Revista lunara de stiinfa gi practiced apicola editatd de Asociatia Crescdtorilor de Albine din Republica Socialista Romdnia, Anuvul Lil * Nr 5 & Mai 1977 Cuprins insiitytul de cercetiri pentru apiculturd. va reco mandA : Valorificarea culesuriior “si Iuerart in" stuc ind pe timpul verit V. ALEXANDRU si E. TARTA Difetite sisteme “de” introducere a méteilor. ‘comparativ ST. POPESCU Introducerea matetlor AL. VARTOLOMEI ‘Acceptarca matcllor 1, HANGEA Bistrarea temporaca a mAtetlor M. ATANASIU Caloarea, gustul si mirosul la albine ¢. ANTONESCU Sa realizim miere de calitate D, STOTA Bauturé’ tonfed pe bank de miere Gh. GRiGORAS Sa extindem practicarea siupAritului pastoral MIRCEA MARIN Varoatoza (varrooza). Diagnostic sl tratament A. BOAGTU Salemit nt tac ,,mere* D. SOFRONT Legislajia in epicultura SA NE CONSTRUIM SINGURI D. POP ECusoane pentru insemmarea miteilor din cuibul ta- militlor de albine P, NEACSU Siupi ieflint din ambalaje nerecuperabile DE PESTE HOTARE D. TRIANDAFUL Consideraii privind anul apleol 1976 tntr-o mica stu- pind franceza STIRI $I INFORMATIE DIN ACTIVITATEA FILIALELOR IASI: Bilan} rodnic la Pagcani in 1976 Tuas : Conferinje pentru combaterea bolilor 1a ‘Pimigoana’ VASLUI : Birlad CLUS: Din munca cer:wlii apleoi fruntag din De} SALAJ: Realixari in diversificarea productiel apicole DOCUMENTAR APICOL RECENZII CALENDAR APICOL DE VORBA CU CITITORI Coperta : Una dintre stupinele Inetitutului pentru apiculturé in pastoral 1a. culesul de la studiu Din eaiizérile cerculut apicol municipal Pag. 2 2 u 16 a 2 u % 2% 28 6 26 2 28 ey 32 a de cercetari salcim, @oto: 1 NEGREA) ——__________ oto: 1 nrcrrray pero e Us ele mat ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE DIN R.S. ROMANIA edinte: V. HARNA tats ing. STELIAN DINESCU - NICOLAE FOT! ALBINEL HARNAS EUGEN MURESAN COSTACHE PAIU Secretar: Ing. EUGEN MARZA Membri: VASILE CANTEA CONSTANTIN FUIOR TON GRAMA ALEXANDRU MARCOVIC! Ing. AUREL MALAIU 1ULIU ORDOG Cont. dr. Ing. LIA CARMEN SPATARU |. TRAIAN VOLCINSCHI ICOLEGIUL REDAC TIONAL CIOLCA ION, dr. ing. CiRNU IOAN, dr. Ing. HARNAJ ALBINEL, ILIESIU NIGOLAE, Ing. IONESCU TRAIAN, de. MURESAN EUGEN, Ing. SAVULESCU STEFAN, dr. SIRBU VALERIU, VOICULESCU ZAHARIA, Ing. VOLCINSCHI TRAIAN, TITOV ILIE (red. $01). Redactia si administr t COMITETUL EXECUTI AL ASOCIATIEI CRESCATO- RILOR DE ALBINE DIN R. S ROMANIA ® Str. lulius Fucik nr. 17, Bucuresti, sect. 2 @ Tel. 12.37.50 © Cont vir. 4596014 B.A.I.A. Filiala judetul Ifov. * Costul unui abonament anual este de 36 lei. Abonamentele se primese prin cercurile si fi- ialele A.C. A. @ Cititorii din strdindtate care dorese sd se aboneze Io revista noastré se pot adresa intreprinde! wlLEXIM” Departamentul_ ex- port-import pres& Bucuresti, str. 13 Decembrie nr. 13, P.O, Box 136-137 telex 11226Institutul de cercetari pentru apicultur4 va recomanda: VALORIFICAREA CULESURILOR $/ LUCRARI IN STUPINA PE TIMPUL VERII A vesiixa moderna implici exploatar rafionalé si eficienté a bazei melifere exis- tente de-a lungul intregului sezon apicol, In vederea realizirii acestei sarcini se impune un complex de masuri valabile atit pentru apicultorul amator cit si profesionist posibil de realizat dacé : —familitie de albine sint apte pentru cules din timput inflorirll pomilor fructifers (culesut timpu- riu), pind in septembrie (culesul tirztu) ; —Jamililte de albine sint adapostite in stupt spa~ tiost (de preferinta verticatl) in care au suficlent loe pentru dezvottarea normalé ; —‘intregut echipament al stupinei este orlentat pentru deplasdrl, necesare in scopul valorificarit nectarului din diverse masive melifer — se practicd tenniet de intrefinere care corespund pe cit posibit, tuturor ceringelor biologice si con- siderentelor economice, Cercetarea $i practica apicoli au stabilit de mult dependenfa directé fntre puterea fa- miliei si randamentul albinelor care 0 alcd- tuiesc, Mentinerea familiilor de albine la un nivel de dezvoltare ridicat pe tot timpul se~ zonului activ este singura solutie de asigurare a structurii populatiei din stupi care sa con- tind numérul de albine culegitoare maxim, fn principiu, puterea unei familii de albine pe tot parcursul anului tebuie si fle aceea care permite la jesirea din iarn& sa confin& 1—1,5 kg albind, pentru valorificarea cule- sului 5—7 kg albind, iar in toamné o popu- latie de 2,5—3 kg albind, ceea ce revine un nivel mediu de dezvoltare in cursul sezo- nului de 4,5 kg albin: Realizarea in stupi a unor contingente mari de albine culegitoare este posibilé ins4, nu- mai prin cresterea continu’ a puielului, De asemenca, intrucit si la familiile puternice limita maxima de dezvoltare poate ajunge Ja un nivel biologic bine definit, participarea la culegerea nectarului intr-o singuré unitate biologicé a albinelor culegiitoare provenite de la 2 sau mai multe familii de baza, asi- gura populafia de albine lucrétoare necesare culesurilor de productie. Hr&nirea albinelor ca metoda tehnicd in spo- rirea productiei apicole are ca scop obfine- rea unui maxim de efect privind dezvoltarea familici, utilizind o cantitate economicd de hran& energo-proteici. Zaharul (administrat sub orice forma) trebuie folosit in apicultura numai in situafii cu totul exceptionale, even- tual in perioade lipsite de cules pentru sti- mularea ouatului matcii (gerbet), sau in pe- rioada de toamna pentru completarea rezer~ velor de hran& (sirop de zahar concentrat + substante proteice). Asigurarea conditiilor pentru dezvoltarea normala a familici de albine se referd alft la calitatea fagurilor, cit si la marimea spa- tiului pentru cresterea puietului, prin deblo- carea cuibului, In coca ce priveste calitatea fagurilor, cuiburile familiilor de albine se reorganizeazé pe faguri cladifi din anul pre- cedent, fara defectiuni si fara celule defor- mate, Se va urmiri evitarea bloc&rii cuiburilor, prin largirea acestora sau inversarea corpu- rilor in scopul accelerarii ritmului de dezvol- tare a familiilor de albine, Eficacitatea aces- tei lucrari la stupii multictajafi nu poate fi comparati cu nici una din metodele de largire a cuibului (rama cu rama) folositd la celelalte tipuri de stupi. De asemenea, tipul de stup miultietajat asigura posibilita- tea largirii spafiului din stup pe masura dez- voltérii familiei si a acumularii nectarului adus de albine in perioadele de cules. Metoda de exploatare rationalé a familiilor de albine in stupi verticali, pe ling& faptul c& ugureazd cu mult tehnologia de recoltare a mierii si a celorlalte produse apicole, rea- lizeazA fn acelagi timp cresterea si intrefi- nerea albinelor in condifii asemanatoare ce- rinfelor naturale, cu rezultate incontestabile de eficienté economica. In zilele noastre stup§ritul pastoral a de- venit 0 necesitate dictaté de imprejuréri obiective, O stupind care nu poate fi depla- sata fn pastoral fie si numai cifiva km, are in general un randament mult mai sedzut, socotit 1a 258% din posibilitafile normale ale stupinei deplasate. Existind graficul culesurilor din sezonul api- col se va executa deplasarea in alte zone de produetie, intrefinerea sau efectuarea ma- surilor suplimentare pe baza cunoasterii in- deaproape a bazei melifere din zona si ren- tabilitatii actiunii, Stupii trebuie si fie cit mai usor, bine finisafi, usor de minuit, lu- cruri foarte importante pentru cresterea efi- 1cientei muncii apicultorilor, Este necesar ca stupii dintr-o stupin’ s& fie de acelasi tip ™ si si aib& clemente omonime, care sa per- mité mérirea sau micgorarea rapid’ a volu- mului, Folosirea tehnologiilor moderne de extractie a mierii (eufite clectrice si vibra. toare pentru descipacit, centrifuge cu rame rabatabile, topitoare de ceara, ete.) precum si transportul stupilor la pastoral (platforme specializate, motostivuitoare, cérucioare spe- @ DIFERITE SISTEME DE “INTRODUCERE A MATCILOR Studiu compara’ Ing. V. ALEXANDRU si ing. E. TARTA instibutal de cezectiri pentry aplewltura Particutaritatea