Concurs de admitere ~ 23 julie 2010 Grita ne. 1 A. Marcafi interpretarea corecti a structurit frazelor de mai jos. (Propoziiile sunt date tn ordinea tn care se ‘succedat predicatele lor exprimate sau subinelese] in frazit) 1 3. Mi gindeam si-i telefonez. in momentul cind va ajunge in oras, cu sperana cX-1 voi convinge si-si depunit candidatura, macar cX nu-i va fi prea ugor si renunfe la modul siu de vias. a. principala + compl. indirecta + atributiva + atributiva + compl. directa + circ. concesiva + subiectiva; b. principala + compl. indirecti + atributiva + atributiva + compl. indirecti + circ. concesivi + subiectiva; e. principala + compl. indirecti + circ. de timp + atributiva + compl. directa + circ. concesiva + subiectiva; d. principala + compl. indirectd + atributiva + atributiva + compl. indirect + cire. concesiva + compl. directa. Ce lucru formidabil este si ai cu cine sta de vorbi in clipele cfind ai impresia eX totul se invarte fn jurul iu! a. principal’ + principal + compl. indirect® + atributiva + atributiva; b, principalé + subiectiva. + atributiva + atributiva; e. principal + principal + compl. indirecta + cire. de timp + atributiva; d. alta interpretare. Nu-mi plicea deloc ce se intimpla acolo, dar, constrans de imprejuriri, adic si altfel spus neavand ‘cum mi impotrivi, mi comportam ca gi cum totul este in ordine. a. principala + subiectiva + cire. de cauzi + apozitiva + compl. directi + principal + circ. de mod; b. principala + subiectiva + principala + circ. de ‘mod; ¢. principal + subiectiva + apozitiva + principal& + circ. de mod; d. alti interpretare. B. Marcati ritspunsul corect: 4. 6. Se dau enunjurile: (1) Ce méi tot bagi la cap, omule? (2) Ce se mai invartea tumea in jurul Init (3) Ce bine-mi pare cit te-amt revitzut! (4) A stat ce-a stat si apoi a plecat. Cuvantul subliniat este: a. adverb in toate enunfurile; b. pronume in toate enunturile; e. adverb in (2), (3), pronume in (1), (4); d. pronume in (1), adverb in (2), (3), (4). Fie enunturile: (1) N-ai vrea sii mai incerei o dati? (2) Aa e la circiumé — un client vine, altul pleaci. (3) M-ain intdlnit cu un vechi prieten din copilarie. (4) La examen am primit fiecare cite 9 foaie pentru ciorné. Cavintele subliniate sunt: a. num. in (1), (4), adj. pron. nehot. in (2), art. nehot. in (3); b. art. nehot. in (1), @), num. in (4), adj. pron. nehot. in (2); € art. nehot. in toate enunfurile; d. num. in toate enungurile. Fie enungul: La rizboi, bate care pe care poate. Cuvintele subliniate: a. sunt améndoua relative (Subordonatoare); b. este relativ numai primul; e. este relativ numai al doilea; d. formeaz (impreuna) 0 locufiune relativa (subordonatoare). C. Marcafi varianta corectit de analizit gramaticaldé a cuvintelor subliniate din enunturile de mai jos: 2 3 10. i 2 B. 14. E suparat c& nu-1 mai bag in seami. a. subst., Ac. / compl. circ. de | . subst., Ac. / compl. cire. de mod; d. alti interpretare. Fiind plecat la fara, n-a aflat nimic despre accident. a. adv. de mod / nume predicativ; b. adv. de mod cu val. cauzali / circ. de cauz&; e. participiu (in structura diatezei pasive) / fliri functie sintactica; d. alta interpretare. Cum ii cam pliceau balurile, nu-i ajungeau banii niciodati. a. adv. rel. de mod / compl. circ. de mod; }. conj. subord. cuzali (cum "cauzal") / fara funcfie sintacticd; ¢. adv. rel. de cauz / compl. circ. de cauzi, d. adv. rel. de mod cu val. cauzalii / compl. circ. de cauza, - subst., Ac. / compl Cum intra in casi, si viizu dezastrul. a. adv. rel. de mod / compl. circ. de