COLEGIUL TEHNIC ,,Edmond Nicolau Braila

Indrumator

Candidat

Prof. Dumitru Monica

Negoita Anca

2015
CUPRINS

Argument
CAPITOLUL I : FISA TEHNICA A PRODUSULUI
1.1.Descrierea produsului
1.2.Schita produsului,cusaturi(harta tehnologica)
1.3.Materiale folosite la confectionare
CAPITOLUL II : OBTINEREA SABLOANELOR
2.1.Construira tiparului de baza(clasic)

2.2.Transformarea tiparului de baza in model

2.3.Obtinerea sabloanelor
2.4.Calculul suprafetei sabloanelor
CAPITOLUL III :DETERMINAREA NORMEI DE CONSUM
3.1. Elaborarea incadrarilor
3.2. Calculul normei de consum
3.3.Calculul indicatorilor privind consumul
3.4.Alegerea variantei optime de incadrare
3.5.Determinarea necesarului de materiale auxiliare
CAPITOLUL IV : ORGANIZAREA SECTIEI DE CONFECTIONARE
4.1. Procedee de organizare a procesului de confectionare
4.2.Procesul tehnologic de confectionare preliminar
4.3.Procesul tehnologic de confectionare practic
4.4. Calculul necesarului de personal si a normei de productie
CAPITOLUL V : NORME DE SANATATE SI SECURITATE A MUNCII IN SECTIA DE
CONFECTIONARE

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

2 Tiglea Lupascu Romita - Manual pentru Scoala de Arte si Meserii clasa a X -a , Calificarea profesionala ,
Lucrator in tricotaje - Confectii . Modulul , Procese de obtinere a tricoturilor Simple , Ed. OSCAR PRINT ,
Bucuresti 2006.
3 Spantu Cornelia - Proiectarea produselor textile, Manual pentru clasa a XI -a Filiera tehnologica , Profil
tehnic . Calificarea profesionala : Tehnician Designer Vestimentar Ed. Mistral Info Media 2007.

5 E. Iosif , G. Penciu , V. Cociu , D. Miroslavici , G. Ciontea , E. Bucurenci - Tehnologii textile si de

confectionare , Manual pentru licee industriale cu profil de industrie usoara clasa a IX -a si a X-a . Ed.
Didactica Bucuresti 1980.

6 Merticaru Virginia , Giurgiu Daniela - Materii prime textile , Manual pentru clasa a XI -a , Filiera
tehnologica , Profil: Tehnic , Specializarea : Textile Ed. Economica Preuniversitara 2001.
7 Emil Hagiu , Constanta Comandar , Mihaela - Olivia Andriuta - Proiectarea produselor , Structura si
proiectarea tricoturilor , Manual pentru clasele a XI - XII -a licee industriale cu Profil de Industrie usoara si
anii II - III , Scolii profesionale - Ed. Didactica Pedagogica , Bucuresti 1992.

9 Florin Vasiliu - Controlul modern al calitatii produselor , Ed. Ceres Bucuresti 1987.
10 Liviu Tamas , Doina Strava , George Tipa - Masini si utilaje din Industria Usoara , Manual pentru clasa a
XII -a licee industriale cu Profil : Industrie Usoara (meseria mecanic masini si utilaje) si scolii Profesionale .
Ed. Didactica Pedagogica , Bucuresti 1988.
11 Mircea Cosmin Monac , Gheorghe Stramb , Gheorghe Robotin , Nicolae Pal , Radu Sugar , Irina
Monac - Accesoriu curricular ; Norme de protectia muncii si P.S.I. in atelierele de pregatire practica si
laboratoare , Ed. Solstitiu , Satu-Mare 2002.
12 Dimitrie Barbulescu , Mihail Simion , Lucia Barbulescu - Protectia si Igiena Muncii manual pentru clasa
a X -a Filiera tehnologica . Profilul : Resurse naturale si protectia mediului . Ed. Economica Preuniversitara
2002.

Argument

Imbracamintea ocupa, in randul celorlalte bunuri de larg consum, un loc special. Deoarece ea reflecta cel
mai prompt neincetata evolutie a civilizatiei materiale si spirituale a societatii contemporane. Aceasta evolutie
a determinat o varietate de produse si materiale care sa satisfaca cerintele omului in functie de necesitate.
Articolele vestimentare sunt folosite pentru a proteja corpul impotriva intemperiilor dar si in scop estetic. Dea lungul timpului,trecerea anilor a adus nu numai schimbari de mentalitati,opinii,sisteme si organizatii dar si
schimbari in ceea ce priveste moda. Daca pana la inceputul anilor '30 erau preferate rotunjimile
rubiconde,lucrurile incep sa se schimbe. Eleganta este obligatorie pentru femei indiferent de momentul
zilei,singurul aspect care face diferenta fiind materialul din care sunt confectionate. Astfel daca pentru zi se