biologic ciale, paletizare, etc.) au dovedit practic oM™@ albine: crestere substanfialé a productivitatii muneli @ JO, Ge a respinge indivizii straint — Bec ere wlal de, cue @ albine si mai ales matei — intrati sau In ceea ce priveste recoltarea micrii din g stupi, ea se face cind fagurii au fost capiciti cel putin 1/3 din suprafaja lor si exista si guranté c& prelucrarea enzimatica a fost ter- minata, iar continutul in api a ajuns la maximum 20%, a re ca familiile de albine sé fie aprovizionate in perioadele de cules cu faguri claditi de ca-m ali: In scopul evitiirii deprecierilor privind tatea mierii (salcim, tei, etc.) este nece: litate, preferindu-se aceea in care nu s-a crescut puiet. In timpul extractiei se vor gp sorta fagurii cu miere in functie de culoare, gy ficindu-se separat si urmé. mai centrifugarea lor rindu-se condifionarea mierii cu mare exigenté. Tehnologiile de intretinere pentru perioadi se diferentiazd in functie de tipul de stup in exploatare, avind ins acelasi @ sop comun si anume mentinerea familiilor Mi de albine in stare activa prin asigurarea spatiului de ouat al matcii 1a un nivel ri- mp dicat si constant, intensificarea cresterii pu- ietului, existenta mitcilor tinere si prolitice in familie, unirea familiilor de baz pe tim- 5) pul culesului principal, formarea familiilot ajutétoare, asigurarea spatiului de depozitare a mierii si hrénire energo-proteice, Aplica- rea acestei tehnologii de lucru face posibila valorificarea eficientd a intregului potential m productiv (miere, cearé, polen, propolis, roiuri, etc.) al familiilor de albine. 5 Inlaturind efectele negative ale roitului ma- my tural, prin trecerea unei parti din albine in situatic de roi, se obtin familii ajutatoare, ce elimina yractie condifiile biofiziologice ce declangeazd instinotul de roire i in ace-™ lasi timp mobilizeazi un numér sporit de® albine pentru culesuri intensive, a cea . aceasta 2 & stabili introdusi in cuibul propriu a obligat ™@ din cele mai vechi timpuri pe apicul- tori si giseasci metode de introduce- re a matcilor in familiile orfane, sigure si eficiente, care si asigure un iprocent cit mai ridicat de prindere, indiferent de starea familiei, de condifiile de cu- les si de timp, de sezon etc. Odata cu dezvoltarea apioulturii si cu pitrunderea tot mai adinc in tainele Diologici albinelor, au evoluat si me- todele de introducere a mitcilor, in prezent la executarea lucrarii_ find w luate in consideratie 0 serie de factori externi si interni care influenteazi a- supra atitudinii albinelor din familie asupra mitcii nou introduse, Astfel, s-a c& matcile sint mai ugor primi- te de ciitre albine in anumite perioade ale anului (primavara timpuriu, toam- na tirziu), in prezenta culesului, pe timp linistit, ete. si sint respinse in pe- rioadele lipsite de cules, pe timp urit (vint, ploaie). Matcile imperecheate sint primite mai usor decit cele netmperecheate, cele din urma fiind mai usor primite ime- diat dup% eclozionare sau in botci ma- ture gata de iesire. ‘Timp indelungat s-a considerat ca fac- tor hotaritor in primirea matcilor mi- rosul specific al matcilor si al albinelor, metodele elaborate urmarind unele uniformizarea mirosurilor (introducerea de esente puternic mirositoare in fa- milii inaintea introducerii mateii), f tenuarea mirosuluimateii (nicldirea in miere a mitcii inainte de introducere) sau rispindirea mirosului miteii inmasa de albine (inchuderea in tipuri di- ferite de custi), etc. Lucrarile din ultima perioad’ au do- vedit ci mirosul mAtcii ate un rol se- cundar, primirea mitcii find conditio- nati in primul rind de starea fiziolo- gicl a mitcilor, mitcile tinere, vigu- roase, in cursul ouatului find ugor pri mite de albine, in timp ce mitcile in pauza de ouat sint primite mult mai eu. in cadrul lucrarii in sezonul apicol 1974 au fost experimentate diferite metode de introducere a mitcilor, in diferite pericade ale sezonului apicol, dupa oum urmeaza : a) introducerea miatcilor neimperecheate in botci mature gata de eclozionare in familiile neorganizate ; b) introducerea de matci imperecheate cu jutorul custii din plasi de sirma (tip Mi ler): 1 — prin simpl& introducere; 2 — prin mentinerea consecutiva a mitcii ba- trine si apoi a celei tinere in cusca de in- troducere; 3 — prin strivirea miateii bi- trine de cusca de introducere. ©) introducerea de matci imperechate cu jutorul custii cAp&cel din plas de sirma; d) introducerea de matci imperecheate prin unificarea de rof In sezonul 1975 lucrarea s-a continuat prin experimentarea introducerii m&t- cilor neimperecheate in botci mature gata de eclozionare in familii orfani- zate in comparatie cu familiile cu mat- ci, urmirindu-se in continuare in tot decursul sezonului activ influenfa in- locuirii miteilor asupra dezvoltarii si a productivitatii familiilor respective. S-a experimentat de asemenea intro- ducerea mitcilor direct cu ajutorul custilor de transport matei tip Benton folosite la noi in tara. In acest scop custile au fost modificate prin practicarea unui canal de 6 mm Ja extremitatea cu hrand prin care se face legitura rezervorului de hran& cu exteriorul, matca fiind eliberati prin consumarea serbetuiui, pentru asigura- rea unui contact mai bun cu albinele cusoa fiind acoperité cu o plasé cu ochiurile de 3 mm. Orificiul de iesire a matcii se inchide cu un capicel de tablii care poate servi pentru fixarea custii pe fagure. Rezultate obtinute Rezultatele obfinute la introducerea miteilor prin diferite metode au con- firmat wtit in anul 1974 cit si im 1975 datele cunoscute pin’ in prezent atit in ce priveste eficienja meétodelor res- pective cit si a momentului in care sint aplicate. In 1974, introducerea botcilor c&picite gata de iesire in familii ou mated (me- toda Vinogradov) a dat o inlocuire a mitcii in proportie de 33,3%% in cursul lunii julie, in timp ce in luna mai pro- centul de inlocuire a fost de 25,6%/ dup& terminarea culesului de la sal- cim si zero la inceputul culesului de salcim. La repetarea experientei in 1975 dup& terminarea culesului de la sal- cim (21/V), prin introducerea botcilor in familii cu matci s-a obfinut o inlo- cuire de 30 % asem&nitoare cu cea din anul anterior. Prin introducerea botei- lor in familii orfanizate s-a obtinut o inlocuire a matcilor de 100% din care 20%, din botcile introduse, restul de 80% provenind din botci de salvare. O variant’ a acestei metode, la care s-au format familii ajutitoare cu botei mature gata de eclozionare a avut re- zultate mult mai bune fiind primite 800 din miAtcile introduse in botci restul de 20%) iesind din botei de sal- vare. Folosirea custii de plas’ de sirm& in formi de tub (Miller) precum si cea in forma de ciipicel de forma drep- tunghiulara in 1973 a dat dup culesul de salcim 90% inlocuire, O parte dintre miatei au fost ins inlocuite ulterior de albine prin schimbare linistita astfel incit procentul definitiv este de 64%, cu mici diferente intre variante (ta- bela 1). Folosirea aceleiasi custi in perioada de toamna a anului 1974 (sept—oct.) a dat un procent de inlocuire de 100 %o. In experienta din 1975, folosirea custii tubulare a dat o inlocuire de 900/s. Introducerea miteilor prin unirea fa- miliilor de bazi cu roii (familiilor aju- tatoare) a dat rezultate de 100% prin- dere in tot cursul anului, in perioada 3Tabela 1 REZULTATBLE OBTINUTE IN INLOCUIREA MATCILOR CU DIFERITE TIPURI DE CUSTI peecars Accepiate ia | Acceptate Fe wie cust —_ {miroducere par vue | % | vue | om | vue | % Cuged tip (Miller) — simpla introducere 4/VIL a 10) 10 90,90, ? 