mod; b. conj. subord. de timp (Gum temporal”) / fara functie sintactica; c. adv. rel. de timp / compl. circ. de timp; d. conj. subord. de mod / fara functie sintactica. Dat fiind faptul c4 e mereu bolnay, lipseste mult de la cursuri. a. verb pred., gerunziu, d. pasiva/ cire. de ccauzi; b. verb nepred., gerunziu, d. pasiva / circ. de cauzas; e. verb pred., gerunziu, d. pasiva / face parte loc. conj. subord. cauzali ,dat fiind faptul c&”; d. alta interpretare. A avut mulfi invitafi Ia nunti, w direct; b. pron. nehot., Ac. / apozitie; partea Iui, altii din partea miresei. a. pron. nehot., Ac. / compl. ¢. pron. nehot., N./ apozitie; d. pron. nehot., N. / subiect. Nu-mi prit deloc ceea ce auzii. a. pron. pers., D. / compl. indirect; b. pron. refl, D. / compl. indirect; e. pron. refl,, D. / fra functie sintactica; d. altd interpretare. Fie-mi permis si mie a spune cfiteva cuvinte. a. verb, conj. prez., d. pasiva / pred. verbal; b. verb, imperativ, 4. pasivi / pred. verbal; c. verb cop. (conj. prez.) + nume predicativ (ad). part, sg., masc., N.) / pred. nominal; . verb cop. (imperativ) + nume predicativ (adj. part, sg., masc., N.) / pred. nominal.Concurs de admitere ~ 23 julie 2010 Grila ne. 1 15. 16. 17. 18. 19. 20. a. 2. 23. 4. 25, 29. 30, 31. 32. Cit pe ce si nu te recunose, domnule! a. loc. adv. predicativa /_ pred. verbal; b. loc. adv. de mod / nume predicativ; e. loc. adv. de mod (componenti a loc. conj. subord. cat pe ce si) / fr funcfie sintactiod; d. att interpretare. 1 calce tramvaiul de distrat ce este. a. adv. de mod / compl. circ. de mod; b. adv. predi verbal; e. adv. de mod / nume predicativ; d. adv. de mod (parte a loc. conj. mai s8) / fira funcfie sintacticd. Cartea unei prietene a ei a fost premiati. a. pron. pers., G. / atr. pron. gen; b. pron. pos., G. / atr. pron. gen,; €. adj. pron. pos., G. / atr. adj; d. adj. pron. pos., D./atr. adj. Mai Sti datorita cirui fapt suntem acum aici? a. pron. rel., D. cu prep. / compl. circ. de mod; b. pron. interog., D. cu prep. / compl. circ. de mod; e. adj. pron. rel, D. /atr. adj; d. adj. pron. interog., D./ atr. adj. imi place si mic frigiderul ,,Arctic”. a. subst. propriu, N. / atr. subst. apozitional (= apozitie neizolata); bb. subst. propriu, Ac. / atr. subst. apozitional (= apozitie neizolatA); ¢. subst. propriu cu valoare adjectival, N. Jatt, adj d. alta interpretare. in sfaryit, mi-am putut cumpira magind noua. a. pron. refl., pers. 1, D. / compl. indirect; b. pron. refl., pers. I, D. / atr. pron. datival; e. pron. refl., pers. I, D. / mared gramaticala a diatezei reflexive; d. alta interpretare. Dupi discufii aprinse in jurul propunerilor noastre, au fost acceptate doar dintre cele care nu afecteazi partea financiara. a. pron. dem., Ac. cu prep. / subiect (excepfie de la subicctul in N.); b. pron. dem., Ac. cu prep./ compl. indirect; e. pron. dem., Ac. cu prep. / ar pron. prep.; d. pron. dem., N. / subiect. Voturile impotrivai au fost nesemnificative. a. pron. pers., D. cu prep. / compl. indirect; b. pron. pos., D. cu prep. / tr. pron. prep. ¢.. pron. pos., G. cu prep. /atr. pron. prep.; d. alti interpretare. Fark a fi rugat, el tot a venit. a. verb pred, inf. cu val. de conjunetiv, perfect / pred. verbal; b. verb nepred., inf,, perfect / circ. concesiv; . verb pred., inf., prez., d. pasiva / circ. coneesiv; d. altd interpretare. Na-fi-o franti, cd fi-am dres-o! a. interjectie (predicativa), pers. a Il-a sg. / pred. verbal; b. verb predicativ (forma populara), imperativ, pers. a Ila sg. / pred. verbal; e. adverb