prefera texturile mai putin pretentioase ca bumbacul,inul sau lana,pentru seara sunt "la mare cautare"
catifeaua,matasea sau satinul.
Anii '90 au avut o mare influenta asupra modei. Aceasta a fost caracterizata de stilul minimalist si de alte
tendinte care de multe ori s-au suprapus. Purtarea unor culori stralucitoare,cum ar fi culoarea neon,s-a dovedit
a fi foarte populara. De asemenea,a devenit foarte apreciata imbracamintea cu modele abstracte sau
multicolore. Tot anii '90 au adus voga purtarii fustelor mini,confectionate din lycra sau piele. Un alt accesoriu
vestimentar prezent in acea perioada era,pantalonul de catifea.
Moda si industria confectiilor textile sunt dintre cele mai dinamice domenii in industria moderna ce trebuie sa
tina pasul cu lumea schimbatoarea cerintelor consumatorului. Evolutia imbracamintei s-a desfasurat ca
urmare a obtineri unor materiale noi,cu aspect placut,frumoase la vedere dar rezistente la diferite solicitari
mecanice si eficiente la prelucrare si purtare.
Omul desfasoara o activitate spirituala de gindire si creatie,totodata realizeaza obiecte de arta si
cultura,precum si creatii de imbracaminte.Obiectele create si realizate in mediul industrial,au ca principal
obiectiv frumusetea estetica si utilitatea practica.Obiectul de activitate a industriei textile este industria firului
a tesatoriei,confectiilor textile,confectiei din piele si inlocuitori.
Proiectarea tehnologica a produselor de imbracaminte trebuie sa tina cont de particularitatile pietei de
desfacere actuale,caracterizata printr-un nivel inalt al cerintelor clientilor,produsul care corespunde cel mai
bine aspiratiilor din punct de vedere estetic si functional.
Tema de fata are ca scop imbinarea si armonizarea cunostintelor la obiectele de pregatire in
specialitate(materii prime ,proiectarea imbracamintei, tehnologia confectionarii imbracamintei,
etc.),constituindu-le intr-un ansamblu unitar care sa formeze cunostinte si mai ales,deprinderile cu lucrarile de
specialitate.
Aceste tehnologii se pot aplica pentru atelierele destinate productiei de serie,utilizate in cadrul societatilor
comerciale,sau pentru productie de unicate,cum este cazul atelierelor de comanda.In ambele cazuri,insa,o
astfel de tehnologie se stabileste pe baza unui subiect in care sunt precizate;produsul de realizat,indicatorii
volumului de productie,conditiile tehnice de realizare si alte eventuale cernte impuse de beneficiar.

Capitolul I
1.1 DESCRIEREA PRODUSULUI
Rochia clasica este o combinatie de asamblare a bluzei cu fusta.Aceasta vestimentatie poate fi realizata
diversificat in functie de combinarea corsajului cu fusta.In general rochia poate fi prevazuta cu o taietura pe
linia taliei,,subt bust,pe linia soldului si asamblata prin coasere sau confectionata dintr-o bucata .Ca lungime
rochia poate fi scurta,cu lungime medie sau lunga.

Rochia prezentata in proiect se compune din fusta si partea superioara, este un produs cu sprijin pe umeri,de
vara,avind in fata un decolteu rotund iar la spate un decolteu amplu in V si se inchide cu un fermoar ascuns
pentru a fi estetic si lung pentru o imbracare usoara. Rochia este sic,confera lejeritate si are un aspect
placut.Materialul din care este confectionata rochia este o dantela usoara de culoare deschisa,cu imprimeuri
florale.Aceasta poate fi purtata atit la un cockteile cit si la o plimbare .Persoanele care pot purta aceasta rochie
se incadreaza intre 20-35 de ani. Rochia este cambrata in partea superioara ia,partea de jos fiind mai ampla
avind un aspect evazat.
Detaliile principale ale acestui produs sunt;
-fata produsului este formata dintr-un reper cu pense de modelare pe linia bustului sip e talie
-spate produsului este format din doua repere simetrice,legatura dintre acestea facindu-se prin intermediul
unui fertmoar ascuns,fixat prin cusatura ascunsa.Cele doua repere prezinta cite o pensa de ajustare.
-minecile sunt formate doar din capul minecii clasice si este usor incretit pentru a se umfla la nivelul
umarului.
-fusta are un singur reper incretit in talie iar terminatia este data de marginea ornamentala(originala) a
dantelei.
Lungimea la terminatie a produsului este deasupra nivelului liniei punctului rotulian.
Cusaturile folosite la confectionarea produsului sunt;
-cusaturi de surfilat
-cusaturi de incheiere
-cusaturi de tighelire

1.2 Schita produsului, cusaturi(harta tehnologica)

1.3

Materiale folosite la confectionare

Pentru producerea imbracamintei se folosesc materiale textile de baza si materiale auxiliare. Aceste
materiale au roluri diferite si se adopta in functie de specificul produsului,materialele utilizate pot avea functia
de baza,fiind numite materiale de baza sau functie auxiliara,numite materiale auxiliare.
Materialele de baza
Rolul principal in componenta unui obiect vestimentar il indeplineste materialul de baza.Ca urmare,materialul
de baza se numeste materialul care indeplineste functia principala la produs si este intrebuintat la
confectionarea fetei produsului.
Pentru confectionarea imbracamintei pot fi utilizate diverse materiale cu functia de material de baza,conditie
determinata de produs si destinatia acestuia. Cele mai folosite materiale de baza sunt
tesaturile,tricoturile,blanurile naturale sau artificiale,pielea naturala sau sintetica.
Tesaturile: sunt materiale textile obtinute prin incrucisarea firelor textile.Ca urmare a modului de
realizare,tesaturile prezinta o buna stabilitate,rezistenta la purtare.
Tricoturile:sunt materiale textile care se produc prin buclarea succesiva sau simultana a unuia sau mai multor
fire transformate in ochiuri si apoi inlantuirea lor intr-o anumita ordine.
Trioturile se folosesc pentru producerea articolelor de imbracaminte exterioara,lenjerie si articolelor de larg
consum(ciorapi,minusi,articole sportive),datorita calitatii lor ;

