FONDUL MONETAR INTERNAIONAL

Fondul Monetar Internaional este o organizaie internaional cu 185 de ri membre, al

crei scop este s promoveze cooperarea monetara internaional, stabilitatea schimburilor i
oferirea asistenei financiare rilor n scopul ajustrii balanei de pli externe.
Fondul Monetar International, instituie specializat a ONU, monitorizeaz
dezvoltarea economic i financiar, la care se adaug acordarea de sfaturi menite s
prentampine situaiile de criz.
FMI acord rilor care au deficite ale balanei de pli, mprumuturi pentru a susine
politicile propuse i a rezolva problemele aprute. Statele membre i pltesc Fondului Monetar, n
funcie de economia lor, o sum n aur, devize i moned naional. Acestea le fixeaz cota parte
ce determin numrul de voturi n deliberrile Fondului, dar i importana tragerilor la care pot
participa n cadrul instituiei. Accesul la aceste trageri atrage, pentru respectivul stat, msuri de
supraveghere i control din partea FMI .
FMI-ul este o instituie independent. El este condus de reprezentanii statelor
membre, reunii n cadrul diferitelor instane de decizie.
La conducere se afla Consiliul guvernatorilor, nvestit cu toate puterile, compus
din cte un guvernator din fiecare stat membru. Se reunete o dat pe an, n adunare general (n
septembrie sau octombrie), pentru a examina activitile FMI i pentru a adopta decizii importante,
cum ar fi revizuirea Statutului sau admiterea de noi ri membre.
Deoarece se reunesc rareori, guvernatorii deleag Consiliului de administratie o
mare parte din puterile lor. Cei 24 de administratori au sediul la Washington. Cinci dintre ei sunt
numii n mod direct de ctre rile lor (SUA, Japonia, Germania, Franta i Marea Britanie). Rusia,
China i Arabia Saudita au obinut, de asemenea, dreptul de a avea administratori proprii. Toate
celelalte state membre trebuie s se reuneasc n cadrul unor circumscripii, adica pe grupe
de ri .
La conducerea FMI se afl un director general, ales pe cinci ani, care dirijeaz
serviciile i prezideaz Consiliul de administraie. Prin convenie tacit, directorul general este
un european , n timp ce preedintele Bncii Mondiale este un american . El este asistat de
trei directori generali adjunci.
Comitetul interimar a fost creat n 1974. El este compus, din 24 de membri, la
nivel de minitri sau de guvernatori de bnci centrale, care se reunesc de dou ori pe an,
primvara i cu ocazia Adunarii generale a guvernatorilor , pentru a propune acestora marile
orientri ale sistemului monetar internaional i funcionare FMI-ului. Numrul redus al
membrilor si i permite s fie un bun forum de discuii .
Un al doilea organism consultativ, Comitetul de dezvoltare, este compus din
24 de membri, minitri sau guvernatori, cu rol de consilieri pe lng guvernatorii FMI-ului i
ai Bncii Mondiale, n legtur cu problemele de transferri de resurse ctre rile n curs
de dezvoltare. Acesta se reunete n acelai timp cu Comitetul interimar.
DREPTURILE SPECIALE DE TRAGERE (DST) sunt
prima moneda
internaional creat vreodat de guverne. Aceasta moned a fost creat cu ocazia adunrii
anuale de la Rio de Janeiro, n 1967, pentru a furniza lichiditile necesare bunei funcionri
a sistemului monetar internaional, ntr-o epoc n care crearea de dolari necesar expansiunii
mondiale a fost perceput ca insuficient. DST-ul este compus dintr-un grup de cinci
monede crora le-a fost afectata o pondere.
Esenialul resurselor de care dispune FMI-ul pentru a acorda credite este
format din cotele-pri subscrise de statele membre. Cum cotele-parti sunt cteodat

