasare ai


regimului burgheziei i mosierimii, ziarul Scinteia", organul Comitetului Central al Partidului Comunist din Rominia. incepind din
1931, ani de-a rindul, Scinteia" ilegala, tiparita i difuzata cu
pretul vietii multor comunisti, a facut educatia revolutionara a mii
mii de muncitori, indeplinindu-si cu cinste sarcina de agitator,
propagandist si organizator colectiv.
Mai spre rasarit, pe .os. Vitan, nr. 248, pe locul unde se inalta
astzi fabrica Ana Ipatescu", a functionat in anii 1918-1919 tipografia ilegald a grupurilor comuniste.
Spre sud de Gara Filaret, pe Calea erban Vodavechiul Pod al
Beilicului, pe unde veneau in timpul dominatiei turcesti
Portii se gseste cimitirul Belu, in care sint inmormintate
personalitti de seama ale vietii culturale si pblice din Rominia.
In acest emitir se afl mormintele scriitorilor Enachita. Vcarescu
(in. 1797), M. Eminescu (m. 1889), B.P. Hasdeu (m. 1907), St.O.Iosif
(in. 1913), G.Cosbuc (in. 1918), I.L. Caragiale (m. 1912), Livia
Rebreanu (m. 1944), Mihail Sadoveanu (m. 1961), al- arhitectului

Ion Mincu (in. 1912) si ale altor


oameni de cultura romini. Nu departe de cimitirul Belu, pe Sir.
Brddetului, nr. 24 se poate
casa

memoriald

Traian

Biserica Stavropoleos (1724)

Vuia,

pionier al aviatiei rominesti.

DE-A LUNGUL CAll


VICTORIEI
Revenind in Piata Unirii si coborind spre apus, in susul Dimbo-

vitei, intilnim una din principalele artere ale orasului, orientata

sud-nord: Cateo Victoriei. Numele

acesta a fost dat vechiului Pod al

Mogosoaiei dupa cistigarea razboiului de independent& (1877-1878).


Aceast artera deschis de Constantin Brincoveanu s-a bucurat,
pina spre sfirsitul secolului al
XIX-lea, de o atentie aproape ex-

clusiva din partea claselor dominante. In 1859 nu erau deservite

www.dacoromanica.ro

Cladirea din Str. Mocanului, 1, fri care s-a tiprit ziarul Scinteia" In perioada
anilor 1934-1938

Cu ap curentl, cu citeva exceptii, decit casele protipendadei de


pe Podul Mogosoaiei.

in anii regimului democrat-popular, Calea Victoriei, infrumu-

setat i lrgit, avind pe la mijlocul traseului ei marea Piatd


a Palatului Republicii Populare Romine, a cpaat i capdtd necontenit lucrrile de sistematizare fiind in curs o noud inftisare.
In apropierea intretierii Cali Victoriei cu Dimbovita se gsesc dou
insemnate edificii: Palatul poftelor i Palatul Casei de economii
consemnatiuni, a cror constructie s-a terminat in anul 1900. In vecingtate, in Str. Ilfov, nr. 6 se gseste clddirea Sfatului popular regional Bucure0i. Aici, in august 1944, se afla Comandamentul aviatiei
hitleriste. in urma arestrii guvernului dictaturii militare fas-

ciste, formatiuni patriotice de lupt i unitti militare, insusindusi chemarea Partidului Comunist Romin, luptind eroic pentru ap-

rarea capitalei impotriva trupelor hitleriste, au luat cu asalt, in


dimineata zilei de 24 august 1944, aceast. cldire. Dup o lupt
crincenfascistii aprindu-se cu disperareintregul comandament
german a fost facut prizonier.
Tot in imediata apropiere a Cii Victoriei, se gseste biserica Stavropoleos, un mic dar remarcabil monument de arhitecturd, datind
din anul 1724, restaurat in 1899 de arhitectul Ion Mincu. Frumos
decorat, cu un splendid pridvor, constructia este, in ansamblu,
una din cele mai reusite realizri ale vechii arhitecturi rominesti.

La intretierea Cii Victoriei cu B-dul 6 Martie se gseste Casa cen-

raid a armatei, constructie care dateaz1 din 1912. Ling& Palatul


138

www.dacoromanica.ro

telefoanelor,

un scuar aminteste

locul unde s-a inaltat Teatrul Nainaugurat in 1852. Teatrul


a fost distrus in urma bombardamentului salbatic efectuat de hitleristi, in august 1944.

n piata din fata teatrului o

placd comemorativd aminteste ea la


13 Decembrie 1918, pe aceste lo-

curi a avut loe o mare demonstratie a muncitorilor bucuresteni


pentru pace, piine i libertate,

manifestatie singeros reprimata de


catre guvernantii reactionari, in
cursul careia peste 100 de muncitori
au fost ucisi i alte citeva sute

intimpinind cu rafale de

gloante manifestatia pasnica a


muncitorimii bucurestene, care
cerea dreptul la o viata mai huna.,
burghezia i mosierimea incercau

zadarnic sa inabuse lupta revolutionara a maselor.


in sediul partidului socialist
din Str. Sf. Ionica (din apropierea
Pietei Teatrului) a avut loe, in mai
1921, un eveniment de insemnatate
istoric pentru poporul nostru:

crearea Partidului Comunist din


Rominia. Lucrdrile Congresului de
constituire a partidului, incepusera

Tn fata blocului de pe Str. Academiei,

35-37, o placa comemorativS evoca


locul unde se afla casa In care s-au
tinut primele edinte (in zilele de
8,9 i 10 mai 1921) ale Congresului de
constituire a Partidului Comunist

din RomInia

la 8 mai in camerele scunde ale

redactiei ziarului Socialismul", intr-o cladire de pe Strada Acaderniei


(cladirea astazi nu rnai exista., pe locul ei inaltindu-se un impunator
bloc). in istoria luptei celor asupriti din tara noastra incepea

o etapa nona in care in fruntea maselor se afla Partidul Comunist


din Rominia.
Pe Calea Victoriei, intilnim lng aripa dreapta a Palatului Repuplicii, biserica Cretulescu, zidita in 1722 si restaurata in 1935-1936,
monument care sintetizeaza, in arhitectura sa, arta epocii brincove-

nesti.

Pe locurile Palatului Republicii exista in trecut casa lui Dinicu

Golescu, un boier cu veden i inaintate, din primele decenii ale secolului al XIX-lea. Casa lui Golescu a fost transformat in curte domneasc
In timpul domnitorului Alexandru Ghic. Acest palat a fost resedinta lui
Alexandru loan Cuza, domnitorul Principatetor Unite (1859-1866).
Palatul a fost construit, in infatisarea sa actuala, in anii 1930-1937,
cu exceptia aripii stingi, desavirsit in ultimul timp. Aici, in conformitate cu planul elaborat de Partidul Comunist Romin, a fost arestat

la 23 August 1944
guvernul Antonescu. Insurectia armat
victorioasa din August 1944, a marcat inceputul revolutiei populare,
revolutie care a schimbat fundamental viata tarii noastre.
in februarie 1945, in fata palatului, au avut loe uriasele manifestatii ale sutelor de mil de oameni ai muncii bucuresteni, care cereal'

www.dacoromanica.ro

139

alungarea guvernului reactionar Rddescu i venirea la cirma tArii


a unui guvern Cu adevArat democratic, capabil s infA'ptuiascd marile
reforme pe care le cerea poporul. in Piala Palatului au avut loe manifestatiile entuziaste ale bucurestenilor, in seara i noa'ptea de 30 Decembrie 1947, cind a fost inl'Aturat monarhia i proclaman.' Reptiblica Popularl RominA. Astdzi, Palatul R.P.R. este sediul Consiliu-

lui de Stat al R.P.R. in aripa din stinga, el adAposteste bogatele


colectii ale Muzeului de arta' al R.P.R. in apropiere, inconjurind
palatul din trei pArti, s-a construit in ultimul timp un complex de
blocuri moderne si o mare 'sall destinat manifestrilor cu caracter
.obstesc si cultural. Aceste constructii reprezint, in ansamblu, una
dintre cele mai frumoase realiz'Ari din Bucuresti ale regimulni demo.crat-popular.
Pe Sir. Academiei, in fata Palatului Republicii, se malta o impund-

toare clAdire deasupra cAreia fluturA triumftor steagul rosu. Este


sediul Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin.

In imediata apropiere a CAii Victoriei, pe Str.C.A .Rosetti, nr.8 se


s'Aseste Muzeul Theodor Aman care cuprinde operele acestui mare
artist, unul dintre pictorii romini de seam din a doua jumAtate a secolului al XIX-lea. in Plata Palatului Republicii se malta A teneul
R.P.R., astzi sediu al Filarmonicii de stat George Enescu"; c1Adirea a fost construitA in anii 1886-1888 in special prin contributia
celor nevoiasi, care au rAspuns apelului dati un leu pentru Ateneu".
Pe Calea Victoriei, nr.134, a functionat in anii 1939-1940 postul
de radio ilegal Romfnia libercl". Organizat de Partidul Comunist din
Rominia, el a constituit un important mijloc prin care cuvintul mobilizator al partidului a pAtruns in masele populare, indemnindu-le
la lupt pentru rAsturnarea dictaturii fasciste, pentru zAdArnicirea
-pregAtirilor de rzboi impotriva U.R.S.S.
Mai in sus, in fostul palat al domnitorului Barbu tirbei (1849
1856), construit prin 1837 si restaurat in 1881, se gAseste astzi Mu.zeul de arta' populard. Tot pe Calea Victoriei, in partea dreapt, se
malta impozanta clAdire a Comitetului de Sial al Planifiarii, iar ceva
-mai departe, la nr.168, se aflA casa in care a activat Comitetul Central al Blocului Muncitoresc Trdnesc i redactia ziarelor Inainte"
i Munca zilnicel" (1928-1929). Putin mai in susul Cali Victoriei,
-pe latura stingA, se af15. clAdirea Academiei R.P.R., cea mai de seatnA

institutie cultura15. a Viril i clAdirea Bibliotecii Academiei R.P.R.


In sfirsit, tot pe latura sting a acestei artere, in apropierea intretAierii cu Str. It. Lemnea, vizitatorul intilneste Muzeul George
Enesou", monumentall clAdire in care a locuit intr-o perioadl a vietii
sale marele compozitor i muzician romin.

DIN PIATA VICTORIEI PINA LA BANEASA


Calea Victoriei se terminI in piala cu acelasi nume, loe in care s-au
desfAsurat numeroase manifestatii. Pista este mArginit de Palatul
PreFedinfiei Consiliului de Min4tri , de Monumentul Eroilor Sovietici,

'opera din 1945 a sculptorului C. Baraschiomagiu al poporului nostru adus Armatei Sovietice eliberatoare si de Muzeul de ,stiinle
zaturale Grigore Antipa". Dincolo de piatA, Calea Victoriei se continu
oseaua Kiseleff i prin parcul cu acelasi nume, amenajat
140

www.dacoromanica.ro

Monumentul lui V.1. Lenin din Pinta


Scinteii

Monumentul Eroilor Sovietici din Pinta

Victoriei

Placa comemorativa de la lisiera Padurii Baneass, unde au avut loc, la 26


august 1944, lupte pentru ndrobires trupelor hitleriste

www.dacoromanica.ro

spre sfirsitul primei jumatti din


secolul al XIX-lea. De-a lungul

soselei se poate remarca Muzeul de


Istorie a Partidului Muncitoresc Romini Muzeul Marx-Engels-Lenin"

de pe lingd Institutul de istorie a


P.M.R.
Mai in sus, se afla: Bufetul (actualmente cldirea restaurantului

1 Mai"), una din primele constructii

in stil rominesc, datorat eminen-

tului arhitect romn Ion Mincu


(1891), Arcul de Triumf, Combinatul poligrafic Casa Scinteii, mreat
realizare din anii regimului democrat-popular i Monumentul lui
V .I .Lenin, opera a sculptorului

Boris Caragea, dezvelit cu ocazia


celei de-a 90-a aniversri a nasterii
marelui dascal al proletariatului.
In Piata Scinteii a fost construita in 1961 o monumental
sald destinata, expozitiei permaCladirea de pe 8os. Kiseleff (Bufet),
una din primele constructii In
stil rominesc, realizata in 1891 de
arhitectul Ion Minen
Arcul de Triu mf

Mai departe, pe sos. Baneasa,


care continua sos. Kiseleff, se gseste Muzeul de artd popular Dr.
Nicolaie Minovici", construit in
1905, in stil rominesc, imbinind
stilul brincovenesc cu acela de
cul olteneasca.
Pe S'os. Bdneasa i pe .os. Bcineasa-Ploie,sti, la intersectia cu dru-

mul care duce spre padurea Ba-

neasa si la Otopeni, plcici comemorative amintesc celor ce trec pe aici,


de eroicele lupia date in august

1944 de trupele rotnine si de for-

tele patriotice de lupt pentru


eliberarea orasului i pentru lichi-

darea rezistentei, unitatilor hitle-

riste.

DIN PIATA 1848 SPRE


DE CULTURA
SI ODIHNA

PARCUL
- '.

==

w000movimmiii
:

nente a economiei nationale a R.P.R.

rt

Paralel cu Calea Victoriei, centrul orasului este strabtut de lantul bulevardelor: 1848, Nicolaie
Blcescu, G-ral Magheru si Ana
Ipatescu. in Piata 1848, l'higa biserica Sf.Gheorghe Nou, datind din

142

www.dacoromanica.ro

Casa din Sir. Scoala Ploreasca, 34, In care a functionat In Perioada 1941 1944
tipografia ilegala a C.C. al P.C.R.

Casa din B-dul N. Titulescu, 35, in care a fost, In perioada anilor 1921 1924,
sediul Comitetului local Bucure5ti al Partidului Comunist din Rominia, sediul
Comitetului Central al Uniunii Tinerctului Socialist precum i sediul redactiei
ziarului Tineretul Socialist"

?"._--411111111111111110d1Millftieszo

l43

www.dacoromanica.ro

a doua jumatate a secolului al

XVII-lea, ridicata pe fundatii


mai vechi, din secolul al XVI-lea,
refAcuta dup incendiul din 1847,
se ridica statuia lui Constantin
Brincoveanu (1688 1714), opera a
sculptorului O. Han (1936). Pe

aceste locuri si-au inceput masele


bucurestene lupta revolutionara

;...1.;

anul

-17

Ift

".

"

kr

.3.
NAtel:

Statuia lui Mihai Cantactmino, lutemeietor al Spitalului Coltea


Monumentul Aviatorilor de pe s-cbil

A viatorilor

se gseste statuia lui Mihai Canintemeietorul spitalului


unchiul lui Brincoveanu. Este

tacuzino,
.

. !Pt:

1848. La captul B-dului

1848, in fata spitalului Colfeacel


diatii asezamint san itar bucurestean de acest fe!, datind din 1708

cea dintii statuie din Bucuresti


oper a sculptorului Karl Storck
(1869). Alaturi se 'Malta Turnul
edificiul cel mai inalt din
Bucuresti, in vremurile trecute,

construit in 1715 si darimat in 1888,

pentru a se lrgi bulevardul. Aci,


in cel de-al 8-lea deceniu al secolu-

lui al XIX-lea, au avut loe intruniri ale cercului socialist din Bu-.
curesti. in fata spitalului Coltea,
In fostul palat utu, construit in_

stil neogotic, se gseste Muzeul de


istorie a orasului Bucuresti, deschis

in ianuarie 1959. Continuindu-ne


plimbarea de-a lungul Bulevardului N. Balcescu si al Bulevarditlui Magheru, in apropierea acestuia, pe Str. Mendeleev, nr. 29,,
o placa comemorativ aminteste_
ca acolo a locuit Stefan Luchian,
unul din marii pictori romini
(1858 1916).
Imediat dupa Piata Victo'riei se
deschide Str. Stefan Gheorghiu. in

cladirea de la nr. i s-a aflat in

zilele insurecliei armate din august


1944

sediul comandamentului for-

felor patriotice de luptd. Tot aici,


in zilele de 23-25 august 1944, a,
fost i sediul C.C. al P.C.R.
1.jrmind drumul pe B-dul Aviatorilor care este paralel cu
Kiseleff ajungem in Plata Aviatorilor, care a devenit In anii pute-

rii populare k .inde se desta-

para entuziastele mitinguri si demonstratii ale oamenilor


LOR
,1117t

4.,3www.dacoromanica.ro

din capital & cu ocazia zilei de 23 August sau a altor sArbatori

dragi. Dac facem acum o plimbare spre rIsAritul lantului bulevardelor, in aceast parte relativ nota a oravului, o placa comemorativA amintevte in Str. Scoala Floreasca, nr. 34, locul unde a functionat in anii 1941-1944 tipografia ilegald a Comitetului Central al
Partidului Comunist

IN PREAJMA GARI; DE NORD


Din Piata Victoriei, indreptindu-ne spre Gara de Nord, intilnim
pe B-dul N. Titulescu, nr, 35, clAdirea in care a functionat primul
sediu al Comitetului local Bucurgti al P.C.R. i sediul Uniunii Tineretului Socialist. In acelavi cartier din preajma Grii de Nord, sint
vi uzinele Grivita Ro,sie", unde au avut loe, in februarie 1933, eroicele
lupte ale ceferivtilor
cea mai mare ridicare la lupt a proletariatului din Rominia intre cele don& rzboaie mondiale indreptate

impotriva fascismului, a exploatIrii i srciei, a inrobirii trii de


cltre imperialismul strin. Aceste lupte care au dovedit maturitatea
revolutionar& a clasei muncitoare din Rominia au avut un puternic
rsunet pe plan international. Printre locurile care evocl luptele ero ice

ale clasei muncitoare bucurevtene, din anii 1932-1933, se numArl


fostul local al sindicatului C.F.R. din Catea Grivilei, nr. 261 unde
a avut loe, in decembrie 1932, sub conducerea tovarAvului Gh.
Gheorghiu-Dej, vedinta Comitetului Central de actiune al muncitorilor ceferivti, care a pregAtit planul de lupt pentru actiunile clasei
muncitoare din primele luni ale anului 1933. Calea Grivitei a devenit
in ultima vreme un vast vantier, constructii impunnoare schimbind
infAtivarea acestei artere de numele cgreia se leag una din paginile
cele mai glorioase din istoria mivcdrii muncitorevti din Rominia.
IN

CARTIERUL COTROCENI

Indreptindu-ne acum spre partea de vest a oravului, intilnim


Cotrocenii, cartier dezvoltat in ultimul veac, mrginit de Grdiina
botanicd i de Parcul i Palatal Pionierilor. la 1821, in timpul rIscoalei populare, Tudor Vladimirescu vi-a avezat tal:4ra pe dealul
Cotrocenilor, iar in septembrie 1843 tot aci, masaje bucurevtene att
incercat sA salveze revolutia, impotrivindu-se p'trunderii in ora., a
armatei turcevti. Revedintg, in trecut, a dinastiei prusace a Hollenzollernilor, parcul i palatul de la Cotroceni au fost puse in anii
regimului democrat-popular la dispozitia tinerilor purt&tori ai cravatelor rovii.

Pornind de la Palatul Pionierilor pe B-dul Armatei Poporului


spre Fabrica de confectii i tricotaje, ajungem in dreptul strdzii Vdtafului unde, la Rumclrul 4, o pirca memorialet amintevte c pe aceste
locuri, fost cimp al Cotrocenilor, s-a inAltat pentru prima oar in
v&zduh Aurel

A', in ziva de 17 iunie 1910, cu aeroplanul cu motor,

inventat, construit I pilotat de el.

145

www.dacoromanica.ro

DE LA PALATUL PIONIES PRE CARTIERUL


VATRA LUM INOASA

R I LOR

De la Palatul Pionierilor por-

neste B-dul dr. Petru Groza, care,


continuat gn bulevardele 6 Martie
Republicii, strbate orasul din-

spre

apus spre

rAsairit.

In fats

Facultdfii de medicind, construit


in 1903, se ridic statuia lui Carol
Davila (1830-1885), intemeietorul
inv546mintului superior medical

din Rominia i organizatorul serviciilor sanitare romine pe baze


moderne. Statuia, opera.' a sculptorului Carol Storck, dateaz. din
1903. Pe o colina', putin mai la
sud de B-dul dr. Petru Groza, se
afl impozanta cldire a Academiei
Militare Generale, loc memorabil
Statuia lui Mihall KogiUniceanu,

om politic, luptator pentru Unirea


Principatelor (1817-1891)

unde au avut loe, in august

1944,

lupte crincene pentru lichidarea


rezistentei trupelor hitleriste.

In fata Academiei Militare Geca mairturie vie a patriotismului, curajului, abnegatiei


devotamentului cu care uumerosi
fii ai poporului nostru si-au jertfit
viata pentru apArarea i libertatea
patriei iubite
se inalta' Monumentul Eroilor Patriei, realizat de
un grup de sculptori (M. Butunoiu, Z. Bicoianu, T. N. Ionescu
nerale

Statuia d-rului Carol Davila, lute meietorul invatamIntului superior


medical din Romlnia.

si I.

Datnaceann) si

23 August 1957.

dezvelit la

La nord-est de B-dul dr. Petru


pe Sir. Stirbei Vodd, nr.
112, a locuit scriitorul loan Slavici
(1848-1925); pe aceeasi strad., la
nr. 111 si-a avut locuinta pictorul
Groza,

Oclav Beincild (1872

1944) si nu

departe, pe Calea Plevnei, a locuit


In ultima perioad a vietii sale
poetul G. Cosbuc.

Reintorcindu-ne pe artera care


strbate orasul i pornind de la
Palatul Pionierilor, la capaul
vestic al B-dului 6 Martie,
nim cldirea Teatrului de operil ,si
balet al R.P.R., realizare din 1953
a regimului democrat-popular. Tot
pe B-dul 6 Martie, in apropiere,
.-

1.

lag 2=S:=4e&S.7,

ow. LAM 111.11.,


wit... a. an. wk.; 1106.11A

.111117=1;;;;;Waiggiinri
11.11111POMINVO11WAIHNIV

www.dacoromanica.ro

se gaseste localul Facultd tilo? de filo-

zofie si stiiizte juridice. in continuare, pe aceeasi artera, se iutilneste


statuia lui Mih ail Kogdlniceanu,
luptltor pentru Unirea Princip a-

telor, infaptuitor, alaturi de Alexandru loan Cuza, al improprie-

taririi taranilor din 1864 si militant activ pentru dobindirea independentei statului romin. Monurnentul este realizat de sculptorul
O. Han (1936). in apropiere, pe o
cl.dire din Str. Pompiliu Eliade,
nr. 9, o placa de marmur aminteste ea aici a avut loe consfcituirea

pentru pregdtirea celui de-al


Congres al P.C.R. (1922).

doi lea

Revenind pe B-dul 6 Martie, intil-

nim, in fata gradinii


sediul Sfatului Popular al Capitalei. Aproape de intretaierea bu-

levardului cu Calea Victoriei, pe


locul unde astzi j are resedinta
Sfatul popular al raionului Lenin,

exista, la sfirsitul secolului trecut

si in primele decenii ale secolului


nostru, sala Etorie, vestit loe de

intruniri publice. Ad i s-au tinut


mitinguri de solidaritate cu revolutia rusa din 1905, cu marinarii

Statuia lui Mihal Viteasul (1593


1601), din Plata Universitfitii, pri-

mul domnitor care a unit, pentru


scurt5 vreme, sub domnia sa Tara

Romlneascgi cu Moldova si Transilvania

Statula lui Gheorghe Lazfir (1779


1823), Intemeietorul primel scoll

rominesti din Bucnresti

rsculati de pe vasul rus Potemkin" sau cu taranii rasculati in


1907. in apropiere, pe Str. Domniki Anastasia, nr. 7, intr-o casa
veche de 150 de ani, se gaseste
Illuzeul memorial Gk.

Tattarescu,

insemnat pictor romin din secolul


trecut (1818-1894).
La captul B-dului 6 Martie,

In fata

construit incepind din 1857 de arhitec-

tul Alexandru Orescu, pe locurile


unde a functionat de la sfirsitul secolului al XVII-lea Academia greceasc5.
se ridica patru
statui. in extrema sting5.
privind

dinspre

Universitate

se

inalta statuia lui loan He liada Rddulescu (1802-1872), animator al


invatamintului in prima jumatate

www.dacoromanica.ro

Casa din Str. C. Burcd, 27, In care au avut loc edinte conspirative ale P.C.R.
In vederea pregatirii insurectiei armate de la 23 August 1944

a secolului al XIX-lea. Algturi de aceasta, putem privi statuia


ecvestrd a lui Mihai Viteazul (1593-1601), unul din cei mai de seam&

domni munteni, conducAtor al luptei poporului romin impotriva


dominatiei otomane, care a izbutit s& string& sub autoritatea lui,
pentru scurt timp, cele trei tari rominesti: Tara RomineascI, Moldova si Transilvania. Cea de-a treia statuie lucrare din 1886 a sculptorului loan Georgescu este a lui Gheorghe Lazdr (1779 1823),
intemeietor al invtmintului academic" pe baze nationale. Ultima
statuie
operA a sculptorului I. Jalea reprezint pe Spiru Haret
(1851-1912), reformator al invItmintului mediu.
Mai departe, pe B-dul Republicii, rsind pe dreapta sediul Consiliului
Superior al Agriculturii, se afl statuia lui C.A. Rosetti, fruntas al

revolutiei din 1848, luptAtor pentru Unirea Principatelor.

Din Piata Rosetti, pornind pe Str. Vasile Lascr pin& la intretaierea cu Sos. Stefan cel Mare, ajungem la noua cldire a Circului
de stat, impunatoare constructie circular ridicatl in mijlocul unui
frumos parc.
In apropiere de intretaierea B-dului Republicii cu Calea Mosilor,
pe Str. Plantelor, in fostul sanatoriu utu, a murit marele poet Mihail
Eminescu (1889). Daca ne urmam apoi drumul pe B-dul Republicii,
pe B-dul Tolbuhin si pe Sos. Iancului, ajungem in Parcul Vatra Luminoas. Aici, in cl&direa din Sir. C. Rural, nr. 27, a fost casa conspi-

rativd a Partidului Comunist Ronan, unde au fost tinuti sub paza


formatiunilor de lupt patriotice membri ai guvernului Antonescu,
dup arestarea lor la 23 August 1944.
148

www.dacoromanica.ro

SUD-VESTUL ORA$ULU1.DEALUL ARHIVELOR


$1
DEALUL SPIRE'
Dac5. dinspre Plata Unirii urmArim in sus, pe partea dreapt5. a
Dimbovitei, cursul riului ce strabate capitala Republicii Populare
Romine de la apus spre askit si al crui debit minor de astazi nu
mai aminteste inundatiile distrugdtoare pe care le fcea nul, chiar
acum mai putin de un veac, ajungem la unul din punctele arheologice i istorice de seam'a ale orasului: dealul Arhivelor sau dealul
Mihai Vod, dominat de clAdirea Arhivelor Statului (al cgror sediu
central se afld in B-dul 6 Martie, 29). in incinta clddirii se ridic
silueta zvelt a bisericii, ctitorie din 1591 a lui Mihai Viteazul,
restaurat acum citeva decenii de arhitectul Costescu. Mai multe
campanii de sapAturi arheologice au documentat locuirea acestei
colMe de atre oameni inch.' din orinduirea comunei primitive. in curtea

cldirii s-a mai descoperit si o vatr5. dacica. Pe de alt parte, cerceta'rile au dezvgluit deosebit de interesante mArturii privind trecutul

feudal al asezdrii. Pivnite intrite, datind din secolul al XVI-lea,


ca i ram5site1e unei foste mori, gut cele mai importante mArturii
privind perioada feuda1 din acest punct al orasului.

Monumentul Eroilor Patriei din fata Academiei Militare Generale

,
I ,,

or. it, 0 -O. -

C"

-..

44

kir - ...
i

4:,
,...

11

.t.

''',.3

:.

'

r.

o
'

"

.i.rt F
,

149

www.dacoromanica.ro

..
A

Colina Arhivelor este, la rindul ei,


dominat de Dealul Spirei, loc de
asemenea memorabil. Pe Dealul Spirei
a avut loe, in septembrie 1848, eroica lupt a pompierilor bucuresteni
impotriva armatelor turcesti, mult superioare numericeste, care intrau in
oras s'A reprime revolutia. in amintirea eroismului pompierilor se ina1t5
pe Str. Uranus col( cu Str. Fonteriei, Monumentul Eroilor Pompieri.
Tot pe Dealul Spirei, in cldirea fostului Arsenal al Armatei, a avut loe,
in ianuarie 1922, din ordinul guvernantilor reactionari, inscenarea judiciar indreptat impotriva congresis-

tilor care au votat in mai 1921 cre-

area Partidului Comunist din Rotninia.

In sfirsit, pe Str. Ecoului, nr. 29


stradA ce rspunde in Str. Uranus
a functionat in ilegalitate, in 1932,
redacfia ziarului Scinteia", organul
Comitetului Central al Partidului Co-

munist din Rominia; iar putin mai


spre rlsrit, pe Str. Sf. Apos oli, nr.
Milniietirea Antim, datind din 1714

a fost sediul Consiliului General


al Sindicatelor Unitare din Rominia,
36,

in anii 1928-1929.
In preajma Dimbovitei, pe latura ei dreaptl, la intersectia str5.zilor Antim si Justitiei, se intilneste si mdndstirea Antim, unul
dintre cele mai frumoase monumente de arhitectur5. din Bucuresti.
Datind din anii 1714-1715, m5n5stirea este ctitoria mitropolitului
de origine gruzina Antim Ivireanu, una dintre personaliatile culturale mareante din Tiirile Romine de la sfirsitul secolului al XVII-lea
si inceputul celui de-al XVIII-lea. Monumentul a suferit o restaurare
In 1860, care i-a schimbat in bulla tnsur aspectul initial. Din Str.
Antim ajungem in Calea Rahovei, vechiul Pod al Calicilor, denumire
atribuit in trecut acestei artere, unde-si avea locuintele skacimea
orasului.

ALTE MONUMENTE.ALE ORASULUI


In sfirsit, in pihtile m5rgina4e ale orasului se g5sesc unele monumente ce merit, de asemenea, s fie amintite. in nord-est, de exem-

plu, linga Parcul 8 Mai si noul spital Emilia Irza", la capan' Caii
Lacului Tei, se ridicit fostul palat Ghica, in stil neoclasic, construit de domnitorul Grigore Ghica (1822-1828). In preajm5, bise150

www.dacoromanica.ro

rica-paraclis, ridicat in 1833, atest influenta stilului neoclasic prin


intermediul arhitecturii ruse. McInastirea Plumbuita, de la marginea
orasului (Sir. Matei Basarab, nr. 58), cu puternice ziduri de incint
cu vechi case domnesti, dateaz din prima jumAtate a secolului
al XVI-lea, fiind ins refacut de Matei Basarab in prima jumAtate
a secolului urmfitor. La Fundenii Doamnei, un interesant monument
de arhitecturl religioask datind din 1699, prezint o ornamentatie
exterioar bogat, in care se vAdeste o influentA persan.
n apropiere s-a construit in anii regimului democrat-popular
Spitalul Fundeni, una din cele mai importante institutii sanitare
ale orasului. Nu departe de Pundenii Doamnei se ga'sesc i ruinele
unui palat al lui Matei Basarab, din prima jumtate a secolului al
XVII-lea. Pe Sir. McIrcula, nr. 8, in extremitatea de rsrit a ora-

sului, se all. Biserica ~uta, care dateaz din anii 1588-1592 si

prezint interesante detalii de structurA i decoratie, fiind una dintre


principalele realizAri ale arhitecturii muntene din jumAtatea a doua
a secolului al XVI-lea.

Locuri istorice, case modeste sau palate, monumente, o intreagA


serie de mArturii ale vietii, muncii, zbuciumului i luptei maselor
bucurestene, ale strAduintelor lor necontenite spre o viatd mai bunA,
oler vizitatorului capitalei Republicii Populare Romine o imagine
vie, pling de semnificatii, a trecutului orasului, a istoriei sale glorioase care se impleteste strins cu istoria inssi a patriei noastre.
Palatul Grigore Ghica din Str. Doamna Ghica-Tei, 5, construit In prima jumatate a secolului al XIX-lea

151

www.dacoromanica.ro

MUZEE
In anul 1938, existan in Bucuresti nu-

mai 10 muzee, dintre care unul de arta


plastica i dona. memoriale. Dona decenii
mai tirziu, aflam citeva zeci de muzee diferite, dintre care 9 de arta. plastica si 8 case
memoriale. Muzeele de istorie au crescut in
acest interval de la 1 la 9.
Semnificatia acestor cifre comparative este

cit se poate de limpede. Maselor largi de

oameni ai muncii, chemati


dup5. eliberarea tarii sa. urce treptele unei vieti materale si spirituale din ce in ce mai bogate, li s-au pus la dispozitie
acesti importanti factori de cultura care sint mpeele, cu variatele

lor profiluri: de arta, etnograf ice, de istorie, de stiinte naturale,

tehnice etc.
In anii regimului democrat-popular s-a dus o munc sistematica
pentru organizarea pe baze stiintif ice a muzeelor, pentru concentrarea
In sule lor a celor mai valoroase opere de arta ale scolilor nationale

universale. Multe asemenea opere, aflate in colectii particulare sau


chiar de stat, erau necunoscute marelui public. Organizarea muzeelor

de arta a pus capa acestei star. Vizitarea muzeelor, individual


sau in colectiv, a intrat in obisnuinta bucurestenilor ca i filmul,
teatrul etc.
Totodata, ca un rezultat firesc al indrumrii atente si al sprijinului
pe care artistii plastici 1-au primit
primesc in vederea realizarii
unor opere de inalt valoare artistica i cu un bogat continut de idei
si sentimente, opere reflectind realitatile noi, socialiste, din tara noastra tot mai multe din lucrarile sculptorilor, pictorilor sau graf
cienilor contemporani stau astazi, cu cinste, in muzeele orasului, alaturi de cele ale vechilor maestri ai artei rominesti sau universale.
Arta realist-socialista se imbogteste an de de an cu noi i valoroase
opere, apreciate de marele public, realizate cu miestrie atit de artistii
tineri formati in acesti ani, cit si de cei din generatiile mai vechi.
Artistii plastici din capitala, ca i cei din alte orase, au la dispozitie,
astazi, numeroase case de creatie, amenajate in cladiri incapatoare,
precum i sili speciale ale Fondului plastic pentru expozitii indivi-

duale sau colective. Nu este de mirare ca in conditiile infloririi

artelor plastice rominesti, acestea se afirma an de an cu mai multa


forta si peste hotare.

MUZEE DE ISTORIE
Muaeul de Istorie a Partidului Muneitorese Romin: ,os. Kiseleff,
3-tel. 15.21.13. Deschis zilnic intre 9 si 19; luni inchis.
Muzeul de Istorie a Partidului Muncitoresc Romin a fost deschis in octombrie

1954. Pina in anul 1951 funciona muzeul Momente din lupta poporului",
deschis in 1948, care apoi, imbogAtit 1 completat, a fost redeschis sub numele de

I,upta revolutionarA a poporului". Prin exponatele sale, acest muzeu oglindea


152

www.dacoromanica.ro

principalele momente din trecutul indepartat si glorios de lupta al maselor asu-

prite din tara noastrd pentru libertate, inclependent nationald si un trai mai bun
In octombrie 1954, a fost reorganizat
sub numele Muzeul de Istorie a Partidului Muncitoresc Romin", iar din 1958 funcioneazd. in actuala cladire.

In prezent muzeul cuprinde 10 san Cu


o suprafata de expunere de cca. 1.600 m2 i
dispune de 5.000 de exponate (documente,
fotografii, obiecte, diverse grafice, harti,
cliorame,

machete).

Sala I (1848 1900); sala a II-a (1900


1910) ; sala a III-a (1910-1922);
sala a
1V-a (1923

1928, 1929

1933); sala a V-a

(1934 1941, 1941 aprilie 1944), sala a


VI-a (mai 1944-6 martie 1945); saille a
VII-a, a VIII-a si a IX-a cuprind exponate
referitoare la construirea socialismului in
perioada 1947-1960.
Sala a X-a, deschisd co prilejul aniversarii a 40 de ani de la crearea Partidului
Comunist din Rominia, Infatiseaza directivele Congresului al 111-lea al P.M.R.
realizdrile obtinute in industrie, agricultur
si ridicarea nivelului de trai material si

cultural al oamenilor muncii, in anii 1960

1961.
Muzeul Marx Engels Lenin", de

Muzeul de Istorle a Partiduluf


Muncitoresc Romin

Interior la Muzeul de Istorie

a Partidului

pe litiga Irunitutul de Istorie a P.M.R.:

.Fos. Kiselell, 3 tel. 14.58.84. Deschis zilnic Intre 9 si 19; luni Inchis.
Infiintat in 1955, muzeul ilustreazd,
printr-o bogata i variatd documentare, viata

si activitatea revolutionara a lui Vladimir


Ilici Lenin, lupta eroica a PartiduGi Comunist al U.R.S.S., intemeiat de V. I. Lenin.
pentru cucerirea puterii politice de catre
proletariatul din Rusia si construirea socialismului si a comunismului. Salle consacrate
vietii i activitdtii lui K. Marx si Fr. Engels se
vor deschide ulterior.

Muzeul romino-rus : Str. Fundariel, 4 tel. 11.52.59. Deschis zilnic


filtre 9 si 13 si 16-19; luni Inchis.
Muzeul rombo-rus, deschis in noiembrie

1948, prezinta un bogat material privind

relatii le fratesti de prietenie, cimentate


de-a lungul veacurilor, Intre poporul nostru

www.dacoromanica.ro

153

qi popoarele din Uniunea Sovieticd. Muzeul cuprinde citeva mii de piese:


vestigii arheologice, stampe, fresce, hrisoave domnesti, cronici, documente,
tipdrituri, tratate de comer, monede, arme, hdrti, fotografii s.a., oglindind
sprijinul prima de poporul romin din partea marclui situ prieten de la rdsfirit,
din timpuri indepartate pInti in zilele noastre, prietenia statornicit In decursul
istoriei intre cele cloud popoare.

Muzeul Militar Central: Str. lzvor, 137 tel. 27.25.90/110. Deschis


zilnic Intre 10 9i 18; marti inchis.
Exponatele muzeului prezintd dezvoltarea tehnicii militare de-a liingul
veacurilor, evocA marile bAtdlii ale poporului romin pentru cucerirea independentei
sale, inaltele pilde de eroism ale ostasilor nostri In luptele impotriva cotropitorilor, marile miscdri sociale de la 1437, 1514, 1784, 1821, 1848, 1907. 0 serie de
fotografii i documente ilustreazd pregdtirea l desfdsurarea victorioasd a insurectiei armate de la 23 August 1944 si contributia Rominiei la rdzboiul antihitlerist.
Printre alte exponate care evoc momente din lupta eroicii a ostasilor romini
Impotriva Germaniei fasciste se and drapelele celor 15 divizii care au participat
la retzboiul antihitlerist, fotograiii Infatisind primirea fdcuta de populatia unor
localitAti din R. P. Ungar si R. S. Cehoslovac3 trupelor nomine eliberatoare s.a.

Muzeul de istorie a oraqului Bucure9ti: B-dul 1848, 2 tel. 15.07.50.

Deschis zilnic intre 11 9i 20; luni lnchis.

Addpostit intr-un important monument de arhitecturd din central capitalei,


muzeul, deschis la 23 ianuarie 1959, in ajunul sdrbdtoririi centenarului Unirii
Principatelor, cuprinde In 14 sail peste 5.000 de piese diferite, ilustrind dezvoltarea
vietii economice l sociale de pe teritoriul si imprejurimile Bucurestilor, din cele
mai indepArtate epoci pina In zilele noastre.
Efuzeul nomino-rus

154

www.dacoromanica.ro

Muzeul national de antichitaiti al


Academiei R.P.R.: Sir. I. C. Frimu, 11tel. 12.53.90. Deschis zilnic
1ntre 10 i 15; luni Inchis.
Infiintat in 1834 1835, reorganizat in
1864 i apoi In 1932, muzeul a fost transformat pe baze noi in 1956. El cuprinde
astdzi colectii numismatice i arheologice
din toate epocile i toate orinduirile existente pe teritoriul tdrii noastre de-a lungul
mileniilor. Muzeul este bogat In obiecte privind cultura geto-dacd, traco-scit, romana.
T.Tnele sint piese unice, ca celebrul Tezaur
de la Pietroasa (18,797 kg aur) sau Coiful
de aur de la Poiana-Prahova, care-i asigurd
un mare prestigiu i peste hotare.
Pe lingd cele circa 6.000 de obiecte ex-

puse In cele 12 sdli, muzeul are un bogat


lapidarium, cu peste 1.800 de monumente
epigrafice, majoritatea din vremea stdpInirii

romane, alcdtuind cea mai bogan colectie


de acest fel din sud-estul Europei. Muzeur
dispune de asemenea de un depozit care add-

poste*te zeci de mii de piese arheologice 1


monede.

Muzeul Arhivelor Statului: Sir. Ar-

hivelor, 2 tel. 16.21.60. Deschis zilnic intre 10 i 13, inclusiv

Muzeul de Istorie
Bucuret1

oraului

Pus la dispozitia publicului in forma actual& de organizare In 1957. Expune material arhivistic referitor la evolutia
scrisului i a cancelariei, manuscrise din epoca feudald, documente cu caracter
economic, documente referitoare la micdrile revolutionare, la relatiile romInoruse etc.

Expozitia permanent de numismaticii a Muzeului de istorie a


oratmlui Bucureoi : B-dul Ana Ipdtescu, 21tel. 12.93.89. Deschis
zilnic l'Are 11 i 18; luni fnchis.

Deschis& In 1956, In clddirea Muzeului *tiintelor experimentale, expozitia


prezintd, in cele 7 sdli ale sale, cronologic, din cele mai vechi timpuri l pita
astdzi, istoria monedelor care au circulat pe teritoriul Romlniei. Unicd pe tara
tu genul ei, expozitia infdtigeazd, prin hArti 8i stampe de epoca, drumurile comerciale din trecut, vechi tirguri i piete, sisteme de lucru in monetdrii de altddatd,
precum i numeroase monede greceti, dace, romane, bizantine, turceti, ruseoti,
romine*ti etc., i diferite ordine, medalii, decoratii. Expozitia cuprinde 9.000
de piese, dintre care 4.000 de monede diferite.

Colectia Maria qi dr. G. Severeanu": Str. I.C. Frimu, 26tel.


12.94.82. Deschis zilnic intre 11 i 18; luni inchis.
Inaugurata in 1956, colectia cuprinde, In cele 6 san, numeroase vestigii
ale trecutului indepartat: obiecte preistorice, silexurl, antichitati greceti, getodace, romane, obiecte inedievale 8i din epoci mai apropiate.

www.dacoromanica.ro

155

MUZEE

COLECTII DE ARTA

Mama' de and al R.P.R.: Calea Victoriei, 53 tel. 13.30.30. Deschis


zilnic ?Titre 11 i 19; luni
Infiintat in anul 1949, prin reunirea mal multor colectii, muzeul cuprinde
un numAr de circa 62.000 de piese. Este format din mai multe galerii, dintre
care cloud. sint mai importante: Galeria de art/1 romineascA si Galeria de artA
universali.

In afar?) de aceste galerii, cuprinzind opere de picturti, sculpturd i arta decorativA, muzeul are un Cabinet de stainfoe, cu un bogat material, care alimenteazA
expozitiile temporare de graficti romineascA i striiintt. Muzeul este, de asemenea,

inzcstrat cu un atelier complex de restaurare si conservare a operelor de artA,


precum si cu o bibliotecA si o fototecA. In cadrul muzeului functioneazA o sectie
de expozitii care organizeazA toate expozitiile de art din tarA, precum si cele

trimise peste hotare.

Galeria de arid romineascd este formatA din 3 sectoare. Primul sector, de arid
feudald, ilustreaza, prin operele expuse, evolutia artei din Wile romine in cursul
epocii feudale. Este cea mai cuprinzAtoare, mai bogata si mai unitarA colectie
din tarA, oferind vizitatorului prilejul de a cunoaste creatiile artistice din tara
noastrA din secolul al X-lea pinA in secolul al XVIII-lea. Cele mai valoroase
opere din colectie sint broderiile, intre care se gAsesc exemplare deosebite din
secolele XIV-XVI, apoi icoanele, care dateazA de la inceputul veacului al XVI-lea
pinA in veacul al XVIII-lea, o bogatii colectie de obiecte din metale pretioase

(incepind cu veacurile XIII-XIV), manuscrise din secolele XIV-XVII si un


ansamblu unitar de picturA muralk. din E ecolul al XVI-lea. Mobilier sculptat si
clemente de sculpturti in piatrA completeazA Eect or ul artei rominesti din epoca
feudald.

Puternice imagini ale dezvoltArii picturii i sculpturii rominesti, de la faceputul secolului al XIX-lea pina in zilele noastre, oferii sectorul de arid moderad
i sectorul de arid contemporand. Expunerea in sank rezervate acestor douA sectoare incepe cu lucrArile primilor pictori autohtoni laici (Eustatie Altini, Ion
Balomir, Nicolae Polcovnicul), urmate de portretele lui A. Chladek, N. Livaditi
si ale altor pictori care au abordat cu predilectie acest gen, side operele pintorilor revolutionari de la 1848: Ion Negulici, Barbu Iscovescu, Constantin Daniel
Rosenthal s.a. Bogat reprezentat in Galeria de artA romineascA, cu lucrAri din toate

genurile creatiei sale, este pictorul Theodor Aman, ale cArui compozitii istorice
sint printre cele mai realizate din pictura romineasefl. Nicolae Grigorescu, intemeie-

torul colii nationale de picturA, este reprezentat printr-o valoroasd selectie din
bogata sa operA, Incepind Cu anii de formatie si pinA la epoca sa de maturitate.
31uzeul expune un mare numAr de lucrAri ale lui Ion Andreescu, una din figurile

cele mai puternice ale artei noastre plastice.


AlAturi de ei figureazit i alti pictori: Constantin Stahi, Emanuel PanaiteanuBardasare, George Demetrescu Mirea, Saya Hentia, unii dintre ei elevi ai lui
Theodor Aman. Cel mal mare colorist romin, 3tefan Luchian, este reprezentat
prin mai multe lucrAri, unele cu adincti semnificatie social.
Cu vAdittt influentA grigorescianii, unii artisti de la Inceputul veacului nos-

tru, ca Arthur Verona, Nicolae Vermont s.a. slot prezenti prin creatil ca teme
noi, rod al contactului mai strins cu viata. Incep sk aparA in pietura noastra
chipuri de muncitori. Abgar Balthazar reflectA mai ales viata oamenilor simpli
de la periferia orasului.
In primele decenii ale veacului nostru sporeste rolul militant al artei plastice.
Astfel, un suflu nou aduc lucrArile Cu puternic caracter demascator ale lui Octav
156

www.dacoromanica.ro

BAncild. Pictorul a dedicat un intreg ciclu rdscoalelor t Arlinesti din 1907, din
care multe figureazd in muzeu.
Dintre pictorii care s-au manifestat ca osebire futre cele dona rAzboaie mondiale

slut reprezentati In muzeu Nicolae Tonitza, ale cdrut lucrdri, mal ales de graficA, poartd amprenta une arte militante viguroase, Btefan Dimitrescu, Btefan
Popescu, Francisc irato s.a., iar dintre artistii ajunsi in aceeasi perioadi la maturitate si a cftror creatie continud si dupd eliberarea tarn, un loc aparte il ocupd
Jean Al. Steriadi, Iosif Iser f i Camil Ressu.
Cu lucrdri diferite ca realizare si gen,mai intilnim in muzeu artist" ca Marius
Bunescu, pictor Indeosebi al peisajului ordsenesc, apoi Nicolae DArdscu, Cecilia
Cutescu-Storck, Samuel Mutzner, Rodica Mania, Rudolf Schweitzer-CampAnd,
Aurel BAesu, Dumitru GhiatA, Lucian Grigorescu, Henri Catargi, H. M. Maxy
altii. De asemenea, vizitatorul intIlneste numeroase lucrdri larg cunoscute, create
In anii de dap& eliberare, tablouri semnate de Cornelia Baba, Alexandra Ciucurencu,

Gh. Labin, Bt. Sz6ny si numerosi altii. Multe din aceste lucriri bogate in idei
sentimente zugrilvesc pregnant chipul omului zilelor noastre, viata l nAzuintele
poporului muncitor in lupta sa pentru construirea noli societati, gdsind un
profund rftsunet In inima privitorului.
Parcurgind sdlile sectoarelor de art& modern& si contemporand, vizitatorul
face cunostint& totodat& cu numeroase sculpturi create in aceeasi epoca. Se poate
urmdri astfel, dezvoltarea acestei arte de la Karl Storck, Ion Georgescu lBtefan
Ionescu-Valbudea, primii nostri sculptori, la Dimitrie Paciurea si Constantin
BrAncusi, apoi la cei contemporani ca Ion Jalea, Cornel Medrea, Oscar Han
Romulus Ladea, Constantin Baraschi, Boris Caragea, Ion Irimescu, Gheorghe
Anghel i altii mai tineri, care s-au afirmat in anii de &ilia eliberarea
Galera universald este format& din doll& sectoare: unul de arid europeand f I
altul de arid orientald ;i extrem-oriertlalcl. Sectorul de arid europeanil cuprinde
In cele doudzeci de sail ale sale picturi i sculpturi din secolele XIV-X X, insotite
de piese de mobilier, faiantA, portelan, tapiserii, miniaturi etc.,. care intregesc
imaginea stilurilor artistice din diferite tdri i epoci.
SAlile destinate picturii italiene stilt ilustrate de nume ca: Antonello da Messina, Domenico Veneziano, Jacopo da Ponte da Bassano, Tiziano Vecellio, Jacopo
Tintoretto Bronzino, Salvator Rosa, Luca Giordano, Alessandro Magnaseo.
Pictura spaniold este bogat reprezentatd, incepind cu primitivii i sfirsind
cu epoca marii Infloriri din secolul al XVII-lea. AlAturi de trel capodopere ale
lui Domenikos Theotokopulos (El Greco), glisim opere de Zurbaran, Murillo,
Ribera, precum si portretul regelui Filip al IV-lea de Velasquez.
Mesteri ai scolii din Colonia ca Lucas Cranach, Multscher, Zeitblom slat
reprezentati in sala picturii germane.

hi sule flamande si olandeze ne intimpind tablouri de Jan van Eyck, Hans


Memling, Rogier van der Weyden, Pieter Brueghel cel Tindr, Jan Brueghel de
Velours, Rubens, Jordaens si Rembrandt.
In Wile galeriei slut expuse opere ale artistilor TIIi i sovietici. Aici se aflA
tablouri ale unor pictori din secolele XVIII-XIX ca Borovicovski, Tropinin,
Repin, Levitan, Veresciaghin, Aivazovski, Serov. Arta de dap& Marea Revolutie
Socialist& din Octombrie cuprinde replici de autor dup3 cunoscutele lucrdri
Interogatoriul comunistilor" de Ioganson si Fats. Chirghiziei Sovietice" de Ciuikov, precum i sculpturi de Tomski, Manizer, Muhina.

Li Wile dedicate artei franceze, clteva opere din secolul al XIV-lea stilt
urmate de lucrAri din secolele XVI-XVIII, printre care recnnoastem nume de
autori cunoscuti, cum stilt: Claude Lorrain, Jacques Courtois, Nicolas Largillidre, Hyacinthe Rigaud, Greuze etc. Pictura francezil culmineazft in aceastft galerie
157

www.dacoromanica.ro

!..t.-1E7,

-1
7

.717

...

Fit''

-fz'

31111111110

'71tr7

4...Lj

Muzeul de arta al R.P.R.

cu opere din secolul al XIX-lea. Numele care retin atentia vizitatorilor slat ale
realiotilor Millet, H. Daumier, Courbet. Dintre impresionioti, muzeul posed/1
picturi de Manet, Sisley, Renoir, Pissarro, iar din perioada postimpresionistil,
de Paul Signac. Sculptura franceza din secolele XIX oi XX este ilustrata de
citeva piese datorate lui Dalou, Rodin oi Bourdelle.
Sectorul de arid orientate! ;i extrem orientald poseda importante colectii de art&

sciatica, cele mai numeroase provenind din Asia Mica, Persia, India, China oi
Japonia. in actuala expunere figureaza numai o parte din patrimoniul sectiei:
valoroase oglinzi de bronz (arta chineza, datInd din secolul al II-lea 1.e.n.
VIII e.n.), statui din piatra sau din marmura (provenind din China, Japonia,
Siam, Cambodgia oi datInd din secolele IV-XVIII e.n.), picturi pe sul oi gravuri
semnate de cei mai de seama artioti chinezi oi japonezi (executate mai ales In
secolele XVII-XVIII oi XIX). Din bogata colectie de textile slat expuse covoare
de rugaciune, lucrate In renumite centre din Asia Mica, broderii i brocaturi
extrem orientale. Statuaria mica este reprezentata In aoa-numita Sala a jadurilor"
printr-o importanti colectie de peste 180 de piese, sculptate In diferite pietre
semidure ca: nefrit, jadeita, cuart, agat.
in celelalte sali sInt expuse statuete, vase oi placi de ceramica chineza, japonezA
persanft, ca oi arme, statuete L oblecte de arta decorativa, sculptate In Hideo.
Cabinetul de stampe cuprinde o vasta colectie de gravan i oi desene (peste
34.000 de lucrari).
Dintre gravurl, mai mult de 8.000 apartin artiotilor romlni: de la G. Asachl,

Th. Aman oi C.D. Stahi, din secolul trecut, apoi mai noii G. Popescu, N. Vermont, G. Petraocu, pina la artiotii care se manifest& astazi ca multa maiestrie
In acest domeniu, ca Gy. Szabo Bela, J. Perahim, Paul HrdOs, V. Dobrian, Corina
Beiu-Angheluta, Mariana Petraocu i altil.
158

www.dacoromanica.ro

In ce priveste desenul, scoala romineasca este reprezentata prin aproape 7.00 0


de lucrari, de la fnceputurile ei i pin:1 la marile realizari din anii de chip& eliberare. Lucrdrilor semnate de I.Negulici, C.D. Rosenthal, Carol Popp de Szathmary,
li se adaugl cele peste 700 de desene ale lui N. Grigorescu, din toate fazele sale de
creatie, precum si cele apartinfnd unor artisti ca. Bt. Luchian, N. Tonitza, Tb.
Pallady, J. Al. Steriadi, I. Iser, C.Ressu, V. Kazar, L. Macovei i altii.
Grafica strain5 cuprinde aproape 17.000 de gravuri si peste 2.000 de desear
apartinfnd mai tuturor coliior, Indeosebi cea franceza. Artisti de seam& ea:
Rembrandt, Diirer, Piranesi, Goya, Callot, Daumier, Delacroix i altli stilt reptezentati cu lucari de valoare. La acestea se adaugit aproape 600 de stampe japoneze.

Muzeul de ara feudalti brincoveneascii Mogorpaia: Comuna


Mogafoaia
tel. 18.03.12. Deschis zilnic intre 9 0 17; luni qi marti
1nchis.
In actuala formA de organizare a fost pus la dispozitia publicului vizitator
In 1957.

Remarcabil monument arhitectoniz, palatul, ridicat In timpul domnitorului


Constantin Brincoveanu (1688-1714) si restaurat cu pricepere, adaposteste piese
reprezentative privind arta si cultura din secolele XVII-XIX.
Piesele sint expuse pe genuri. arhitectur5 (piese, originale si fotografil privind
evolutia arhitecturii Jalee din epoca respectiva), argintarie, ferecaturi de carti,
sculpturd fndeosebi In lema, tesaturi de mare pret, documente de epoca, tipa-

rituri rare etc.


Interior la Muzeul de artii al R.P.R.

-4

-- -

,..._.,2

-w-,---

,...--...-ai........4-

159

www.dacoromanica.ro

Muzeul Zambaccian"; Sir. Muzeut


Zambaccian, 21 tel. 11.23.66. Deschis
zilnic Titre 11 si 18; luni Inchis.
Infiintat In 1947, muzeul cuprinde una

dintre cele mai valoroase colectii de arta:


circa 40 de sculpturi, o colectie de peste.
200 de tablouri ale celor mai reprezentativi
mae6tri ai artei rominesti clasice al moderne,
ca I. Andreescu, N. Grigorescu, t. Luchian,

Gh. Petrascu, N. Tonitza, Tb. Pallady,


'ser, C. Ressu, Al. Ciucurencu, N. Darascu,

H. Catargi, Fr. Sint, C. Baba si altii.

Colectia Elena qi Dr. I. Dona"


Str. g-ral Dona, 12 14 tel..

13.76.54. Deschis marti, joi qi duminia Intre 10 qi 13 si 16-19.

,-

Sint expuse aici peste 50 de tablouri de


N. Grigorescu, peisaje 6i Dori de St. Luchian, portrete, uleiuri l acuarele de N.

Tonitza, circa 45 de lucrari ale lui


Muzeul de arta feudala brincoveneasca de la Mogosoaia

Gh.

Petrascu, la care se adauga valoroase ptnze

semnate de Th. Pallady, C. Ressu, I. Iser


J. Al. Steriadi, Fr. irato, N. Darascu, Al.
Ciucurencu S.a.

mai cuprinde numeroase


pus& la dispozitia publicului In 1950
alte obiecte de artil covoare, ceramica, mici sculpturi, vechi statnete, argintarie
cizelata etc.
Colectia

Muzeul Cecilia Ili Frederic Storck": S tr. Vasile Alecsandri, 16 tel.


11 .78 .89. Deschis marti, joi, duniinicA intre oree 10 si 13 si 16-11.
Infiintat In 1951, muzeul euprinde peste 250 de sculpturl, circa 150 de
picturi j desene i alte 80 de diferite obiecte de arta. Unele dintre lucrari slut
expuse chiar In atelierele unde au fost create. In afar& de valoarea el artistica,
colectia aceasta are si un puternic caracter memorial, ilustrtnd activitatet arti6tilor din familia Storck: Karl Storck (1826 1887), primul profesor de sculptura
al *coin noastre de arte frumoase, Carol Storck (1854 1926) 6i Fr. Storck (1872

1942), Cecilia Cutescu-Storck, maestrii emeriti a artei din R.P.R.

Muzeul Cornel Medrea": Str. g-ral Budisteanu, 16tel. 15.74.83.


Deschis zilnic titre 14 si 20; duminica intre 10 si 13 si 16-20.
Organizat ta anul 1956, muzeul cuprinde peste 100 de opere (machete, proiecte

de monumente, busturi, statui 6.a.) ale artistului poporului C. Medren (n.1888),


unul dintre sculptorii de seam& ai tarii.

Muzeul de artii' (Curtail al Academiei R.P.R. Inginer D. Minovici":


Str. Minovici, 3tel. 17 .15.05. Deschis zilnic intre 10 si 13 si 16-19;
luni trichis.
Clidirea acestui muzeu, construita In stil gotic englez i aflata in imediata
vecinatate a Muzeului de art& popularli Dr. N. Minovici", adaposteste vechi
piese de mobilier de stil, tapiserii, tablouri, apartintnd mai ales secolelor XVIXVII, sculpturi, ceramiell, vechi manuscrise din secolul al XVI-lea, editii rare,
covoare orientate si fate obiecte de artil.
160

www.dacoromanica.ro

Colectia Ion Minulescu": B-dul


dr. Gh. Marinescu, 19tel. 14.31.32,
Deschisa duminica Intre 11 si 13.

7- .7 4t-- ---"

Colectie declaratii de utilitate publicli

In 1947; cuprinde lucari de arta foarte

diferite, adunate de poet de-a lungul


vietii: vechi icoane populare pe sticla,
stampe japoneze, miniaturi persane, statuete egiptene, gravuri, desene, arti decorativa, podoabe orientale, costume populare din diverse regiuni, precum ti o
colectie de tablouri 1 sculpturi.

Colectia G. Oprescu": Str. dr.

Clunet, 16 (Cotroceni)te1.14.90 .12.

Deschis duminica intre 15 si 17.

!?-it

Cuprinde citeva mii de gravuri ir

litografii, cu cicluri intregi ale unor renumiti artitti ai genului: Diirer, Rem-

brandt, Goya ti altii. Se afla aici circa


1.000 de litografii de Daumier, cam tot
atitea stampe japoneze ti miniaturi persane, peste 200 de acuarele englezetti.
Numeroase desene rominetti, de la Grigorescu pina la maettrii contemporani,
ofera o privire de ansamblu asupra graficii noastre lin ultimul veac. Colectia

44444teriire"

Muzeul Zambaccian

mai cuprinde mobile vechi de stil, circa 50 de covoare vechl, ceramica, aproape
100 de tablouri din diferite 8coll europene ti rominetti.

Colectia M. Weinberg": Str. Al. Sahia, 36 tel. 16.66.86. Deselitsa


joi si duminic5 Intro 16 si 18.
Colectia cuprinde circa 250 de lucrari reprezentative ale unor cunoscuti artitti
romini ca: N. Vermont, N. Tonitza, Gh. Petratcu, Tb. Pallady, J. Al. Steriadi,
Fr. irato, C. Ressu, M. W. Arnold, R. Schweitzer-Cumpana, Lucian Grigorescu,

Al. Ciucurencu, Adam Baltatu, R. Iosif. Partea cea mai interesanta a acestei
colectii o constitule cele 150 de tablouri, graviiri ti desene ale pictorului
I. Iser, din toate etapele sale de creatie.

MUZEE

$I

CASE MEMORIALE

Muzeul Theodor Aman": Str. C.A. Rosetti, 8 tel. 14.58.12. Deschis

zilnic intre 14 si 20; duminica hare 10 si 14 si 16-20; luni inchis.

Arta pictorului Tb. Aman (1831-1891) reprezinta o sintea futre traditia


academia, in ce a avut ea pozitiv, ti studiul realist al vietii inconjuratoare.
De numele au se leagA tnfiintarea primei tcoli superioare de arta plastica.
Muzeul, deschis in 1908, construit dupa pianurilerpictorului, cuprinde peste 150
de lucari in ulei, 24 de acuarele, peste 50 de:desene, aproape 200 de gravuri,
sculpturi, picturi murale, mobilier ti alte :obiccte care au apartinut pictorului.

Muzeul Pietor Gh. Tattarescu":1Str. Domnila Anastasia, 7tel.

14.10.06. Deschis marti, vineri i duminia 1ntre 10 si 13 si 16-20;


joi Intro 16 si 20.
161

www.dacoromanica.ro

rntr-o casi veche de peste 150 de ani (monument istoric), care a apartinut
pictorului, s-a deschis In anul 1951 Aluzeul memorial ,.Gheorghe Tattarescu".
Reprezentant al academismuldi In picturd, Tattarescu (1820-1894) a fost,
turf de Tb. Aman, unul dintre fatemeietorii InvatAmfatului artistic din RomfPictorul se remarca, fadeosebi, In portretistica. Cele oapte sdli ale fruzeutui prezinta atft lucrari ale lui Tattarescu, eft oi o serie de documente oi obiecte

personale ale pictorului, biblioteca, atelierul sdu de lucro etc.

Muzeul George Eueseu": Calen Victoriei, 141 tel. 15.83.55. Deschis

zilnic intre 10 i 13 gi 17-19; luni inchis.


La un ande la moartea fatemeietorului 8colii muzicale romfncoti (1881 1965),

mai 1956, s-a deschis un muzeu memorial, expunfnd In cinci sali ale unel
frumoase clddiri (monument de arhitecturd), un bogat material legat de riata i
opera ilustrului muzician. Se gasesc aci piese emotionante, de la macheta
modestei case natalc din satu/ Liveni, pfni la masca sa mortuard. Muzeul recons-

tituie, cu amdnuntime, atmosfera In care a trdit Rnescu. R1 cuprinde, printre


altele, i biblioteca muzicalli de peste 2.000 de volume a maestrului.

Muzeul Prof. dr. Victor Babel": Str. Andrei Murefanu, 14 A tel.


12.53.61. Deschis marti, joi i duminica intre 10 si 13 si 16-19.
Pionier al medicinii romfneoti. oi patriot luminat, Victor Babeo (1854-1926)
a pus bazele bacteriologici i scroterapiei In tara noastrd.
Deschis In 1956, muzeul cuprinde manuscrise inedite ale savantului romfn
de reputatie mondiald, lucrdri originale, fotografii, planoe, documente etc., care
dan vizitatorului o imagine sugestiva asupra prodigioasei sale activitdti.

Mureul Theodor Aman"

,y
111

IONIA
1

6r-

"HIP
e=zz

162

www.dacoromanica.ro

Muzeul de arta populara al R.P.R.

MUseul Prof. dr. Gheorghe Marinescu": Str. Julius Fucik, 27tel.


12.81.86. Deschis marti, joi i duminica intre 10 9i 13 9i 16-19.
Organizat In 1954, In casa in care a trait marele savant, museul evoca personalitatea intemeietorului neurologiel romine, prof. dr. Gh. Marinescu (1869 1938).

Numeroase obiecte, documente, carti, fotografii, medalii, diplome etc. recoilstattle vista pilduitoare, Inchinata progresului, stiintei i bunastarii omenirii, a
acestui savant de reputatie mondiala.

Casa memorial& C.I. Nottara gi C.C. Nottara": B-dul Dacia, 51


tel. 12.02.25. Deschis marti, joi i duminicA intre 10 9i 13 9i 16-19.
Organizata In casa unde a locuit In ultima parte a vietii sale Constantin
Nottara (1859 1935), fruntas al teatrului rominesc, precum l Hui sau C. C.
Nottara (1890-1951), militant pentru dezvoltarea artei musicale rominesti,
aceasta casa memoriala deschisa In 1956 cuprinde un bogat material documentar,
ilustrInd viata si creatia acestor dou figuri representative ale culturii noastre.

MUZEE DE ETNOGRAFIE SI ARTA POPULARA


Dineen' de art& popular& al R.P.R.: Calea Victoriei, 107 tel.

16.77.10. Deschis zilnic intre 11 9i 19, duminic& Intro 11 gi 20; luni


Inchis.

163

www.dacoromanica.ro

Adapostit din 1954 Intr-un palat (monument de arhitecturil) construit In prima jumatate a secolului trecut, muzeul
dispune de un fond de peste 25.000 de
obiecte de arta populara, tesaturi, scoarte
si covoare, costume, sculpturi In lemn,

obiecte din ceramica, picturi pe Midi


sau pe lemn etc., grupate pe epoci 91
regiuni si Infatisind dezvoltarea artei
populare de pe ter1toriul RomIniel, din
cele mai vechi timpuri /Ana in allele
noastre.

Muzeul satului: .Fos. Kiseleff , 20


tel. 17 .17 .32 i 18.61.91. Deschis

zilnic hare 10 li 14 vi 16-20;


duminica hare 10 iii 20; luni litchis.

..;''

Pe malul lacului Herastrau, Intr-un


cadru pitoresc, !nthns pe circa noull hectare, se all Museut satului, cuprinzInd
peste 200 de constructii vechi, originate,

aduse din toate regiunile tarn, cu peste


15.500 de obiecte etnografice expuse.