63,70 3—8/X 42 100 42 100,00: 42 100,00 — mentinerea consecutiva a miétcilor in cusca 4/VIIT 12 100 i 91,60, Is 58,30 — prin strivirea matcii ba- 4/VIL 2 100 10 83,30 8 55,30 trine de cugc& Cuged tip edpiicel ava | 12 too | 11 | 9160 | 7 | 53,30 de toamna find suficient& simpla ase- zare a unei foi de hirtie intre corpuri in stupii multietajaji, fri izolarea mati. In urma lucririlor de schimbare a mit- cilor in sezonul 1975, in functie de sistemul de schimbare a métcilor ifo- losit, dezvoltarea familiilor in decursul sezonului a fost diferita. Din datele rezultate se vede ci pro- centul de primire a mitcilor tinere este aseminitor cu cel obtinut in se- zonul trecut : de 30% in cazul intro~ ducerii botcilor c&piicite gata de iesire in familiile cu mate si de 90% in ca- wil introducerii mitcilor imperecheate. Efectul introducerii botcilor si a m&t- cilor asupra dezvolt&rii familiilor a fost ins diferit in functie de prelungirea perioadei de orfanizare, cel mai puter- nic find afectate grupele in care prin neacceptarea mitcilor ‘familiile si-au crescut mitci proprii din botci de sal- vare. Este cazul grupei V. 2 care la 19 iunie scizuse cu 38% sub puterea martorului sau a grupei V. 4 care la aceeasi dati avea cu 20,5%/ mai pufind albina decit martorul. O situatie asem&ndtoare dar care nu a afectat atit de puternic dezvoltarea fa- miliilor s-a observat si la V. 1 la care botcile au fost introduse in prezenta mitcilor, introducerea botcilor provo- cind gi la familiile care nu au acceptat miitcile tinere introduse, schimbarea linistité a mitcilor care s-a prelungit in tot cursul lunii iulie si inceputul lunii august. Rezultate deosebit de bune s-au ob- finut la grupa cu familii ajutatoare (V. 3) la care mitcile au fost primite in procent de 800/, perioada de orfanizare fiind numai de 12—13 zile; familiile ajutatoare s-au intérit rapid ajungind in toamna cu puterea apropiata de cea a familiei de bazi, prin unificare re- Tabela 2 EVOLUSIA CANIVPATI DE_ALBINA Albing Varianta miocutre | av | sory | 22 | sorver | servos] ax «| ¢ e | 6 | @ % zs | % % V. 1 = introdus botei in familii cu mated | 30,0 | 1305 | 1780 | 1730 | 101 | 1560 | 1330 | 1370 | 1120 | 83,8 V. 2 = introdus botci in familii orfanizate | 100/20 | 1305 | 1455 | 1060 | 62 | 1280 | 1330 | 1310 | 1075 | 80,3 V. 3 = familii de bazd yx | 1305 11375 | 1700 | 100 | 1700 | 1275 | 1490 ] 1415 | 105.8 — introdus botei in familii ajutatoare | 100/30 | — | 440] 490] — | 960 | 920 | 1055 |_7o1 2176 | 162,7 V. 4 = introdus match imperecheate 90/30 | 1305 | 1625 | 1360 | 79,5] 1500 | 1315 | 1520 | 1190 | a9 V. 5 = martor ‘x; | 1205 | 1900 | 1710 | 109° | 1520 | 1550 | 1300 | 1337 | 100zultind familii deosebit de puternice (162,79/ fata de martor). i Folosivea custilor de transport pentru introducerea mitcilor in diferite pe- rioade wale sezonului activ a dat rezul- tate foarte bune, in perioada mai-iunie # fiind obtinuté 60—80 % primire iar in perioada august—septembrie 100 /. Matcile au fost eliberate in rastimp de 24—48 ore, rezenta albinei insotitoare neinfluenjind negativ rezultatul Iu- crarii, iar faptul c& matca se introduce direct fir& a mai fi nevoie de mutat imtr-o alt& cusci simplificd cu mult lu- crarea, realizindu-se o reducere sub- stantiali de timp si de muned. ing acelasi timp se eviti posibilitatea wf 4 Introducerea matcilor Ing. $t. POPESCU Avoroape ci nu exist metodi de in- troducere a mitcilor care si nu fie lip- sité de un cceficient mai mare sau mai mic de nesiguran{’. Introducerea cu succes a mitcilor — in etapa actua- l& de dezvoltare a apiculturii noastre, cind stuparii de azi acordd o atentie mult mai mare factorului_ mated devine o problema de actualitate accidentare sau chiar de pierdere ag Existi insi gi stupari care desi sint mitcii care se petrece adeseori cu oca- zia trecerii ei dintr-o cusca in alta. Concluzii Considerim a indicati metoda de schimbare a mA&tcilor prin introduce- rea de botci cipicite gata de eclozio- nare in familii cu matc sau in familii ajutatoare. Formarea de familii ajut&toare cu botci cipicite gata de eclozionare dé posibilitate redresfrii familiilor in ca- zul in care se prelungeste perioada de orfanizare in umma neacceptirii mateii introduse, iar in conditii normale dez- voltarea unui plus de efectiv care poate fi apoi folosit in funclie de necesitatile unitatii respective. Metoda se caracte- @ rizeazi prin simplitate in aplicare si ofera posibilitatea obtinerii unui mate-f rial biologic de calitate superioara Folosirea custilor din plasi de strmi § (tip Miller) si a acelor cdpacele permite pMnIUrlifet le ooasG0|y/4l in| tiple zonului (luna mai-iunie) si de 100% @ In perioada de toamna. Unificarea roilor cu familiile de bazd $n perioada de toamna d& 100%» prin- dere a mitcilor, chiar firA izolarea miateli in cused, Introducerea mitcilor direct in’ custile § de transport di o prindere de 60— 80% in perioada de vari si de 100% la inceputul toamnei (august-septem- brie). as ‘SiacninaoREtn convingsi de rolul important al mitci- lor in determinarea ritmului de dez- voltare a familiilor de albine, ezit& totusi si procedeze la schimbarea m&t- cilor necorespunzitoare temindu-se ci nu vor reusi. Condijiile care inlesnesc acceptarea mitcilor duc la crearea unei dispozijii armonioase in cadrul familiilor de al- bine si constituie o garantie pentru schimbarea cu succes a miatcilor ne- corespunzatoare. Vom enumera numai citeva dintre a- ceste conditii si anume : familia trebuie si fie hrimit& in prealabil si in conti- nuarea introducerii matcii si si aiba multe albine tinere. Operafia se exeouté de preferinté i luna august, pe timp linistit, catre seara, fara mi- rosuri si fum, dupa 5—6 ore de la or- fanizarea familiilor de albine cu matca necorespunziitoare sau dupa formarea nucleului. Personal folosese cu bune dou metode : Intr-o zi linistitA si insorita, intre orele 13—14 formez un nucleu din 2— 3 faguri (puiet, miere, pastura) de la o familie cu matca necorespunzitoare. Nucleul cu urdinisul micsorat la 1— 1,5 cm il asez la o distamté de 30— 40 cm fati de familia de baz. Pind in seari albinele bétrine pleaci din nuclee ¢i intra in stupul lor, iar in nu- rezultate é cleu raémin in majoritate albine tinere. 5Dupa 5—6 ore de la formarea nucleu- lui, c&tre sear, introduc in nucleu matca folosind colivia capicel, infipti pe © portiune de fagure care cuprinde celule cu miere, cu puiet in curs de eclozionare gi celule goale. Astup orificiul. cApacelului cu un dop de pluté sau ceari. Dupa 48 ore, spre sear, inlocuiese dopul coliviei cu ser- bet. Dupi alte 24 ore, serbetul fiind consumat, albinele intra sub c&pécel aldturi de matcd si se procedeazi cu atentie la indepartarea coliviei-cipicel. Timp de 4--5 zile nucleul este stimulat si miatca incepe s& depund oud. In acest stadiu omor matea familici de baz, sau o folosesc pind toamna_ tirziu. Dupa 5—6 ore de la orfanizarea fami- liei de bazi mut nucleul cu matoa ti- n&ri in locul familiei de bazd iar pe aceasta o mut in alt loc, la o distant& de 15—20 metri. Pin’ tn searé zbura- toarele intri in nucleu, Seara mut fa- gurii rémasi in familia de baz impreu- n& cu albinele ce le acopera in nucleu, peste diafragme. Dup& 24 ore eliberez matea si organizez cuibul. 