-sunt elastice- se intind luand forma corpului,fara sa stinjeneasca miscarile;

-sunt igienice- datorita structurii poroase;
-permit circulatia aerului intre corp si mediu;
-impiedica degajarile de caldura ale corpului catre mediu(calduroase iarna)
-protejeaza corpul impotriva radiatiilor calorice exterioare(racoroase vara)
Dantela are o definitie surprinzator de simpla si inexpresiva; Impletitura fina,usoara cu gaurele,reprezentind
modele variate,executate( manual sau mecanic)din fire subtiri de ata,de matase sau fibre sintetice.
Dantela este o varietate de material textil realizat prin diferite tehnici de impletire, prin tesere,tricotare fie prin
tehnici moderne de sudare a carui caracteristica esentiala consta in elementele de design,imbinate cu elemente
de compozitie si de finete a firelor care au rolul de a conferi noblete si delicatete produsului finit.Acest
material textil de calitate se poate folosii la o paleta larga de articole vestimentare in functie de obtiuni,o
dantela bine aleasa transforma o rochie cu o croiala clasica intr-un articol deosebit,care te scoate in evidenta si
te transforma intr-o persoana aparte.

Materialele auxiliare
In procesul de confectionare a imbracamintei,un rol la fel de important il detin materialele auxiliare. Notiunea
de material auxiliar porneste de la conceptul ca unele dintre acestea pot lipsi din componenta unor produse.
Principalele materiale auxiliare sunt:captuselile,intariturile,ata de cusut,furniturile si garniturile.
Captuselile dubleaza detaliile produselor,marindu-le rezistenta la purtare,sifonare,ajutindu-le sa-si pastreze
forma in timp.Captuselile se plaseaza in interiorul imbracamintei,au suprafata lucioasa,pentru a permite
imbracarea produsului in conditii optime si se muleza cu usurinta pe corp.Ca materiale pentru captuseli se
utilizeaza tesaturi din;fire de bimbac,fire artificiale sau fire sintetice; atlazul,serjul,satinul, golful.
Intariturile: sunt materiale textile care dubleaza unele detalii ale imbracamintei. Aceste materiale au rolul de a
marii rezistenta la purtare,la sifonare si de a asigura stabilitate pe conformatia corpului.Intariturile se pot
aplica la; gulere si revere(pinza vatir),mansete,umeri,buzunare,betelii(canafasul),piepti(rosharul).

Ata de cusut: este un material auxiliar folosit la asamblarea si prelucrarea imbracamintei. In procesul de
coasere,ata de cusut se alege in functie de materialul ce se confectioneaza si operatia de coasere. In general la
alegerea atei de cusut vor fi respectate urmatoarele conditii tehnice:
- ata folosita pentru confectionare trebuie sa corespunda ca rezistenta cu materialele de baza si auxiliare ale
produsului confectionat. Un fir de ata cu rezistenta redusa duce la degradarea produsului prin ruperea
cusaturilor;
- finetea firului de ata trebuie sa corespunda cu finetea materialului. In acest sens,pentru asigurarea unui
aspect placut al cusaturii este recomandat ca firul de ata sa aiba o finete mai mare decat materialele cusute;
- culoarea atei de cusut se stabileste la culoarea materialelor cusute,avandu-se in vedere ca ata adoptata sa aiba
o nuanta mai inchisa decat materialele cusute.
In functie de aceste criterii ata de cusut poate fi clasificata astfel:
- ata din fibre de bumbac

- ata din fibre de in si canepa

- ata din fibre chimice
- ata din matase naturala
- ata din fibre de matase artificiala
- ata din fibre in amestec
Furniturile si garniturile
La confectionarea imbracamintei pe langa materialele de baza si materialele auxiliare,se mai folosesc o serie
de furnituri si garnituri care completeaza,intregesc si ornamenteaza produsul confectionat. Aceste materiale se
aplica in functie de cerintele produsului si modelului confectionat,precum si de tehnologia de fabricatie
adoptata.
-pernite pentru umeri
-rejansa
-elasticul
-nasturii:- sidef,lemn,metal,plastic cu diferite forme si culori.
-copci si capse- metal
-caterame- material plastic,metal,lemn,os.
-fermoare- material plastic,metal.
Garnituri- dantela,snur.

