Sunteți pe pagina 1din 4

C4 Protetica

22-10-2009

Morfologia campului protetic mandibular edentat total

Campul protetica
Cuprinde tot tesuturilor ce vin in caontac cu proteza. Are 2 zone concentrice: de
sprijin
si
cea
de succiune.
Zona de succiune inconjoara zona de sprijin. Elemnte
zonei
de sprijin.
componente
ale La mandibula creassta edentata + cei 2 tuberculi piriformi.
Zona de muc pasiv mobila; face trecerea intre mucoasa fixa si cea mobila.
succiune:
Zona d e sprijin va fi in toatlitae acoperita de baza protezei, la nivelul ei se
realizeaza
mentinerea, sprijinu si stabilitatea iar la nivelul zonei de succiune se realizeaza
inchiderea
marginala (interna). Zona de mucoasa pasiv mobila = limita maxima unde ne
proteza.
intindemZona
cu de mucoasa mobila vine si ea in con tact cu baza protezei dar cu
fata
externa. Mucoasa asiv mobila vine in contact cu marginea
Muschii care au fibrele orientate paralele cu baza protezei sunt importanti in
mentinerea
protezei pe camp. Zona de sprijin are: un subtrat osos si un substrat mucos.

Substratul osos la mandibula


- mai redus ca cel al maxilarului
- mucoasa de pe tabla V si P se unesc pe mijlocul crestei. Aceasta zona e
avascular
a, e albicios.
cicatriciala,
- rata atrofiei depinde de situatia de protezare/neproteazare , de corectitudinea
protezarii.
Atrofia e un proces cumulativ si ireversibil. Corectitudinea daca avem o
ocluzie
defectuoasa cu margini incorecte => pacientu are tendinta de a tine dd inclestati
=>
rezorbtie.
Legile lui Jores: daca osu nu e stimulat => osul se atrofiaza rapid, daca
presiunile sunt de intensitate mare + continue => os se atrofiaza rapid. Rata
micsorata
atrofiei e daca asup ra osului se aplica forte fct de intensitate medie si
discontiune.
Rata
atrofiei e influ entata de starea de sanatate a pacientului; unu care are diabet
=>
vindecare intarziata => creasta edentata mai mica. C ei cu tulburari de coagulare
=>
Ceilacufel.
dismetabolisme fosfo-calcice => la fel.
Modul cum s-a petrecut extractia: O extractie labor ioasa => atofie marcata.
Exista o clasificarea a lui Aatwood ce contine 6 clase:
I - creasta lata bine rep rezentata => imediat dupa extractie
V I- creasta negativa r eprezentata de atrofia proces alveolar si ramane doar
procesu
bazilar.
Tuberculu piriform
La dentat nu exista. El rezulta din procesul alveolar distal al alveolei
postextractionale
a locatie)extras de pe arcada. V-a fi situat in trigonul
ultimului
molar (ca
retromolar.
Trigonul retromolar in portinea distala a arcadei. Se fla intre linia oblica
marginea
interna si ant a ramului ascendent)
1

Pe linia oblica ext m.buccinator + fibre din m. maseter


La edentat canalu mandibular se apro pie de f ata linguala.
Atrofia la mandib e d e 4x mai mare ca la maxilar
Protuberantele mentale se apropie si ele de marginea superioara a cr
estei edentate.
Gaura
mentoniera se apropie si ea de vf cr estei. La niv elul ei trece
pachetul vn
mentonier.
Lingual
Spina mentalis corepsunde insertiei genioglosului +
genihioidienilor
Linia oblica interna nu poate fi examniata vizual, numai prin
palpare.ascutita.
Ea se simte
ca o limita pana la care ne extindem cu baza
creasta
Reprezinta
protezei pe
linguala.
Pefata
parcursul atrofiei se apropie de varful crestie
In dreptul caninilor-prim molar torus/torusi mandibulari. Sunt
interne.
formati
deasupraSunt
Liniei
oblicedin tesut osos normal (nepatologic). Pot avea
diferite fome:
plati,fusiform. Toti pun probleme in protezare.
lobulari,
nodulari,
Examinarea
se face
prin palpare torusilor
si vizualizare.
Mucoasa care acopera torus este f
sensibila.
Acrilatele moi
pemit
o insertie/dezinsertie.
Alta metoda de tratament excizia
chirurgicala.
Avantaj al torusilor reprezinta o sursa de os donor autogen. Pe RX
opacitati.
apar ca niste
Trigonul retromolar
- arie de sprijin primar (tuberculu piriform + mijlocu crestei).
Secundar+(versantele
linguale
vestibulare ale crestei)
Mucoasa zonei de sprijin
- mucoasa fiza. In atrofi mandibulare este posibil ca aceasta sa se
atroieze fmuschilor
tare si prinacestia o pot desprinde. Mucoasa poate fi de tip
actiunea
normalgrad
care de
ar rezilienta.
e un
anumt
De multe ori ea nu u rmeaza ritmul atrofiei
osoase => creasta
cocos/balanta
carede
nu e f avorabila protezarii. Mai sunt campuri moi,
aprentare
cu materiale
fluide pt a evita deforarea ei. Campuri dure
in care mucoasa
fixa
mucoasa
mai la palpare, mai albicioasa, are un strat cher atinizat
groasa,
maiedura
mai dezvoltat.
Maisubtire si sensibila la presiune. Apare la diabetici si
exista
o mucoasa
anemici.
Zona de succiune
- inconjoara zona de sprijin. E formata din mucoasa pasiv-mobila. Nu
are un contu
uniform.
Poate fi mai lata (zona) sau f subtire (linie). Se depisteaza
prin inspectie:
partile
moi sause
setrag
rasfran ge uso r buza inferioara si se mobilizeaza
umpic
sprepliu
lateral
=>
se
obs un
in profunzime
car e reprezinta fundul de sac. Acest
lucru se face din spatele
pacientului.
Plica sublinguala gld sublinguale si ducturile salivare respective
Frenu lingual formatiuen mobila; trebuie ocolit de proteza.
Areorigine
spina geniana,
deaspura
mpe
genioglos.
Musculatura
Mm
mobilizatroisup
limbii
constrictor
ai mandibulei
al faringelui