Muzeul de arta populara Dr. M. Minovici"

Poarta sl casa de locult din Muzeul

Satului

Deschis In 1936 ca o expozitie In


aer liber, Muzeul satului s-a transformat
In muzeu etnografic In 1948. Este astazi

unul dintre cele mai interesante si mal


originale muzee, nu numal din tara, cl
si din Sn1reaga lame, ca o mare sinteza
a arhitecturii si a artei noastre populare.
Printre exponate se all tipuri de locuinte si de constructii din toate zonele
etnografice importante ale tarn. Fiecare
casa constituie la rindu-1 un mic muzeu,
cuprinzInd ustensilele gospodarlei, mobi-

lierul, obiectele de arti populara care


Impodobesc interiorul etc.

Muzeul de art& popular& Dr. N.

Minovici": Str. dr. N. Minovici,


1 tel 17 .15.05. Deschis zilnic tntre
10 9i 13 i 16 i 19; luni litchis.
Amenajat din 1936, Intr-o cladire
care constituie un monument de arhitecturd. romlneasca, muzeul adaposteste

piese de arta popularl din mal multe


regiuni ale tarii. Printre cele peste 5.000

de piese expuse se all interioare cu


mobilier autentic tartinesc 9i o serie de
valoroase obiecte de uz casnic, artistic
executate.
164

www.dacoromanica.ro

Muzettl de istorie naturalil Grigore Antipa"

Efuzeul stiintelor experimentale

)11-

www.dacoromanica.ro

MUZEE DE $T11NTA $1 TEHN1CA


Muzeul de istorie naturali Gr. Antipa": qos. Kiselel f , 1 tel.
13.89 .19. Deschis zilnic Intre 9 gi 17; duminia intre 10 gi 19; luni
litchis.
Bucurindu-se de o mare popularitate, este unul dintre cele mai vechi muzee
din tara (a fost inaugurat In actuala cladire in 1908). Bl cuprinde, In cele aproape
40 de still, circa 250.000 de piese. Sint adunate aici exemplare caracteristice faunei
din toate regiunile globului. n sail speciale slut expuse animale care trAiesc la

noi In tarit. Muzeul poseda una dintre cele mai bogate colectii de fluturi din
lume (circa 130.000). Unic In lume este scheletul unui dinotheriu, stramos al
eletantutui, care a trait pe meleagurile noastre co circa 500.000 de ant In urmA.

Muzeul stiintelor experimentale: B-dul Ana Ipiitescu, 21 tel.


12 .93.89. Deschis naiercuri gi vineri infra 9 gi 13; marti, joi, slmbftt pi

cluminia Intre 18 gi 22; luni

Infiintat in 1950, muzeul, reprezentind un observator astronomic popular,


aduce o importantrt contributie la raspindirea in masele largi a cunootintelor
despre univers. Inzestrat cu lunete, telescoape, spectroscoape i instrumentete
auxiliare necesare, observatorul poate efectua cercetart astronomice ca: urmArirea
corpurilor cereoti oi mdrirea lor de sute de ori, fotografierea soarelui, a stelelor i a
planetelor 0.a. Muzeul mai cuprinde o statie meteorologic& oi o expozitie permanentA
astronomicA, In cadnil careia se all o expozitie Cu tema Cucerirea spatiului cosmic".

Muzeul centrului de documentare tehnici: Parcul Libert10i, 6


tel 23 .93.90. Deschis joi Intre 7 gi 17 gi duminia flare 9 gi 20 pentru

vizitatori individuali; zilnic 'hare 7 gi 15 pentru institutii gi gcoli;


luni inchis.
Infiintat In 1951, muzeul cuprinde diferite piese originale, machete, panouri
etc., ilustrind dezvoltarea tehnicA din tara noastra in domeniul mecanicii, hidraulicit oi al electricitatii. Muzeul dispuue de biblioteca de specialitate, cu Bala de
lectura, sdli experimentale, laboratoare de fizica oi chimie

Muzeul tehnic al ciilor ferate: Catea Griyilei, 193 B tel. 18.61.34.


Deschis zilnic Intre 10 gi 18 pentru grupuri de vizitatori, duminiclI
tntre 9 gi 13; luni
Cuprinde, In cele cinci sali, un bogat material documentar privind evolutia,
de-a lungul veacurilor, a mijloacelor de transport. Muzeul Infatioeaza istoricul
cailor ferate din tara noastrA, machete de vagoane oi locomotive si fotografil.
Sint prezentate, de asemenea, marile realizAri ale regimului democrat-popular In
domeniul transporturilor pe calea ferata. Muzeul adaposteote expozitia permanent&
Bnricele lupte ale muncitorilor ceferioti".

ALTE MUZEE
Muzeul literaturii romine: .Fos. Kiselef, f , 10 tel. 18 .62.44. Deschis
marti gi slmblit intre 10 gi 14, miercuri i vineri !rare 14 gi 18, joi

gi duminia Intre 10 gi 18; luni

Deschis In 1958, unic in tarA In genul sau, muzeul uneote numeroase i interesante piese muzeistice privind viata oi creatia mai tuturor scriitorilor nootri din
trecut oi de astAzi. Se all aci manuscrise, fotografii, primele traducen i in limba
166

www.dacoromanica.ro

romlna, ediIii vechi, carp rare In legaturi artistice, luerbri de arta plastica (busturi, portrete, desene, caricaturi, ilustratii de carte), oblecte care au apartinut
scriitorilor etc. Muzeul prezinta o imagine a dezvoltdrii literaturii romlne de la
obiriile ei i pInd In suele noastre.

Muzeul Teatrului National I.L. Caragiale": Cateo Victoriei, 42


(Pasajul Comedia). Deschis zilnic intre 10 si 13 si 19 si 21; luni
inchis.
Deschis In 1942, muzeul contine, pe linga o bogata colectie de piese folosite
In stravechi datine rominesti cu caracter de spectacol (capra, irozii, calusar
paparudele etc.), numeroase documente evocind figurile unor fnaintasi al teatrului romInesc
Costache Caragiale, Matei Millo s. a. Costume ale actorilor
celebri din veacul trecut M. Pascaly, Aristizza Romanescu, C.I. Nottara etc.
busturi, portrete, fdtografii, vechi afise, programe, relieve actoricesti Intregese
evocarea dezvoltarii teatrului romfnesc.

SALI DE EXPOZITII
Pavilionul central de expozitii al economiei nationale a R.P.R.:
Piala
Impunatoare constructie In forma circulara, destinata amenajarii expozitiei
permanente a economiei nationale.

Noul pavilion de expozitil al economiel nationale a R.P.R.

.23.

47:11i

ti.':41;'147-f!,
44.N) < "
'

. 70,

.s

/5.

AO' "*"."

Pow

V,

en.-?.

,
11116

www.dacoromanica.ro

Galeriile de arta ale Fondului plastic: Sala din B-dul g-ral Illaghe-

ru, 20; sala din B-dul N. BdIcescu, 23; sala Nicolae Cristea" Str.
Brezoianu, 23-25; sala din Catea Victoriei, 132; sala din Str. Lipscani, 20 (adapostesc periodic expozitii colectivo sau individuale de
pictura , sculptura, graficA, era' decorativa sau
Pavilionul central de expozitii din Parcul de cultura qi odihnii Herastrau": os. Kiselell, 24.
Sala Dalles": B-drel N. BilIcescu, 18.
odihna
Pavilioanele de expozitii A.B.C. din Parcul de cultura
Herastrau"; os. Kiselell (Arcul de TriurnOsau prin Piala Aviatorilor.
n

TEATRE SI ANSAMBLURI ARTISTICE


Cu toate ca inceputurile teatrului rominesc
dateaza din primele decenii ale secolului al

XIX-lea, miscarea teatrala din Rominia se


mindreste cu o traditie de pionierat eroic, dezvoltata in conditiile luptelor poporului pentru
emanciparea nationala de sub jugul otoman.

Elemente de arta' teatrala existau inca din


timpuri vechi, alimentate de izvorul nesecat
al creatiei populare. Productii folclorice ca:
jocul papusilor, oratia de nunta, capra etc.,
constituiau manifestari artistice primitive care
intretineau, in oarecare masura, gustul poporului pentru reprezentatiile teatrale.

Incercari de teatru, propritt-zis, se semnaleazil pe la sfirsitul seco-

lului al XVIII-lea.

O activitate artistica oarecum organizata se semnaleazil la Bucuresti in primele decenii ale secolului al XIX-lea, ciad domita Ralu,
fiica domnitorului Caragea, initiaza spectacole cu amatori mai

intii in palatul domnesc, iar mai tirziu la teatral de la Cismeaua

Rosie (1817). Animatorul acestui teatru este actorul C. Aristia.


Cam in acelasi timp se fac i pregAtiri pentru organizarea primelor
spectacole teatrale in limba romina. In 1819, Ion Eliade Radulescu
organizeaza reprezentatii cu Hecuba" de Euripide i Avarul" de
Molire, in interpretarea elevilor de la Colegiul Sf. Saya. Sint insa
doar pasi timizi si sovielnici. inceputurile adevdrate ale teatrului
rominesc se cristalizeaza abia dupa pacea de la Adrianopole (1829),
chid la Bucuresti ia Hinta, Societatea literard, condusa de I. Cimpineanu, I. Eliade Radulescu, I. VAcarescu si C. Aristia. Sub denumirea
de cerc literar", Societatea militeaza pentru eliberarea nationala
promovarea unei culturi in limba romina, impotriva boierimii feudale
care foloseste in saloane, in cancelarii si pe scena, limbile greaca
franceza. Societatea literard devine in 1833 Societatea filarmorricd, ai
carei membri trebuie considerati, pe drept cuvint, intemeietorii teatrului rominesc. Se fac traducen i din repertoriul universal, se initiazit
pregAtirea viitoarelor cadre de actori romini, se porneste actiunea
pentru conEtruirea unui local corespunzator. Dei guvernul din vreiztea
168

www.dacoromanica.ro

aceea nu acord niel un sprij in, lucrdrile de constructie incep in anul


1846, prin strildania patriotilor romini care lanseazA liste de subscriptie, fac donatii personale etc. In 1852 cldirea e gata. Teatrul cel
mare i deschide stagiunea in seara de 31 decembrie 1852, sub directia
lui Costache Caragiale, cu spectacolul Zoe sau amor rominesc", vodevil localizat dup Scribe si Melville, in interpretarea unei trupe rominesti. Cu toate msurile potrivnice ale guvernului, care ar fi preferat.
o premier'd sustinut de un colectiv strdin, evenimentul stirneste mare
entuziasm in rindurile populatiei capitalei, credincioas idealurilor
revolutiei de la 1848. Teatrul cel mare
care se va numi National"
abia in 1875 desfpar o rodnic activitate cultural i patriotic5.,
militind pentru crearea unui repertoriu national i pentru difuzarea
In mase a ideilor inaintate ale vremii. Pe scena lui se fac auzite
prin cuplete, cintecele comice", vodeviluri etc. protestele poporului impotriva exploatrii burghezo-mosieresti, revendicArile maselor

care cereau o politic de demnitate national, drepturi cettenesti


si o viatd mai bunfi. Treptat se formeaz un repertoriu national si se

creeaz& o puternicA traditie progresist.


Prin nemuritoarele comedii satirice ale lui Caragiale O noapte
furtunoas" i O scrisoare pierdut5."
dramaturgia original& se
situeaz la un nivel artistic superior, cu o solida fundamentare realist-

critic. In acelasi timp se creeaz cadre actoricesti de anvergur.,

ilustrate de personalitAti ca: Grigore Manolescu, Aristizza Romanescu,


Const.
Nottara, Iancu Petrescu, Iancu Brezeanu, Aristide Demetriade i altii, alturi de care se straduiesc pentru dezvoltarea miscrii

teatrale oameni de teatru ca: Al. Davila, Pompiliu Eliade, Paul


Gusty .a.

Traditiile progresiste ale teatrului rominesc stilt continuate


dupd primul r&zboi mondial. In al treilea si al patrulea deceniu
al secolului nostru activeaz& pe tarimul artei dramatice scriitori
ca: Victor Eftimiu, M. Sorbul, Camil Petrescu, Victor Ion Popa,
Al. Kiritescu ; regizori ca: Soare Z. Soare, Ion Saya; actori ca: Ion
Manolescu, G. Timic5., Maria Filotti, Sonia Cluceru, Romald Bulfinski, Tony Bulandra s.a.
In Bucuresti, miscarea teatral& se extinde. Apar teatre noi, particulare (Teatrul Mic, Teatrul Ventura, Comedia, Teatrul Vesel etc.).
Activitatea lor se desfsoar& ins5., in general, la intimplare, repertoriile sint alctuite fr. discernAmint, urmarindu-se doar succesul de
cas. Pentru a nu ajunge la faliment, teatrele sint nevoite ca, alaturi
de opere reprezentative ale dramaturgiei universale, s prezinte comedii
bulevardiere, lipsite de idei si de valoare artistica, apte doar s satisfacl gustul burgheziei cosmopolite si decadente.
Impotriva tendintelor burgheziei i mosierimii de a abate teatrul
de la marile lui traditiirealiste, de a-1 degrada, transformindu-1 intr-un
mijloc de intunecare a constiintei maselor, de cultivare a nationalismului, sovinismului sau obscurantismului sub variate forme, lupta',cu
mijloace destul de slabe dar cu convingere, unele echipe artistice de
prestigiu, cum a fost Compania Bulandra- Storin-M anolescu-M a ximilian ,

ca i unele injghebri de mai micl amploare, ca gruprile Masca,


Insula i 13+ 1. Dar, mai ales, impotriva politicii antipopulare a regimului burghezo-mosieresc, lupta formatiile amatoare aflate sub influ169

www.dacoromanica.ro

Teatrul National LI,. Caragiale"

Sala Comedia

enta Partidului Comunist din Rominia (cercurile artistice D. Marinescu, Prietenii artei .a.)

Eliberarea tarii de sub jugul fascist face necesara scoaterea i a


micarii teatrale din Bucureti din situatia cu totul precara in care o
impinsese regimul burghezo-moieresc. Se simte nevoia unui repertoriu bine ales, cu un continut de idei inaintat, revolutionar. Publicul
nou, muncitoresc, care ii croie*te cu hotarire drum care cultura',
refuza piesele frivole, bulevardiere, comicul buf, gratuit. El cere un
teatru care sa-i oglindeasca viata, preocuparile, nazuintele. Totodata
trebuie creata o baza materiala corespunzatoare care s asigure conditii favorabile dezvoltarii micarii teatrale. Insuficiente, salile de
teatru erau i improprii, dispunind de instalatii rudimentare.

0 data cu instaurarea regimului democrat-popular, partidul i

guvernul traduc in viata i in sectorul teatral politica de innoire.


Teatre noi apar pe harta oraului: Teatrul mitncitoresc C.F.R.,
Teatrul de opera' si balet, Teatrul de yard N. Bdlcescu", Teatrul de
yard 23 August" .a. Totodat, in unele sail, reamenajate sau renovate, iau fiinta teatre noi: Teatrul de comedie, Teatrul C. Nottara",
Teatrut pentru tineret si copii etc.
Astfel, numarul salilor de teatru bucuretene (dramatice, de estrada'
i muzicale, de papui, de opera i balet), ajunge de la 12 in 1950, la
17 in 1961. Sint luate, pe linie de stat, msuri pentru imbunatatirea
conditiilor de trai ale actorilor. Portile salilor de spectacole se deschid unui public larg. Fat de 938.000 de spectatori in 1950, teatrele
dramatice ale oraplui inregistreaz,' in 1901 up numr de 1.623.000
de spectatori.
170

www.dacoromanica.ro

Adaugind la acestia pe cei 2.125.000 de spectatori ai teatrelor


institutiilor muzicale si de estrada, ai teatrelor de papusi i ai
Teatrului de opera i balet, ajungem pentru anul 1961 la cifra

de peste 3,8 milioane de spectatori.


Cit despre repertoriu, acesta se imbogateste in fiecare stagiune cu
noi si valoroase piese originale, tot mai multi dramaturgi abordind
teme majore ale actualitatii. finprospatindu-si continuu tematica,
al carei izvor de inspiratie Il constituie profundele transformar petrecute in toate compartimentele vietii din tara noastra, reflectind trecutul de lupta i viaja libera i mereu mai prospera, de astazi a po-

porului, dramaturgia noastr realist-socialist, patrunsa de spirit

partinic i animata. de umanismul socialist, ii sporeste forta educativa i mobilizatoare.

Prin activitatea lor in slujba poporului, oamenii de teatru


cistigat simpatia unui public larg. Regimul democrat-popular a
creat artistilor conditii civilizate de viata., le-a redat demnitatea,
adeseori incalcat i batjocorit in trecut, cind artistul era la cheremul
gusturilor grosolane ale protipendadei.

Tezaurul dramaturgiei originale se bucura astazi de pretuirea pe


care o merit cu adevrat. Un exemplu concludent in acest sens

Il constituie urmtoarea comparatie: daca intre 1884 si 1944 (deci in


decurs de 60 de ani) comedia lui I.L. Caragiale O scrisoare pierduta"
a fost reprezentat la Bucuresti de 319 ori, intre 1948 si 1960 (deci in
decurs de numai 12 ani), cu piesa marelui dramaturg au avut loe 360
de reprezentatii.
roaier la Teatrul de opera i balet

171

www.dacoromanica.ro

Paralel cu activitatea teatrelor se dezvolta larga mirare a artistilor


amatori din fabrici i uzine, constituind un front insemnat al revolutiei
culturale. Activind pe linga cluburile muncitoresti, in cadrul caselor
de cultura raionale sau ale tineretului, formatiile artistice de amatori

contribuie la dezvoltarea gustului artistic al oamenilor muncii, din


rindurile lor ridicindu-se multe talente remarcabile care au urcat pe
acertele teatrelor si institutiilor muzicale de stat.
SALI DE TEATRU

Teatrul National I.L. Caragiale" : sala Comedia"

dia, prin Calea V ictoriei, 42 44

Pasa jul Cometel. 14.71 .71 ; sala Studio"

Piafo Amzei, 13

tel. 15.15.53;

casi de bilete specialii

Calca

V ictoriei, 44 tel. 14.71.71.


Teatrul National din Bucuresti a fost
inaugurat In 1852 sub denumirea de
Teatrul cel mare (director Costache Cara1875, sub directoratul lu

Igiale). In
V

.11

Alexandru Odobescu, cladirea teatrului


este renovata, cu care prilej se schimba

11 0-1 an
,

si

denumirea lui In aceea de Teatral

National. De-a lungul anilor, la conducerea lui s-au perindat representanti de


frunte ai miscarii dramatice si ai literaturii i artei din Romfnia, ca Matei
Millo, C.A. Rosetti, Mihail Pascally,
Caragiale, Alexandru Davila s.a.
Cladirea Teatrulul National din Calen
Victoriei fijad distrusa in august 1944,
in urma bombardamentelor piraterestl
ale aviatlei hitleriste, activitatea primei
scene dramatice a taril este continuata
In salile Comedia" si Studio". Din

1 i 11;

Teatrul

National I. L.

Caragiale"

1952

anul aniversarii a 100 de ani

de la nasterea lui I.L. Caragiale Teatrului National i s-a dat numele marelui
dramaturg, glorie a teatrului rominesc
efi maestru al creatiei dramatice satirice. Dispunind de un colectiv artistic omogen si de malta cana, Teatrul National din Bucuresti a repurtat in ultimii ani
succese stralucite si In strainState (Paris, Venetia, Moscova).
Sala Studio

Teatrul de operil 9i balet al R.P.R.: B-dul 6 Martie, 70 tel. 13.18.57 ;


Catea V ictoriei, 40
tel. 16 .48 .20.

casi de bilete speciali

Originile teatrului rominesc de oper i balet se afla in activitatea Societatii

'l'armonice (1833) care, Inca din primii ani ai existentei sale, a intemeiat o
5coal4 de literatura, declamalie i muzica vocald. In 1835, elevii acestei scoli au

debutat In vodevilul Triumful amorului", spectacol considerat drept prima manifestare teatrala lirica romIneasca la Bucuresti. In 1885, George Stephanescu creeara
prima trupa romlneasca de opera (premiera cu Lucia de Lamermoor la 28 septembrie 1886) si apoi Asociatia lirico-dramatica care da o serie de spectacole In sala
172

www.dacoromanica.ro

Teatrului National. Opera ronand ja fiinta In 1921, clup3 ce mucieieni de frunte


ca George Enescu, Ion Nona-Ottescu i altii pusesera bacele societatii lince Opera.

Spectacolele au loc in cladirea Teatrului liric din Str. Valter Mardcineanu pina
In 1940, cind localul, suferind mad avarii in urma cutremurului, Opera militia&
se muta in sala fostei companii dramatice Bulandra-Maximilian-Manolescu-Storin, de pe Splaiul Independentei. Opera Psi desfasoara activitatea in aceasta sale%
ping. clupa eliberarea tarii de sub jugul fascist. Prin grija partidului si a gayernului, in 1953 se construieste 'featrul de operd i bale! al R.P.R., cladire monumentala, cu o capacitate de 1.200 locuri, care, pentru prima oara, asigura colectivului primei scene lince a tarii un cadru adecvat pentru punerea in sceni a
unan spectacole de malta tinutd artisticd.
Artistii operei rominesti se bucura aei de mare prestigiu si peste botare, ca
urmare a numeroaselor turnee fncununate de succes, intreprinse in ultimil ani in
U.R.S.S., R.P. Bulgaria, R. S. Cehoslovaca, Finland. Franta, R.D. Germani,

India, Indonezia, R.P. Polon& si alte


tari.
Teatrul Lucia Sturdza Bulandra": B-dul Schitu Miigureantt,

tel. 14.60.60; sala Studio"


Str. Al. Sahia, 76 A tel. 12.74.50;
1

Colea
mail da bilete specia1
Victoriei, 56 tel.16.79.77.
Unul din primele teatre de stat din
capitald. i-a Inceput activitatea in
1947. De atunci i pina astazi a prezentat peste 90 premiere, futre care se
numara o serie de valoroase creatii ale
dramaturgiei noastre realist-socialiste.

Data fijad bogatia repertoriului, ca

afluenta de public care apreciara cautatea spectacolelor prerentate, teatrul a


preluat in anii din urma si sala Filimon
Sirbu" din Str. Al. Sahia. A functionat
denumirea de Teatrul Municipal pint%
In 1961, dud a capatat numele artistei
poporului Lucia Sturdza Bulandra.
sub

Teatrul Constantin Nottara ":


B-dul g-ral Magheru, 20; sala

Studio"

B-dul g-ral Magheru,

9 Mai"

Intrarea Brezoianu, 31;

11.1

Ell,

'$1 L
4

t2:27.
Cladirea Teatrului Lucia Sturdza Bulandra" din B-dul Schitu Magureanu

20tel. 15.93.02; griidina de rail


cash' de bilete speciali

B-dttl 6 Martie, 2

tel. 14.19.05

Primele spectacole ale teatrului au loc in anul 1946, in fosta sala Modern".
desfasurat activitatea sub denumirea de Teatrul armatei pina la inceputul
anului 1961, end a cdpatat numele marelui actor Const. Nottara, societar al Teatrului National.

Sir. Constantin
Teatrul pentru tineret i copii: sala pentru tineret
Str. Dobrogeanu-Gherea,
tel 1.65.88; sala pentru copii
Mille, 16
2
tel. 15.07.44.

Primul teatru de stat pentru tineret a lust fiinta la Bucuresti in 1951 sub denumirea de Teatrul tineretului. In actuala organizare dateara din 1960. A fost creat cu

scopul de a oferi copiilor si tineretului spectacole de calitate adecvate v/rstei.


Stimuleaza dramaturgia original& realist-socialista pentru

copii

i tineret

173

www.dacoromanica.ro

(-

.---

-:r:17:7"---::_-

.
,

t l'M Ifit IN/


--n! ,

--

It

7---__
--_'- ----__

II

._--

1.!

-- '

--

Ir Ir

-.- -

tf
'-',.--_:.,,,, -----,---i,
11'

111. \xj

r77
/

7fr"v
41
'

- 4,.

F4

'

..

1171na. li11111:
o

Teatrul de opereta
popularizeaza cele mai reprezentative creatii din dramaturgia universala
specifice genului.
pi

Teatrul de comedie: Str. C. BaliIceanu, 2


tel. 16.64.60; casi de
bilete speciali Calea Victoriei, 56
tel. 16.79.77.
Ta fiinta in 1960, co un profil artistic bine conturat si co un colectiv famanunchind actori de comedie mult apreciati de publicul spectator. Intre obiectivele sale principale este si acela de a Incuraja creatia originan In domeniul
comediei satirice.
Teatrul muncitoresc C.F.R.": Catea Giulesti, 16
tel. 18.04.85;

casi de bilete speciahl

Calea Victoriei, 40

tel. 14.72.34.

Realizare importanta pe tal-1m artistic a regimului democrat-popular, teatrul


a fost inaugurat In 1946, din initiativa Uniunii Sindicatelor C.F.R., cu o piesa
evocind glorioasele lupte din februarie 1933 ale muncitorilor de la Atelierele
Grivita". In prezent teatrul dispone de un colectiv artistic bine sudat si are un
repertoriu larg accesibil marelui public.

Teatrul Regiunii Bucurepti: sS'os. sS'tefan cel Mare, 34tel. 12.66.40.


i.-a Inceput activitatea ca Teatral de estradd al regiunii Bucurefti In 5952. Reorganizat sub actuala denumire In x961, ciad i s-a pus la dispozitie si sala unde-si desf asoarti activitatea pentru publicul bucurestean. Are o sectie de estrada si una de drama.

Colectivul artistic al teatrului reprezinta Cu regularitate spectacole In satele si


comunele regiunii Bucuresti In fata oamenilor muncii din unitatile agricole socialiste.

Teatrul evreiesc de stat: Str. Iulius Baras, 15tel. 21.33.41; gril.


Str. Mircea Vodcl, 5tel. 21.36.71.

dina de varii

In 1930 s-a infiintat Studioul Teatrului evreiesc din Bucuresti, iar In 1940
Teatral Baraseunt. Era vorba fina doar de companii particulare. Dupa cel de-al
174

www.dacoromanica.ro

doilea razboi mondial ja fiinta Teatrul IKUF, care, trel an! mai tfrziu, se
transforma In Teatral evreiesc de slat. Sala teatrului

reconstruita In 1956
dispune de instalatie de translatii la fiecare fotoliu, ceca ce permite audierea spectacolelor i In limba romfna.

Teatrul de stat de opereta: Splaiul Independenlei, 1tel. 13.98.48.


Primele spectacole de opereta au avut loc la Bucuresti In ultimele decenii
ale secolului trecut. Ele erau prezentate In diverse gradini de vara, de care
companii particulare, care numarau printre angajati reputati artisti ai acestui
gen. inainte si dupa 1900, spectacole de opereta, mult Indragite de public, au
loe sporadic si pe sceua Teatrului National.
Opereta romfneasca paseste Intr-o noua etapa a dezvoltarii sale dupa 1904,
ciad, in cadrul companiei pe care o fnfiinteaza tenorul l profesorul de muzica
C. Grigoriu, printre interpreti figureaza artistii V. Maximilian, Niculescu-Buzau
marele cintaret N. Leonard, printul operetei", cum i se spunea.
Desi sustinute de talente remarcabile, spectacolele de opereta din perioada

dintre cele dona razboaie mondiale nu se ridicau la un nivel artistic fnalt, In


preocuparile organizatorilor primind problema rentabilitatii.
Abia In anii de dupa eliberarea tarn de sub jugul fascist, statul democratpopular creeaza conditiile necesare unei activitati artistice de fnalt nivel, prin
intemeicrea unui Teatru de sial de operad, dispunfnd de un local propriu si de
un colectiv artistic valoros, care a dus si peste botare faima operetei romfnesti.
In actualul local s-a mutat in 1953.

Teatrul satiric muzical Constantin Tanase": sala Savoy"

Calea

Victoriei, 33-35tel. 13.39.94; sala Victoriei" Calea Victoriei,


174tel. 15.04.18; gradina de vara Boema" Sir. C.A. Rosetti,
6; casa de bilete speciala

Calea Victoriei, 52

tel. 15.56.78.

Teatrul Muncitorese C.P.R.

www.dacoromanica.ro

...in-

Nona cladire a Circului de stat


Continua traditiile genului revuistic, creat i inaugurat In 1913 in Rominia
de actorul Constantin Tanase (1880-1945) pe scena unui cinematograf bucurettean i dezvoltat apoi In cadrul fostei companii Ccfrabsq. In 1957 Teatrul satiricinimical a capiltat numele intemeietorului sau.

Teatrul Tndilrici" (ppu0 i marionete): Str. Academiei, 20 tel.


15.32.88; Bala Orfeu" Calea Victoriei, 42 (Pasajul Comedia).
Ca teatru cult, arta paputarilor s-a dezvoltat abia dupa 23 August 1944,
cind ia fiinta Teatrul Tandarica". Colectivul teatrului a dat In ultimii ani nameroase spectacole peste hotare o a participat la festivaluri internationale ale teatrelor de marionete i paputi, dobindind Inalte ti unanime aprecien.

Circul de last: Aleea Circului, 2 tel. 11.01.20.


Primele spectacole de circ din Bucuretti au loe in 1877-1878, la Circul
Sidoli, instalat intr-un local de pe cheiul Dimbovitei. Activitatea lui continua
sporadic *1 neorganizat pint) in 1929-1930, cind inceteaza cu desavirtire, din
lipsa de fonduri. Pina la eliberarea %aril de sub jugul fascist, artittii de circ
slut nevoiti sa-ti cittige existenta dindu-si concursul la diverse spectacole improvizate, multe organizate la tirguri i iarmaroace. Din 1954 ja fiinta Circul do
slat". In 1961 este terminata ti data in folosinta constructia noii ti impozantel
cladiri de cinc, dispunind de circa 2.500 de locuri, o arena cu o suprafata de
160 m2 ti de instalatii ultramodenre, care asigura montarea unor spectacole de
mare amploare l prezentarea unor numere pe apa, pe gheata etc.

A intreprins tornee In U.R.S.S., R.P. Polond, R.P. Bulgaria ti alte tad,


primind la rindul sat' vizita unor ansambluri de circ din Moscova, varovia,
Budapesta, Sofia, Praga, Berlin etc.
176

www.dacoromanica.ro

TEATRE DE VARA
in capitala exista de asemenea citeva teatre de vara pe scenele

carora sint prezentate spectacole de catre diverse teatre sau

ansambluri artistice precum i concerte de estrada'.


Teatrul de vari din Parcul de cultur si sport ,.23 August": Sir. arh.
Ilirjett, 57 (din 13-dul Muncii) tel. 21.47.87.

Construit in 1953, o data cu amenajarea tntregului pare. Are capacitate de


4.300 de locuri, aerate in amfiteatru semicircular.

Teatrul de var Nicolae Blcescu": B-dul BucureVii-Noi, 107 tel.


17.24.31.
Construit In 1953, in stil clasic, in mijlocul parcului Cu acela0 nume. Capacitate 2.000 de locuri.

Teatrul de vara din Parcul de culturi si odihn Herstrtt"s


Iiiseleff-Arcul de Tritunf

tel. 17.62.20.

Construit in 1950 1951. Capacitate" 2,800 de locuri.

Arenele Liberatii: Str. Culitul de argint, 5-7tel. 23.35.75.


Amenajate in Parcul Libertatii. Capacitate 5.500 de loeuri.

Teatrul de vard 23 August"

177

www.dacoromanica.ro

ANSAMBLURI ARTISTICE
Ansamblul de cintece qi dansuri al Consiliului Central al Sindicatelor: Str. Lipscani, 53 tel. 13.13.00.
Creat in anul 1946, pentru a indruma activitatea echipclor artistice de amatori

sindicali, vi-a recrutat elemente talentate din rindurile oamenilor muncii. Cu


timpul vi-a depavit cu mult sarcinile, profilindu-se ca o valoroasa formatie artis-

tica. In urma numeroaselor turnee facute in tara cit vi peste hotare (printre
altcle in U.R.S.S., R.D. Germana, Finlanda, Austria, Franta, R.A.U., India,
civtigat un binemeritat prestigiu. Este Laureat
Birmania, Ceylon), ansamblul
al Premiului de stat. Dispune de o orchestra formata din 50 de persoane, un cor
mixt alcatuit din 90 de persoane vi o echipa de dansatori numarind 45 de persoane.

Are la dispozitie un teatru propriu, elegant, cu o sala confortabila, cuprinzind 560 de locuri.

Ansamblul artistic al Uniunii Tineretului Muncitor: Str.Gutemberg,

19tel. 15.43.26.
Infiintat in 1946, ca brigada artistica de tineret, pentru a da spectacole pe
vantierele de constructie, in uzine, fabrici, vcoli etc. Azi este unul din cele mai
mari ansambluri de artivti amatori din tara: 100 de corivti, 70 de dansatori i 25
de instrumentivti populari, 20 instrumentivti de muzica uvoara.

Sala Ansamblului C.C.S.

Decorat cu Ordinul Muncii el. I.,


Laureat al Festivalurilor Mondiale ale
Tineretului i Studentilor de la Berlin
(1951), Bucurevti (1953), DIoscova (1957)

vi Viena (1959) vi participant la numeroase alte festivaluri i concursuri internationale. In 1959 a intreprins un mare

turnen in U.R.S.S., in 1960 in Franta


Cipru, iar in 1961 in Iugoslavia vi Grecia.

Ansamblul de cintece i dansuri

al armatei: Str. Uranus 6

tel.

14.49.74.

A luat fiintii in 1947. Desfavoara o rod-

nica activitate, pe baza unui repertorio


de cfntece i dansuri inspirat din viata
ostaveasca din R.P.R. vi din lupta poporului pentru pace vi socialism. Dispune

de un cor, o orchestra simfonica pentru


acompaniament vi o formatie de balet.

Este decorat cu Ordinul Muncii cl. I.


A facut numeroase tornee in tara vi in
strainatate (printre altele in U.R.S.S.,
R.P. Chineza, R.P. Mongola, R.S. Cehoslovaca, R.P. Polona etc.).

Ansamblul folcloric de cintece


dansuri al Sfatului Popular al
Capitalei: Str. Gutemberg, 19tel.
13.98.04.
Infiintat In 1953, prin selectionarea

vi unificarea formatiilor artistice care


178

www.dacoromanica.ro

activau pe ling& Sfatul Popular al:Capitalei. Este compus dintr-un cor de circa 70

de persoane, o orchestra de acompaniament de 45 de persoane, o orchestra


popular& de 15 persoane, 7 solisti vocali, o formatie de dansurl populare

turilor.

de 66 persoane. A participat la Concursul International de la Agrigento (Italia)


In 1958, unde a obtinut premiul I, la concursurile folclorice de la Nisa (1957),
unde de ase menea. a fost pre miat si' a intreprins numeroase turnee in strbinatate (In 1961 un frumos succes a obtinut la Venetia).

Ansamblul artistic al comitetului sindical al Ministerului Transpori Telecomunicatiilor: B-dul Dinicu Golescu, 38 tel. 17 .15 .49 .
Constituit In anul 1949, cu elemente recrutate din masa muncitorilor cefe-

risti, a ajuns In scurt timp la o malta maiestrie artistica. Dispune azi de un


cor alcatuit din 130 de persoane, o echipa de dansuri compusa din 20 de persoane, o orchestra de muzica usoard alcatuita din 16 persoane, o orchestra de
muzica populara, o formatie de mandoline compusa din 25 de persoane l o
formatie de teatru alcatuita din 18 persoane.
Laureat al Festivalului Mondial al Tineretului i Studentilor de la Budapesta

(1949), participant la Festivalul de la Bucuresti (1953); a intreprins turnee In


numeroase tari.

STUDIOURI DE FILME SI CINEMATOGRAFE


Primul spectacol de cinematograf a avut

loe in Bucureti la 1896, cu un film de

scurt metraj, proiectat la un aparat actionat


manual. Primul film de lung metraj a fost
proiectat in 1912, de astdata cu ajutorul
unui aparat actionat electric, in sala Eforia,
dup& ce, in 1903, se deschisese in capital&
primul cinematograf cu spectacole zilnice.
Cinematografia romineasca i-a facut debutul

prin anul 1912, cu filmul documentar Razboiul pentru Independenta", in care au

aparut actori de frunte ai teatrului rominesc, ca: A. Demetriade, C. Nottara, P. Liciu,


I. Brezeanu, R. Bulfinschi. in acelai an
luase f iin Societatea cinematograficd Lumina", care producea filme documentare. Dar

pina la eliberarea nrii de sub jugul fascist nu se poate vorbi de o


productie cinematografic in adevaratul inteles al cuvintului.
Spre deosebire de trecut, and activitatea cinematografica se afla
la cherernul initiativei particulare, dezvoltindu-se anarhic, cu o tematica, i orientare in general determinata de interesele claselor

exploatatoare i de ideologia lor, astazi, cea de a aptea arta se dezvolta, de la an la an, cu sprijinul statului, regimul dernocrat-popular
creind lucratorilor din acest sector de activitate cele mai bune conditii pentru realizarea unor filme romineti care s corespunda exigentelor marelui public.
Prin grija partidului i a guvernului, in 1950 a luat fiinta primul
studio cinematografe pentru jurnale de actualitati. filme documen179

12*

www.dacoromanica.ro

_4r,

'

1- ----,-,.,

--.,1;

i ..Tribc..W"r

Yf

WI

r11_

PI'

..... _ ,...,

' ty

II

rwit : w
.-

_ ---z:11-4r-

I 11-1-11 II

.p2.

....

r-r.,

r '4

-....

,-.--i.$ I i

-:- ., ,-=

_.

4,-111.7.

2
C

...

7.41r7a1P4T7'''
.
_ ' .'2

....rm--,..-X

- .,7"-^-1-1-,'
--,--

..1:ignmitt

,
-

1...,.

..

'

--;4161...:...--Iiin

Ztk.,..---

.---7-V ,

ass moll say pig-wall slillPlirig-1.1


Bois

Aka
..1120.1. lea filINI ins
-- _rir__.i

'7

..

--

11110.11EIrjj,1111111Vgintill

ira

pi ATV) Isis 1-;


q-1"1
1.1110.0g111,1111!!,!!.!..!:';,
1.1

ellif11N.a111111111P)

7,'"

--

Studioul de filme Alex. Sabia"


Centrul de productie cinematograficd de la l3uftea

tare stiintifice i diafilme Alexandru Sahia", precum i studioul


de filme artistice Bucuresti". Tot in anii regimului democratpopular a fost ridicatd constructia Complexului cinematografic de la
Buftea. Acest mare complex, menit sa ofere productiei cinematografice rominesti o baza material conceputd dupa cele mai noi
mai moderne cerinte tehnice, cuprinde, printre altele, 4 platouri
de filmare interioare, un platou exterior, un studio pentru sunet,
un studio pentru filmAn combinate, laboratoare speciale s.a. Aici

se turneaz filme artistice de lung si de scurt metraj i filme de desene


animate. Asezate in apropierea lacului Buftea-Flaminzeni, studiourile complexului de la Buftea asigura' un minunat si pitoresc cadru

natural, adecvat muncii de filmare.


Astzi, la realizarea filmelor rominesti stilt antrenati cei mai buni

actori i regizori care colaboreaza indeaproape co echipele de opera-

tori si tehnicieni, formate in acesti ani. La dispozitia cineastilor


romini se and Arhiva nationald de filme, care cuprinde o pretioasa,
colectie de productii atit ale cinematografiei rominesti, cit si ale
unor studiouri din straintate.
Productiile cinematografiei rominesti se bucur de pretuire nu
numai in tar, dar, tot mai des, si peste hotare. in ultimii ani, participind la diverse festivaluri i concursuri internationale, cinematografia romineasca a obtinut succese imbucuratoare, vadind i prin
aceasta marile posibilitati de dezvoltare de care dispune. Astfel,
In 1957, la Cannes, filmul de desen animat Scurta istorie", realizat
de I. Popescu-Gopo, a obtinut Medalia de aur. in 1958, un alt scurtmetraj, 7 Arte", a primit premiul I la Festivalul filmelor de desen
animat de la Tours. La Festivalul 1960 de la Karlovy Vary, doul
productii rominesti au primit premiul I: scurt-metrajul de desen
animat Homo Sapiens" (premiat in 1960 si la San Francisco) si filmul
artistic de lung metraj Valurile Dunarii". La cel de al doilea Festival si Concurs International al filmelor de papusi (Bucuresti 1960),
printre filmele premiate este si cel realizat de Bob Calinescu: Rap-

sodie in lemn". Alte filme rominesti premiate in 1960 peste hotare:


Fetita mincinoasa" (in R.F. Germand) i documentarul stiintific
Capul izolat" (la Santiago de Chile).
Mentionind succesul remarcabil obtinut de Valurile Durfrii" la
Karlovy Vary, trebuie amintite i alte filme inspirate din lupta
poporului pentru eliberarea ta'rii de sub jugul fascist, care au fost

mult apreciate de public, ca Nepotii gornistului", Furtuna",


Secretul cifrului", Strazile au amintiri", Soldati fr uniforma".
Dintre filmele realizate dupa opere ale marelui clasic al dramatur-

giei rominesti Ion Luca Caragiale, frumoase succese au obtinut Telegrame", O scrisoare pierdut", D-ale carnavalului" i Dou
lozuri".
in cursul anilor 1960 si 1961 studioul Bucuresti" a realizat citeva

valoroase filme artistice: Badranii" (dup piesa cu acelasi titlu


a lui Carlo Goldoni), Darcle", evocare a vietii i activittii marii

cintrete romine de celebritate mondiald, Hariclea Darcle (Setea",


dupd romanul cu acelasi titlu al scriitorului Titus Popovici, distins
cu medalia de argint la Festivalul International al filmului de la Moscova, din 1961), Portretul unui necunoscut" s.a. Factor important al
revolutiei culturale, cinematograful a patruns in acesti ani pin in cele
mai indeprtate sate din tara, numarul instalatiilor cinematografice
satesti fiind azi de peste 30 ori mai mare decit in 1938.
in ce priveste reteaua cinematografic, Bucurestii au fcut un
urias salt. Populatia capitalei are la dispozitie, astzi, 49 cinematografe cu band normala. Numeroase fabrici, uzine i institutii
au cinematografe sindicale proprii. Printre cinematografele construite
in acesti ani se numara: infrtirea intre popoare", Drumul serii",
G. Bacovia", 30 Decembrie" s.a. Numai in 1961 au fost construite si date in folosinta trei noi i moderne sail de cinematograf:

I Mai"G. Cosbuc" si Floreasca".

in anul 1961 au frecventat cinematografele bucurestene peste


28.000.000 spectatori.
181

180

www.dacoromanica.ro

STUDIOURI

iNTREPRINDERI
GRAFICE

Centrul de productie cinematograficii


Comuna Bu/tea
tel. 14.38.00

CINEMATO-

Studioul Bucuresti":

Studioul de filme documentare si jurnale de actualititi Alexandra


B-dul Aviatorilor, 106 tel. 17.22.03
Directia retelei cinematografice i difustirii filmelor: Str. lulius

Sahia":

Fucilr, 25 tel. 12.41.28


intreprinderea cinematograficil a orasului Bucuresti: Ca lea V a' cdrefti,
21.21.50

21 tel.

SAL! DE CINEMATOGRAF
g-ral Magheru, 12-14 tel. 11.86.25
Republica: B-dul g-ral Magheru, 2 tel. 11.03.72
Magheru: B-dul g-ral Magheru, 29 tel. 13.92.72
V. Alecsandri: Str. E. Grigorescu, 24tel. 11.81.12
Bucuresti: B-dul 6 Martie, 6 tel. 15.61.54
I.C. Frimu (sal i gradin): B-dul 6 Martie, 16 tel. 16.29.17
Patria:

B-dul

Cinematograful tnfratirea filtre popoare".

Cinematografele I.C. Frimu"

182

www.dacoromanica.ro

Elena Pavel (sari i grildina): B-dul 6 Martie, 14 tel. 15.63.84


Lumina: B-dul G Martie, 12tel. 16.23.35
Central: B-dul G AI artie, g- tel. 14.12.24
Victoria: B-du I 6 Martie, 7 tel. 16 .28 .79
13 Septembrie (said. i grdinA): Str. Doamnei, 9 tel. 16.35.38
Tineretului: Calea Victoriei, 48 tel. 16.24.48
Timpuri Noi: B-dul 6 Martie, 18 tel. 15.61.10
Maxim Gorki: Str. 13 Decernbrie, 5-7 tel. 13.49.04

Grivita: Piata Ilie Pintilie, 2tel. 16.25.39


V. Roaitii (sail i grildind): B-dul 1 Mai, 57 tel. 17.05.47
Cultural: Calea Grivi tei, 196 tel. 17 .08 .58
Unirea (sal i gradind): B-dul 1 Mai, 143 tel. 17.10.21
infritirea intre popoare: B-dul BucureVii Noi, 68 tel. 17.31.64

Gh. Doja: Cala Grivitei, 80tel. 16.22.73


Str. Buzefti, 9-11 tel. 15.62.79
Al. Popov: Calea Grivifei, 137 tel. 16.26.10
C. David: Sos. Cringali, 42tel. 17.38.81
8 Martie (sal

Al. Sahia (sal i grdinil): Calea Vacirefti, 21tel. 21.49.46

Lumina" de pe B-dul 6 Nfartie

Cinematograful Republica"

183

www.dacoromanica.ro

Flaciira: Catea Dudefti, 22

tel. 21.35.40
Arta (sala si gradina): Ca/ea Cal&
rafi, 153-tel. 21.31.86
T. Vladimirescu (sala si grdina):
Catea Dudefti, 97tel. 21.39.82
Miorita: Calca Mosilor, 127tel. 14.27.14
Mosilor (sala si gradina): Catea
Mosilor, 221-tel. 12.52.93
23 August (sala si gradilla): 11-dul
Ch. Dimitrov, 118- tel. 12.32.77
Dones Simo (sala si gradilla): Str.

Avrig, 1 tel. 11.07.60


16 Februarie: Str. 30 Decembrie,
80 tel. 11.07.49
Ilie Pintilie (sala' .si gradilla): .os.
Colentina, 84 tel. 12.88.50
Popular: Str. Mrliiisari, 31

tel. 21.37.43

M. Eminescu: Sir. M. Entinescu,


127 tel. 11.48.36
1 Mai: B-dul 1 Mai, 322
tel. 18.02.83

8 Mai: Sir. Lizeanu, 19-tel. 12 .06 .88

Cinematograful Patria"

Volga: Sos. I.
tel. 11.91.26

Pintilie, 61

Floreasca: Sir. I. S. Bach, 2


tel. 12.28.30

Libertlitii (sal si gradilla): Str. 11 Iunie, 75 tel. 23.07.40

G. Cosbuc: Piala Cibuc, 1tel. 23.71.01


G. Bacovia: .os. Giurgiului, 3 tel. 23.94.10
Drumul Serii: Sir. Drumul Serii, 30 tel. 14.10.37
Olga Bancie (sala' si gradina): Calea 13 Sepiembrie, 196-- tel.
15.66.66.

30 Decembrie: Catea Ferentari, 86 tel. 23.17.50

Aurel Vlaicu: .os. Coiroceni, 9tel. 13.62.56


B. Delavrancea: B-dul Libertiiiii, 70-72tel. 16.29.02
GrAdina Progresul (numai In timpul verii): Sir. Ion Vidu,
184

www.dacoromanica.ro

RADIODIFUZIUNE

TELEVIZIUNE

Activitatea radiodifuziunii romine abia

a pasit in al patrulea deceniu. Ea a inceput in anul 1929, o data cu instalarea


primului post de radioemisiune, de 12 Kw,

la Baneasa-Otopeni, i cu infiintarea studiou-

rilor din Str. Al. Popov, 60-62, sub denumirea de Radio Bucure0.
In anii cruntei terori fasciste, invingind
marile greutati din conditiile ilegalitiitii,
P.C.R. a dus o lupta iiiflcgrata impotriva
dezinformrii maselor. In acest scop, partidul a infiintat postul ilegal de radio Rominia libera" care prin emisiunile patrunse
de patriotism si internationalism proletar a
contribuit la rnobilizarea maselor in lupta impotriva jugului hitlerist i a dictaturii militaro-fasciste din tara.
O dezvoltare mare a capatat radiodifuziunea abia in anii democra-

tiei populare, cind revolutia cultural din tara noastra a cuprins


sectorul radiofoniei. In R.P.R. radioul devenit un mijloc de
educare a maselor, un factor important in opera de ridicare a nive-

lului cultural al poporului.

Radiodifuziunea romina emite azi programe pe urmatoarele lungimi


de unda: 1935 m, 540 in, 397 in, 351 in, 202 m, 285 m, 261/330
206 m, 228 m, 498 in, 4,26 m, 4,16 m.
In indeplinirea functiunilor sale, radiodifuziunea se bizuic si pe

o vast retea de radioficare, cu ajutorul careia programele pot fi


ascultate in satele cele mai indeprtate, in trenuri etc. Din 1957
functioneazd in capital Studioul central de radioficare a ora,sului
.Bucurqti.
Aspect din Studioul de televiziune

-= D.

www.dacoromanica.ro

Cit de mare extindere a luat in

ultimii ani radiodifuziunea romina


o dovedeste, printre altele, i sporul important inregistrat la numarul abonatilor radio din Bucuresti.
'Path'. de 68.822 abonati in 1938,
statistica a inregistrat, in 1961,
un numr de 402.631 abonati (din

care 108.163 la reteaua de radioficare).

Postul Bucuresti transmite zilnic dotia programe centrale:


programul I (intre orele 5 si
24; duminica 6 24)
programul II (intre orele 12 si
24; duminica 7 0,55)
Postul Bucuresti transmite, de

asemenea, emisiuni speciale pentru


strainatate, in limbile: romin,
rusa, englez, franceza., germana',

greaca, italian, portugheza, spasirba, iranian, turca,

araba.
De la eliberarea ta'rii pin astazi
a crescut considerabil numarul
emisiunilor transmise de posturile

rominesti de radio. Astfel, daca


In 1944 numarul emisiunilor muzicale era de 2.857, lar al celor liPalatul Radiodifuziunii i Televiziunii

terare, teatrale si culturale de 115,


in 1960 s-a ajuns la 7.357 i, respectiv, 732 emisiuni.
in anul 1956 s-au pus si bazele
televiziunii, infiintindu-se postul

i studioul centrului de televizi-

une Bucuresti i apoi citeva statii releu in diferite orase. Si in acest


dotueniu tara noastra a primit ajutorul substantial al Uniunii
Sovietice, care a pus la dispozitie documentatie tehnica, aparataje
etc. Programele de televiziune pot fi urmarite astfel: luni, marti, joi
simbata de la orele 19 pina in jurul orei 23; miercurea, de la orele
16 pina in jurul orei 19; duminica, de la orele 9 pina' in jurul orei 13

si de la orele 19 pina in jurul orei 23. intre orele 15,30 si 18,30,


duminica, se transmit manifestari sportive.
0 important& realizare a regimului democrat-popular o constituie
palatul in care se all radiodifuziunea i televiziunea romin. in
locul fostei cladiri care a adapostit primele studiouri de radio se
malta azi o nouil constructie, monumentala, cuprins intre strzile
Al. Popov si Temisana. Aici a fost data' in functiune o mare sail de
concerte, cu circa 1.000 locuri.
Pentru anii urmatori, directivele Congresului al III-lea al P.M.R.
prevad construirea unor noi posturi de radio si televiziune.
Comitetul pentru radiodifuziune qi televiziune de pe lingA Consiliul

de Miniqtri: Sir. Al. Popov, 62tel. 16.20.80


Studioul de televiziune: Sir. Molire, 2tel. 18.67.80
186

www.dacoromanica.ro

SALI DE CONCERT SI ORCHESTRE SIMFONICE


Bucurevtii cunosc azi o viata muzicala
infloritoare i complexa. inceputurile au

fost Ins, ca vi in alte sectoare de activitate


culturala i artistica, deosebit de grele.
Societatea Filarmonica, infiintata in 1833,
vi-a orientat activitatea mai mult catre
manifestri teatrale vi literare. Spectacolele
muzicale se organizau doar sporadic, cu
ocazia vreunui turneu intreprins de cine

vtie ce soprana sau tenor din strainatate.

De o viata muzicala propriu-zisa se poate


vorbi doar incepind din 15 decembrie 1868,
cind Orchestra Socield(ii Filarmonice, infiintan,' cu citeva luni in urma, sustine primul
salt concert.
In 1904 ia fiint o orchestra simfonica. a
Ministerului Instructiunii Publice, creatie a
violoncelistului Dimitrie Dinicu. Aici se afirma tinerii compozi-

tori Castaldi, Nona Ottescu, A. Alessandrescu v.a. Dar lucrurile


merg Inca' anevoie. Numarul concertelor simfonice din capitala se
ridica in rastimp de aproape 40 de ani (intre 1868 4i 1906), abia
la 170.
incepind din 1920, vine la conducerea orchestrei simfonice diri-

jorul George Georgescu, care o reorganizeaza, devenind, ulterior,


Orchestra Filarmonica.

Noua sail a Palatului R.P.R.

www.dacoromanica.ro

Interiorul noii sail a Palatului R.P.R.

In 1929, ii incepe activitatea in Bucuresti o nou formatie simfonicd. Este vorba de Orchestra Radio, la pupitrul cdreia, printre primii

dirijori, se urcd Theodor Rogalski.


Dei aniinata de activitatea unor compozitori, dirijori si
de mare prestigiu numele marelui George Enescu figureazd in
fruntea acestei liste
viata muzicald a orasului rrnine, in perioada
dintre cele cloud rdzboaie mondiale, una din formele de manifestare
artisticd la care accesul maselor este extrem de limitat.
Dupd instaurarea puterii populare, viata muzicald bucurestean

pdseste pe un fdgas nou. Ia flit:4d o nou formatie simfonicd, Orchestra


cinemalografiei, iar Filarmonica i Orchestra Radio desfdsoard o activitate muzical sustinutd, realizind un nurndr de concerte incompa-

rabil mai mare decit in trecut.

Pe lingd dirijori cu o vastd.' experientd, la pupitrul orchestrelor


simfonice din Bucuresti trec dirijori tineri i talentati, crescuti in
anii regimului democrat-popular. Pe de altd parte, orchestrele bucurestene cinta adesea sub bagheta unor dirijori de faimd mondiald,
din diverse OH. La toate acestea trebuie adugat faptul c in ultimii
ani s-au ridicat multi solisti instrumentisti care au adus gloria artei
interpretative rominesti departe peste hotare. Un suflu nou se resimte
si in creatia compozitorilor nostri. Acestia gsesc, pentru lucrrile
lor, bogate surse de inspiratie tematicl in realitdtile noi, socialiste,
ca si in trecutul de luptd al poporului romin. De asemenea, folclorul
muzical oferd compozitorilor un izvor nesecat de inspiratie.
Un aspect dintre cele mai interesante al vietii muzicale din capitald
ca de altfel al miscrii rnuzicale din intreaga tara
il cons188

www.dacoromanica.ro

tituie faptul ca astzi muzica nu mai apartine unui grup restrins,


de snobi, ci a devenit un bun al maselor. Concertele sint urmrite
azi de un public nou, muncitoresc. Ele sint sustinute nu numai in
sdlile de concerte, dar foarte adesea chiar la cluburile uzinelor sau
ca Orchestra Filarmode pildd
fabricilor. A devenit o traditie
nica de stat George Enescu" sd deschidd fiecare stagiune cu un
concert dat chiar in mijlocul muncitorilor, intr-o inare uzin. din
Bucureti.

La cele 360 de concerte, sustinute in 1961 de orchestrele simfonice

din capital, au luat parte 194.000 de auditori.

in acelai timp functioneaza in capital numeroase formatii muzicale de arti*ti amatori, ca Orchestra simfonicd a Ansamblului artistic
al U.T.11/1., Orchestra de camerd a medicilor, care desfdpar, de ase-

menea, o bogat activitate.


Se poate spune c, in ce prive*te nata muzical, Bucuretii se situeaz azi la loe de frunte in rindul capitalelor europene. O manifestare care se bucur de un larg rsunet mondial este Festivalul
i Concursul International George Enescu", care are loe din trei
in trei ani la Bucureti i la care ii dau intilnire cei mai de seam
interpreti tineri din lumea intreag, cit i personalitti din cele mai
reprezentative ale, artei componistice, interpretative i dirijorale
contemporane.
Ateneul R.P.R.

www.dacoromanica.ro

189

SALI DE CONCERT

Sala de concerte a radioteleviziunii: Str. Al. Popov, 62 tel. 16.20.80.


Construita in Palatul radiodifuziunii, dup& cele mai noi cerinte ale tehnicii. Capacitatea: 1.000 de locuri. A fost data In folosintd In 1960.

Sala Palatului R.P.R. : Piala Palatului

tel. 15.97.10.
Este o realizare mareatd a regimului de democratie populara, cea mai moderna

sala de manifestari cultural-artistice din tara, Cu o capcitate de peste 3.000 de


locuri. Se ridica In mijlocul noului complex de locuinte din Piata Palatului,
gdzduind manifestdri cultural-artistice de o tinutd deosebitd (concerte, recitaluri,
spectacole de teatru, film, conferinte etc.). Concertul inaugural al sdlii a fost
sustinut de marele violonist sovietic David Oistrach, in mai 1960. Iustalatii si
amenajari speciale de aerisire, luminat si sonorizare asigurd auditie si vizibilitate perfecte din once punct al salii. Alaturi de sala mare de concerte se afla
o sala mica de recitaluri, inaugurat& In 1961, cu prilejul celui de-al doilea
Festival si Concurs International George Enescu".

ORCHESTRE SIMFON ICE


Orchestra simfonici a Filarmonicii de stat George Enescu": Str.

B. Franklin, 1 3.

Pe linga Orchestra simfonica activeazd un mare ansamblu instrumental de


muzicd populard (Orchestra Barbu Latstaru"), Coru/ Filarmonicii de stat George

Enescu" si un cvartet vocal.

Ateneul R.P.R.: Str. Franklin, 1- tel. 16.00.60.

Orchestra simfonici a radioteleviziunii: Sir. Al. Popov, 62.

Una din cele mai vechi institutii culturale din capitalii. Societatea cultural&
Cu acest nume ia fiinta la Inceputul lui 1865, avind drept scop tinerea de conferinte cu caracter de popularizare a stiintei, culturii etc.
Palatul Ateueului a fost coustruit In 1888, prin subscriptie publica, fiind
destinat conferintelor, concertelor i expozitiilor. Sala mare de concerte se afla
la etaj. Ea are o capacitate de peste 900 de locuri. Aici isi desfasoard activilatea Filarmonica de stat George Enescu". Exista, de asemenea, o sala studio pentru recitaluri.

Pe lingd orchestra simfonicd mai exista Orchestra de studio, Corul radioteleviziunii, o orchestra de muzica populard, o orchestra de estrada gi Corul de copii al
radiotelevisittnii.

Orchestra simfonicil a cinematografiei I B-dul Dacia, 5.

Sala Dalles: B-dul Nicolae Btilcescu, 18 - tel. 12.54.68.

Oficiul de spectacole 9i turnee artistice (0.S.T.A.) : Calea V ictoriei,

Destinata concertelor de muzica de camera, sala e addpostitii In edificiul


donat Academiei Romine de Ion Dalles.

174 tel. 15.60.60.

Noua sal& de concerte a radioteleviziunil

Sala de recitaluri a Palatului R.P.R.

0
410

,
da.

r-

40

00 u

.N0

.1111r

41111

.11' _

,11

-,..

r-

u- Airn

r=1-7

q....

Av- --;---c
-

-.

s.

:1 u.
-o

--,,..gi..+6.1.7..-'

.........-

ut

_I

11-..

.3,-,

__

-,

-.
_6,,
"....110.1. "P.,:-..
, - I - ,7
,
-.

'
._-:-.

1C

'

.1

...

r-

g1!

..,,,,

I:

-..._,...'
7,,....
,,-

F,

,I

414

., . _
._,,,..,.
-a

t
'

orr-

191

190

www.dacoromanica.ro

..../

,,

CASE

DE

CULTURA, CLUBURI, SAL!


DE CON FERINTE

Prin grija partidului si a guvernului,


oamenii muncii din Bucuresti au posibilitatea

sa-si petreacd timpul liber in mod pldcut


creator totodatd, desfdsurind o larga activitate culturald i artistica in cadrul cluburilor I caselor de cultur'. in anii regimului
democrat-popular, a fost organizata o vasta

retea de asezdminte dotate cu mijloacele

necesare desfdsurdrii unei variate activitti


cultural-artistice. Prin manifestarile pe care
le organizeaz., casele de culturd
cluburile intregesc complexa viatd cultural-artistied a capitalei, contribuind
aldturi de
teatre, cinematografe, muzee etc. la educarea cetilteneasca a populatiei, la cresterea
nivelului politic, ideologic si cultural al celor ce ruuncesc. La casele
de cultura' i cluburi se organizeazd conferinte, seri literare, simpozioane, intilniri pe profesii, cercuri de culturd generald, de creatie
sau de utilitate practic-gospoddreascd, reuniuni tovardsesti
In
acelasi tirnp, in aceste institutii culturale, care s-au dovedit a fi

un cadru rninunat de afirmare a elementelor talentate din popor,


se desfasoard o bogata activitate artistica de amatori (ansambluri
corale, echipe de teatru, de teatru de papusi sau de dansuri populare,

brigdzi artistice de agitatie, cenacluri literare, cercuri de picturd,

orchestre etc.).
Datorita rodnicei lor activitti, depuse de colective harnice, entuziaste si talentate, aledtuite din muncitori, studenti, intelectuali etc.,
cluburile si casele de culturd din Bucuresti sint frecventate de un

numar tot mai mare de cetateni.

Casa agronomului: Str. Radiodifuziunii, 2 (Blineasa)-tel. 17.40.00.


Deschisa zilnic Intre 7,30 si 15,30.
frifiintatri In anul 1953. Organizeaza consfaturri, schimburi de experienta
conferinte de specialitate pentru cadrele calificate din toate domeniile agriculturii.

Casa arhitectului: Sir. Episeopiei, 9 tel. 14.07.43. Deschisa zilnic


1ntre

7,30

si

14,30;

martea si vincrea si intre

17,30 si 20,30.

Creata. o data cu Uniunea arbitectilor din R.P.R. (1952). Desfaosra o activitate multilaterala: discutii pe teme de creatie, conferinte de specialitate, expo
zitii, spectacole, excursii documentare etc.

Casa centraftt a armatei: Str. Constantin Mille, 1 tel. 13.86.80.


Deschisil zilnic Intre 9 si

14 si 18 22; luni Inchisd.


Desfawara o larga i bogata activitate cultural-artistica i sportiva. in rtndurile militarilor din Fortele armate ale R.P.R.
Dispune de un edificiu impunator, cuprinzind o sala de receptii, said de spectacole, biblioteca, terasa de yard, sali de conferinte etc.

Casa creatiei populare: Piala V. Kuibifev, 7 tel.15.28.08. Deschisa


zilnic !rare 9 si 15.
192

www.dacoromanica.ro

A luat fiinIa in anul 1957, avind ca obiectiv principal indrumarea activitatii


artistice din ce in ce mai bogate a formatiilor de arnatori din Bucuresti. Are
cinci sectoare de activitate: arta dramatica, muzica, arta plastica, coregrafie,
creatie Merara. Sectorul de muzica conduce un oficial de indrumare a muzicauOlor.

Casa oamenilor de gtiintri a Academiei R.P.R.: Piafa V.


9 tel. 12.92 .13. Deschisil zilnic intre 8 1i 21; duminica intre 18 i 22.
A luat fiinta in 1951. Dispune de sala de club, sala de spectacote (filme, concerte, conferinte) si restaurant. Organizeaza conferinte pe teme stiintifice
tehnice.

Casa prieteniei romino-sovietice A.R.L.U.S.: Str. Batifte, 14 tel.


12.09.30. DeschisA zilnic de la ora 18.
InfiinIata in 1945 Cu scopul de a contribui la popularizarea reatizarilor din
U.R.S.S. si de a intari legaturile de prietenie romfno-sovietice. Organizeaza conferinte stiintifiee si politice, vizionari de filme, audiIii muzicale, concerte, simpo-

zioane, expozitii, Int/Iniri nitre oamenii muncii i reprezentanIii vietii artistice i culturale, romfne si sovietice etc. In cadrul casei functioneaza si un
club al celor ce invata limba rusa.
Dispune de sala si gradina de cinematograf, sala de conferinte, sala de expozitii, biblioteca, discoteca, colectie de ziare si reviste sovietice i rominesti.

Casa scriitorilor Mihail Sadoveanu": Catea Victoriei, 113 tel.


14.79.76, Deschisa zilnic intre 8 i 22.
Amenajata In 1951 cu profil de casa de creatie si club, sub conducerea unui
comitet alcatuit din membri ai TJniunii scriitorilor din R.P.R.
Casa Centrald a Armatei

www.dacoromanica.ro

In cadrul ei, scriitorii desfasoara o


rodnica activitate culturala i artisticA
(discutii de creatie, intilniri cu scriitoril

straini invitati in R.P.R., vizionari de

1 Ph"4113k
.. 4.. e.
1.-

e
4t,

clyi.

[A-3A-' ,.,

111

ri

filme etc.).
Dispone de biblioteca (circa 30.000
de volume), cu o sectie specialA, ayud

pe probleme de literatura, precum


91.

de sal& de cantina-restaurant.

Al

Lupu, 46tel. 12.66.11. Deschis


zilnic Intre 8 qi 16,30.

Casa universitarilor: Str. Dionisie

.41

.i

,-i-i
,

i r . q , ,,

.'

Infiintat& In anul 1947, st.1 la dispozitia cadrelor didactice din invatAmIntul

superior, care desfalcara aici o bogata


TOPOINTLOND

activitate cultural& si artistica.


Dispone de sala de cinematograf, biblioteca, sali de lectura, restaurant, pare.

Casa ziariqtilor: Calea Victoriei,

163tel. 15.65.25. Deschis zilnic


filtre 9 si 15 si 18-22.
Infiintata in 1953. Organizeaza con-

ferinte de presa, intfiniri filtre ziaristii


Casa prieteniei romino-sovietice

Casa de cultura a raionului Nicolae

f strAini, vizionAri de filme.


Dispone de sala de spectacole, restaurant, parc.

romini

BAlcescu"

CASE DE CULTURA
Casa de cultura a raionului 1
Mai": Str. Mihail Eminescu, 89
el. 11.84.04. Deschisa' zilnic intre
10 si 13 si 14-22.

Functioneaza intr-o cladire noua, data


folosinta in 1958. Organizeaza.:
manifestAri artistice i culturale, cercuri
In

F.

de balet, desen tehnic. In cadrul casei


functioneasa formatii de amatori de
teatru, dansuri populare, muzicA popolara si muzica usoarA, cor.
Dispune de sala. de spectacole i sal
de repetitil. In cadrul casei functionewa
biblioteca populara. Mihail Rminescu".

Filiala casei de cultura a raionnlui 1 Mai" Stepan Sahumian": Str.


Armeneascci, 9,-11tel. 13.49.96.