2, Cu mult succes folosese care este transportati matca, Metoda de Jucru este urmatoarea: orfanizez familia de albine cu matca necorespun- zitoare si dup’ 5—6 ore, pe inserate, introdue cusca cu matea, fara insotitoa- rele ei, in familia onfanizati. Asez cugca in pozitie orizontala, cu plasa de sirmA inspre podisor, intre doi faguri cu puiet nec&pacit si la nivelul spete- zelor superioare ale ramelor din cuib. Dupai 24—48 ore, in functie de com- portamentul albinelor, spre seara, ri- dic cusca si desfac plasa de sirm& care acopera atit orificiul frontal de iesire a m&tcii cit si compartimentul gol in care circulé matea. Astup totodata imediat cu serbet orificiul frontal al coliviei, iar peste compartimentul ré- mas descoperit aplic o fisie mici de gratie Hanemann peste care intind un strat de serbet gros de 1 cm. Pun apoi cusca in acelasi loc, Dup& consumarea serbetului parte din albine intra prin gratia Hanemann in compartimentul matcii care pardseste cusca. si cusca cu 6 ACCEPTAREA MATCILOR Al. VARTOLOMEL N. sint rare cazurile cind albinele omoara miéatcile necrescute de ele — la 3—4 sAptamini de la primirea lor. De asemenea, o mica greseali a apicul- rului comisd atunci cind da o matca ind unei familii, duce de asemenea Ja omorirea ei, Pentru evitaree mand 0 metoda teze de mai sus. Intr-un stup gol, dezinfectat, se for- meaza un nucleu cu trei rame, cu puiet de toate virstele si cu albine, fara botei si fara mated, Ramele se iau din trei stupi diferiti. Pentru inceput ramele se agazi in stupul gol, la o distant de circa 5 cm una de alta. Stupul se fine descoperit tot timpul sau dacii este nevoie, se a- coperdé cu un tifon. Dupi 5—10 mi- nute se di drumul mateii pe rama din mijlocul viitorului nucleu. Dupa alte 5—10 minute, cele 3 rame se apropie intre ele. Albinele nu se bat si matca este acceptaté si mentinut&. Apoi, se jau din stupul orfanizat cu 12 ore in urm&, cite doud rame, cu tot ce se afl& pe ele, si se aduc in stupul nucleu, asezindu-se tot departate cu circa 5 em de o parte si alta a nucleului, luindu- se pentru inceput ramele cu puiet si albina cea mai numeroasi La interval de 5—10 minute, atunci cind albinele nou aduse incep a trece de pe peretele stupului spre nucleul din mijlocul stupului, ramele aduse se alipesc nucleului, continuindu-se astfel pind se completeazi capacitatea stu- pului cu nucleul respectiy, Stupul or- fanizat se ia de pe locul lui si pe ace- lasi loc se aduce in schimb stupul cu nucleu si cu maticd, finindu-se tot des- coperit, Albina rimasé in stupul or- fanizat se souturé pe un ziar in fata noului stup. Dupa circa 30—60 minute, atunci cind toate culegéitoarele au venit acestei situatii reco- gurd in ambele ipo-de la cimp, stuptl se poate acoperi, fara nici o grijd de accidente. Dezorien- tarea albinelor, prin schimbarea miro- sului cu care erau obisnuite in stupul orfanizat si punerea lor in prezenja pucleului cu puiet, mated si albina straind (din trei stupi diversi) cu care se ‘asociaza, le fac sé accepte matca noua si si mu 0 omoare mai tirziu, cind, de obicei, albinele la citeva zile de la darea mitcilor noi, incep a-si creste hotel din ouiile acesteia, iar la apari- fia mateilor crescute de ele 0 omoa- r& pe cea adusi si care fusese deja acceptata, Aceasta este singura explica fie a faptului, la care am ajuns dupa lungi experiente si observatii. Desigur toat{ operatia de mai sus se face ziua in timpul zborului la cimp. Pastrarea temporara a matcilor L HANGEA Ni. sint putini acei stupari care do- resc si-si pistreze mitcile primite din diferite surse ca roiri naturale, schim- bari voite sau primite pe timpul roirii de la alti stupari ete. © metoda eficienté de pistrare a mit- cilor este urmatoarea: se aleg cutii de chibrituri goale, curate, de preferinta din lemn gi se unge sertérasul in ‘par- tea interioara cu miere de bun’ cali- tate. In sertdras se practica un orifi- ciu de 2—3 mm. Apoi, cutiile deschise pe trei sferturi se agazi cu gura in jos peste ramele unei familii de albi- ne, de unde dorim s& le populam, In 2—3 minute cutiile vor ffi pline de al- bine care vor linge cu nesat mierea cu care am uns sertérasele. Dup ce am luat outiile pline cu bine, care inci mai culeg linistit mie- rea, introducam matca peste ele si le inchidem imediat. Albinele nici nu simt matca strain intre ele, cici este cunoscut faptul ci instinctul de cules este predominant Ja albine, fal de alte insecte, Se agit’ numai in momentul cind sint captive, dar in acest caz ne- avind incotro incep s& ingrijeascd matea si si o hraneasca. Alimentarea cu hrand a acestor minia- turi de nucleu, se va face la fiecare 24 ore cu miere cristalizaté, intinsé cu © lopatica de lemn, prin’ deschiderea sertarasului. Se pot pistra astfel miitcile 3—4 sip- t&mini, jar cele imperecheate chiar si mai mult. Albinele se schimb& cam la 7—10 zile, tot in modul cum am ar&tat, dupa ce matea a fost in prealabil ridicat&. In aceste miniaturi de nucleu experi- mentat, am introdus mitei ridicate din botei, inainte de termenul de eclozio- nare. Rezultatul a fost acelasi : matcile au fost la fel de bine primite si ingri- jite ca si cele iesite din botci la ter- men. Examinarea albinelor si métcilor se face cu o bucati de sticla, thiat& cor punaitor, aplicata pe cutie, cind o des- chidem. rarea cutiilor cu miitei s face intr-o cutie de carton potrivita, cu ca- pac pentru intunerie, pe care o asezim pe un dulap in camera de locuit, unde temperatura trebuie si fie cit mai constanta. CULOAREA, GUSTUL sl MIROSUL LA ALBINE M, ATANASIU Mien. cercetittorilor a facut cu- noscute marelui public o muljime de lucruri interesante in cea ce priveste felul cum insectele disting culorile si modul cum ele percep gustul si miro- sul. Aceste cunostinte sint interesante de stiut. Pentru apicultori ins, aceste cunostinte despre albine au gi o valoare practict. Se stie ci Iumina este o radiatic elec- tromagnetic’ ce se propagi in linie dreapti sub form& de oscilatii (ondu- lati) electromagnetice. Frecventa aces- tor oscilatii, in zona pe care o poate percepe ochiul omenesc este foarte res- strinsé si anume intre aproximativ 400 7rer A =lungimea de Fig. 1. Lungimea de undi a culortior si sensibi- Iipatea ochiulul omenese la culori si 800 A (A= Angstrom — a zecea mi- lioana parte dintr-un milimetru). Lumi- na alba este ‘un amestec de culori. De: compusi prin trecerea ei printr-o pri: ma, formeaza culorile curcubeului. Fie~ care dintre aceste culori are o lungime de und’ caracteristicl. In figura 1 este reprezentati zona de radiatii per- ceputd de ochiul omenesc, aratindu-se totodaté lungimea de und& a fiecirei culori. pe orizontali, iar pe verticald sensibilitatea ochiului omenese la fie- care culoare. Dincolo de limitele acesteia sint radia fille ultraviolete (ultra = dincolo de) si infrarosii (infra—=sub) care nu sint percepute de cdtre om, dar pe care unele insecte la percep. Spre exemplu albina nu percepe rosul, dar percepe radiajia ultraviolet’, asa cum se va ve- dea in cele ce urmeazi. Domeniul radiatiilor se intinde mult si in afara ultravioletului cu raze X, raze ¥ (procese nucleare) si raze cos- mice (ciocniri de materie cosmicd). Dincolo de infrarogu sint undele radio (ultrascurte, scurte, medii si lungi) si undele de curent electric de toate for- mele. In cadrul radiatiilor luminoase, ochiul omenesc distinge circa 60 de nuante de culoare, Destul de recent s-a stabilit ci albina nu recunoaste decit 6 culori : galben, verde-indigo, albastru 8 inchis, purpuriu, violet si ultraviolet. (Purpuriul vazut’ de albind este un a- mestec de radiatii galbene si ultravio- lete). Albina nu percepe radiatiile peste 600 A, adici cele de dup galben citre infrarosu, Tat’ deci ci albina are capacitatea de a percepe si madiatii pentru care ochiul omenesc nu este sensibil, Este vorba de zona ultravioletului. De aici toate deosebirile intre perceperea culorilor intre om gi albin’. Dar nu numai albina prezinti aceast& particularitate ci si alte insecte. Fur- nicile sint sensibile la infrarosii si se pare c& fluturii sint singurele insecte care recunose culoarea rosie. Un fapt curios este acela cA albinele freeventeazi florile macului rosu. Stu- diile au ardtat c& floarea de mac re- flecti radiatii ultraviolete. Aplicarea unor filtre care absorb radiatiile ultra- violete au facut ca albinele si nu se mai opreascd la florile de mac. Deci nu culoarea rosie le atrage. Este gresit si se creada ci alegerea flo- rilor de cdtre albine se datoreste numai vazului, Cercetirile arati ci albina percepe diferitele mirosuri, dar, ide o maniera diferiti de cea a omului. De altfel este si normal acest lucru, in- trucit si organele utilizate in acest scop sint deosebite. Omul percepe mi- rosul prin aspirarea aerului in nas. La albind organele mirosului sint asezate pe antene mobile, alituri de organele pipaitului si anume pe ultimile 8 seg- mente. Aceasta agezare le permite ca prin mi- ros si determine gi forma obiectului cercetat. Spre exemplu, un obiect ro- tund este altfel perceput fajé de