insuficiente pentru a rspunde rilor membre, FMI-ul face apel la resurse mprumutate.
Cotele-pri reprezint capitalul FMI, adic fondurile proprii care-i permit s acorde credite.
Fiecrui stat membru i se atribuie o cot-parte, element esenial n viaa instituiei, cci cotaparte servete la determinarea importanei drepturilor de vot i a mrimii eventualelor credite.
Totalul acestor cote-pri se ridic astzi la 145 miliarde de DST , adic mai mult de 200
miliarde de dolari.
Una din misiunile cele mai importante ale FMI este aceea de a acorda credite
rilor membre pentru a le ajuta s-i rezolve dificultile balanei lor de pli. Pentru multe
ri n curs de dezvoltare, FMI-ul este singura surs de finanare n devize: atunci cnd pieele
private refuz s acorde mprumuturi, Fondul este deseori singura instituie capabil s
acorde un credit n baza unui program de ajustare economic. Recurgerea la mprumuturi
risc ns s schimbe natura Fondului, fcndu-l s semene mai mult cu o banca ce
mprumut ca s-i finaneze creditele, aa cum face Banca Mondial. rile membre au
decis ca Fondul s rmn o instituie ale crei resurse provin n mod esenial din cotelepri i au impus un plafon echivalent cu 60 % din valoarea total a acestora, adic suma pe
care Fondul poate s o mprumute.
Mai multe faciliti sunt oferite statelor membre. Alegerea facilitii cel mai
bine adaptate depinde de natura problemelor cu care se confrunt ara membr.
Tranele de credit - Este vorba de politica de credit cea mai veche i cea mai
rspndit. Aceste credite sunt disponibile pentru rile membre n trane echivalente, fiecare,
cu 25 % din cota parte. Pentru prima tran de credit, rile membre trebuie doar s
demonstreze dorina de a reechilibra balana de plai. Pentru tranele de credit ulterioare se
cere un acord de confirmare (denumit acord stand-by), bazat pe politici de stabilizare
acoperind o perioad de unul sau doi ani.

Facilitarea de ajustare structural rentrit (FASR) este rspunsul la eecul

relativ al programelor de ajustare tradiional n rile cele mai srace. Aceast facilitate pune
accentul pe creterea economic, pe lupta mpotriva srciei, pe reformele structurale i pe o
finanare extern adaptat pe o perioad de trei ani.

Facilitatea de compensare i de finanare a cheltuielilor neprevzute are ca

scop s acopere pierderile temporare ale ncasrilor din exporturi i s finaneze o cretere a
costului importurilor de cereale.

Facilitatea pentru transformarea sistemic are ca scop sa permit o finanare

a rilor n curs de tranziie care se confrunt cu dificulti ale balanei de pli din cauza
dispariiei relaiei lor comerciale tradiionale n cadrul CAER sau din cauza creterii
costurilor energiei importate.

Asistena financiar n caz de urgen permite acordarea unui ajutor financiar

rilor membre care se confrunt cu probleme ale balanei de pli n cazul unei catastrofe
naturale.
ntr-o epoc n care cheltuielile de funcionare ale organizaiilor internaionale
atrag atenia n mod deosebit, n particular, cheltuielile Bncii Europene pentru Reconstrucie i
Dezvoltare n timpul primilor doi ani de existen, cheltuielile de funcionare ale FMI-ului
sunt considerate , n general, ca fiind ponderate. Aceste cheltuieli de funcionare sunt finanate
printr-un comision perceput din creditele acordate de ctre FMI. De fapt, ara care obine un
credit este obligat s plteasc FMI un comision. Invers, statele membre care au o poziie
creditoare primesc o remunerare fix, calculat pe baza ratei dobnzii DST-ului. Diferena ntre
comisioanele primite i remunerrile vrsate confer Fondului un venit pozitiv pe care
acesta l utilizeaz pentru acoperirea cheltuielilor de funcionare.

Romnia este membr Fondului Monetar Internaional din anul 1972, cu o cot de
participare care n prezent este de 1030,2 milioane DST sau 0,48% din cota total. Romania deine
10, 552 voturi, reprezentand 0,49% din total.
n cadrul FMI, Romnia face parte din grupa de ri (constituent) care include:
Olanda, Ucraina, Israel, Cipru, Moldova, Georgia, Armenia, Bulgaria, Bosnia Hertegovina, Croatia,
Macedonia. Grupa de tari este reprezentat n Consiliul executiv al FMI de un director executiv
olandez - domnul Jeroen Kremers. n cadrul biroului directorului executiv, Romnia are un
reprezentant care ndeplinete funcia de consilier al acestuia.
Guvernatorul Romaniei la FMI este Guvernatorul Bncii Naionale a Romniei,
Mugur Isrescu.
Romania a acceptat obligaiile prevzute n Articolul VIII al Statutului FMI, la 25
martie 1998. Prin aceasta, Romnia se angajeaz s nu recurg la introducerea de restricii cu privire
la efectuarea plilor i transferurilor pentru tranzacii internaionale curente i s nu participe la
aranjamente valutare discriminatorii sau practici valutare multiple, fr aprobarea sau consultarea
FMI.
Bibliografie:
http://www.fmi.ro/index.php?lang=ro&page=6
http://www.mae.ro/index.php?
unde=doc&id=5064
http://referate.rol.ro/referate/showdown/1369/
http://www.bnro.ro/Ro/Rel_Int/
######