Deschis zilnic Infra 10 si 14 si


18-22; duminica futre 10 i 22;
luni dimineata Inchisa

In cadrul casei functioneaza un ansamblu artistic de amatori format din


coro! Komitas (100 de persoane), o echi194

www.dacoromanica.ro

pa de dansuri populare, .o orchestr.1 de


instrumente populare, o echipd de teatru, o orchestra ritmica. Organizeaza:
cercuri de arte plastice, dansuri moderne.
D'apune de biblioteca, sala de lectura,
sala de conferinte, gradina de vara (400

+3

N, 47.`Av,

de locuri).

Casa de culturi a raionului N.


Billeeseu": Sir. 11 hazle, 41tel.
23.67.00. Deschisd zilnic trame 9

, .-

si 12 qi 17-22,
A luat Muta in 1956. Organizeazit:
cercuri de studii muzicale (canto, vioara,
pian), de balet pentru copii, de arta plastica, cerc literar. In cadrul casei functioneazEt echipe de amatori de dansuri populare, teatro i teatru de papusi, brigada

artstica, orchestre de muzica popular


muzica usoara, cor.
Dispone de doua sali de spectacole,
sali de expozitii, sala de club, gradina
de vara (400 de locuri) i san de repetitii.

1.

Z--

Casa de eulturil a raionului Gri-

...asa universitarnor

vita Rosie": Catea Grivitei, 261

tel. 18.46.44. Deschisa zilnic Ultra

10 si 13 si 16-22; duminica filtre


14 i 23.

Casa oamenitor de stiintd

Infiintata in 1953. Organizezqa cercur

de croitorie, radiofonie, limbi straine,


canto, pian, acordeon, vioara, balet pen-

tru copii. In cadrul casei fi desfasoara


activitatea formatii de amatorl de: dansuri populare, muzica populara, muzich
usoara, teatru, canto clasic ; brigada

artistica, teatru de papusi

.......

Dispune de sala de spectacole,


de repetitii, san pentru cercurile profesio-

nale sau artistice, sala de club.

0.34 Zkr9:C9'

Casa de culturil a raionului 23


August": Calea Mofilor, 290 tel.
12.70.72. Deschisil zilnic Intre 14
si 22.
A luat fiinta in 1960. Organizeaza,
pentru amatori, cercuri de arta plastica,
desen tehuic, dansuri moderne, literatura.
Pentru copii ant organizate cercur

de balet, vioara, acordeon si pian. In

-.,

cadrul casei isi desfasoara activitatea o


echipd de teatru, o echipa de dansuri popolace, o orchestra de muzica populara
usoara si o brigada artistica.
13*

195

www.dacoromanica.ro

Casa scriitorilor
Dispune de o sala de spectacole (400 de locuri), sali pentru cercurile speciale,
biblioteca

Casa de cultura a raionului V.I. Lenin": Sir. Miirgeantilui, 83.


Deschisil zilnic hare 14 si 22.
Inauguran In 1960. Organizeaza diverse cercuri i cursuri. in cadrul casei si
desfasoarti activitatea diverse echipe artistice (dansuri populare, brigada artistica, teatru etc.).

Casa de cultura a raionului 30 Decembrie" ,.Friedrich Schiller":

Sir. Batiste, 15tel. //.98.52.11eschisii zilnic intre 9 si 22.


Organizeaza cereuri de arta populara aplicata, foto-amatori, muzica pentru
copii; cursuri de lesen tehnic, croitorie, limba germana (pentru copii si adul(i),
radio, balet pentru copii. in cadrul casei functioncaza formatii de teatru, dansuri
populare, balet, cor, muzica usoara, teatru de papusi.
Dispune de biblioteca (circa 10.000 de volume), sala de lectura, gala de
conferinte.

Casa de cultura a raionului ,,16 Februarie" Petafi Sandor":


Sir. Zalontit, 4-8tel. 16.25.79. Deschisil zilnic intre 9 si l 's

si 17-22.

Organizeaz cercuri de balet pentru copii, de acordeon, de chitara, de pian,


croitorie, de deseo tehnic, de dansuri moderne, aria plastica, acordeon
canto. In cadrul casei functioneaza douli formatii de teatru, o orchestra de copii
de

196

www.dacoromanica.ro

de aeordeoaue i alta de musica usoara, o brigada artistica de agitatie, o formatie


de dansuri populare, o formatie de teatro de papui.

Dispune de o sala de spectacole, biblioteca (circa 28.000 de volume), club,


8i pentru cercuri.

sala de lectura, san de cursuri

Filiala easei de cultura a raionului 16 Februarie": Sala

Str. g-ral Popoviii, 3 tel. 17.09.13. Deschisil zilnic mire 14 i 22.

din

Dispune de o sala de spectacole (500 de locuri), sala de club, sala de repetitii.

Casa de cultura a raionului ,,Tudor Vladimirescu" Baruch Berea":


Sir. Mircea Vod, 5tel. 22.24.94. Deschisli zilnic 'filtre 9 i 14,30

19-22.

In cadrul casei 11i destapara activitatea formatii artistice de amatori (ansamblu de folclor, brigada artistica de agitatie etc.). Organiseasa cursuri i cercuri
de radio, foto-amatori, croitorie, balet pentru copii. Dispune de sali de club,

san de repetitii pentru formatiile de amatori etc.

CASE DE CULTURA ALE TINERETULUI


Casa de cultura a studentilor Grigore Preoteasa": Calea Plevnei,
61 tel. 14.85.07. Deschisli 'zilnic filtre 8 i 16 si 20-22; duminica
Intre 20 i 22; luni Inchisil.
infiintata in 1956. Organiseaza conferinte, spectacole ale unor formatii artistice profesioniste sau de amatori, prezentari de filme, cercuri de initiere musicala
(pian, vioara, chitara), de dansuri moderne, de foto-amatori. In cadrul casei functioneaza un cineclub i cenaclul 'iterar Mihail Eminescu". Tot aci ti destapara

Interior al une case de cultura a tineretului

197

www.dacoromanica.ro

activitatea mai multe formatii artistice studentestl (colective de teatru, ansambln


de cintece i dansuri, orchestra de muzica usoara, orchestra de muzica popular&
o. a.).
Dispune de biblioteca (17.000 de volume), san de lectura, sala de spectacole,
Ball de conferinte i pentru repetitii etc.
Casa de cultura a tineretului din raionul 30 Decembrie": Aleea

Alexandru, 38 tel. 18.03.72. Deschis zilnic nitre 10 si 22.


Infiintata in 1959. In cadrul case isi desfasoara activitatea o formatie de dansuri populare, o formatie colilla, o echipa de teatru, un cerc de muzica instrumentala, un cerc de arta plastica si un cerc de aeromodele si navomodele, lar pentru
copii un cerc de balet l altul de pian. Peste 30 de san stau la dispozitia tinerilor vizitatori, printre care o sala de spectacole, sali de club, de repetitii etc.
Casa de cultura a tineretului din raionul 23 August": .Fos. Vergutel. 11.01.02. Deschis zilnic nitre 9 si 22.
Functioneaza intr-o cladire notta, data in folosinta in 1958. Numeroase for-

lui, 7

matii artistice de amatori (de teatru; de dansuri popuiare, de cor, de muzica


usoara), precum i o orchestra de mandoline, alcatuita din copii, ofer& programe
In sala de spectacole (Cu circa 700 de locuri) a casei. In afara salii de spectacol
casa dispune de o biblioteca cu peste 5.000 de volume, de o camera a pionierilor
si de san speciale In care activeaza diverse cercuri (de arta plastica, de navomodele) precum i cenaclul literar 23 August".
Casa de cultura a tineretului din raionul 16 Februarie": B-dul Gro-

zdvefti, 82 tel. 14.03.96. Deschis zilnie Intre 9 si 13 qi 17 22.


Functioneaza intr-o cladire nouk, inaugurata in 1958. Activitatea artistica
de la aceasta casa e sustinuta de o formatie de dansuri populare, de o echipa de
Casa de cultura a tineretului din raionul .16 Februarie"

Fli
II
o NI

'

. iiii.r.
IN 31.

. '

161::

'

EI IN

lin"

II
.. SE
ring

gi,

-1111g:

CANON

f ona NI.-.i

!P

:Ni

,N' :.
-

1.

198

www.dacoromanica.ro

I-

,..--,...._

teatru, de o orchestrd de muzicute, de o


orchestra de muzica populard l upoara
de un cor. Organizeaza cercuri de arta
plastica pi arta decorativa. Dispune de o
sala de spectacole (peste 600 de locuri),
biblioteca, sala de sport p.a.

i"*"

Casa de cultura a tineretului din


raionul Grivita Rosie": B-dul

Bucureftii Noi, 48tel. 18.64.66.

Deschisti zilnic futre 17 i 21; dumi-

nica ?tare 9 i 14 i 17-22.

Functioneaza Intr-o cladire nouri, inau-

gurata In 1958. Dispune, printre altele,


de o sal& de spectacole (cu 700 de locuri),

0.7. in

-4'

de o biblioteca (cu circa 22.000 de vo-

lume), de sali pi terenuri de sport. In

cadrul casei activeaza o echipa de teatru,


una de dansuri populare, o brigada artis-

tica, dotia orchestre (de muzica upoara


popular), un ansamblu de cfntece
dansuri pionierepti, format din 300 de
copii, un cerc de arta plastica, unul de
arta popular& pi un cerc !iterar.

Casa de cultura' a tineretului din

'

raionul ,.N. Balcescu": Catea Serban

Vodd, 213tel. 23.62.02 Deschisti


zilnic futre 9 i 13 i 17-20.

Lifiintata. In 1958. La aeeasta casa


activeaza numeroase formatii artistice:
de teatru, de teatru de papupi, de muzica
popular& pi upoara, de cor, de dansuri
populare p.a. Organizeaza cercuri de arta
platica, de foto-amatori, de balet pentru

.1.
o.-

Palatul Pionierilor

copii, de vioara, acordeon pi pian pentru copii. Dispune de sala de spectacole,


biblioteca, sala de sport, sala de club etc.

Casa de cultura' a tineretului din raionul Tudor Vladimirescu":


Str. Turturele, 11 tel. 21 .38 .37. Deschisd zilnic futre 9 i 14 i 17-21.
Functioneaza intr-o cladire noua, data In folosinta In 1958. Programele artistice care ab loc aici sint sustinute de diverse formatii (teatru, brigada artstica, orchestra de muzica popular& pi upara, cor, dansuri populare, ansamblu de cIntece

pi dansuri pionierepti, alcatuit din 100 de copii p.a.). Functioneaza pentru amatori un cerc de arte plastice, un cerc de teatru de papupi, lar pentru copii,
cercuri de balet, pian, vioara i acordeon. Sala de-spectacole a casei are circa
700 de locuri, iar biblioteca numar.1, aproximativ 18.000 de volu me.

Palatul Pionierilor: B-dul prof. dr. Marinescu, 2 tel. 15.52.50.


Grija Partidului hluncitoresc Romin pi a Guvernului R.P.R. pentru o educatie
slinatoasa i multilaterala a tinerei generatil !pi gasepte expresia pi In aceastil

minunata realizare care este Palatul Pionierilor.


Un vechi monument arhitectonic al Sucureptilor (a dona jumatate g secolulu al XVII-lea), situat pe coasta dealului Cotroceni, a fost transformat In 1948
199

www.dacoromanica.ro

1949 si adaptat actualei destinatii: tocar de educatie si cultura, sport si distractie


pentru pionieri si, In general, pentru tineretul scolar filtre 9 si 14 ani. Sub supravegherea unor competente caire didactice, indrumatori artistici, instructori de
sport etc., se desfasoara la Palatul Pionierilor o foarte bogata activitate, trezind
interesul copiilor pentru cele mai variate si utile preocupan i In domeniul stiintei,

tehnicii, artei, sportului. 8-au creat astfel, dotate cu tot utilajul necesar, pe
masura micilor cercetatori, cercuri de: mecanica, mecanica-auto, electrotehnica,
telecomunicatii (inclusiv un post de radioemisiune pentru amatori), botanica,
zoologie, chimie, fizica, matematica, istorie, literatura, arta decorativa, pictura,
sculptura, muzica, balet, teatru, filatelie, turism etc. Mai exista o mare sala de
lectura, un teatru cu gradina de vara, o sala a basmelor", terenuri si sali de
sport, bazin de tnot co tobogan. Palatul are un imens i splendid pare.

CLUBURI ALE UNOR INSTITUTII 51 iNTREPRINDERI


ClubulGrivita Roaic": Catea Grivitei, 353.
Dispune de o sala de spectacole si cinematograf (circa 150 de locuri), sala
de conferinte, san speciale pentru diverse cercuri de amatori (arta plastica,
aeromodelism, foto), san de repetitii pentru formatiunile artistice (cor, dansuri
populare, orchestra de muzica populara, orchestra de balalaici, orchestra de
mandoline, brigada artistica), sala de balet pentru copii, sala pentru reuniuni
tovarasesti, biblioteca (circa 60.000 de volume), gradina de vara (800 de locuril
si altele. O sala speciala adaposteste expozitia permanenta Trecutul de lupta
al muncitorilor ceferisti de la Grivita".

Clubul sindicatelor din inviittimint: B-dul 6 Martie, 29. Deschis


zilnic intre 9 si 22.
Clubul uziuelor Grivita Rosie"

.4.

....

nr

Li !t-

..'

"L'Pleacmi

Tr'
i

211 Z2;.

Ha

www.dacoromanica.ro

Tnaugurat

in

1950.

Organizeaza:

cercuri pentru amatori (teatru, tcatru


de marionete, foto, aero-navo-modelism,
literatura); cercuri de balet, pian si
vioara pentru copii; expozitii individua le

colective ale artistilor plastici amatori; conferinte etc. In cadrul clubului


functioneaza o orchestra semisimfonica,
un cor de adulti si un cor de copii (peste
200).

Dispune de biblioteca (circa 36.000 de

volume), sala de festivitati, sali de repetitii s.a.

Clubul lucritorilor sanitari: B-dul


Republicii, 21. Deschis zilnic Intre

8,30 si 23.

Infiintat in 1958. Organizeaza: cercuri

de teatru, teatru de papusi, foto-amatori, filatelie; cursuri de balet pentru


copii, gimnastica ritmica pentru copii,
croitorie, limbi straine s.a. in cadrul
clubului isi desfasoara activitatea o orchestra semisimfonica, o orchestra de

J,

camera, un ansamblu de estrada si brigazi


artistice.
Dispune de sala de spectacole, biblio-

teca (circa 14.000 de volume), san de


repetitii si de cursuri.

Clubul uzinelor Republica":


B-dul Muncii, 256.

.-"Azt

Clubul sindicatelor din invatamtnt

Funcjioneaza futr-un local nou, una din cele mai moderne cnnstructii de
acest fel din tara. Cuprinde o sala de spectacole si cinematograf cu peste 600
de locuri, o biblioteca (circa 16.000 de volume), sala de lectura, popicarie, san
de repetitii pentru formatiile artistice, o sala de conferinte i altele. in 1961, in

cadrul clubului a niat fiinta primul teatru popular din Bucuresti, al carui
colectiv este alcatuit din artisti amatori.

Clubul fabricii Adesgo": Catea Serban Vodd, 209.


Dispune de sala de spectacole i cinematograf (400 de locuri), biblioteca si

sala de lectura, sala de repetitii pentru formatiile artistice de amatori, sala


pentru diferite jocuri distractive si altele.

Clubul uzinelor textile 7 Noiembrie": Calea Dudefti, 169.


Dispune de sala de spectacole (400 de locuri), biblioteca, sala ae lectura,
san de club (ah, tenis de masa), sala de expozitii s.a. Organizeaza cercuri de
muzica, de croitorie, gospodarie etc.

Clubul uzinelor Vulcan": Str. Samuel Vulcan, 10.


Are san speciale pentru conferinte, spectacole (450 de locuri), biblioteca, sala
de balet pentru copii, sala de sah etc. Organizeaza diverse cercuri artistice i alte

manifestari cultural,
201

www.dacoromanica.ro

Clubul lucrittorilor din finante-biinci: Str. Doamnei, 2.


DIspune de o sala de spectacole i conferinte, cu 400 de locuri, biblioteca, sala

de lectura, sala pentru cercul de arta plastica, sala pentru *ah, sala pentru

copii etc. Pe llaga club activeaza mai multe formatii artistice: cor, teatru, brigani artistice de agitatie, dansuri populare, orchestra de minica usoara, balet
copii.

Clubul fabricii de tigarete Bucuresti": B-dul Regiei, 2.


Are o sala de spectacole Cu 450 de locuri, biblioteca, sala de lectura, sali pentru

diferite cercuri (croitorie, *ah etc.), sin pentru repetitiile formatiilor artistice
dansuri, brigada artistica de agitatie, balet copii. Pentru activitatea In aer liber,
clubul dispune de o gradina de vara cu 300 de locuri.

uzinelor de magini electrice: Str. Vcitalultti, 4.


Clubul dispune de o sala de conferinte en 200 de locuri, biblioteca, sali pentru

repetitiile formatiPor artistice (orchestra, cor, teatro, brigada artistica de agitatie, dansuri), sal pentru diferite cercuri: aeromodelism, ah, arta plastica.

SALI DE CONFERINTE
Lectoratul central al Consiliului pentru riispindirea cunostintelor
cultural-stiintifice: Str. Biserica Amzei, 5-7.
In cadrul lectoratului se organineana cicluri de conferinte pe probleme actuale

ate situatiei interne *i internationale, pe teme diverse din domeniul *tiintelor


sociale, *tiintelor naturii, artei, literaturii etc. Majoritatea prelegerilor sint urmate
de proiectii de diafilme, filme documentare sau filme artistice.

Aula Bibliotecii centrale universitare: Piala Republicii.


Clubul uninelor Republica"

www.dacoromanica.ro

BI BLIOTECI
De la impunnoarele sali de lectura' ale

B ibliotecii Academiei R .P .R. sau ale B ib lio-

tecii centrale de stat i ping la raftuletul


cu carti de imprumut" din bibliotecile de
cask existente in toate cartierele orasului,
ilspindirea luminii cartii prin biblioteci

publice cunoaste in Bucurestii anilor nostri


ca i in intreaga Ora, de altfelnebanuite
proportii. Se poate spune Ca nu exist& un
loe de activitate, cu un colectiv cit de restrins, in care s nu se afle familiarul dulap
cu carti de imprumutat. Ca o consecinta a
intregii si tumultuoasei desf Isurari a revolutiei noastre culturale, cartea a devenit
nu numai un prilej de recreare si destindere,

ci si o necesitate spiritualI de prim ordin pentru toti cei care au


fost eliberati nu numai de sclavajul social, ci si din bezna igno-

rantei.
in 1961, in capitala tsii erau deschise 1.584 de biblioteci, dintre
care 583 biblioteci documentare, apartinind unor institutii i intreprinderi, 275 biblioteci scolare, 710 biblioteci publice (raionale,
populare, sindicale si ale caselor de cultura), 14 biblioteci universi-

tare si 2 biblioteci centrale (nationale). Numai intr-un singur an,


In 1959, bibliotecile documentare din Bucuresti au inregistrat un
num'ar de 197.000 de cititori, iar cele sindicale 261.139 de cititori.

Sint cifre elocvente, care vorbesc de la -sine nu numai despre extina retelei de biblioteci din capitala
derea necunoscuta in trecut
tgrii, ci i despre marele interes pe care-1 manifest astazi, pentru

carte, masele largi de oamcni ai muncii.


Biblioteca Academiei R.P.R.: Calea Victoriei, 125tel. 14.16.51
i15.85.34. Deschisa zilnic hare 8 si 22; vineri i duminica intre 8 si 14.
Cea mai mare colecf ie de tiparituri, manuscrise, documente, stampe etc.,

din fart, Infiinfata In 1867, ca biblioteca a Societiltil Academice RomIne. La acea


data avea doar 73 de volume, cea mal mare parte din ele serien i religioase din
secolele XVII-XVIII. Din 1901 Indeplineste functia de bibliotecd nationala.
In 1960, Biblioteca Academiei R.P.R. Insuma peste 3.000.000 de carti,
peste 1.000.000 de periodice, 200.000 de foi volante, 1.800 de carti rominesti,
vechi, 3.100 de harti, 115.000 de stampe i desene, 34.600 de partituri
muzicale, 117.600 de piese numismatice etc.
In cadrul Bibliotecil functioneaza: Seclia de bibliografie i documentare;
Seclia de organisarea coley/010r; Stella de coleclii speclale (Cabinetul numismatic,
Cabinetul de stampe, gravuri i musicd, Cabinetul de manuscrise, documente, hdrti
cdrli rare).
Printre tipariturile i manuscrisele vechi si rare romInesti se and: Codicele
traduse
Voronelean i Psaltirea Scheiand (texte rombiesti din secolele
dupa originale slavone), Liturghierul slavon (1508), prima tiparitura din Romlnia,
Tetraevanghelul rousfn, tiparit la Brasov de diaconul Coresi (1560-1561), Pravila
de la Govora (1640) s.a. Se and., de asemenea, manuscrise originale, apartinInd

scriitorilor N. Balcescu, V. Alecsandri, I. Gbica, M. Eminescu, I. Creanga,

203

www.dacoromanica.ro

Caragiale s.a. 4n fondul de documente se afla autografe (scrisori, carti de


vizita etc.) de la Barbusse, Lincoln, Romain Rolland, Wagner, Brahms, corespon-

denta lui Ion Ghica cu Ch. Fourier, a lui V. Conta cu Ch. Darwin *.a.
Cabinelul numismatic conserva peste 100.000 de monede de toate speciile
si din toate timpurile, emise in aproape toate tarile lumii, i, In primul rind, cele
care au circulat pe teritoriul Tarn Rominesti, Moldovei si Transilvaniei. Se
mai afla aici o importanta colectie de medalii, plachete, decoratii si insigne rominesti l straine, sigilii, carnee, o colectie filatelica s.a.
Creat In 1867, o data cu Biblioteca Academiei, Cabinetstl de siampe contine
azi circa 50.000 de gravuri. Tot ad i se mai all un mare numar de desene romincsti: Aman (peste 250), Grigorescu (330), Pallady (circa 1.000), Steriadi (peste
200). Printre colectiile Cabinetului se numara o serie de aproape 200 de acuarele
din secolul al XVIII-lea, privind vechile costume populare din Transilvania si
nunteroase gravuri populare. Fondul rominesc pastrat aici este unic, atit prin
bogatia lucrarilor oglindind 1nceputurile graficii la noi in tara, cit i prin seriile
complete ale operelor gravorilor romini moderni.
Gravura straina e reprezentata prin opere de pret ale principalilor maestri
europeni. Colectia de gravuri i desene japoneze numara circa 1.000 de piese.
Cabinetul mai cuprinde si o bogata fototeca documentara (circa 60.000 piese).
Biblioteca Academiei R.P.R. este o institutie de cultura, cu o bogata activilate, care se ocupa nu numai de organizarea i valorificarea fondului so de
carti, documente, manuscrise, stampe etc., ci si cu cercetari de bibliologie, publicind importante lucran i bibliografice si documentare, printre care repertoriile
de bibliografie nationala retrospectiva si revista Studii i cercetari de bibliologie".
De la 200 de cititori pe luna, citi 1nregistra cu ani In urma, biblioteca, impreuna cu toate filialele sale, a ajuns azi la aproape 3.500 pe zi. Ea intretine
lcgaturi de schimb cu peste 3.300 de biblioteci i institutii stiintifi, din tara si
din strainatate.
Biblioteca Academiei R.P.R.

or

r-6-4

.
204

www.dacoromanica.ro

'

Data fiind amploarea pe care a luat-o


ultimii ani activitatea bibliotecii,
alaturi dc vechea cladire s-a construit
in

recent o arip noua cu mai multe etaje


care asigura conditii mai bune de conservare a colectiilor i pune la dispozitia

cititorilor sali speciale de consultare.

Biblioteca

central de stat a

R.P.R.: Sir. Ion Ghica, 4 tel.


16.12.60. Deschis. zilnic intre 8
0 21.30; joi i duminic dupamiazil inchis.

Fond enciclopedie de peste 3.500.000


de unitati, cuprinzind manuscrise, incunabule, carti, periodice, stampe, harti,
atlase, microfilme, fotocopii, partituri,
discuri, benzi de magnetofon etc.
Continufnd traditia primei biblioteci
nationale, infiintata la fnceputul secolului trecut la Bucureoti pe lInga ocoala
de la Sf. Saya, pe baza Regulamentului
Organic, Biblioteca centeald de stat este

chemata astazi sa exercite un rol important In viata culturala a tarii.


Infiintata In 1955 ca Biblioteca nationalii oi cea mai mare biblioteca publica,
ea indeplineote rolul de depozit legal cen-

tral, primind oi distribuind altor mari


biblioteci

exemplarele

cuvenite

Biblioteca centrala de stat a R.P.R.

din

fntreaga productie de tipar a R.P.R.


oi intocmind statistica oficiala a accstei
productii. Pe aceasta baza publica bibliografla nationala curenta de evidentil oi
fnregistrare: Bibliografia R.P.R." (cArti, albume, harti, note muzicale), Bibliografia periodicelor din R.P.R." (articole oi recenzii) oi Anuarul cartii din
R.P.R."
Spre a satisface nevoile actuate de informare ottintificl, a fnceput in 1957
publicarca Catalogului colectiv al cartilor straine intrate in bibliotecile din
R.P.R." concomitent co organizarea catalogului colectiv national pe fioe. Prin
publicarea Rcpertoriului periodicelor straine din R.P.R." (abonamente) oi a
Repertoriului periodicelor straine din R.P.R." (schimb international) ea a creat
instrumente de lucru valoroase in activitatea de informare otiintifica.
Centro de coordonare a activitatii bibliografice, ea editeaza numeroase bibliografii pe cele mai variate teme, punindu-le la dispozitia bibliotecilor de masa.
Ea este totodata centrut de Indrumare a muncii metodice pentru bibliotecile
de lectura publica.
Serviciul de informare otiintificil da. informatii bibliografice oi documentare
orate oi fntocmeote la cerere informatii bibliografice scrise pentitt cititori, cercetatori, institutii, organizapi i intreprinderi.
Biblioteca centrala de stat fntretine schimburi de publicatii co biblioteci oi

institute din aproape 100 de tail.


afarii de dele 8 sali de lectura specializate, in care cititorii gasesc tot ce este
mai important pentru studiul lor, o sala de auditii muzicale individuate la casca
205

www.dacoromanica.ro

-^-70---'

Biblioteca centrald universitara

st la dispozifia lubitorilor de muzie5 si a celor care fac diferite studii In


domeniul acesta.

Biblioteca central de stat Sectia imprumut (cu acces liber la


rafturi): Str. Doamnei, 12tel. 14.13.57. Deschisil luni, marti, joi,
fritre 9-13; miereuri, vineri, simbdtri intre 14 si 20,30.
Biblioteca central de stat
Filiala pentru copii i tineret: B-dul
6 Martie, 65 tel. 13.34.85. Deschisd luni, marti, joi, hare 14 si 21;
miercuri, vineri si duminica intre 9 si 14.
A luat flint& In 1959. Pond de ckrli 13.000 de volume.

Biblioteca centrali universitaril: Str. S. Kirov, 1 (Piala Republicii)


tel. 13.27.73. Deschisd zilnic Intre 8 si 13,30 si 14,30 si 21; duminici
dupd-amiazA Inchisd.
Fond enciclopedic de peste 300.000 de volume.
Infiinlati In 1894 si inaugurata un an mai tlrziu, cu un fond de 3.400 de
volume, sub numele de Fundatia universitard, Cu scopul de a sta la dispozitia,
In general, a studenlilor. fu 1948 devine Biblioteca centrald universitarcl a Universi-

talii Bucuresti", cu o non& organizare, avInd sub conducerea ei alit bibliotecile facultalilor, clt si pe cele ale caminelor studentesti.

Biblioteca' centrali A.R.L.U.S.: Str. Ion Ghica, 5tel. 13.93.44.


Deschisd zilnic Intre 8 si 21 ; duminica inchisd.
Fond enciclopedic: 168.000 de volume, publicalii ruse si sovietice In original
traducere.

206

www.dacoromanica.ro

Biblioteca centrahl pedagogica:


Panduri, 20. Deschisa zilnic

harto 7,30 i 21.

Fond de specialitate: 150.000 de volume i periodice romIneti i straine.

Biblioteca ortipeneaseii Mihail


Sadoveanu": Str. Slatineanu, 16

tel. 11.98.68. Deschis zilnic Intre

10 i 13 i 16 qi 21 ; duminica intre

9 0 14; luni Inchisd.

watt

tf

bt-ar

laill115.712UMWOUESX*Oisi..

*11112,:lotA4.

Fond enciclopedic: 70.000 de volume


i 135 de titluri de periodice.

-10010V.4,411.1,1,11V.A15,!lidailtil

.40

.001k.

Biblioteca centrahl a Institutului


de mediciml pi farmacie: B-dul dr.
Petru Croza, 8 tel. 14.29.30. DeschisA zilnic intre 7 015; duminica
Inchis
Fond de specialitate: 1.000.000 de
volume.

Biblioteca centralii a Institutului


politehnic: Calea Grivitei, 132
tel. 13.94.40. Deschisa zilnic intre
18 0 21; duminica pina la 13.
Fond dominant de lucrad tehnice 1
matematice: 350.000 de volume.

Biblioteca Institutului de ptiinte


Str.
Cdderea Bastiliei, 2tel. 11.06.10.
Deschisfi zilnic filtre 8 ei 15; duminica inchis.

economice V.I. Lenin":

Fond
volume.

de

specialitate:

Sala de lectura la Biblioteca centrala

Biblioteca de literatura straina

326.054 de

Biblioteca Institutului de istorie


al Academiei R.P.R.: B-dul Aviatorilor. 1
tel. 18.25.86. Deschis
zilnic filtre 7 0 15; duminica
Inchis.
Pond de specialitate: 80.000 de volume, 3.000 de titluri de. periodice.

Biblioteca Centrului de documen-

tare medicar: Str. Polond, 4tel.


12.67.25 Deschisd zilnic Intre 8

.1

it

22; luni Intre 12 pi 22; duminica


luchisa.

Fond de lucrari din toate domeniile


medicine, 23.000 de volume i 1.564
de titluri de periodice.
207

www.dacoromanica.ro

Biblioteca Institutului de documentare tehnici (I.D.T.) : Sir. V. Kui-

bigev, 27-29tel. 13.40.10. Deschis4 zilnic Intre 8 0 21; sImbilta


duminica intre 8 0 14.

Fond de publicatii tehnice si stiintifice din toate domeniile: 120.000 de volume,

40.000 de periodice, microfilme s.a.

Biblioteca de literaturi strin: Sir. Futzdafiei, 2 tel. 13.71.97.


Deschisil luni, miercuri, vineri intre 14 i 21; marti, joi si duminidi
intro 8 0 14,30; simbdta
Fond de c0rti (istoria literaturii

literaturil universala In toate limbile):

120.000 de volume.

BIBLIOTECI RAIONALE
Raionul 30 Decembire":
Biblioteca raionala Al. Vlahutil" : Sir. Cristian Tell, 10.
Biblioteca populari G. Topirceanu": .os. Bucuresti-Ploiefti, 8.
Biblioteca popularti G. Ibrileanu": Str. Lacului, 7.
Biblioteca popular i I. Slavici": Str. ay. Radu Beller, 26.

Raionul 1. Mai":
Biblioteca raional I.L. Caragiale":

os. Arnzatei Sovietice, 79.


Biblioteca popular ii Ion Budai-Deleanu": Sir. Maica Doninului, 1.

Biblioteca popular Ion Piun-Pincio": Str. 30 Decentbrie, 50.


Biblioteca popularil Olga Bancic": .os. telan eel Mare, 54.

Raionul 23 August":
Biblioteca raionall C. Dobrogeanu-Gherea": Str. Ziduri, 33.
Biblioteca popular Traian Demetrescu": B-dul Ch. Dimitroy, 59.
Biblioteca popularil N. Beldiceanu": B-dul Republicii, 40 (PanicLinton).

Biblioteca pentru copii Cravata roqie" $os. Pantelimon, 77.

Biblioteca popular fi Al. Odobescu" : B-dulMarefal F .1 . Tolbuh in, 129.


Biblioteca popular C. Negruzzi": B-dul 30 Decetnbrie, 75.

Raionul Tudor Vladimirescu":


Biblioteca raional Tudor Vladimirescu": Calea Duclefti, 28.
Biblioteca popular Barbu Delavrancea": Calen Ciuiraqi, 319.
Biblioteca popular Anton Pann": Calea Dude.yti, 185.
Biblioteca popular Ion Neculce": B-dul Ion ulea, 113 (Dudesti-

Cloplea).

Biblioteca populari Maxim Gorki": Sir. Laborator, 46.


Biblioteca popular Barbu Lzireanu": Calea Vcidiresti, 29.

Raionul V.I.

Lenin":

Biblioteca raional V. Alecsandri": $os. Ferentari, 72.


Biblioteca popularil Gh. Sincai" Prelungirea Ferettiari, 5.
Biblioteca populari Stefan Gheorghiu": Calea Alexandriei, 58.
Biblioteca populari Ion Creang": B-dul Ghencea, 116.
Biblioteca popular D. Cantemir": Calca 13 Septenzbrie, 215.
Raionul Grivita Ro0c":
Biblioteca raional Dimitrie Bolintineanu": Parcul N. Bdlcescu
'os.

Bucureytii Noi.

Biblioteca populari Mihail Kogilniceanu": Str. Petra Maior, 75.


208

www.dacoromanica.ro

Biblioteca popular & Cezar BoIliac": qos. Chitilei, 45.


Biblioteca popular& P. Ispirescu": B-dul Bucureftii Noi, 48.
Biblioteca popular& V. Maiakovski" B-dul 1 Mai, 139.
Raionul Nicolae Balcescu":
Biblioteca raionali N. Btilcescu": Str. Buzoianu, 10.
Biblioteca popular& G. Coqbuc": $os. Giurgiului, 175.

Biblioteca popular& Al. Sahia": Sos. Berceni, 183 (Apcircitorii


Patriei).
Biblioteca popular & A. Toma": Str. Linclriei, 35.
Biblioteca popular& Gr. Alexandrescu": Str. Inzpiratul Traian, 44.
Raionul 16 Februarie":
Biblioteca raional& 16 Februarie": Str. g-ral Popoviit, 3.
Biblioteca popular& Camil Petrescu": $os. Groziivefti, 82.
Biblioteca popular & St. O. Iosif": Str. Popa Tata, 78.
Biblioteca popular& Const. Mille": ,Fos. Giulefti, 152.
Biblioteca popular& Th. Neculutii": B-dul Dinicu Golescu, 11.

EDITURI, INTREPRINDERI POLIGRAFICE,


ORGAN E SI AG ENTII DE .PRESA,

UNITATI DE DIFUZARE
Prima

tipografie bucure*tean

a fost

infiintata in anul 1678, iar cea dintii carte


scoasa.de sub teascurile ei a fost o culegere
de scrieri cu caracter moral, Cheia lutelesului", tradusa din limba rus de catre
mitropolitul Varlaam. Primele ziare bucure*tene apar mult mai tirziu, in conditiile
dezvoltarii capitalismului, ale avintului
luptei poporului pentru eliberare social *i

nationald, pentru progres: Curierul rominesc"


In 1826 *i Curierul de anabe sexe" in 1836.
incepind din 1840, in capitala ca i in alte ora*e ale tarii
apar

numeroase publicatii noi care contribuie la pregatirea ideologica


politica a revolutiei de la 1848, ca de pild Magazinul istoric pentru
Dacia", editat de N. Blcescu *i August Treboniu Laurian. Victoria
revolutiei de la 1848 la Bupure*ti, permite- aparitia unor publicatii
ca Poporul suveran", Pruncul romin" *.a., in care Milt tiparite
cele mai importante lucrri ale lui Balcescu *i o intreag literatura
progresista care reflect ideile inaintate ale .militantilor de frunte pe
tarim social *i politic de la 1848.

O dat cu dezvoltarea proletariatului, vad lumina tiparului

primele ziare ale clasei muncitoare: in 1872 Lucratorul romin", ca


oficios al Asociatiei generale a lucratorilor din Rominia", iar in
209

www.dacoromanica.ro

1880 Rominia viitoare", care reflect. inceputurile patrunderii ideilor


marxiste in cercurile socialiste din Rominia.
La sfiritul secolului trecut i inceputul secolului nostru, presa
muncitoreasc i democratic a continuat s se dezvolte, ducind o
lupt aprig impotriva presei reactionare, demascind politica cercurilor guvernaute exploatatoare. in 1920 apare revista Lupta de
clas5.", organ teoretic al sectlei Bucureti a Partidului Socialist, care,
dup constituirea, in mai 1921 a Partidului Comunist Romin
eveniment de insemntate istoric in viata poporului nostru
devine
organ al P.C.R.
In perioada dintre cele dou rzboaie mondiale, in conditiile grele
ale cruntei terori i opresiuni pe care le dezrntnie impotriva clasei
muncitoare i a fortelor democratice i progresiste guvernantii reactionari, presa conclusa' sau indrumat de P.C.R. are un rol de seam
in saspindirea cuvintului partidului in masele largi populare, in
mobilizarea lor la lupta impotriva exploatrii i a politicii de fascizare
a trii,.sustinut cu ardoare de fituicile aflate in slujba marelui capital.
in 1931 apare la Bucureti Scinteia" ilegal, organ al P.C.R., care-i
indeplinWe cu cinste sarcinile de tribun revolutionar a poporului.
In 1943, in plinA dictatur antonesciand, apare, ilegal, sub conducerea P.C.R., ziarul Rominia libera" care, condamnind criminalul
fzboi antisovietic, cheam poporul la lupt pentru inchegarea unui
front unic al tuturor fortelor patriotice antifasciste, pentru rilsturnarea odiosului regitn fascist i intoarcerea armelor impDtriva Germaniei hitleriste.
Cit despre activitatea editorial din ani4 regitnului burghezo-

monieresc, aceasta se reduce, cu putine exceptii, la tiparirea in tiraje


mari a unei literaturi minore, obscurantiste, ptrunse de ideile cosmopolitismului, ale ovinismului sau nationalismului, in timp ce
opere cu adeviirat valoroase din literatura romin sau din literatura

universal& abia ajung s vaca' lumina tiparului in citeva sute de


exemplare.

In fata -puterii populare, instaurate dup eliberarea tarii de sub


jugul fascist, sttea sarcina grea i complex, de a crea toate condi-

tiile pentru inflorirea unei inalte culturi, fr de care socialismul


este de neconceput. Se punea, cu alte cuvinte, sarcina crearii bazei
materiale pentru o larga' i profund revolutie cultural. Acestei

sarcini i-a fcut fat cu succes statul de democratje popular, aplicind


cu consecvent linia politic a partidului, flcind mari investitii din

bugetul statului, reorganizind din temelii intreaga viata cultural

a trii.

Cuvintul scris, cartea, presa, formeaz un important capitol al


acestei revolutii. Opera intreprins de stat in acest domeniu este
vast.: crearea de intreprinderi poligrafice, de edituri cu o varietate
de profiluri, organizarea retelei de librarii i biblioteci, tiprirea i

rdspindirea in tiraje necunoscute in trecut a presei cotidiene i peno-

dice, trainic legat de necesittile maselor largi etc.


Nicicind nu a fost valorificat pe un plan atit de larg la noi in tara
ca astzi, tezaurul mo*tenirii noastre culturale i al celei universale.

In acela0 timp, sprijinit de stat, s-a n'ascut in anii notri o nota


literatura', ce-i soarbe forta creatoare din realitatea socialist, din
marile realizari ale constructiei socialiste. Ast'zi, cele 16 edituri
existente in capital'a tipresc anual circa 3.000 de titluri de carti
210

www.dacoromanica.ro

'r,Ii
st. ss*A pi
sscs

trj

aI

14113q1

L I T.

a1 i IS Aja Ik

;fi', I.1.
lohspIat

si
pep

',asa

L_!

R! 5

tI - 0
_

tilk I '

stkititt
1)

.2

--

II; i

i .5. 4 1 5

.'.4 5i t

I'

Lim

gE lisilli

11,

el:

..

pi-s
u ,Ii 4

ll

,___

Cornbinatul poligrafic Casa Scfnteii"

si brosuri (in limbo, romin5. si in limbile Minorittilor nationale),


ca un volum de peste 40.000 de coli de editur5., intr-un tiraj de peste

40.000.000 de exemplare.
Din cele 130 de ziare, cu un tiraj de 837.000.000 de exemplare anual
si circa 250 de reviste ca 67.000.000 de exemplare, cit apar in intreaga

tara, circa 20 de ziare si 40 de reviste se tiparesc la Bucuresti.

EDITURI
Editura politica': Piala Scinteii, 1tel. 17.60.10
Infiintata !adata dupl eliberarea tarii de sub jugul fascist (1944), continua,
In conditii istorice noi, activitatea editoriala ilegall conclusa de partid In anii

prigoanei burghezo-mosieresti. Editeaza: opercle clasicHor marxism-leninismului,


documentele i hotarfrile P.M.R., lucrari si cuvintari ale conducatorilor de partid

si de stat, documente ale partidelor comuniste si muncitoresti fratesti, materiale


pentru invatamintul de partid, lucrari de economie politic, filozofie, istorie,
politica internationala, literatura politica pentru tineret, literatura sindicalti,
materiale de agitatie visual& etc.

Editara Academiei R.P.R.: Str. I.C. Frimu, 22tel. 11.15.65


A luat fiinta In 1948. Publica lucrarile si resultatele cercetarilor efectuate de
Academie prin cele nona sectiuni si prin institutele sale de cercetari
211

www.dacoromanica.ro

precum oi alte lucrari originale, care aduc un aport important la progresul


artei l tehnicii.

Editura pentru literatura: B-dul Ana Jpitescu, 39tel. 12.40.70


Infiintata In 1948. Editeaza literatura beletristica originan, clasica oi contemporana, luerari de critica l Istorie Hieran.

Editura pentru literatura universalii: Str. Dianei, 8

tel. 16.60.76

Infiintatil In 1960 prin desprinderea sectorului de traducen de la Editura de


Mal pentru literatura oi arta. Editeaza lucrdri beletristice traduse din literatura
universala clasica i contemporand.

Editura tineretului: Piala Seinteii, 1 (Casa Seinteii)


tel.
17.60.10
Infiintan In 1948. Publica literatura pentru preocolari, pionieri, ocolari
tineret, de la carti ilustrate oi de .poveoti, pina la nuvele, romane, lucrari de
*Muta popularizan.
Republicii, 17
tel. 15.35.50
Editura

Crean fu 1948. Editeaza: studii i cercenri din domeniul filozofiei, istoriei,


geografiei, economiei, otiintelor juridice etc., precum i colectii de popularizare
a otiintei, dictionare 9.a.

Editura tehnica: -Str. Stirbei Vodd, 37 tel. 15.91.40


Infiintata In 1950, pentru a asigura cadrelor tehnice din fntreprinderi, instftutii si institute, literatura tehnicd originald oi tradusd, necesard. Editeaza luerari

de specialitate din diverse domenii ale tehnicii, manuale, literatura de nivel


profesional, media 91 superior, dictionare tehnice, lexicoane etc.

Editura didactica api pedagogical: Sir. Spiru Haret, 12 tel. 14.24.00


Crean In anul 1951. Editeaza manuale pentru Invdtamintul elementar,
media, de cultura generan, tehnic oi profesional oi pentru invdtdmintul superior,

literaturd pedagogicd oi material didactic (harti, atlase, planoe).

Editura Meridiane: Piala Seinteii, 1 (Casa Scinteii)

tel. 17.04.96
Infiintata In 1952, reprofilata In 1956. Publica In limbi stnine oi In limba
romfna, lucrar de arta, albume, lucrad de initicre in domeniul artei, materiale
documentare despre R.P.R., ghiduri turistice etc.

Editura Scinteia": Piala Seinteii, 1 (Casa Seinteli)

tel. 17.60.10

rnfiintata In 1954. Editean ziare, reviste of alte tiparituri.

Editura militara: Str, hvor, 137 tel. 27.25.90


Infiintata In 1951. Editeaza lucrar cu tematica militara, lucrad de istorie
oi ideologie militar, lucrar politico-sociale, de otiinta oi tehnica, otiinta popula-

rizan, literatura beletristica, zugravind viga ostaoeased.

Editura transporturilor i telecomunicatiilor: Calea Grivilei, 193

B tel. 17.64.66
A functionat ca ofieiu de presa oi documentare din anul 1948.[Din 1953 a devenit editan. Publica lucrar originale oi traduse In legatura cu exploatarea cano!'
ferate oi manuale pentru seetorul transporturilor.

Editura de stat pentru imprimate si publicatii (ESIP): Str. Brezoianu,

23tel. 16.23.38
Organizat cu actualul profil In 1951. Editeazd diverse publicatii periodice,
afioe, imprimate tipizate, materiale de propaganda vizuala etc.
212

www.dacoromanica.ro

Editura agrosilvica: B-dul Republicii, 17tel. 16.06.60


Infiintata In 1952. Publica lucran i de specialitate din domeniul agrosilvic,
luerari de stiinta popularizata i manuale pentru InvatamIntul mediu agrosilvic.

Editura medicat: Str. Aristide Briand, 7tel. 16.48.89

A luat Muta in 1954. Publica lucrari din toate ramurile medicinei, lucrad
de popularizare si manuale pentru Invatamintui medical mediu si superior.

Editura muzicald: Str. 13 Decembrie, 4-6 tel. 14.77.10


Creata In 1957. Publica lucr,lri originale si traduse din domeniul muzicii,
partituri, lucrar muzicologice etc.

iNTREPRINDERI POLIGRAFICE
Combinatul poligrafic Casa Seinteii": Piafa Santeii, 1

tel.
17.60.10
Una din cele mai murete realizar arhitectoniee din tara- Cladita In 1952
1957, Casa Scinteii adlposteste cea mal mare si mai modern utilata lntreprindere
poligrafia. din R.P. Romina, precum i majoritatea redactiilor ziarelor, revistei editurilor din capitall.
Edificiul e compus din patru corpuri independente, legate futre ele si culminind cu corpul central care are 13 etaje si 85 ni inaltime. Din virful corpului-turn

lor

se prelungeste o sageat5. de 15 in Inaltime. Planul general al ansamblului se Inscrie

intr-un dreptunghi cu laturile de 2801260 ni.


La Combinatul poligrafic se pot tipdri zilnic circa 2.200.000 ezemplare ziare
si 130.000 de brosuri.

jntreprinderea poligrafici nr. 1:


Str. Grigore Alesandrescu, 93-95
tel. 11.39.30

In sectia rotativa a Combinatului


Casa ScInteii"

intreprinderea poligrafici nr. 2:


Sir. Brezoianu, 23-25 tel. 15.56.20

intreprinderea poligrafici nr. 3:


Str. Pitagora, 16tel. 21.21.30
intreprinderea poligrafici nr. 4:
Calea .$erban Yodd,
23.29.90

tel.

133

intreprinderea poligrafici nr. 5:

Str. C. Mille, 5-7tel. 16.42.70


Imprimeria

Bincii

de

Stat:

Str. Fabrica de Chibrituri, 28


tel. 23.50.50

Imprimeria Filaret: Str. Fabrica

de Chibrituri, 9-11tel. 23.25.00


Intreprinderea poligrafic nr. 6:

Str. Mihai Vodei, 44-46

tel.

14.52.10

Tipografia Gutenberg": Str. 30


Decembrie, 40 tel. 13.10.77

www.dacoromanica.ro

AGENTII DE PRESA
Agentia rominii de presa
Scinteii)
tel. 17.60.10

AGERPRESS: Piala Seinteii, 1 (Casa

Infiintata In 1949. Transmite informatii de presA interne ti externe, mentine


legatura cu agentiile de presa strdine, participa
pentru informare ti documentare
la toate evenimentele i manifestarile interne ti internationale, prin corespondentii sai. Transmite fotografii interne ti externe prin telefoto. Publica buletine de ttiri interne ti externe ti un buletin de ttiri i comentarii pentru strainatate.
Agentia dispune de un serviciu foto cu o fototeca bogatil, plisa la dispozitia
organelor de stat, institutiilor, intreprinderilor, organizatiilor economice ti
obttetti etc.

.Agentia TASS (U.R.S.S.): Str. Porumbaru, 16


Agentia China Nota" (R.P. ChinezA): Str. B-dul Docia, 30
Agentia C.T.K. (R.S. Cehoslovacii): Str. Drubeta, 4-8
Agentia A.D.N. (R.D. GermanCt): Str. N. lorga, 22
Agentia M.T.I. (R.P. Ungard): Str. Pitar Mosi, 29
Agentia P.A.P. (R.P. Polonii): Str. Mircea Vodcl, 14
Agentia Tanjug (R.P.F. Jugoslavia): Str. Drubeta, 4-8

AGENTII DE PUBLICITATE
Agentia de publicitate a Editurii Scinteia": Piala Palatului Republi-

cii, Bloc 8 tel. 16.35.17

Agentia de publicitate a Fondului plastic


tel. 18.48.90
Nord, 8

Artis: Str. Carii de

Agentia de publicitate a Camerei de comen a

B-dtil N. Biticescu, 22tel. 14.75.35

ZIARE
Scinteia (organ al C.C. al P.M.R.): Piala Santeii, 1tel. 17.60.10
Ziarul cel mai raspindit ti mai iubit al oamenilor muncii din R.P.R. (apare
zilnic In aproape 1.000.000 de exemplare). Primul numar al Scinteii" a aparut
la 15 august 1931, in conditiile grele ale ilegalitatii.
A intrat mal patrulea deceniu de glorioasa activitate, pusa In slujba clasei
muncitoare, lu lupta acesteia pentru pace, democratie ti socialism. Educa masele
In spiritul ideologiei marxist leniniste, popularizeaza realizarile regimului democrat-popular, propaga ti popularizeazd hotaririle partidului, mobilizind masele
la Infaptuirea lor.

Rominia libera (organ al sfaturilor populare din R.P.R.): Piala


Scinteii, 1tel. 17.67.59
Munca (organ al C.C.S. din R.P.R.): Piala Scinteii, 1 tel. 17.37.34
214

www.dacoromanica.ro

Scinteia tineretului (organ al C.C. al U.T.M.): Piafa Scinteii, 1

tel. 17.60.10

Informatia Bucuregtiului iziar al Comitetului orr4enese Bucure0i


al P.M.R. i al Sfatului popular al ora0ilui Bucure0i): Str. Brezoianu,

23-25tel. 27.27.77

Steagul rosu (organ al comitetului regional 1i ora*enesc al P.M.R.

i al Sfatului popular al regiunii Bucure0i): Pinta Scinteii, 1tel.

18.43.22

Apirarea Patriei (organ al Ministerului Fortelor Armate ale R.P.R.):

Str. lzPor, 137 tel. 27.25.90

Eliire (organ al sfaturilor populare din R.P.R.

In limba magbiara):

Piafa Scinteii, 1 tel. 17.60.10


Neuer Weg (organ al sfaturilor popular din R.P.R.
In limba
german): Sir. Brezoianu, 13 tel. 16.02.99
Sportul popular (organ al U.C.F.S.): Str. Vasile Conta, 16tel.
11.51.09

REVISTE
Publicaii teoretice

de politica generala

Kommunist (cditia In limba romina a revistei teoretice


i politice
a Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice)
(aparo de 18 ori pe an)
Str. Gutenberg, 3 bis tel. 14.54.49
Lupta de clasi (organ teoretie i politic al C.C. al P.M.R.) (apare
:

lunar): Piala Scinteii, 1 tel. 17.60.20


Munea de partid (publicatie lunard): Piafa Scinteii,

tel.

17.60.10

Munca in sindicate (organ al Comitetului Central al Sindicatelor


tel. 17.60.10
din R.P.R.) (apare lunar): Piala Scinteii, 1
Munktslet (organ In limba maghiara al C.C.S.) (apare saptri minal):
Piafa &Weir:, 1
tel. 17.73.67
Pentru apiirarea pcii (revista editatd de Comitetul national pentru
apiirarea pacii din R.P.R.) (apare lunar): Str. Polon, nr. 19
Probleme ale pticii i socialismului (editia In limba romin a revistei
teoretice 0 informative a partidelor comuniste i muncitore0i) (apare
lunar): Piala Scinleii, 1
tel. 17.68.06
Probleme internationale (..a spunsuri la intrebarile cititorilor)
tel. 17.60.10
(apare la cloud luni): Piafa Scinteii, 1
Probleme de filozofie (editia In limba romind a revistei sovietice
Bonpocm cpm.nocotpti", organ al Institutultii de filozofie al Academici de tiinte a U.R.S.S.) (apare lunar): Str. Gutemberg, 3 bis
tel. 14.54.49

215

www.dacoromanica.ro

Timpuri noi (editia in limba romina a revistei sovietica Hosoe

spemFt" (apare saptaminal): Sir. Ion Ghica, 5-- tel. 15.36.29


Tindrul leninist (revista editata de C.C. al U.T.M.) (apare lunar):
Piala ScInteii, 1
tel. 17.60.20

Publicatii pentru tineri

copii

Scinteia pionierului (organ al C.0 l U.T.M.) (apare saptaminal):


Piala Scinteii, 1
tel. 17.60.10
Cravata rosie (revista pionierilor i colarilor, editata de C.C. al
U.T.M.) (apare lunar): Piala Santeci, 1
tel. 17.60.20
Ifjumunks (organ in limba maghiara al C.C. al U.T.M.) (apare

saptminal): Piafa Scinteii, 1 tel. 17.66.33

Luminita (revista celor mici, editata de C.C. al U.T.M.) (apare


lunar): Piala Scinteii, 1
tel. 17.60.20
Pionir (organ al C.C. al U.T.M. in limba maghiara): Piala Seinteii,
1

tel. 17.35.16
Stiintil j tehnic (revista ilustrata editata de C.C. al U.T.M.

Consiliul pentru raspindirea cunovtintelor culturalltiintifice (apare


lunar): Piala Scinteii, 1 tel. 17.60.20
Tineretul lumii (editia in limba romina a revistei internationale
editate de F.M.T.D.) (apare lunar): Piafa Scinteii, 1 tel. 17.60.20
%hita studenteascil (revista a Asociatiilor student:lor din R.P.R.)
(apare de 20 de ori pe an): Piafa Scinteii, 1
tel. 17.06.28
Publicatii literare, culturale

artistice

Contemporanul (saptaminal politic, social, cultural; organ al


Comitetului de Stat pentru Cultura vi Arta): Piafa ScInteii, 1
tel.

17.60.10

Arta plasticil (organ al Comitetului de Stat pentru Cultura i Arta

vi al Uniunii artivtilor plastici din R.P.R.) (apare la dou luni):

Str. Constantin Mille, 5-7tel. 13.75.61


Femeia (revista social-politica i culturara, editata de Consiliul

national al reincilor din R.P.R.) (apare lunar): Piafa Scinteii, 1 tel.


17.33.71

Flacra (revista ilustrata social-politic vi literar-artistica (apare

saptminal): Piafa Scinteii, 1 tel. 17.60.10


Gazeta literard (organ al Uniunii scriitorilor din R.P.R.) (apare
saptarninal): B-dul Ana Ipalescu, 15
tel. 12.74.26

indrumitorul cultural (organ al Comitetului de Stat pentru Cultura

qi Arta) (apare luna* Piala Scinteii, 1 tel. 17.10.92


Luceafirul (revista a Uniunii scriitorilor din R.P.R.) (apare de
doua ori pe luna): B-dul Ana Ipcitescu, 15tel. 11.38.51
Magazin (supliment saptaminal al ziarului Rominia libera"):
Piala Scinteii, 1
tel. 17.60.10
216

www.dacoromanica.ro

Muzica (organ al Comitetului de Stat pentru Cultura si Arta si al


Uniunii compozitorilor din R.P.R.) (apare lunar): Sir. 13 Decembrie, 4-6 tel. 15.21.19
Nene Literatur (revista in limba germana a LTniunii scriitorilor din
R.P.R.) (apare semestrial): B-dul Ana Iplitescu, 15 tel. 12.20.40
Secolul XX (revista de literatura universal, editata de Uniunea
scriitorilor din R.P.R.) (apare lunar): Catea Victoriei, .115
tel.
16.79.22

Presa noastra (organ al Uniunii ziaristilor din R.P.R.): Calea

Victorlei, 163

tel. 15.21.02

Teatrul (organ al Comitetului pe Stat pentru Cultura si ArtA si al


Uniunii scriitorilor din R.P.R.) (apare lunar): sir. C. Mille, 5-7 tel.

14.35.88

Veac nou (organ al Consiliului General ARLUS) (apare saptAminal):


tel. 13.03.10
IP11013Iifi smi" (organ al Consiliului general ARLUS pentru populatia

Str. Ion Chica, 3-5

ucraineana din R.P.R) (apare bilunar): Str. Ion Chica, 3-5


tel. 14.33.57

Vista militara (revista ilustratA de literatura' si ara, editata de

Ministerul Fortelor Armate

Directia superioara politica) (apare

lunar): Sir. lzvor, 137 tel. 27.25.90

Viata romineasca (revista a Uniunii scriitorilor din R.P.R.) (apare

lunar): B-dul Ana Ipatescu, 15 tel.

11.88.85

Publicaiistiintifice i de TrivatrnInt
Gazeta invatamintului (organ al Ministerului InvAtAmintului si
al C.C. al Sindicatului muncitorilor din invatmint) (apare sAptaminal): Piala ScInteii, 1
tel. 17.60.10
Gazeta matematica 9i fizici (publicatie pentru studiul i rspindirea
stiintelor matematice si fizice) (apare lunar): Str. Academiei, 14
tel.
14.46.53

Natura (organ al SocietAtii de stiinte natural() si geografie din


R.P.R.) (apare la dona luni): B-dul Schitu Mgureanu, 9
tel.
14.75.26

Revista de pedagogie (organ al Institutului de stiinte pedagogice)


(apare lunar): Str.
Apostoli, 14
tel. 15.85.74
In ajara de aceste reviste, apar la Bucuresti, un mare numAr de
publicatii stiintifice, editate de catre institutele de studii i cercetri
ale Academici R.P.R. (vezi capitolul respectiv).

Publicatii de sport
Cultura fizica i sport (organ al Uniunii de cultura fizica si sport din
R.P.R.) (apare trimestrial): Str. Vasile Conta, 16
tel. 11.79.70
Revista de qah (organ al Federatiei de sah) (apare lunar): Str. Vasile
tel. 12.42.28
Conta, 16
217

www.dacoromanica.ro

Sport (revista ilustratd, editatd de Uniunea de cultura fizica si sport

din R.P.R.) (apare de dona ori pe luda): Sir. Vasile Conto, 16 tel.
11.10.05

Publicatii pentru sate

Agricultura nota (organ al Consiliului Superior al Agriculturii si


al C.C. al Uniunii sindicatelor din Intreprinderile i institutiile
agricole) (apare de dowl ori pe srtptaminli): Piala Scinteii, 1
tel.

17.32.73

Albina (organ al Asezrnintelor culturale din R.P.R.) (apare sdp-

t5ininal): Piala Scinteii, 1 tel. 17.06.89


Probleme agricole (revista de stiint si praeticd agricolA socia-

lista) (apare lunar): B-dul Republicii, 17


Sateanca (revista social-politica i culturald , editatil de Consiliul
national al rerneikr din B.P.P.) (aria! e lunar): Piafa Santeii,
tel. 18.43.81

Publicati i medico-sanitare

Chirurgia (revista editatli de Uniunea Societtilor de stiinte medicale

din R.P.R.) (apare la doult luni): Str. Progresului, 10 tel. 14.10.82


Igiena (revista' editatd de Uniunea Societlitilor de. stiinte medicale

din R.P.R.) (apare trimestrial): Str. Progresului, 10 tel. 14.10.82


Medicina interna (revist editata de Uniunea Societtilor de stiinte
medicale din R.P.R.) (apare lunar): Sir. Progresului, 10 tel. 14.10.82
Muncitorul sanitar (organ al Ministerului SAndtiltii si Prevederilor
Sociale si al C.C. al Uniunii Sindicatelor din unitAtile sanitare)
(apare skiptliminal): Sir. Alex. Sabia, 1
tel. 14.16.13
Sanatatea (organ al C.C. al Crucii Rosii a R.P.R.) (apare lunar):
Str. Biserica Anizei, 29
tel. 11.26.96
Viata medicala (organ al Uniunii SocietAtilor de stiinte medicale
din R.P.R. (apare bilunar): Sir. Progresulni, 10
tel. 14.10.82

PubIicaii jurid ice

Justitia nougi (organ al Asociatiei juristilor din R.P.R.) (apare

lunar): B-dul g-ral Alagheru, 22

tel. 15.92.59

PubIicaii tehn ice si de specialitate

Arhitectura R.P.R. (organ al Uniunii arbitectilor din R.P.R.

al Comitetului de stat pentru constructii, arhitectura si sistematizare)


(apare la dou luni): Str. Episcopiei, 9
tel. 13.98.80
218

www.dacoromanica.ro

Comertul socialist (organ al Ministerului Comertului Interior si al


Uniunii sindicatelor din comertul de stat i cooperatia de consum din
R.P.R.) (apare saptaminal): Str. Doanznei, 12
tel. 15.16.14

Constructorul (organ al Comitetului de stat pentru constructii,

arhitectura si sistematizare i al C.C. al Uniunii sindicatelor din Intreprinderile industriei materialelor de constructii si intreprinderile de
constructii) (apare saptaminal): Str.Grcidina Cu cai, 7tel. 15.10.92
Gazeta finantelor (organ al Ministerului Finantelor si al Bancii de
Stat) (apare saptaminal): Str. Smirdan, 5
tel. 14.87.66
Muncitorul forestier (organ al Ministerului Economiei Forestiere
si al C.C. al sindicatelor muncitorilor din intreprinderile economiei
forestiere) (apare saptaminal): B-dul g-ral Magheru, 31
Revista de statistici (organ al Directiei centrale de statistica) (apare
lunar): Str. Stavropoleos, 6
tel: 13.62.24
Tehnica nota (organ al Consiliului national al inginerilor si tehnicie-

nilor din R.P.R.) (apare saptaminal): Sir. Mihail Eminescu, 8

tel. 12.89.89
Viola cooperatiei mestesugresti (organ al Uniunii centralc a cooperativelor mestesugaresti din R.P.R.) (apare saptaminal): Sir. Bacani,
1
tel. 14.59.46
A lte

reviste

Filatelia (organ al Asociatiei filatelistilor din R.P.R.) (apare la dona


tel. 16.67.15
Programul de radio si televiziune (apare saptaminal): Str. Al. Popov

luni): Str. Biserica Enei, 16


62

tel. 16.20.80

Rebus (revista de cuvinte incrucisate) (apare de dona ori pe luna):

Piala Scinteii, I

tel. 17.60.10
Urzica (revista de sativa i umor) (apare de dona' ori pe luna): Calea
tel. 14.28.15
Victoriei, 25
Vinitorul si pescarul sportiv (apare lunar): Calen Mo#lor, 128 tel.
13.66.98

PUBLICATII CULTURALE ROMINESTI IN LIMBI


STRAIN
Hapoluiag Pymbuitig

(revista lunara ilustrata in limba rusa): Sir.

tel. 13.65.66
Ion Ghica,5
Roumanie d'Aujourd'hui (revista lunara ilustrata in limba franceza):

Str. Ion Ghica, 5 tel. 13135.66


Rumania Today (revista lunara ilustrata in limba engleza): Str.
Ion Ghica, 5 tel. 13.65.66
Rumlinien Rente (revista lunara ilustrata in limba germana): Str.
tel. 13.65.66
Ion Ghica, 5
219

www.dacoromanica.ro

Rumania (revised lunara ilustrata In limba chineza): Str. Ion

Ghica, 5

tel. 13.65.66

Rumania de hoy (revista lunara ilustrata In limba spaniola): Str.


Ion Ghica, 5tel. 13.65.66
PymmucKan anrepaTypa (caiet trimestrial de literatura' In limba

rusa) Str. Ion Ghica, 5

tel. 14.83.67

Revue Roumaine (caiet trimestrial de literatura' In limba franceza):

Str. Ion Ghica, 5

tel. 14.83.67
Rumanian Review (cadet trimestrial de literatura In limba englezA):

Str. Ion Ghica, 5 tel. 14.83.67


Rumnische Rundschau (caiet trimestrial de literatur In limbs
tel. 14.83.67
germana): Str. Ion Ghica, 5
HCKyCCTBO B Pymbnicnoil Hapommil Pecny6anke (album de arta setel. 17.67.80
mestrial in limba rusa): Piafa Scinteii, 1

L'rt dans la Rpublique Populaire Roumaine (album de arta semestel. 17.67.80


trial in limba franceza): Piala Scinteii, 1
Kunst in der Rumnischen Volksrepublik (album de arta semestrial
in limba germana.): Piala Scinteii, 1 tel. 17.67.80
El arte en la Republica Popular Rumana (album de arta semestrial in limba spaniolii): Piafa Santeii, 1 tel. 17.67.80
Arts in the Rumanian People's Republic (album de arta semestrial
tel. 17.67.80
In limba engleza): Piafa Scinteii, 1
afara de aceste ziare si reviste, In Bucuresti mai apare un mare

numar de publicatii ale unor ministere, departamente, institute


stiintifice

uzine, 15 serii din Analele romIno-sovietice"

LIBRARII
Libriria Mihail Eminescu": B-dul Republicii, 5
Librria Academiei R.P.R.: Calea Victoriei, 27

tel. 15.87.61
tel. 14.08.50

Librria copillor: B-dul g-ral Magheru, 27 tel. 13.36.11


Libraria tineretului: B-dul Schitu Migureanu, 2 tel. 15.83.98
tel. 13.73.88
Librria ,,Cartea Ruse: Calea Victoriei, 42
tel. 13.85.56
Libraria I.L. Caragiale": Calea Grivitei, 80
tel. 14.54.05
Libriria G. Cosbuc", Str. Lipscani, 26
Libraria Noastr" nr. 1 Calea Victoriei, 43 tel. 16.28.94;
nr. 4 B-dul N. Balcescu, 2 (tehnica); nr. 8 B-dul Bucurestii
Noi (bloc IV); nr. 10 Calea Rahovei, 107; nr. 11 Str. M. Emios.,tefan cel Mare, 20; nr. 14 B-dul 1 Alai,
nescu, 117; nr. 12

161; nr. 15 B-dul Republicii, 72; nr. 16 Chiosc Cara de Nord;


nr. 17

B-dul g-ral Magheru, 6; nr. 19

Catea Dudesti, 90; nr. 20

.os. Cotroceni, 16; nr. 21 Calea Ferentari, 72; nr. 24 Str.

Vatra Luminoasii, 39; nr. 25

gos. Mihai Brayu, 1; nr. 26

220

www.dacoromanica.ro

Ca tea

lrasi, 85; nr. 28

os. Crin-

gasi, 22; nr. 29 B-dul Muncii,

Calea Ra90 (blocuri); nr. 30


B-dul Repuhovel, 415; nr. 32
blicii, 10. (Colentina); nr. 33
Pantelimon, 175; nr. 34
Calea Grivitei, 134 136; nr. 35
.os. Giurgiului, 35; nr. 37 CaleaPlata
erban Vodii, 120; nr. 41

Calea MosiDorobanli, 5; nr. 42


lor,274;nr. 43 Caleal3 Septembrie,

196; nr. 44.os.


c)s. Giulesti (blocuri);

Libraria Mihail Eminescu"

B-dul 6 Martie, 17; nr. 51


B-dul N. Titulescu, 131; nr. 55
Str. Alex. Popo, 3; nr. 57

Libaria noastrd, nr.