altul cu muchii asoutite. Se pare deci c& organul mirosului la albine este mai perfectionat. Aceasta se remarcd si din alt{ observatie, Narcisa, o floare foarte cunoscut&, are petale albe iar in centru un disc galben in care se aflA nectarul. Parfumul parfii albe este diferit de acela al p&rfii galbene. Albina simte distinct cele doud parfumuri, dar omulnu reuseste aceasta performanta, mi- rosind floarea. Daci miroase separat § cele doua parti ale florii, isi da seama 4 imediat ci e 0 deosebire. Albina necunoscind decit 6 culori ti este ncesar ica in orientare si deo beasci florile atit prin forma cit si prin mirosul lor, pentru a nu face con- fuzii, Sint fns& multe flori care nu au nici culoare vizibii pentru albine si nici mi- ros, ca acelea de merigor sau vifa sal- batied. Acestea sint totusi vizitate dey c&tre albine. S-a demonstrat inst, cd \ in aceste cazuri albincle se orienteaz& ¥ dup§ coloritul frunzelor si dup radia- tia ultravioletié a acestora. Aplicarea ¥ unui filtra pentru radiatia ultraviolet, . face ca aceste plante si nu mai fie \ vizitate de citre albine. . a tae me ms Fig. 2. Organele mirosului 1a albine \ ’ \ . \ : \ \ ‘ \ ‘ \ \ \ : » In concluzie se poate afirma ci orien- tarea spre flori, la distan{a, se face dupa culoare, iar in apropiere dup § miros. Organele gustului Ja albin’ asezate pe} piesele aparatului pucal, ceea ce le \ permite si distingi gustul diferitelor alimente, S-a stabilit ci albina re- cunoaste senzatiile de dulce, strat, acru, sau amar. Ea accept chinind in doze care pentru om sint insuportabile. Cunoscind cele relatate mai sus, se in- felege ce important are dresarea albi- nelor citre anumite plante inflorite, fn zonele cercetate de acestea, in ju- rul stupinei. ee ee . rilor ‘Sd realizim miere \de calitate Const, ANTONESCU Weroriticarea mierii de albine pe sor- timente de flora, in stare pura, pre- zentata igienic si atragator, reprezinta — incontestabil — 0 cerinfa pe deplin justificaté a consumatorilor si a co- merfului de produse apicole. Pentru a se face fata acestei duble ce- rinje s-a pornit, cum era gi firese, de Ja locul de productie, de la apicultorul profesionist sau amator : s-a apelat ani de-a rindul la pasiunea si méiestria lui profesionala in sensul acordarii unei permanente griji pentru selectia fagu- rilor cu miere destinati extractici, la pastrarea, tronsportul si livrarea ei cu respectarea regulilor de igiend impuse de natura produsului ete, S-a trecut apoi la dezbaterea si recomandarea de iehnologii prin intermediul carora orice apicultor poate dirija cu usurin{a viata si activitatea familiilor de albine in scopurile ardtate. Procedeele si utilajele destinate obti- nerii mierii de calitate superioara ocupa spafii largi in literatura de spe- cialitate. In ultima vreme toate aceste probleme au facut obiectul unor inte- resante comunicari in cadrul consfatui- schimburilor de experien}aé or- ganizate de cercurile apicole si filialele judetene ale Asociatici Crescitorilor de \ Albine din R.S. Romania. S-au inregistrat, in acest domeniu, rea- lizéri imbucurdtoare. Cantitatile de miere poliflora in afara indicilor prevazuti in standardul de stat au scéizut continu; odatdé cu aceasta sortimentele de miere mono- flora livrate la fondul de stat de uni- ttile agricole socialiste cu sector api- col si crescatorii de albine amatori au crescut considerabil. S-au tras si unele concluzii: stupul sistematic romanesc de tip vertical cu magazine denumit ,,R.A. 1001“ si cel 9RS SSS eee) RSS RS AN Fig. 1. Shema pozitiel eulbului (eipsele figu in mearu hagurat) wine ii de aibine tntret nuté qn stup orivontal la inceputul §1 In peri de primavard, inainte de Inflovires’ saletmulul. cunoscut sub denumirea de ,,multieta- jat* favorizeaza recoltarea si valorifica- rea mierii de albine pe sortimente dis- tincte de flora si de calitate superioara; acest lucru este posibil — dupa cum se stie — datorita depozitarii cu pre- cddere a mierii de catre albine in fe gurii anume pregatiti si introdusi de apicultori in magazinele sau corpurile superioare ale stupilor respectivi. Anul 1976 s-a inscris cu noi elemente in sprijinul ridicarii call la pro- dusul miere de albine: inlocuirea ve- chiului standard de miere de albine elaborat in anul 1969 cu un nou stan- dard care s-a impus ca 0 necesitate de a se imbunétatii conditiile de calitate, atit la preluare cit si la desfacere, pre- cum si pentru a sincroniza standardul la’ conditiile de calitate prevazute. in »Normele regionale europene* reco- Fig. 2 Schema invers&rlil pozifiel culbulul (elipsere ‘figura ‘u hagurat) unei familli de albine Sntrefinutd tn stup orizontal sia echiparii sale cu faguri pentru depozitarea micril pe durata culesu- lui de la saleim, fra folosirea diafragmel des- parfitoare, 10 mandate pentru miere de Comisia FAO/OMS in cadrul Codexului ali mentar, norme la care au aderat ma~ joritatea {arilor din lume. In sfirsit, un element deosebit de sti- mulativ, acordat de stat la propunerea Asociatiei Crescdtorilor de Albine din R.S. Romania consté in cointeresarea apicultorilor de a recolta si valorifica mierea de salcim la calitatea superioara prin fixarea unui pret de achizitie co- respunzator acestei calitafi (26 lei/kg in comparatie cu 22 lei/kg fixat pen- tru mierea de salcim de calitate infe- rioara si mierea poliflora). Fara indoiala, repetam, vertical se preteazd cei. din’ recoltarea mierii pe sortimente cit si la ridicarea calitatii acesteia, iar teh- nologia in cauza este deosebit de sim- pla: recoltarea mierii monoflore ina- inte ca albinele si depoziteze mierea proaspata de la alte surse de cules si bineinteles folosind in acest scop faguri in care albinele nu au crescut puiet. In plus stupii verticali asigura famili- ilor de albine condifii de viafA si ac- tivitate in concordanja cu natura si comportarea acestora fajA de mediul inconjurator. In fara noastra, dupa cum se stie, stupii de tip verical (RA 1001 si ME) sint in continua crestere. Cum pot obfine si valorifica miere de calitate superioara si apicultorii care adapostese familiile lor de albine in stupi orizontali ? Intrebarea si réspunsul mult asteptat se impun prin aceea ci stupii orizon- tali reprezinta in unele judefe mai mult de jumatate din efectivul total al stupi- lor sistematici. Solutiile — dupa practica autorului — sint urmatoarele : 1. In cazul intrefinerii unei singure familii de bazd intr-un stup orizontal. Familia de albine ocupa la inceputul si pe durata primaverii aproximativ ju- matate din spatiul util al stupului, conform. pozifiei reprezentate schema- tic in fig. 1. In prima sau cel mult a doua zi de la inflorirea -salcimului, cuibul familiei de albine se muta inpartea opusi, la care s-a deschis al doilea urdinis, iar in spatiul ocupat mai inainte de familia respectiva se intro- due faguri clditi, noi, in care albinele n-au crescut puiet, conform schemei din figura 2 Albinele zburatoare, obignuite si cir- cule pe vechiul urdinis vor depozita marea majoritate a mierii proaspete in fagurii introdusi in compartimentul unde a iernat si activat familia pind la aparitia culesului de la salcim. Mult mai bine si eficient vor sta lu- crurile atunci cind apicultorul va limita Fig. 3. albine’mivey Schema. inversdril cuibulul unei fami de uta In stup orizontal sh eshipard Cu fagurl peatru depozitarea mierii, folosind gratia despartitodre ; A — tnainte de culesul de ta sal- cin @ — cuibul ; 1 — compartimeatul cu rame goale) ; B — Familia pregatita pentru valoriti Gules de la salem (If — cuibul transv: compartimentul cchipat mal inainte eu rame goale iy — compartinentul echipat eu fagurt pentru de- pozitarea mée-it pe durata culesul une Gu pulet — ,momeaii" ; 2 — faguri clédift ; fagurl eu pulet diafragma obignuita de’ lemn provazuta i jumai grate sepa- ratoare; 4 — fagure artificial), compartimentele stupului cu ajutorul unei diafragme prevazuta cu gratie se- paratoare pe toata suprafaja sau numai in jumatatea ei inferioara, conform schemei din fig. 3. 