M ridicatori ai mandibulei
Maseteri (fasc sup insertia sup pe ar cada zigomatica iar cea
mandibulei).
fibrele orientate paralel. Poate v eni in contact cu
inferioara pe Are
unghiul
proteza
prin marginea
sa
anterioara
(vestibular distala)
Temporal (2 f ascicole)
Pterigoidianul medial
Musculatura coboratoare
M suprahioidieni: digastric/ stilohioidian/ milihioidian/genihioidieni
- ridica hioidul si laringele si coboara mandibula
Genioglos / pterigoidian lateral.
Propulsie
- avansarea mandibulei spre ant prin intermediul ATM
- se ocupa cei 2 pterigoidieni: lateral + median
Retropulsie
- actioneaza: fibre orizontale din temporal, milohioidian, genihioidian
si pantece ant a
digasticului
Lateralitate
- actioneaza: fibrele orizontale din temporal si pterigoidienii laterali
alternativ.
care actioneaza
Mm limbii
- sunt 17 muschi
- Genioglosul
- limba in pozitie anterioara cand realizeaza inchidrea marginala
externa.
- inchidere interna intre marginea protezei si muc pasiv mobila,
inchidere
exaterna
fata
externa
bazeiintre
protetice si formatiunile mobile moi.
Culorea limbii roz pal. La anemici liba poate fi depapilata, f
sensibila.
Exista
afectiuni
care
modifica
f tare
spectul limbii: limba poate fi incarcata la cei cu
cu
ficatu digestive,
, cu vezica, la cei care beau alcool si fumeaza constant. La
tulburari
fumatori glosita
mai poate
fi
prezenta
romboida
in zona centrala se gasete o formatiune
romboidala.
M. constrictor superior al faringelui
Prin fascicolul sau milohioidian poate veni in contact cu proteza
este
extins in in
spatiul
mandibulara
caz caretromilohioidian.
Mm de expresie orofaciala:
- orbicular
- modiolu
vin
fibre din orbicular,
patratu buzei
buccinator
foremeaza
punga lui canin,
Fish inmntalis,
zona vestibulara
linguala
- mentalis
inferioar
miscari
e. -Facand
din modiolus mobilizam toti acesti
3
muschi

De obicei nu au insertie pe schelet. Necesita prezenta dintilor/


versantului
protetic pt a-si
completa
functia
Tberculul piriform
Deoerce in 1/3 post se insera lig pterigomandibular, tuberculu este o
biostatica.
AreDaca ultimu extras molar a fost parodontopatic
ozona
consistenta
dura.
totodata
ultimul
dinte=> mod histpatologice de tip fobros. Daca e
de
pe arcad
a extras
inchidere
marginala
fibros nu vom
face cu material termoplastic.
In situatile cand are consistenta dura si pozitioe orizontala intervine
favor
abil in sprijin.
In
mentinere
pt ca s eface inchidere marginala, in stabilitate mai mult
sau pozitie
mai putin.
Daca
are
oblica
si consistenta dura e mai favorabil stabilizarii. Cand
are pozitieare rol favorabil in stabilizare. Mai exista si tuberculi
verticala
Se
gasesteatrofiati.
in trigonul retromolar imediat inapoia crestei edentate. Pe
piriformi
fata posterioara
insera
lig pterigosemandibular. Vestibular m. buccinator. Se plapeaza
cu
latulcusondei.
Se pe mijlocul cresti spre posterior pana cand se
merge
latu sondei
ajune pe elLa
(senivelu
abestelui se realizeaza inhiderea cu material
mucoasa).
termoplastic:
se remoleste
material termoplastic
special (pt de ramolire mai scazut/ batoane
materialu
pe fata interna a lingurii in dreptul tubercului
special deselapune
Kerr);
piriform. Facem
o
amprenta
de compresiune.
Zonele functionale ale campului protetic mandibular
- sunt 3 perechi
Zona tuberculului piriform
- ocupa de fapt zona
zona vestibulara laterala
ant: frenul lateral, post: tuberculu piriform, lat: buccinatoru, medial:
versantuEste
vestibal
al virtual. Se amprenteaza f un ctional prin
crestei.
un spatiu
miscariade
tractiune si
rotatie
modiolusului.
Z vestibulara centrala: - are caracterisitc prezenta orbicularului si
mentalisu
(rasfrange frenurilor laterale => tractiuni si rotatii ale ale
buza).
Pt modelarea
buzei.
Zona linguala laterala
Caracteristic: m. milohioidian
Se pune in evidenta la miscarea de ridicare a limbii fundul de sac se
adanceste.cuSeo prelungire orizontala sublinguala aripioare
continua
sublinguale
Zona linguala centrala
Intindere: 1 cm jumatate de o parte si de alta a liniei mediene.
Dominat demodifica
actiuneafmmult fundul de sac. Mar ginea linguala a
genioglos/
protezei
trebuiezona
sa aiba
contact
mare.
Aceasta
permanent
cu
seplanseulamprenteaza
protractie.
folosind
Grosimea
miscari ale
protezei
limbiiin
aceasta zonabuzele
(protractie)
umezeasca
este
sa mai
sau sa duca spre spina nazala
4 ant dar pe sub buza.