Calea ViictIresti, 161; nr.


nr. 45
46 .os. Mihai Bravu, 219; nr. 50

Str. Berzei, 41; nr. 58 Str. Avram


Goldladen, 1; nr. 62 B-dul Mare-

6 LI

sal F.I. Tolbuhin, 62; nr. 63

Str. 11 lunie, 23; nr. 73 Str.


Bach (bloc 913 earlier Floreasca);

nr. 74 Sir. M Eminescu, 2; nr.


77 B-dul Anul 1848, 32

(albume

i reproducen i de artii).

m2,14I.4-141,r

'

J'

Lf

Libriria Cartea prin poqt" : Str.


Biserica Enei, 16
tel. 16.32.53.

UN ITATI DE
DIFUZARE A PRESEI
Str. Doamnei, 5; Plata Palcattlui Republicii, bloc 6; Calea Grivilei, 152; B-dul Magheru, 14;

Podul lzvor; Piata N. Bcilcescu;

Peronul
Gtirii de Nord
tel.
17.72.65; Str. Glinka (Cartier Floreasca); Plata Dorobanti; Plata

Ilie Pintilie; Plata 1 Mai; Pico 7 Noiembrie; Piafa Romanti.


ANTICARIATE
Nr. 1: Calea Victoriei, 43 tel. 15.46.00; nr. 3: B-dul g-ral Ma-

gheru, 2; nr. 5: S tr. Bircitiei, 59; nr. 9: Sir. Polizu, 2 tel. 15.35.93;
nr. 10: Calea Victoriei, 106; nr. 11: B-dul 6 illartie, 25; nr. 7: Pasajul
Vilagros; nr. 8: B-dttl Anul 1848, 12; nr.6: Calea Dorobanti, 98.

MAGAZINE FILATELIA"
B-dul N. Beilcescu, 35; Pinta Palatului Republicii (bloc 7).
221

www.dacoromanica.ro

IN STITUTI I

MEDICO-SAN ITARE
Pin s se ajungA la succesele de astzi

in domeniul medicinii, cu care se mindreste


pe drept cuvint tara noastrd, a trebuit ca

mai intii s fie infrint o indelungat inapoiere. Ca si in restul trii, pe malurile


Dimbovitei medicina" a fost practicata
veacuri de-a rindul de ctre tot felul de babe,
vrAj itoare" , doftoroaie" , tmduitoare",

de tot felul de sarlatani care administrau

tratamente" cu plante rnedicinale pe care le


asociau cu anumite formule mistice, sau le
reduceau la farmece si descintece.

Primii medici apar abia prin secolul al

XV-lea, pe ling curtile domnesti. Msuri

sanitare se consemneaz, in pravile, mult


mai tirziu (1652, pe vremea lui Matei Basarab). Sfirsitul secolului al XVII-lea si

inceputul celui de-al XVIII-lea marcheaz, in


sfirsit, aparitia intiiului spital in Bucuresti: Spitalul Col/ea, construit
de sptarul Mihail Cantacuzino (1695-1709). UrmatorulPantelimon
ja fiint. la 1735. Numdrul unittilor spitalicesti se inmulteste

din 1750. Ian fiint: un spital in valea Florestilor (actualul cartier Floreasca), Spitalul S. Vineri (1763), devenit ulterior
fr a li se cunoaste anul fondrii
azil de batrini. Se mai citeazd
spitalul de la fosta bisericd Srindar i Spitalul Si. Ilaralambie.
incep s apar pitacuri domnesti care stabilesc indatoririle medicilor, controlul medicamentelor etc. Donmitorul Alex. Sutu instituie
(1783) Epitropia Okstiilor, avind atributii cu caracter social si creeaz
postul de arhiiatros (medic primar) al Bucurestilor.
Progrese mai insemnate in ce priveste organizarea sanitar si

incepind

medicar a Bucurestilor se realizeaz la inceputul secolului al XIX-lea


(1800: prima farmacie; 1802: introducerea vaccinrii antivariolice;

1804: un lazaret pentru ciumati; 18/1-/813: Spitalul Filantropia).


Dar abia in urma aplicrii Regulamentului Organic, problema snttii publice incepe intrucitva a deveni o preocupare a ocirmuirii.
Prin aplicarea Regulamentului Organic, se infiinteaz Eforia spitalelor civile (1832), se stabileste legislatia sanitar. etc.

Un eveniment de seam in dezvoltarea institutiilor sanitare

constituie organizarea serviciului sanitar in Tara Romineasca de cdtre


doctorul Carol Davila (1852). Dui:a citiva ani (1857), dr. N. Kretulescu pune bazele Societafii medicoitiinfifice. in anul istoric al Unirii
(1859), apare prima revist medical, Medicul rotnin", cdreia Ii va

urma, in 1862, Monitorul medical".


O alt dat importantl este anul 1867, chid se emite decretul de
infiintare a Facultaiii de medicina. Tot atunci apare Gazeta spitalelor" si se infiinteaz Asocialia medicilor romini, urmat (1869)

de Asociatia farmaci,stilor. Doctorul I. Felix intocineste in 1874 prima


lege sanitar, care prevede constituirea unui consiliu medical superior
crearea de comisii de igienI si de salubritate public. Doi ani mai
tirziu (1876), ja fiint Crucea Ro,sie Romincl.
In primele decenii ale secolului al XX-lea activeaza neobosit
pentru sntatea poporului savanti de reputatie european:
222

www.dacoromanica.ro

V. Babes, Toma Ionescu, Gh. Marinescu, I. Nauu-Muscel, I. Cantacuzino s.a. Dar eforturile lor in directia crearii unei largi
retele medico-sanitare nu gdsesc sprijinul cuvenit. Statul burghezoinosieresc nu se preocupl de starea snd.tatii poporului. Asistenta
medicaid' in spitalele particulare este extrem de costisitoare, iar
numrul paturilor in spitale, insuficient. in mediul rural nu exista
in 1938 nici o casa de nasteri. In lipsa unei industrii farmaceutice,
majoritatea medicamentelor Mat importate si deci costa' enorm. In
timp ce circiumile rasar ca ciupercile, farmaciile si policlinicile slut
extrem de rare chiar si la Bucuresti.
Viata mizer a maselor muncitoare exploatate la singe, subnutritia
majoritatii populatiei, criminala indiferent manifestat de statul
burghezo-mosieresc fat de sntatea poporului au Beat ca inaintea
celui de-al doilea razboi mondial Rominia sa bat recorduri europene

in ce priveste mortalitatea infantila sau rspindirea unor boli ca

sifilisul, malaria, tuberculoza.


Situatia se schimb radical abia dupa ce clasa muncitoare, condusa
de partid, isi ja soatta in propriile sale miini, trecind la furirea unei
societti noi, socialiste.

In conditiile cresterii neintrerupte a nivelului de viata, material


si cultural al celor ce muncese, se imbunatateste continuu starea
de santate a poporului.

0 data cu nationalizarea (1948-1949) sanatoriilor si spitalelor

particulare, precum si a farmaciilor, se asigur salariatilor tratamen-

tul gratuit in spitale si asistenta medicaid, tot gratuita, in cadrul

policlinicilor si al circumscriptiilor sanitare.


Bugetul statului incepe s prevada sume din ce in ce mai mari la
capitolul asistentei medicale i ocrotirii sociale (1.824.000.000 lei
In 1950, peste 10 miliarde lei in 1961). Se organizeaza o vasta retea
medico-sanitard. Path.' de 30.812 in 1938, numrul pe tara al paturilor

In spitale ajunge in 1961 la 137.000.


Ocrotirea sanatatii este, pentru prima data la noi, organizat pe
baze stiintifice, punindu-se accentul pe prevenirea bolilor. In acest
scop au fost create statiuni sanitare i antiepidemice si se desfasoara
o sustinuta activitate de educatie sanitara. Progrese de urias insemntate au fost obtinute in domeniul ocrotirii mamei i copilului,
infiintindu-se noi maternitti i creindu-se o intreag retea de case
de nasteri, cree i camine. Infiintarea de servicii medico-sanitare,

policlinici, dispensare si o serie de alte unitati medicale pe ling


numeroase intreprinderi, vadeste atentia deosebit ce se acord asistentei medicale a muncitorilor. Statiunile balneoclimaterice, locuri
destinate altdat huzurului i desfriului claselor exploatatoare, au
fost puse la dispozitia oamenilor muncii. Productia de medicamente,
de instrumente si aparate medicale, aproape inexistenta in tara

noastra in trecut, cunoaste azi o puternica dezvoltare. A crescut

considerabil numarul medicilor (peste 25.000 in 1961 fata de 8.234 in


1938) si al cadrelor medii sanitare (de aproape sapte ori in 1961 fata
de 1938). Stiinta medical romineasca dobindeste succese remarcabile. Ea se bucura de tot mai mare prestigiu peste botare.
223

www.dacoromanica.ro

Toate acestea se reflect in imbunttirea simtitoare si continua

a starii sanitare a populatiei. in

1961, mortalitatea infanta& a sea.-

zut la 6,9% fat de aproape 20%


cit era in anii dinainte de razboi,
mortalitatea general& a scazut la

8,7 0/00fat de 200/00, lar sporul


anual al populatiei a atins un
indice nemaiintilnit in trecutul
%aril noastre.
Posibilitatile de asistent medico-

sanitar din capital au crescut


necontenit in anii puterii populare.
Rind pe rind au luat fiint in

Bucuresti noi institutii sanitare


spitalicesti: Centrul de asistent
a

r.
_11

cardiacilor

ASCAR

(1945),

Dr. St. Stinca" (1946),

Spitalul de ochi nr. 22 (1949), Centrul de heinatologie i transfuzie


(1949), Institutul oncologic (1950),
Spitalul Dr. Carol Davila" (1951),

74/Spitalul

Spitalul de boli contagioase nr. 2


(1955), Spitalul Fundeni" (1959)
etc. Pentru copii se infiinteaza:

**,

Centrul de neuropsihiatrie infantila.

(1947), spitalele Caraiman", Coi 30 Decembrie", Insti-

trocen "
Spitalul clinic de adulti Fundeni"

tutul clinic de pediatrie Emilia

Irza" (1945) etc. Vechile baze spitaliccsti slut lrgite. Se creeaza o


serie de institute de cercetari medicale: ftiziologie (1949), inframicrobiologie (1950), terapeutica (1953) s.a. Se deschid noi spitale i dispensare TBC, noi maternitti. Numarul circumscriptiilor medicale
creste de la 151 in 1955, la 228 in 1961, amplasarea lor facindu-se

astfel incit sa acopere necesitatile cetatenilor din toate cartierele.


Farmaciile publice insumeaza, la sfirsitul anului 1961, peste 145
de unitati, la care se adauga 16 puncte farmaceutice.
Marea grij cu care partidul i guvernul se preocupa de santatea
publica se vadeste si in prevederile directivelor celui de-al 111-lea
Congres al P.M.R.: investitiile pentru ocrotirea sanattii vor fi si
mai mari; capacitatea de spitalizare va creste pe tara cu circa 18.000
de paturi; se vor construi circa 100 de noi policlinici orsenesti

raionale; fall de 1959, numrul celor trimisi la odihul si cura in


statiuni balneoclimaterice va creste in 1965 cu peste 30 la stab...

SPITALE PENTRU ADULT'


Spitalul de adulti Bernath Andrei": Ste. Traictit, 29

tel. 21.25.51

In forma actual a functioneaze din 1951-1952, ca urmare a reorganizarii fostu


lui spital Caritas", Infiintat In 1927. in 1953 a fost complet reamenajat. Profil
interne, chirurgie, ftiziologie, obstetrie.I i ginecologie. NumAr de paturi: 610.
224

www.dacoromanica.ro

Spitalul de adulti Brincovenese": B-dul G. Cofbuc,

13.40,60

14

tel.

Ctitorie a bAnesei Safta BrIncoveanu (1835). Dat in folosintA, initial, ca anexii


a azilului de bAtrini fondat in 1751, devine ulterior
defalcindu-se ca institutie
de sine stAtAtoare oi adAugindu-i-se noi pavilioane (1824, 1856, 1878, 1891)
unul din cele mai mari spitale din Bucureoti. In 1904 s-a construit actuala clAdire
centralA, pavilionul de consultatii, laboratorul o.a. Din 1949, in cadrul epitalului
functioneaz& Institutul de balneologie oi fizioterapie, cu o sectie de agenti fizici
(hidroterapie, electroterapie, pneumoterapie). Profil: interne, chirurgie, ortopedie, balneo-fizioterapie, maternitate. ',Turnar de paturi: 730.

Spitalul de adulti Bucur": Str. Bucur, 10

tel. 15.66.18

Construit In 1936-1938 ca policlinicl, reprofilat In 1941 1943 ca spital de


boli dermato-venerice. Din 1952 in actuala organizare. Praia: interne, chirurgie.

Spitalul de adulti Coltea": B-dul Anul 1848, 1

tel. 13.88.82

Construit Intre 1695 ol 1709 de spAtarul Mihail Cantacuzino. In 1837 este


total renovat. In 1867, in cadrul spitalului se creeaz& primul laborator de analize
chimice din tarA. In 1887, vechiul local este clArfinat, iar in locul lui se construieote clAdirea existent& i astAzi. Reutilat dupft eliberarea tArii. In cadrul serviciului de chirurgie s-au efectuat primele operatii asupra cordului. Profil: interne,
oftalmologie, oncologie. Numar de paturi: 615.
radiologie,

Spitalul de adulti Prof. dr. I. Cantacuzino": Sir. Ion Movild, 5


tel. 11.94.07

Spitalul de adulti Coltea"

www.dacoromanica.ro

Functioneaza din 1934 In actualul pavilion co 5 etaje. Profil: interne, boll


de nutritie (servicio fnfiintat In 1948), chirurgie, maternitate,
urologle.

'quinar de paturi: 602.

Spitalul de adulti Colentina": $os.

11.79.38

tetan cel Mare, 89

tel.

Construit In 1864 de Ebria Spitalelor civile. In 1885, 1895, 1919 si 1933 s-an
construit noi pavilioane. profil: interne (clinica Institutului de medicina interna
al Academiei R.P.R.), chirurgie, neurologie, dermatologie, boli profesionale,
ortopedie, urologie. Tot In cadrul spitalului functioneaza Central dermatovenerian. Numar de paturi: 640.

Spitalul de adulti Dr. Carol Davila": Calca Grivitei, 4 tel. 14.96 .11
Inaugurat In 1951. In 1953 si 1954 s.au amenajat 2 elinici universitare.
Profil: chirurgie, interne, radiologie.

Spitalul clinic de adulti ,,Fundeni": S'os. Fundeni, 37 tel. 11.78 .50


Unul din cele mai mari si mai modern ntilate spitale din tara. Construit
In noii regimului democrat-popular, a fost dat In folosinta in 1959. Profil: chirur-

gie, interne, urologie, pediatrie. Numar de paturi:

Spitalul clinic de adulti


tel. 11 .94.90

648.

Frimu": Str. Ilatmanul Arbore, 25

reat In 1941 prin contopirea a doua unitati mai vechi. Profil: chirurgie de
argenta, interne, ortopedie. NUMAT de paturi: 410.

Spitalul de adulti Prof. dr. Gh. Marinescu": .'os. Berceni, 10

tel. 14.08 .80

Construit in 1912, deteriorat In timpul primului razboi mondial, a inceput sa


funetioneze abia In 1923, Cu profil de neurologie. Dupa eliberarea tarii, reutilat,
l-au fost amenajate si alte servicii. Profil actual: neurologie, psihiatrie, neurochirurgie, pediatrie, Interne, tuaternitate, T 13 C. O sectie a spitalului functinneaza in comuna Balaceanca (pe $oseaua Bucuresti-Oltenita, prin PopestiLeordeni, la km 18)
tel. 21.77.02. Numar de paturi: 2.982.

Spitalul de adulti

Pintilie": B-dul 30 Decentbrie, 3,;

tel.

12 .85.39
Construit In 1837, ca ospiciu de alienati mintali. In 1860, mai toate pavilioanele eran degradate. Renovat i mara fntre 1882 si 1906, reprofilat In 1941. Din

1945, organizat pe alte baze. Profil actual: interne, chirurgie, tnaternitate.

Spitalul Panduri": .os. Panduri, 20

tel. 13.73.40

In actuala organizare functioneaza din 1946. Profil: chirurgie, urologie, pediatrie.

Spitalul de adulti Dr. St. Stincii": os. Pantelinoon, 27


11.97,37
Infiintat in 1951. Profil actual: interne, chirurgie
Spitalul de adulti Alex. Sabia": Str. MirceaVodd, 49

tel.

tel. 21.49 .40


Construit futre 1924 si 1928. Cladirea a fost renovata In 1951. Profil: interne,
chirurgie, maternitate.
226

www.dacoromanica.ro

1111
Elan

Ata

iI.

aura
MUR
3E1

ama
791

,.

Spitalul de adulti Colentina"

Spitalul de adulti S'asile Roaitl": B-dul 1 Mai, 37

tel. 18.65.50

Profil actual: interne, chirurgie.

Spitalul de stat nr. 12: B-dul MdriLyti, 17

tel. 17.08.10

A inceput sd functioneze in 1938. in ultimii ani s-au construit noi pavilioane


vi a fost reutilat. Profil: interne, chirurgie, neurologie, obstetricit, ginecologie,
contagioase, pediatrie,
TBC. Numfir de paturi: 511.

Spitalul de traumatologie, chirurgie plasticA


arh. Ion Minen, 7 tel. 17.44.10

reparatorie: Str.

Creat in 1933 de altre Societatea Salvarea", infiintat5 in 1906. Instalat initial in Splaiul ijnirii, a fost mutat, dupft eliberarea t5rii, In actualul local.

SPITALE DE SPECIALITATE
Spitalul de boli contagioase nr.1: Str. dr. Grozovici, 1tel. 11.78.10
In organizarea actualft, din 1953. ClAdirea, datind din 1894, a fost renovatA
vi modernizatd in 1953, adlugindu-i-se un pavilion nou. Numiir de paturi: 801.

Spitalul de boli contagioase Prof. dr. V. Babee: .os. Mihai

Bravtt, 281

tel. 21.72.27

Construit intre 1955 vi 1958. Nunuir de paturi: 620.

Spitalul clinic de stomatologie: Str. Plevnei, 19

tel. 15.26.02

Functioneaza din 1949 in actualul local. Are 3 clinici (terapeutic stomatostomatologie chirurgicala, stomatologie ortopedia:).
227

www.dacoromanica.ro

Spitalul clinic dermato-venerian: $os. Berceni, 12 tel. 16.45.37


Din 1958, una din sectiile spitalului functioneaza in Cales $erban Voda,
216tel. 15.11.81. Numar de paturi: 610.

Spitalul clinic de ochi nr. 22: Str. Bolintineanu, 9

tel. 16.41.60

A luat Mata in actuala organizare in 1950, cu profil pentru adulti oi pentru


copli.

Centrul de asistenta a cardiacilor (SCAR): Piala V .Kuibifev, 1


tel. 16.35.60
Infiintat in 1945. In 1957 s-a mutat in actualul local, unde au fost amenajate
nol pavilloane pentru internari.

Centrul metodic de renmatologie : Str. lulius Fucik, 5


tel. 16.74.21
Spitalul TBC chirurgie osoas: B-dul Gh. Dimitrov, 35
tel.
12.40.71
Profilat in domeniul chirurgiei osoase in 1955.
,F os. Viilor, 90 tel. 23.69.10
Construit in 1904, renovat oi reamenajat de mai multe ori in decursul anilor.
In 1947 i se adauga un pavilion non, servind drept clinica universitarA. Aici s-a
aplicat initial cura igieno-dietetica, s-a experimentat cura de tuberculina, s-a
introdus pentru prima cara in tara colapsoterapia oi pneumotoraxul artificial,
lar in ultimii ani s-au pus la punct metodele noi de diagnosticare oi tratament.
Din 1949, ja fiinta in cadrul spitalului primul serviciu de ftiziopediatrie din tara.

Spitalul unificat TBC Filaret":

Profilat pentru adulti oi copii. Numar de paturi: 675.

Spitalul TBC Pantelimon": $os. Pantelimon

tel. 12.40.20

Functioneaza cu sectii de chirurgie, urologie, tbc osteoarticular, genital oi


pulmonar. Numar de paturi: 611.

Stationarul TBC al raionului 16 Februarie": Catea Plevnei, 18 tel.


15.90.43

Stationarul TBC al raionului Grivita Rosie": Calea Grivitei,

288

tel. 17.36.57

Stationarul TBC al raionului V.I. Lenin": Catea Rahovei, 236


tel. 23.93.40

Stationarul TBC al raionului 1 Mai": Str. Salcimi, 23

tel.

11.89:62

Stationarul TBC al raionului 23 August": Str. g-ral McirifSescu,


tel. 12.17.36

24

Stationarul TBC al raionului Tudor Vladimirescu": Catea V datel. 21.57.01

resti, ' 105

Stationarnl TBC al raionului 39 Decembrie": Catea Dorobanfi,

5-7 tel. 12.79.21

Spitalul TBC copii: .os. Alesandriei, 145


228

www.dacoromanica.ro

tel. 23.28.70.

SPITALE MATERNITAT1
Materuftatea Filantropia" : B-dul
tel. 18.02.88
1 Mai, 11
Maternitatea Donca Simo": Sir.
tel. 12.90.16
Spitalul de femei Giulegti":
tel. 17.50.10
qos.Giulefti, 5

Avrig, 72

Spitalul de ginecologie 9i obste-

tried Grivita": Str. 6 Martie, 46


tel. 17.33.19

(Bucurestii Noi)

Spitalul de femei Polizu": Sir.


Polizu, 40 tel. 17.61.90
Amenajati intr-o constructie noui,
ridicata Intre 1953 i 1954. Aici functioneaza 01 centrul de cercetiri obstetrice
ginecologice.

SPITALE STUDENTESTI
Spitalul unificat pentru studenti:
tel. 14.87.53
Stationarul TBC pentru studenti:
tel.
Str. Sf. Ecaterina, 7

Str. Al. Popo, 8


23.52.70

Preveutoriul

pentru

studefiti:

Str. Barbu Delavrancea, 6

SPITALE PENTRU COPII

Maternitatea Polimi"

SI CASE ALE

COPILULU I
Spitalul de copii Grigore Alexandrescu": Str. Grigore Alexandrescu,
tel. -11.82 .20
Profil: chirurgie, interne. In 1960, pavilioanele spilalului au fost complet
reamenajate i a fost dat In folosint un bloc non cu 5 etaje, In care s-a instalat
91 un pavilion pentru sugaci. Numar de paturi: 525.

29

Spitalul de copii 39 Decembrie": B-dttl Muncii, 21

tel. 21.53.61

Spitalul de copii Ciirraqi": Calea Cellar*, 20 tel. 22.01.70


tel.
Spitalul de copii Cotroceni": Str. .Ftefan Furtunii, 140

13.86.73

Spitalul de copii Caraiman": Str. Caraiman, 33 A tel. 17.17.15


229

www.dacoromanica.ro

Institutul clinic de pediatric Emilia Irza": B-dul Lacul Tei, 120


tel. 11.98.10
Unul din cele mai mari spitale de copii din tara. Cladirea, construita in 1947,
dispune de numeroase sail de consultatii si operatii, saloane si laboratoare fuzes-

trate cu utilaj modero. Numar de paturi: 300.

tel. 17.02.01
Casa copilului nr. 1: B-dul 1.V. Miciurin, 7
tel. 21.72.20
Casa copilului nr. 2: B-dul Munch*, 19
tel. 23.85.60

Casa copilului nr. 3: Calen Serban Vodd, 219

SPITALE

SI

POLICLINICI ALE UNOR INSTI-

TUTII SI iNTREPRINDERI

Spitalul M.T.Tc. nr. 1: Str. Witting, 37

tel. 13.55.03

Profil: interne, chirurgie (cu o subsectie de urologie), oftalmologie,


dermatologie. In cadrul spitalului functioneaza si o statie de salvare.

Spitalul M.T.Tc. nr. 2: B-dul Aldrdfli, 63


Institutul clinic de pediatrie Emilia Irza"

www.dacoromanica.ro

tel. 17.25.17

Spitalul M.T.Tc. nr. 3: qos.

telan cel Mare, 49

tel. 11.25.30

Funclioneazn din 1947 Cu profil de boli pulmonnre.

Spitalul M.T.Tc. nr. 4: Sir. Kiev, 3


Profil: obstetrica

tel. 17.14.84

ginecologie.

Spitalul militar central: Str.

telan Fortuna, 88 tel. 14.80.06


Spitalul Ministerului Afacerilor Interne: B-dul Ch. Dimitrov, 50
tel. 15.64.21

Policlinica Academiei R.P.R.: Calea Victoriei, 178


Policlinica

spitalul

Scinteii" :

Piala Scinteii, 1

tel.

17.60.10

Policlinica Consiliului de Minigtri: Str. Hala Lilschitz, 8

Policlinica F.R.B.": qos. Morarilor, 2

tel. 11.39.85

Policlinica institutiilor de ara: Str. g-ral Cristian Tell, 18

tel.

12.21.56

Policlinica interdepartamental nr. 1: Str. Spiru Haret, 14


tel. 14.41.77
Policlinica interdepartamentalti nr. 2: Str. Al. Sahia,
Policlinica garnizoanei Bucuregti: Sir. Cobalcescu, 26

39

tel. 13.88 .06

Policlinica Ministerului Afacerilor Interne: Str. Mihai Vodd, 15

Policlinica nr. 10: Str. Hala Lilschitz, 8

tel. 18.29.80

Policlinica nr. 11: Str. g-ral Praporgescu, 24


Policlinica

tel. 16.71.78

Spitalul Ministerului de Finante: Sir. Doamnei, 2

Policlinica gi spitalul Ministerului Transporturilor gi Telecomunicatiilor: Str. Paytei, 5


tel. 04.

Policlinica uzinelor textile 7 Noiembrie": Catea Dudefti, 175


tel. 21.28.13

Policlinica organizatiilor de mas: Str. N. Filipescu, 22

tel.

12.27.49

Policlinica i spitalul fabricii de confectii gi tricotaje Bucuregti":


B-dul Armata Poporului, 7 tel. 13.80.80

Policlinica de gantiere: Str. Vasile Lascar, 27

tel. 11.81.95
231

www.dacoromanica.ro

POLICLINIC! RAIONALE PENTRU ADULTI

$I

Raionul 16 Pebruarie":
Policlnica Coltea": Str. Teilor, 3 tel. 14.54.50
Policlnica Basarab": .os. Basarab, 6 tel. 18.22.90
Policlinics Militari": B-dul Libertlifii, 78 tel. 14.52.84
Policlinics de copii Stirbei Voila": Str. $tirbei Vodei, 89

tel.

COPII

14.04.65

Policlinici speciala (cu plata): Str. Teilor, 3 tel. 14.54.50


. Servicii de consultatii speciale (cu plat.): $as. Giulesti, 5 tel.
17.50.10; Catea Plevnei, 19
tel. 15.26.02
Raionul Tudor Vladimirescu":
Policlinica G. Cosbuc": B-dul G. Cosbuc, 3

tel. 13.79.96

Policlinica Bradului": Str. Bradului, 53 tel. 21.68.77


Policlnica 7 Noiembrie": Str. Stan Judeful, 8 tel. 21.52.18
Policlinics Dudesti-Cioplea" : B-dul Ion ulea, 88
tel. 21.51.77
Policlinics de copii Ciilirasi": Calea Caldrasi, 22 tel. 21.79.54
Policlinics de copii Dristor": Str. Dristor, 111
tel. 21.33.58
Policlinicii specialil (cu plat* Str. Negustori, 1 tel. 13.76.87
Raionul 30 Decembrie":
Polclinica unificata raionalil: Str. Dionisie Lupu, 16tel. 13.34.80
Policlinica de copii Grigore Alexandrescu": Calea Doroban(i,
39tel. 11.47.20.
Policlinicii speciahl (cu platri): Calea Grivilei, 7
tel. 15.34.98

Raionul Nicolae Bilicescu":


Policlinics Prof. dr. Gh. Marinescn" : qos. Berceni, 10tel. 14.08.80
Policlnica Bucur": Str. Bucur, 10 tel. 15.34.20
Policlnica de copii Serban Vodil": Calea $erban Vodd, 211
tel.
23 .58 .02

Policlinics Giurgiului": Str. Giurgiului, 128

tel. 23.31.41

Raionul V.I. Lenin":


Policlinica Brincovenesc": Splaiul Unirii, 8
tel. 14.78.37
Policlinica Ferentari": Str. Veseliei, 73 tel. 23.13.00
Policlinica 13 Septembrie" : Calea 13 Septembrie, 51
tel. 27.16.78
Policlinica Rahova": Str. Soldat Candea, 3 tel. 23.34.10
Policlinics de copii Izvor": Str. Slinlii Apo.stoli, 2
tel. 16.62.13
232

www.dacoromanica.ro

Policlinica de copii Rahova": Catee Rahovei, 278

Policlinici speciali (cu plata): Splaiul Unirii, 8

tel. 23.45.00
tel. 14.78.37

Raionul 1 Mai":
Policlinics Cantacnzino": Str. C.A. Rosetti, 36 tel. 16.73.17
Str. Maina de pline,
Policlinica Masina de piine" (copii fi
47
tel. 11.55.29 i 11.55.36
tel. 12 .11.37
Policlinica Colentina" ora': Sir. 30 Decembrie, 47
Policlinics Co/entina": .os . tefan cel Mare, 89 tel. 11.64.47
tel. 12.38.11
Policlinica de copii Caragiale": Str. Caragiale, 12
tel. 12.79.26
Policlinici speciali (cu plata): Str. Rafael, 1

Raionul 23 August":
tel. 21.28 .43
Policlinics Iancului": .F os. lancului, 11
tel. 11.27.37
Policlinics Dimitrov": B-dul Gh. Dimitrov, 103
tel. 12.56.07
Policlinics Pantelimon", .Fos. Pantelimon, 226
Policlinica de copii 30 Decembrie": B-dul Muncii, 21 tel.
21 .69.67

Policlinics de copii D. Onciul" : Sir. Dimitrie Onciu110 tel. 11.91.76


Policlinicii specialit (cu plata): Sir. Miirisescu, 24 tel. 11.61.06

Policlinicii speciali de fizioterapie (cu plata): Str. 10 Mese, 22


tel. 12.47.56

Raionul Grivita Rosie":


Policlinica Grivita" : Sir. Const. David Ticei 18 tel. 17.38.61
Policlinica Vasile Roaiti" : B-dul 1 Mai, 37 tel. 18.65.50
Policlinics de copii Caraiman": Str. Caraiman, 33 A tel. 17.17.15
Policlinicil specialit (cu plata): B-dul 1 Mai, 41
tel. 17 .78.34

ALTE UNITATI

SI

INSTITUTII MEDICO-

SAN ITARE
Policlinica Provincie i Triaj: Str. Mitropolit A. $aguna, 4

tel.

23.33.50

Centrul de hematologie

i transfuzie:

Str. dr. Felix,

89

tel.

17.61.60

Centre de microradiografie: nr. 1: Calea Cifhlrasilor, 13; nr. 2:


Catee M9filor, 192; nr. 3: .os. Viilor, 90; nr. 4: Piata lije Pintilie, 9
233

www.dacoromanica.ro

40.7.--

Oficiul farmaceutic al capitalei:


Str. Alecu Consiantinescu, 8
Centrul antitulerculos:Str. N. Filipescu, 27
tel. 12.01.15
Centrul dermatovenerian: Str.
N. Filipescu 27
tel. 11.52.80
Centrul de neuropsihiatrie infantad: Sir. Vasile Lasci1r, 14
tel.
15.48.27

SANEPIDUL Capitalei: Sir. Mihai Vod, 23


tel. 16.07.20
SANEPID-uri raionale: raionul
30 Decembrie:" Sir. I.C.Frimu 36

tel. 12.13.05; raionul 1 Alai":

tel.
Sir. Precupetii Vechi, 1
11.70.69; raionul 23 August":

Calea Mosilor, 192 tel. 12.80.63;


raionul Tudor Vladimirescu": Sir.
Sediul SANDPID-ului raional 30
Decembrie"

296

Mintuleasa,

tel. 14.42.22;

11

raionul N. Billcescu": Calea $erban Vodi, 5

tel. 14.52.27; raio-

nul V.I. Lenin": Calea Rahovei,


tel. 23.58 .10; raionul 16 Februarie:" Calea Grivilei, 67
B-dul Banu Manta,
tel. 16.42.61; raionul Grivita Rosie"
tel. 17.75.81

FARMACII
Farmaci i permanente

nr. 1: Str. Edgar Quinet, 6 tel. 15.14.73; nr. 5 B-dul Matel. 12 .86 .57;
tel. 14.61.14; nr. 9: os. tef an cel Mare, 2
nr. 22: B-dul Republicii, 65 tel. 15.01.97; nr. 25 $os. Mihai
:

gheru, 18

Bravu, 12

tel. 12 .89 .56 ; nr. 38: Calen V ildiresti, 39

tel. 21.45.76;

tel. 21.72.66; nr. 59: Calea V&A"tel. 23.37.40;


tel. 14.17.00; nr. 70: Calea Rahovei, 399
resti, 171
tel. 15.38.65; nr. 75: os. Conr. 73: Calen 13 Septembrie, 106
tel. 13.82.27; nr. 84 B-dul Duca, 10-12 tel. 17.00.54;
troceni, 6
tel. 17.11.65; nr. 111: Str.
nr. 100: B-dul Bucurestii Noi, Bloc 11

nr. 46: $os. Mihai Bravu, 274

7 Noiembrie, 13

tel.' 12.24.30

Farmaci i semi permanente

(7,30-21 ,30)

nr. 2: Str. Academiei, 21


cescu, 7

tel. 14.44.10; nr. 3: B-dul N. Bill-

tel. 14.15.03; nr. 4: B-dul

N. Blcescu, 35

tel. 13.38.90 ;

tel. 15.05.54; nr. 8: Str. M.


nr. 6: Calen Victoriei, 103-105
tel.
tel. 12.01.48; nr. 10: B-dul Aviatorilor, 21
Eminescu, 17
tel. 12.09.76; nr 12:
17.38.53; nr. 11: Calea Dorobanli, 159
Piara C.A. Rosetti, 3 tel. 13.35.58; nr. 13: Str. Vasile Lascir,
tel. 11.80.40; nr. 14: Sir. Vasile Lasceir, 129 tel. 12.13.58;
76
234

www.dacoromanica.ro

.
,

a.y, dio:41s is a ..:.,:... EA


......auti.t.,4 0.1

T.,,,...

gE

Interior In nona farmacie, nr. 5, din B-dul g-ral Magheru

nr. 16: Str. Maica Domnului, 7


tel. 12.07.51; nr. 17: Str.
Bloc 53
tel. 11.54.72; nr. 18: B-dul Anul 1848, 10
tel. 14.17.94;
nr. 19: B-dul Anul 1848, 5
tel. 14.12.28; nr. 20: B-dul Anul 1848,
7
tel. 15.21.03; nr. 23: Calea Mosilor, 217
tel. 11.80.57;
nr. 26:
Armatei Sovietice, 36
tel. 11.37.44; nr. 29: B-dul Gh.
Dimitrov, 93
tel. 11.61.79; nr. 30: B-dul Ch. Dimitrov, 137 tel.
11.82.02; nr. 31: B-dul Maresal F.I . Tolbuhin, 111
tel. 21.76 .89;
r. 32.: B-dul Alaresal F.I . Tolbuhin, 159 tel. 21.69.83; nr. 33:
.'os. lancului, 89 tel. 21.58.41; nr. 34: Str. Vatra Luminoasii,
48
tel. 21.45.49; nr. 35: . os. Pantelimon, 213 tel.11.88.79;
nr. 36: B-dul G. Cosbuc, 1
tel. 15.12.72; nr. 40: Calea Ceildrasilor
34
tel. 22.02.80; nr. 41: Calea Calcirasilor, 135
tel. 21.75.06;
nr. 44: Str. Th. Speranta, 1 tel. 21.78.65; nr. 45: Catea Dudesti, 133
tel. 21.29.33; nr. 48: Calea Victoriei, 2
tel. 15.13.12;
i. 51: Str. Mihai Vodcl, 8
tel. 14.83.70; nr. 52: Str. 30 Decembrie,
17
tel. 13.64.86; nr. 54: Calea Rahovei, 5 tel. 15.12.63; nr.
55: Calca , erban Vodi, 21
tel. 13.61.26; nr. 57: Str. 11 lunie,
35
tel. 23.09.80; nr. 61: Calca erban Vodil, 258
tel. 23.64.50;
nr. 63: .os. Giurgiului, 105 tel. 23.90.02; nr. 64: Calca Ferentarilor, 78
tel. 23.92.10; nr. 67: Calea Rahovei, 204
tel. 23.47.00;
nr. 68: B-dul 1 Alai, 47
tel. 17.71.66; nr. 69 Catea Grivitei, Bloc
G tel. 17.29.15; nr. 71: Calea 13 Septembrie, 2 tel. 13.69.53; nr. 72:
Panduri, 1
tel. 14.74.76; nr. 76: .os Oltenitei, 106
tel.
23.41.20; nr. 77: B-dul 6 Alartie, 34 tel. T3.93.36; nr. 79: Str.
Berzei, 46
tel. 13.03.22; nr. 80: B-dtil Dinicu Golescu, 29
tel.
18.25.32; nr. 81: Calea Plevnei, 244 tel. 14.95.76; nr. 83: Calca
Grivitei, 78
tel. 15.17.80; nr. 85 Calea Grivitei, 217tel. 17.35.95
nr. 87: Calen Grivitei, 342, Bloc K tel. 17.11.13; nr. 89: B-dul

1 Alai, 1 tel. 15.05.96; nr. 90: B-dul 1 Mai, 191 tel. 17.16.90;
nr. 92: .5. os. Cringasi, 49 tel. 17.37.48; nr. 93: ,5'os. Giulesti, 44 tel.

17.10.86; nr. 97: 13-dul6 Martie, 8 tel. 13 .91.11 ;nr.1011.: .Fos.Chitilei, 167
235

www.dacoromanica.ro

tel. 17.17.49; nr. 102: Sta. Bucurestii Noi, 153


tel. 17.10.45;
nr. 103: B-dul Peicii, 12 tel. 14.81.36; nr. 106: ,Fos. Berceni,
63
tel. 14.87.28; nr. 109: B-dul 30 Decembrie, 1
tel. 11.81.29;
nr. 118: B-dul Muncii, 102 tel. 21.44.02; nr. 119: Str. Stirbei
Vodcl. 16tel. 13.45.97; nr. 123: .Fos. $tefan cel Mare, Bloc A 7tel.
12.03.30

Farmacii cu program normal

(7,30-13 i 15-20)
nr. 7: Calea Victoriei, 206
tel. 13.17.45; nr. 15: .os. telan cel
tel. 12 .88.65; nr. 21: Calea Mosilor, 53
tel. 15 .59 .15;
nr. 27: ,Fos. Armatei Sovietice, 131
tel. 11.02.03; nr. 37: Piafa
G. Cosbuc, 7
tel. 23.13.55; nr. 42: Calea Calirasilor, 184 tel.
21.58.95; nr. 43: Calea Dudesti, 57 tel. 21.43.79; nr. 47: Str.
Mare, 224

Laborator, 1

tel. 21.37 .02 ; nr.49: Calen V ictoriei , 14 tel. 13 .77 .66,

nr. 50: B-dul 6 Martie, 19


tel. 16.30.5.5; nr. 56: Calen Serban Vodi ,
81
tel. 23.87.01; nr. 58: Calea Rahovei, 79
tel. 16.27.39;
nr. 62: Sos. Pieptnari, 25 tel. 23.33.66; nr. 65: B-dul. Ghencea, 2
tel. 15.65.59; nr. 66: .os. Viilor, 49
tel. 23.18.30;

nr. 74: Str. C. Davila, 7 tel. 13.44.63; nr. 78: Str. .1tirbei Vodtl,
55
tel. 15.15.25; nr. 82: Piala Buzesti, 2 tel. 15.18.87; nr. 88:
B-dul N. Titulescu, 88 tel. 17.07.18; nr. 95: Sos. Giurgiului, 291
tel. 24.66.56; nr. 96: Str. Miirgeanului, 53
tel. 23.59.40; nr. 98:
.'os. Bucure.sti Ploiesti
tel. 17.14.32; nr. 99: B-dul Gloriei, 81
tel. 17.33.30; nr. 104: Com. Jilava; nr. 105: Com. Chiajna; nr.
107: Popesti-Leordeni; nr. 108: B-dul Ion ulea, 136 tel. 21.26.89;
nr. 112: ss os. Brilei, 2 tel. 12.32.96; nr. 113: Com. Ileristrilutel. 17.44.57; nr. 114: Com. Bragadiru; nr. 115: Com.
Pipera
topera; nr. 116: Fabrica de confectii i tricotaje Bucuresti"
tel.
15.91.84; nr. 117: Calea Dudesti, 236; nr. 120: Calea $erban Vodd,

147tel. 23.52.02; nr. 121: Uzinele Semanfitoarea" tel. 13.44.99;

nr. 122: Uzinele de masini electrice tel. 15.84.10; nr. 124: Casa
Seinteii
tel. 13.67.40; nr. 325: Com.. Stefiinesti; nr. 126: Com.
Afumati; nr. 127: Com. Domnesti; Farmacia veterinari: B-dul

Republicii, 28 tel. 13.14.00

BAI PUBLICE
Baile publice i populare sint dotate cu bai de cada, 1351 de abur

umed, bai de aer uscat, bazine etc. Sint deservite de personal de


specialitate, calificat.

Baia centrahl: Str. Biserica Enei, 8 tel. 13.08.47. Deschisa


zilnic intre orele 10 si 18; duminica intre 7 si 12; marti inchisa.
Baia arcului: Str. Arcului, 2 tel. 14.16 .40. Deschisil zilnic intre
11 si 19; duminica futre 7 si 12; miercuri inchisa.
236

www.dacoromanica.ro

Baia Dimbovita: Str. Oitetor, 32


tel. 13.03.60 (colt Cu Splaiul
Independentei). Deschisd zilnic intre 10 si 18; duminicd rare 7 si 12;
luni inchisd.
Baia Grivita: Sir. Sf. Voievozi, 1 tel. 14.22.63. Deschisd zilnic
Intro 10 si 18; duminicd intre 7 si 12; luni inchis. In timpul verii

functioneazil si un bazin solar cu plajii.

UNITATI DE DESFACERE A ARTICOLELOR


TENN ICO-MEDICALE

Calea Victoriei, 56; B-dttl Anul 1848, 32; Calea Victoriei, 136

(opticd).; B-dul A'icolae Beilcescu, 24 (opticd); B-dul 6 Martie, 7

U N ITATI DE DESFACERE A PLANTELOR


MEDICINALE
B-dul 11icolae Bencescu, .16; B-dul Anul 1848, 31

INSTITUTII DE VOIAJ
51

DE TURISM
MIJLOACE DE TRANSPORT
SI

Catre jumdtatea secolului al XIX-lea


citim in documente drumurile care leag.
Bucurestii de restul tdrii au citeva veacuri
vechime. in secolul al XV-lea, prin Bucuresti trece drumul negustorilor brasoveni
catre Dunare. Un secol mai tirziu, capitala
e legata de alte doua
Urziceni si
Virciorova. In anii 1736-1739, Bucurestii stabilesc legatura cu Transilva-

nia, pe drumul mai scurt ce duce prin


pasul Predeal, renuntindu-se la ruta TirgsorBran pentru a se inlesni schimburile comerciale.

Starea de totala inapoiere in care se afl trile romine, consecinta,


In mare msura, a jugului turcesc, face ca reteaua rutier i circulatia
pe drumuri s rmina mult vreme intr-o stare primitiva. Singurul
mijloc de comunicatie este carul. Negustorii folosesc, pentru a-si

transporta marfurile, care grele, trase de boi, de bivoli sau cai de


povara. Ici si colo se pot vedea pe drumurile colbite, radvane, butci
sau carete boieresti. De transporturi in comun nici nu poate fi vorba.
Diligenta apare tirziu de tot, iar circulatia e foarte grea. Pe timp de
ploaie, drumurile devin aproape impracticabile.
Capitala tarii este cind o sahara de praf, and un ocean de noroi.

Primele ulite podite apar la sfirsitul secolului al XVI-lea, cind se


astern cu busteni Ulita Beilicului, Ulita Mogosoaiei, Ulita Mare,
Ulita tirgului dinauntru i Ulita tirgului dinafara. Totodata se construiesc si primele poduri de piatra peste Dimbovita.
237

www.dacoromanica.ro

O ameliorare a cilor i mijloacelor de transport se obtine abia in


urma aplicrii Regulamentului Organic. Se intocmeste primul proiect
sistematic de a lega Bucurestii de restul trii prin diverse mijloace
de transport. Generalul Kiseleff traseaza soseaua care li poart numele
astzi si care constituie ineeputul soselei ce duce spre Predeal. In

1825 strzile incep a fi pietruite cu bolovani de riu. In 1842-1848


se paveazd primele trotuare.

In 1849 ja fiint Departanzentul lucrdrilor publice, iar in 1852 . coala


de conductori de podurili osele. Pasi importanti in problema circulatiei
pe drumuri si sosele se fac in urma Unirii Principatelor. Sub domnia
lui Cuza se construiesc primele poduri metalice. In Bucuresti se tra-

seaza 8oseana Cotrocenilor, ulterior pietruit. Transportul in oras


este asigurat prin citeva sute de birje. filtre 1865 i 1883 Dimbovita
este in parte canalizat, corectindu-i-se traseul. Citiva ani mai tirziu,
se traseaz primele bulevarde: magistralele est-vest (1889-1891) si
nord-sud (1893-1895).
In ultimele decenii ale secolului al XIX-lea si la inceputul secolului
al XX-lea, ca urmare a dezvoltrii industriei, a intensificrii schimburilor comerciale, se inregistreaz o dezvoltare a retelei de ci ferate
ce leag Bucurcstii de restul trii i aparitia in oras a transportului
In cornun.

Astfel, dup ce la 1869 fusese cldit Gara de Sud (Filaret) i dat


in folosint unja de cale ferat Bucuresti-Giurgiu (69,821 km). Bucurestii incep a fi legati prin mai multe linii de cale ferat cu diferite
Gara de Nord. Interior

www.dacoromanica.ro

Aeroportul international 13Aneasia"

regiuni ale tdrii: Virciorova (1875), Predeal (1879), Fetesti (1887),


Oltenita (1903-1910). In 1868-1872 se construieste Gara de Nord,
devenit mai tirziu (1889), gara principald a orasului. in 1911 1914
se construieste si Gara de Est (Obor).
In 1871 apruse primul tramvai cu cal. In 1897 circula si tranivaie
electrice, pe distanta Cotroceni-Obor. in 1913 se pun bazele exploatrii S.T.B. cu capital privat. Totusi, modul de circulatie nu progreseaz in ritmul cerut de dezvoltarea orasului. In 1929 inca luid circuid
alturi de cel electric si tramvaiul cu cai. In 1920 se pun in circulatie
autotaxiuri i autobuze, la exact dou decenii dupd aparitia primului
automobil pe strzile capitalei.
Navigatia aerian ia fiint abia dupd primul rzboi mondial, cind
se construieste, printre altele, i aeroportul de la Bneasa.
Progresul cilor de comunicatie si al mijloacelor de transport se
face ins foarte lent. Investitiile statului burghezo-mosieresc in acest
sector sint derizorii.
Situatia se schimbd radical nu mult dup eliberarea thrii de sub
jugul fascist. Capitala cunoaste o grandioasd dezvoltare. Se ridic noi
uzine, noi intreprinderi, noi co1i, noi institutii. Numrul populatiei
sporeste considerabil. Toate acestea fac ca problema circulatiei si a
transportuluisddeving' o problemd de stat. Periferiile, cu soselele intunecoase, nepavate i pline de noroaie si gropi i schimbd infdtisarea.
Se taie sosele largi, sistematizate si bine intretinute (Sos. Bucurestii
Noi, B-dul Armatei Poporului
Sumedenie de sosele si strzi
sint asfaltate. Transporturile in comun se inibundtdtesc de la an la
an. La numai trei ani dup eliberarea tdrii de sub jugul fascist apar
239

www.dacoromanica.ro

pe diferite trasee remorcile de tramvai, de mare capacitate, fabricate


In uzinele 23 August". Clasa muncitoare, conclus de partid, sprijin
eforturile statului in vederea imbunattirii necontenite a transporturilor. Atelierele I.T.B. pun in circulatie (1953) vagoane-motor de
mare capacitate. thinele Electroputere"
Craiova livreaza, un an
mai tirziu, primele vagoane-motor cu remorci. In 1956 les pe poarta
atelierelor I.T.B. primele troleibuze rominesti. Apar si primele autobuze produse de uzinele Tudor Vladimirescu". Traseele de tramvaie
s-au prelungit, deservind cele mai departate puncte ale capitalei
acoperind o lungime de peste 300 de km.
Ca urmare a dezvoltrii parcului de tramvaie i autobuze a sporit
mult numarul caltorilor cu aceste mijloace de transport. Astfel, daca
In cursul anului 1938 tramvaiele i autobuzele din capitula au transportat 270.000.000 de calatori, in 1961 numarul acestora era de
925.924.000.

Tot In 1961 parcul de autobuze al capitalei a sporit cu 124 de

vehicule moderne, iar numarul troleibuzelor a crescut simtitor,


ceea ce a permis deschiderea unor noi linii de transport in comun
sau extinderea altora pe magistralele sau in cartierele aflate In plina
reconstructie.
In anii din urma a fost rezolvata si problema taximetrelor. Locul
masinilor de piar" vechi, demodate, a fost luat de autoturisme de
fabricatie sovietick rapide, elegante, confortabile, puse la dispozitia

publicului in statii organizate in numeroase puncte ale capitalei.


De asemenea, pentru transportul de materiale, mobilier, marfuri
etc., cettenii au la dispozitie autocamioane j autofurgonete,

in conditii avantajoase.
Prin sporirea parcului de vagoane si locomotive, prelungirea unor
linii de cale ferat care leaga direct capitala cu alte orase i crearea
unor noi OH de calatori (gara Basarab, gara Progresul, gara Titan),
s-au inibunattit an de an mijloacele de transport pe calea ferata.
O extindere considerabil au luat transporturile aeriene. Din Bucuresti pleaca azi avioane in curs spre centre din toate extremitatile tarii. Tot prin linii aeriene, organizate in cadrul TAROM-ului, capitala e
legata de numeroase alte capitale europene (Moscova, Praga, Varsovia, Budapesta, Sofia, Belgrad, Atena, Viena, Berlin, Paris, Stockholm
.a,) In cazuri de mare urgentk avioane sanitare i iau zborul spre cele
mai indeprtate sate si catune, transportind medicamente, singe pentru
transfuzii etc., contribuind astfel la salvares, a nenumarate vieti omenesti.
Directivele celui de-al 111-lea Congres al Partidului Muncitoresc
Romin prevad in dcimeniul transporturilor o serie de masuri menite

s duck in viitorii ani, la noi si importante imbunatatiri.

MIJLOACE DE TRANSPORT iN CAPITALA


intreprinderea de transport Bucurefti (I.T.B.): B-dul Dinicu Go-

tel. 14.71.30
Birouri pentru eliberarea abonamentelor: Sir. Cihoschi, 2 (colt cu
Str. Mihail Eminescu) ; Str. Witing, 1 (colt cu B-dul Dinicu Golescu)
Biroul pentru obiecte pierdute: Sir. Vasile Lasctir, 216
lescu, 1

240

www.dacoromanica.ro

Linii si trasee de tramvaie, autobuze si troleibuze


Tramvaie:

Cartierul Colentina
1 Depoul Splaiul Unirii Calea Mosilor
Podul Izvor Gara Basarab2 Oborul Rahova Str. Uranus

cartierul 16 Februarie
Sos. Giulesti
Podul
3 Cartierul Tudor Vladimirescu Calea 13 Septembrie
Izvor
Piala Buzesti Piata Scinteii
Str. Sf. Vineri
Calea Dudesti
4 Cartierul Dudesti-Cioplea
Str. Vasile Lascdr
B-dul Hristo Botev
Calea Mosilor
B-dul Ilia Pintilie Str. Sevastopol
$os. $tefan cel Mare
Piata Schiteii
B-dul 1 Mai
Calea FloB-dul N. Hlcescu Calea Dorobanti
5 Piata 1848

reasca$os. Pipera

6 Str. Alex. Popov


rul Strulesti
7 Parcul Rahova

Calea Grivitei

B-dul Bucurestii Noi Cartie-

Str. Uranus Podul Izvor Piata Unirii


Fabrica Gra'nitul"
8 B-dul Piepanari B-dul G. Cosbuc Piata Unirii Podul
Calea GalEtrasi

Cartierul Tudor Vladimirescu


Calea 13 Septembrie
Str. Fagului
$os. Chitila
10 Str. Alex. Popov Calea Grivitei
11 Cartierul 16 FebruarieCalea Giulesti Podul GrozAvesti $os.
B-dul Geniului $os. Panduri Calea 13 SeptemGrozdvesti
Cartierul Tudor Vladimirescu
B-dul Ghencea
brie
Piata
Calea $erban Voda
Cimitirul Belu
12 Gara Progresul
Podul GroUnirii Podul Izvor Gara Basarab $os. Basarab
zvesti Splaiul Independentei Savilarul Ciurel
Calea C614;asi
B-dul Marea! F.I. Tolbuhin
13 $os. Pantelimon
Piata Unirii Splaiul Unirii Cartierul Militari
14 Fabrica Granitul" $os. Pantelimon B-dul Gh. Dimitrov
Savilarul
Piata Unirii Podul Grozavesti
Calea CalArasi
Izvor

Ciurel

Piata Unirii Piata 1848


B-dul G. Cosbuc
15 Oborul Rahova
Gara de Nord
Piata Romand
Str. 11, Iunie Piata Unirii
17 Gara Progresul Cimitirul Belu
Str. Lizeanu
Piata 1848 Str. Vasile LascAr Str. Viitor
Lacul Tei
Piata 1848
Calea Dudesti
Piata Vitan
19 Str. Laborator
B-Su! 1 Mai Str. Crabucet
Piata Romana
Str. Uranus Podul Izvor
Calea Rahovei
20 Parcul Rahova
B-dul Schitu MAgureanu Str. Berzei Piata Buzesti Str.
dr. Felix B-dul 1 Mai Calea Grivitei B-dul Bucurestii Noi
Cartierul Straulesti
241

www.dacoromanica.ro

21 Cartierul Aparatorii Patriei (Str. Panselelor) $os. Berceni


Cimitirul Belu
Calea $erban Voda
Piata Unirii
Piata 1848

Cartierul Andronache
B-dul Muncii
Calea Calarasi Piata
Unirii
B-dul G. Cosbuc
Calea Ferentari
24 Uzinele Republica" - - R-dul Muncii $os. Mihai Bravu *os.
Str. Sevastopol
$tefan cel Mare
Piata Buzesti
Gara de
Nord
Calea Grivitei
B-dul Bucurestii Noi Cartierul
Calea Mosilor

23 Uzinele Republica"

ma' roa ja

25 Piata Muncii Calea Galarasi


Piata Unirii Podul Izvor
$os. Panduri
Str. Uranus
Calea 13 Septembrie
Institutul
pedagogic
Cartierul Militari (B-dul Libertatii)
26 Str. Laborator
$os. Mihai Bravu $os. $tefan ce! Mare
Str. Sevastopol
Piata Buzesti
Gara de Nord B-dul Titulescu

27 Str. Laborator B-dul Muncii *os. Mihai Bravu $os. $tefan


cel Mare
Str. Sevastopol B-dul N. Titulescu Gara de Nord
28 Fabrica .Granitul"
$os. Catelu
Fabrica de cabluri si materiale eiectroizolante
29 Gara Progresul C.F.R. centura Jilava
Autobuze

Calea Vacarti Splaiul Unirii Piata 184k


31 *os. Oltenitei
Piata Romana
Piata Dorobanti
Piata Scinteii
32 Calea $erban Voda $os. Viilor
Str. Fabrica de chibrituri
Str. Antim Calea Victoriei Str.
Gara Filaret Str. Nifon
Doamnei
B-dul N. Balcescu
B-dul g-ral Magheru
Str. Biserica Amzei Calea Grivitei
Gara de Nord
33 Foisorul de foc Str. M. Eminescu
Piata Romana Str. It.
Lemnea
Gara de Nord
B-dul Dinicu Golescu
Str. Berzei
Calea Plevnei Str. V. PIrvan
Str. B. P. Hasdeu Str. Izvor
Str. Sabinelor Str. Uranus Calea Rahovei $os. Viilor
Str. Fabrica de chibrituri Str. dr. Istrati Parcul Libertatii
B-dul Marasesti
Podul Mrfisesti
Str. Aurora Str. Traian
Str. Valeriu Braniste Str. Popa Nan
Foisorul de foc
34 Piata Muncii Piata Vitan
Calea Dudesti Str. Cauzasi
Piata Unirii B-dul Anul 1848 B-dul N. Balcescu Piata
Victoriei
B-dul 1 Mai Piata 7 Noiembrie Str. Clabucet
35 Str. Barbu Vacarescu (Cartierul Floreasca) Calea Floreasca
Str. Polona
Str. Dionisie Lupu
B-dul Republicii B-dul
Str. Polona
N. Balcescu Str. Batiste Str. Alex. Sahia
Calea Floreasca Cartierul Floreasca (Str. Barbu Vacarescu)
37 Foisorul de foc
B-dul DaciaB-dul g-ral Magheru Str. V.
Kuibtsev Str. G. Pri Str. *tirbei VodA Str. Drumul Taberei
Calea Grivitei
38 Cartierul Cringasi Teatrul muncitoresc C.F.R.
Str. Popa Tatu B-dul Schitu Magureanu Splaiul Independentei
Piata Unirii
Str. Cauzasi
Str. Ghenadie Petrescu
Str. Delea Noua
Str. Dristor (Cala Dudesti)
242

www.dacoromanica.ro

39 Fabrica de confectii si tricotaje Palatul Pionierilor B-dul


Geniuhti
C.F.R. Rdzoare
Str. Drumul Serii Str. Mrgeanului Sos. Alexandriei
girea Ferentari

Str. Amurgului

Str. Bacus

Prelun-

40 Parcul Moara Vitan Str. Laborator

Str. g-ral Papazoglu


Splaiul Unirii
Podul $erban VodA
41 Prelungirea Ferentari
B-dul P eptnari
Cimitirul Belu
$os. Oltenitei
Str. C. Brincoveanu Str. Hirtopului
44 Plata Teatrului de opereta
Splaiul Unirii Str. Danielopol
Str. Bibescu Vod
Str. Cuza Vodil
Str. $incai
Calea
Serban Vodd
Uzinele Danubiana
Sos Oltenitei
45 $os. Nordului $os. Pipera Comuna Pipera (Farmacie)
46 Fabrica Granitul" Comuna Palitelimon
47 Fabrica Granitul" Comuna Pantelimon Comuna Cernica
48 trand u 1 Tineretului
Aeroportul Bdneasa
Pdurea Baneasa
49 tran d u 1 Tineretului
Aeroportul Bilneasa
Comuna Otopeni
CFR Balotesti
51 Cartierul Colentina
Str. 7 Noiembrie
Str.
$os. $tefilnesti
Eca terina Teodoroiu

52 B-dul Libertiltii Comuna Rosu


Comuna Cbiajna
53 Cartierul Fundeni $os. Fundeni Sos. Armatei Sovietice
Str. Gherase
Str. Eliade futre vii
Str. Popa Nicolae
Str.
Cozia
Str. Baicului Sos. Pantelimon
Str. MArlisescu
B-dul Dimitrov (Str. Pictor Obedeanu)
54 Calea Viicdresti
$os. Oltenitei Comuna Popesti-Leordeni
Uzinele Danubiana"
B-dul Republicii Linia de centurd
55 Cartierul Colentina
56 Oborul Rahova
Comuna Mdgurele
$os. Mdgurele
57 Oborul Rahova $os. Alexandriei Comuna Bragadiru
Comuna Cornetu

58 Cartierul Tudor Vladimirescu Comuna Domnesti


Comuna 30 Decembrie
59 Gara Progresul
Comuna Jilava

Comuna Adunatii-Copriceni
Comuna Buftea
Comuna Mogosoaia
Comuna Crevedia
Comuna Bdneasa
Podul Bneasa
61 trandul Tineretului
Cartierul Vatra Noud
Comuna Berceni
62 Cartierul ApArdtorii Patriei
Comuna Giulesti-Sirbi
63 Cartierul 16 Februarie
64 Str. Fagului Fabrica de zandr Comuna Chitila
Str. Ecaterina Teodoroiu
B-dul Ion Sulea
65 Uzinele 9 Mai"
B-dul Muncii
Uzinele Republica" $os.
Str. Macaralei
Fabrica Granitul"
B-dul 30 Decembrie
Dudesti Pantelimon
Uzintle 9 Mai" Comuna Cdtelu
66 Cartierul Dudesti-Cioplea
Comuna Glina
Piata Scinteii
Podul Blineasa PAdurea
67 $trandul Tineretului
C.F.R. Tunari
Bdneasa
68 B-dul Libertdtii (farmacie) Str. Conductei B-dul Paca Str.
Lucernei
Fabrica Tehnica lemnului"

60 Cartierul Strdulesti

243

www.dacoromanica.ro

69 Cartierul Colentina Str. 7 Noiembrie Comuna Stefanesti Vale


Comuna Dragomiresti Deal
70 B-dul Libertatii Comuna Chiajna.
71 Gara Progresul
C.F.R. Centura
Bumbacaria Jilava
Troleibuze:

Palatul Pionierilor
81 B-dul Armatei Poporului (B-dul Liberttii)
Gara de Nord
Piata
Podul Cotroceni
Str. Stefan Furtuna
Victoriei
Piala Scinteii Aeroportul Bneasa
82 Piata de flori Piata Victoriei Piala Aviatorilor Piata
Aeroportul Baneasa
Scinteii
Piata Victoriei
Podul
83 Piata de flori Piala Romana
Sos. Nordului
Herastrriu
B-dul 6 Martie
84 Str Carol Davila (Facultatea de medicina)
Scoa la Iancului
Cartierul Vatra Luminoas
B-dul Republicii
(B-du I Marelui Stadion)
B-dul Republicii
85 Gara Obor B-dtil Dimitrov
B-dul 6
Calea Plevnei
Martie
Gara de Nord
Str.
Str. Tunari
88 B-dul Lacul Tei
Str. Barbu Vacarescu
Str. Icoanei Str. Al. Sahia Piata Rosetti B-dul
Alecu Russo
Facultatea de medicina
B-dul Eroilor Academia
6 Martie

Militara Drumul Serii Calea 13 Septembrie

89 B-dul Armatei Poporului (B-dul Liberttii)


Palatul Pionierilor
Facultatea de medicina
B-dul Republicii
B-dul 6 Martie
Scoala Iancului Cartierul Vatra Lunimoasa (B-dul Marelui Stadion)
Statia de taximetre din Plata Universitatii

.-.;*

4 1141 -)

I. ....---.

oo
f). -.

I - IL,
,..,......

'

......

I *4 *.fr-

,, :-.. ':=11birW

.,.
...,,,...i.
.
:,/:.,vit!! .''-'4,--'.'--,'17;>,,i.

..:::,.

-.-

-.!,

-6_

244

www.dacoromanica.ro

.-

r.

i,.N...:
_

StaIii de autotaximetre GETAX


Calatoriile cu autotaximetrele de stat In ora se taxeaz conform
aparatului de taxat care marcheaza : 3 lei pornirea i 0,50 lei pentru
fiecare 150 m parcuri cu turismele Volga sau 3 lei pornirea i 0,50
lei pentru fiecare 200 m parcuri cu turismele Pobeda sau Moscvici.
Ora de stationare 30 lei.
in afara oraului, tariful se reduce la 2,50 lei kilometrul pentru turismele Volga i lei 2 pentru turismele Pobeda i Moscvici, taxindu-se
parcursul dus-intors.
Comenzile pentru trimiterea de taximetre la ore i locuri solicitate
se efectueaz prin telefon: 12.02.40 i 12.03.86.

Statii de taximetre

B-dul Dinicu Golescu; Gara de Nord (Colonade); Str. Tdrusanu


Pandele; B-dul Gh. Duca; Str. Atelierului (Cateo Grivitei); Piafo
Str. ,Ftelan Furtund
Buzesti; Piafa Romanei; Piafa
Catea Grivitei; Calea Grivitei (Calea Victoriei); Piafa Amzei; B-dul
Magheru; Str. Orient (Piafa Gemeni); Piafa Kuibisev; B-dul Dinicu
Str. Berzei; Str.
Golescu
Str. .tefan Furtund; Str. Transilvaniei

Popo Str. Theodor Aman; Al. Popov Calea Victoriei; Ateneul


R.P.R.; Str. C.A. Rosetti Str. Dionisie Lupu; Sir. Al. Sahia

Str. C.A. Rosetti; Str. Maria Rosetti; Str. Vasile Lasair Str. Robert
de Flers; Str. Popa Tatu Str. Schitu Meigureanu; B-dul 1V. Bencescu
( Str. Kirov); Str. Batistei Str. N. Filipescu; Str. Italiand B-dul
Republicii; Str. Ion Vidu; Str. Biserica Enei; Piafa 13 Decembrie;

Piafo Rosetti; Universitate; Str. V. Pirvan B-dul 6 Martie; B-dul


Hristo Botev; Str. Brezoianu Str. Dobrogeanu-Gherea; Str. Curiati-

Splaita Independentei;Podul Elefterie; Podul Izvor; Podul Mihai Vodd ;

Str. Sf. Gheorghe Nou; Str. Sf. V ineri; B-dul 1848; Str. Covaci
Str. $epcari; Tribunalul Capitalei; Piafa Teatrului de operetd; Str.
Str. Danielopol; Str.
Virultori
Str. Apolodor; Str. Bibescu Vodd
Str. Antim; Podul ,Ferban Vodd; Catea .Ferban Vodei
Justitiei
Str. Bibescu Vodd ; Piata Scinteii; Piala 7 Noiembrie; Restaurantul
Pescdrus" B-dul 1 Mai; Piafa Dorobanti; B-dul Banu Manta;

Catea Dorobanti; Str. Tunari; Hale le Obor; Oborul Vechi; Foisor; B-dul

Tolbuhin; Piafa Iancului; Str. Traian; Piafa Muncii; Piafa Vitan;


Splaiul Unirii (L'inciriei); Parcul Libertiftii; Piafo Chirigiu; Str.
Sebastian; Podul Cotroceni; Statia B.M.; Podul Basarab (Grivita);

Piafa 16 Februarie; .os. Chitila; Podul Constanfa; Piafa Grant; Parcul


Uzinele
Rahova; Gara Filaret; Cimitirul Belu; Splaiul Unirii
Timpuri Noi; Gara de Est.