2. Incazul intretinerii unei familii de al- bine de bazd sia unei familii ajutétoare Fig, 4. Schema pozifiel culburiior familiet de albtne de bora gi a unel samilil ajutatoare intr trun. stup orzontal la Inceputul $i primaverli, Culbul farmiliel de baz; 2— cufbul familiel aju- tAtoare, pe durata nainte de inflorirea saleimutut : 1 — intr-un stup orizontal. Familiile de al- bine ocupa si ierneaz in compartimen- tele stupului, conform schemei din figura 4. La inceputul culesului de la saleim, rama cu fagurele, pe care se afld matca din familia ajutatoare, in- cadraté de o parte si de alta cu cite un fagure cu provizii, peste care se scutura albinele de pe alti 2—3 faguri — se trece la capatul stupului pre- vazut cu urdinisul mic (fig. 5). In com- partimentul ocupat mai inainte de fa- milia cu mated ajutatoare se trece cuibul familiei de albine de bazi, iar in compartimentul ocupat mai inainte de aceasta se introduc faguri cladifi pentru depozitarea mierii proaspete, fara folosirea diafragmei prevazutd cu Big, 6. Schema progitirii unel famili de albine Ge baz $1 a unel famili ajut&toare intrejinute in- trun stup orlzontal pentru valoriticarea eulesulut dela salcim :1-— compartimentul cu familia de bazA intarlta cu albine tinere si pulet de ta fa- milla ajutdtoare, avind culbul aldturl de diafragma desparfitoare ; 2 — nucleul pentru pasirarea matell din famille ajutktoare. ilgratie -separatoare sau cu folosirea acesteia conform schemei din figura 3. Unii apicultori confectioneaz si in- trodue sub capacul stupului orizontal (inalfat tn prealabil) un magazin de strinsuré sau un magazin pentru ob- finerea mierii in sectiuni, asa cum procedau o parte din apicultorii din cadrul fermei apicole a sectorului fo- restier din judetul Iasi Procedeele descrise pot fi adoptate — dupa posibilitati — de orice apicultor, atit in condifii de stuparit stationar, cit si atunci cind practicd intens stupari- tul pastoral. Se poate sustine astfel ca mierea de calitate superioara poate fi obfinuta si valorificati de apicultori in aceasté stare, indiferent de tipul de stup pe care-1 foloseste pentru’ ada- postirea si ingrijirea albinelor. Bauturaé tonica pe baza de miere D. STOIA Prrcoacorea acestei surd de lemn, dupa care se lasi in re- pauturi tonice pe r bazi de miere se pas. Dupa 4 zile, face dupi o metodi Ccoaja oudlor este simpli si accesibila deja _descompust. ‘cui. Se procedeazi Se procedeazd astfel felul urmator: timp de 8 zile. Dupa acest termen se stre- coara amestecul prin tifon, Se obtine un lichid de ctlloare galbena, cu gust pla- Intram borcan de sticlA cu capacitatea de 3 1, se pun: 1 kg miere de albine, de Gait taiate AZ cut. Se’ pastreazd la a fot sublirl, 11 vin Din tonicul _astfel alb vechi si 10 oud de ghini intregi, se amestecd tigor cu © linguré de Iemn pentru a se omoge- niza, Se leagé _boreanul cu hirtie sise tine la temperatura camerel, In fiecare dimineata, se amestecd usor continutul cu o lin- preparat se consuma cite 30 g, cu 10 mi- nute inaintea mese- lor principale. Toni- cul produce potta de mincare si poate fi consumat de copii si cameni de toate vir stele. Pe lingi nu- meroasele componen- te valoroase, acest to- nic confine si calciu. 12 SA EXTINDEM PRACTICAREA STUPARITULUI PASTORAL Gh. GRIGORAS n Scopul realizérli unor producti spo- ‘ite de miere, ceard si alte produse apicole, in vederea rentabilizarii stupinelor existente, se impune extinderea pe o scard cit mai larga a practicérfi stuparitului pastoral, fo- losind cit mai multe baze melifere. In acest scop se impune s fim convinsi ca in con fille actuale din fara’ noastra prin practica- rea stuparitului stafionar si prin limitarea acestuia doar Ja 2—10 familii de albine slabe si neingrijite nu vom realiza mare Jucru, Ca urmare, pentru_a ne rentabiliza stupina, consider nécesar c& trebuie si dispunem de circa 10—50 familii de albine si chiar mai multe dac& este posibil, Toate familiile tre- buie si fie puternice si sindiloase, cu stupi bine lucrati, eit mai usori si mai corespun- z&tori pentru transportul si manipularile n¢ cesitate de deplasarea stupinei la cit mai multe baze melifere in acelasi sezon apicol. tn acest scop cererile pentru repartizarea bazelor melifere se depun pind la 10 ia- nuarle, In activitatea noastré de pastoral trebuie s& urmarim deplasarea stupinei fn special Ja saleim, tei, zmeuris si floarea-soarelui, Se recomanda acest lucru, deoarece practica a demonstrat cA salcimul, zmeuristl si floarea- soarelui sint surse nectarifere mai putin ca- pricioase, care, la un loc, pot asigura o pro- ductie medie ‘de circa 35 kg miere marfa de familie si uneori chiar si mai, mult, asi- gurind totodaté continuitatea ouatului mitcii, hrana necesara iernarii si sandtatea familiilor de albine. Prin limitarea practicdrii_stuparitului pas- toral doar la saleim, in restul timpului mar- ginindu-ne si finem stupli pe ling casi, fr si asigurim albinelor o continuitate in lueru, vom determina obtinerea la inceput a unor cantititi de miere, dar, din lipsa unor culesuri continui, pe lingA eA populatia fa- miliilor se va micsora, in toamna este foarte posibil si fie necesar ca mierea recoltatd Ja salctm, si trebuiascd s& fie dati ca hran& pentru iarni sau va trebui si cumpériim mari cantitati de zahar pentru completarea hra- nei, lueru costisitor si care, desigur, ingri- joreazi si descurajeaza. Deplasarea in pastoral la toate bazele meli- fere amintite mai sus poate fi realizat si prin fntovrdsire cu alfi apicultor Sa vedem tn continuare, ce mai. trebuie si cunoastem despre pastoral, Dupi depunereacererti vom obfine o autorizatie de depla- sare a stupinei pentru fiecare bazi meliferd in parte, autorizatie care nu se elibercazd insi far prozentarea unui certificat de niitate a albinelor, Acest certificat se ob- fine de la circumscriptia veterinara. In cazul cind familiile de albine sint bolnave vom trece imediat la aplicarea tratamentului me- dicamentos, Nici o deplas familiilor de albine nu este permisé fara certificat de sandlate si fara autorizatie legal, eliberati de filiala judefeana A.C.A. Orice incaleare a acestor normative se considera contraventie si se sanctioneaz& cu amenzi, contravenientul find obligat totodaté s pardseascA vatra. Autorizatiile de pastoral se dau in scopul evitirii unor deplasiri anarhice, care ar putea produce aglomerari la unele baze me- lifere, depiisindu-se numérul ficient de familii 1a hectar, ceea ce ar conduce la ne- realizarea productiei stupinelor respective, Rezultate bune se obtin in folosirea com- pleté a potentialului melifer, respectindu-se incdredtura Ja hectar, dupé cum urmeaza: salcim 15—18 familii/ha ; tei 6—8 familii/ha ; zmeuris 3—5 familii/ha; floarea-soarelui 1-15 familii/ha. Transportul stupilor se executA cu mijloa- cele auto si ale unitatilor de transport MIT-T.C, (LT.A.), care, in baza unei con- venti incheiati intre asociatia noastra si M.T.T.C, au obligatia sa satisfacd cu prio- ritate cererile de transport ale apicultorilor, in conditii speciale, pe timp de noapte, cu vitezi redusti, Remorca se va utiliza numai pentru cabana, utilaje, bagaje, cunoscind ci daci vom transporta in remorei stupi.cu al- bine, mai ales pe 50 km, distante mai mari de risciim si avem pagube in urma ANUNT prabu fagurilor, scurgerii clairii si chiar sufocérii albinelor. Pe tot timpul transportului, trebuie si _asi- gurém o buna aerisire a stupilor, eliberind albinele in capac prevéizut cu o sita pe cit posibil, pe toaté suprafata, iar ramele si fie bine imobilizate intre diafgrame, dupé regulile cunoscute. Prin. practicarea stuparitulul pastoral, vom urméri sd sporim si productia de ceara, prin construirea de faguri artificiali intr-o pro- portie de cel putin 1/3 din totalul fagurilor Si prin folosirea ramei claditoare care nu trebuie s& lipseascé din nici un stup de productie. La amplasarea stupinei la o bazd meliferd, indeoscbi