Capitolul II
PROIECTAREA CONSTRUCTIVA

2.1.Proiectarea tiparului clasic(de baza)

Dimensiuni
IC = 160 cm
Pb = 42 cm
Ad = 4 cm

1) Calculul dimensiunilor de baza

Lt = 2= 38 cm
Lb = + 6 = 59,5 cm
Ps = Pb + 5 = 47 cm
Lsp = + 3 = 17 cm

2) Trasarea liniilor de baza

AB = + 9 = 19,5 cm
AT = Lt = 38 cm
TS = + 2 = 18 cm
AL = Lpr = 88 cm
BB1 = Lsp + = 18 cm
BB2 = Pb + Ad = 46 cm
B2B3 = Lpt + + 1 = 19 cm
B1B4 = = = 5,5 cm

3) Trasarea liniilor de contur

Aa = = 5,75 cm
aa1 = + 0,5 = 2 cm
A1a2 = 2 cm
a1a3 = a1a2 + 1 = 2 + 1 = 3 cm
Bb = = 8,75 cm
bb1 = 5 cm
ts1 == 10,5 cm
tt1 = tt2 = 2 cm
A2A4 = Aa + 1 = 6,5 cm
A2G = A4G1 = aa1 + 1 = 3 cm

B2B5 = = = 8,5 cm

Se uneste A1 cu G

B1a4 = = 10,5 cm
PP = 0,5 cm
PP1 = = = 10,5
P1P2 = - 0,8 = 3,4 cm
B5B3 = PB5 = 21 cm
GP + P3P4 = a1a3 1 = 13,5 1 = 12,5 cm
B3R = 4,5 cm
T2T3 = 1 cm
T3T4 = T3T5 = 3,5 cm
T1T6 = 1 cm
B5F = 7 cm
t3t4 = 1 cm
t4t5 = t5t6 = 2,5 cm
S2S3 = S2S4 = 2 cm
t4s3 = = 7,83 cm 8 cm
L2L3 = 1 cm
G1P + P3P4 = a1a3 1 = 9 cm
0,7 + P3P4 = 3 0,2
P3P4 = 2,8 0,7 = 2,1 cm
GG3 = 12 cm
AV = 10 cm
Pensa bust
Lpensa = P5 3 = 14 3 = 11 cm

Maneca
AB = + 3 = 13,5 cm
Al = AB + 8 = 21,5 cm
AA1 = + 3 = 17 cm
AA2 = = 8,5 cm
BB2 = 4 cm
B1B3 = BB1 BB2 = 13 cm
BR = - 0,3 = 3,9 cm
B1R1 = BR + 1 = 4,9 cm
R1R2 = 2,5 cm
Ra = aA2 = = 6,5 cm
A2a1 = a1R2 = = 7 cm
l2l4 = l3l5 = 0,5 cm
l4l6 = l5l7 = 1 cm

2.2.Transformarea tiparului de baza in model

2.3.Obtinerea sabloanelor
In industria de confectii,croirea materialelor este una din operatiile cheie privind utilizarea eficienta a acestora
deoarece in cazul executarii manual a gradarii si incadrarii tiparelor,atit precizia si operativitatea cit si gradul
de utilizare al materiei prime sunt determinate de indeminarea si experienta muncitorului.Operatorul poate
controla si modifica pozitionarea sabloanelor astfel incit sa fie asigurat nivelul de eficienta al incadrarilor si
indicele de utilizare al materialului.
Sabloanele de lucru necesare pentru realizarea productiei sunt:
- sablonul pentru croit;
- sabloanele ajutatoare;
Aceste sabloane se obtin prin copierea tiparelor de la subcapitolul 3.2.Transformarea tiparului clasic in tipar
de model.In cadrul sectiei de croire incadrarea se realizeaza automat,folosind suport de hirtie adeziva care se
ataseaza spanului prin calcare.
Trasarea conturului se face cu creion sau ruleta dintata,manual de catre lucrator. Pe liniile trasate se taie
cartonul cu o foarfece sau cu un dispozitiv special obtinandu-se sablonul. Dupa ce au fost decupate
,sabloanele se marcheaza cu datele tehnice pe care trebuie sa le aiba in perioada utilizarii,adica:
- denumirea produsului (rochie);
- numarul de model;
- denumirea detaliului (fata,dos,);
- numarul de incadrari pe material si sensul de amplasare pe firul materialului. Deasemenea , pe sabloane se
marcheaza semnele necesare punctelor de intalnire la asamblare,pozitia pieselor de ajustare si rezervele pentru
cusaturi si tivuri.
Sabloanele ajutatoare sunt utilizate in cadrul procesului de confectionare la operatii de insemnat si rihtuit
detalii. Aceste sabloane se confectioneaza pe dimensiuni mai precise deoarece prin marcarile care se fac cu
ajutorul lor pe semifabricatele in confectionare,trebuie sa asigure rochiei dimensiunile finale. Pentru
confectionarea rochiei sunt necesare urmatoarele sabloane: fata,spate, fusta,mineca.

2.4.Calculul suprafetei sabloanelor

Cunoasterea suprafetei sabloanelor este necesara atunci cand se verifica modul de utilizare a suprafetei
materialului consumat sau cand se impun anumite conditii de restrictie economica a materialului de baza.
Pentru calcului suprafetei sablonului la modelul de confectionat se va utiliza metoda calculului geometric, iar
rezultatele obtinute se consemneaza in tabelul 2.4.
Metoda calculului geometric se bazeaza pe impartirea sablonului in figuri geometrice cunoscute,iar
ariile suprafetelor determinate se insemneaza si se obtine aria suprafetei sablonului detaliului respectiv.

2.4.Suprafata sabloanelor pentru rochie

Nr.
Crt.