Statii de taxicamioane

B-dul 1 Mai, 54 tel. 17.76.91; Splaiul Unirii, 24 tel. 15.10.10;

Str. Cimpul Mosilor, 27


tel. 12.69.29; Podul Cotroceni; B-dul T.
Vladimirescu (colt cu .os. Panduri); Catea .Ferban Vodif; Calea Dorobanti (cinema Volga); Piafo Muncii; Piafa Vitan; Gara de Nord; Gara
Obor; Gara Filaret; Gara Basarab.

245

www.dacoromanica.ro

Sta/ii pentru aprovizionarea cu benzine, motorine, uleiuri si


unsori

Statiile Lido, Pia(a Operetei, Bcineasa Serviciu, Gara de Nord gi


tejan cel Mare functioneaz zilnic Intre 0 si 24 (inclusiv duminicile
si siirbAtorile); Statia Snagov functioneaza zilnic Intre 7 si 12 si
16-19; toate celelalte intre 6 i 22. La statia Beineasa Serviciu func-

tioneazi o sectie de spalat, gresat si sprituit

Statii pentru toate directiile

Lido: Str. A. Simu col; B-dul g-ral Magheru; Pieta Operetei: Piala
Operetei; Piata Romani: Piala Romanii; Pieta Unirii: Piafa Unirii
Statii In directia Bucuresti-Ploiesti

Servicin: qos. Bucuresti-Ploiesti, 2; Bineasa II: .Fos.


Bineasa
Bucurefti-P1oie,9ti, 26; Bufet: Str. arh. Ion Mincu (Bufet); Dorobanti:
Calea Dorobanli, 180; Snagov: $os. Bucurefti-Ploiefti, km. 34
Statii In directia Bucuresti-TIrgoviste si Bucuresti-Pitesti

Cara de Nord: B-dul Dinicu Golescu; Depozitul Sanitar: B-dul 1


Mai, 121; 1 Mai: B-dul 1 Mai, coll Calea Grivilei; Pieta Ilie Pintilie:
Piala
Pintilie, 24; Chitila:
&s. Chibrit, 67
Statiunea pentru aprovizionarea cu

benzina,

Statii In directia Bucuresti-UrziceniConstanta

Colentina: os. Armatei Sovietice, 181; Maria Rosetti: Sir. Maria

Rosetti, 26; Colentina Pod:

,Fos.

30 Decembrie, 25
Statii In directia Bucuresti-Cdigrasi

Scaune: Str. Scaune, 3; Ciliraei:


Catea Clrati col Str. MirceaVodii;
Dimitrov: B-dul Dimitrov col;
a

.os. Mihai Bravu; Pantelimon sub-

wheal: Prelungirea qos. Panteli-

www.dacoromanica.ro

mon, 112; Vergului: B-dul Muncii, 2; Iancului: Sos. Iancului col/


Sos. Pantelimon; Avrig: Str. Avrig col/ os. Iancului
StaIii in directia BucureTti-Alexandria-RoOori

11 lumia: Str. 11 Iunie col; B-dul G. Copbuc; Ferentari-Rahova: Calea

Ferentari col; Calea Rahovei; Pia/a Rahovei: Calea Rahovei, 427


Statu

In directia Alexandria-Giurgiu-Oltenita

Mihai Vod: Piata Mihai Vodcl; V. Firvan: B-dul 6 Martie col; Str.
Str. Sf. . V ineri, 24; Bumbicari: $os. Giurgiului,
158; Progresului: os. Giurgiului, 172; Berceni: os. Berceni col; ,5os.

V. Piran;
Oltenilei

REGULI DE CIRCULATIE
Regulile referitoare la indrumarea, supravegherea i controlul circulatiei pe
drumurile publice, precum 1 conditiile de inscriere in circulatie I coniucerca
vehiculelor pe aceleasi drumuri stilt prevazute in instructiuni legale.
Toti cetatenii stilt obligati sa respecte regulile de circulatie, indicatiile tablelor
indicatoare de circulatie, semnalizarile semafoarelor electrice i indicatiile lucra-

torilor de militie in ce priveste ordinea circulatiei.


Semnaliznrile semafoarelor electrice pentru dirijarea circulatiei stilt urniatoarele: lumina de culoare verde permite pietonilor sit traverseze strada, iar vehiculelor sa-si continue dru=u1 drept lnainte, BA faca viraj la dreapta sau la stinga,
cind nu slut indicatoare care interzic virajul; lumina de culoare rosie interzice
vehiculelor sa circule prin intersectie. Prin exceptie se admite: virajul vehiculelor spre dreapta, daca aceasta nu stinjeneste circulatia vehiculelor care tree prin
acea intersectie la culoarea verde; virajul vehiculelor la stinga numai in strazi
Cu sens unic, Cu obligatia de a nu stinjeni circulatia vehiculelor ce vin din partea dreapti. In cazul intersectiilor In forma de T" si V" vehiculele care nu au
in dreapta nici o strada pot circula drept Inainte, chiar pe culoarea rosie a semaforului electric, cu conditia si nu stInjeneasca virajul la stings al vehiculelor
ce vin din partes stInga a intersectiei; lumina de cuioart galbena interzice vehiculelor s intre in intersectie. Vehiculul surprins de lumina galbenit in zona trecerli
pietonilor sau In intersectie continua sit circule parasind intersectia. Pietonii
surprinsi de lumina galbena a semaforului in traversarea strisii continua traversarea. In cazul strazilor cu scuar, pietonii care la aparitia luminii galbene nn au
trecut de jumatatea strazii, stilt obligati sa astepte pe scuar i sil continue traverBares numai la lumina verde in directia de mers.
Daci in central intersectiei, unde circulatia este dirijatft prin culorile semaforului electric, se giseste si un lucrator de militie care dirijeaza circulatia, con247

www.dacoromanica.ro

ducatorii vehiculelor i pietonii slut obligafi sa respecte sernnalele lui, chiar daca
ele nu corespund culorilor semaforului electric.
Conducatorii

vehiculelor slut obligati:

in timpul conducerii vehiculelor s& aib asupra lor: carnetul de conducere


corespunzator tipului de vehicul pe care-1 conduc; permisul de circulatie al autovehiculelor pe care le conduc, indiferent cui apartin acestea.
Sa dea urmare imediat i fdrA discutie semnalelor lucrdtorilor de militie
indicatiilor privind ordinea circulatiei.
Sri opreascO l sd-si dea concursul, ori de cite ori vor trece pe lingA locul unui
accident, pentru salvarea vietii persoanelor accidentate si transportarea acestora
la primul post de asistenti medicaid.
. Sd opreascd neintirziat vehiculul In urmAtoarele cazuri: la semnalul lucrdtori-

lor de militie (oprirea se face la cel putin 5 ni In fata lucrdtorului de militie);


la semnalul conducatorilor de coloane; la semnalul orbilor care traverseazd strada

(semnal dat prin ridicarea bastonului etc.).


Conducdtorul unui vehicul este obligat sd semnalizeze Cu claxonul, cu luminile, cu semnalizatorul sau cu bratul ori de cite ori este nevoie pentru a preveni un pericol sau o stInjenire a circulatiei. Este interzisd folosirea claxonului
In alt scop. Semnalizarile cu claxonul sint obligatorii: la intersectii, la bifurcatii
de drumuri, chid nu slat semafoare electrice sau militieni pentru dirijarea circu-

latiei; la curbe; la vIrfuri de pantd; la depdsiri; la treceri pentru pietoni; In


locuri aglomerate sau cu vizibilitate redusa i ori de cite ori este nevoie pentru
prevenirea unui perico!. Semnalizarea cu claxonul este interzisa in timpul noptii.
Folosirea claxonului cu scopul de a preveni pe centenii, conducatorii de vehicule
cu tractiune animald sau animalele care circuit' pe drumurile publice, este in-

terzisl la o apropiere mai mica de 15 m.


Pentru autoturisme si motociclete, viteza maximd permisd In oras este de 40 km

pe ora, lar In afara orasului de 70 km pe orA.


Pe strdzile Cu sens unic, cit si pe strdzile i drumurile co dublu sens, vehiculele vor circula numai pe partea dreaptd a strazilor sao drumurilor. in timpul

mersului, conducAtorii vehiculelor vor circula pe un singur sir si vor pastra


fata de trotuarul sau marginea din dreapta a drumului, o distantO de cel mult
un metru. In cazul circulatiei pe cloud siruri, In apropiere de intersectii, sirul
al doilea trebuie EA pOstreze aceeasi distantli de sirul din dreapta. Vehiculele se
depasesc numai pe partea stinga cu exceptia tramvaielor care se depOsesc pe partea

dreaptd. Tramvaiele In mers se pot de/34i si pe stinga atunci ciad strada este
cu sens unic sau clnd Intre sinele din dreapta i margines trotuarului nu exist&
loe pentru trecerea vehiculului. Tramvaiele nu pot fi depOsite cind sint oprite
In statie, decIt Elite& exist& loc de refugio pentru cetdteni. in acest caz, depasirea

se face pe partea dreapt i Cu o vitezd sub 5 km pe ord. Este interzisd depasirea


tramvaielor In mers, claci acestea se gilsesc la mai putin de 30 m de o statie
neprevazut Cu refugio pentru cetAteni. in statiile de tramvai far& refugii pentru
pietoni, conducatorul este obligat sa opreascd vehiculul In apropierea tramvaiului oprit In statie, la o distant& care nu poate fi mai mica de 5 m de la platforma din spate a ultimului vagon, fOrd a Impiedica urcarea i coborirea pasagerilor. I,a oprirea Intimpldtoare a tramvaielor Intre statii, vehiculele vor putea trece
pe 111110 acestea numai cu o vitez5. sub 15 km pe ord.
Conducatorii vehiculelor stilt obligati, la apropierea de intersectii cu circulatie
dirijat prin semafor electric sau de lucratorul de militie, s opreasc& la semnalul

care indica uprirea circulatiei, cu 2 ni Inainte de trecerea pentru pietoni, iar


unde nu e demarcatO trecerea pentru pietoni, vor opri cu 5 LI1 Inaintea colturilor

trotuarelor de la intersectii.
248

www.dacoromanica.ro

Oprirea l stationarea vehiculelor stnt permise numai pe partea dreaptit a

strAzit sau drumului In directia mersului cit mai aproape de marginea drumului.
DacA circulatia se face in sens unic, oprirea sau stationarea este permisit numai
pe partea stinga a strAsii In directia mersului.

Marcaje

pentru

ieirea din Bucureti

pe

oselele nationale

pentru qos. Bucurevti-Ploievti (prin Baneasa)

1 a) pentru .Fos. Bucurevti-Ploievti (prin Buftea)


pentru $os. Bucurevti-Buzdu (prin Urziceni)
pentru S'os. Bucureva-Caldravi
pentru Soy. Bucurevti-Oltenita
pentru .os. Bucurevti-Giurgitt
pentru qos. Bucurevti-Alexandria
pentru qos. Bucurevti-Pitevti
Aceste marcaje sint aezate pe strAzi i la intersectii (tblite de
culoare galben5.).

TRASEE DE AUTOBUZE SI AUTOGARI IRTA


(legaturi auto cu provincia)

intreprinderea regionalii transporturi auto Bucuresti (IRTA)


Str.
Spcitaru Preda, 5
tel. 23.30.20
Autobaza calitori Bucuresti
.os. Viilor, 40
tel. 23.13.50
16 .42 .21

Autogara Centrali Catea Victorici, 2


tel. 13.36 .42
Deservete cursele de autobuze de pe traseele: Bucureva
Turnu
Meigurele (135 km); Bucurevti Zimnicea (129 km); Bucurevti
Tirgovivte (81 km), prin Mogovoaia vi Bu/tea; Bucurevti
Snagov
Sat (38 km) Rldulevti (58 km); Bucurevti
Ploievti (60 km) ; BucuBreaza (103 km); Bucurevti
revti
Bravov (171 km); Bucurevti

Rm. Meca (178 km), prin Pitevti;

Bucurevti
Furculevti-Piatra
(118 km) ; Bucurevti
Gruiu (42 km); Bucurevti
Moreni (100 km)
Bucurevti
Petrovani (132 km) ; Bucurevti
Rddulevti (58 km), prin

Snagov-Sat; Bucurevti
Drdgdnevti (61 km)
Autogara 7 Noiembrie"
B-dul Pdcii, 3
tel. 15 .11.03
Deservqte cursele de autobuze de pe traseele: Bucurevti Bolintinul
din Vale (23 km) ; Bucurevti
Florevti (41 km),-prin lcoana; Bucurevti
Cdscioarele (42 km); Bucurevti Crevedia Mica- (38 km); Bucurevti
,Croitori (70 km); Bucurevti
Roata (56 km) ; Bucuregti Moziiceni
(84 km) ; Bucurevti
U lmi
Rica (115 km) ; Bucurevti
Poenari
(28 km); Bucurevti
Beild.voeni (33 km); Bucurevti
Ciitunul (66 km)
Autogara Filaret
Gura Filaret
tel. 23.74.50
Deservqte cursele de autobuze de pe traseele: Bucurevti Hotarele
(39 km) ; de aici la Greaca (10 km) ; Bucurevti Caldravi (132 km) prin
Oltenija); Bucurevti
V atea Dragului (35 km), prin Vdriivti (29 km);
249

www.dacoromanica.ro

'

,t

,i)

u.

.,41.10.4

i dr",
-

Ir

44116:14I4

..

'
........

n,

...,,,...,
r

.,..., - - -

'II.

1 I,

.4-4

'

lit

A ,,,,E1 3

I i -'1

'TI-- ..

,I .,..

ik I'

..

.- ,
1- -e------,--Pik

-.4.4ffirat

._ .

Va

_7,---.,,vvviw.

,-,
11,,, -tE

,F=11

-,1)11-...a---.

--

Autogara central& IRTA, din Piata Teatrului de opereta

Bucuresti
Giurgiu
Bujoru (104 km) ; Bucure,sti
Scciriyoara
(41 km), prin Hotarele; Bucureyti Mancistirea (91 km), prin Oltenila;
Bucureyti
lzvoarele (48 km), prin Hotarele; Bucureyti
Vidra
(22 km)
Gostinari (34 km)
Mironegti (40 km); Bucureyti
Vidra
(22 km)
Gostinari (34 km)
Prundu (44 km); Bucureyti
Oltenila
Greaca (95 km); Bucureyti
Citirnogi (61 km)

Autogara Grivita Rolde" B-dul Bucureytii Noi, 85 tel. 17.64.09


Deserveste cursele de autobuze de pe traseele: Bucureyti
Cosoba
(22 km) ; Bucuregti
Ghergani (31 km); Bucureyti
Trestieni Drdgclneasa (34 km); Bucureyti
Dobra (47 km); Bucureyti
Brezoaia
(30 km) ; Bucureyti
Romineyti (45 km); Bucureyti
Poiana (40 km);
Bucure,sti
Vincltorii Mici (64 km) ; Bucureyti
Lungulefu (33 km);
Bucureyti Potlogi (45 km), prin Lunguleitt ;BucureytiUryi (191 km),
prin Piteyti (109 km)
Autogara 23 August"
Gara de Est (Obor)
tel. 11.04.95
Deserveste cursele de autobuze de pe traseele: Bucureyti
Amara
(125 km) prin Urziceni (53 km) si Slobozia (116 km) ; Bucureyti
Buzefu (108 km), prin Urziceni (53 km)
Zirneyti Slnic (127 km);
Bucureyti
Caldrayi (123 km), prin Fundulea si Lehliu; Bucureyti
Uleyti (61 km), prin Coyereni; Bucureyti
Raduleyti (53 km),
prin Fierbinli; Bucureyti
I.C. Frimu (58 km) ; Bucureyti
Giurgeni
(163 km); Bucureyti
Reviga (107 km)
Autostaps Mimos
Str. Girlei, 2
tel. 17.04.28
Deserveste cursele de autobuze de pe traseele: Bucureyti
SnagovSat (38 km) prin SclItica-Tinceibeyti; Bucureyti
Baloteyti
Sana-

toriu (17 km); Bucureyti TIncbeyti (20 km); Bucureyti Snagov.


250

www.dacoromanica.ro

Parc (32 km), prin Tiglinefti (28 km); Bucurefti


Cdciulati (20 km),
prin Balotefti; Bucurefti
Perif-Gard (28 km)
Tarifele pentru calatori se percep pe loo si pe zone din 5 In 5 phi&
la 100 km; apoi se mresc la 10 km. Pentru bagaje pina la 15 kg nu se
percep taxe. Depasirile de greutate se taxeaza din 10 In 10 kg pe zone

din 30 In 30 km.
Autobaze pentru marfuri: nr. 1 ,Fos. Armatei Sovietice, 63-65
tel. 11.43.14 i 12.56.50; nr. 2
os. Giulefti, 153
tel. 17.13.11 fi.
17.20.16; nr. 4
Str. Epicol, 34
tel. 23.05.00 qi 23.23.80; nr. 5
Str. Dincd .Ftelan, 44
tel. 23.11.01 qi 23.94.60; nr. 6
Str.
Cldbucet, 68
tel. 18.06.69:

STATII $1 AGENTII DE VOIAJ C.F.R.


staIi i c. F.R.

Bueuresti Nord: Ci de acces prin B-dul Dinicu Golescu (tramvaie

2, 12; autobuze 32, 33; troleibuze 81, 85) sau prin Calea Grivilet
(tramvaie 6, 10, 15, 24, 26, 27; autobuze 32, 33, 38; troleibuze 81, 85) ;.

17.13.87; reclamatii
17.05.56; inforTelefoane: eful statiei
matii 17.20.30 17.20.37 17.20.38 17.20.39 17.07.28
Case de bilete, bagaje si mesageril in trafic local si international, depozite de
bagaje de mina, sali de asteptare clasa 1 si 2, sali de asteptare pentru mame sk
copii, birou de informatii, oficiu telefonic urban si interurban, oficio P.T.T. si
punct farmaceutic, librarie, frizerie, chioscuri Cu ziare si reviste, restaurante,
bufete etc.
Sosiri l plecdri spre toate orasele din tara si strdinatate In vagoane-clasd si
de dormit cu trenuri directe sao de legatura.

Bucnresti Basarab: CAi de acces prin B-dul Basarab (tramvaie 2, 12)


sau prin Calea Grivitei Podul Basarab (tramvaie 6, 10, 24, 26, 27;.
autobuz 38) ; Telefoane: eful statiei 17.01.1013948; informatii
17 .01.1012127
Case de bilete, bagaje si mesagerii in trafic local, sal de asteptare etc.
Sosiri i plecari de trenuri in directia 1.oiorl, Pitesti, Buzan, Braila i Galati.

Bucuresti Sanease: C5.i de acces prin .os. Bcineasa (troleibuze 81, 82);

Telefoanel seful statiei

17.07.08; informatii

17.01.1013536 ;.

17.01.10/3537; 17.01.1012027
Case de bilete, bagaje si mesagerii in trafic local, san de asteptare etc.
Sosiri i plecari de trenuri in directia Constanta i Calarasi.

Bucuresti Obor: cai de acces prin B-dul Gheorghe Dimilrov (tramvaie


11.07.42
7, 14, 26, 27), troleibuz 85; Telefon
Case de bilete, bagaje si mesagerii in trafic local, sal de asteptare etc.
Sosirl i plecari de trenuri in directia Ciulnita, Calarasi i Constanta.
251

www.dacoromanica.ro

Titan: Cai de acces prin B-dul Muncii (tramvaie 23, 27) ; Telefon:
21.70.54
Case de bilete, bagaje si mesagerii In trafic local, sAli de asteptare etc.
Sosiri i plecAri de trenuri In directia llenita.

Bucuresti Progresul: Cai de acces prin .5'os. Giurgiului (tramvaie,


12, 17); Telefon

17.01.1013467
Case de bilete, bagaje si mesagerii In trafic local, sdli de asteptare etc.
Sosiri l plecari de trenuri In directia Giurgiu.

AgenIii de voiaj C.F.R.


Agentia de voiaj nr. 1: Calea Victoriei, 12; Telefoane. seful agentiei
13.44.15; informatii trafic local 14.65.69; informatii trafic international
14.49.61
Agentia de voiaj nr. 2: Calea Grivitei, 130; Telefoane: eful agentiei14.13.31; informatii
17.01.1014200
La agentiile de voiaj C.P.R. se v4nd bilete de cAlatorie pentru intreaga tara
pentru strAinAtate, suplimente pentru vagoane de dormit, ticbete pentru trenuri cu locuri rezervate, suplimente pentru trenuri accelerate, abonamente de
o rice fel, buletine pentru c5lAtorie In grupuri, bilete In circuit cu pret redus,
bilete speciale, bilete de cAlAtorie turisticA, obtinute prin O. N. T .
Carpati", etc.
La agentiile de voiaj C.F.R. se pot procura bilete de alAtorie cu cel mult 10
zile Inainte de plecarea trenului, iar la trenurile cu locuri rezervate, cu 5 zile
1 nainte de plecarea trenului.
La trenurile Cu locuri rezervate se pot obtine tichete pentru locuri de la agenVile de voiaj C.F.R. cel mai tIrziu cu 3 ore Inainte de plecarea trenului.
vi

AEROPORTURI $

AGENTII DE REZERVARI

Aeroportul international Bilneasa:


17.40.40.

,Fos.

Bucurefti-Ploiesii

tel.

Amenajat cu instalatii tehnice moderne si facilit54i pentru trafic ca: hotel


transit, restaurant, birou de schimb, oficiu postal etc. deserveste traficul aerian
intern si international.
Liniile regulate interne exploatate de TAROM (Transporturile aeriene romIne)
asigurit legAturi zilnice Cu orasele: Arad, Bacan, Baia-Mare, Cluj, Constanta,
Craiova, Deva, Galati, Iasi, Oradea, Brasov, Satu-Mare, Sibiu, Timisoara,
Tg. /dures si Tulcea.
Liniile internationale regulate, exploatate de: TAROM (Transporturile aeriene
comino, AEROFLOT (U.R.S.S.), AUA (Austria), CSA (R.S. CehoslovacA), DEUT -

252

www.dacoromanica.ro

SCHE LUFTHANSA (A.D. Germand), LOT (R.P. PolonA), MALEV (R.P. UngarA),

SABENA (Belgia) si TABSU (R.P. Bulgaria) asigura legaturi directe Cu: Atena,
Belgrad, Berlin, Bruxelles, Budapesta, Cologne, Copenhaga, Kiev, Moscova,
Odesa, Paris, Praga, Sofia, Viena, Varsovia, Ziirich.
In orasele deservite de Hail internationale se pot asigura legaturi convenabile

cu once localitate de pe glob.


Pe linille interne, pasagerli au dreptul la transportul gratuit a 10 kg bagaj de
persoana, iar pe linille internationale 20 kg.
Pe liniile interne, copiii piad la 3 ani si intre 3 si 10 ani beneficiazii de o reducere de 85%, respectiv 50%. Pe Millie internationale, copiii pina la 2 ani si
intre 2 si 12 ani beneficiazd de reducere de 90%, respectiv 50%.
Pasagerii trebuie sd se prezinte la aeroport cu 30 minute inaintea orei de
plecare a avionului pentru cursele interne si cu 1 ora pentru cursele internationale.

Agentia central de rezervari: B-dul Republicii, 16


tel. 16.33.46
14.74.33 pentru linii internationale i 15.12.54 pentru linii
interne; Teletype 260.

gi

Agentia Sabena": B-dul N. BcIlcescu, 22

tel. 15.12.26

Agentia NAVROM" (Navigatia maritima qi fluvial Teraina) :


B-dul Republicii, 16
linii internationale tel. 16.33.46; B-dut
Dinicu Golescu, 38
linii interne
tel. 18.02.90.
Agentia TAROM din Piata Universitatli

253

www.dacoromanica.ro

AGENTII DE TURISM
7

Oficiul national de turiem CARPATI" (ONT)


tel. 15.14.89

B-dul g-ral Magheru

Organizeaza: sosirea, oederea oi plecarea turiotilor romIni In strainatate ol a


turiotilor straini In Romtnia; calatorii turistice individuale oi In grup in tara;
calatorii de studii In principalele centre de folclor oi arta populara din tara;
eillittoril pentru sporturi de iarna In muntii Carpati; excursii de vfnatoare In
Carpati (vInat mare, uroi, cerb i, mistreti); excursii de vinitoare oi pescuit In
Delta Dunarii; croaziere pe Dunare, in Delta oi pe Marea Neagra; excursil pentru

',hl tarea principalelor oraoe oi nionumente ale naturii etc.


ONT asigura turiotilor: accesul In hoteluri oi restaurante de primul rang In
capitala oi in principalele oraoe sau centre turistice; servicii de autoturism,
autocare, vagoane speciale oi automoto are pe liniile principale interne; servicii
de ghizi oi interpreti; rezervari de locuri pe toate cAile de comunicatii interne oi
externe; rezervari de locuri la spectacole oi manifestari cultural-sportive.
Editeaza prospecte, buletine, pliante, harti, broouri.

Agentia ONT Bucureeti: Calea Victoriei, 100

tel. 15.74.11 qi

15.19.72

Filiala ONT : B-dul Republicii, 68

tel. 14.08.00

Filiala ONT: B-dul Republicii, 4

tel. 14.72.08

Oficiul national de turism. Noul sedlu, din B-dul g-ral Magheru

.254

www.dacoromanica.ro

HOT ELU RI
HOTELURI DE CATEGORIILE LUX $1

Ambasador: B-dul g-ral Magheru, 10


tel. 11.04.40
Construit In 1939-1940, a fost reamenajat In

1952. Dispune de camere 6i apartamente elegante.

La parter: restaurant, bufet, braserie, cofetarie,


salon de frizerie

6i

coafuri.

Athne Palace: Str. Episcopiei, I (col;


cu Calea Victoriei)
tel. 14.08.99
'Edificiu datInd din anul 1912 6i trecut ulterior
prin mai multe transformari 6I amenajdri. Refacut
In forma actual& In 1945. Camere 6i apartamente
elegante, cu instalatli i mobilier din cele mal mo-

derne. La patter: restaurant cu gradin de yard,


caf-brasserie, 'hall de receptii, salon de coafura
frizerie, florArie, tutungerie 0.a.

Lido: B-dul g-ral Magheru, 5-7

tel. 14.49.30

Construit in 1930, suferind avarii In timpul bombardamentelor din 1944, a


font refacut In Intregime In 1956-1957, chid s-a redeschis ca hotel al ONT
CARPATI", pentru turi6tii straini. I,a patter: restaurant cu teras de varA, bar
In stil rustic, bufet Ezpres, salon de coafur. 6I frizerie, bazin Cu valuri artificiale,
diverse magazine.

Hotel Athne Palace'

'CHINE kuti
;

410

70 !LT,

MIN 0,
.1

255

www.dacoromanica.ro

Union: Str. Aristide Briand, 6

tel. 13.26.40

Cladire situata In plin centrul capitalei; a fost reamenajat 9i dotat Cu utilaj


nou In 1955. Ia parter: salon de coatura, farmacie, debit de tutun i diverse magazine.

HOTELURI DE .CATEGORIA A

II-a

B-dul 6 Martie, 18
tel. 14.74.10
Muntenia: Str. Academiei, 21
tel. 14.60.10
Victoria: Calea Victoriei, 15
tel. 16.41.00
Bucegi: Str. Witting, 2 tel. 14.10.39
Cerna: B-dul Dinicu Golescu, 29
tel. 15.34.64
Dunirea: Calea Grivilei, 140
tel. 17.30.73
Oltenia: Calea Grivilei, 90
tel. 16.40.92

Hotel Lido`

Hotel Ambasador"
Y."'

k\I

II

-,

,r
aLlItt ....le.

,,,---v..

.--

1-

V 411../

;'-`

,:t
i

:,41

-'1

1 11$

. j _igq

100,---0,11._

jPi

M==
...

211 ,

-I

_...,

..,

'

"'

r,

., ilift 7g

,,,-,tr

,._,.i
1

1,

1111

lag II gilt

tria217

MK- 0:4256

www.dacoromanica.ro

1111

.,..--1-7.

LOCALURI DE ALIMENTATIE PUBLICA


Alimentatia public este inca unul din

domeniile in care capitala Republicib


Populare Romine este de nerecunoscut. Cre-

terea nivelului de trai al oarnenilor rnuncii,


sporirea exigentelor publicului consumator,
largirea bazelor de aprovizionare sint factori
importanti care coneura la organizarea si dez-

voltarea unei largi *i bine utilate retele


de restaurante, braserii, cofetarii, bufete etc.
La sfiritul anului 1961, capitala tariinumra 951 unitati de alimentatie publica.
Acest mimar a crescut i este in continua',

cretere, pe m'asura ce se d'atiese noi blocurho

in toate cartierele oraului.

RESTAURANTE
Ambasador: B-dul g-ral Magheru, 6-8
tel. 12.821f
Athne Palace (cu gradilla de varil): Str. Episcopiei, 1, 3'
tel. 14.08.99
Bucuretai: Calea Victoriei, 36

tel. 13.44.82

Berlin (cu gradina de vara): Sir. C-tin Mille, 4


tel. 14.46.52'
Bordei (gradilla de vara pe lacul Herastrau): B-dul Aviatorilor,
162

tel. 17.63.49

Bucegi: .Fos. lanculta, 32


Carul cu bere (restaurant-berarie): Str. Stravropoleos, 5
Caviar: Str. Kuibifev, 9
Cina (cu gradina de vara): Str. C.A. Roseta, 1
tel. 14.02.17
Ciocirlia (specialitate zahana ; cu gradina de vara): SplaiulUnirii,9
Ciqmigiu: B-dttl 6 Martie, 22
Constructorul: B-dul 6 Martie, 13
Cotroceni: os. Cotroceni, 9
Delta Dudara: B-dul Republicii, 2
Dimbovita: Str. 30 pecembrie. 19
Dunrea: B-dul N. Biilcescu, 3
Dorobanti: Calea Dorobanii, 154
Gambrinus: (restaurant-beriarie) B-dul 6 Martie, 18

www.dacoromanica.ro

-I
' ' .. K . .1

TIT

bo 51 1 6. . rTit

-4

..44.W. .

_......r.,..,
-Li,

_.
r-

-,

....
..

N.

itt

itT

'

:'
lit, q,

IP-

Restaurantul cu autoservire Modern"

ill

/ r

11

r-,

'V

.-

1
,

.
.,.i.4,46..

Cofetdria Floreasca.

Barul Melody"
I

www.dacoromanica.ro

--,:i.
....!

I!

Grlidinita:
gheru, 24

B-dul

g-ral

Ma-

Independentei: Str. dr. Lister, 1


Izvorul rece (cu gradina de yard):
B-dul Republicii, 92
Kiseleff: (en gradina de vara):

Str. arh. Mincu, 1 tel.

18.66.22

Lida (cu terasA de varA): B-dul

g-ral Magheru, 5-7 tel. 14.49.30

1 Mai (gradinA de vara): .F os. Kiselef f , 4

Marea Neagril: Cateo Grivitei, 94

Miorita (cu grading de var.*

qos. Kiseleff, Parcul de cultur fi

odihn. Hereistru" tel. 17.10.95


Moldova: Str. lcoanei, 2
B-dul N. Titulescu, 86
Pescarul (specialitate pescarie):

B-dul N. Blcescu, 9

Peactirug (terasa de vara pe ma-

lul lacului Herastrau): Parcul de


cultur fi odihn Herstrdu"

tel.

17 .09 .83

Poiana: B-dul 1 Mai, 67


Parc (gradina de vara): Parcul

de cultur fi odihnd Herstrau"( intrarea prin .5-oseaua Nordului) tel.


17.34.38
Parcul Trandafirilor (cu grAdina de varA): Calea Dorobanti,

3 tel. 12.48.27

Postivarul: Cateo Victoriei, 15


Regita: Cateo Rahovei, 90
Siretul (cu gradind de vara):
qoa. ,F telan cel Mare, 24

Terasa colonadelor (cu gradina

de vara): B-dul Republicii, 10


Unirea (Cu grAdina de var):
Cateo Viiciirefti, 15

B-dul Republicii, 6

Zori de zi: B-dul Republicii, 15


Restaurantul Carui Cu bere
259

17*

www.dacoromanica.ro

RESTAURANTE-PENSIUNE SAU CU AUTOSERVIRE


Bulevard: B-dttl N. Balcescu, 25

Caraiman: Calea Victoriei, 116


Lipscani: Sir. Lipscani, 18
Modern: Piafa Palatului Republicii (Bloc 3)
Mures: Str. Lipscani, 12

Rapid: B-dul Anal 1848, 40

RESTAURANTE SI BUFETE IN GARI SI AEROPORTURI


Gara de Nord
tel. 17.07.11
Gara de Est (Obor)
tel. 11.07.42
Aeroportul BAneasa
tel. 17.40.40132

BARURI
Continental: Sir. G.G. Asan, 3 tel. 15.79 .82
Melody: B-dttl g-ral Magheru, 12-14
R es taur an tul Baneasa-PAdure"

q.

tP

..11'101117/11/
.

-1-,-,,-,N

.,

'

'

..,:e

U4T-,,,irpr V Ur
?

101, 4: .

,.. -

1-4.7.,JA,'i" -

260

www.dacoromanica.ro

"

,h4 44:
4.

4,

BUFETE EXPRES"
Automat: B-dul g-ral Magheru, 12
Colentina: B-dul Armatei Sovietice, 1
Lido: B-dul g-ral Magheru, 7

Nord: B-dul Gh. Duca, 1-3


Victoria: Calea V ictoriei, 31

BUFETE LACTO"
Dorna: B-dul g-ral Magheru, 2; Str. Academiei, 29; B-dul 6 Margie,
9; B-dul Dinicu Golescu, 23-25

RESTAURANTE IN iMPREJURIMILE ORASULUI


tel. 17.05.96
Bneasa-pidure: Peidurea Baneasa
tel. 17.26.39
Blineasa-pod: Sos. Bucuresti-Ploiesti
Parcul privighetorilor: Ptidurea Bcineasa

BRASERII, COFETARII
Albina: Str. Acaderniei, 19;
Amandina: .os. Stefan cel Mare,34;
Ambasador: B-dul g-ral Magheru,

6-8; Athne Palace: Str. Episcopiei, 1; Bucure9ti Calea Victo-

riei, 36; Carpati: B-dul 1V. Beilcescu, 4; Central: B-dulAnul 1818,30;


Cina (gradinA de var) : Str. C. A.
Rosetti, 1; Cireului: Sos. Stefan cel
Mare, 83 85; Coltei: B-dul Re-

publicii, 15; Delicia: Calea Grivilei, 152; Dorobanti: Catea Dorobanii, .178; Eminescu:Str. M. Emi-

nescu, 182; Floreasca: Str. Bach, 4;


Fraga: Anul 1848, 6; infriitirea:
Calea Dudesti, 41; infrtirea:
Bucureftii-Noi (blocuri); Latina:
B-dul Republicii, 61; Liimiita:
B-dul 6 Martie, 30; Levintica:
Str. 11 lunie, 42; Lipscani: Str.

Lipscani. 81; Nord: Str. Girii de


Nord, 6-8; Opera: Plata M. Kogalniceanu, 8; Opereta: Piata Teatrului de operetet (bloc turn); Pri-

miverii: Calea Mofilor, 272; Raboys: B-dul G. CoOuc, 95;


Itasritul: os. Mihai Bravu, 2;

Terasa restaurantului Pescarue


261

www.dacoromanica.ro

Republica: Catea V ictoriei, 63; Scala: B-dul N. Btlicescu, 38; Teatrului:

Catea Victoriei, 52; Tineretului: B-dul 6 .Martie, 11; Tosca s B-dul


6 Martie, 101; Trandafirul alb: B-dul g-ral Magheru, 26; Union:
Piala Palatttlui Republicii; Universittii: B-dut Republicii, 6;
Verdun: B-dul Tolbuhin, 31; Vergului: B-dul Muncii., 11; Victoria:
Calea Victoriei, 14

PATISERII
Dirste: B-dul Republicii, 15; Libertrisii: Calea qerban Vod, 17;
Lipscani: Str. Lipscani, 19; Popular: B-dul 6 Martie, 15

UNITATI COMERCIALE
Ina din a doua jumtate a secolului al

XV-lea, documentele atest existenta la Bucuresti a unor prvlii deschise de cAtre diversi negustori pentru a satisface cerintele

clasei stpinitoare. Un secol mai tirziu,


intr-un document datind din 13 mai 1563,
se mentioneaz, intre altele, si existenta
unui bazar" (piat de mrfuri) pe ling&
Biserica Domneasc5.. in aceast perioad,
un interes sporit pentru nego Il arat nu

numai boierii, dar si mnstirile care caut


consolideze pozitiile economice, stpinind un numr tot mai mare de prvlii si de mori. La mijlocul secolului al XVII-lea, viata comercial a orasului este concentrat

In jurul Curtii Domnesti si a tirgului din'untru" aflat 11120 zi-

durile acesteia, de unde pornesc drumuri ce leaga orasul de celelalte


tirguri i orase de la Dunre i dinspre munti.
In secolul al XVIII-lea, activitatea tot mai accentuat a mestesugarilor si a negustorilor este o mgrturie a adincirii procesului de descompunere a orinduirii feudale si de afirmare in viata politicA a trii
a burgheziei in devenire. Pe mdsura consolidrii i lrgirii pietei
interne si a dezvolt.rii continue a economiei de marfuri, in secolul
al XIX-lea si in primele decenii ale secolului nostru apar in capital,
ca i in alte orase ale tdrii, noi magazine. Nucleul comercial al orasului, cuprins altdata intre actuala Piat a Unirii, Piata Sf. Gheorghe i Calea Mosilor, se extinde in perioada dintre cele dou razboaie
mondiale spre vest, cuprinzind o portiune a Ulf Victoriei si B-dul
6 Martie. Comertul particular, anarhic, specific dezvoltrii capitaliste a trii, este ins un mijloc de srcire i spoliere a populatiei
muncitoare.
Comertul din Republica Popular. Romin se dezvolt intr-un ritm
viu, pe baza noilor relatii de productie, relatiile de productie socialiste,
extinse in intreaga economie. In tara noastra a fost lichidat elementul

intermediar, parazitar i exploatator, care se interpunea intre produator i consumator, realizind profituri mari. Astzi, comertul socialist
262

www.dacoromanica.ro

(de stat si cooperatist) detine in intregime comertu/ cu ridicata

99,6% din comertul cu amanuntul. Prin unita.ti comerciale bine aprovizionate i incadrate de personal calificat, comertul socialist pune
la dispozitia publicului consumator produse din ce in ce mai multe,

de mai buna calitate si la preturi tot mai scazute, fabricate in tara.


n ultimii ani, ca urmare a ridicarii nivelului de trai al populatiei,
au crescut simtitor vinzarile de mrfuri cu amanuntul, prin unitatile
comertului socialist. Astfel, numai in 1961 s-au vindut in capitall
Cu 73% mai multe tesaturi de lin, cu 39,5% mai multe tesaturi de
matase, cu peste 54% mai mult incaltaminte, cu 84,2% mai multa
mobil si de peste cloud ori mai multe articole cultural-sportive
decit in 1959.
Pentru urmatorii 6 ani, Directivele celui de-al 111-lea Congres al
P.M.R. prevad punerea in vinzare a unei cantitati de mrfuri de doul
ori mai mare decit in 1959. Printre altele, in 1965, magaziinele din
intreaga tara vor desface de 2,5-2,7 ori mai multa carne cal in 1959,

de 4-4,5 ori mai mult lapte, de 2 ori mai multe tesaturi, inclusiv
confectii, de 2-2,3 ori mai multe biciclete, de circa 9,4 ori mai multe
frigidere.
Capitala tarii cuprinde o vasta retea de unitati comerciale univer-

sale, alimentare, textile, metalo-chimice etc., raspindite in toate


cartierele, in care brigzi de buna deservire stau la dispozitia cumpa-

ratorilor. S-a introdus in ultimul timp si este in curs de extindere


sistemul magazinelor cu autoserVire.

In anul

1961,

Bucurestii aveau un numar de 4.958 unitti

cornerciale de stat. in acelasi an, volumul vinzarilor de mrfuri cu


amanuntul prin comertul socialist s-a ridicat in capital la peste
8,5 miliarde lei.
Trebuie sa tinem seama de faptul ca dezvoltarea capitalei, prin
aparitia unor cvartale noi de blocuri de locuinte si a unor cartiere

noi, a dus cu sine si la sporirea corespunzatoare a numrului unittilor


comertului de stat. in noile blocuri s-au deschis in ultimii ani ultramoderne unitati de mare capacitate, adevrat mindrie a comertului
socialist din Rominia. Numai In anii 1960 1961 au fost deschise
zeci de noi magazine.

Tot la Bucuresti ii au sediul intreprinderile de comert exterior

care au luat fiinta in anii regimului democrat-popular. Astzi, Rominia


intretine relatii comerciale cu peste 80 de taxi. Pata de 1950, volumul

comertului exterior al trii a crescut de peste dotia ori. Numai fatii


de 1960, exporturile de masini si utilaje au crescut in 1961 cu 31%, o
serie de noi tipuri de masini fabricate in R.P.R. intrind in listele de
marfuri exportate.

MAGAZINE
Universale-generale

Bueure9ti: Str. BeireTtiei, 2

tel. 15.07.92

Central: Str. C.A. Rosetti, 5 tel. 15.93.12 (deschis 7-22, inclusiv

duminica) (are si raioane de produse alimentare)

263

www.dacoromanica.ro

Grivita: Catea Grivitei, 142 (deschis 7,36-21,30, inclusiv duminica)

Vulturul de mare: Str.

31 tel. 13.76.68
m

Victoria: Calea V ictoriei, 17 tel.


13.54.50 (deschis 7 22 ; duminica

7-15)

Stofe, matasuri,
.01

"

testuri, Onzeturi

$,%.

k/.4.7

B-dul N. Balcescu, 2 A; B-dul N .

1.3

V Ole V

Baleasen, 26 A; B-dul Bucurestii


Noi (blocuri); B-dul 6 Martie, 43;
B-dul g-ral Magheru, 34 (tesilturi
de in si cinepIt) ; B-dul 6 Martie,
7; Calen V ictoriei, 25; Calea V ic-

r
.1

litagazinul universal Victoria"

Magazinul Romarta" din Piata Universitatii

toriei, 31; ,Fos. Mihai Bravu, 16


(tesaturi de in si cine0); Str. Glin-

ka (colt cu str. Donizetti


cartier
Floreasca); Str. Lipscani, 36; Str.
Lipscani, 38; Str.. Lipscani, 57
(tesrituri de in si cinepa); Str.
Lipscani, 04 (albituri) ; Str. Lipscani, 88
Magazinul noutiitilor: B-dul g-ral
Magheru, 1 3
Magazinul Ateneului: Calea Victoriei, 94
Galanterie

B-dul N. Billcescu, 24 (speciali-

zat cravate) ; B-dul N. B 'dlcescu, 26

(pentru brbati) ; B-dul g-ral Ma-

gheru, 3 (specializat ciorapi) ; B-dul

g-ral Maghertt, 3 (pentru brbati

si femei); B-dul g-ral Magheru, 34


(Piala Romana') (pentru bdrbati
si femei); B-dul 6 Martie, 1 (pentru
birbati i femci) ; B-dul 6 Martie,
18 (specializat cravate) ; B-dul Anu
1848, nr. 24 (pentru bArbati) ; Catea

V ictoriei, 14 (specializat tricotaje


pentru femei); Catea Victoriei, 56
(pentru bdrbati) ; CaleaVictoriei, 89
(specializat cilmsicravate) ; Catea

Victoriei, 93 (specializat ciorapi)


S tr. Academiei, 2 bis (pentru barbati i femei); Calea Grivitei, 162;

www.dacoromanica.ro

Str. A. Briand, 11 (specializat tricotaje pentru femei); Str. Lipscani,


37 (pentru Larbati si femei) ; Str. Lipscani, 40 (pentru LArbati) ;
Str. Lipscani, 41 (specializat tricotaje pentru femei) ; Str. Lipscani, 45 (pentru femei) ; Str. Lipscani, 50 (specializat ctmi
cravate) ; Str. Lipscani, 59 (pentru femei); Str. Lipscani, 84 (pentru

bilrbati si femei) ; Favorit (specializat plrii pentru barbati si femei):


B-dul g-ral Magheru, 1-3; Mioara: B-dul N. BA' lcescu, 36 (specializat
tricotaje pentru femei); Piafa Teatrului de operet (blocul turn)
ConfecIi i
B-dul N. &I Icescu, 34 (pentru femei); B-dul Bucttref Ili Noi, 11 (blocuri)

(pentru lArbati, femei, copii); B-dul G. Duca, 3 (pentru barbati, femei,


copii); B-dul Mttncii, 90 (blocuri) (pentru brbai, femei, copii) ; Cateo
Ferentari, 72 (pentru brbai, femei, copii) ; Calea Grivitei, 141 (pentru
frarbati si femei) ; Catea Victoriei, 21 (pentru bArbati, femei, copii)
Cateo V ictoriei, 33 (pentru barbati si femei); Catea Victoriei, 61 (specializat confectii la ultima probA); .os. Mihai Bravu, 1 (pentru barbati
si femei); Str. Acadenziei, 1 bis (specializat blanuri) ; Str. Lipscani, 65
(pentru LIArbati, femei si copii) ; Confectia (pentru barbati, femei,
copii): Catea Victoriei, 28; Catea Victoriei, 112 (spec ializat confectii

pentru tineret) ; Elegant (pentru brbati si femei): B-dul N. Balcescu, 17; Modern: B-dul 6 Marcie, 8

Noul magazin de confectii din cartierul Floreasca

265

www.dacoromanica.ro

Magazine Romarta"

B-dul Republicii, 14 (cosmetice, parfumerie, tricotaje, lenjerie ,


electrice, portelanuri) ; Calen Victoriei, 54 (Incaltaminte barbati
femei); Calea Victoriei, 60 (tesaturi bumbac, Lida, matase, confectii
barbati, incltaminte) ; Caten Victoriei, 62 (tesaturi matase, Bud)
Calen Victoriei, 64 (tricotaje, marochinarie, parfumerie) ; Calen Victoriei, 66 (galanterie, tricotaje barbati) ; Calen Victoriei, 68 (tesaturi matase)
Thaltaminte
N. Bcilcescu, 32 (pentru barbati i femei): B-dul Bucureptii Noi (blocuri) (pentru barbati, femei si copii) ; B-dul g-ral Magheru, 35 (pentru,

barbati si femei); B-dul 6 Martie, 5 (pentru brbati si femei); B-dul


Muncii, 90 (pentru bilrbati i femei) ; Calen Ferentari, 72 (pentru
ha/rim-0, femei i copii) ; Calea Grivitei, 153 (pentru barbati
femei) ; Calen Victoriei, 20 (pentru brbati i femei) ; Calen
Victoriei, 77 (pentru barbati si femei) ; Piala Palatului Republicii
(blocuri) (pentru brbati si femei); Str. Aristide Brand, 20 (pentru
barbati si femei); Str. Lipscani, 30 (pentru femei); Str. Lipscani, 41
(pentru barbati) ; Str. Lipscani, 34 (pentru copii) ; Str. Lipscani, 45
(pentru brbati) ; Str. Lipscani, 47 (pentru femei); Str. Lipscani, 56
(pentru barbati, femei i copii) ; Str. Lipscani, 78 (pentru barbati,
femei si copii) ; Calea Grivilei, 84 (specializat incaltaminte din cauciuc) ; B-dul Schitu Mclgureanu, 6

Articole si jucrii pentru copii


B-dul Bucureftii Noi (blocuri) ; B-dul g-ral Magheru, 3; CaleaFeren-

tart, 72; .5oseaua Mihai Bravu, 2; Str. Lizeanu, 2; Trei ursuleti:


Str. Doamnei, 9; Tindilricil: Str. Lipscani, 58; La doi iepurasi: Sir.
Lipscani, 20; Lumea copiilor: Str. Lipscani, 69; Magazinul copiilor:
Caten Victoriei, 32-34; Motanul inciltat: Catea Victoriei, 23; Aschiuti:
Calen Grivilei, 342

Articole cosmetice si de parfumerie


B-dul Anul 1848, 16; Str. Academiei, 25; Str. Lipscani, 60; Caten
Victoriei, 26; Cosmetics: B-dul 6 Martie, 5; Crinul: B-dul g-ral Magheru, 1; Garofita: Calen Victoriei, 61; Ghiocelul: B-dul N. BclIcescu,
22; Liliacul: Catea Victoriei, 68; Trandafirul: Caten Victoriei, 26;
Violeta: B-dul N. Balcescu, 2

Articole de marochindrie

B-dul N. Biticescu, 25; B-dul G. Duca, 2 4; Poeta: Sir. Lips-

cani, 68
266

www.dacoromanica.ro

Articole de sport-foto-muzica

B-dul Anul 1848, 30; B-dul N. Balcescu, 22 (specializat articole


foto); B-dul 6 Martie, 8 (specializat articole sport); Catea Grivilei,
152; Calea Mosilor, 370 (specializat articole sport); CaleaVictoriei,
26 (specializat articole foto i muzicA); Str. Academiei, 5; Str. Edgar
Quinet, 9 (specializat articole foto); Str. Lipscani, 21; Str. Lipscani, 85 (specializat materiale sportive); Melodia: B-dul g-ral Magheru, 14; Muzica: Str. A. Briand, 11; Romanta: Cales Victoriei, 48
Mobile

B-dul Anul 1848, 18; B-dul Banu Manta, 2; B-dul Bucurestii Noi
(blocuri); B-dul Gh. Dimitrov, 95; B-dul 6 Martie, 36; B-dul Muncii,
90 (blocuri); Calea Grivitei, 99; Calea Grivitei, 150; Calca Mosilor,145;

Calea Victoriei, 89; Plata Grii de Nord (bloc A); Str. 30 Decembrie, 62; Str. Doamnei, 16 18; Str. Al. Sahia, 31; Cilminul: Piafo
Amzei (mobilier, covoare)

Stofe de mobile, covoare, articole de tapiterie


Calea Victoriei, 46 A; Str. Lipscani, 67; Catea Grivilei, 149

Articole electrice

de menaj

B-dul Anul 1848, 3; B-dul Anul 1848, 35; B-dul Bucure.ytii Noi
(blocuri); B-dul 30 Deceznbrie, 16, 114; B-dul G. Cosbuc, 5; B-dul
G. Duca, 11; B-dul Libertatii, 6; B-dul g-ral Magheru, 43; B-dul 1
Mai, 171; B-dul Aluncii, 90; (bloc A 3); Calea Grivilei, 119; Caleo
Noul magazin Cdminnl" din Plata Anizei
rio

T-'''-,-s

',

o$.

---=:,'

-"Cag

Tr."7--f-,-

'

.-ga

267

www.dacoromanica.ro

Ferentari, 72; Ferometal: Calea Mosilor, 207; Calea Rahovei, 105, 200
-316; Calea Victoriei, 122; Electrocasniea: B-dul Anul 1848, 6; Electrotehnica: B-dul g-ral Magheru, 33; . os. Armatei Sovietice, 14; . os.
ancului, 60; . os. Mihai Bravu, 10; . os. Pantelimon, 4; Piala Amzei
20; Str. Academiei, 4 (radio-televizoare); Str. Academiei, 5 (frigidere,

maini de cusut ); Str. Aristide Briand, 5; Str. aviator Beller, 4; Str.

Ceaikovski (bloc 25) (Cartier Floreasca) ; Calea Grivilei, 342 (radio-televizoare); Str. 13 Decembrie, 2 (radio-televizoare) ; Sir. Lipscani,
-98

100; Str. Stavropoleos, 8; Piala Palatului Republica (articole

din mase plastice); Tehnometal: Calea V ictoriei, 39 A; B-dul 6 Martie,


10; B-dul N. Bit' Icescu, 22; Calea Grivilei, 154; . os. Mihai Bravu, 24
(deschis zilnic 7 21; duminica 8 12)

Moto-accesori i

,4rmatei Sovietice, 4; Str. Doamnei, 14 (accesorii-moto; Str.


Lipscani, 102; Piala Giirii de Nord; Automoto: B-dul g-ral Magheru,
22 (moto-velo)

Art icole de artizanat, decoratiun i interioare


Arta popular: Calea Victoriei, 118; Piala Palatului Republicii (bloc
V); Calea V ictoriei, 91; Artarom: B-dul g-ral Magheru, 2; Artizanat:
Magarinul Blectrotehnica" din B-dul g-rai Magheru

268

www.dacoromanica.ro

B-dul N. Balcescu, 26; Magazinul


de articole i decoratiuni interioare:
Calea Victoriei, 26; Magazinulexpozitie al Fondului plastic: B-dul
g-ral Magheru, 22; Miorita: Str. A.
Briand, 1

II

Ceasuri-Bijuterii

B-dul g-ral Magheru, 5; Calea


Grivitei, 119; Catea Victoriei, 22;
$os. Mihai Brava, lA

MI

Articole pentru fumdtori


B-dul Anul 1848, 36; B-dul /V.

lcescu, 16; B-dul g-ral Magheru,


B-dul g-ral Magheru, 2;

1-3;

B-dul g-ral Magheru, 22; B-dul


6 Martie, 8; Tutunul: Catea Victoriei, 94
Magazine

alimentare

generale

Comaliment: B-dul g-ral Magheru, 30; Piala Amzei, 15

Ilagarinul Tehnometal" din Calea


Victoriei

Alimentara: B-dul Anul 1848, 20; B-dul Bucurestii Noi (blocuri);


B-dul Bucurestii Noi, 151; B-dul 30 Decembrie, 18; B-dul G. Duca,
3-5; B-dul 1 Mai, 126; B-dul Maresal Tolbuhin, 108; B-dul Muncii,

90 (blocuri); B-dul Muncii, 152; Catea Doro banli, 174; Catea Ferentari,
2; Calea Ferentari, 72; Catea Floreasca, 120; Catea Grivitei, 411; Caleat
Grivilei, 115; Catea Rahovei, 415; Calca $erban V oda- , 1; Catea V ictoriei

143; CaleaVictoriei, 73; $os. Mihai Bravu, 1; B-dul Republicii, 26;


$os. Mihai Bravu, 221; Str. Apolodor, 2; Str. aviator Beller, 9; Str.
Brezoianu, 60; Str. Cauzasi, 1; Str. C. A. Rosetti, 26; Str. Ceaikovski
(bloc 204); Str. Decebal, 1; Str. Glinka, 53 (Cartier Floreasca);
S tr. 11 Iunie, 51; Str. Linariei, 98; Str. Vasile Lascar, 129
Magazine alimentare cu autoservire

Modern: B-dul 6 Martie, 85; Catea Grivifei, 170 174; Piafa


Teatrului de opereta (blocul turn); Piala Koglniceanu, 1; Str. Cristian Tell, 13; Bitolia: Sir. Bitoliei, 1 (deschis 7-22, inclusiv duminica); 1 Mai: .os. tetan cel Mare, 118; Unic: B-dul N. Balcescu, 33
(deschis 7 22, inclusiv duminica)
Mezeluri, brInzeturi, delicatese

Str. C. A Rosetti, 15; B-dul Gh. Dimitrov, 106; B-dul 1 Mal, 127;

Sir. Bitoliei, 2; B-dul Republicii, 59; Catea Floreasca, 205; Calea

269

www.dacoromanica.ro

Magarinul Arta populard"

Grivitei, 150 (deschis 7-22, inclusiv duminica); .$os. Mihai Bravu, 4;


CaleaVictoriei,75; Str. Academiei, 4; Str. Academiei,26; Str. Batistei,
1;Str. Halelor, 7; Str. Alex. Sahia, 56; Avintul (specializat mezeluri
i conserve de carne): B-dul Republicii, 23; Mistretul (specializat
mezeluri i conserve de carne): Plata M. Kogdlniceanu, 8 (deschis

7-22, inclusiv duminica)

Conserve

preparate din pete

Delta Dunrii: B-dul g-ral Magheru, 32-34; Str, Beldiman, 2;


B-dul 6 Martie, 5
Prod use

lactate

B-dul Bucurestii Noi (blocuri); B-dul Hristo Botev, 10; B-dul Muncii, 90; Catea Dorobanti, 170; Calea Plevnei, 5; qos. Cotroceni, 17;
.. os. Mihai Bravu, 145; Str. Batistei, 5; B-dul Dinicu Golescu, 21-25;
Str. Glinka, 53 (cartier Floreasca); Str. 11 Iunie, 22; Str. Viitor,
117; Miorita: Piaa M. Koglniceanu, 8 (deschis 7-22, inclusiv duminica) i B-dul Anul 1848, 8

Produse conservate prin frig

Polar: B-dul g-ral Magheru, 32-34; B-dul Muncii, 102


270

www.dacoromanica.ro

Fructe

legume

Aprozar: B-dul N. Beilcescu, 2; B-dul Bucureftii Noi, 149 (blo.curi); B-dul g-ral Magheru, 43; B-dul 6 Martie, 7; B-dul Muncii,
90 ,(blocuri); Catea Ferentari (blocuri); Catea Rahovei, 203; .os.
,Ftefan cel Mare, 152; Str. Academiei, 9; Str. Bativei, 9; Str. Ceaikovski (bloc 205), (Cartier Floreasca); Str. Glinka, 53 (Cartier Floreasca); Str. sStirbei Vodit-, 17; B-dul Dinicu Golescii (bloc 3); Piala
'Teatrului de operetit (blocul-turn) (magazin cu autoservire)
Dulciuri-Cafea

B-dul Anul 1848, 34; B-dul N. Balcescu, 3-5 (bombonerie);


Str. Bitoliei, 2; B-dul 1 Mai, 63; B-dul 6 Martie, 15; B-dul 6 Martie, 23; Catea Rahovei, 107; Catea Victoriei, 33 (bombonerie);
Calea Victoriei, 45; .Fos. Mihai Bravu, 6; Str. Balistei, 5; Str. Alihail
Eminescu, 17; Str. Vasite Lascir, 111; B-dul g-ral Magheru, 12;

Catea Victoriei, 114; Str. Beloiannis, 8

Bduturi

B-dul 1 Mai, 208; Calea Rahovei, 24; Catea . erban Vocici, 266;
.5os. ,Ftefan cel Mare, 18; Sir. arh. Mincu, I
Noul magarin alimentar Cu autoservire Unic.
II
LLIP
LL

.1

""

- .'

er=.-.4
".

'

f '91

VI ..=.-.

4.,

,;-far, ' 174

. -,,

-''
t_

'LAIL
t.' 2 -, 1

._''".

j t ii A

t teitis

OV1111110 ;

--

f 7! f ? !!:Th. ''-' ." '


iirrv 'UMW 4..

L2

.......

___,'

7-7i-l- -,

,,;.,,,...'

ow

rz-nr,,

-I

.,

;rrr

_,,'

sli.rw ,11111111
271

www.dacoromanica.ro

Prod use Gostat"


Calea Dorobanfi, 93; Piafa Buzesti; Piafa Amzei, 16; Piafa Unirii;
Str. 30 Decembrie, 4

Desfac produse legumicole si viticole si preparate din carne si

lapte ale unor gospodarii agricole de stat din imprejurimile capitalei.


Produse apicole

B-dul N. Billcescu, 20; Calea Grivilei, 286; Piafa Kogalniceanu, 6;


Str. 30 Decembrie, 62
Florri i

B-dul Republicii, 15; Calea Plevnei, 5-7; Piafa Teatrului de ope-

real' (blocul-turn); Piafa Amzei, 26; Piala Ilie Pintilie; Piafa V.

Kuibisev, 5; Piafa Romancl ; Piafa Palatului Republicii (blocuri); Pia fa


Rosetti, ; Str. 30 Decembrie, 33; Codlea: B-dul N. Balcescu, 7;

Horticola ,.1 Mai": Splaiul Unirii, 4


Magazine Cons ignatia"
Calea Grivilei, 153; Calea Mosilor, 368; Pasajul V ilagros ; Str. Bardfiei, 47 ; Str. Doamnei, 19 ; Str. Dobrogeanu-Gherea, 8 ; Str. Crefulescu, 4;

Str. Edgar Quinet, 13


PIETE ALIMENTARE

Colentina: os. . Armatei Sovietice


Cringaqi: Ca lea Cringasi

30 Decembrie: (Amzei): Piafa Amzei


Dorobantilor: Piafa Dorobanfilor
Dudeloti-Cioplea:

Calea

Dudesti

Elefterie: Splaiul Independenfei (Podul Ele/lene)


Emilia Irza: B-dul Lacul Tei
M. Eminescu: Str. Mihail Eminescu (colf cu Str. Aurel V laicu)
16 Februarie: Piala 16 Februarie
Ferentari: Ca lea Ferentarilor
Construita tu 1947, o data cu blocurile de locuinte.

G. Cosbuc: B-dul G. Cosbuc (Antrepozite)


Calea Grivifei
Grivita
272

www.dacoromanica.ro

fil) IT
;

11"

arj4

41.14.

41,

*4FL.ir

'
01
.14

_5112

,
-

Noul magasin de articole de menaj din Piata Atazei

lije Pintilie: Str. Berzei


Una din cele mai vechi piete din capitald. Prevrmut co hall.

1 Mai: B-dul 1 Mai


7 Noiembrie: B-dul 1 Mai
Pista are *i hala.

Obor: Str. Cimpul Mofilor


Una din cele mai moderne i mai mari hale din sud-estul Europei, terminat5
In 1946. Camere frigorifere rIe 8.000 m2, co o capacitate de 400 vagoane alimente,

amenajate in ultimii ani.


Progresul: os. Giurgittlui

Parcul Rahovei: Calea Rahovei (Parcul Bahova)


Puisor: Calea 13 Septembrie
Traan: Calea CcIldrafilor (col! cu Str. Traian)
Piata are i hala.

Unirii: Piala Unirii


A doua piata din capital, in ordinea importantel, prevAzutft cu bale de mare
capacitate.

Vasile Lascar: Str. Vasile Lave& (Gemeni)

Vitan: Catea Duclafti

n incinta i in imediata apropiere a pietelor functioneaza unitati


comerciale de stat pentru produse alimentare, textile, metalo-chimice
articole de uz casnic, precum i unitati de alimentatie publica.
273

www.dacoromanica.ro

iNTREPRINDERI

DE STAT PENTRU COMERT


EXTERIOR

Agroexport: Str. Doamnei, 12 tel. 14.93.57


Cartimez: Str. Aristide Briand, 14-18 tel. 16.19.10
Chimimport: 13-dul Republicii, 10

tel. 16.45.80

Exportlemn: Piala Rosetti, 4 tel. 14.79.90


Fructexport: 13-dul g-ral Magheru, 1

tel. 16.10.00

Indnstrialezport: Str. Gabriel Peri, 2 tel. 14.18.80


Masinimport: Str M. Eminescu, 10 12.65.20
B-dul 6 Martie, 42 tel. 15.34.33
Petrolexport: B-dul 6 Martie, 42 tel. 16.28.55
Prodexport: Str. Gabriel Peri, 5 7 tel. 16.16.60
Rominoexport: Piala Roseta, 4 tel. 16.41.10
Tehnoimport: Sir. Doatnnei, 5 tel. 13.10.20

UNITATI DE DESER VIRE A POPULATIEI


bine organizatd relea de unitriti de deservire asigurii
O largri
populatiei din capitald satisfacerea diverselor cerinte gospoddrelti sau
a unor prestatii de serviciu.
Numdrul acestor unitati, de stat sau cooperatiste, rdspindite In toate

cartierele oraplui, a crescut mult In ultimii ani, pentru a face fat


necesitrgilor sporite ale populatiei.
Administratia Asigurruilor de stat (ADAS): Directia Generald:
Str. Smirdan, 5 tel. 13.03.58; Directia regionald Bucurwi: Str.

tel. 13.66.43; Direqia orapilui Bucureti: Str. Ion Ghica,7


. Chica, 7
tel. 16.61.04

Inspectorate raionale ADAS: raionul 30 Decembrie": Str. Room, 7


tel. 11.84.76; raionul 1 Mai": Str. Spalarultii, 49
tel. 12.24.08;
raionul ,.23 August": B-dul F.I. Tolbuhitt, 55
tel. 21.21.72; raionul
Tudor Vladirnircscu": Str. Negru Votlei, 16
tel. 21.72.00; raionul
N. Balcescu": Str. Bibescu Vodci, 16
tel. 15.11.57; raionul
Str. Bateriilor, 33
tel. 16.72.66; raionul 16 Fcbruarie": Str. Popa Tatu, 35 tel. 16.48.97; raionul Grivita Roie":
B-dul 13a.tu Manta, 9
tel. 17.26.66
tel.
Centre de comenzi pentru butelii aragaz: Str. 11 Iunie, 46
23.29.10 23.88.90-23.84.60 (pentru raioanele V.I. Lenin", N. Baltel.
cescu".1 Alai", Tudor Vladimirescu"). Str. Caransebes, 15
27.10.10-17.72.00 (pentru raioanele 30 Decembrie", 16 Februarie",

Grivita- RoOe", 1 Alai")


Ghidul capitalei" (pentru informatii privind strzile oraului
tel. 14..70.45)
234

www.dacoromanica.ro

Intreprinderea canal-api-Bucureqti (1CAB) : Str. C-tin Mille, 8


tel. 13.28.10. inchideri-deschideri
tel. 13.28.10; pentru sesizarea
unor defectiuni constatate la reteaua de canalizare sau de racordare a
canalizarii tel. 11.29.77; pentru lucran i de vidanjare tel. 12.71.4,5;
gospodaria canalizarii
Str. teliinescu Assan, 26; pentru anuntarea
unor defectiuni survenite la reteaua de ap (conducte, guri de apa,
bransamente, control, instalatii interioare etc.), cetatenii se pot adresa:
raioanele 1 Mai" si 30 Decembrie"
tel. 12.41.35 (, os. , tefan cel

Mare, 112); raioanele Tudor Vladimirescu" si 23 August"

tel.