predicativ (provenit din interjecfie) / pred. verbal; d. alta interpretare. ‘Neare cum fi demis, de vreme ce isi face treaba. a. verb, inf. prez., d. pasiva / compl. direct; b. verb, conj. prez., d. pasiva / pred. verbal; e. verb cop. (inf. prez., d. activa) + nume predicativ (adj. part., N.) /’compl. direct; d. alta interpretare. Plimbarile lui seara tarziu deveniseri 0 obignuinga. a. adv. de timp, Ac. / atr. adverbial; b. subst., Ac. / att. subst; €. subst., Ac. / compl. cire. de timp; d. alta interpretare. Mi-am adus din Bucuresti o mulfime de lucruri: un costum fistichiu, o trusi de scule, doud discuri si un ‘ceas. a. subst., N. / apozifie; b. subst., Ac. / apozitie; e. subst., Ac. / compl. direct; d. alta interpretare. Pirerile celorlalfi patru n-au mai contat. a. num. card. cu val. adj, G./ atr. adj; b. num. card. cu val. subst., G./ atr. subst. gen.; e. num. card. cu val. subst., N. / apozitic; d. alta interpretare. Spre disperarea celor de la tari, ploile nu mai contenese. a. pron. dem., G. /atr. pron. gen.; b. pron. dem., G. cu loc. prep. / compl. circ. de mod; ¢. art. demonstrativ (adj.), G. / fri functie sintactic’; d. alti interpretare. Ce treburi sunt astea, domnule? a. adj. pron. int., Ac. /atr. adj.; b. adj. pron. int., N./ atr. adj. ¢. pron. int, 1N./ nume predicativ; d. alts interpretare. Cu plirere de rau, iubifi prieteni ai mei, va trebui si vi pirisese. a, adj. pron. pos., G. / atr. adj; b. adj. pron. pos., N. /atr. adj.;e. adj. pron. pos., V. /atr..adj.; d. pron. pos., G. / atr. pron. gen. Domnule, imi pari atit de timid, desi lumea te crede altfel. a. adj.,N. / nume predicativ; b. adj., V. / nume predicatiy; ¢. adj., Ac cu prep. / nume predicativ; d. adj., Ac. cu prep. / compl. circ. de mod. Castigul siu propriu-zis, adicd net, este relativ mic. a. loc. adj.,.N. / atr. adj.; b. adj. compus, N. / atr. adj.; €. loc. adverbial /atr. adv.; d. alld interpretare. Pesemne c& nu mi cunosti prea bine. a. adv. de mod (component al loc. conj. subord. pesemne cA) / fark funcfie sintactica; b. adv. de mod / nume predicativ (cu verb cop. eliptic); c. adv. predicativ / pred. verbal; 4d. adv. de mod / compl. cire. de mod.Concurs de admitere~ 23 iulie 2010 Grila ne. 1 35. La impirfit in grupe de cAte zece. a. num. card. distributiv cu val. adj., Ac. / atr. adj.; b. num. card. distributiv cu val. subst,, Ac. cu prep. / atr. subst. prep. ¢. num. card, colectiv eu val. adj., Ac. / att, adj d. num. card. colectiv cu val. subst., Ac. cu prep. / atr. subst. prep. D. Marcafi varianta corecti de rispuns: 36. 37. 38. 39. 40. 41. 46. 41. 49. Fie enunful: fi scrit, nu-mi seri, eu vreau sit cred cit iubirea de alti datii sa dus, nemaiftind in stare sé Privesc albastrit-ti ochi, fi-re-ai tu sd fii! Acesta confine: a. cinci greseli; b. patra greseli; c. trei greseli; 4. doua greseli. Fie enunful: Te rog sii nu fii cum stit cdi nu-mi place sd fii cu propriii copii. Acesta confine: a. trei grescli de ortografie; b. doud greseli de ortografie; e. o greseali de ortografie; d. nicio greseali. Fie enunturile: Nu face si nu zi la intémplare tot ce-fi trece prin cap, ca, fii sigur, si lui ar displace sit audé de la tine decit bazaconit. El, ca si baiat subjire $i educat, ca si tine de alt fel, se sfil sé-pi spund asta, dar eu, vedi bine nu mi sfii, desi nici mie nu-mi convenii. Acestea contin: a. sase greseli; b. sapte greseli; . opt greseli; d. noua greseli Fie enunfurile: Sustii intr-una ct esti marginalizat, cit nu fi se da respectul care-l merifi, ci nu-i pierci vremea prin