Suprafata sabloanelor(cm2)
Nr de incadrari
Denumirea sablonului

Pe detaliu

Pe produs

Corsaj fata

1787

893,5

Corsaj spate

1912,5

956,25

Fusta

9250

4625

Mineca rochie

380

190

Total

13329

6664.75

2.4 Calculul suprafetei sabloanelor

Corsaj spate
S1 + (S2 S3) + S4 + S5 + S6 = 956,25 cm2
S1 = b h = 19,5 12 = 234 cm2
S2 = = = 269,5 cm2
S3 === 12 cm2
S4 === 437,75 cm2
S5 = L l = 12 1,5 = 18 cm2
S6 = == 9 cm2

Corsaj fata
S1 + (S2 S3) + S4 + S5 + S6 + S7 + S8 + S9 + S10 = 893,5 cm2
S1 = == 99 cm2
S2 == = 126,5 cm2
S3 = == 21 cm2
S4 = == 330 cm2
S5 === 250 cm2
S6 === 35,5 cm2
S7 === 8,75 cm2
S8 === 15 cm2
S9 = L l = 12 3 = 36 cm2
S10 === 13,75 cm2

Fusta
S1 = L l = 92,5 50 = 4625 cm2

Maneca
S1 === 190 cm2
(Ssp 2)+(Sfa 2)+(Sfu 2)+(Sm 2) =(956,252)+(893,52)+(46252)+(1902)=13.329 cm2

Capitolul III
DETERMINAREA NORMEI DE CONSUM

3.1. Elaborarea incadrarilor

Normele tehnice necesare procesului de confectionare sunt: norma de consum si norma interna. Aceste
norme se elaboreaza anterior procesului de productie,pentru a se putea calcula consumul de materiale si de
timp necesar activitatilor respective.
Norma tehnica de consum reprezinta cantitatea de materiale necesare pentru realizarea unui
produs. Consumul de material necesar confectionarii rochiei se determina in functie de natura materialului.
Astfel, pentru tesaturi consumul se determina cu ajutorul sabloanelor,pentru ata prin masura cusaturilor,iar
pentru celelalte in functie de model.
Determinarea consumului de tesatura se obtine prin incadrarea (asezarea) sabloanelor pe
material,respectandu-se urmatoarele conditii tehnice:
- sabloanele se aseaza pe material in functie de sensul materialului si de conditiile inscriptionate pe sabloane;
- la asezarea sabloanelor pe material este obligatoriu a se respecta firul materialului;
- asezarea sabloanelor pe material se face intre marginile materialului,folosindu-se numai suprafata utila;
- suprapunerea sabloanelor pe materialul de croit este interzisa deoarece micsoreaza detaliile croite.
Incadrarile se deosebesc dupa numarul complet de sabloane incadrate pe aceeasi foaie de material si dupa
forma de prezentare a materialului.Astfel avind in vedere primul criteriu,incadrarile pot fi;
-simpla pe foaia de material se incadreaza sabloanele de la un singur produs
-combinate pe foaia de material se incadreaza sabloanele pentru doua sau mai multe produse,combinindu-se
marimile mici cu cele mari.
In ceea ce priveste forma de prezentare a materialelor,incadrarile pot fi pe material desfacut sau dublat
Pentru produsul proiectat sau elaborat doua variante de incadrare simpla;
V1V2-

3.2 Calculul normei de consum

Norma de consum se poate exprima in m sau m2.Pentru produsul proiectat calculul normei de consum este
prezentat mai jos.
Li = lungimea incadrarii = 3,70m
l = latimea incadrarii = 1,50m
Li= 3,70 m
Nc(m)=== 1,23 m
Nc(m2)= == 1,85 m2

3.3 Calculul indicatorilor privind consumul de material

Pentru aprecierea eficientei incadrarii se calculeaza urmatorii indicatori;
-

Indicele de utilizare a suprafetei materialului textil

Iu= x 100
Ss- suprafata sabloanelor
Ip-Indicele pierderilor
Ip= x 100
Sp-suprafata pierderilor
Sp=Ai-Ss(m2)
Iu = 100 = 100 = 71,89 %
Sp = Ai Ss = 5,55 31,33 = 1,56 m2
Ip = 100 = 100 = 28,10 %
Pentru o mai buna utilizare a materialului se poate adopta urmatoarea solutie: micsorarea necesarului pentru
incretire.
Varianta initiala T1T=1,85m=2,640,70=2,64CT
Varianta noua T1T=2CT+Rc=270+10=1,50m
Nc(m) === 0,92 m
Nc(m2) = == 1,38 m2
Iu = 100 = 100 = 82,88%
Sp = Ai Ss = 5,55 41,15 = 0,95 m2
Ip = 100 == 17,11%

3.4 Alegerea variantei optime de incadrare

3.5 Determinarea consumului de materiale auxiliare

Consumul de materiale auxiliare se determina in functie de forma si natura lor. Pentru modelul dat,necesarul
de materiale auxiliare este:
- ata de cusut
- fermoar
-captuseala
- celelalte materiale utilizate la confectionarea rochiei (numarul de marime,eticheta cu instructiuni si eticheta
de carton cu specificatii comerciale) se aplica cate o bucata din fiecare la produs.

Consumul de materiale pentru rochie

Nr.