22.00.75 (str.Th. Speranta, 51); raioanele V.I. Lenin" si N. Billeescu"

tel. 23.83.60 (calea Rahovei, 148); raioanele Grivita Rosie" si

Februarie": B-dul N. Titulescu, 12a


tel. 18.42.75; defectiunile
la contoare pot fi sesizate indiferent de raion i la telefoanele: 13.80.07
sau 16.61.30 (grupa contoare). Cetatenii se pot adresa ICAB.-ului
la telefoanele amintite, intre orele 7 si 15. De la orele 15 la 18 se pri-

mese reclamatii numai la tel. 13.80.07 sau 16.61.30, interior 15


tatreprinderea Combustibilul" Bucureftti: Str. I. Vidu, 13
tel.
13.90.22

Intreprinderea de distributia gazelor Bucureqti Catea V ictoriei, 56


tel. 14 .76.00

Intreprinderea de salubritate Bucuregti (ISB) : Ca tea Plevnei, 80

tel. 15.06.00; subunitti: B-dul Alex. I. Cuza, 105


tel. 27.10.98;
tel. 11.96.46; , os. Pantelimon, 27
Str. Fierari, 26 A
tel.
12.32.08; Catea $erban Vodii, 186

tel. 23.99.27; Calea Ferentari, 123


tel. 15.21.75
Intreprinderea de splitorie, curiltitorie, boiangerie Nufgrul":
tel. 14.63.11; dintre unitatile principale citam:
Str. dr. Clinciu, 3
centrul nr. 1: Piata Palatului R.P.R. ( bloc 2) ; centrul nr.2: G. Cosbuc, 2;
centrul nr. 4: Str. Vasile Laseir, 142; centrul nr. 44: Calea Mosilor,88;
centrul nr. 42: Str. C.A. Rosetti, 26; centrul nr. 46: Str. Mendeleev, 6;

tel. 23.51.70; Str. B. Buicliu, 5

centrul nr. 16: Str. N. Beloiannis, 7


intreprinderea pentru colectarea metalelor: Str. Th. Aman, 4;
Depozi te de colectare: nr. 1

nr. 3
nr. 5

Str. . Glucozei, 87; nr. 2

Catea Alexandriei. 9; nr. 4

os. Giurgiului, 144; nr. 6


Splaiul Independentei, 294; nr. 8

os. Baicului, 16;

B-dul Bucurestii Noi, 145;


Calen Dorobanli, 126; nr. 7

Str. Cantemir, 55; nr. 9

Mihai Bravu, 180; nr. 11 Sir. Puisor, 18; nr. 12


os. Cotrocerti, 20;
nr. 13 Calea Alexandriei, 144; nr. 41 soS. Oltenitei, 194; nr. 15
B-dul Ion ulea, 8

intreprinderea poligraficil Gutenberg": Str. 30 Decembrie,40


tel.
13.69.59 (imprimate diverse, carti de vizita, legatorie de carti)
Str. Edgar Quinet, 15;
dintre unitatile principale citam pe acelea
Str. 13 Decembrie, 5; Sir. Pompiliu Eliade, 2 (Piala Kogiilniceanu)
Iatreprinderi prestilri servicii manuale: Str. Berzei, 25 tel. 14.97.10
14.85.35; pentru mutan i de mobilier, incarcaturi, descarcri de
tel. 21.51.67
21.36.12-12.62.27 12.69.87
marfuri, ambalari
1,5.91.94 ; pentru curatat geamuri si ferestre, curatat si lustruit pardoseli de orice fel, reparatii de parchete, zugraveli, vopsitorii in ulei etc.

tel. 16.48.50-14.85.35; pentru reparatii si montri de sobe de

275

18*

www.dacoromanica.ro

teracotii

tel. 21.51.67; pentru lucrilri de coserit, curAtari i desfundilri

de sobe
tel. 15.63.82
15.76.40
17.67.41
11.85.25; pentru
lucran i fotografii artistice pe piaci de portelan i emailate, retusriri
de fotografii, reconstituiri de tablouri si fotografii
tel. 16.48.50
Intreprinderea regionala de electricitate Bucuresti (IREB): B-dul
1 Mai, 41
tel. 18.08.00; serviciul deranjamente electrice In retea
tel. 18.23.40-17.29.53; plata pentru consumul energiei electrice
la casieriile situate In: B-dul 1 Mai 41-43 (pentru raioanele 16
bruarie", Grivita Rosie" si ,.30 Decembrie"
tel. 18.08.001205;
B-dul Republicii, 27 (pentru raionul Tudor Vladimirescu")
tel.
18.08.001229; Sos. Mihai Bravu, 27 (pentru raionul 23 August")
tel. 18.08.00/230; Sir. Mihail Eminescu, 156 (pentru raionul I Mai")
tel. 12.50.60; Str. Sabinelor, 94 (pentru raionul V. I. Lenin")
tel.
23.90.00; Str. 11 lunie, 18 (pentru raionul N. Blcescu")
tel.
23.25.03

Intreprinderea regional de transporturi auto Bucuresti:


de reparatii automobile si motociclete: B-dul N. Titulescu, 171tel.
17.31.51; Sir. Fabrica de chibrituri, 15-17 tel. 23.22.20; Sos.
Strulefti, 1 tel. 17.60.1011354
intreprinderea metalurgica intretineri gi reparatii: Calea Rahovei,

54 tel. 13.30.48

Studio foto (studio si laborator pentru fotografii artistic3): B-dul

Schitu Mcigureanu, 4

tel. 14.80.24

Cooperative

mWeugdreti

Arta i precizie: Sir. 30 Decembrie, 13


tel. 15.60.53 (specific:
ceasornicarie, reparatii de bijuterii) ; dintre unitktile principale citrn:
centrul nr. 4 B-dul N. Bdicescu, 26; centrul nr. 5 B-dul Republicii,
39; centrul din Piala Palatului Republicii; centrul din Calco Victoriei,
25; centrul din Str. 30 Decembrie, 50.
Avintul imbracamintei: (specific: croitorie i lenjerie, remaiaj,
stopaj, reparatii confectii) ; dintre unitritile mai importante citam:
unitatea din Piala Grii de Nord; unitatea din Str. Stirbei Vodd, 16;
unitatea din B-dul Dinicu Golescu, 9; unitatea din B-dul Bucureftii
Noi (Bloc 5).
Cooperativa blanarilor: Str. SI. A postoli, 34 tel. 15.55.10 (specific:
confectionare i reparatii de blanuri) ; dintre unitiile principale
centrul nr. 2 Str. Lipscani, 19; centrul nr. 23 Str. Academiei, 27;
centrul din Str. Collei, 2; centrul din Str. 30 Decembrie, 32.
Casa de mode: Str. C. Exarcu, 1
tel. 15.78.04; dintre unit tile
principale citana: centrul din Calm, Victoriei, 18 (confectii femei)
centrul din Calco Victoriei, 112 (confectii bArbati) ; centrul nr. 3 (de
lux)
Calco Victoriei, 128
tel. 15.26.92; centrul nr. 4 (de lux)
B-dul general Magheru, 39
tel. 12.56.75; centrul nr. 5 (de lux)
Calea Victoriei, 134
tel. 15.26.92; centrul din Str. Doamnei, 3.
Arta incaltmintei: Coleo Mofilor, 239
tel. 12.25.00 (specific:
comenzi si reparatii de inaltilminte) ; dintre unittile principale
276

www.dacoromanica.ro

citirn: centrul nr. 7


Calea Victoriei, 52; centrul nr. 1
B-dul Tol&thin, 94; centrul nr. 31
Calea Floreasca, 117 (pentru incaltiiminte

usoara); centrul din Str. Viitor, 117; centrul din Str. Tunari, 85.

Drum non (specific croitorie, lenjerie) ; dintre unitfitile mai importante citrun: unitatea din Str. Kuibisev, 7; unitatea din Piafa
niceanu, 3; unitatea din Piafa 7 Noiembrie, 1; unitatea din Str. Carol
Davila, 111; unitatea din Str. M. Eminescu, 172.
Fotografia populari: Str. Coljei, 9

tel. 15.52.66 (specific: fotografii,

fotocopii) ; dintre unithtile principale ciarn: unitatea nr. 8


Str.
Collea, 9 (fotoceramica) ; unitatea nr. 9
B-dul Bucurestii Noi
(bloc 1); unitatea nr. 16 Calea Victoriei, 38; unitatea nr. 12
Str.
Aristide Briand, 12 (foto color) ; unitatea nr. 38
Str. Franklin, 9;
unitatea nr. 41
B-dul Muncii, 90; unitatea din Str. Beldiman, 1;

unitatea din Str. Aeademiei, 2.


Igiena: Str, Biicani, 1 (specific: coafurrt, frizerie) ; dintre unittile
principale
unitatea nr. 1 B-dul Republicii, 15; unitatea nr. 18
Bloc Piala Palatului Republicii; unitatea din Calea Victoriei, 54;
unitatea nr. 92
Str. Academiei, 21 (cosmetica) ; unitatea nr. 95
Bloc cartier Floreasca; unitatea Ciufulici"
B-dul Republica, 23
(pentru copii).
imbric5mintea: Str. Uranus; 111
tel. 23.04.90; dintre uniatile
principale citam: centrul nr. 42
B-dul 6 Margie, 17 (specific: confectii) ; centrul nr. 27 B-dul 6 Martie, 95 (specific: confectii, lenjerie) ;centrul nr. 2
Str. Brezoianu, 3-5 (specific confectii) ; centrul
nr. 26
B-dul 6 Martie, 30 (specific: balonseide, remaiaj) ; centrul
din Str. Bibescu Vodii, 24; centrul din Str. Vinlitori, 1.
nclmintea manuala: os. Viilor, 44
tel. 23.40.20 (specific:
comenzi si reparatii Incilltruninte) ; dintre unitatile principale citdm:
centrul nr. 8
Calea Vilcire.sti, 29; centrul ur. 9
Sir. Smirdan,
1 21; centru/ nr. 22 Calea Rahovei, 218 (reparatii); centrul din
Calea Mosilor, 51 (specific: Inciiltriminte pentru copii si incaltdminte
ortopedica).

intrecerea; Str. 30 Decembrie, 62


tel. 15.37.70; dintre uniatile
Str. Bireitiei, 29 (specific: sepci,
principale citam: centrul nr. 27

bascuri, balonseide, flori artificiale) ; centrul nr. 25


Mihai Bravu,
116 (specific, sepci, bascuri, corsete, flori artificiale, curAtat
articole nou-ndscuti) ; centrul din Str. Lipscani, 39 si centrul din Sir.
Lipscani, 74.
Meseriasii cizmari: Calea Grivilei, 97
tel. 13.95.10 (specific: re-

paratii si comenzi inchltilminte); dintre unittile principale citarn;

eentrul nr. 7 Calea V ictoriei, 101; centrul nr. 2 Calea V ictoriei, 134;
centrul nr. 1
Calea Grivaei, 331; centrul nr. 16 Pia fa Amzei, 2
(reparatii) ; centrul nr. 14
Str. Mendeleev, 11.
Metalo-casnica: os. Armatei Sovietice, 15
tel. 12.20.20; dintre
unitatile principale citun: centrul nr. 38Calea Grivitei, 120 (specific:
obiecte de uz casnic) ; centrul nr. 42
Str. Valor, 116 (specific:
instalatii sanitare) ; centrul nr. 70
Str. Si. Gheorghe Nou, 11
tel. 15.64.50 (specific: reparatii biciclete) ; centrul din Str. M. Locus-

teanu, 3; centrul din Str. Buzesti, 78 tel. 15.18.58; centrul din qos.
277

www.dacoromanica.ro

Giurgiului, 178
tel. 23.77.01; centrul din B-dul Ilristo Botev, 16;
centrul din os. Stefan cel Mare, 1 (specific: intretinere si reparatii de
motociclete, motorete, scutere, masini-auto).
n

MoLila i tapiterie: Str. L'eicani, 1

tel. 13.11.06 (specific: timplarie,

tapiterie); dintre unitatile principale citam: centrul nr. 19


Sir. Al.
Sahia, 29; centrul nr. 59 Sir. dr. Felix, 44; centrul din Str.
38; centrul din B-dul Muncii, ZOO; centrul din Calea Ciileirasi, 3;
centrul din Sir. Buzesti, 31.
Deservirea: centrul din Str. Bireiliei, 35
tel. 15.54.40 (pentru
servicii la domiciliu: spalat si calcat rufe, spalat geamuri, parchete,
mici comisioane, 1nsotitori pentru batrini si bolnavi); centrul din
Pasajul Selari, 5 (specific: lustruirea si vopsirea obiectelor din piele);
tentrele din Str. Doamnei, 5 i Str. Aristide Briand, 1 (specific: reparatii
stilouri, ochelari, bibelouri).
Marochinerul: Str. Italianei, 20
tel. 16.66.89 (specific: marochinarie) ; dintre unitatile principale citam: centrul nr. 19 Pasaj Comedia; centrul din Calen Victoriei, 56; centrul din B-dul Republicii, 50;

centrul din B-dul IV. Beilcescu, 26.


Radio Progres: Sir. Sf. Gheorghe Nou, 24
tel. 13.42.77 (specific:
reparatii de aparate de radio si televiziune) ; dintre unitatile principale
citain: centrul din Sir. 30 Deccmbrie, 16
tel. 15.75.23; centrul din
Piala Kogiilniceanu, 7; centrul din Calen Vacilresti, 51; centrul nr. 21

Pia:a Kogiilniceanu, 8tel. 15.04.47; centrul nr. 22 B-dul G. Duca,


15
tel. 18.28.89; centrul nr. 40 Calen Grivilei (Bloc E 2);
tel.
17.29.40; central nr. 62
B-dul Muncii, 98.

Tehnometalica (specific: reparatii moto, instalatii electrice-sanitare,


reparatii frigidere, aragaze si alte obiecte de uz casnic, nichelaj, cromaj,

argintat) ; dintre unitatile principale citam: unitatea din Str. Cobeilcescu, 10; unitatea din Sir. Mihai Voda, 10 tel. 14.19.06; unitatea
din Str. Timisului, 4; uuitatea din Calea Rahovei, 403.
Tehnica incilltimintei: Sir. Uranus, 138
tel. 23.14.33 (specific:
comenzi si reparatii incaltaminte) ; dintre unitile principale citam:
centrul din Piala Grii de Nord; centrul nr. 12
Str. Brezoianu, 6;
centrul nr. 11
Str. Matei Millo, 2; centrul nr. 1 Sir. Uranus, 138;
centrul din B-dul 6 Martie, 77.
Tehnica sticlei (specific: montari de geamuri, reparatii, rame pentru

tablouri etc.); dintre unitatile principale citam: central din Cateo


Mosilor, 34 i 208; centrul din Calea Dorobanli, 133; central din Sir.

Buzesti, 19; central din B-dul Bucurestii Noi(Bloc 11) ; centrul din
Ca lea Serban Vocla, 235.

Tricotestil: Str. Smirdan, 11 tel. 16.32.09 (specific: tricotaje de


comanda, remaiaj); dintre unitatile principale citam: centrul nr. 26
Str. Brezoianu, 3; centrul nr. 2
Str. Edgar Quinet, 11; centrul
din Calea Victorici, 112; centrul din B-dul 6 Martie, 77; central din
Str. Lipscani, 19; centrul din Piala Glirii de Nord (Bloc C).
Sirguinta: Str. Episcopiei, 7
tel. 13.90.09; dintre unitatile principale ciam: centrul nr. 12
Calen Victoriei, 108 (specific: comenzi,
confectii, balonseide, palarii barbatesti); central nr. 23
Sir. Fran278

www.dacoromanica.ro

kiln, 5 (specific: confectii brbati si broderie mecanicA); centrul din


Sir. Aristide Briand, 12; centrul din Str. Episcopiei, 6; centrul din
Str. V ladescu, 52 (Floreasca).
Soare/e: Sir. Li pscani, 23-tel. 14.62.27 (specific: lenjerie, confectii,
broderie, stopaj, balonseide etc.) ; dintre unitatile principale dam:
centrul nr. 20 -Calea Ccilirasi, 1; centrul nr. 41
B-dul Republicii, 47;
centrul din Calea Mosilor, 27 - tel. 14.03.64 (specific: eilicat si reparatii de imbraciiminte, care se ridica de la doiniciliul clientilor).

Sporn]: Str. Gabroveni, 5 - tel. 16.66.19; dintre unittfle principale


citana: centrul nr. 19
Str. Lipscani, 72 (specific: confectii); centrul
nr. 2
Str.
Vineri, 27 (specific: balonseide); centrul nr. 5
Str.

$elari, 17 (specific: confectii, balonseide); centrul nr. 20


Lipscani, 19 (specific: confectii).

- Sir.

Stiruinta: Calea Grivilei, 59 - tel. 13.06.18 (specific: comenzi inc51tminte) ; dintre unitiltile mai importante cit5m: unitatea din Str.
A lecu Constantinescu, 5; unitatea din Calea Dorobanli, 19; unitatea
din Str. Stirbei Vodcsi, 96

POSTA-TELEFON-TELEGRAF
q72

Prim& document care aminteste de existenta olacelor de post, precum si de obligatia satelor i tirgurilor din tara de a pune
la dispozitia curierilor postali diferite mijloace de transport, dateazd din anul 1399.
Este vorba de un hrisov emis de Mircea ce/
BAtrin, prin care satul Pulcuti era scutit
de a da cai de olac".
In secolul al XVII-lea, serviciul postal

este asigurat atit de cureni interni (asanumitii lipcani) cit si de cureni externi
.

(c5.151rasi). In secolul al XVIII-lea tau fiint5

primele releuri de post, in special pe drumurile

principale (Bucuresti-T irgoviste,


Bucuresti-Craiova, Bucuresti-Giurgiu s.a.),

se organizeaz5 statii postale speciale, se emit o serie de hrisoave

care reglementeaz expedierea corespondentei. Dup 1830 se stabileste, pentru prima oara in Tara Romineasca, obligatia de a se plAti
taxe postale pentru corespondenta particulara.,, Anuarul Principetului Tr Rominesti" pe anul 1842 ne informeaza cserviciul postal
depindea in acea vreme de Departamentul DinAuntru (Ministerul de
Interne) si ca Directiunea si Casa postelor se aflau la Bucuresti, insta-

late intr-o cldire de pe strada denumit Posta Veche" (azi Str.


Mendeleev).

Aparitia, in 1858 a primelor marci postale rominesti si stabilirea


monopolului de stat asupra expedierii de scrisori constituie factori
importanti in reorganizarea, pe baze moderne, a retelei postale din
Rominia.

279

www.dacoromanica.ro

Palatul Potelor

Continua dezvoltare social-economica a trii atras dupa sine i


o crqtere a activittii in sectorul de po*ta i telecomunicatii.
Dupd eliberarea trii de sub jugul fascist, nevoia unor legaturi
operative intre intreprinderi, institutii i alte unitati economice,
culturale etc., ca i creterea exigentelor oamenilor muncii, pentru
care telefonul a incetat de mult a mai fi un lux", au creat necesi-

tatea largirii retelelor telefonice i telegrafice, a sporirii operatiunilor


de pot. i a dotrii acestora ca noi mijloace de deservire a populatiei.
Progresele realizate sint apreciabile.
Daca in 1938, de pild, in intreaga tara erau inregistrati 69.000 de
abonati telefonici, in 1961 numrul acestora crescuse la 217.000. In
1938, prin oficiile P.T.T. din tara eran expediate 172.000 de exempiare ziare i diverse publicatii. Don decenii mai tirziu aceast cifra
se ridica la peste 800.000, iar in 1931 la peste 1 milion.
I.4uind drept criteriu de comparatie anul 1950, constatam ca numrul
oficiilor i al marilor gh4ee potale existente in capital in 1959 era
de 56 (fata de 41), iar al cutiilor po*tale de 525 (fata de 422). In aceeai
perioad de timp, numarul abonatilor telefonici din capitala a crescut
de la 52.222 la 90.648, iar convorbirile telefonice interurbane, de la
1.524.000 la 2.784.000. Pata de 865.000 de teleg rame expediate in
1950, s-au inregistrat in 1959 aproape 1.000.000 de telegrame. In 1961,
prin oficiile potale ale capitalei, s-au expediat peste 54.000.000 de
scrisori i peste 5.000.000 mandate telegrafice i colete.

Pentru viitor, in vederea ridicrii telecomunicatiilor la o treapta


de activitate superioarl, Directivele celui de-al 111-lea Congres al
P.M.R. prevd investitii masive, dintre care o parte substantial va
fi alocat capitalei.
280

www.dacoromanica.ro

OFICII

GHI EE

T. T. R.
Functioneaza zilnic Intre orele 6 i 21 i efectueazI serviciile de
I

P.

corespondentl, mandate, mesagerii, telegrame, abonamente radiofonice, convorbiri telefonice locale, interurbane, internationale, operatiuni C.E.C., pres, filatelie etc.
Oficiile P.T.T.R. Bucureti 1, 2, 3, 4, 5, 9, 10, 12, 20 i 25 functioneaza 'filtre orele 6 i 24 pentru serviciile de telegraf i telefon.
Oficiile P.T.T.R. Bucureti 1 i Bucureti 3 shit deschise fr intrerupere pentru serviciul de telegraf.
La oficiile Bucureqti 1 qi Bucureti 3 functioneazri i gh4ee
pentru fototelegrame interne i externe.
Oficii P.T.T.R.
Bucuregti 1

Calco Victoriei, .12

Aceastd unitate functioneaza In Palatut Poftelos, clddire construitd. Intre anii


1894 si 1900. In anul 1958, In aceast clddire a fost instalatd. Expotitia interna-

tionald Centenarul mdrcii postale rominesti si al postei de stat".

Bucuregti 2
B-dul Banu Manta, 16; Bucuregti 3 qos. ,Ftelan
cel Mare, 15; Bucuregti 4 Catea Dudesti, 99-101; Bucuregti 5
Str. Uranus, 132; Bucuregti 6
Spl. Unirii, 116; Bucuregti 7
.os.
Giurgiului, 86; Bucuregti 8
qos. Berceni, 18; Bucuregti 9 Str.
Viitorului, 90; Bucuregti 10 qos. 'te fan cel Mare, 240; Bucuregti
.os. 7 Noiembrie, 1; Bucuregti 12
11
Str. Geirii de Nord (Blo-

cul A); Bucuregti 13 Str. Al Sahia, 32; Bucuregti 14 Catea


Ferentari, 72; Bucuregti 15 .Fos. Cotroceni, 12; Bucuregti 16
B-dul Paii, 100; Bucuregti 17 ,Fos. Giulesti, 54; Bucuregti 18
Bucuresti-Ploiesti, 16; Bucuregti 19 B-dul Ion ulea, 171;
Bucuregti 20
Calea Ciileirasi, 137; Bucuregti 21
os. PopestiLeordeni, 1; Bucuregti 22
Calca Grivifei, 2; Bucuregti 23 Str.

Ghenadie Petrescu, 20; Bucuregti 24


B-dul 30 Decembrie, 104;
Bucuregti 25 Catea Alexandriei, 1; Bucuregti 26 B-dul Bucurestii
Noi, 35; Bucuregti 27
Calea 13 Septembrie, 196; Bucuregti 28
Gara da Sud (Filaret); Bucuregti 29
Calea Calcirasi, 298; Bucuregti
33 Sir. Glinka (Bloc 53); Bucuregti
Cringasi, 66; Bucuregti
32 B-dul 1 Mai (Bloc F) (Piafa Chibrit); Bucuregti 33 Casa Scinteii;
Bucuregti 3L
B-dul Maresal F.I. Tolbuhin, 19; Bucuregti 35
Str. dr. Carol Davila, 33; Bucuregti 36
B-dul g-ral Magheru, 43;
Bucuregti 37
B-dul Ilristo Botev, 2; Bucuregti 38 Str. Maica

Domnului, 52; Bucuregti 40 I Str. 11 Iunie, 12; Bucuregti 41


B-dul 1 Mai, 141; Bucuregti 42
Piafa G. Cosbuc, 1 Bucuregti 44
Str. Linariei, 103; BucuTegti 45 Piafa Palatului R.P.R. (Bloc 10);

Bucuregti 46 Str. lzvor, 20; Bucuregti 49 B-dul Muncii (Bloc


E 2); Bucuregti 51

Calca Alexandriei, 99.


281

www.dacoromanica.ro

Ghi ee

principale

Deschise zilnic 1ntre oree 6 si 21,


co exceplia ghieului de pe peronul

Gdrii de Nord al carui orar este


24.

ti

Calea Victoriei, 38 (funetioneaza


In Palatul teleloanelor); Aeroporiul
international Beineasa; Str. Aristide
Briand, 5; Calea Grivitei, 232;

Str. Ion Vidu, 2; Gara de Nord


(peron); Hotel Athne Palace;
Hotel Lido

OFICII TELEFON ICE


SPECIALE

Calca Victoriei,

Victoria

37

(Palatul telefoanelor), oree 6-24;


6 Martie B-dul 6 Martie, 23
Sir.
25, orele 6-24; Buzeqti

Buzesti, 4, oree 7-23; Peron

PeroUul Gnii de .Nord, oree 6 24 ;


Splaiul Unirii, 39,
erban Votiti
Calea
oree 7 23 ; Vicareqti

137, oree 7-23; PalaPiafa Palatului R.P.R.


(Blocul 7), oree 7-22

Veicirefti,

tului

SERVICII TELEFONICE
SPECIALE

Palatul Telefoanelor
Nietoriei

din

Calea

02
03

Deranjamente telefonice

Informatii (numerele de telefon)

04

Centrala de interior a serviciilor P.T.T.R.

interurban') ;
Prestatii telefonice speciale: mesaje locale
ora exacta ; apel la ora cerutd ; rezultatul tragerilor Loto Central,
Pronoexpres,C.E.C.; starea timpului In localiti importante, balneoclimaterice si turistice din tara ; stritzi din localitate, mijloace de
transport in comun si localitiiti cuprinse in nomenclatura administrativd a R.P.R.; farmacii de serviciu noaptea ; adresa, numarul de
telefon si specialitatea policlinicilor si a medicilor autorizati pentru
consultatii la domiciliu; programul manifestatiilor culturale, artistice
05

sportive locale; rezultate sportive si pronospott


Serviciul de salvare
Comenzi pentru avize i convorbiri internationale
Serviciul de pompieri
09
Comenzi pentru avize i convorbiri interurbane
17.19.10 si 11.18.90 pentru transmiterea telegramelor prin -telefon
i

06
07
08

de la domiciliu 1 abonatilor (functioneaza permanent).

282

www.dacoromanica.ro

Z'

"r

la=

gull

,m1.1

iiL.A.

:Tr.% ,M$111111

pow eV.

C)

www.dacoromanica.ro

BANCI $1 AGENTII C.E.C.


Institutiile bancare apar o data cu aparitia si dezvoltarea capita3ismului. inainte de aceasta, operatiile de imprumut se faceau de
catre diversi camatari i zarafi, banii aflati in circulatie fiind, in cea
mai mare parte, de provenienta straina. Cea dintli banca ia fiinta
ca intreprindere particulara. la Iasi in 1856, din initiativa domnitoTului Gr. Al. Ghica. E lichidat insa curind (1860), dup ce pusese
in circulatie primele bilete de banc rominesti.
in 1880 se infiinteaza Banca Nationall, a carel activitate ca
a celorlalte banci din tara noastra.

avea sa se desfasoare in sprijinul

speculatiilor financiare practicate de clasele exploatatoare. Abia in


.anii regimului democrat-popular, dupa etatizare (1947) si nationalizare (1948), devenita banca de stat i organizata ca institutie auto-

noma in 1955, ea ajunge s'a detina un rol de mare insemnatate in ecomomia nationala, fiind o pirghie importanta in opera de construire a
socialismului.

Banca de Stat a R.P.R. Centrala: Str. Lipscani, 25 tel. 13.04.10;


tel.
Directia operatiilor cu strainatatea: Calea Victoriei, 22
13.04.1011277; Birouri de schimb: Centrala Biincii de Stat (serviciul
tel. 13.04.10; Gara de Nord,
.ghi.yee f i casierie)
Str. Lipscani, 25
Aeroportul Bilneasa, Hotel Lido, Hotel Athne Palace.
Banca de Stat, institutie de sine statatoare, este unica banca de emisiune a
Iarii i centrul de efectuare a decontarilor interne; ea acorda credite pe termen
scurt i efectueaza toate operatiile bancare cu strainitatea.

Sucursalele si filialele raionale: Raionul 23 August": Str. Ciretel. 21.41.64; Raionul Nicolae Balcescu": Str. Bibescu
.yului, 6
Voclii, 15
tel. 15.20.85; Raionul 16 Februarie": $os. Giutel. 18.46.31; Raionul Grivita Rosie": Catea Grivilei,
tel.
tel. 17.72.26 ; Raionul V.I. Lenin": Str. Bateriilor, 48
14.88.52; Raionul 1 Mai": Fos. ,F tetan cel Mare, 238
tel. 11.62.08;
Raionul 30 Decembrie": Str. Londra, 10
tel. 11.51.35

leVi, 3

.262

Sacursala orasului Bucuresti: Str. Lipscani, 16

Banca de investitii: Str. Doamnei, 2

tel. 13.04.1011092

tel. 13.46.40

Casa de economii si consemnatiuni (C.E.C): Calea Victoriei, 13

tel. .15.48.10
Organizata prin legea din septembrie 1864, semnata de M. Kogalniceanu, ca
institutie (casa) de depuneri si consemnatiuni. In 1881, i se alaturd Casa de
econonsii, capatfnd extindere In vederea acordarii de Imprumuturi statului, comu-nelor, asezamintelor de binefacere, precum i particularilor. In 1930 se desparte
In dona: Casa de depuneri 8j Casa generald de economii, introducindu-se cecurile
rpostale. Denumirea de C.E.C. (Casa de economii i cecuri postale) apare doi ani
mai tfrziu. De pe urma activitatii ei profitau aproape exclusiv Intreprinderile
capitaliste, exploatatoare, care realizan mari profituri cu ajutorul Imprumutua-ilor obtinute din fondurile depunatorilor.
Devine o institutie pusa In slujba intereselor poporului abia In anii regimului
democrat-popular, dupa fuzionarea cu Casa de depuneri (1948). In ultimii ani,
ca urmare a ridicarii nivelului de trai al populatiei, numarul depuuatorilor la
284

www.dacoromanica.ro

C.E.C. a crescut simtitor. La sfirsitul lui 1959, de pildgi, la fiecare doi locuitorii
ai Bucurestilor, unul era detinAtor al unui libret de economii.
In Bucuresti, operatiunile C.E.0 se pot efectua la cele opt case raionale de
economii, 35 agentii proprii, 700 de ghisee C.E.0 din Intreprinderi i institutii,
precum

i la toate oficiile postale.

Case raionale i agentii C.E.C.: Raionul ,.23 August": Calea Mosi-

tel. 12.38.60; Calea Mosilor, 123; Uzinele ,.23 August";


Raionul N. Billceseu": Calea Rahovei, 185 tel. 23.09.50; Calea
$erban Vodil, 258; Piala Bibescu Vocki; Raionul Grivita
B-dul Banu Manta, 7 tel. 17.01.43; B-dul 1 Mai, 139; Atelierele
C.F.R. Grivila Rosie"; Raionul 16 Februarie": Piala Palatului Republicii; Calea Grivifei, 119
tel. 16.32.66; Calea Grivitet
130;
Cotroceni, 13; B-dul 6 Martie, 20; Raionul V.I. Lenin":
Calea Victoriei, 13
tel. 15.48.10; Calea 13 Septembrie, 115; B-dut
6 Martie, 63; Raionul 1 Mai": Piafa Rosetti, 4 tel. 15.26.90; Str.
Orientului, 18; Raionul 30 Decembrie": Str. Nikos Beloiannis, 5
tel. 15.95.99; .os. .te fan cel Mare, 2; B-dul N. Balcescu, 24; Calen
lor, 327

Victoriei, 95; Pi aja Dorobanii, 5; Combinatul poligralic Casa Seinteii" ;


Raionul Tudor Vladimirescu": Caleta VcIciiresti, 41
tel. 21.75.71;

B-dul Anul 1848, 41; Calea Dudesti, 90.

CLUBURI SI BAZE SPORTIVE,


STRANDURI

De un inceput cit de cit organizat al spur-

tului in Bucuresti se poate vorbi abia in a


doua jumtate a secolului al XIX-lea, o

dat cu introducerea educatiei

fizice in

scoli. In prima jumdtate a secolului se citeazil doar o incercare de a se deschide o


scoal de scrim., gimnastic si dans (1834).

Oina, sport national rominesc, s-a bucurat


de mult popularitate in rindurile tinere-

tului.
In 1868 s-a intemeiat la Bucuresti Societatea romind de arme, gimnasticci si dare la
semn, pepinier a cadrelor de educatie fizick
pin dup' primul rzboi mondial. Primii
organizatori i animatori sportivi au fost profesorii de educatie fizic.
Progresul e totusi lent. In 1871 ja fiint un nou club sportiv: Societatea de tragere la semn. In jurul anului 1894, se deschide prima scoal

de ciclism si se construieste primul velodrom, iar in 1896 au loe la


Bucuresti intreceri eicliste cu participarea unor sportivi din strAintate. liare 1905 si 1908 se semnaleaz primele intilniri de fotbal
de box, in 1909 se desra'soara primul campionat de fotbal. In 1912 ia
fiint Federa fia societiitilo sportive din Rominia, iar in 1914 se constituie Comitetul Olimpic Romin (C.O.R.), afiliat la Comitetul International 'Wimple (C.I.0.).
285

www.dacoromanica.ro

Stadionul 23 August"

O oarecare intensificare a activitatii sportive se remarca abia dupa


primul razboi mondial. Atletii romini iau parte (1920) la o intilnire
internationala la Paris. La Bucuresti se organizeaza primele intilniri
internationale. Totusi miscarea de cultura fizicsi sport se desfasoara
in anonimat. Reprezentantii clasei conducatoare se intereseaza doar

de diseiplinele considerate de Oita" (tenisul de cimp, patinajul,

intrecerile hipice, unde se pariaza sume enorme). De celelalte se deziutereseaza aproape complet. Singurul sport de mare popularitate este
fotbalul. in 1930 ia fiint Federatia ronfinci de fotbal (P.R.F.A.). Cele
citeva baze sportive, construite in thApul regimului burghezo-mosie-

resc, sint cu totul insuficiente, raportiudu-le la uurnarul amatorilor


de sport. Cit despre posibilitatile de practicare a sporturilor, acestea
sint foarte limitate maselor largi de oameni ai muncii care nu au niel
timp pentru sport, si niel mijloace pentru procurarea echipamentului
necesar (in cea mai mare parte importat din strainatate).
Abia chip& instaurarea regimului democrat-popular, miscarea
cultura fizica si sport din Rominia se transforma radical, capatind o
amploare deosebitd. Ca urmare a politicii partidului de creare a unei
miscari sportive de mase, sportul inceteaza de a mai fi apanajul asaziselor elite. Oamenii muncii patrund cu miile pe stadioane, pe pistele
de atletism, in Wile de gimnastica. in 1945 ja fiinta Organizatiasportul

popular, prin intermediul creia intreaga viata sportiva din tara se


transforma, innoindu-se.Se desfiinteazaprofesionismul. Sportul devine

un niijloc de educatie fizic de masa, de educatie cetateneasca, un

prilej de destindere la indemina oricui Se intreduce Complexul sportiv

deschis tuturor tinerilor din uzine, scoli i facultati sau de la sate.


Concursurile de masa (spartachiadele, concursurile sportive de vara
ale tineretului, crosurile de 1 Mai si 7 Noiembrie etc.) antreneaza
mii i mii de sportivi amatori din rindul carora se ridic sportivi
de performanta, recordmeni i campioni. In anul 1961, de pilda,
286

www.dacoromanica.ro

i vIrstnici din Bucuresti au concurat la marile


intreceri sportive de mesa, Spartachiada de iarn a tineretului,
concursul cultural-sportiv al tineretului si crosurile populare.

600.000 de tineri

Un impals important a fost dat miscarii de cultur fizica si sport de


hotarirea C.C. al P.M.R. din iunie 1949, in baza careia se creeaza Cotnitetul de cultur 'd fizicd si sport de pe linga Consiliul de Ministri, care
se transforma, in 1957, in Uniunea de culturd fizicd si sport (U.C.F.S.).

In urma reorganizarii miscarii sportive, se pun bazele asociatiilor


sportive pe ramuri de productie. Se recoustruiesc pe baze moderne:
Stadionul Republicii, Complexul sportiv Giulesti `, Complexul sportiv al tin2rettilui, Complexul sportiv Progresul", Poligonul de tir
Tunari", Conaplexul pentru sporturi nautice de la Snagov etc. Se construiesc: Parcul de cultura si sport 23 August", Complexul sportiv
Dinamo", sala sporturilor Floreasca", Baza hipica din parcul Procopoaia". i amenajeaza complexe sportive numeroase intreprinderi
institutii: uzinele 23 August", uzinele Vulcan", uzinele de
autobuze s.a. Totodata iau fiinta intreprinderi speciale, unde se
fabrica materialele sportive necesare practicarii oricarui sport.
Stadionul Republicli.

287,

www.dacoromanica.ro

Bucurestii numara azi: 13 mari cluburi sportive, care dispun de


zeci de baze sportive, 7 mari stadioane, 527 asociatii sportive, organizate in cadrul unor intreprinderi i institutii economice si culturale,
care dispun de 131 de terenuri de volei, 58 de terenuri de fotbal, 29
de sali sau arene de popice i un mare numar de alte terenuri i sali
pentru diverse discipline sportive.
Ca urmare a sprijinului pe care-1 acorda statul democrat-popular
dezvoltarii sportului, de la an la an creste numdrul acelora care aduc
tarii medalii olimpice, titluri de campioni mondiali, europeni, balcanici etc.
La cea de-a 17-a editie a Jocurilor Olimpice de vara de la Roma
a reafirmat din plin
(august-septembrie 1960), sportul rominesc
prestigiul international cucerit in ultimii ani, reprezentantii Rominiel obtinind 3 medalii de aur, o medalie de argint si 6 medalii de bronz.

Prin aceste rezultate, echipa R.P.R. la Olimpiada de la Roma s-a


plasat pe locul al 10-lea in clasamentul neoficial pe tri, inaintea
multor tari cu vechi traditii in sport.
Cit despre echipele sportive bucurestene, succesele lor pe plan inter-

national, din cursul anului 1961, sint deosebit de gfaitoare. Astfel,


Rapid"-Bucuresti, a cucerit cupa campionilor Europei la volei
masculin, tiinta"-Bucuresti, cupa campionilor Europei la handbal
feminin in 7, lar echipa R.P.R. de handbal masculin in 7 si echipa
R.P.R. dublu femei la tenis de masa au devenit campioane mondiale.

Complexul sportiv Dinamo"

5 --aim: T7PORTP

I
,
I

4.7"--

rypez

MI

288

www.dacoromanica.ro

Complextil 'portly Ginleoti.

Uniunea de cultura fizica si sport (U.C.F.S.): Str. Vasile Conta, 16


tel. 11.79.70-14.10.05
Ia fiintA In 1957. La aceast3 adres5 41 au sedille federatiile de: atletism,
baschet, box, c31drie i pentatlon modern, ciclista, fotbal, gimnastic3, haltere,
handbal, lupte, motociclista, natatie, oina, popice, rugbi, vah, schi, scrima, sporturi nautice, tenis de masA, tenis de cfmp, tir, volei. U.C.F.S. numftrA peste
2.700.000 de membri, organizati In 10.500 de asociatii sportive. Aproape 3.000
de asociatii sportive, Insumlnd circa 1.000.000 de membrl, sint organizate In Intreprinderi.

Uniunea de cultura fizica si sport Consiliul orasenesc, Bucuresti:


tel. 12.89.93
Str. 1V. Filipescu, 23

CLUBURi SPORTIVE
Steaua: Calea Plevnei, 114
Clubul sportiv scolar: Aleea Strandului, 2 tel. 18.20.18
tel. 11.72.27
Dinamo: Sos. Stefan cel Mare, 43
Metalul: Str. SI. Stefan, 3 tel. 21.79.04
Progresul: Str. d. Staicovici, 42 tel. 27.18.49
Rapid: Calea Giulesti, 10 tel. 17.03.01
*Uinta: Calm Plevnei, 61 tel. 16.73.46
Vointa: Str. Coloi, 42
tel. 13.45.77
289

www.dacoromanica.ro

tel. 12.28.39
Unirea: Sir. Bibliotecii, G
Flacira: Sir. Al. Popov, 27 tel. 16.25.97
Gloria: Sir. Icoanei, 21 tel. 11.63.96
tel. 14.13.08
Olimpia: Sir. G.G. Assan, 3
tel. 15.69.46
Avintul: Sir. 13 Decentbrie, 4
Asociatia generali a vinatorilor si pescarilor sportivi (A.G.V.P.S.):
tel. 13.03.28. Filiale: B-dul N. Beticescu, 35;
Calca Mofilor, 128
Catea 11,1(qilor, 258; Sir. Dobrogeanu-Gleerea, 4; B-dul G. Duca, 24

COMPLEXE SPORTIVE SI STADIOANE


Complexul sportiv ,.23 August": B-dul Muncii, 43
Cuprinde: cel mai mare stadion din tarA, construit in 1953, aviad o capacitate de 80.000 de locuri, pista i sectoare de atletism; terenuri de fotbal, handbal, baschet, tenis, volei; patinoar artificial; turu de parasutism (85 m inaltime)

Complexul sportiv Dinamo": .F os. Stejan cel Illare, 43


Cuprinde. stadionul Dinamo", constrult in 1951-1952, Cu o capacitate de
22.000 de locuri i teren de fotbal, hancibal, rugbi; sala de sport; poligon de tir ;

terenuri de volei, baschet, tenis; terenuri de antrenamcnt; pistA de popice; velodrom; pista de atletism.
Baza sportiva pc lacul Iierastrau

290

www.dacoromanica.ro

Complexul sportiv Ploreasca"

Compleaul sportiv Progresul": Sir. dr. Staicovici, 42


Cuprinde: stadionul Progresul" (amenajat in 1950), cu terenuri de fotbal;
arena pentru handbai, volei, tenis; san de tenis de masa; piste si sector de atle

tism.

Compleaul sportiv Steaua": B-dul Ghencea


Construit In anul 1960-1961. Cuprinde: terenuri de fotbal, rugbi, handbal; pista
de atletism, terenuri de volei, baschet, atletisra; poligon de tir.

Complexul sportiv al tineretului: Aleea Strandului, 2


Cuprinde: Stadionul tineretului", reamenajat in 1953; terenuri de volei,
baschet, rugbi, handbal, tenis, pista si sectoare de atletism; poligon de tiri
sala de antrenament pentru scrima, box, haltere etc.

Stadionul Republicii": Str. Pulid Cu apd rece, 59


Unul din cele mai vechi stadioane din Bucuresti. Complet transformat in
1946-1948. Capacitatea: 30.000 de locuri. Din 1958, instalaiii de iluminat pentru
jocuri de nocturna. Cuprinde: terco de fotbal, rugbi, handbal; pista i sectoare
de atletism; sala de scrima; bac de huna pentru sporturi nautice; sala de gimas.
tica; sala de haltere.

Compleaul sportiv

Calea Giulefti, .10

Cuprinde: stadionul Giulesti", complet reconstruit dupa 23 August 1944,


cu capacitate de 20.000 de locuri si terco de fotbal i rugbi; pista de atletism;
terenuri de volei, baschet, rugbi, handbal; sala de sport; poligon de tir; pista
de popice; !AH de antrenamente; sala de pregatire firicit generalit.
291

19*

www.dacoromanica.ro

Complexul sportiv Floreasca": Str. aviator Popa Marin, 2


Cuprinde: sala de sporturi cu 3.000 de locuri, construita In 1949 pentru box,
handbal redus, lupte, scrima, tenis de masa, volei etc.; bazin acoperit (capacitate

circa 500 de locuri); sala de atletism (cu o pista de 70 m); terco de baschet,

Stadionul Unirea": ,F os. Oltenifei, 13


Construit In 1950. Cuprinde: terco de fotbal; pista de atletism, terenuri de
volei, baschet etc. si o pista speciala pentru competitii de motocros.

Complexul de natatie al tineretului: Aleea Strandului, 1


Cuprinde: $trandul tineretului", bazin de inot; bazin pentru sarituri; sala
de gimnastica; terco de antrenament.

BAZE HIPICE
Terenul hipic din parcul Procoposia": Calea Plevnei, 114

BAZE NAUTICE
Centrul de sporturi nautice Snagov; C.S. ,,Unirea": pe lacul Herdstritu; C.S. Progresul":
Nordului, 7 9; pe lacul Floreasca; C.S.
Stiinta": pe lacul Herdstrifu; pe lacul Tei; C.S. Dinamo": pe lacui
Snagov

trandul Izvor"

292

www.dacoromanica.ro

SALI

SI ARENE DE POPICE

C.S. Unirea": .'os. lancului, 130; C.S. Olimpia": Str. Larissa, 2;


C.S. ,,Progresul": $os. Nordului, 7__ 9

POLIGOANE DE TIR
Poligonul de tir Tunari": A leea Micsunele, 12 (in padurea Baneaba);

C.S. Progresul": os. Nordului, 7-9; I.C.F.: Str. Maior Ene, 12;
C.S. Dinamo", $os. telan cel Mare, 43

BAZE SPORTIVE ALE UNOR INSTITUTII


iNTREPRINDERI
AsociaTia sportivii Combinatul poligrafic Casa Scinteii":

$1

,F os..

Strclutesti (pista de atletisin; terenuri de volei, fotbal, baschet, tenis;


poligon de tir)
Asociatia sportivil P.T.T.: os. Mihai Brayu (terenuri de volei,
handbal; arena de popice)
trandul ,,11 do"

$trandul Tineretului"

293

www.dacoromanica.ro

Asociatia

sportivi a salariatilor Ministerului Metalurgiei

Constructillor de Maqini: B-dul Tei (terenuri de volei, tenis; pista


de popice)

Asociatia sportivii a salariatilor Ministerului Transporturilor qi


Telecomunicatiilor: Str. Sevastopol (terenuri de volei, baschet,tenis;
arena de popice)
Asociatia sportivil a salariatilor Atelierelor centrale I.T.B.: Lacul
Tei (teren de fotbal, terenuri de volei; baza nautica).
Asociatia sportiv Vulcan" a salariatilor uzinelor ,.Vulcan": Catea
.13 Septernbrie, 271 (terenuri de fotbal, baschet; arena de popice)
Asociatia sporti vi Gloria" a salariatilor uzinelor Republica" : B-dul

Muncii, 256 (terenuri de volei, fotbal, rugbi, baschet; arena de


popice)

Asociatia sportivil Sirena" a salariatilor uzinelor de pompe


masini agricole: Str. Ziduri Mosi, 25 (terenuri de volei, fotbal,
baschet; arena de popice; pista de atletism
Asociatia sportivi Ciment" a salariatilor fabricii de ciment Bucuresti": B-dul Muncii, 240 (terenuri de volei, handbal; sala de popice)

Asociatia sportivi a salariatilor I.C.A.B.: Catea Floreasca, 240


(terenuri de fotbal, volei, baschet, tenis).

$TRANDUR1
C.F.R." S'os. BucurestiPloiesti (lacul Baneasa)
Floreases I" $os. Nordului (lacul Floreasca)
Floreasca II" Catea Floreasca (lacul Floreasca)
.Fos. Bucuresti Ploiesti (lactel Miman')
B-dul Lacul Tei
Izvor": Str. dr. Staicovici, 44
Lido": B-dul g-ral Magheru, 5-7
Tineretului": Aleea $trandului, 1

PARCURI $1 GRADINI PUBLICE

,_1,07)

RTak,-,z2.5,1
111

Bucurestii au un vechi renume de oras


plin de verdeata i flori. Strazi, denumite
inca' i astazi: oseaua Viilor, Eliade intre vii, Ziduri intre vii etc., atesta' faptul
ca in anii adolescentei sale, capitala patriei
isi orinduia locuintele printre vii i livezi.
Vaste terenuri plantate cu vita de vie inaintau de la margine pina spre Ulita Calicilor (azi Calea Rahovei), Podul Beilicului
(azi Calea orban Voda) sau Unta tirgului

294

www.dacoromanica.ro

..i I
-

1r .

Pk.
' ''.

VI

11.'1

lip

,
ri .

'

,'

I
.- All ',..4.. -401,"'
,
t
..1 ',

A....,

NZ.

,,,,

1..

'

';',', .

-.4

r.

.41

..4.A11.11M-

Viffir

Parcul de cultur4 i odihnA Herastrau.

dinafard (azi Calea Mosilor). Un plan datind din anul 1791 inftiseaz orasul acoperit in cea mai mare parte (80%) de livezi i vii.
Primele grddini amenajate sint amintite la inceputul secolului al
X VIII-lea.

inzestrarea Bucurestilor cu spatii verzi, de mai larga' accesibilitate, incepe ins abia in secolul al XIX-lea. Se amenajeazd citeva
grddini, 8oseaua Kiseleff este plantatd cu tei, iar in jurul ei se traseaza un pare. in a doua jumdtate a secolului al XIX-lea este amenajat C4niigiul, dupd care urmeaza Greidina Icoanei i Grcldina botanicd. fa anul 1906 ja fiini actualul Parc al Liberldlii, dup care,
municipalitatea burghezo-mosiereasc pare a se declara multumitd.
Trec aproape trei decenii pind s se amenajeze Parcul nalional (1930
1936), din care se va dezvolta, in anii regimului democrat-popular,
Parcul de culturcl si odihnd ,..Hertistrde
Transformarea capitalei intr-o imens gradind insoritri se efectueazd

In ritm rapid, dupd planuri armonios intocmite, o data cu preluarea


puterii politice si economice de catre clasa muncitoare condusd de
partid. inzestrarea Bucurestilor, cu noi parcuri i grdini, incepe a
fi o preocupare terneinica' a organelor de partid si de stat. Hotrirea
C.C. al P.M.R. si a Consiliului de Ministri, cu privire la planul general de reconstructie socialist a orasului Bucuresti, prevede reconstruirea i amenajarea parcurilor i grdinilor existente si crearea
de noi parcuri, gradini, scuaruri, plantarea magistralelor, pietelor
strzilor, crearea de spatii verzi care sa ptrundd spre centrul
orasului si de zone plantate de protectie intre industrii i cartierele
de locuinte".
In baza hotdririlor partidului i guvernului, in capitald a apdrut
in acesti ani un mare numdr de parcuri, gradini i scuaruri care contribuie substantial la infrumusetarea orasului. Cartiere mdrginase,
295

www.dacoromanica.ro

T dita ...1.101401.

Alei noi fn Parcul Libertatil

impinzite odinioar de maidane i inecate in miasme i praf, sint


impodobite azi de zeci i zeci de spatii verzi. Numai intr-un singur
an

1959

spatiile verzi ale orasului au crescut cu inca. 422.000 m2.

Astazi, in capitala tarii, revine in medie un spatiu verde de 6 m2


pe cap de locuitor. Daca in 1938 existau in Bucuresti 195 ha spatii

verzi, in 1948 suprafata lor era de 203 ha, pentru ca in 1960 sa ajunga
la 860 ha. Locuri de odilina si de destindere, pareurile i gradinile
Bucurestilor sint, totodata, minunate locuri de manifestari culturale,
artistice si sportive, o serie de amenajri i constructii speciale oferind populatiei posibiliti variate de a-si petrece timpul liber.
Parcul de culturi qi odihn Herilstriau": B-dul Aviatorilor. Intrarea
principala prin Piata Aviatorilor cu intrea..a perspectiva a bulevardului, spre oras (zona de sud). Intrarea a
pentru restaurantul

Pescarus", prin B-dul Aviatorilor (Bordei). Intrarea a III-a, pentru


debarcader

intregul pare (zona de sud si de nord), prin B-dul

Aviatorilor. Intrarea a IV-a, pentru bazele sportive (zona de nord),


prin Sos. Nordului. Intrarea a V-a, pentru Orasul copiilor" (zona
de nord), prin Sos. Nordului. Intrarea a VI-a, pentru Sala centrar
de expozitii (zona de sud), prin Sos. Kiseleff. Intrarea a VII-a,
pentru Muzeul satului (zona de sud), prin Sos. Kiseleff. Intrarea
a VIII-a pentru Teatrul de vara (zona de sud) prin sos. Kiseleff
(Arcul de Triumf).

Cel mai mare parc al Bucuretilor (circa 187 ha), inaugurat, In forma actuald.
In anul 1951. Se desfAoard pe ambele maluri ale lacului Herdstriiu, filtre B-dui
296

www.dacoromanica.ro

AviatorBor, Sos. Nordului, Sos. Bucureoti-Ploleoti, $os. Baneasa, $os. Biselen

vi Aleea Trandafirilor. Constructii cultural-artistice: Muzeul satului", Sala


centrala de expozitii", Teatrul de vara" (2.800 de locuri), estrada de amatori,
pavilioane de expozitil, pavilioane co biblioteci, sali de lectura etc.
Distractii: Oraoul copiilor" (scrinciob, covorul fermecat, caluoei, lanturi,
avioane, tobogan, biciclete etc.), restaurantul Pescaruo", restaurantul i braseria
Pare", restaurantul Miorita", cofetdrie, vaporaoe, barci. Pentru plimbari pe
lac oi traversari exista trei debarcadere, dota In apropierea salii centrale de expozitii, al treilea la intrarea de pe B-dul Aviatorilor.
Amenajari sportive: baze pentru ambarcatiunl diferite (iole, caiac, canoe),
terenuri de tenis, volei, baschet, pista de popice o.a.
In interior se afla busturi ale unor figuri de luptatori revolutionari, comunioti oi

antifascioti romini sau din alte tari ($tefan Gheorghiu, Hristo Botev, Iulius
Fucik o.a.), ale unor mari scriitori oi artioil romini oi straini (Grigorescu,
Aman, Vlahuta, Coobuc, Caragiale, Emlnescu, Sabia, Ady Endre, Leonardo da
Vinci, Shakespeare, Beethoven, Hugo, Goethe, Lev Tolstoi, Puokin, Petfi,
Gorki, Rabindranath Tagore, Twain o.a.), grupurl simbolice etc.

Parcul de culturii si sport 23 August": B-dul Muncii. Intrari: Str.


Maior Coravu; B-dul Muncii. Intrarea la Teatrul de vara: Str. ing.
Cristescu.

Importanta realizare a regimului democrat-popular. Se futinde pe o suprafatA

de circa 54 ha, pe locul fostului maidan al Vergului. Construit intr-un timp


record (martie-august 1953), gratie unei entuziaste oi masive participari a tineretului bucureotean prin munca patriotica, a fost inaugurat cu prilejul celui de-al

Gradina Ciomigiu". Plimbare pe lac

297

www.dacoromanica.ro

t(.1.

Ir
' ,x-

Z-n

X;.
-0_, kg`

k.,

In GrAdina botanic&

IV-lea Festival Mondial al Tineretului si Studenjilor de la Bucuresti. In pare


se afld Stadionul 23 August".
Altd construcjie importantd. este Teatrul de vard" (4.300 de locuri), in forma
de semicerc, in peretele unei coline naturale si Teatrul de vara pentru copii".

Parcul Liberttii: Sir. 11 lunie. Intrarea principal5 (nord): Piata


LibertAtii. Intrarea a II-a (vest): Str. dr. C.T. Istrati. Intrarea a III-a
(sud): Str. Cutitul de argint i Calea Serban Voc15. Intrarea a IV-a
(sud-est): Calca Serban Vodrt.
Amenajat pe latura odinioard deluroasd i acoperit de vii a Bucurestilor
unde la 1848 s-a citit populajiei proclamajia guvernului revolujionar. Hotdrirell
credrii parcului dateaud din 1894, insd plantdrile Incep abia dupd zece ani, pe o
suprafaj& de circa 36 ha. Inaugurat si dat in folosinja la 1906.
In ultimii ani a fost complet reamenajat. In pare a fost ridicata recent o construcjie monumentald.: Panteonul eroilor clasei muncitoare.
Se mai afld aci: Arenele Libertdjii" (5.500 de locuri), Fintina uodiacului" (la
intrarea principald.), sculptura monumentald .,Gigantul" de I.D. Paciurea,
Fintfna" lui Gr. Cantacuzino, Muzeul centrului de documentare tehnicd". Pe
lacul din ioteriorul parcului, amatorii pot face plimbdri eu ambareajiuni.

GrAdina Cilmigiu: B-dul 6 Marlie. Intriri prin: B-dul G Martie


(patru intriri), prin Str. Stirbei Vochi ; prin B-dul Schitu Magureanu
(trei intriri).
Cea mai veche grAdind organizat& i cea mai centraid din Bucuresti. A mena-

jata (1849-1856) In jurul lacului cunoscut In trecut sub numele de lacul 'uf
298

www.dacoromanica.ro

Dura negutAtorul". In apropiere (mahalaua Sdrindarului) locuia Marele Cismegiu,


uclicA dregdtorul insdrcinat cu aprovizionarea cu apd a orasului. De ad i a luat
grAdina numele.
to anii regimului democrat-popular, grddina Cismigiu

care ocupd o supra-

iota de 17 ha a fost reamenajata cu scopul de a se crea populatiei conditii


cit mai pl3cute de recreare. Aleile au fost asfaltate. Puncte de atractie: terass
de trandafiri, coltul zoologic, foisorul piunilor, chioscul porumbeilor, coltul celor
mici, rondul roman cu busturile clasicilor literaturii romine, f intina lui Eminescu,
debarcader.

Punctioneazd: bufetul Buturuga" ; o unitate de ape minerale.

Gradina botanica: ,Fos. Cotroceni (podttl Cotroceni)


Initiata in 1855 de doctorul C. Davila, e realizatd partial (1860-1866) In
grAdina fostei indudstiri Cotroceni. in anii 1874-1873 e mutatd in fata UniversitAtii de azi, pentru ca In 1884-1835 si fie amenajatd pa locul actual, unde mal

existau citeva amenajdri horticole. Un rol important In rea lizarea ei a avutsavantul botanist dr. D. Brand.. Gradina botanic& se intinde pe circa 17 ha.
Din 1954 trece sub conducerea Ministerului Inv dtdmintului pe ling& Universitatea Bucuresti si este reorganizatd pe baze moderne In anul 1955, conform
planului elaborat de un consiliu stiintific anume constituit. Cu prinde mal multe
sectii printre care: plante exotice cultivate in sere, plante me dicinale, plante de.
corative, pepinierd si sector de experimentdri, grupe geograf ice de plante din toate
regiunile tdril etc. in interiorul gradinii se afld n ou a clddire a Institutului
botanic, care-si desfdsoard activitatea in cadrul Pactiltiitii de stiinte naturale.

Dimineata In Parcul N. Billcescie

ti

299

www.dacoromanica.ro

Parcul ,,P. Kiseleff" s Sos. Kiselell

Arcul de Triumf Piafa Scinteii


Creatie a generalului rus Pavel Kise-

leff (1831), reorganizat In primele decenii

ale secolului al XX-lea. Se intinde Pe


suprafata de aproape 18 ha, de o parte
5i de alta a Sos. Kiseleff.

Grildina Icoanei: Piafa Al. Sahia


Circa 1 ha. Amenajata in 1875 pe locul fostei balti a Icoanei, secata in 1870.

Parcul Pulikin": Piafa Al. Sahia


Circa 0,8 ha. Amenajat o datd Cu
parcelarea din jurul lacului. Mic lac 5i
pod In stil rustic.

Parcul Nicolae Iblicescu": B-dul


Bucurestii Noi, 109
Circa 12 ha. Amenajat in 1953, in
stil clasic.

In interior: Teatrul de vara N. Balcescu" (2.000 locuri); doud biblioteci


publice.

Parcul 8 Mai": B-dul Lacul Tei


Popas In Parcul Pu5kin"

Circa 9 ha. Amenajat in 1948. Situat


Pe malul sud-estic al lacului Tel.

In interior: estrada pentru spectacole, restaurant, colt de distractii pentru copii (trenuletul copiilor), mal
multe statui.

Parcul Tolbuhin": B-dul Tolbultin, 131-133 iSos. Mihai Bravu,


108-112
Amenajat In 1951.

Parcul Vitan":' Catea Dudesti, 130

134

Amenajat in 1952. In interior: estrada pentru spectacole.

Graldina G. Corfbuc":

B-dul G. Cosbuc
Amenajat in 1952. In interior: bazin.

Parca!

.'os. Giulesti

Amenajat in 1953.

Parcul copilului: B-dul 1 Mai

Str. Siret, 91

Amenajat in 1947. In interior: distractii pentru copa

Parcul Ferentari": Intrarea prin Catea Ferentari Str. Bacus


Amenajat in 1949.

Parca! Teatrului de opera qi balet: B-dul 6 Martie


Amenajat in 1953.

300

www.dacoromanica.ro

Paren! Procoposia": IntrcIri prin tirbei Vodd


Splaiut Independentei
Calea Plevnei

Str.

Furtund

Amenajat in 1954. LI interior: teren hiptc.

Paren! C.F.R.": Str. Dinicu Golescu


Amenajat in

Plata Gdrii de Nord

1950.

Parcul Faculttii de medicinii: Intrdri prin B-dul dr. Petra Groza


Splaiut Independentei
Calea .5tirbei Vodd
Parcul circului: Aleea Circului
Amenajat In 1962.

PUNCTE TURISTICE IN IMPREJURIMILE


ORASULUI
Orasul Bucuresti este situat in mijlocul unei intinse si bogate

cimpii, Cimpia Romina. Spre nord, ea se intinde pin spre regiunea


Ploiestilor, in est se continua' cu cimpiile Brganului si Mostistei,
In sud Cu cimpia inalt a Burnasului, lar in vest cu cimpia Neajlovului. Toate acestea alcatuiesc cadrul natural al imprejurimilor
capita lei.

Situate mai aproape sau mai departe de oras, aceste imprejurimi


ofer amatorilor de excursii variate posibilitati de recreare. Ei au la
dispozitie pduri, cimpuri pentru vintoare, lacuri i riuri pentru
pescuit i diferite sporturi nautice si pot vizita obiective de interes
istoric sau de mare valoare artistica, importante unitati economice

din industrie sau din agricultura.


Totodat, Bucurestii se afla' la scurte distante, aproape egale,

de pitoreasca vale a Prahovei si de valea Dunarii, principala artera


fluviala din sud-estul Europei.
Pentru deplasarea in aceste locuri exista o bogat retea de drumuri
moderne si de cai ferate.

PUNCTE TURISTICE LA NORD DE BUCURESTI


Pornind din Piara Teatrului de operet si din Pia ta Si. Gheorghe, se
desprind, spre nord, in interiorul orasului, aproape paralel, dou mari

artere de circulatie: una de-a lungul Cii Victoriei iSoselei K iseleff, cealalta de-a lungul bulevardelor: 1-848, Nicolae Balcescu,
Magheru, Ana Ipatescu i Aviatorilor; prima se indreapt catre
Piata Scinteii, de unde pleaca mai departe drumul national Bucuresti Otopeni
Ploiesti (D.N.I.). Acesta, la rindul lui, se leaga
prin drumul regional Baneasa Straulesti, Cu drumul national Bucuresti
Buftea Ploiesti (D.N.I.A.). Pe aceste cai de acces amatorii de excursii pot ajunge in dou regiuni turistice bine distincte:
una e valea Colentinei, cealalta cimpia Snagovului.
301

www.dacoromanica.ro

Valea

Colentinei

Valea Colentinei, prin proportiile sale, ca i prin existent. unui


irag de lacuri i pduri, constituie o zona natural deosebit de
pitorcasc. Pe traiectul ei se ail& trei puncte turistice interesante
i atragatoare: padurea Mimosa, comuna Mogopaia i comuna
Buftea.
Pildurea Bineasa, deosebit de frecventat de catre bucureteni, in

lunile de vara, se afla la nordul vaii Colentinei, la o distanta de


10,5 km de central oraului (Plata Sf. Gheorghe). Mijloace de trans-

port: autobuzul 48 din fata Strandului tineretului, pe drumul

national nr. 1 cu o deviere de la km 10,5 pe o alee asfaltat, spre


dreapta. Pdurea Bneasa reprezinta o mica parte din fotii codri
ai Vla'siei. Datorit amenajarilor facute in anii puterii populare, ea
a fost transformata intr-un frumos parc de agrement. Un punct special de atractie este coltul zoologic, care dispune de citeva sute de
exemplare de animale. Vizitatorii au la dispozitie doua restaurante
bine amenajate i o statie de parcare a vehiculelor.
Comuna Mogoqoaia este aezata in nord-vestul ora*ului, la o
distant de 14 km. Cai de acces: cu autoturismul pe Soseaua Bucureti Bneasa Strauleti, drumul national 1A, sau cu tramvaiul
6 i in continuare cu autobuzul nr. 60 (de la statia Laminorul"
Bucuretii Noi), sau cu autobuzul I.R.T.A. de la autogara Grivita
Ro*ie".

Localitatea cuprinde un ansamblu de obiective turistice: Palatal

Mogooaia, un pare, un lac cu trand i o casa de creatie a oalinenilor

de art.

Palatal Mogooaia, ada'postind un muzeu de arta feudal brincoveneasca, este situat pe malul lacului cu acelai nume, in mijlocul
parcului. Acest palat a fost construit in anul 1702 de Constantin

Brincoveanu. Aseman'ator celorlalte palate brincoveneti de la Potlogi,


Simbdta de Sus i Brincoveni, palatal de la Mogovaia este construit

intr-un stil care imbina elemente ale arhitecturii autohtone cu arta


italian. El are forma dreptunghiulara cu 5 ieinduri i cu fatada
principal spre lac.
in anii puterii populare, acest monument istoric a fost amenajat,
iar comorile de art pe care le cuprinde au devenit accesibile maselor
largi populare. De altfel, aici au fost aduse i expuse opere de artd

brincoveneasca i din alte regiuni ale OHL


Casa de creatie a oamenilor de arta este adpostit intr-o cldire
anexa a palatu/ui. Muzeul cit i casa de creatie sint deschise in tot
cursul anului. Parcul, lacul i trandul slut obiective turistice cu

caracter sezonier. Parcul este prevazut cu un debarcader impodobit

cu coloane, statui, garduri vii, arbu*ti, care sporesc pitorescul

locului.
Comuna Buftea este situata' tot pe drumul national 1A, la distanta

de 20-22 km de centrul oraului. Cile de acces: cu autoturismul


Strauleti (drumul national 1A),
pe Soseaua Bucureti Baneasa
Ploieti, pina la statia Buftea,
sau pe calea ferat. Bucureti Nord
sau cu tramvaiul nr. 6 i in continuare cu autobuzul nr. 60, sau cu
autobuzul I.R.T.A. de la autogara Grivita Roie". Buftea are ca
302

www.dacoromanica.ro

". f.

tr,

.
--S,;,;*

;
Ifer>pW.StIrg

-41

'7,4. ...
..s: :iiit,,4111.
il
.I.

s' 144,

,.- ,,,...

k,...

1 r7;.

sa- 0
.

,,,

. .,,

r-171'.

.....S .

p.-7-r,rh.'.-u,...-."... .4 ....' *AV


.
..

*...

-.010
i--'-041-

C f.

Jar. '

...

4.11

..... --r.

--,

,i,

,tki.`

..-

nt '
-

:;--,'?`:-t,
,.

1.6,,e

......

.- .7,...

--,- -.7": :-....---.--".'


/64,'1..

-on, - .