restauranturi si hotele, cit mergi zilnic la servici $i multe aliele. Or, lucrurile nu stau Intru-totul asa, incat, cred, una din douit: ori revii la un elementar bun simf ori am terminat cu tine. Acestea con{in: a. opt gregeli; b. sapte greseli; c. cinci greseli; d. patru greseli Se dau urmittoarele serii de cuvinte: (1) picnic, precaiit, profésor, didspora; (2) picnic, precdut, profesdr, diaspéra; (3) picnic, preeéut, profésor, cuvinte corect accentuate: a. numai prima gi a patra serie; b. numai prima serie; e. numai a doua gia treia serie; d. toate seriile. Se di enungul: L-au numit dirgctor(1) / directér(2), desi e 0 persoanii foarte andsti(3) / énosti(4). Dintre cuvintele accentuate sunt corect (potrivit) folosite: a. toate; b. numai (1) si (4); e. numai (2) si 3); d. numai (1), G) si), Se dau urmitoarele cuvinte: canion, fumoar, obiect, patinoar. Contin diftongi: a. niciunul; b. numai al doilea si al patrulea; c. numai primul, al treilea si al patrulea; d. toate. Se dau urmatoarele seri de cuvinte: (1) mustafil, monedei, ciresit, cicatricii; (2) mustayei, monezii, ciresel, cicatricei; (3)mustafei, monezii, ciresii, cicatricii; (4) mustiii, monedei, ciresei, cicatricei. Contin numai forme corecte de genitiv-dativ articulat: a. toate; b. numai prima si a patra; ¢. numai a doua si a treia; 4. numai a patra Se dau urmitoarele cuvinte: ieri-seard, pre-electoral, post-scriptum, prim-plan, Sunt corect scrise cu ‘cratimi: a. toate; b. numai primul si al treilea; e. toate, in afara de al doilea; d. numai primul, al doilea si al patrulea. Se di enungul: Pe documentele eliberate Ia cele dout ghisee(1) / ghiseuri(2) aptireau diferite antete(3) / anteturi(4). Dintre substantivele la plural subliniate sunt coreete: a. numai (1), (3) si (4); b. numai (1) si G); ¢. numai (2) si (3); d. toate. Se dau urmitoarele seri de cuvinte: (1) duete, limanuri, ansambluri, active; (2) dueturi, limane, ‘ansamble, activuri; (3) dueturi, limane, ansambluri, active; (4) duete, limanuri, ansamble, activuri. Contin numai forme corecte de plural: a. toate; b. numai prima si a patra; ¢. numai a doua si a treia; d. numai a treia. Se di urmatorul enunj: Guvernul inventeazi(1) / inventi(2) tot felul de misuri impotriva crizel, dar din niciuna nu se degaja(3) / degajeazi(4) vreo solujie reala. Dintre formele verbale subliniate, sunt corecte: a. toate; b. numai prima sia treia; e. numai prima si a patra; d. numai prima, a doua gi a tri Se di urmitorul enun{: Cum toatd lumea stia cit este dizident(1) / disident(2), risca sit se trezeascé cu un glonte(3) / glont(4) in cap, iar asta era o chestiune(S) / chestie(6) care il punea pe gdnduri. Dintre cuvintele subliniate au forme literare: a. toate; b. numai (2), (4) $i (6); ¢. numai (1), (2), (4) si (6); d. numai 4,6) 81 ©. Se dau seriile: (1) incorpora / incorpora; (2) reincarna / reincarna. Avem: a. paronime in (1) si variante optionale in (2); b. paronime in (1) gi sinonime in (2); e. variante optionale in ambele serii; d. paronime in ambele serii.Concurs de admitere— 23 julie 2010 Grila ne. 1 50. sl. 52. 54, 5s. 56. 37. 