Denumirea materialelor

Unitati de masuri

Consum specific

Material de baza

cm

370 cm

Consum material de baza lat de

150 cm

cm2

55.500 cm2

cm2

39.960 cm2

cm2

13.329cm2

72%

cm2

15.600 cm2

28%

Ata de cusut 85/3

8m

Captuseala

buc

Fermoar

buc

Nr. de marime

buc

Crt.
1

Aria consumata
Suprafata sabloanelor
Coeficientul de utilizare
Suprafata deseurilor
Pierderi
2

Materiale auxiliare

Eticheta cu instructiuni de
intrtinere

buc

buc

Emblema intreprinderii
buc

buc

Eticheta de carton cu date

comerciale
Punga pentru ambalat

Capitolul IV
ORGANIZAREA SECTIEI DE CONFECTIONARE
4.1 Procedee de organizare a procesului de confectionare
Pentru confectionarea in productia de serie,procesul de munca se poate organiza folosindu-se urmatoarele
procedee industriale:
a-banda rulanta
-PROD-SINCRON
- linie tehnologica

Procesul tehnologic de confectionare este sistemul de lucru in care activitatea productiva este
organizata pe principiul activitatii de grup.
Procesul tehnologic pe banda rulata este organizat pe operatii tehnologice,ritmic sincronizate,la care
participa intregul personal al unitatii de productie. In cadrul acestui procedeu, intregul proces de confectionare
este organizat pe operatii de prelucrare cu timpi de executie de la 5 la 15 minute.
Procesul desfasurat pe banda rulanta trebuie sa cuprinda toate operatiile de transformare a
semifabricatelor in proces,ceea ce necesita respectarea urmatoarelor conditii tehnico-organizatorice:
- asigurarea concordantei de timp intre operatii si locurile de munca din cadrul operatiilor;
- alcatuirea operatiilor prin cuplarea fazelor,astfel incat acestea sa cuprinda un volum de timp egal cu timpul
de executie al operatiei;
Procedeul PROD-SINCRON este o forma de organizare a productiei in confectii bazata pe independenta
muncitorului fata de ritmul in care se lucreaza. Aceasta independenta impune amplasarea locurilor de munca
paralel cu circulatie semifabricatului in procesul confectionarii. Amplasarea permite fiecarui muncitor sa
produca dupa posibilitatile si capacitatea sa de munca. Activitatea este organizata prin divizarea procesului
tehnologic pe operatii,grupe de operatii si zone de lucru.
Linia tehnologica este organizata pe agregate de lucru compuse din utilaje de productie si mese de
lucru ajutatoare. La acest procedeu,utilajele pot fi amplasate perpendicular pe firul tehnologic sau oblic fata
de acesta.
In cadrul unui agregat,locurile de munca sunt organizate in succesiune tehnologica,asigurand astfel o
alimentare rationala cu semifabricat pentru prelucrare. Agregatul cu amplasare perpendiculara este dotat cu
utilaj si mobilier necesar activitatii productive.
Pentru depunerea semifabricatelor de prelucrat agregatul este dotat mese ajutatoare sau cu ladite asezate
paralel cu fluxul tehnologic si montate in partea stanga a locului de munca.
Locurile de munca sunt analizate pe operatii si tipuri de lucrari cu respectarea tehnologiei de executie.
Utilajele si mobilierul in circuit se aseaza in linie asemanator pentru rulante,lipsind,insa transportul
mecanizat. Pentru depunerea semifabricatului agregatul este prevazut la fiecare loc de munca cu ladite sau
cutii montate pe un suport fix. Marimea cutiilor folosite este determinata de volumul produsului prelucrat.
Transportul semifabricatului in circuit de productie se face manual de catre muncitor,care preia din cutia de
alimentare a semifabricatului,prelucreaza si apoi il depune in cutia debitoare pentru alimentarea locului de
munca urmator.
Agregatul cu amplasare oblica este organizat pe acelasi principiu ca agregatul cu amplasare
perpendiculara,diferit de acesta prin amplasarea utilajului in pozitie oblica fata de fluxul tehnologic.
La acest agregat,laditele pentru depunere a semifabricatelor sunt amplasate in cadrul locurilor de munca in
partea stanga a muncitorului intre utilaje. Acest mod de amplasare permite o mai buna utilizare a spatiului
industrial si asigurarea unor manuiri mai rationale.
Linia tehnologica cu transport manual este avantajoasa in productia industriala deoarece:
- ocupa un spatiu industrial redus in comparatie cu banda rulanta,eliminand transportul;
- timpul de efectuare a operatiilor este redus de cel al operatiilor pe banda rulanta intrucat alimentarea in
productie reduce timpul neproductiv;
- dotarea agregatului cu ladite,permite o mai buna conservare al semifabricatului la locurile de munca,mai ales
cand se desfasoara pe doua schimburi;

4.2 Procesul tehnologic de confectionare preliminar

4.3 Procesul tehnologic de confectionare practic

In cadrul etapei de pregatire si croire a materialului se urmareste transformarea materiei prime in

semifabricate. Acest proces de transformare cuprinde operatii pregatitoare croirii si croirea propriu+zisa.
Etapele pregatitoare croirii sunt: calcarea,decantarea si controlul materialului, sablonarea.
Calcarea si decantarea au ca scop reducerea contractiei materialului,eliminarea cutelor si incretiturilor care se
formeaza in timpul transportului si depozitarii.
Controlul materialelor se face pe masa de control in scopul evitarii defectelor din tesatura.
Sablonarea materialului are ca scop trasarea conturului sabloanelor pe suprafata materialului de croit.
Croirea propriu-zisa se realizeaza cu o foarfece de taiat materiale textile,tinandu-se cont de semnele de
intalnire necesare la asamblarea detaliilor.
Detaliile se controleaza si se pun perechi in pachetul care va contine semifabricatele rochiei croite.
Procesul tehnologic cu pregatire si croire a materialului
Nr.
Crt.