BANCA MONDIAL
Dupa al II-lea razboi mondial, delegati din toate natiunile aliate s-au intalnit la Bretton
Woods in cadrul Conferintei Financiare si Monetare ale Natiunilor Unite , ce avea ca scop refacerea
sistemul economic international .In cadrul conferintei , pe langa stabilirea aurului ca etalon s-a
hotarat infiintarea Fondului Monetar International si a Bancii Internationale pentru Reconstructie si
Dezvoltare (IBRD),IBRD fiind in prezent una din cele cinci institutii care formeaza Banca
Mondiala.
Alaturi de IBRD institutiile care formeaza Banca Mondiale sunt : Asociatia Internationala de
Dezvoltare (IDA), Corporatia Financiara Internationala (IFC), Agentia de Garantare Multilaterala a
Investitiilor (MIGA) si Centrul International de Reglementare a Conflictelor din Domeniul
Investitiilor (ICSID).
Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare si Asociata Internationala de
Dezvoltare apartin si sunt operate de cele 185 de state membre.
Prin traditie conducerea WB revine Statelor Unite (momentan adjudecata de Paul
Wolfowitz, fost Secretar al Apararii). Cand se vorbeste despre Banca Mondiala, se face referinta in
general la activitatile IBRD, aceasta fiind responsabila pentru 80% din imprumuturile Bancii
Mondiale. IBRD nu are actionari iar puterea de vot este distribuita intre tarile membre. Regulile
privind modalitatea de alocare a voturilor au fost stabilite la infiintarea Bancii. Statele Unite
contribuind initial cu 75% din capitalul de infiintare, a fost intotdeauna statul cu cele mai multe
voturi, in prezent circa 17% si este urmat de Japonia cu 7,9%. Pentru a opera o modificare
semnificativa in politica Bancii este necesara o majoritate de voturi de 85%, Statele Unite fiind
singura tara cu drept de veto.
Telul Bancii Internationale pentru Reconstructie si Dezvoltare (IBRD) este de a reduce
saracia in tarile slab dezvoltate prin promovarea dezvoltarii sustinute de imprumuturi , garantii ,
servicii de analiza si consultanta.
Fondurile IBRD provin din emisia de obligatiuni in cadrul pietelor financiare din lumea
intreaga.
Asociatia Internationala de Dezvoltare (IDA) joaca un rol cheie in misiunea Bancii
Mondiale de combatere a saraciei.Atentia IDA este concentrata in special asupra celor mai sarace
tari unde venitul pe cap de locuitor este mai mic de 885$ , carora le acorda imprumuturi fara
dobanda. IDA .Creditele acordate de catre IDA sunt esalonate pe o perioada de 35-40 de ani si
beneficiaza si de o perioada de gratie de 10 ani.
Fondurile IDA provin din donatiile facute o data la trei ani de catre guvernele tarilor
dezvoltate.Fonduri aditionale provin si din rambursarea de fonduri din imprumuturile anterioare.
Institutiile afiliate
Corporatia Financiara Internationala a fost infiintata in 1956 in scopul incurajarii activitatii
sectorului particular in tarile in curs de dezvoltare. IFC realizeaza aceasta in primul rand prin trei
tipuri de activitati: finantarea de proiecte ale sectorului particular, sprijinirea societatilor din tarile in
curs de dezvoltare in vederea mobilizarii finantelor pe pietele internationale si acordarea de servicii
de consiliere si asistenta tehnica firmelor si guvernelor.
IFC ofera societatilor din tarile in dezvoltare membre o serie completa de produse financiare
si servicii:
imprumuturi pe termen lung in valute principale, cu rate ale dobanzii fixe sau variabile;
investitii de capital ;
instrumente tip-capital (imprumuturi subordonate, actiuni preferentiale, bilete de venituri);
garantii si finantare standby;
managment-ul riscurilor (intermedierea unor operatiuni de swap valutar sau al dobanzilor).
IFC percepe pentru produsele sale tarifele pietii si nu accepta garantii guvernamentale.