la flora melifera culti- vatii, trebuie sé anunfam de indata in scris Consiliul popular respectiv si unitétile agri- cole din vecinéitate pentru ca in caz de stro- piri cu substante chimice toxice, si putem fi anunfafi din timp pent suri de protejare a familiilor de albine. O scrisoare tip in acest sens a fost publicata in revista ,,Apicultura nr. 4/1974, coperta TT. Obtinerea unor productii satisfa a c&ror valoare anuala s& ating’ o medie de circa 800 lei de la fiecare familie de albine, nu se poate realiza decit de la familii de albine puternice si sdndtoase cu matci ti- nere si prolifice si care in momentul depia- sari la salcim au ocupate cu albine 12—15 intervale compacte si 8-10 faguri cu puict, lucru ce se poate realiza si pe seama fa- miliilor ajutétoare. In caz contrar, vina nu o va purta baza meliferd sau conditiile in care a fost ficuta deplasarea, ci noi insine, dacA nu am organizat cum trebuie «cres- terea si dezvoltarea familiilor pentru a pu- tea asigura o valorificare optima a culesului pus la indemina, mierii, na- In cadrul Asociatiei Crescatorilor de Albine din R.S. Romania, functio- neaza o biblioteca apicold pe linga Institutul de cercetéri pentru apiculturé, cuprinzind peste 10000 de volume din literatura tehnico-stiintifica apicola din intreaga lume, precum gi reviste de specialitate apicola ce apar in toate fdrile cu apicultura avansata, Intreg acest volum de documentatie va sté la dispozitie pentru studiu ! Vizitati biblioteca, consultati si studiati lucrarile ce va intereseaza pentru a va putea ridica nivelul de pregdtire apicolé pentru realizarea unor productii sporite de produse apicole in stupina dv. ! Biblioteca functioneaz in sediul Comitetului Executiv al A.C.A., str. Tulius Fucik nr. 17 Bucuresti sect, I: luni, miercuri, vineri orele 9—14; marti si joi 10—20; simbita biblioteca este inchis& pentru public. 13VAROATOZA (VARROOZA*) Diagnostic si tratament Dr, M. MARIN Institutul de cercetari pentru apiculturd Wirestoza (Varrooza) este o acarioza produsa de acarianul Varroa Jacobsoni. Parazitul posedé o adaptare uimitoare la viafa familiei de albine, «afectind grav, atit larvele si nimfele capacite, cit si albinele adulte (albine lucratoare, trintori, métci) Boala apare insidios, fara semne vizi- bile, fara manifestari evident patologice din partea familiei de albine in primul an de parazitism. Aceasta face ca pre- zenta bolii in stupind sa fie descoperita greu, tirziu, iar boala sa inainteze atit intensiv cit si extensiv cuprinzind efec- tive mari de familii de albine si acope- rind distante mai decursul unui an, extensie favorizaté in special de prac- tica stupGritului pastoral, precum si prin importuri de material biologic in- festat. DIAGNOSTICUL CLINIC Este dificil de stabilit in primul an al parazitozei si chiar in al doilea an, daca nu se stie despre prezenta para- zitilor in zoné. Investigatia se face scotind cu o pensa de sub capace, nimfele si albinele ce se pregatesc de eclozionare si se ob- serva prezenta parazitilor fixati, sau in miscare, pe cele mai variate regiuni ale corpului. Pe nimfe se observa mai bine deoarece parazitii adulti au culoare bruna, iar corpul nimfelor alb-galbui. Probabilitatea de gdsire este mult mai mare dacG se cerceteazi nimfele trin- *) Datorita faptului ck ta present apleutura nit mat este contruntat’ numal cu o singurd aca loz, cea produsi de ‘aeariantl Acarapls. wood), Propiinem ea grupul de boli produse de ace: reni 84 poarie denumiren de " aearioze, — poaia Produsd de Acarapls woodi s& ge numeaseh aca- Tozd, Jar cea produsi de Varroa’ Jacobsoni sé fie numita varroozd. 14 torilor si trintorii inainte de eclozionare, deoarece parazifii prezinté o electic accentuaté fafa de masculii albinelor. Incé nu este elucidaté aceasté atrac- tivitate, Se presupune cd temperatura ceva mai scdzuté a celulelor situate la periferia ramelor favorizeaza dezvolta- rea parazitilor, dar mai probabil este electivitatea chimicd si feromonicd fata de trintori. Aceasté ipotezd trebuie confirmata de cercetari viitoare. In faze avansate de parazitism, femelele de Varroa Jacob- soni se observa cu ochiul liber sau cu lupa, pe corpul albinelor, sau se pot gasi intimplétor paraziti vii sau morti pe scindura de zbor sau in spatiul din tre scindurica de zbor si corpul stupului. Aceasté metoda ridicd gradul de cer- titudine al diagnosticului. In acest scop pot fi folosite medicamente ce se uti- lizeaz4 in mod curent pentru combate- rea varoatozei, dar numai daca acestea au un inalt grad de eficacitate. Astfel, prezenja a citiva paraziti liberi nu poate fi detectata. DIAGNOSTICUL CU SUBSTANTE CHIMICE in acest scop recomandam diagnosti- cul varoatozei cu preparatul romdnesc »SINEACAR* (Diagvar) preparat de la- boratorul de patologie al Institutului de cercetari pentru apiculturé din Bucu- resti care prezinta un inalt grad de eficacitate. Sineacarul (Diagvarul) este un preparat sub forma de pulbere de culoare alba cu o tenta gdlbuie, cu miros discret, caracteristic, livrat in ambalaj metalic sau de material plastic. Metoda de lucru, gnosticul se poate executa prin sondaj in cadrul efective- lor mari de albine (200/) sau la toate familiile in stupinele mai mici. Pe fundul stupilor la care se efectueaza diagnosticul, se introduce o hirtie alba care sé cuprinda intreaga suprafata la stupul multietajat si intreaga suprafata deasupra cireia se gasesc ramele ocu- pate cu albine la stupul orizontal, sau alte modele de stupi.Dupa ridicarea capacului si a podisoru- lui se imprastie peste albine, printre rame © cantitate de 50—100 g Sinea- car, pudrind astfel albinele. Nu se in- chide urdinisul. Administrarea se face pe vreme caldu- roasa, de regula spre seara cind ma- joritatea albinelor sint in stup si nu mai au posibilitatea s@ scoata din stup pa- razitii ce vor cddea pe fundul stupului. A doua zi dimineaja se retrag cu grija hirtile si se face observatia cu ochiul liber sau cu lupa, privind prezenta pa- razitilor si numarul lor. Preparatul are o inalta specificitate pen- tru panazifi si reuseste s@ puna in evi- den{a parazitii chiar daca in intreaga familie de albine se gasese numai cifiva. TRATAMENTUL VAROATOZEL Tratamentul acestei acarioze s-a dove- dit a fi foarte dificil de realizat, dat fiind faptul cd parazitii afecteazé atit larvele si nimfele cdpacite cit si albi- nele adulte. Faza ascunsé a parazitului il protejeazé astfel de efectul medicamentului. Un alt impediment |-a prezentat gradul mare de sensibilitate a albinelor fafa de sub- stanjele utilizate impotriva parazitilor. In sfirsit, la insuccese a mai constribuit cunoasterea insuficienté a biologiei, fi- ziologiei si modului de réproducere a parazitului. In decursul a peste doud decenil au fost experimentate si utilizate o mul- time de substante si metode de comba- tere a varoatozei. Citém pe cele ce au fost experimentate si utilizate ; faptul ca sint utilizate in num&r mare arata gi limitele valorii lor terapeutice : fenotiazina sub forma de fumigatie, preparatu! Varoazin produs in Bulgaria care are la baz fenotiazina, paraformal- dehida si clorat de potasiu conditio- nat sub forma de comprimate_utilizate tot pentru fumigatii, Tedion, Etildiclor- benzilat, Etersulfonat, Anilix, Galecron, Keltan, Clorbenzol, sub forma de fumi- gatii, preparatul compus din nitroben- zen, safrol sub forma de vapori utilizat si in acarapioza, Folbexul utilizat si in tratamentul acarapiozei, Milbex si Myca- sin, Varustan, Sulfenol, Danikat, sub forma de fumigatii utilizate mai ales in Japonia, Varoatinul sub forma de acro- soli si sulful sub forma de pulbere, uti- lizate in Uniunea Sovieticd. Au fost fa- cute unele incercéri si cu naftalina si camfor, dar aceste substante sint toxice pentru albine si denatureaza fagurii si mierea prin miros. Tratamentul cu Sineacar. Sineacarul ac- tioneaza prin inhalatie, contact si inges- tie cu o perioadé indelungaté de ac- fiune in stup. Se utilizeazd prin