Continutul operatiei

Felul operatiei

Controleaza materia prima pentru

cusut

abloneaza tesatura pentru croit

Croieste,controleaza si
impacheteaza detaliile croite

Transfera semifabricatele croite la

confectionare

Elaborarea procesului tehnologic de confectionare

Procesul tehnologic de confectionare se elaboreaza prin divizarea produsului pe operatiuni si faze de

lucru ordonate in succesiune logica,care sa corespunda prioritatilor de executie fara intreruperi si
discontinuitati. Aceste operatii constituie cele trei etape de lucru:prelucrarea detaliilor principale,asamblarea
detaliilor principale si finisarea produsului,componente obligatorii la confectionarea unui obiect vestimentar.
Pe baza schitei produsului se trece la formularea continutului operatiilor si esalonarea acestora in ordine
cronologica. Dupa stabilirea ordinei de executie a lucrarilor se determina timpul de lucru pentru fiecare baza.
Determinarea timpilor de lucru se face prin masurare cronologica (cronometrare);Categoria operatiilor se
stabileste pe baza indicatorilor de incadrare tarifara care se afla la serviciile tehnice din societatile comerciale
de specialitate.

Procesul tehnologic de confectionare al rochiei

Nr.
Crt.

Continutul operatiei

Pregateste si sorteaza partile

componente

Cusut pense fata-spate

Utilaje

Felul operatiei

Manual

Masina simpla

Surfileaza partile componente

Masina de surfilat

Incheiat parti laterale-umeri

Masina simpla

Incheiat bust-poale

Masina simpla

Surfilat talie-rascroiala git

Masina de surfilat

Picotat tiv captuseala

Masina simpla cu
zig-zag

Aplicat fermoar

Masina simpla cu
calcator schiop

Aplicat mineci

Masina simpla

10

Surfilat rascroiala mineci

Masina de surfilat

11

Tighel de fixare rascroiala git

Masina simpla

12

Tighel de fixare rascroiala mineci

Masina simpla

13

Calcarea finala a produsului

14

Finisarea produsului

Fierul de calcat cu
aburi

Manual cu cleste de

finisat

Norma tehnica de confectionare

Norma tehnica de confectionare are rolul sa stabileasca conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca produsul
finit.
Generalitati asupra produsului care se stabileste pe baza dimensiunilor de la tiparul de baza. Aceste se verifica
la produsul finit la care sunt admise tolerantele precizate in prezenta norma tehnica. Tolerantele admise au
rolul sa compenseze dimensional contractiile sau deformarile care au loc in procesul confectionarii
produsului.
Conditii tehnice de confectionare
Pentru confectionarea rochiei sunt necesare respectarea urmatoarelor conditii tehnice:
- cusaturile tighel aplicate in confectionare trebuie sa fie drepte si cu aspect placut avand o desime de 4-5
impunsaturi pe centimetru;
- cusaturile de incheiere sa fie tensionate uniform,avand linia coaserii paralela cu marginea detaliilor cusute;
- cusatura ascunsa pentru coaserea tivului trebuie reglata astfel incat sa nu fie vizibila pe fata produsului;
- tivul format trebuie sa fie uniform si fara cute sau incretituri;

3.2. Dimensiunile produsului finit

Nr.
Crt.

Indicatii dimensionale

Dimensiuni (cm)
87 cm

Toleranta

Lungimea rochiei

0,5 cm

Lungimea captuseala

82 cm

0,2 cm

Lungime mineca

10 cm

0,2 cm

Circumferinta talie

70 cm

0,5 cm

Circumferinta bust

88 cm

0,5 cm

Organizarea controlului tehnic

Controlul tehnic de calitate are rolul sa asigure rochiei realizate forma si aspectul modelului
aprobat,prevenirea unor defectiuni ale materialelor utilizate,precum si evitarea defectiunilor dimensionale sau
de executie a produsului.
In acest scop, la elaborarea tehnologiei de fata au fost prevazute masuri tehnice care sa asigure produsului
realizat calitatea necesara acestor deziderate. Pentru prevenirea unor defecte in materialul utilizat a fost
introdusa operatia de control a materialelor inainte de croire. Cat priveste forma si aspectul produsului aceasta
productie tehnica a fost realizata la proiectarea tiparelor si reproducerea sabloanelor. Defectiunile
dimensionale ale detaliilor provin din croirea pe baza sabloanelor prin controlul pieselor dupa croire si prin
respectarea conditiilor tehnice de confectionare asupra latimii rezervelor de cusaturi si tivuri,toate aceste
facilitati au fost asigurate prin acordarea de timp suficient pentru realizarea in bune conditii a fiecarei operatii.
Controlul final de calitate este asigurat de catre un controlor sa indeplineasca aceasta functie in cadrul
procesului tehnologic de confectionare. Acest control se desfasoara pe baza normei tehnice care precizeaza
toate conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca produsul finit.