,-

IAN* ,

.4.7

Als

Lri

In radar. Baneasa. Spectaeol de estrada in aer liber


Padurea Mogo4oa1a. Strandul

'

"s

.
;,

1.;

L,

-;trit,

4 72/
'

11-

303

www.dacoromanica.ro

.....:. --. -:- - =

:-

-Cy: "

rI

il lib

:2

'-

--

obiective importante: Centro! de productie cinematografic, lacul,


parcul i palatul Buftea. Centrul de productie cinernatografica, realizare a regimului democrat-popular, se afla la o distanta de 2,5 kin
de gara Buftea si numai la 0,5 km de drumul national 1A. El este
situat intr-un cadru natural pitoresc, pe malul lacului Buftea, care
face parte din salba lacurilor Colentinei. Intregul complex cinematografic ocupa o suprafatil de cca. 30 ha in cimpia Bucurestilor, la

o altitudine de cca. 110


Deosebit de interesant este ansamblul plantatiilor parcului in
care mai exista specii de stejar din vechiul codru al Vldsiei. Pe

malul lacului se malta palatul Buftea. Stilul constructiei apartine


neogoticului german de la mijlocul veacului trecut.
Cimpia Snagovului

Cimpia Snagovului este situatil la contactul cimpiei Ploiestilor


cu cimpia Baraganului.
Snagovul, CcUthiruanii si Malta Ro,su formeaz in aceast cimpie
un ansamblu turistic de proportii mari, cu numeroase i intinse
lacuri, incadrate de o bogat vegetatie arborescent.
Comuna Snagov este situat pe drumul national nr. 1, BucurestiPloiesti, la 38 km nord de orasul Bucuresti.
Cai de acces: cu autoturismul pe Soseaua Bucuresti
sau autobuzul I.R.T.A., de la autostatia Baneasa" pina la km 35
co o deviere spre dreapta in padure, pe drum asfaltat, sau pe calea
ferat. din Gara de Nord pina la comuna Snagov. Dei asezata in

mijlocul Cimpiei Romine, localitatea Snagov se bucura de un microcli-

mat plcut, datorita existentei lacului si padurii, factori care tempereaza arsita veril. Lacul Snagov se intinde pe o suprafata de 576 ha;

lungimea sa este de 18 km, latimea maxima pina la 1 km, iar adin-

cimea ajunge in unele locuri pin la 9 m. Pe lac se pot practica

diferite sporturi nautice, se pot face plimbdri de agremcnt, se poate


pescui. Pe malurile lui au fost construite peste 120 de vile frumoase
confortabile in care se recreeaza oameni ai muncii. O treime din
suprafata lacului este deelarat monument al naturii, in care se gsesc
o serie de specii rare (nufarul indian
Pdurea Snagov este amenajat. ca un imens pare in cadrul caruia se gsesc plaje, restaurante,
chioscuri pentru produse alimentare si buturi racoritoare etc. In
padure se all si cloud rezervatii naturale: una botanica si alta zoologica.

Pe insula din mijlocul lacului se ridica un vechi monument istoric,


mnstirea Snagov, datind de la sfirsitul secolului al XIV-lea. Refacerea acestui monument istoric se atribule domnului Tarii Rominesti,
Vlad Tepes (1456-1462), care se presupune ea ar fi fost inmormintat

aici. In trecutul cultural al tarn., aceast mama tire a jucat un rol


important, deoarece a adapostit unul din primek centre tipografice
ale Tarii Rominesti, la sfirsitul secolului al XVII-lea. Tot aici si-a
desfasurat mare parte din activitatea sa de traducator i tipograf
Antim Ivireanu, una dintre luminoasele figuri ale culturii noastre
vechi.
304

www.dacoromanica.ro

Lacul Snagov. Plaja

pdurea Cldrusani sint situate in partea


CAldruffani. Parcul
sud-estic a lacului Snagov, la o depgrtare de 44 km de orasul Bucuresti. CM de acces: cu autoturism din Piata Scinteii pe drumul national
nr. 1 pin la kilometrul 21 si in cominuare spre dreapta, pe soseaua
Greci, sau pe calea feratd din Gara de
Balotesti
Grdistea
Nord pink' la statia Greci. Acest punct turistic atrage in special pe
amatorii de pescuit i vintoare.

Lacul Cldrusani, ca i Snagovul, vechi liman fluviatil, cu o


suprafat de cca. 575 ha., din care lacul propriu-zis ocup 275 ha,
are o faun ichtiologie deosebit de variat, cuprinzind multe specii
de pesti. Dat fiind predominarea pestelui rpitor, pescuitul este
agreabil pentru lansetd.
Pe lac se gsesc ambarcatiuni care stau la dispozitia pescarilor
sportivi.
In pdurile din jur paclurea Moara Srac, Caciulati i Micsunesti se practicA vinstoarea de iepuri i fazani. Pescarii i vin5.torii sportivi au la dispozitie cabana Sitaru din apropierea lacului.
Un alt punct de atractie Il formeazA mnstirea Cldrusani, ctitorie a lui Matei Basarab, ridicat in anul 1638.
Malu Roqu este un punct vintoresc situat in apropiere de CAldArusani si Snagov. El se all la o distantd de 60 km de Bucuresti.
de acces: cu autoturismul pe drumul national nr. 1, cu deviere la
Bojdani, sau cu
dreapta pe drumul regional T g n et i Gruiu
autobuzul I.R.T.A. pin la 'T ign e*t i si apoi cu mijloace organizate

local. Malu Rosu este asezat intr-o pdure, in mijlocul careia se


intinde, ca o imens oglind smlti it'd' de plante acvatice, Balta
Neagr", cu o intindere de 35 ha, unde se pescuieste mai ales stiuc5..

Aici amatorii de vinat intilnesc iepuri, cdprioare, fazani i cerbr


loptari.
305

www.dacoromanica.ro

PUNCTE TURISTICE LA EST DE BUCURE5TI


in partea de est a orasului, iubitorii de excursii gsesc, de asemenea,
locuri de mare atractie turistic in punctele: valea Pasctrea-indrilija,
Pusnicul-Cernica Balta Pitarului.

Vales Pasfirea:6indrilita prezintA interes deosebit pentru pese aril


sportivi. Ea se and la o distanta de 25-30 km de Bucuresti, pe drumol national nr. 2 (Bucuresti Urziceni). Ci de acces: cu autobuzul

I.R.T.A., de la autogara 23 August".


in cadrul unui peisaj caracteristic cimpiei Brilganului, in care

apa Sindrilitei, afluent pe stinga al riului Pasilrea,


sapat o vale
adincA, cu versante inalte *i drepte, se intilnesc un numr de iazuri
ca, de exemplu, iazul Sindrilita nr. 1, nr. 2 *i Piteasca. Aici se practicA un pescuit stationar, iar ca specii predominante slnt: ciprinidele,

mai ales crapul de talie mare (de la 2-4 kg.)


Pusnicul-Cernica. Acest complex turistic, situat pe interfluviul
Colentina, se afl in partea estic a capitalei, la o disPasrea
tanta de 13 km. CAi de acces: pe calea feratil Bucuresti

Clrasi,

cu plecare din Gara de Nord sau din Gara Bneasa pinA la halta
Cozieni, sau cu autobuzul I.R.T.A., de la autogara 23 August" pinA
BrAnesti. Complexul turistic Pusnicul
Cernica prela Cozieni
zint o fizionomie specificA. Parmecul 11 d covorul verde si des al
masivului pAduros, alctuit din foioase ca: stejarul, teiul, jugastrul,

carpenul etc., cit si de salba lacurilor adpostite in vile largi ale


riurilor Colentina i Pasrea. Plantele erbacee infloresc timpuriu
primAvara: brindu*e, viorele, lacrAmioare, ghiocei, stinjenei galbeni
*.a. in anii puterii populare, pAdurea Pusnicul a fost transformatA
intr-un imens parc de agrement, prevzut cu o serie de instalatii
moderne, care fac odihna vizitatorilor cit mai plAcutA. Intr-o pozitie
incinttoare, pe malul lacului Pasdrea lac cu marginile acoperite
cu stuf i nuferi se afl o confortabill cabana si un restaurant
care stau la dispozitia vizitatorilor tot timpul anului. in poiana
cabanei se afl amenajatA o scen demontabil, unde, in timpul sezonului de vara, au loe diferite spectacole in aer liber. De asemenea,
pe malul lacului PasArea se gdseste un strand bine amenajat. Pescarii
amatori isi pot practica sportul in lacurile Pasrea i Cernica.
PAdurea Cernica i pdurea Pasdrea oferl plAcute posibilitti de
vinat. Se vineazA aici iepuri, cprioare i fazani. Priinvara i toamna,

in perioada trecerii psdrilor migratoare, se pot vina sitar, rate,


giste sAlbatice *.a.
in marginea de sud a pAdurii Cernica, pe valea Colentinei, a fost
construit de curind un baraj care a permis crearea unui lac de acumulare cu o suprafatA de 360 ha si capacitate de 7 mil. m3 ap5.. Acest

lac serveste la irigarea a mii de hectare teren arabil.

Balta Pitarului, aflatA in bazinul Dimbovitei, in sud-estul capitalei,

la o distant de numai 25 km, aduce aminte de peisajul specific


Deltei DunArii. Ci de acces: cu autobuzul I.R.T.A. de la autogara
Filaret" pe drumul national nr. 4 (Bucuresti Oltenita) pinA la
kilometrul 21 i, in continuare, pe 7 km drum comunal sau pe calea
306

www.dacoromanica.ro

Cabana BrilneW din padurea Pusnicul

ferat Bucuresti
Oltenita pina la statia Pltresti, care se afla
la 2 km departare de balt. in mijlocul unei pduri intinse se afla
Balta Pitarului cu o suprafat de 123 ha. Acest punct turistic atrage
pescarii sportivi prin varietatea i bogatia speciilor de pesti. Aici
se pescuieste j'Are plauri, intocmai ca in Delt5.. Lacul este amenajat
cu cca. 50 de ambarcatiuni i dispune si de podiumuri pentru pescuit.
In padurea Pitarului exista si un fond de vintoare (fazani i capre).
Pentru primirea sportivilor este amenajata o caban5. speciala.

PUNCTE TURISTICE LA SUD DE BUCURESTI


In partea sudica a orasului, Cimpia Burnasului i Valga Dundrii
constituie dona frutnoase zone turistice.
Cmpia Burnasu lu i

Este o regiune care ofer aspecte dintre cele mai atragatoare. Ea


pastreaz, bine conservate, intinse i frumoase pduri de stejar, cum

sint pdurile Dadilov, Comana si altele.

Vlad Tepea este un punct vintoresc situat la o departare de 70 km


de oras, in cimpia Burnasului. Cal de acces: cu autoturismul pe drumul national nr. 5 (Bucuresti
Giurgiu) pina' la sud de Calugareni
(35 km), cu abatere spre est prin comuna Mihai Bravu
Vlad Tepes,
307

20*

www.dacoromanica.ro

sau pe calea ferata Bucuresti Giurgiu pina la halta Vlad Tepes,


sau cu autobuz I.R.T.A., de la autogara Filaret" pia la Uzum
(km. 35). Natura acestei regiuni este incintatoare. Aici intilnim o
pdure salbatica, intinsa pe o suprafat de 4.000 ha, reprezentind
o ramasit din codrii Vlasiei. Aceasta padure, declarata monument
al naturii, este inconjurata de un intins teren arabil
de cca.
5.000 ha, pe care se practica vinatul specific de stepa, mai ales vinatul
de potirnichi i iepuri. in padure se vineaa porci mistreti, cerbi
lopatari, caprioare, fazani.
Bineasa Burnasului este un alt punct vintoresc. Cal de acces:
cu autoturism pe drumul national nr. 5, cu abatere spre Bneasa,
sau cu autobuzul I.R.T.A. de la autogara Filaret", sau pe calea
ferata Bucuresti
Giurgiu pina la gara Bneasa. Specificul aeestui
fond viatoresc 11 constitnie vinatoarea de iepuri.
Tot in aceasta directie, la o distant de 17 km de Bucuresti, pe
drumul national nr. 5, se afl Gospodiria agricoli de stat 30 Decembrie", una din cele mai moderne gospodarii de stat din imediata

apropiere a orasului Bucuresti, cu un profil economic complex de

productie vegetar i animal. In cadrul acestei gospodarii produsele animale sint valorificate pe scar industrial, gospodaria fiind

dotata cu instalatii moderne pentru prepararea produselor lactate


si a celor din carne. CAI de acces: cu tramvaiul 17 sau 12 pia' la
capat si in continuare cu autobuzul 59.
Valea Dundrii

Valea Dunrii atrage prin varietatea aspectelor ei peisagistice.

Lunca joasa se desfasoar ca un culoar larg si verde, presrat din loc


In loe cu ochiuri de ap. lacuri mai mari sau mai mici, legate, prin

girle, de Dunre. Punctele turistice slut numeroase si deosebit de

autate.

Giurgiu. Orasul se afl pe malul sting al Dunrii, in punctul unde


fluviul se ingusteaa cel mai mult. El poate fi considerat ca un port
al orasului Bucuresti, aflindu-se situat la o depOrtare de numai 65 km.

Cal de acces: cu autobuzul I.R.T.A. de la autogara Filaret", pe


drumul national nr. 5 Bucuresti Giurgiu sau pe calea ferat din
gara Bucuresti-Nord sau din gara Progresul. Principalul obiectiv
turistic de aci este podul de peste Dunare, Podul Prieteniei", care
leaga tara noastra de R.P. Bulgaria si constituie in prezent una din
cele mai mari constructii de acest gen din Europa, avind o lungime
de 2.200 ni. El a fost construit in anii 1952 1954 de atre Republica
Populara Romina si R.P. Bulgaria in colaborare cu U.R.S.S., R.S.
Cehoslovac, R.P. Ungara si R.P. Polon. Podul Prieteniei" creeaz
o legatur atit feroviara cit i rutiera intre cele doua tri prietene,
constituind totodatO o important arter international intre Peninsula Balcanic i tarile situate la nord de Dunre. La Giurgiu, Dunarea
ofer" posibilitatea unui pescuit bogat.
Oltenita Prundu Boian. Orasul-port Oltenita, cu noul
santier naval, punctele vinatoresti Prundu i Boian, specifice pentru

vinatul de balta si pescuitul sportiv in Dunare, reprezinta obiective


turistice adesea frecventate de bucuresteni.
308

www.dacoromanica.ro

Ci de acces: en autobuzul I.R.T.A. de la autogara Filaret" spre


Oltenita i Boian pe drumul national nr. 4 sau pe calea ferat. Bucuresti Nord Oltenita; sau cu autobuzul I.R.T.A. spre Prundu pe
$os. Bucuresti
Vidra (drum modernizat pe o distant de 22 km)
si, in continuare, 22 km pe oseaua Vidra Prundu. Cadrul natural
al acestor locuri este format de zona dunrean, inundabild, cuprinsa
filtre balta Greaca i iezerul Mostistea, incluzind in limitele ei si
regiunea in care Argesul conflueaza cu Dunrea. Punctul vindtoresc
Prundu este situat in lunca Dunrii, in imediata apropiere de balta
Greaca. Terenurile joase, acoperite cu zAvoaie i psuni, presrate
ea nurneroase blti i privale ofer vintorilor sportivi un bogat

vinat de balt (rate si giste slbatice, porci mistreti etc.). In balta


Greaca, care se intinde pe o suprafat, de 7.400 ha, se practic un
pescuit industrial. Regiunea inconjurdtoare rnai este renumit prin
intinsele podgorii cu struguri timpurii, de calitate. Punctul vhatoresc Boian, situat in apropiere de iezerul Mostistea, are acelasi specific de vinat ca si Prundu. El dispune de o caban ca instalatii
moderne pentru vinAtorii sportivi.

PUNCTE TURISTICE LA VEST DE BUCURESTI.


VAL EA ARGEULU I

Dintre regiunile naturale din jurul capitalei, valea Argesului consti-

tuie, prin plajele de pe malul apei cit i prin culoarul lat i bogat
In verdeat care o insoteste, unul dintre cele mai atractive i cutate
locuri de recreare si de sport.
Pe malul Argeului

www.dacoromanica.ro

Tn anii puterii populare, s-au amenajat pe aceast vale doua puncte

turistice: Buda Mihilesti si Copceni.


Buda
Mihileti. in acest punct, valea Argesului a fost amenajata si transformata intr-un pitoresc pare, creindu-se toate conditiile
pentru o odihna plcuta sau pentru sport. Cai de acces: cu autoturismul san cu autobuzul I.R.T.A. de la capatul tramvaiului 15, pe
drumul national nr. 6, la o distanta de 23 km departare de orasul
Bucuresti.

Diferitele bufete ea si o cabana' confortabila cu restaurant stau la


disoozitla publicului in timpul sezonului cald.

Copficeni. Valea Argesului este usor accesibila locuitorilor capitalei

si in punctul Copticeni. CAI de acces: cu autobuzul I.R.T.A. de la


autogara Filaret", pe drumul national nr. 5 (Bucuresti Giurgiu),
care intersecteaza valea Argesului la kilornetrul 20. La Copaceni,
Argesul are malurile asimetrice. De pe naltimea malului drept se
poate cuprinde cu privirea frumoasa panorama' a luncii i eimpului
acoperit de pduri, grtidini i culturi de cereale pina spre valea Sabarului. Zavoaiele de luncti se intind pe ambele prti ale riului.
In aceasta zona, la o distanta de 12 km pe drumul national nr. 6,
co aceleasi mijloace de transport ca i pentru punctul turistic Buda
Miliailesti vizitatorii se pot opri la una din marile gospodarii agricole
de stat din imprejurimile orasului Bucuresti, G.A.S. Bragadiru, cu
profit economic complex. Aceast gospodarie dispune de intinse
suprafete irigate unde se cultiv de la cele mai timpurii pina la cele
mai tirzii culturi de legume si fructe. Sectorul zootebnic al gospoddriei are animale de rasa superioara i cu mare productivitate.

www.dacoromanica.ro

PLANURILE
PRINCIPALELOR

SAL! DE SPECTACOLE

www.dacoromanica.ro

SCEN A
/5 17119 2/ 23 15116 2/ 22 1,/18/15

13

75 81

83 85 87 89 88

93

57

07

1/5 1/7

12/

131

EtEritlatiffirE
1331, IS

atgi

78

91 92 90

1681'
gazzazis

WM=

104itt

84 82

10/103 10210128

164

MCI

1,3'

jo

oaffej

18/ 17 17 17 17

tti

6315514116917/ 1 731 7517017/17015816616h

174 M ro, 46

latCE_

rr
2

27 29 1/ 33 35137 38 36 34 .31 50
39 41 43 43 4143 50 48 46 44 42 40
51 53 SS 57 59 61 61 60 .51 56 54 52

n
tv&
0ill

577

.7717

an ,

NI*Itittik4444

FM

14

213

yl
7,

716

t4114414Nti
ttitAtAkil
tikilt4

35 3 IT :379 7(111r;"'
65

60

22

th.

rz
pi

ria

we671251

*441-31ra

,gtafr

Kaligoal"
.84 (87 n

, f96

tzlgettocsrmemszOMP
z's2Ezrairfamiszrizoofirscror---E377773,.3`, ass

Teatrul National I. L. Caragiale"

Sala Comedia"
313

www.dacoromanica.ro

SCEN A

Teatru/ National I. I,. Caragiale"

Sala Studio"

314

www.dacoromanica.ro

CENA
fil

19 17 15 13 f/ ,9 7 Is13

i6 8 10 12 14

2l

X.5" 1181201

1.431 4113913113513313/129 1 27125123 124 12613513013213413613b1 411144

65

Eri

64

6/15-915/15615-115/1451471-461a1 5015215415615,51601

E9:5- 183181178177175173 17/ 1661 671 661681 70 172174176178180182184

J/

1/6710-4011049919719519319118 87 1881 90192194 186198 100431051/34

tt

Oil

1/16112/11251/241211/18111711151/131 114 X432111011/2 lig11/611761126112211241126101

1/531/34/491(471/431/431/471/351/3/1/351/33114/100414.4144X41144/481156113d

1115127-04067116 431/6710 466146i4-61754541166Mf141741141,7e1

[ /.97W,9 19/

18

18 8/17

18/ -9" 811. de?

94/g

I 2/4-347/1 244~4 ixt vilee41,261,24e4w1Y042/6i


lasfriiimie3,123091m k2.511812242/91222124122.060 23423012**A

EEIM - FA 4/ ff7.1.Mr
..6-15Ty

-g? ;t7E

m frs5w2742/4m;12/bViat
Vv1296119218R14905138810,104
fge811491.1/21314 131613/810132.9

3 334335133i/PTePTi1WEi P24128

13.351343401

[34.1340613481H4352135455613561

MOM:MO

1374x5Dzwirzst.isitow331
[3-51 324 251m4355139439osi

YvPsnigv11351-vgl-trglxVg41

WA747-&71751

[4..*Pl1414415141.3141/149.1

PU1-402148210,[061401
P16141144,14151416142041214241

0./I

10
12

11

13

ki21314

15

BALCON
15151718181w!

12M11512

/8

1 '91Z61-2/ 112 1 23124 1 251

20

MMEMV2

134 135136137131351401

E2r5MM

1481491 5615115,1

EIJUMI

/6

14146)4/1

Teatrul Lucia St urdza Bulandra"


315

www.dacoromanica.ro

SCEN

MI8E4220

4
12
10

8
6
4
2
1
3
5
975

77
13

15

/911Z

ra 72
mz
64

62

98

ri

82

84

mom

46. 70 94

34

F5MMS44

63

610E0E0

740

479

7773

49 73

Ea

54 78

mgm

25MEMEi

43

4/EIZEMERIS

1E21 rar2Essm

Imazzrammmr2r3uvommmrammomurzm L.MCMIZZEMEMMMMSEMEZEMEMEMEM

MEMEZENEEZMUIEMITMEMMEZINM EMEiMMZEZEZE

MMEMEMZE313/64 CESEIMMEEMEME= EZEMEEMMEMEES


EMEZEMEMESEEI

MEZ/s/MMMFLMEIZEI

MEE

EM3s

-MEME

MM

=MO

MN

IENSMEZIMM

MMEEta

EMEZMEEM

M44

rig

EME74

it

raffruMEM

MMOOMME

IMMEMORM

=mm.rzersim,z,rgraczni

=MBE==MEE= =WM= 543MEMEFLE monamsz mum=

=MEWL= szEmEmmEmsassEmmcgraces MEMEMEMMM =MEW= EVESCIELMEEMMMEMEMEMMEM

ZZERWASE

EN

42/FAMMME

MMMEMEELTM mrarrammmiram

MMMMMCIZZ

1
MEEMFIAMOMMEM

MEW=MMEirEAMM.1110FEEMMTS

6
5

4
3

3
4
5
6
CI;

LOJE

f
OJE

GM= MEM=1:3
EZSEMMEEZ MMESMEM riMEMMEZEZE

zezimmazi Emmtammmmaramarard

MEMEMESMEMEMEE

Studio"

Bulandra"

Sturdza

Lucia

leatrul

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

N3DS

WAN

el 1,I

WAI

wrif Warm

WAWA

te

9 91

0/ I?/

FBEIVACTAIGtallUaita

reriFfi/rtiiirfarg1
N 621741

Eraff41150111:61Ingillgil

)3 FEJEW

MIRA

izz rz

ri

IL t 149159

3;111731riille311M1115911

N.

91,

b8,-I OS

) [Rs

bz ei

99

.92 .ez
1

06 I

Era1521MIRAMI

wariejuzyjeziglIj

ItiLlE*2

E/GrifaMIWIMIIMI

MaGNMEZOWLOIMS

rei

FE115151

Ea=
MED

9E-f

Iac ozt

es

WHIMS

grargammeam

Warr]

5-911 I FP< ssti 16'511 Izs-/ rSne

FrSOAWIICZZIFZI1

ElEarfarAirZSWEI

F/MFAIIMIMIM

/ro7

'0" ourlioN

igvIro.s1 109/

37VY_IN39

itu113),I.

EMU!

t5' I 190 96' 1001

VaIng
r2F11

MGM'
F2f4113%1

ag 1Z9 z9 081921
OS

EZIWZI

EMIEZI

,9 )99

c'S

e.2_Leta

mourner:am

N.

94-11 egl

LAMM

CALE

sy I Poe ze

9s

"oiPniS"

91C

www.dacoromanica.ro

gs- es( I

KUM

www.dacoromanica.ro

CENA
11

753

17 45
27 25 232/
51 't94 45 43 41 39 37 35 33

73 7/ 619 57 65 63 6/ 59

13

2 4 6
12
/4 16/8 20 22 24 26 28
34 36 4842 44 46 48 50

FOTOL1UL/

54 56 59 5052 6480 59 7072

55

979 93 9/ 89-87 55 53 8/ 7' 7 7 74 75 78 80 12 54 56 5; .9/ 9? 94 96

m AgENEEEE 183 1a1 99


/45 143 f4/FA

/7/ mriri

EFAMMIEM

2 a:ME /34113=0/4
EFS >34 ELTSSFA /64 DM
MG A-070Z 1UL ///
/74 mmem 194

rosm.53 /51 149 6

197E193 19/ T1 /85183 18/MMEZ

MIMES

102 104 0108 >10 1/1 /a Emil: A-0701/UL //

186

21/ MGM 2012/Emmfamma 2/4 E

ST AL
2/811M??4EMEELMILICE1

30171243 MEMILIMIMBERESEI

mEMMENITZFigiff/25> FA
12F229/12ME28311:3MMEM

MUM 313 3IIMEMEZE4E

EZEMEUMMEMEMEiri

241

244 ISSIZESSECOMME

FEMEGMEEME13 284 raMr2

10,4 mum 304 0E310 3123/4


la 3 49 WM 3 24 MMEM 334 MMI
ESES3411MEMIELTaM

www.dacoromanica.ro

(13 7,

104

1:11

163

19

17 15 /3

ff

53f
2 4

5 3

42
64

116

6 8 10 12 14 fS 19 20 72

SCEN A
97

X 40

1111111 60 62

84 8688

.9

/0;
3812 4140 4162

5,9 70 72

94

01012 2405
444648 5052
X 7678

MMOMMMMOME
8

36

46
29 3038

62 54

194 196

156

110

/26.1elg

k14

14 70 22 ,24
42 44 46 48
66 68 70 72

104

ME38M 92 96 MOM
fi M
130
ME /16
MMIMM
/ 140/42 MMEEMOMMMM
MMEMEEMMO 186 MM
NY 200 MEMEMMOMMM

545556
58 60

e'

MEMEEMEEMMES
174 16179

MEMMMMM

85 13 81 79 77 75 73 7/ 69

ff

28/31112

"(70 160194106 168 ff9 /1.7 114

7 135133/3/ 129117 125 /232/


16/1/55 15, -55 /515149 I47

11 9 7 5

181185193 /81 1791 171175173

/3

onsammszummown

15

214 5 e 10 /2 14 16'
.32 34 36 38 40
50 52 54 55 5868 58 64
16 8

23 24

MIMEMM 46 cm

5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 18 17 /5 19 20 1/

39 37 35 33 31 29 27 75
63 61 59 57 53- 53 5/ 49
4

&la 126

99 97 95

12,1 4f 39 37 35 33
31 79 27 75 73
67 65 63 61 59 57 55 53 5/ 49 47 45

93 SY 89

7165

ifS ff7 1/5 1/3 1/1 199 167 105 153


145 /43
171 169

73 If 19 /7 /5 13

797195

15
51

49 47 4.5 41 4/ 39 37 35 33 3/ ?S 7
59 67 55 63 6/ 59 57 55 53

79 77 75 73 71

TZEIMENEME2 83EIMEM

=S

FZEM f29115.MM fig ISM=

EEM Ng MUM=
EEMEEMEEMEMOME

23

ummuRnamuummumioamommmimm

111111011111111E11,111

mlassmmEnmmmom

67m

MMsM
69

SMMM

99
74

99

EEEMEMMEMEM

mrammgomusrm
4 /7

4/ 14

10'7 a /7

MMEEEEE>3 f3 E 34 3 22a13 3 /

MEEEEMEECTIks i E 6 6.

ki

/59

www.dacoromanica.ro

SCEN A
45

sea 49 MBEWEIMIEMInt
gown 39 um 33 3/ 2.130
esEZM 6Y EME53EM
85 83 9/ 89

95 83 8/ 79 7 75 73

MMISM tif 170 "

S.

MEESEEMMEM 19/ME

ZMEMEMMEI MED
EE 474 MME f/3' MEE

grammarommeammez SEE!' E

ElEfrAge

tT.

EMEMEEMMFAMM

/5 fi-

EE t/

MEMMEMEMMEEM
MEEMM

MEMEE

MEEMEEE

7,i,

EZEM

MEME3 3SEMMES

Emma

22 N

15 12 14 15 fg

E 2 EIMMMUMME

CMMEM ,tr 123


o

ME

MY

ve, ;7647

)./ 134

=mum p.,

6, la

ESE 7,EZMY
Srg E
MEEMM,7 MvEMEM o
?3-MMEMMEY
ZUNI= 33 32ZEEWEE 3..32 3? EMMEME ME
MEEMEMEMMIZEM
EEEEMEMEMMEM
MMMMMMEMM

mom 38 J'YJ7,pass

EEEEEEMSEEIMMI

gEZEMM4a 1=1 g MEP/

MIEMEMEEME
ZM MEEEMEMMIM

MEMEMMI=EMM

jrawriMay

MMEMMILMEMIlt
EIMMEMMMIZ=Z
EZMEMEM 49/

e4

C.

ZMEMM=MOM

4.95iLILd

ON

78

CENTR AL
10

11

11

13

78

Teatrul Muncitoresc C.F.R.

www.dacoromanica.ro

'4C

CENA
6

12111110198H- 7
15

16

17

16'

19

20 21 22 23 24 25 26' 27

3/

38 37 36 35 34 33
44
221

64 63

222

113

112

iff

73

72

75 76 77 Ir

74

80 79 178 1

84

.96 .97 .98

99r

100 101

/07 1061105

110 109 108

220
21.9

2/8
217

/02

104 1031

1/7 118 11.9 120 >2> 122 123 124 125 /26 127i

225

228

60 59 58 57 56 35 54 53

92193 94 95
:I >4

227

62 6/

89 88 87 186 85

224

226

45 46 47 48 49 50 51 5?

67 168 69 70171

223

30 23 28

216
215

ER 0 130 138 137 136 135 134 133 /32 13f 130 /299

if, f.4,2 f43 /44 /45148 147 148 149 f50151 131

214

213

I/63 162 161 160 159 158 (57 156 155 154 /53
l164 165 166 167 168 169 170 17/ /71 173 174 175

'66 155 184 /83 182 181 180 179 178 177 1761
197 168 159 190 191 192 195 /94 195 195
203 202.20/ 200 199

1519

197

2041205 206 207 208


121112121

1209 '/01

_1707 236' 237 236 235 234

233 232 23/ 230 719

241 242 243 244 245 248 247 248 249 250 251 252 253

266 265 264 263 26? 261 260 259 258 257 258 255 254
267 268 269 270 271 272 273 274 275 76277 278

290 289 288 267 286 26'5 364

l91

c193

262 2811280 279

292 293 294 295 296 237 298

2921

L305 304 303 302 301 301

Teatrul evretesc de stat


323

www.dacoromanica.ro

CENA
U 19 181 16 15 14 /3 12 11 ro .9 8 7 6 S 4 3 2 f
19 18 /7 16

/9 re /7 1
2

16'

87 6S 3
3/2/1828 6' 7 6 5 4 3 2 /

/4 13 /2 11

If 7 46- 15 A 13 12 1/ JO 9 8 7654 312

11514/3/2/11 96'7 6 54 3 2

20 19/81

COS 6ram 11 minasaumusin

16

/81 f615

14131211 9876.9432/

/1 /310/71

21M0,916171615113121/11

2g1/31001,616141/31/2M031817161314 13121'
S5 a 17 5 15 A 1312 // 98 716 5 4 3
1

EMMOINIZIO12/000SOSOOSIIIM
17 6 /5 14
4 3 e,/ 7
2/ 19/81 fir 11111M11756 5 4 3 P r

16 1 1 15 14 13
1/ 10 .9 8 7 6 5 4 3 2 f
E019 18SM /514 13E11 /09 8 7 6 5 4 3 2 1 0

r ib 15 A 13M1/139 8 7 6 S y 3 2 /
16 15 14 13 12 HE y 8 7 6 S 4 3 2 1

M:11,3 12 1/ 10 9
6, MM>3
A ria>3 4 - o tVE1

4 c1

87

f2 HE co 7
987

6543pe

Teatrul de stat de opereta


324

5432/
65432/ a

www.dacoromanica.ro

S CEN A
PA WA?
P0701.11.1 /
f11131415161718 19 ivitilszialr41/51/61/7461

59

NE 813713613434133132131136125128187frA'sla12.3
ZA
4'5/
106/

4,44

2212/

84 eJss

9 57 9
71945t40/1001*940510/861/4/81ff kiwiffAmlf/6**/*/-4010freeite
.9

'4

415.4445144/44/4.51/44-444/1/46iab**485154kvirieia/if-1612-4/2g1/24/z61
isAis-4/*,[661/371/-*-91444446.4/als31****6-stak7/11721/7-4/7410/41/74/7

F070 L

2.1 2/ 15 17 15 13 1/

7 3/ 33 .35 .37 3.9 41 43 45 47 49 .5/


63 615.5\57 55 53
77 75 73 7/

85 eaws 9/

7.9 8/

/3/

135

175 17, 17/ 165

MMMEMMMMIMMES

//

MMEMMMMWEIM

MEZEOMMMMMEM
MEMMEMMMEEME
/93
/9EMMEEMMOMMOE
FOFO L/ LI ///

7 .4.9146/
139447
/65 163 A5,154 /57V'55, 53

177 179

125I13/

MMEMMEMMEMM mE

.95 .4759 >47/

1/5 1/

11/- 12172512/

//
SIBUMGMBMMEZMU
EMMEMSMOMMEMM

7 5 3

17
/3 1/ 9 7 5 3
2913/ 33 35 37 35,4/ 43- 45

fi

1426

17/16-316*.516-4671.54571.5s15.4371451

4. 6

10 12
46 44 42 46130

/2

"YG

34 3200

15452154.561916.46-1,540171/17-1

FOTOL/ I/
554 53 .3-51 56 45 4
6/ 62
56' 67

16"

BA L CO Ai

MEMOMEMEMEMESEM

47 46 45 44 43 42 41
64 65 666788

1/1, / 4706 A75 184 evaita

870 7/ 2 73

3.7.M 3. 5 34

3 .3/ 0

78 79
75 76'
9 SS 95 _94 Si 92 9 9 8.9
74

.64LCOA

7812

13 5 79 1/13 151171 /91?/12.312.512.7126124 WWI /0116- 114 i /211016' 1814 4 18

MERMEN
6/

6 6 7/ 3 75 7 79 / 2

444
5 52
787 6' 6' t IAII5MS

BA L CO/V //
1/3/
1

7
3
19 21 23 23
39 3735 33 3

5/

555761

6 g BEM

EMIESEEM

=MEW=
=EMMA=

Teatrul: satiric musical Constantin ,Ttinase"

Sala Savoi"
325

www.dacoromanica.ro

CENA
PART ER
MMMMOMMOMMOM
MMaMM3537MMMM
rIZE6 ga6//135 FMB=

IMBRAIREIF
PIE961
%IL
MM-qYa

7/ 73 75 ME3 M85MME

/1

11 18 11/ f8jMMMMMMMM
1/71/YwIRYMMMEMMM
/59157155535 MMEMME

EMMM

MMWAMOMM

imm4/20,3ft9moun

5,7'E,e6

M7/73MMMM

4 ,gdeYSM MMUMWM

6/ 59 MMMMMM 3

mmolmsammyy/mBm

1111164i4R
/9ilmmmumuni

48 50 =MMUS 64,5i7

22.20
EMaegMMMM
f /546

,y

mtivsmommwm,
9
7

offamMMOMMMM

EEL 791275EIMIZM 63 ri=


MM899,933,MMMuMMMM
CMMEMCOMMIEMMMMM

-1518MM411

fo

M24MS

MMEMMM445MMJ442E
MOvs.MM717v0079 BM

mrimm64 Am9em8mm

WSW ? 1Z =UMW

ONION

MOM%

MOUE

MMMMM
MMMMM

Teatrul satiric musical Constantin Tnae

4.

72 70

,e3ALC

EZ3/UP A g239 4f 43MMIESst 5,

'1
'5 60 ?-7,
45

P.3MM=

/6/ MOM-930MMO

7000
--

15.)

1,7 14

30

IMMMOMMMMMM

M23-23.,,MM/s-f3
'
atil

MM

M9
kl

gt /g

re 7 9

IMAM10

MM29MMMM3YMMM
67 65 63

ff

1,'4

154' 1

fogoW-MMEMMM

f5 ?0 10 19

=MI
SOMIllrig
MMILMM iv, rs'41t9

Sala Victoria"

www.dacoromanica.ro

SCEN A
tien221E1EISIIIM71

ram

Z%

ENIIVISFINO

tALMMICAINENOW4r611"

1244Ifteqratkalbingaltilill
-%rairkt-leakshilkintara

rairrirrirerarrarks1700/00:

1411PAIM

cirscirainsaysTrairtisarraravoral"

toi...4"gfirA1rargi

.27442041ZIKAIBIlliaRMINI

-""iftrAllftailkara
irAr4
'112440 RTE.? /
149 F4

011701010231

PA RTE
imongernfatusescoriAtO

RIO

:rafteig/twousiganial

glEararza040073001W
rafararArAta00fikaietal

rtat41P4E1itir1

larerivavar10/02001
rarafiraValAratriftir-4-,
/960
tscararStarliflArarto 12 lc

-41,,unaleuntmainsa
unatutaiumutalia
-4244earnvalunuariza
rzeturaazdeasummum
-`411.17r, *alga

El o 9
eidsurarar100000611
;;310,10
meauflanNizaffsaialring

savaiurd
ftreirauftumulan
0".4
TEAP //

Z21441'3

intsrargisApApreh.oR

MiraWI

Iftplamiluilra

wagspursonVa00200651

*zawatiziganawanuca

tiriralli2M10117.4

7,,,."1141rdurfaiimmeaura

10141145111ftpubsate

r4221
--4422401

WI

psalm
WI
amp .1111.111

P4 4,74_

mecuririsgrfiaristaratiN
rancsr:srWraugiesigil
riArgozs
wiseUrgra
A

///

12011111 pAl27fR

1/1315 1719 It/ ifil-,51171161/61/414,1,0[816 1 4 12


131_517 Is, Ifs If3lf51/71/191451/6 141,7,1folg 1614 1

I 131517 9 11 13 /5 /7 /9

I /4 /311016'6 14 12
13 15 17 19 I //1/31/51/71/91/91/61/41/214718 16 k I

3151719 // /3 /5 /7 /6 /6

/4
/2 /0 6. Ic 14
5 7 9 rcf T6 4FP I

13ALCON
Sala Ansamblulai de eintece i dansarl al C.C.S.
327

www.dacoromanica.ro

SCEN A
1

4 55 7_8

.9

10

/112 >3

27 26 25 24 23 22 2/ 20 19 18 17 16 15 14
28
30 Jr 32 33 34 35 36 37 38 3.9 40 41 42
58 57 55 55 54 53 51 51 50 49 _48 47 45 45 44 43

59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71

72

90 89 88 87 86 85 84 83 82 8> 80 79

77

91 .92
125 124

.93

94

78

73

74

76

75

.95 96 97 98 .99 100 10/ 102 103 104 105 106 187

123 122, >2/ kV 149 mg 117 116 1/5

114

/13 112 11/ 110 109 >08

126 127 128 144' 138 >3> 132 133 134 135 136 137 68 09 >40 141 141 143
163

001
>44

162 16> 160 159 158 157 156 155 1.54 >53 152 151 >50 149 148 117 146 >45

164 155 166 167 168 159 170 17/ 172 173 >74 >75 176' 177 178 179 AV 18/ 72?
202 20/ 109 199 198 197 195 195 194 >93 192 17/ fga 729 188 16'7 >86" 186 184 183

203 204 205 206 207 209 209 2/0 2/1 2/2 2/3 2/4 2/5 2/6 2/7 2/8 2/9 120 22/ 222
241 240 239 138 237 236 235 234 233 23? 23> 230 229 228 227 226 125 12 12.i
242 243 24-4 245 246 147 248 249 250 251 252 253 254 255 256 257 256 159 160
279 178 777 276 175 274 273 171 7/ 170 269 160 elqi 266 e - V 5 250 263 262 263

&V 881 282 183 284 185 85267 05"17 269 290 291 192 193 294 295 196 197 298' 29.9 30

www.dacoromanica.ro

SCEN A
1

5 6

10

11

12

13 14

31 30 29 28 27 26 25 24 23 22 21 20 19 10 17 16 15
32 33 34 35 36' 37 30 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49
68 67 66 65 64 63 62 61 60 59 5857 56 55 54 53 52 5/ 56'
69 70 7/ 72 73 74 75 76' 77 78 79 50 81 82 83 84 85 85 87 88 85'
112 1f1 110 109 108 107 /176 105 104 103 /0279/ 100 99 98 97 96' 95 514 93 92 9/ 90

rd

1/3 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 fa' 14)7 129 129 XV V/ 132133 134 135 13

1160 159 158 157 156' /55154 153 152 151 xse 149 748 147 146 145144 /4314! 141 140 139 /38 kV
161 162 163 164 165 166' 157 158 169 170 171

20 205 204 203 Es 20/ 200 199 fge mcirm

207 288 1: 210 21/279213


2/3 2/4 2/5 2/6 2/7

04

25

251 250 mcsoffirm 244 2431z 241

25 251
301 3
o

30
351 35

CO

12u'

352 35-

403 40

'.50

261 262 263 264

29'mmmm 284 mcrimr2


303 304 ijmomm 3793/1
34 .MEZZE : '34 3 FAMMM
344

354 355mmmizmmrsm .364


40frfarammcm 334MM391

45 40

1=340

48'4/8 4/1M4/3 414 4/5

/72 173 >74 27577

17z9 179 180 181 182

94 193 792/9 190 189 449 16'7 185 185 /84 /83

EIMMIZEIMMIMMISE

MEIVIZEMEESSEM

MIZEMS270211MMEIME

cammuzzameszaz
3/4 315 318 3 318 3 32 32/ 32 32 324 32
MFEEM 330 333M 331=327:

MUM=

3744
MM

MMME3 38810384 MIZUMM '978


41 41 418 4/ 42 421 42 423 404

www.dacoromanica.ro

NV

Mov,v

wohyd

EMU ONUU
ri

mMM5 Ommmom

=Wag

000MW
MMUMM
M05SMN

MO
MO

MI

MSffiffiMM

NM5WM05

M,MONMMM

(MOB
rri

MWOM
OMMWMIMOMNE

RIUMMEMBMW
WW

ffiffigffigffil5MOMM5

MMffiMMMMONEM

62'0

50MMOMMEMMEM

SMMMOMMffiGOMMw

MMMM0M0OUPA it

00MMSWOMMIN ir'
MMEOMOMSSMMEE
BffiMOWOMSMWEME
EffiffiMMOMWEME
UMMIEW0MMMM
mMONSffilaii0

MOMMUMUNMANMS
N
MOMUNOMMMNOM
N5 mmumumumum

a
u

NMOONS5 ENUMMMUM
ABACENNM MMOMmmElm

Pi

Cl
01

ci
91

i =WYMAN

OMUMOMSNMEMOMM50

00M0MUMWWWWOMOMBW5
MEMOMUMMMMMWMMWM
OMMM0MOMMMUMWffiMM5N

a' iillitlimi
"A

RE5

'

Ag-0-

'fro 70'11.11a,

LA

81

1/11111111
nummunnummm

01

nummunnnnomm

mumunignomm

itIt

ONUUOUMUNOMMM

manonnunumWM
alguerinnungEMN
nummungummmm
nesnomonnrammo
ensuunnnummm

CI

It

SI
9?

UUNUUUMHUM

itimunmenu
AI

61
1

NOillmalIdd

1111181111111`:
unnanunuommrowlourman

www.dacoromanica.ro

ONUOUULP6O
ONROUOR

li

pffipM05g OMOMMEM/
OMUN5N5

Dl

momummummmalinn

CZ

onann9L9N
miumle
ONUONMigs0

17

99Gm Nr4q0MOMM
mmommranammmmmg
mrsammumommumms
mmmumamsmmffinums

C,

fil
52

numum

0,,., nrii0
052(4
ra 9

al lii IM/A0
OWN MMOirm

000E00E400MM

500MMSOW0MMM

MBOMOU

MMMMUMUMW

150

vi

0M0UMMWWM00
0MMOMMEmGEWA
ffi0NRIMMWOMUM5

ounnunno

MMNSMOMU0r/

9-

SMM
01/MSMINNOW

WACO
U MOM
maim

fi

18

62
DI

ir
lf
9C

1I

I.

nunnonnu
mmunnunu

onnunurng
minnow
onmounnu
nmonnnen

fr ONNOONen
gr ONUOMOBB
if

et
Lb

EC R AN
ME00100000 Pi

Pi UMEIBUDNUUM
R

UMUMOM

00000005110000
25
P7

A?
R9

Pr

mum m8um
unman=
9 ic 1,
agct
5 El

f/
1/

gui3 4 5 Et
2
67
6 739
2 3

mm

fi 4,

001

345a 7 d 9 10 / i9
8
4
f.3 ,
, Z....E1
n45
70,14.
'
254
JBM
f u 3 4 5 MU 0//lE,,,
3

,4,f,
f,

R'

r,
Bir"

BEIBBOBEOMME-3
00MMOMEMEME'

00,,,,E R1'

MIME

Farm ,s- i7 u162/ 21 .?f z3e,

IMUNIMEN /92 SSI


ga 23 R,
132.221
2 14 13 f6rfi
2,26pw
57 4,1 2522,2

414 .17e

.4 t,

/,
12NOUNO890//MMM

pc .1; R fc'

a 3

mom= i2 f5rai5 16

MOMUMWOMMOMMW

BA LCON

L4

7.156-7

3E,267
ASOMMBOO
non
f 2 3 4 5 6 Fri
,(731 0 2 3 OBBM0
BOUBMBOU

UMMEIMEM

La7,4 f

El

(0.14

24126a R
c

,::'

X21

mgo

00/"MOM50

MaMeMBRIMMi-

R
.P25

33

'4,f134;7577,77a71;?,5

v1/4:14;iW,Til,%.F27

'r,...4

CENV,077-0MISLY'

e :,S,...*_..^,..7427145 ,e,38
.1,-.,,,,,W.Ze,_9'
?
..e,s.

ii.'

'...0.,-:.,,7,'"';, ; li". WI1


,-.-....

21::7,2:.,
,21.3,4.

,f

'

00WEEROMBRE
7'
J315
/5 1

/WA .5 10.144

.23

3f

3/

BA LCON

L 0J /

31

2?

ellIPMZEIM

3/52,,Reo

V5i

MMM

namm(2015 e ,.,
ROOM 3
2/122W
MOBBM/ B16/

I=I

/2

2.93:

<

127

0
CI 2 2 SO 2 2 2 2
EI ID 2 0 2 0 0 2 0
D
C.6

V P4.5

324v L" 411,017

5,

/ 4519,0
/349SIY

DORBO0789EME
rimagE3789Mf/ EggigiOTWASZP

,MUUBBOUBREfiE

L.3,

MEMME2

g 20 I r

7 72I5 2,7

I fi I ffli 13 a Ma t 3 4M76" I,

B BO00701/BEM00,7

1,1

E
=Ea;

9 MS= 2

23 nupp9=0,EEMOR
3

a ?3 BnBrJrJ9MMEODM00
BOUBOMMEME,,,
23
30

c7.

1_

f2UUU 11U894:,1

-33

MEIMMOMEOMME

FIRR',
M.
5

86

11 2

800000,,,E

MBM0MBM/605

773 R'....,3

7921_7f 3131 %

it

s
Air

gi
-D.

Cl

0/
EA

/7.V

R.,-.42

J3e4.470,-...

33

E.!

f..71

CI 0

El

0.145 0246 CIA? 7024 Q am 2 z<im ra

Cinema Republica'
331

www.dacoromanica.ro

I.

*47

SIMMIEMICE2

MIENZICIEMENIZI

EIMENNIMEN222

orormoseisztas

amoranstrizams

498

ISSEMIZEGIDEMS
6212035WESIENEZE

EICIENIMEMME2
Rife
Roy
Rs4,

2000MOCOMMONRstS
CLOBEICIMISUEM
INAMICZENIEREDM R4s
ZUMENNIEMISMER07
491g
IME2EVIMWEISSNEIM

IZIOCECENNIESENN 4,19

DEONOOCOOMON
IMIZIODWINEEZIE

ONOMOMOOMON
MOGOODOCOMMO

0000MOMMOSEM
MBOOMEMOOMMO

20001000012002

MOMOMOGEOMMM
MOMOMOMMOOMM
ODOOMOND

00000002
12000=00
UMW=

Ras

Cinema nBfaghera.

332

www.dacoromanica.ro

1931

AN

ECR

751

1 2 3' 4 5 6 7 8 9
71

13 14 15 16 17 15

17

/9 20 21 2? 23

/6 /6

/7

16

/I
16

10'

16

E
16

16

/6

16

16

16

16

16 16

16

16

/6

16

16 16

/6 /6

/6

/5
15

/5
/5 /5

15
15

/5

/5 15

15 15

15

/4

/5

/4

15

14

15

/4 /4 /4

15

15
/4.

/5 /5

/5 /5

/4

/4

14

14

/3

/4

/3

II it

/4

13

/2 12

/0

14

/3 /3

11

14

/4
13

12

11

10

14

14
13

11

10

/4 /4

/4 /4 f4
13

10

10

11

/0 /0

17

A9

10 49

10

/0

6 6

9 9
8 8
7 7

21

22

23

9 9 9 9 9
8 8 8 8 8
7 7 7 7 7
6 6 6 6 6
5 5 5
4 4 4
3 3 3
2 2 2
1 1 1

5 5 5 5
4 4 4 4
3 3 3 3
2 2 1 2
1 1 1 1

11 12 13 14 15 16 17 18 19 70

4
3

7
6

9
8

10

/3 /3

17

4.

9 9 9 9 9
88 8 88
7 7 7 77
6 6 6 66
55 5 55
44 4 44
33 3 33
2 2 2 2 2
1
1 1 1 17

11 11

13

13

/2

8
7
6
5

4
3
2
1
10

/3

/3
12
11

13

13
12

10

13

13

II II

/3

13 13
12

10

13

/3

11

10

/2

11

10

12 12

12
11

12

/2

10

12

12 12

II

12 12 12

12
11

/0

11

10

/1

II

11

10

11

11

11

11

//

10 10

8 8 8 8 8 8 8 6
7 7 7 7 7 7 7 7
6 6 6 6 6 6 6 6
5 5 5 5 5 5 .5 S
4 4 4 4 4 4 4 4
3 3 3 3 3 3 3 3
2 2 2 2 2 2 2 2
11 1 1 1
1 1

9 9 9 9 9 9 9 9 9 9

8
7
6
5
4
3
2
1

1 234 567 89

13

15

15

/4 15 /4 15 /4 12

1.5

14 15

1.5

/4

13

N 24 25 26 27128 29 39 31 32 33

15

13

11

/3 /7 /3 12

14

/4

17

/0

11

12

49

/1

10

11

12

10

10

/1 10

// 9

12

10

/3 /1

13

10

14 13 14

13

12

11

11

13

11

I?

11

/0

10

6
5
4
3
2

9 8 g 8 9 8

9-

8 9

6 6
5 5
4 4
3 3
2 2

1 1 1

24 25 26 27 28 29 30 31 32

24

7 7 7 7 7 7 7 7 7 7
6 6 6 6 6 6
5 5 5 5 5 5
4 4 4
4
3 3 3 3 3 3
2 1 2 2
2
1 1 1 1 1

6
5
4
3
2
1

Alecsandri"

V.

Cinema

333

www.dacoromanica.ro

CR AN
R2

ni

R1 1 2 3 4 5 6 7 8 .9 10 11 11 13 14 15 16 1118 7f9 28 Dt

3 4 5 7 8 9 10 11 12 13 14 15 1117 18 V 162f 12 23114


2 3 4 5 6 7 8 g 10 11 12 /g 14 yg ig /7 45 fg 0
23 4 5 26 PS

1234 56 7 8 9 10 11 /2 >3 /4 f 5 1, 17 f g /9 202/ 2

4 i6 7?;

ims n /8, vENgffingigigg

is f/ si

12

oss fg fg 20 /2123 24E

s f1 /2
o i 7
7 , si 3 y 5 6 7 8 g 10 f/ /2

to is 'f'
ram
IF f7 /5

/ is 23 2415 27 a?
2 3 4 5 6 78 g 70 ff
/9170=23 24 ma, 2728
iss /7 m f9 of 2/ B23 24 tag F.,
1? 9 1 7 3 4 5 6 7 8 9 a 11 12
Rig 7 3 ,d, 5 6 7 8 g E fi 12MUMS /8 '9 nap, 0334
10 ff ra
45 1617 f8 19 10=1
77
RI1 f 2
12
10
/5 16 ra fc 4k, HEM EPAINO
Riz 1
Fx
m/6ZSigsffiz?2;10
R ra if 1

"8

so

R
Rya
R16
R17

R18
R r9

R20

1 fi 12
2 IJJJ10 1/13

5 '6 PM /9 En 7 <1,...irag

,5

72

m. 49 EN 2 2.3 rya

Masi

to 1fillE3 r6 r., v m21 2, 23 =MO


1 2 3 4 5 6 7 q q fa 11 if
himrsngs23Em_260 E
, , 3 4 567 8 9 VI/ I,'
/5 Mi8 20 ?/ 11...d4E,....M ..:
? 3 4 567 9 g Mt, /2
..
MEW Ma
/2 11.1.1.1111EIM ,211111 BOO /12 2/ 2-3 24 26. E

rm B2/

B A L CON
23
9 11712 13
9 10 /2 /3

789

R 2/
R
P23 i

RES

R26

P27
R23
R29

f3457
0 2 3 4 56 7 F1
ONO
II 2
ON 3

A23

9 47 lf f

567fl
67
7
7

1 l zf

181REe/ S'

/ /8aggi7 Ns

i 18 >9N 6 E

9 10 11 / /3FfV / 19'9?/
g 2/ E

9f

1E24 Ega1S12865 R
R 2!

91,0ffips
gnu
E-0295
2, 2CE =SE R
? sgmegzusr

/7 9 f9 EN s
R Zet
Pi?
Mfg fgn
?19 SEEM
9
1/213MM/718 19 29
' 2 RIMMED' Red
M2 't ?2 O 2, OE ,v Jo OMER! R er
IIMIll V OE
9

ff 4. f.?
/3

Cinema tnfrAtirea flare popoare

www.dacoromanica.ro

SCEN A
2131 4,

6 7171-3-110

12

11

13

/4

/5 16 Iii fie 111.9

120121 122123124175126177128179130[31 132133 I34 35 36 37 381391

40 4/ 42 43 64 45 46 47 48 49 50 51 152153154. 155 156157 58 l59FJ60

87 81 80 79 78 77 7,M31-i471-73 72 7/ 70 619 68 67 66 65 64 63 62 51
183 184 185 186 187 188189190131 192 [931341,95196197 198 1931100110/ 14721/031
112511241173 1/1210 1/201//91/18 11/71/161/15 11/4 1113 1 1121111 11/0116911081107110611051941

116127 IN 173 130 1311132 133 134 /35 136 13'1 138 /39 140 141 /42 /43 /44 /45 14e
115811871'631165116411631167116711501153115611571/56115511541/5311521151 1/501/491/481/471
169 170

ozwauzivalm 178

178 179 180 181 182 /83 184 85/86 187 /68 ,..q9

211 12/01209 12081307120G 705 704 203 102 101 700 199 158 197 196 05 194I 19, 3 797 19/17-9 111
1112124312/4 10512/612/712/d 1219122012111722122312241 225 23512271770122912301731123212331234

25I

Iz54 125312511251 125012491 248 247 2461245174412431742124/ 1240173912381137113 51231

13011300129917981297129512951294129317921291

fag

128817.8712861785178412831282128117601

302 303 304 305 306 307 308 309 310 1311 [3/2[3/3I 3/4

348 347 346

OWOSSO 340 339 338 imam 334 333 gffirgagnoffgrogim

349 353 351

395 3

393

EZIEIEZES 356EIFJOESE367 362 363 EI3MMENEILLoWiEl


391 FIAM 8 337 388 Eim 733 382m 380 379 mulimearomo

139613971398139,, 40014011407140314041404 6 el 48 71 4 0314031410141/ 4/2 413 4/4 415 4' 417 418

43.9

Ian 3, war 2 431 raw 428 Egirliffa 245051 -170

:223113EMZAMFIZIECIIONSIMEI 456
489

Erma

484 483

481 480 47

EiN

458 459 460 461 462

476,475 DINERMEI 470

UMW
Ian

Sala mica a Pa/Malta R.P..R.


335

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

1511111

00000

alleassaw.

61:1:173:11

06011101115
1110111111tr,.

ualmomem5,

It.,

nralle

110.6:11 ill

I:: :I,

i: :I
IMO,0

1011011100,

0.15:11 II:1 1171

II11:11:11

7"mr"OnOlgumm:41,r.
wow..

min

is

w.f..

ma

V'
oo
n011..
00000000000000000
0000000010000.
01000800
'Al
41111111.
11010.1.151"1"''
n0 00000
10111010011000.017,,
i3O0..........017

00

MUSIROMINSr 00000VU1
1410.10011iVISOMIMM
000000000000 %FA

awls

MMMMMMMMMMMMMem

41114-t,
:74:1111!I:::

2'74,..-444

MMMMM

raim MMMMMMM m

MMMMMMMMMMMMMM.11.............

oSirear_.
Css:

C.* *Aft"

xi:rah,

650:5:1:31233

016.0001"-at
011'-

s *
00:
:40 ...000.r

.000

eS1111101

magus
n'al"

410111111*.-c

(.........
110.1.61;.

1011 00.$

t0.***0:::**6O*4*.til
10
1,00.000.11
10100
0 000

1lLiii

ill I
onsloolsolonssu
,-00010ImasorAMMMMMM min
,,,,,AsiosoWswass

atzr
nainee

a-

,000
0
00
.00'

44:4474.
..:t144**,

iz-z-azzzaim=2:izzlz,

'44444.,,,..

ersiot,

00-0 010asiamoinummt
voloossosnomsammommu
11110111111111
ot0111111111111111MU

0000011011001111111111111C0

fj

'94447.***41410t,
044,
444

'me
linewe

*.4

4146*****41.414.,

Ake...........
*I4, ,'

.444,,,

****44,

Mon imeiceim

5.,ogossalsoosommiloilla

Ark,

64.4itio****!
*kipG
084,

rimeammirsam

1.o:

4747.:4!..,4,
'7' 4:74t,..._,

Z=Oz7:4

,0,1000olnitssonsommuen I u MMMMM
rommummu
0.00000uswassimommo
UM.. oleo,
1.15-osossossumat

.....

answz

r1Mmanim_in

MMMMM n

,00.011111111111111110

434:410.11.45.5.

labs .NM%

Z:a.-zazia

,00100sorowasor.
/--,oesossloomossis

INw,

inmate

GISMO MMMMMM 111111/.....u;

0
,-,011501011011111100

1A0t;000011,111

10.1

.
Pesip4_4,liorft%
4, ..

14/.41044,!"41407.,

11,0%

0005

1.0*--

1r..0.1111111111310111.1110
.

011

400,

F011111111

'u

10
1,016/1000.

lift*

'1141.4411/1144e4.17,2
4/44,70.2
cUsi

0',0000'

z:044444,
alue444
4444_10
118:44:14114Zcu
4

... .....its

000000.010
ottsda

00.11.111:0'
m01.
/1000011,
000'

2111,44:1
.
110144:4.--7
,zaeitioseila -Is Ins.
'''Osa..4:e.
UN-*.
04 607,
0

1844

0111%

'4%-1111110.71.94,124

mouslommou

0.1,000
o

117

noinimmim

set Tri:,

0000.o

400.

Ocro

!F

aaaaaaaa
'4usiglasn

We
111.14662,.,

4-i,Afro

444,44,1
qe#

SCEN
Sala Palatului R.P.R.

337-338

www.dacoromanica.ro

Sala de coneerte a Radiotelevizivaii

www.dacoromanica.ro

456
. 5a6 .,,
123
123
JO 005400MMWOMMOB6M00,00
_ 4 456
4 S 6.
1

elogyagOSEVEMEMOM E a a i,

giSel

ige i g e

BetZt.,7
laraitp 8

1150'

40

gotaf2302MgEouti;,(42:: 7
6SOliltiej5wWil

0o

..

,..a;

40.:costatag00%vrErlizzlizmar4/01,10 S
logookivvm.,28
,1500003%0MMgm
2 05'"

ea

29. . 10

II

032

13

\\

Tr

I\
iit \

1,, 51
1

8 692 1% 5,o834

1 \ 4.21

11 \447

\ f ogo

'

14

12 17

1234

8 451:44,
7
9,1 1
7

81 s

9 NI

64

mograran

15
14

oweimom

I./

arogigioarti

0005
0;k91i

oriingiesta

anal811611611 'OI2

9e 8

7481/5
149

7/
1/5

\v56-3
618\7
4

/fiSiv

70

utiontinsta

wommitop...._
MnOratatiwant

//

/I
I-.
0

// e
s

a manutimuur144

.7

gissatat5MOU ;Of 419::::gin


0 _...glsm5MMEMMEmEitiliv.,..""7
9

'0*

7a6

11

2 6/

35

13

40%5EasSIMIMEnogentirZsg :4461.
Op:

MplsiatiZof 8 itty "14 32


OtOi 9 '-i!"
criO
'1
VO
7 t44.....44 A. , .
msorsaES1ViMaxgowerp.n
ps2a
gl.--

\ \!t 01'
1 13

11

%-s04705WOMM

1, ,6"
5

56

10 8 7

r, \

5 70

4%

'
[ /1

h12.

310

6.7\

.. \\\ 75
C.9

II

e5 36 "

11 \`
12

kot

i:0.01"......."""7"."

116 \ '
\43

4,1

ogitrasougasEISOMEmaquiv_wileirai,":0 e

115 \

vI

-*At.? '
'"vologgriONYMiapxygliZI 8 tyCie
04,

34
2

I/ 2

4441fritogyagNIEZOMPageriti:
01.- 43 ostpopMargowastoir 4Se0 AV

04 '44,9
3
00
52010121Emenfir2 1144-04
t SOIlla
4$
2
se 18 77
4414-%
000.6 15 fit /3

/ 1M
--41214

(49

4'044,00

a
2

'

I.

SC ENA
Teatrul de opera i balet al R.P.R.

www.dacoromanica.ro

34 1- -342

usonu41
,uoguas:gItio./.627
tujamtwir15.1timweil

www.dacoromanica.ro

PARTEA A PATRA

www.dacoromanica.ro

PLANUL ORA$ULU1 BUCURE$T1


IN ant Hal

..--

.,,,

,.11

,LAIONUL

GR VITA R051Es-.
i

Iiir

Oft \

8,,,,r4

V
/

."-_,,,:_-.._,-........,

e2

tIVIN

TU

RARDNUL
R VL A DIKAIREU

z,.4.
1

S.

R 19Nyj
23 A UGUST

**,.......r......1,

R,:tran.,%

'

.Alena,

'..

at.,

RAiONUL

.........

M Al

area Aduriar

i
4

A NUL

Vic

//

,,,

S.

f-S--------:' ..a

1------/
i

,6 RE'BRUARIE

-..-,0--,----r
'''',

VI

.Va.triurn

....

RAIONUL

\
Ar.

0 Dt EMIR

tell

,..

/.

..

ilk

---

<4,

.....

iT134,naso

ik,
-i
.. R

b.t.,.

---,___

1111111116-

\.

\I

........

1z.10Na

NICOLAE 6.ALCESCU

"-.................

.'

www.dacoromanica.ro

CUM SA FOLOSIM HARTA ORASULUI BUCUREVTI

Pentru usurarea gAsirii in hartA de catre cititor, a


strzilor si obiectivelor care-1 intereseazi, aceasta a
fost impArtitA in cinci benzi, astfel cum se aratA in schita
alAturati. Schita ludic& totodatA si contururile celor 8

raioane din Bucuresti.


Iat5. cum se procedeazA: se cautA intii denumirea, de
pild5., a muzeului, teatrului, stadionului etc., la capitolul consacrat sectorului de activitate respectiv. OdatA
aflat adresa, cititorul cerceteazil lista strAzilor care e
tiplritA in ordine alfabeticA. in aceastA listA se indicA
raionul unde este situatA strada si numArul de careu (sau
careuri) in care figureaz pe hartA. De altfel, pe hartA
sint mentionate in mod special principalele obiective

turistice sau de interes general.


Careurile sint distribuite astfel:
Banda I de la 1 la 120
Banda II de la 121 la 240

Banda III
Banda V

Banda V

de la 241 la 360
de la 361 la 480
de la 481 la 600

347

www.dacoromanica.ro

Alecsandri

Abagiilor, Intr. N. B. 564


Abatorului, Bd. N.B. 423-424
Abecedarului, Intr. 16 F.

Vasile, Str.

G.R. 54-78

Alecsandri Vasile, Str. 23 A. 263-287


Alexandria Cale
440-441
462 463 464 485 486
Alexandria, Sos.
483 484
485 505 506 507 529
Alexandria, Intr. V.I.I,. 463
Alexandrina, Str. 30 D. 179-203
Alexandru, Str. 30 D. 204-228
Alexandru cel Bun, Str. 1 M. 208-209
Alexandru Nicolae, sold. Str. 29 A.
287 311
Alexe, Str. 1.M. 256
Alexe Marin, Intr. 16 F. 275
Alfabetului, Str. 16 F. 296
Aliman, Str. 23 A. 280
Alion, Str. 16 P. 199-223
Alpinesti, Str. N.B. 494
Altarului, Str. 16 P. 293
Altoiului, Str. V.I.Y.,. 515
Altolului. Intr. 16 P. 341
Aluatului, Intr. 1 M. 233

Aboiu Nicolae, sold. Str.