58. Se da enuntul: Victoria echipei a fost impresionanta, iar dineul oferit a fost pe mitsurit de fastuos(1) / * fastidios(2) . Cuvantul corect (potrivit) pentru acest enunf este: a. primul dintre paronime; b. al doilea dintre paronime; ¢. cuvintele subliniate sunt in variante opfionale, deci améndou& sunt corecte; d. cuvintele subliniate sunt sinonime, deci amndou sunt corecte. Se dau urmitoarele expresii: stipendii in bani, acalmie temporaré, catacombi subterand, congregatie religioasa. Care dintre ele constituie pleonasme: a. toate; b. numai prima; c. toate, in afard de prima; d. toate, in afar de a patra. Se dau urmitoarcle expresii: defileu ingust, blocadit economic, agapit colegiald, ateld de lemn. Care dintre cle constituie pleonasme: a. toate; b. numai prima si a treia; ¢. toate, in afara de prima; d. numai a doua sia patra. Se dau cuvintele: (1) cergetor; (2) zgdrcit; (3) infirm; (4) sitrac. Sunt sinonime ale cuvantului calic: a. toate; b. numai al doilea si al patrulea; e. numai primul gi al patrulea; d. numai al treilea. Se dau cuvintele: (1) a bantui; (2) @ nimici; (3) a invada; (4) a contamina. Sunt sinonime ale cuvantului @ infesta: a. toate; b. numai al treilea si al patrulea; c. numai al patrulea; d. numai primul, al doilea gi al treilea. Sensul cuvantului inadvertenyét este: a. lipsi de atenjie; b. nepotrivire; e. neconcordanfi; d. toate cele trei sensuri de mai sus. Sensul cuviintului prapastios este: a. pesimist; b. ndprasnic, vijelios; c. ciudat, bizar; d. toate cele trei sensuri de mai sus. Fie urmitoarele definiri i / sau expliciri de cuvinte: (1) care nu poate gresi; (2) care nu poate fi invins; (3) perfect, desivarsit. Care dintre acestea este (sunt) sensul (sensurile) cuvantului infailibif? a. numai a doua; b. numai prima sia treia; c. tate; d. numai prima gi a doua. Fie urmitoarele definiri si / sau expliciri de cuvinte: (1) paradd de erudijie yi de competensi caracteristict pedantului; (2) meticulocitate (excesivi si formald); (3) exagerare in lucruri de mic importanga; (4) preocupare pentru aspectul ingrijit al propriei persoane. Care dintre acestea este (sunt) sensul (sensurile) cuvantului pedanterie? a. numai prima; b. numai prima, a doua si a treia; ¢. toate; dd. numai prima sia patra. Cuvantul ndténg poate fi in raport de antonimie cu: a. destept; b. indeménatic; e. calm; d. oricare dintre cele trei cuvinte de mai sus. Se dau urmiatoarele cuvinte: versatil(); perfid(2); cinstit(3); statornic(4). Se poate stabili un raport de antonimie: a. intre (1) si (4), respectiv intre (2) si @); b. numai intre (1) si (4); ¢. numai intre (2) si (3); . intre (1) gi (2), respectiv intre (1) si (4). E, Marcati rétspunsul corect: 61. 02. Agen{ii economici igi satisfac nevoile (trebuinfele): b. firk costuris e. fri cheltuieli; d. cu resurse nelimitate. Potenfialul natural al unei economii este constituit din: a. resurse de tip derivat; b. elemente in totalitate regenerabile; ¢. resurse primare; d. rezultate ale activitijii umane. prin intermediul consumului de bunuri si servicii intre atribufiile administragiilor publice se numara faptul c4: a. asigura finanjarea economici nafionale; b. nominalizeazé si fac publice tranzactiile economice ale agenjilor aflati pe piaji; e. presteazA servici nemarfare pentru colectivitati si redistribuie veniturile; d. produc servicii marfare, avand ca surse fondurile publice, Consumatorul actioneazit astfel: 2. pe piaja factorilor de productie, in calitate de cumparator; b. pe piala factorilor de productie, in calitate de investitor; c. pe piaja bunurilor si serviciilor, in calitate de vanzAtor, d. pe piata bunurilor si servicilor, in calitate de cumpsiritor. fntre factorii tradifionali de productie nu se numari: a. munca; b. natura (piméntul); ¢. managementul; 4. capitalul. Satisfacfia pe care o aduce fiecare unitate (doz) consumati dintr-un bun economic omogen denumeste: a. utilitatea marginala; b. utilitatea totald; e. utilitatea individuala; d. utilitatea medie.