Capitolul 5
Norme de sanatate si securitate a muncii in sectia de confectionare
In toate tarile Uniunii Europene exista o legislatie comuna care reflecteaza regulile privind domeniul
sanatatii si securitatii muncii. Aceasta legislatie se bazeaza pe directive europene care prevad obligatii minime
atit pentru angajatori cit si angajati
Principalele principia si legi care stau la baza sanatatii si securitatii muncii in Romania sunt:
1.)Constitutia Romaniei care reglementeaza munca si protectia sociala a muncii in art.38
2.)Codul muncii care stabileste drepturile si obligatiile angajatilor si angajatorilor reglementind raporturile
reciproce dintre acestia
3.)Legea sanatatii si securitatii muncii in baza careia se desfasora intreaga activitate de protectia muncii din
Romania
4.)Normele generale de sanatate si securitate a muncii care pot fii generate si specific si care reglementeaza
conduit angajatului si angajatorului la fiecare loc de munca in timpul procesului de munca.
Conform legii protectiei muncii nr. 319/2006, protectia muncii constituie un ansamblu de activitati
institutionalizate,avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de
munca,apararea vietii,integritatii corporale si sanatatii salariatilor ti a altor persoane participante la procesul
de munca.
Normele de protectie a muncii reprezinta un sistem unitar de masuri si reguli aplicabile tuturor
participantilor la procesul de munca.
Normele de protectie a muncii se aplica salariatilor,persoanelor angajate cu conventii civile,elevilor si
studentilor in perioada efectuarii practicii profesionale.
Persoanele care desfasoara astfel de activitatii sunt obligate :
Sa-si insuseasca si sa respecte normele de protectie a muncii specifice domeniului in care isi
desfasoara activitatea;

Sa desfasoare activitatea in asa fel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire
profesionala atat propria persoana,cat si pe celelalte persoane participante la procesul de munca;

Sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca orice accidentare sau imbolnavire

profesionala;

Sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui accident si sa informeze de
indata conducatorului locului de munca;

Sa utilizeze echipamentul individual de protectie din dotare,corespunzator scopului pentru care a fost
acordat;

Sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca accidentele de munca suferite de persoana

proprie si de alte persoane participante la procesul de munca;

Sa respecte regulile proprii de protectie a muncii,corespunzator conditiilor in care se desfasoara

activitatea la locul de munca;

Sa participe la activitatea de instruire,testare si perfectionare cu privire la normele de protectie a

muncii.

Nerespectarea masurilor stabilite cu privire la protectia muncii la locurile de munca se sanctioneaza

conform legii,daca prin aceasta se creeaza posibilitatea producerii unui accident de munca sau de
imbolnavire profesionala.
Accidentele de munca la confectionarea si finisarea imbracamintei pot fi prevenite printr-o serie de
masuri determinate de cauzele ce le pot produce si de utilajele care functioneaza in aceste sectii. Astfel,in
sectiile de confectionat si finisat se pot produce accidentele mecanice,termice,electrice si chimice.
Accidentele mecanice se pot produce ca urmare a prinderii mainilor de catre prese sau de organele de
lucru ale acestora.
Accidentele termice se pot produce de catre suprafetele incalzite ale masinilor si ale preselor de calca.
Accidentele electrice se pot produce din cauza instalatiilor electrice ce alimenteaza masinile sau
presele.
Accidentele chimice se pot produce datorita manipularii substantelor chimice fara a tine seama de
instructiunile de folosire, manipulare si datorita instalatiei de ventilatiei pentru eliminare a gazelor si
introducerea aerului proaspat.
Masurile de protectie a muncii trebuie aplicate atat inainte de inceperea lucrului,cat si in timpul
deservirii masinilor si instalatiilor.
Masuri obligatorii in faza de pregatire a lucrului:
- echiparea personalului cu imbracaminte de protectie stabilita prin norme de protectie a muncii
(halat,basma,pantofi cu toc jos);
- controlul masinii:daca masa si motorul electric sunt bine fixate,iar instalatia electrica legata la pamant si
bine izolata;daca este dotata cu dispozitive de protectie la sistemul de transmisie,la ac si la intrerupatorul de
curent;
- curatirea masinii de scame si praf la terminarea si inceperea schimbului.
Masuri obligatorii in timpul lucrului:
- inceperea lucrului si deservirea masinii cu mainile ude sunt strict interzise;
- reparatiile si reglarile la masini se fac numai de catre personal calificat si obligatoriu in timpul stationarii
masinilor;
- oprirea masinilor automate se efectueaza numai prin pedala,fara a interveni cu mana;
- pentru deservire si interventii vor fi utilizate scule corespunzatoare si in stare buna de functionare;
- aglomerarea masinii cu scule,cu dispozitive sau cu detalii de prelucrat este interzisa deoarece se pot produce
accidente;
- se interzice pastrarea lubrifiantilor langa masina de cusut,in cadrul sectiei de lucru;
- se interzice urcarea pe masina in timpul lucrului a personalului de deservire sau de intretinere.