393
Abrud, Str. G.R. 202-226
Aburilor, Intr. T.V. 378
Abus, Str. G.R.
Academiei, Str. T.V. 901 325
Acceleratului, Str, G.R. 176
Acidava, Str. N.B. 492
Aciliu, Str. G.R.
Actorului, Intr. T.V.
Acvila, Str. VII,. 347 371
Acvila, Intr. V.I.I,.
Adalin, Str. G.R.
Adam Ion, Str. 16 F. 223
Adam Vasile, serg. Str. 16 F. 342
Adamache Vasile, Str. T. V. 350
Adamescu Gheorghe, Str. N.B. 469 470
Adamesti, Intr.
Alunisului, Str. N.B. 470 493 494
AdIncata, Str. V.I.I,. 417
516 517
Adrian, Str.
371
Alunului, Str. 16 F. 173
Ady Endre, Str.
203
Alunului, Prel. 16 F. 149 173
Aerodromului, Str. 30 D.
Alunului, Intr. N.B.
Aeroportului, $os. G.R. 52 76 100
Alunului, Str. G.R. 100
Afetului, Str. V.I.I,. 369 393
Alunului, Intr. T.V. 426
Aftnata, Str. G.R.
Afumati, Sos.
M. 95 96 118 119 Aman Theodor, Str. 16 F. 276
Aman Theodor, Intr.
M.
Agapie, cap. Str. G.R. 4-5
Amaradia, Str.
M.
Agapie, cap. Str. V.I.I,. 442
Amaradiei,
Str.
N.B.
469
Agapie, cap. Str. N.B. 574
Amazoanei, Intr. T.V. 354
Agapiel, Str. G.R. 124
Ambrozie Matei, sold. Str. T.V.
Agrarienilor, Intr. 1 M. 257
403 404 427 428
Agiu Gheorghe, Str. N.B. 564 565
589 590 591
Amicitiei, Str. G.R. 124 125
Amidonului, Str. 1 M. 183
Agnita, Intr.
369
Agricultori, Str. 23 A. 305 329 353 Amintirii, Str. G.R. 126-150
Amnarului, Str. 16 F.
Agricultori, Str. 30 D. 84
Ampoiului, Str. G.R. 202
Agronomilor, Intr. T.V.
Amurgului, Str. 23 A.
Agriselor, Intr. T.V. 351
Amurgului, Str. VII,. 441 442-466
Ajustorului, Str. 16 F.
Amurgului, Str.
K.
Alamnrului, Str. T.V. 376
Alba Julia, Str. T.V. 400-424
Amzei, Pinta 30 D. 277
Amzei, Intr. 30 D. 277
Albac, Str. T.V.
Anastase Gheorghe, Str. 23 A.
Alba, Str. 1 M.
Anastasiu Constantin, Str. N.B. 445
Alba, Str. N.B. 372
Anastasiu Gh., Str. N.B.
Albastrelelor, Str. 23 A. 308
Anastasiu
Tache, Str. T.V. 350
Albastrelelor, Str. 16 F. 341
Ancorei, Intr. V.I.I.,. 369 393
Albastritei, Intr. T.V. 429
Ancuta lije, serg. maj. Str. N.B. 420
Albesti, Intr. V.I14.
Ancutei, Intr. N.B. 544-598
Albinita, Intr. N.B. 399
Ancutei, Str.
393
Albinei, Str. 1 M. 165 189
Andrasesti, Str. 16 F.
Albinelor, Str. N.B. 398 399 429
Andreeni, Str. N.B.
Albinelor, Intr. N.B. 399
Andreescu, pict. Str. 23 A. 304 305
Albinelor, Str. 16 F. 341
Andreescu I., cpt. Str. 23 A. 282
Albisoarei, Str. 23 A. 284 285
Andreescu M., ay. Str. 30 D. 205 229
Albitei, Str. 16 F.
Andridului, Str. 16 F.
Alboteanu, It. Str. 16 F. 222
Alboti, Str. 30 D. 83
Andriesescu Ion (fost Pitts), Str. T.V. 353
Albo, col. Str. G.R. 77-101
Andromeda, Str.
Albu Iosif, col. Str. N.B. 421
Anecdotelor, Intr. T.V.
Albo Iosif, col. Str. T.V. 383 406
Anestinelor, Str. T.V. 353
407 430
Anghel Alexandru, Str. N.B. 540 564
Aldea, lote. N.B. 617
Anghel Gheorghe, serg. Str. 30 D. 205
Aldea Constantin Sandu, Str. 30 D.
Anghel
D., poet, Str. T.V. 375
154 177 178
Anghel
Dimitrie, poet, Str. V.I.I,. 485
Alegoriei, Str. 1 M.
1

Alexandrescu Grigore, Str. 30D. 252-235

Alecsandri Vasile, Str. 30 D. 253

486

Anghel Mihai, Str. 16 F. 318 319 320


349

www.dacoromanica.ro

Anghelache Ivan, cap. Str.


416 417
Anghelache Logofittn, Str. 1 M.
Angrenajului, Str. 1 M. 188
Aninoasa, Str. 30 D. 85
Aninoasa, Str. G.R. 30
Aninului, &tr. 16 F. 174 175-198
Aniversetrii, Intr. T.V. 377-401

Ankara, Str, 30 D.
Anotimpulul, Str. T.V. 426
Anotimpului, Intr. 16 F. 316
Antal Mihai, sold. Str. 1 M. 185
Antiaeriank, Str. V.I.J., 392 416
439 440 463
Antilopei, Intr. T.V. 353 354
Antof Stefan, sold. Str.
Anton Marin, erou, Str. 16 F. 218 242
Anton Marin, sold. Str. T.V.
Antonin Alexandru, Str.
Antrenorilor, Intr. 30 D.
Aprirkrii, Intr. 16 F.

N.B.

444

Apeductului, Cale 16 F. 268 292 293


294
Apei, Intr. 1 M. 185
Apele vii, Str. 16 F.
Apelor, Intr. 16 F. 268
Apolodor, Str. N.B. 348-349

Apolodor, Str. 30 D. 59 60 84
Apostol Const., Berg. Str. 16 F. 317 340
341 364 988
Apostol N., Str. 1 M. 141 165 166
Apostol Mdrgetrit, Str. T.V. 330-354

Aprodul Purice, Str. 23 A. 280-281


Aprozilor, Str. 16 F.
Apusului, Str. 16 F. 267 268 291
314-815-338
Apusului, Str. 23 A.
Aracului, Intr. N.B.
Arad, Str. G.R. 151 175
Aramet Grigore, cpt. Intr. 16 F. 222-246
Arame3ti, Intr. V.I.I,. 419
Arkturii. Str. 16 F. 316-340
Arbetna3i, Intr. V.I.14. 419
Arbore Zamfir, Str. 1 M. 141 165
Arbustului, Str. M.
Arcalia, Intr. VII,. 393
Arcadiei, Str. N.B.
1

417
Arce3ti, Str.
Arcada, Str.
Areal de Trlumf, Plata
Arcului, Str. 1 M. 303

30

D. 179

Arcului, Intr. 16 F.
Arcupilui, Intr. G.R.
Ardealului, Str. 1 M. 117-118
Ardealului, Str. G.R. 53 54 78 102
Ardeleni, Str. 1 M. 255 256 279 280
Ardeziei, Intr. 30 D. 132
Arene, Intr. T.B. 353-354
Argenua, Intr. 23 A. 327
Argentina, Str. 30 D. 228-253
Arge3, Str. 1 M. 280
Arge3u1u1, Intr. 16 F. 269
Argetoaia, Intr. 23 A.
Argilei, Intr. T.V. 376

Argilel, Str. 16 F. 340-364


Arhiereul enlist, Str. 23 A. 329
324
Arhivelor, Str.

Ariel, Str. G.R. 99-100

Aricesett Constantin, Str. 30

Aricialui, Intr. 1 M. 259


Ariciului, Str. 16 F. 340-364

330

D. 205

Arietfului, Str. G.A.

Arinului, Str. 23 A. 308


Arlon C.C., Str. 30 D. 250-251
Arionoalei, Str. V.I.1,. 371 372

Aripelor, Str. 38 15. 109-110


Aristia Costache, Str. 16 F. 274
Aristotel, Intr. V.I.I,. 394
Aristotel, Str. 1 M. 185
Aritmeticii, Intr. 16 F.
Arma3u1 .Marcu, Str. 23 A. 311
Arma3uluf, Intr. 30 D. 278
Armatei Poporului, Bd.
81 16 F.

317 318 319 320

Armatel Sovietice, $os. 23 A. 31 1 M.


186 209-210 233-256 257
Armeneasck, Str. T.V. 3i 1 M 302 303

326

Armindenului, Str. 30 D. 180


Armistitiultri, Str.
443-467
Armoniei, Str. N.B. 349
Aron Florian, Str.
M. 302
Aron Pumnul, Str. N. B. 468 469
Aron Pumnul, Str. G.R. 28-29
Aroneanu, dr. Str. 23 A.
Arpa, Intr. 23 A.
Arsanca, Str.
369
Arsura, Intr. T.V. 331
ArOnului, Intr. 1 M.
Artei, Str. N.B. 349
Artarului, Str. 16 F. 150-174
Arvetteasca, Intr. T.V. 331
Asachi, dr. Str. 16 F. 298
Asfintitului, Str. T.V. 401
Asachi Gheorghe, Str. 23 A. 332-333
Asachi Gheorghe, Str. Val,. 412-436
Asachi Gheorghe, Str. N.B. 493-494
"'Assan G. G., Str. T.V. 325 326
Astronomului, Str. 16 F.
Atanasiu Ion, dr, prof. Str. V.1.14. 346
Atanasiu Jean, Str. 23 A. 283 307
Atelierele Noi, Str. 16 F. 175-199
Atelierului, Str. 16 F. 275
Ateneului, Str. V.I.I.,. 419
Ateneului, Plata 30 D. 301
Atfrnati, Intr. N.B.
Angustia Dan, serg. Intr. 30 D.
Aureliu, Str. 1 M. 303
Aurora, Str. T.V. 375-399
M. 187-188
Aurorei, Str.
Au3e1, Intr. T.V.
Austrului, Str. 16 F. 294 318
Austrului, Str. 23 A. 304-328
Aviatori, Str. 16 F. 294
1

Aviatiei, Str. 60 D. 109 110 133


Aviatorilor, Bd. 30 Dec. 156 180
204 228
Aviatorllor, Plata 30 Dec. 180

Avionului, Str. 30 D. 134


AvIntul, Str. G.R. 52
Avram Iancu, B-d. 1. M. 98-118
Avram Iancu, Str. 23 A. 303-304
Avram /Eruct', Str. 23 A. 287
Av ram Iancu, Intr. T.V. 358 359-383
AVIELM Iancu, Str. G.R. 76-77

Avrig, Str. 23 A. 281 305


Azilul de noapte, Str. N.B. 349
Azuga, Str.

M. 234

Azurului, Str. 16 F. 316

350

www.dacoromanica.ro

317

Baba Dochia, Str. T.V. 375


Baba Novae, Str. T.V. 378
Baba Voice, Str. N.B. 471
Babadag, Intr. 1 M.
Babeo, dr. Piala
Babeo Victor, dr. Str. V.I.I,. 322-346
Babe Vincentiu, Str. Val,. 324
BAbeoti, Str. 16 F.
Bacaloglu, dr. Str. 1 M. 302
BacAu, Str. 1 M.
Bacdu, Str. V. I. L. 489
Bach, Str.
M. 206
Baciu Judetul, Str. T.V.377
Baciului, Str.
515 516 539
Bacovia George, Str. N.B.
Bacchus, Str.
467 491
Badea Chian, Str. 1 M. 255
Badea Dumitru, Str. N.B. 588
Bagdad, Intr. V.I.I,.
Bagdazar, dr. Str. 1 M. 210-211
Bagdazar, prof. dr. Str.
321 345
Bagdazar, prof. dr. Intr. 30 D. 57
1

Bahluiului, Str. G.R. 250


Baia, Str. G.R. 30
Baciu Vasile, Str. 23 A.
Baicului,
283

Str. 23 A. 259 160 282

Baionetei, Str.

Baiulescu Ion, Str. N.B. 446-468


Balad, Intr. N.B. 569

Baladei, Intr. 23 A.
Balamalei, Str. T.V. 429 453 454
478 479
Balantei, Str. N.B. 495
Baldovin PircAlabul, Str. 16 F. 275
Baldovin Plredlabul, Intr. 16 F. 275

Balita, Str. M.
Balomir, Str. N.B. 492-518
Balonului, Str. 30 D. 110
Balo Gh., ing. Str. 30 D. 204
Balta Frasinului, Str. 1 M.
Balzac, Str. 30 D.
Balzac Honor de, Str. G.R. 3
Banat, Str. 1 M.
Banat, Str. 16 F. 274
Bancic Olga, Str.
M. 278
Bancic Olga, Str. 30 D. 8-32
Bancic Olga, Str. Via,. 463
Bancic Olga, Str. N.B. 549
Bancic Olga, Str. I M. 161 185
Banitei, Str. 1 M. 232-256
Bann Manta, Bd. G.R. 226-227
Bann MArAcine, Str. T.V. 350
Banu MArAcine, Str. G.R. 100
Bann Mihalcea, Str. VII,. 348
Bann Nicolae, Str. 1 M. 141 142-166
Banul Antonache, Str. 30 D. 205
Banul Costache, Str.
M. 207
Banal Dumitrache, Str. 1 M. 207 208
Banul Scarlat, Str. I M. 207
Banul Udrea, Str. T.V. 400
Banului, Str. 16 F. 276
Banului, Str. 30 D. 83-84
Barac Ion, Str. 1 M.
BArAganului, Intr.
M.
Baraolt, Str.
466
Barasch Iuliu, dr. Str. T.V. 350
Barba-Cot, Str. T.V. 355
Barba-Rash, Intr. T.V. 376
1

Barbu Dumitru, Intr. 16 F. 221


Barbu Ion, serg. Intr. T.V. 355
Barbu LAutaru, Str. G.R. 225
Barba Nicolae, sold. Str. N.B. 497
Barbu oi Stoian, Str.
971
Barcagiilor, Str. 1 M. 209
Barcagiilor, Intr. 1 M. 209
Barcianu Daniil, Str. T.V. 352
Bardeni, Str. N.B. 547
Bardului, Str. N.B. 397
Barierei, Str. 16 F. 250 273 274
Baritiu Gheorghe, Str. G.R. 225 226
249
Bartok Bela, Str. 1 M. 206
Basarab, *os. 16 F. 249 250 273
Basarab Matei, Str. 23 A.
Basarab Mate', Str. T.V. 326 327
350 351
Basarab Matei, Str. G.R. 76
Basarab Matei, Str. 1 M. 161 162-185
Basarab Matei, Str. 30 D. 33 34 57
58
Basarab Neagoe, Str.
416 417
441
Basarabescu, maior, Str. 16 F. 222
Basarabilor, Str. N.B. 492-516
Basmului, Intr. 23 A.
Basmului, Str. 16 F. 317
Bastiliei, Str. 30 D. 253
Bateriei, Str. N.B. 579
Bateriilor, Str.
348
Baterillor, Intr. V.I.I,. 348
Batiote, Str. 30 D. 302
Bazaca, Str. T.V. 350
Bazaltului, Str. N.B. 492 493
Baznei, Str. 16 F.
Bdcani, Str. T.V. 326
BAcAndu, Intr.
467
BAcild, maior, Str. 1 M. 186 210 212
BAdescu Mircea, Str. 1 M. 139 163
164

BAdescu Mircea, Str. T.V. 354


BAdild Vasile, serg. Intr. 23 A.
BAdin, Intr. N.B. 517

Bdicoi, Str. N.B.


Bdieou Aurel, Str. G.R. 78-79
Str. N.B. 516-517
Balan Constantin, cap. Str.

490

BAlAceanu, Str. T.V.


BAlAcescu Costache, Str. 16 F. 274
BAlAcescu Radu, cpt. Str. 16 F. 222
BAlAcescu Radu, cpt. Intr. 16 F.
13d1Aneoti, Str.
BAlAria, Str. G.R. 29
BAldoanu Alexandru, Str. N.B. 398
BAlAcescu Nifon, prof. Str. 23 A. 282 283
BAlcescu Nicolae, Bd. 30 D. 301 302
326
BAlcescu Nicolae, Plata 30 D. 326

BAlcescu Nicolae, Bd. 30 D. 33 34

58-59

BAlcescu Nicolae, Str. G.R. 75


Bdlcescu Nicolae, Str.

412 435

411

BAlcescu Nicolae, Str. 23 A.

BAlcescu Nicolae, Str. 1 M. 119 120


143

BAlcescu Nicolae, Bd. 23 A. 239-263

Balcescu Nicolae, Str. N.B. 550-574


BAleni, Str.
467
BAlineoti, Str. N.B. 468-469
351

www.dacoromanica.ro

Balota, Str. G.R.

BAltdretului, Str. V.I.L. 389-393


BiltAretului, Intr. V.I.L. 393
BAltisoara, Intr. N.B.
BAltIta, Str. N.B. 494-495
BAncild, pictor, Str. V.I.L. 368
BAncilft, 'Actor Intr. 30 D. 58
Beinciulescu, It. ay. Str. 1 M. 206
BAneasa, $os. 30 D. 106-107-130
Blineasa Ancuta, Str. 1 M. 158
Bitnisor, Str.
BArAgan, Str.

N.B. 493
1 M. 118 141 142
BAraganului, Intr. N.B. 551 575 599
BArAtiei, Str. T.V. 326-350
Barbat Voevod, Str. 1 M. 233

BArbettescu Vechi, Str. N.B. 395


BArbulescu Tei, Str. 1 M. 183
489-513
BArdasulul, Str,

Barditei, Intr. 30 D. 109


BArditei, Intr. 16 F. 364 365
BArnutiu Simlon, Str. N.B. 469

Str. G.R. 75-79


Beclean, Str. V.I.L. 466 490
Beethoven, Str. 1 M. 206
Bega, Str. V.I.L. 441
Begoniel, Str. 18 F.
Beica, Intr. N.B. 468
Belu Constantin, Str. N.B. 396
Beitt Constantin, Str. I M. 161
Belcineanca, Str. N.B.
Belciugatele, Intr. N.B.
Beldiceanu Nicolae, Intr. 30 D. 253
Beldiu, Str. N.B.
Beldiman Alexandru, Str. V,I.L. 325
Belgrad, Str. 30 D. 228
Belirciu N, slt. Str. N.B.
BArnutiu Simion,

Belizarie, Str. 30 D. 59 60 83

Belizarie Luther, Str. 16 F. 249-250


273
Beller Radu, It. ay. Str. 30 D. 181 205
Beloiannis Nikos, Str. 30 D. 277
Belsugului, Intr. N.B. 544
Berbecului, Str. 16 F. 317
Berceni, $os. N.B. 496 520 521 545
569-570-594
Berceni, Intr. N.B. 570
Berea, Str. VIL. 467
Berea B.H., Str. V.I.L. 490 514
Berea B.H., Intr. V.I.L. 489 490
Berea Baruch, Str. 23 A. 307
Berechet, Str. 1 M. 208
Berescu Ion, Str. V.I.L. 491
Beresti, Str. N.B. 495
Berest, Intr. N.B. 495
Berna, Str. 30 D. 229
Bernath Andrei, Str. 23 A. 307
Berzel, Str. 16 F. 275-299
Berzei, Intr. T.V. 403
Berzova, Str. V.I.L. 464-465
Betonului, Intr. T.V.
Betonului, Str. 1 M. 140
Betonului, Intr. 16F. 315
Bibanului, Str. 23 A. 260 261 284
Bibescu Vodd, Str. N.B. 349 350
Bibesti, Intr. V.I.L. 393
Bibicescu, Str. 16 F. 323
Bibliotecii, Str. T.V. 326
Bicazultti, Intr. M.
Biceni, Str. N.B. 543
Bidulescu, Intr. VIL,
Bihar, Str. 16 F. 274
1

Binelui, Str. N.B.


Biplanului, Intr. 30 D. 109-133
Birtulul, Intr. T.V. 378
BiruinteI, Str. G.R.. 79
Biruintei, Str. G.R. 152
Biserlca AibS, Str. 30 D. 277
Biserica Amzei, Str. 30 D. 276 277
Biserica Enei, Str. 30 D. 301
Biserica Floreasca, Str. 1 M. 182
Biserica Ghencea, Str. V.I.L. 369
Biserica Popa Chitu, Str. 1 M. 279
Bisericii, Str. 30 D. 132
Bisericii, Str. 30 D. 268 269 293
294
Bisericli, Str. 1 M. 40 41

Bistre, Str. N.B. 468


BIstricioara, Str. T.V.
Bitolia, Str. 30 D. 205
Bizet, Str. 1 M. 182
Bilciului, Str. 23 A. 305
Bildana, Str. N.B. 493
Btlea, Str. N.B. 569

Bira Savu, Str. 1 M. 183


BircA, Str. V.I.L. 417
Birlad, Str, V.I.L. 488
Birladului, Intr. 23 A. 305
Birlea, Str. V.I.L. 395-419
Birnova, Str. V.I.L. 417
BIrsanel, Intr. 16 F. 272 296
Birseanu Andrei, Str. T.V.
Blrsei, Str. 1 M.

Birsei, Str. 23 A.
Birsescu Agatha, Str. T.V. 33-77

Birvani P., serg. maj. Str. V.I.L.


416 417
Blrza, Str. N.B. 545
Bitlanului, Intr, 1 M.
BItlanului, Intr. T.V. 403
Blagodesti, Intr. 16 F.
Blaj, Str. T.V. 353
Blandiana, Str. 16 F.
BlanduzieL Str. 30 D. 302

Blanc Louis, arh. Str. 30 D. 228-252


Bldjel, Intr. TA,. 401

BISnari, Str. T.V. 326


Blejan Florea, serg. Str. V.I.L. 419-443
Blejoi, Intr. 16 P.
131idari, Intr.
BlIndesti, Str. N.B. 546

Bobeica, Intr. 23 A.
Bobesti, Ros. T.V.
Bobilna, Str. N.B.
Bobului, Str. V.I.L. 439-440
Bobului, Intr. 16 P. 317
Boccaccio, Str. N.B. 494
Boda, Str. M. 303
Bod, Intr. N.B. 448
Bodoc, Str. N.B. 517
Boema, Intr. N. B.
Boenesti, Intr. T.V. 378 402
Boerebista, Str. N.B. 373
Bogati, Intr. V.I.L. 391
Bogdan Ion, prof. Str. 30 D. 253-254
Bogdan Vodd, Str. 16 F. 273-274
1

Bogddnescu, Str. N.B. 468


BogdAnita, Intr. 1 M. 254
Boghiu Const., serg. Intr. 30 D. 85-109
Bogorin C., erou, Str. I M.
Bogza, Str. N.B. 448
Boiangiu Radu, Str. 30 D. 202

Boicescu, dr. Str. V.I.L. 322

352

www.dacoromanica.ro

Boiaoara, Str. V.I.L. 416-417


Boja, Str. 16 P. 244 268
Bolboci, Intr. V.I.L.
Boldeati, Str. N.B. 492
Bolliac Cezar, Str. T.V. 353
Bolliac Cezar, Str. 23 A.
Bolidului, Intr. 30 D.
Bolidului, Str. 16 F. 341
Bolintineanu, Str. T.V. 327
Bologa, Intr. N.B.

Boltei, Str. N.B.


Bolobocului, Str. N.B.
Bondarului, Intr. T.V. 378
Bonea Constantin, Str. V.I.L. 443
444 467 468
Bonea Marin, serg. Str. T.V. 428 427
Bonea Pavel, sold. Intr. T.V. 427
Bonteati, Str. V.I.L.
Borangicului, Str. 23 A. 329
Boranescu Maria, Str. 1 M. 233 234
Bordeati, Str. N.B.
Borcan Ion, Str. V.I.L. 491
Borcea, Str. N.B. 399
Borcea Gheorghe, Intr. N.B. 517
Borceag, Intr. T.V. 425
Bordeianu, Intr. V.I.L. 418
Borduael, Str. 16 F.
Borneanu Al., slt. Str. 16 F. 372
Borogzin, maior, Str. N.B. 399
Borodeati, Str. N.B. 397
Bora Gh., serg. maj. Str. V.I.1,. 394
Borzeati, Str.
M.
Bosianu C.A., Str. N.B.
1

Bostani, Str. 16 F. 340


Bostanilor, Intr. T.V. 401
Bot-de-Oaie, Intr. 30 D. 109
Botea Aurel, It. Str. T.V. 377 378
Boteanu, Str. 30 D. 301

Botescu, dr. Str. V.I.L. 440 441


Botescu, dr. Plata 16 F.
Botev Hristo, Bd. T.V. 326

Botez Corneliu, Str. 1 M. 278


Botez Eugen, comandor, Str. 1 M. 206
230
Botez P. Dumitru, Str. N.B. 445
Botorani, Str. V.I.L. 369
Boureni, Str. 16 F.

Bozioru, Str. 23 A. 307


Bozilor, Intr. T.V. 401
Bozilor, Str. 16 F.
Bradului, Str. T.V. 351 352-375
Bradului, Str. 16 F. 174
Bradului, Intr. N.B. 574
Bradului, Intr. T.V. 426
Brainer Bella, Str. T.V. 399 400 424
Bran, Intr. 16 F. 223
Braniate Valeriu, Str. T.V. 352
Braaovului, Str. 23 A. 281
Braaoveni, Str. 1 M. 209
Bratea, Str. 1 M. 72
Bratea, Intr. T.V. 376
Bratocea, Str. G. R. 201
Bratului, Str. M. 255
Bravilor, Str. T.V. 350
Brazdei, Str. N.B. 471
Brazdei, Intr. 16 F. 338
Braziliei, Str. 30 D. 229
Brazilor, Str. V.I.L. 490
Briidescu Barbu, Str.
M. 234
Briidetului, Str. N.B. 469
1

Brildiceni, Intr. N.B. 588


Str. 16 F. 268-292
$os. 23 A.
Briiilita, Str. T.V. 401
BrAniatari, Intr. V.I.L.
Brititaanca, Str. V.I.L. 463 464

Brifttaaanu Ghinea, Str. 1 M. 233-234


258

Brituia, Str. 18F.


Breaza, Str. 16 F. 223 247
Brebenei, Str. M. 96
Brebenei, Str. V.I.L. 467
Brebu, Intr. 1 M. 232
1

Bretcului, Str. 16 F.
Brezeanu Iancu, Str.
M. 119 143
Brezeanu Iancu, Str. T.V. 401
Brezo!, Str. V.I.L. 442-443
Brezoianu Ion, Str. V.I.L. 300 301 325
Brezoianu Ion, Intr. 16 F. 301
Briand Aristide, Str. 30 D. 301
Bancoveanu Constantin, Str. 30 D. 34
58-59
Brincoveanu Constantin, Str. G.R. 28
1

29 52
Str. N.B.
470 494-518 543 567-591

Br1ncoveanu Constantin,

Intr. N.B. 519-543


Brinduaei, Str. 23 A.
BrInduaei, Str. 16 F. 316
Brinduailor, Str. T.V. 376-400
Brindz, dr. Str. 16 F. 297
Str. V.I.I,. 464
Broaatei, Intr. T.V. 403
Bronzului, Str. 16 F. 248
Broscariei, Str. V.I.L. 392-393
BrotAceilor, Intr. 1 M. 185-209
Brujba Ion, serg. Intr. N.B. 472
Brumdrel, Str. T.V. 350 351
Brumei, Intr. 16 F.
TIrincovenescu,

Brutari, Str. N.B. 518


Brutus, Str. V.I.L. 324-325 348 349
Bruxelles, Str. 30 D. 229
Bucegi, Str. G.R. 151 152
Bucegi, Str. 1 M.
Buciumaaului, Str. N.B. 518 519

542 543
Buciumat G., sold. Intr. 30 D. 85-109
Buciumeni, Intr.
M.
Bucov, Intr. V.I.L.
BucovAt, Str. N.B. 545-569
Bucaani, Str. N.B.
Bucur, Str. N.B. 374
Bucur, Piata N.B. 374
Bucura Dumbravfi, Str. T.V. 399
Bucureati, Str. 16F. 123-124
Bucureatii-Noi, Bd. G.R. 28 29 58
1

77 78 102 126 127


Ploie5ti, $os. 30 D. 11
35 59 83 107
Bucureati
Milgurele, $os. V. I. Lenin
463 487 511 535 559 582
Bucure5ti

Bucureati
Bucureati

Tirgoviate, $os. G.R. 4-5

Tunari, Sos. 1 M. 18-42


Budai Deleanu, Str. N.B. 373
Budeasa, Intr. T.V. 355 356
Budeati, Str. T.V.
Budila, Str. 23 A. 328-329
Budiateanu, g-ral Str. 16 F. 276
M. 206
Buestrului, Str.
Buf tea, Intr. 16 F.
1

Buga, Str. T.V. 355

353

www.dacoromanica.ro

Buicliu, dr. Str. 16 F. 298


Bujor, Intr. 16 F. 292
Bujorului, Str. 23 A.
Bujorulul, Str. V.I.L. 924
Bujorului, Str. 1 M. 72-96
Bulboaca, Str. V.I.L. 467
Bulgaru Ion, sold. Intr. 23 A.
Bulgaru Ion, sold. Str. 1 M. 210
Bulugea Gh., cap. Str. 1 M. 206
Bumbacului, Intr. T.V. 378
Bumbesti, Str. G.R. 79-103
Bunea Ilie, sold. Intr. 23 A.
Burada Teodor, Str. 16 F. 299 300 323
Burch Costache, Str. 23 A. 306-307
Burca Costache, Intr. 30 D. 58
Burcescu, Str. 1 M. 70.-94
Burcus Stefan, arh. Str. 30 D. 203

Burcus Stefan, arh. Intr. 90 D. 203


Buretelui, Intr. 30 D. 109
Burghelea, dr. Str. 23 A. 303 304 327
328
Burghiului, Str. 1 M.
Burlacu Ion, cap. Str. V.I.L. 440
Burlusi, Str. 23 A.
Bursucani, Str. V.I.L. 367-391
Buruiani, cpt. Str. 16 F. 229
Burzuc, Str.
467
Busolei, Str. 1 M. 255
Busuioc Simion, erou, Str. 1 M. 141

142 165 166

Busuiocului, Str. V.I.L. 466

Busuiocului, Str. 23 A.
Busuiocului, Str.
M. 96
Busteni, Str. 1 M. 234
Butasului, Intr. 23 A.
Bute Gheorghe, maior, Str. 16 F. 246
Buteanu Virgil, Str. 23 A. 308
Butiei, Intr. 1 M.
Butimanu, Str. N.B. 516
Butoianu g-ral, medic, Str. V.I.L. 322
Butucului, Str. V.I.L. 491 515
Buturugeni, Str. V.I.L. 345
Buturugilor, Str. V.I.L. 491
Buzhului, Str. V.I.L. 464
Buzhului, Bd. 1 M.
Buzdugan Constantin, poet, Str. G.R.
177 201
Buzduganului, Intr. 1 M. 235
Buzescu Preda, Str. N.B. 493
Buzesti, Str. 30 D. 251, 252,275
1

Buzesti, Piata 90 D. 251


Buzesti, Intr. 30 D. 275

Buzias, Str. 1 M.
Buzinca Comisul, Str. 1 M. 235
Buzoianu Ion, It. col. Str. T.V. 326

Buzoianu Ion, Str. G.R.


Buzoieni, Str. V.I.L. 416-440 441
Buzoiu Teodor, serg. major, Str. 1 M.

Cablului, Str. 16 F. 248-249


Cadranului, Intr. T.V. 402
Caerului, Intr. 30 D. 133

Caimatei, Str. T.V. 303 326


Caisului, Str. N.B. 494
Caisului, Intr. 1 M.
Caisului, Intr. T.V. 429
Caisilor, Str. 23 A.
Calafat, Str. 1 M. 206-207

Calafat, Str. V.I.L. 489


Calandrului, Intr. 16 F. 296
Calciu Marin, Intr. 16 F.
Caliacra, Intr. 1 M.
Calimachi, Str. 1 M. 233-257
Calinici Mihail, Str. V.I.L. 515
Caloian Judetul, Str. T.V. 377-378
Calomfirescu Radu, Str. T.V. 326
Calotft Marin, sold. Str. 23 A. 305
Calpanu Gh., cap. Str. 30 D. 85-86
Camburu I., sold. Str. 16 F.
Cameliei, Str. 16 F. 275
Cameliei' Str. 30 D. 83-84
Canalul Arges, Str. 16 F.
Canalului, Str. 16 F. 267-276
Canarului, Str. 16 F.
Canarului, Intr. T.V. 352
Canonicul Bunea, Str. N.B. 421-445
Cantacuzino, prof. Str. 30 D. 203-204
Cantemir, Str. T.V. 375-376
Cautemir D., Str. G.R. 76
Cantilli Grigore, g-ral, Intr. 30 D. 259
Cantina, Intr. V.I.L.
Cantonului, Str. 30 D. 85
Cantonului, late. 16 F. 918
Capelei, Intr. 16 F. 315
Capidava, Str. N.B.
Caprei, Intr. G.R.
921
Capa, dr. Str.
Capa Nic., major ay. Str. G.R. 152
Captariu Radu, Str. 1 M. 182
Cara Anghel, serg. maj. Str. V.I.L.
366-367-368-390-391
Carabinei, Str. V.I.L. 393
Carabinei, Intr. 1M.
Caracal, Str. V.I.L. 487
Caracas Constantinache, Str. 30 D.
226-227
Caracasilor, Str. 16 F. 246-247-270
Carada Eugenia, Str. T.V. 325

Caragea lije, cap. Str. T.V. 428-429


Caragea Voda, Str. 90 D. 253-254
Caragiale
Str. I M. 95 118 119
Caragiale Ion L., Str. G.R. 75-99
Caraiman, Str. G.R. 177-201
Caranda Gh., It. ay. Str. V.I.L. 344 368
Caranda Gh., It. ay. Intr. V.I.L.
Caransebes, Str. G.R. 175
Carapaces, Str. 1 M.
Carcalechi Zaharia, Str. V.I.L. 395 419
Cardasu Petre, Str. 1 M.
Cariadgi Dumitru, Str. 23 A. 930
Carierei, Str. G.R.
Carintia, Intr. V.I.L.
Carmen, Intr. N.B. 542
Carp Petre, cpt. Str. T.V. 352
Carpati, Str. 1 M. 72

Carpati, Str. G.R. 127-151


Carp at i, Str. . 16 F.
Carpea Ion, serg. maj. Str. V.I.L. 465
Carpenilor, Str. T.V.
Carpenului, Str. V.I.L.
Carpenului, Str. 16 F. 174
Carpenului, Intr. T.V. 426

M. 183
Cartojan Nicolae, prof. Str.
Cartojanca, Intr. V.I.L.
Carul Mare, Str. V.I.L.
Carul Mic, Str. V.I.L.
490 491
Cascadei, Intr.
Chscioarele, Intr. N.B.
Casimcea, Str. 16 F.

354

www.dacoromanica.ro

Casmalel, Intr. 1 M. 259-260


Castanului, Intr. M.
Castanului, Intr. T.V. 403
Castanului, Str. 16 F. 174-175-199
Castorului, Str. 23 A. 284
Castorului, Intr. T.V. 403
Castra-Nova, Str. 16 F. 291
Casin, Str. G.R. 152-176
Casin, Str. 1 M. 138
Casului, Intr. G.R.
Catargului, Str. V.I.I,. 393
Catedrei, Intr. 30 D. 108
Catrintei, Str. 1 M. 187-188
Catelu, Intr. T.V.
Cavafii Vechi, Str. T.V. 326
Cavalulul, Str. N.B. 541
Cavara, Str. 1 M. 186-210
Cazacu, Str. 1 M. 140
Cazan M., frunt. Str. 1 M. 186-210
Cazan Petre, sold. Str. 16 F. 341-342
Cazanelor, Intr. 16 F. 222
Cazanesti, Str. 23 A.
848-349
Str.
CAzfirmii, Intr. V.I.I,.
1

Cliclulati, Intr. N.B. 542

Calut, Str. G.R. 79 80 104


535
Calarasi, Str.
Calarasi, Str. 1 M. 117 118 142
Calarasilor, Cale T.V. 326 327 328
329 330 350
491
CAlaretilor, Str.
CAlatorului, Intr. 1 M. 258-259
CAlauzelor, Intr. T.V.

Caldarari, Str. T.V. 350


Ullman, Intr. N.B. 574
Calimanesti, Str. 16 F. 223-224
CAlimanesti, Str.
Calin Dumitru, cap. Str. 16 F. 218
Calin Ion, Str. 1 M. 254
Caltunasi, Str. N.B. 522 546
Calugareni, Str. T.V. 424
Calugareni, Str. G.R. 79-103
Calugaru Marin, Str. N.B. 517-541
Str. 23 A. 280 281
Camilei, Intr. 16 F. 316
Camilei, Str. 23 A. 284
Camineasca, Intr. T.V.
Caminului, Str. 23 A. 258-282
Capitanul Constantin, Str. G.R. 225
Capitel, Str. 23 A. 308
369
Caplescu, Str.
Caprarului, Intr. 23 A.
Caprioarei, Str. 23A. 284
388-412
Caprioarei, Str.
Caprioarei, Intr. T.V. 403
Caprioarei, Intr. 16 P.
Capsunelor, Intr. N.B. 518
CarAbusului, Intr. T.V. 378
Carabusului, Str. 16 P. 315
Caramidari, Str. 30 D. 132
Caramidariel, Str. 16 F. 147-148-171 172
CarAmidariei, Intr. 16 F. 171
Caramidarii de jos, Str. N.B. 423
Carlimidaril de sus, Str. 16 P. 270
Carilmfdei, Intr. 16 F. 270
CArArii, Intr. N.B. 447
Cararula, Str. N.B. 471
CArAusilor, Str. 23 A. 283
Carbunarilor, Str. 30 D. 85

Carutasilor, Str. 30 D. 108-109

CArutei, Intr.
CArbunarilor, Str. 16 P.

Catrunesti, Intr. N.B.


Catunului, Intr. 16 F.

Catelu, 5os. T.V. 331 355-356


Chuzasi, Str. T.V. 350

CazAnesti, Str. 23 A.
Ceahlau, Str. N.B. 540
Ceahlau, Str. 1 M.
Ceaicovski, Str. 1 M. 182
M. 115 199 140
Cealcovski, Str.
164
Cealrului, Str. T.V.
Ceaus Radu, Str. T.V. 351
370
Cedrului, Str.
Cedrului, Intr. 16 E.
346 370
Cegan Ionita., Str.
Cehov Anton, Str. 30 D. 156-157-180
Cehov Anton, Str. G.R.
Ceica, Str. 16 F.
Centuriei, Str. 16 P. 316-317
Centurionului, Intr. T.V.
Cenusfiresei, Intr. 23 A.
Ceptura, Str. 1 M. 259-260
Ceramicei, Intr. 1 M. 209
Cerbului, Str. T.V. 375
Cerbului, Str. G.R. 127-151
389-413
Cerbului, Str.
1

Cerbului,

Intr. T.V. 403

Cercel Petru, Str. N.B. 373-374


Cercelus, Str. T.V. 353 354 377
Cerchez, g-ral, Str. N.B. 421
Cerchez Grig., arh. Str. 30 D. 204
Cercului, Str. 1 M. 303
Cerdacului, Str.
369
Cerealelor, Intr. N.B. 447
347-348
Ceres, Str.
Cerga Nicolae, cap. Intr. 23 A. 306
Cerna P., poet, Str. T.V. 375
Cerna, Str. 1 M.
Cernat, g-ral. Str. 30 D. 250-251
Cernavoda, Str. 1 M. 117-141
Ccruaianu, cpt. Intr. 16 F. 222-246
Cernica, Str. T.V. 326-327
Cernica, 5o5. 23 A.
Cetatea de Balta, Str. 16 F.
Cetatea Cicelului, Str. 16 F.
Cetatea Neamtului, Str. G.R. 100
Cetatea Poenarl, Str. N.B.
Cetatii, Str. 1 M.
Cetinei, Str. N.B. 471

Cezar Mihail, col. Str. 16 F. 22


Cezilrescu Economu, Str. 16 F. 271-272

273-295-296-297

Chendi liare, Str. 23 A. 305


Chiciura, Intr. T.V. 425 449
Chifarului, Str. 16 F. 173
Chillei, Intr. 1 M.
Chilioara, Intr. 23 A.
465
Chimirului, Str.
Chindiei, Str. N.B. 373
Chintalului, Intr. 1 M.
Chiparosului, Str. T.V. $53
Chiran Dan, Str. 23 A. 213
Chiriac, slt. Str. 16 F. 221
Chiriac Ion, Berg. Str. 23 A. 257 258
Chirilescu Mihal, Berg. Str.

419

420

Chirilov Nicolae, Str. 1 M. 255


Chiristigiilor, Str. 23 A. 257-281
355

www.dacoromanica.ro

Chiritti Ion, Str. I M. 164


Chiritescu Radu, Str. V.I.L. 466
Chitarei ((ostiI Catavei), Str. T.V.
Chitila Triaj, Str. 16 F. 148
Chitilei, $os. G .R. 25 49 50 74
75 76 100 101 125 126-121
Chivu Dumitru, erou, Str. I M.
Chopin, Str. 1 M. 182-206
Cicalov Valeriu, Str. 16 F. 317-341
Cibinului, Intr. V.I.L. 443
Ciclop, Intr. V.I.L.
Cicoarei, Str. N.B. 494
Cicoarei, Str. 23 A.
Cicoarei, Intr. 16 F. 294
Cifrelor, Intr. 16 F.
Cihoschi Stanislav, Str. 30 D. 253-277
Cilibia, Str. N.B. 540-541
Cilieni, Str. 16 F.
Cilindrului, Str. V.I.L. 416
Cimbrului, Intr. 16 F.
Cimbrului, Intr. T.V. 401
Cimeutului, Intr. 1 M. 188
Cimitirului, Str. 16 F. 268-292
Cimitirului, Intr. 18 F. 292
Cmitirului, Str. N.B. 549
Cimpoierilor, Str. N.B. 542-543
Cintezoiului, Str. N.B. 543
Ciobanu Mircea, Str. N.B. 350
Ciocanului, Intr. 23 A. 283
Ciocanului, Str. 1 M. 138
Ciocane5ti, Str. N.B. 546
Ciocanitoarei, Intr. T.V. 405

Ciochink Str. N.B. 520 521

Ciocfrliei, Str. 23 A. 285


CiocIrliei, Alee 30 D.
Ciocirliei, Str. 1 M. 187-188
Ciocirliei, Str. 16 F. 315-316
Ciocodeicil Ion, sold. Str. N.B. 494

Ciolac Cristache, Str. V.I.L. 346-370


Ciopleanu Ion. Intr. T.V. 403
Ciorani, Intr.
417-418
Cioranu Mihail, Str. V.I.L. 346-370
Ciorli5ti, Intr. V.I.L.
Ciorchinilor, Str.
M. 235
Ciorogirla, Str. N.B. 448
Ciortanului, Str. 23 A. 260
CiovicA, maior, Intr. 1 M. 233
Cipariu Timotef, Str. GR..
Circulatiei, Str. V.I.L. 463
Cire5ilor, Str. N.B. 571 595-596
Cire5i1or, Str. 23 A.
Cire5oaia, Str. T.V. 376
Cire5oaia, Str. G.R.
Cire5oaia, Intr. G.R. 55 78 79 102
Cire5ului, Str. 23 A. 329
Cire5ului, Intr. T.V. 402-403
1

Cire5ului, Intr. N.B. 574


Cire5ului, Intr. G.R. 124
Cirus, Str. N.B.

Intr. 23 A. 283
Cisnddia, Str. G.R.
Ciubarului, Intr. N.B.
Ciubaru Ion, serg. Str. 23 A.
Ciubotica Cucului, Str. V.I.L. 466-490
Ciuca5, Str. N.B. 494
Clued Stefan, Str. 1 M. 139-140
Ciuceanu, Intr. M.
Ciucurete Nae, Intr. G.R.
CislAti,

Ciulinului, Str. 23 A. 333


Ciurea Aurel, Sir. V.I.L.

369-370
Ciurel, Sips. 16 F. 223 246 247

Ciurel, Intr. 16 F.
Ciuruleasa, Intr. N.B.
CiuruluI, Str. N.B. 568
Ciurului, Intr. N.B.

Ciu5lea, Str. 16 P. 223-247


Ciu5lea, Str. G.A.
Ciu5mele, Intr. 16 F. 269
Ciuturei, Intr. N.B.

Cfineni, Str. G.R. 79


Clineni, Str. V.I.L. 487-488
Cllni5tei, Str. N.B. 469
Cfmpeanu, It. Str. V.I.L. 441-442
Cfmpeanu, It. Intr. 30 D. 58

Cimpeanu Alex., maior, Str. G.R. 226


227

Cfmpene5ti, Str. N.B. 516

CImpene5ti, Intr. N.B. 516


ampeanu Ion, Str. G.R. 78
Cimpulung, Str. 16 F. 224
Cfmpul Mare, Str. V.I.L. 393
Cfmpul Mo5ilor, Str. 23 A. 256 257
Cfmpul Pipera, Str. 30 D.
Cimpului, Str. N.B. 542

CImpului, Sir. 16 F. 315 338 339 362


Cfmpului, Str. G.R. 52
Cfmpului, Str. T.V. 454
Cfmpului, Str. 30 D. 84 85 86
Cfmpului, Str. N.B. 573
Cfmpului, Str. 1 M. 188-189
Cfmpurelu, Str. N.B. 495
Cfmpuri, Str. G.R. 104
Cfndea, sold. Str. G.R. 4-5
Cfndea, sold. Str. V.I.L. 441 442
C1nde5ti, Intr. 1 M.
Clnea. Nicolae, Str. 1 M. 164 165
Cfnepei, Str. 1 M. 140
Cfnepei, Str. 16 F. 363
Cfnepel, Str N.B.
Cfnepei, Intr. N.B.
CIntiirii, Str. V.I.L. 368
CfrcinmAresei, Intr. 16 F.
Cfrlibaba, Str. V.I.L. 466
Cfrlova Vasile, Str. T.V. 376
Claudian Laurentiu, maior dr. Str. 23 A.
307

Claudiu, Str. 23 A. 330


Cldbucet, Str. M.
Clabucetului, Str. G.R. 152
ClAca5ului, Str. N.B. 518-519
Clfalor, Intr. T.V. 401 425
dejan, Str. V.I.L. 392
347-371
Clinciu N., dr. Str.
Clondirului, Intr. 1 M.
Clopotarii Vechi, Str. 30 D. 252
Clopotiva, Str. M.
Clopotului, Str..1 M. 187 188
1

Clopoteilor, Intl. 23 A. 260


Clo5ca, Str. T.V. 353-354

Clo5ca, Str. 23 A. 264


Clo5ca, Str. G.R. 52
Clo5ca, Str. 1 M. 118
Clucereasa Elena, Str. G. R. 177-201
Clucereasa Maria, Intr. T.V. 351
Cluceru Sonia, Str. V.I.L. 538-539
Cluceru Sandu, Str. 23 A.
Cluceru $tefan, Intr. N.B. 551 575

Cluceru Udricani, Str. T.V. 350 351


Clucerului, Str. 30 D. 178 179 202
203 227
Cluj,

Str.

G.R.

201 202 225 227

Clunet, dr. Str. V.I.L. 322

356

www.dacoromanica.ro

Coaclizelor, Str. 23 A. 306


Coacrizelor, Str. 1 M.
Coada Vulpii, Str. 16 F.

Coastel, Intr. T.V. 402


Cobadin, Intr. V.1.14.

Cobasulul, Intr. N.B.


CobAlcescu, Str. 16 F. 299-300
Cobilitei, Intr. 1 M.
Cobzei, Intr. T.V. 352-376
Cocea N.D., Str.
515-539
Cocioc, Str. 16 F. 270
CocorAscu Octav, cpt. Str. G.R. 225
226 249
Cocorilor, Str. 1 M. 119
Cocorilor, Intr. T.V. 403
Cocostircului, Str. 23 A. 285
Cocos, Str. N.B. 497
Cocovici, maior, Str. 30 D. 84-85
109 110 133 134
Codiilbitei, Str. 1 M. 164-188
Cod1rcea, maior. Intr. 16 F. 222-246
Codlea, Intr. M.
Codreanu Ecaterina, Str. 30 D.
Codrului, Str. V.I.I.,. 467-491
Codrului, Str. V.I.', 467
Codrului, Str. G.R. 100
Codrulul, Intr. 16 F. 293
Cofitei, Intr. 30 D. 133
Cogllnic, Str. T.V. 354 377 378
Coifului, Str. 1 M.
Cojesti, Intr. 30 D.
Cojescu Iancu, Str. N.B.
Cojocari, Str. N.B. 518
Colbului, Intr. 16 F. 270
Colectorului, Bd. N.B. 423
Colibasi, Intr. N.B. 516
393
Colindelor, Str.
Colinei, Str.
Colinei, Intr. 16 F. 294
Colnicului, Str. N.B. 471
Coloniei, Str. 1 M. 255
Colorian Anton, prof. dr. Str. N.B. 270
Coltei, Str. T.V. 326
Coltii Berzei, Str. 23 A.
Coltii Morarului, Str. 23 A.
Columb, Str. 30 D. 278
Columbelor, Sir. T.V. 326
Columbelor, Str. G.R. 77-101
416
Coman Ion, sold. Str.
Commie, Str. G.R. 226-250
Comarnic, Str. 1 M. 234-258
369
Comfinesti, Str.
Comedia, Pasa j 30 D. 301-325
Cometa, Intr. 30 D.
Comisani, Intr. N.B.
Comoarei, Str. 1 M. 208-232
466 490
Comseeti, Str.
Comuna din Paris, Str. G.R. 176-200
Comutatorului, Intr. 16 P.
Conache Costache, Str. 23 A. 283
Concordiei, Str. N.B. 373
Concordiei, Piata N.B.
Condeiului, Intr. 30 D.
Condensatorului, Intr. 16 F.
Conductei, Str. N.B.
1

Conductei, Str. 16 F. 268 269 292

315 316
Conductei, Intr. 16 F. 292
Conductorului, Intr.
Condurache Gh., serg. Str. N.B. 546
Conduratu, Str. N.B.

Confederatiei, Str. 23 A.
Constantin Vodft, Str. N.B. 492
Constantinescu, Str. 30 D. 205
Constantinescu Alecu, Str. 16 F. 901
Constantinescu Alex., Str. SO D. 177-178
Constantinescu AlititA, prof. Str. T.V.
328
Constantinidl, g-ral. Str. 30 D. 226
Constants, Str. 1 M. 117-118-141-142
Constelatiei, Intr. 16 F.
Constitutiei, Bd. 1 M. 119 143
Constitutiel, Str. V.1.1.. 436-437
412
Consumului, Str.
Conta Vasile, Str. G.R. 125
Conte Vasile, Str. 1 M. 140-164
Conte Vasile, Str. 30 D..1101-302
Contescu C-tin, Str.
393
Contesti, Str.

411 412
Cooperatiei, Str.
Copacului, Str. 16 F. 339
Copacului, Intr. T.V. 426
490
Copaceni, Str.
Copoiului, Str. 1 M. 482
487 488
Corabia, Str.
Corabia, Str. 1 M. 233 234
Coravu Ion, maior, Str. 23 A. 307
330 331
Corabeasca, Str. 23 A. 306
Corbescu Matei, Intr. 1 M.
Corbilor, Str. 16 F. 315
Corbita, Str. V.I.I.,. 416
Corbului, Str. G.R. 101
Corcodusului, Str. 16 F. 339
Cordun, Intr. 1 M. 185
Coriolan, Str.
370
Cornfitel, Str. N.B. 495
CornAtel, Str. G.R. 104
Cornea Ion, Str. N.B. 468
Cornelia, Str. N.B. 873
Cornescu, Str. 30 D. 205-229
Cornesti, Intr. N.B.
Cornetului, Str. N.B. 469
Cornitelor, Intr. 1 M.
Cernul Caprei, Str. T.V. 353-377
Cornului, Str. 16 F. 173-197
Cornului, Intr. 16 F.
Corod, Str.
Cortinei, Intr. T.V. 401
Cortului, Str. 30 D. 254
Corvin Matei, Str. G.R. 100
Corvinilor, Str. 16 F. 272
Cosaci, Str. 1 M.
Cosasului, Str. N.B.
Cosite/or, Str. T.V. 353 377 378
Cosmesti, Str. 16 F. 175-179
Cosmina, Intr. V.I.I.,. 435 436
Cosminului, Str. 1 M. 255
Cosmosului, Str. G R. 177
Costache Ion, Str. N.B. 542
Costache Radu, erou, Str. 1 M. 42 66
Costaforu Gh., Str. 23 A. 304 328 929
Costaforu Gh., Intr. 23 A. 328-329
Costea Ch., Berg. Intr. 23 A. 305
Costescu Gh., col. Str. N.B. 396
Costescu Petre, cap. Str. N.B. 546
Costin $tefan, serg. Str.

V.I.I.

417

Costinescu Nic., ing. Str. 30 D. 204


Costisel Gh., sold. Str. 23 A. 305
Cosarului, Intr. T.V, 378
Cosarului, Intr. 16 F.
Cosbuc, Str. 1 M. 95-119
357

www.dacoromanica.ro

Cosbuc G. Str. 23 A. 239-240

Cosbuc G., Str. G.R. 54 55 78


Cosbuc G., Bd. T.V. 349 350 372
373 395 396
Cosbuc G., Str. 16 F. 243

Cosbuc G., Plata N.B. 371


Cosbuc G., Stradelii 30 D. 58
Costae', Str. N.B. 541 542 566 567
466
Cosuleal., Str.
Cotescu Alex., ing. Str. T.V. 353 377
Cotiturel, Str. 16 F.
Cotescu Constantin, Str.
635
Cotmeana, Str. 1 M.
Cotroceni, Sos. 16F. 297 298 320 321
Cotului, Str. 30 D.
Covaci, Str. T.V. 325 326 950
370
Coviltirului, Intr.
Cozia, Str. 1 M. 259
Cozia, Intr. 1 M. 259
Craiova, Str. 1 M. 93-94
Craioveanu, maior Intr. 16 P. 222 246
Craioveanu Luca, col. Str.
416
Craiovei, Str. 16 F. 174
Craiovei, Str.
463
Craiovei, Intr. 16 F. 198
Cramei, Str. N.B. 495
Crapului, Str. 23 A. 260 284 285
488
Crasna, Str.
Crdciun, Str. 30 D. 253
Crdciun Mihai, Intr. G.R.
Craciunesti, Intr. T.V. 402
Craisorului, Str. V.I.I,. 393
324
Crditelor, Intr.
Crtlitelor, Str. 1 M.
Creangd. Ion, Str.
371
Creangft Ion, Str. G.R. 54 55 78
Creangd Ion, Str. 1 M. 188 189 142
164 165 166
Creata, Str.
392 416 417
Credintei, Str. T.V. 429
Cremene, Intr.
Cresonului, Str. T.V.

Cretei, Intr. 30 D.
Creteanu,
Piata 16 F.

Cretescu Ion, Str.


368
Cretu Costea, Str. N.B. 541
Cretu Petre, slt. ay. Str. 30 D. 177 178
Cretulescu, Pasaj 30 D. 301
Cretulescu Nicolae, Str. 30 D. 277-301
Crevedia, Str.
Cricovului, Str. G.R. 43-77
Cricovului, Str. 1 M. 138-139
Crinului, Str.
440
Crinului, Str. 1 M. 210
Crinului, Str. 23 A.
Crinului, Str. G.R. 101 102 125 126
Crinului, Intr. 30 D.
Crinului, Intr. 16 F.
Cristea Nicolae, Str. 23 A. 307
Cristeiului, Str. 23 A.
Cristescu, g-ral. Str. 16 F. 299-300
Cristescu Dima, slt. Str. 23 A. 282
Cristescu Manan, Str. 1 M.
Cristescu Vasile, ing. Str. 23 A. 330
Cristian, Str. N.B. 574
Cristian Tell, g-ral. Str. 30 D. 277
Cristian Tell, g-ral. Intr. 30 D. 277
313-314
Cristinesti, Str.
Crisan, Str. 1 M. 94-118
Crisan, Str. 23 A.
Crisan, Str. T.V. 353

Crian, Str. G.R. 52-53

Crisan Stefan, serg. Str. 16 F.

Crlsana, Str. 16 F. 275


Str. N.B. 374
CrIvAtului, Str. T.V. 426
Crivatului, Str. 23 A.
Crizantemelor, Intr. T.V.
Crizantemelor, Str. Val.. 440

Crizantemelor, Str. 23 A.
Crizantemelor, Str. G.R. 100
Crizantemelor, Str. 1 M. 95-96
Cringasi, Cale 16 F. 219 220 221
222 223 224
Cringului, Str. G.R. 124
Cringului, Str. 30 D. 156-180
Cringului, Intr. G.R. 124
Croitoriei, Intr. V.I.I,. 369
Croitoru, sold. Str. V.I.1,. 441 442
Croitoru, sold. Str. 30 D. 58
Croitoru Eftimie, sold. Str. 16 P.
Croitoru Vasile, sold. Str. N.B.
Cronicarilor, Str. 30 D. 229
Cronometrului, Intr.. 16 F.
Cruces de Piatrd, Str. T.V. 351 375
Crucii, Str.
540 564
Crucii, Str. N.B.
Cucului, Str. 1 M.
391
Cucului, Str.
Cucuruzului, Intr. 16 F.

Cucuteanu, g ral. Str. 30 D. 109-110


Cucuteni, Str. V.I.I,. 465
Cucuzel, Str. N.B. 373

Cugetarii, Str. 1 M.
Cuisoarei, Str. 1 M.
Cuiului, Str. 1 M. 115-139
Cuibaru Ion, Berg. Str. T.V. 383 384
407 408
Cula Ciumornlcul, Str. N.B.
Culea Nicolae, serg. Str. 1 M. 259 283
Culesului, Intr. 23 A.
Culmea Veche, Str. T.V. 327
Cultul Patriei, Str. T.V. 377 378
411 412 436
Culturii, Str.
Cumpdnici Petre, prof. Str. T.V. 353
377
Cumulus, Str.

Cuntan Maria, Str. V.I.I,. 369 370


393 394
Cununita, Str. V.I.I,. 467
Cuparului, Str. 1 M. 208 232
463
Cupidon, Intr.
Cupolei, Str. 16 F. 340 341 317

Cupolei, Intr. 30 D.
Curcani, Intr. N.B. 542
Curcubeului, Str. N.B. 521
324
Curiati, Str.
322
Curie Frederic Iolliot, Str.
346
Curierului, Intr. 16 F.
Curtici, Str. 1 M.
Curtea de Arges, Str. G.R. 225
535
Curtea de Arges, Str.
369
Curtigoara, Intr.
Str. N.B. 519-520
Cutieru Alex., serg. Str. 16 P. 318 341
342
Cutieru Alex., serg. Intr. 16F. 318-342
Cutitul de Argint, Str. N.B. 396 420
421

Cutui Gheorghe, Str.

Cura, Intr. 30 D.

358

www.dacoromanica.ro

368

Cuza Elena, Str. N.B. 374 398 422


423

Cuza I. Alex., Bd. 30 D. 250-251


Cuza I. Alex., Str. 23 A.
Cuza I. Alex., Str. 16 F. 242 243
Cuza Voc14, Str. N.B. 974 398 422
Cuza Vodi, Str. G.R. 52-53
Cuza Vod, Str. 1 M. 115-139
Cuza Vodh, Str. 23 A.

Delavrancea Barbu, Str. G.R. 75-99


Delea Nola, Str. T.V. 229-353
Delea Veche, Str. 23 A. 328 329
Deleni, Intr. T.V. 402
Delfinului, Str. 23 A. 285
Delfinului, Intr. 16 F. 339
Deliorman, Str. 1 M. 235
Deliorman, Intr.
M. 235
1

Deliu, serg. Str.


441 442
Deliu, serg. Str.. G.A. 4
Delureni, Str.
416
Deluselului, Str. N.B. 541

Dabija, g-ral. Str. 23 A.


Dacia, Bd. 30 D. 277-278
Dacia, Str. G.R. 53
Dacilor, Intr. 30 D.
Dafinului, Intr. T.V. 401
Dafinului, Intr. 16 F. 291

Daia, Intr. V.I.',

Demarat Z., prof. Str. T.V.


Demetrescu Traian, Str. T.V. 975
Demetriad, Str.
M. 140
Demetriad Aristide, Str, 16 F. 901
Demetriade Gh. H., cpt. ay. Str. 30 D.
204
Democratiei, Str. N.B. 545 569
Democratiei, Str.
M. 187-211
1

Dalhauti, Str. N.B.


Daltei, Intr. T.V. 400
Damaschin Bojincli, Str, T.V. 330
Dan Dimitrie, Str. 1 M.
Dan Mihail, pict. Str.
418
Dan Vod, Str. 16 F. 250
Danielopol Gh., prof. Str. N.B. 349
Dante, Str. 30 D. 157
Dante, Intr. 16 P. 294
Dante Alighieri, Str. G.R. 4
Darabani, Str. 23 A.
Daracului, Intr. N.B.
Darcle, Intr. 18F. 274
Dardiac, Berg. Intr. 23 A.
Darian D., comandor, Str. 30 D. 205
Dascdlu, serg. Intr. 30 D.
Dascalului, Str. 1 M. 165-166
Datinelor, Str.
539 540
David C-tin. Str. 16 F. 315 316 339
362 368
David C-tin, Str. M. 119
David C-tin, Intr. 16 F.
David Ilie, serg. Str. N.B. 494 518
David Tica, Str. 16 F. 173-197
David Tica C-tin, Str. G.R. 53-54 55
78 77 78 100
David Tica C-tin. Str. G.R. 177-201
Davidesti, Str. V.I.1.,. 465
Davila Ana, Str.
321 322
Davila Carol, Str. V.I.I.,. 297 298
1

322

Democratiei, Alee 1 M.
Demostene, g-ral medic, Str,

321 322
Denta, Str. 16 F.
Derdelus, Intr. T.V.
Deparateanu, Str. 30 D. 250
Dephsirii, Intr. V.I.1.. 391
Depasirii, Intr. 16 F. 292
Depoului, Intr. 1 M. 232-256
Depozitul, Str. 23 A.
Desestl, Str. N.B. 545-569
Despot Vodl, Str. 1 M. 255
Dezrobirii,
316

Str. 18 F. 268 269 292

Dezrobirii, Intr. 16 F.
Detectorului, Intr. 23 A.
Detunata, Str. N.B. 541
Detunata, Intr. N.B. 541
Deva, Str. 1 M. 209 233
Diaconescu Grigore, Str. 30 D. 60-84
Diaconescu Maria, Str. 30 D. 84 85
Diaconesti, Str. N.B. 541
Diaconesti, Intr. N.B. 541
Diaconita V. Toader, Intr. 18 F.
Diaconul Coresi, Str. G.R. 55 78 79
Diaconul Coresi, Str. G.R. 226 250
Diacului, Intr.
M.
Diamandi Voicu, Str. G.A.
Diamantului, Str. T.V. 378
Diamantului, Intr. 16 F. 292
Dianei, Str.
M. 302
Dichiu, Str. M. 255
Diditel, Str. N.B. 398
Digului, Intr. N.B. 519
Dihamului, Intr. N.B. 566
Dihorului, Iutr. V.I.L. 389-413
Diligentei, Str. T.V. 353 354
Dima Dumitru, sold. Str, G.R.
Dimieni, Intr. N.B.
Diminetii, Str. 23 A. 327
Diminetii, Str. 1 M. 187-188
Dimirliei, Intr.
M.
Dimitrescu St., pict. Str. N.B. 470 494
Dimitrov Gheorghi, B-d. 23 A. 258
1

Daichreanu, Str.
433
Danescu C-tin, slt. Str. 16 F. 248
Diniceni, Intr. N.B. 566
DitrAsti, Intr. V.I.I.,.

Dealul Carnet, Str. N.B. 541 542 565


Dealul Cernei, Prel. N.B. 542-543
Dealul Frumos, Str. N.B.
Dealul Mare, Str. N.B. 570
Dealului, Str. 16 F. 269
Dealului, Intr. 16 F. 269
Debarcaderului, Intr. 1 M. 208
Decebal, Str. T.V. 326

Deciu, Intr. N.B.


Decorului, Intr. T.V. 401
Dedulesti, Str. 16 F.
Defileului, Str. 16 F. 341 342
Degetarului, Intr. 1 M. 259
Dej, Str. G.R. 151 175

DejugAtoarei, Str. 30 D. 229


Delavrancea Barbu, Str. 30 D. 293-227

289 281-282 303 304


Din Slrbi, Str. T.V.
Dinamului, Intr. T.V. 400 401
Dinc4 Gheorghe. serg. Str. 1 M. 118
lib
Dinch $tefan, Str.
Diniasi,

Intr. N.B.

394-395

359

www.dacoromanica.ro

Dinicu Gheorghe, Str. V.I.I. 346-370


Dinu Paraschiv, cap. Str. N.B. 518-519
Dinu Vintiltl, Str. 1 M. 230-254
Diocheti, Str. 16 F. 199-200
Diosig, Str,
M. 161 185
Disciplinet, Str.
Dispensarului, Str. N.B. 573
Dissescu C-tin, Str. 30 D. 250 251
Dliga, Intr. 30 D. 251
D1mbovicioarei, Str.
M. 159-183
Dimbovita, Str. 1 M. 72
D1mbovitei, Str. 16 F. 269-270
DImbului, Str. N.B. 447 471
Dimbului, Intr. 16 F.
Dirste, Str. N.B. 445
Discului, Intr. T.V.
Djuvara Ernest, dr., Str. 16 F. 297-298
Doamna Chiajna, Str. T.V. 399 400
Doamna Despina, Str. 16 F. 273 274
Doamna Elena, Str. N.B. 372-396
Doamna Elena, Str. G.R.
1

Doamna Ghica-Tei, Str. 1 M. 185


209 210 234 235
Doamna Oltea, Str. 1 M. 206-230

Doamna Oltea, Str. G.R. 99-100


Doamna Stanca, Str. G.R. 76
Doamnei, Str. T.V. 325-326
Dobre Ion, sold. Intr. 30 D. 85-109
Dobrescu, Str. 23 A. 231
Dobrescu Ion, Str.
368-369
Dobrescu Ion, Intr.
369
Dobrescu Matache, Str. T.V. 377
Dobrici, Str. 1 M. 210
Dobrin Nicolae, Str.
345
Dobroegti, 8os. 23 A. 262 263 285
286

Dobrogeanu Gherea, Str.

Dobrogeanu Gherea, Str. 30 D.

Dorului, Str. V.I.I,. 392


Dorului, Str. N.B. 573-597
Dostoievski, Str. 30 D. 157-181
Dostoievski, Str. G.R.
Drag Marin, serg. maj., Str.
Dragulina, g-ral. Str. G.R. 103
Dragomiregti, Str. V .1.1,
Dragoslavele, Str. 30 D. 251
Dragoslavele, Str. G.R. 57 80 81
Drago g Voda, Str. 1 M. 256 279 280
Dragotft Judetul, Str. T.V. 376
Dragu Teodor, Str. N.B. 444
Dragulici, Str. T.V.
Drajna, Str. 16 F. 272-296
Dramului, Intr.
M.
345-346
Drasch, dr., Str.
Dragan C-tin, sold. Str. 23 A. 564
Dragan D-tru, sold., Intr. T.V.
Dragan Nicolae, Str. N.B.
Dritgaica, Str. T.V.
1

325

Dobrogeanu Gherea, Str. 1 M. 210-211


Dobrogeanu Gherea, Str. 23 A. 239-240

Dobrogeanu Gherea, Str. N.B.


Dobrogeanu Gherea Const., Str. 16 F.
269-270 298 316 317
Dobrogei, Str. 16 F. 299
Dobrogei, Str. G.R. 52 53 76
Dobrota, Str. 1 M. 206
Dobroteasa, Str. T.V. 375
Dobrovatului, Str.
390 391
Dobrun, Str.
440-441
Docolina, Str. V.I.I,. 416-417
Docuri, Str.
466
Doda, g-ral., Str. M. 255 279
Doftanetului, Str. 16 F.
Dogarilor, Str. 1 M. 254 255
Dogaru Anghel, Str.
490
Dognecea, SU.. 16 F.
Doicegti, Str. T.V.
419 443
Doina, Str.
Doina, Intr. V.I.I,. 419-443
Doinei, Str. 1 M. 187
Doinei, Str. 16 F. 291 315
Doja Gh., Str. 23 A.
Doja Gh., Str. 1.M 142-143
Doja Gh., Str. 16 F. 248
Doja Gh., Str. 23 A. 239-240 263 264
Dolhasca, Str. N.B. 495
Doliei, Str. T.V.
Doljegti, Str. N.B. 492
Domeniilor, Plata 30 D.
Domnegti, Intr. 23 A.
Domnita Anastasia, Str.
325
1

Domnita Ancuta, Str. 16 F. 274


Domnita Florica, Str. N.B. 373-397
Domnita Ruxandra, Str. 1 M. 254 255
Domnitei, Intr. N.B. 542
Do:anal Tudor, Str. 1 M.
Dona, g-ral Str. 16 F. 276-300
Donici Alex., Str. 1 M. 278 279 303
Donici Gh., serg. Str.
418
Donizetti fosta Bordug Cornet, Str.
1 M. 182-206
Donizetti, Intr. 1 M. 206
Dor Marunt, Str.
411
Dor Marunt, Intr.
411
Dorintei, Str. 16 F. 2