Capitalul actionar, varsat in intregime, provine de la tarile membre si puterea de

votare este proportionala cu numarul de actiuni detinute. Capitalul autorizat al IFC este de 2,45
miliarde de dolari.
Consiliul Guvernatorilor delega multe dintre puterile sale Consiliului de Directori,
compus din Directorii Executivi ai BIRD, care reprezinta tarile membre ale IFC. Consiliul de
Directori examineaza toate proiectele.
IFC este afiliata la BIRD, dar are propriul capital, statut si personal. Desi in general
activitatea IFC se deruleaza independent de a BIRD-ului, cele doua institutii isi coordoneaza
activitatea in multe domenii.
Investitiile de capital si cele tip-capital ale IFC sunt realizate din capital propriu totalul capitalului varsat si profiturile retinute. Majoritatea fondurilor necesare pentru operatiunile
sale de acordare de imprumuturi provin din imprumuturi de pe pietele financiare internationale
facute prin emisiuni de obligatii publice si plasamente private, in timp ce o mica proportie este luata
cu imprumut de la BIRD.
Agentia de Garantare Multilaterala a Investitiilor (MIGA) are rolul de a incurajarea
investitiilor directe in tarile in curs de dezvoltare . MIGA ofera garantii investitorilor straini in cazul
pierderilor cauzate de riscuri non-comerciale.Astfel MIGA ofera trei servicii esentiale investitorilor:
asigurarea riscului politic pentru investitorii straini in tarile in curs de dezvoltare , asistenta tehnica
pentru imbunatatire climatului investitional si promovarea oportunitatilor , medierea disputelor
pentru a inlatura eventualele obstacole in calea viitoarelor investitii.
Centrul International de Reglementare a Conflictelor din Domeniul Investitiilor
(ICSID). In diverse randuri Banca Mondiala ca institutie si presedintele bancii au asistat in
medierea si concilierea disputelor intre investitori si guverne. Infiintarea acestei institutii a fost in
primul rand pentru a nu mai implica presedintele in acest gen de dispute.
Banca Mondiala si Romania
Romnia a devenit membr a Bncii Mondiale n 1972. Din 1991, Banca Mondial a
finanat peste 30 de proiecte, acoperind o gam larg de activiti.
La 13 iunie 2006, Consiliul Directorilor Executivi al Bncii Mondiale a discutat
Parteneriatul Strategic al Bncii Mondiale pentru Romnia (CPS) pe perioada 2006-2009.
Strategia, elaborat n strns colaborare cu Guvernul Romniei, reprezint un ghid al
asistenei acordat rii de ctre Banca Mondial.
Pn n prezent, Banca Mondial a finanat peste 40 de operaiuni n ar, reprezentnd un
angajament total iniial de aproape 5 miliarde de dolari.
Operaiunile de investiii i mprumuturile pentru politici de dezvoltare (DPL) abordeaz trei
domenii largi:
- Promovarea sectorului privat i dezvoltarea unor piee eficiente. Aceasta include
finalizarea agendei de privatizare, mbuntirea serviciilor de infrastructur, crearea unui mediu de
afaceri favorabil investiiilor i creterii economice i consolidarea eficienei pieei muncii.
- Edificarea unor instituii din sectorul public i mbuntirea guvernrii prin reforma
serviciului public, mbuntirea gestionrii cheltuielilor publice i a responsabilitii,
implementarea unei strategii mpotriva corupiei i reforma justiiei.
- Constituirea capitalului uman i mbuntirea proteciei sociale prin ameliorarea asigurrii
de servicii sociale n domeniul sntii i educaiei i mbuntirea sistemului de pensii.
n plus, programele de dezvoltare rural i de reducere a srciei vizeaz mbuntirea
infrastructurii rurale, inclusiv sistemele de irigaii, serviciile sociale i sistemul de finanare rural,
printr-un proces participativ. De asemenea, operaiile bncii vizeaz mbuntirea productivitii
agricole i forestiere.
Bibliografie : www.worldbank.org

www.wikipedia.org
www.ifc.org
www.fmi.ro