pulve- rizare peste albine, Tratamentul este usor de aplicat si nu comporté mano- pere suplimentare in stup. Modul de administrare. Dupa@ scoaterea capacului si a podisorului stupului, se imprastie cu mina sau cu ajutorul unei site, printre toate ramele, peste albine, © cantitate de 80—150 g Sineacar, in functie de puterea familei de albine. Substanta rémasd pe spetezele ramelor se imprastie tot peste albine. In acest mod albinele vor fi pudrate cu Sineacar gi parazitii vor veni tn contact cu sub- stanta, Dupa inchiderea stupului se in- trodue prin urdinis 5—10 rafale de fum obisnuit (obtinut prin arderea lemnului) in scopul agitarii albinelor si realizarii unui cit mai bun contact intre preparat si paraziti. Urdinigul nu se inchide dupa administrarea sineacarului nici dupa in- troducerea fumului. Tratamentul se re- peté inca odaté sau de doud ori in functie de intensitatea parazitului, la interval de 7 zile. Tratamentul se aplica in perioadele de prim&vara si toamnd, in zilele cind tem- peratura atmosfericéd permite zboul al- binelor si cind majoritatea albinelor se afla in stup. La o singurd administrare cad si mor zeci sau mii de paraziti, in functie de intensitatea parazitismul Mentoném ca tratamentul de primavara, omoara parazitii de pe albine, dind astfel posibilitate familiei sa se inta- reascé si sa asigure productia, iar tra- tamentul de toamna, cind in familii nu mai exista puiet, conduce la distruge- 15rea totala a parazitilor. Daca tratamen- tul se aplica la toate familiile infectate din zona, parazitoza poate fi lichidata in unul sau doi ani. Pentru a se lichida boala trebuie sa se respecte legislatia sanitar-veterinard, prin carantinarea stupinelor cu varoa- tozG, iar diagnosticul trebuie sa fie obli- gatoriu pentru toate stupinele din zona urmat de tratament imediat al intregii stupine, acolo unde a fost depistat chiar un numér mic de paraziti, Avind tn vedere c& parazitoza apare fara semne de boalé, crescatoriile de matci trebuie testate in fiecare primavara si toamné cu Sineacar, Datorité bunelor rezultate ce se obtin, recomandam in diagnosticul si trata- mentul varoatozei, sa se utilizeze prepa- ratul Sineacar care are o inalta efica- citate, un efect de lungd duraté, este lipsit de toxicitete pentru albine, se administreaza foarte usor si are un pret accesibil tuturor apicultorilor. WANDAAAAANAAAAANAAMNAAAAAAAAAAANAAANG Salcimii nu fac "mere” A, BOAGIU Artimaria nu-mi apartine. Ea mi-a fost servita ca si-mi fie temperat zelul cu care am pledat si pledez ined, pentru ceea ce este si trebuie s& rimind sal- cimul. Deoarece la prima vedere avem de-a face cu un adevir axiomatic, e greu si fie contestat ; el este si trebuie si fie admis fara demonstratie, find evident prin sine insusi ! Rezult& de aici cf salctmului, singura acuzatie, aceea de a nu face ,mere“, ii este suficientd pentru ai se hotart dis- paritia. Aga stind lucrurile imi permit si ridic problema saleimului, a acelui sal c&ruia i se pretinde si fact ,,mere“ sa dovedese cu argumente ci, totusi in- direct, Robinia pseudacacia, face si mere. Cu pufine cunostinfe de ecolo- gie — stiintA moderna care argumei teazii interdependenta dintre plante 5 animale, plante si insecte, apoi dintre acestea si mediul lor de viata — putem injelege ci prezenta salcimului in lu- mea naturii vii, chiar ci nu are nevoie de prea multe argumente pentru a fi justificata, N-am sé mA ocup de ceea ce este acest arbore pentru economia forestier’ si nici ce insemneazi{ el pentru realizarea, mai ales astiizi, a acclui mediu ambiant {nceput si devina o problemi, Am si-1 privesc prin-ceea ce este cl ca sursi 16 melifera, gi, in final, cum ajunge si facd chiar si ,,mere*, Privit prin aceas- t& prismA despre salcim se pot spune urmittoarele : 1, Este unul dintre cei mai valorosi ar- bori meliferi, realizindu-se in anii cind condifiile pedoclimatice se intilnese ou cele ale unor familii de albine bine dezvoltate, cind secretia de nectar este 0 adevarati explozie, dind pind la 1500 kg miere la hectar, 2. Ofera cea mai deosebitd miere, atit in ce priveste oalitifile nutritive cit si aspectul comercial. 3, Hotrtiste culesul de la floanea-soa~ relui, a carei ipolenizare a devenit o problem de cind suprafejele plantate cu salcim s-au redus simtitor. 4. Da acel cules care are cuvint impor- tant de spus fn ce priveste cresterea patrimoniului biologic apicol, urmat find de roirile naturale si artificiale cele mai reusite, 5. Asiguraé pentru o stupind obisnuiti Atel de bunii calitate, care inseriu in insusirile lor fiziologice elemente ce n-au nimic comun cu antificialul. 6. Este culesul cel mai eficient in vin- decarea pe cale natural’ a unor boli la albine — indeosebi a celor dou& forme de loc& si nosemoza. 7. Alaturi de floarea-soarelui asiguri culesurile de productie fara de care su- dul farii n-ar putea face apicultura. 8. Ramele cu miere c&piicit{ ramase in stup dupa culesul de la salcim sint pentru tot restul verii un stimulentputernic care tace ca familia de albine si nu slibeascd si in felul acesta si poati valorifica orice cules pin toamna tirziu. 9, Salcimul din vetrele oferd culesuri f%rA cheltufeli, _destul de ridicate in ultimul timp, datorita necesiti{ii transportirii stupilor in pastoral. 10. Salcimul a facut si chiar face »mere“, desi la prima vedere aceasta pare incredibil. Dar pentru a ne face intelesi_e bine s& reamintim urm&toa- rele: Ch. Darwin primul ginditor care a reliefat principiul interactiunii in lumea vie, a exemplificat in celebra analizA @ factorilor care determina re- colta de trifoi rogu, cA acesta este po- lenizat de bondari, dar ca acestora le este numarul micsorat de citre soaret care le distrug cuiburile, ins& pisicile vinind soareci inhiba activitatea in di- minuarea numéruluj bondarilor, $i de aci conoluzia ci pisicile influenteazi recolta de trifoi. Cum face salcimul ,,mere“? Apiculto- pul stie ci iernarea familiilor de albine pe miere de salcim este fdealé. De aceea e] asigura albinele cu asemenea rame cipicite, pe oare, fie cA le pas- treazi in stupi evitind extractia mierii, fie in dulapuri speciale, de unde le aduce in stupi, la stringerea cuiburilor localitatilor tale de judete. @ Informam cititorii nostri ca 7 mars mar SD ma Fam Se a ----- ANUNT ~~ © incepind de la nr. 3/1977, revista »APICULTURA IN ROMANIA“ poate fi procurata si contra cost atit de la cenirele de aprovizionare gi desfa- cere a produselor apicole de pe lingd filialele noastre judetene cit si de la chioscurile de difuzare a presci din centrele si din girile or Costul nui exemplar confinind 32 pagini este de 3 lei. ilialele judefene ale A.C.A. au inceput si primeasc’ prin centrele de aprovizionare si desfacere si prin _cereurile apicole abonamente pe anul 1978 pentru ROMANIA“ si , MEHESZET ROMANIABAN*. Costu), abonamentului pentru intreg anul este de 36 lei. ar ae ML MO MF FMF FI DSF DO pentru iernare, Incepind de la-15 ia~ muarie — 1 februarie, familiile de al- bine incep cresterea puietului si cu cit rezervele de miere de calitate sint mai mari, cu atit angajarea este mai pu- ternic’. In felul acesta, cam in jurul Inceputului culesului de la pomii fructiferi dispar ultimele albine care au iernat, riminind in stupi numai albine tinere. Pomilor fructiferi, deci si marului, ii sint astfel asigurate albine pentru polenizare din contingentele crescute cu mierea salci- mului. Cu cit aceste rezerve sint mai bogate, cu atit numfrul de poleniza- toare € mai mare. Reaulti de aici cd salcimul ajuti mérul s& facé un numar mai mare de fructe. Deci, implicit, sal- cimul face ,,mere“, tot asa cum pisicile lui Darwin, fac siminta de irifoi rogu. C&ci in echilibrul din natura, interde- pendenta joac’ un rol covirsitor. A scoate 0 verigd dintr-un anumit lant trofic, fard a ne gindi cu ce o putem inlocui, inseamnd a produce o ade- varati catastrofi in sistemul ecologic respectiv. Admitind ci salcimul este in masura s& influenteze si productiile de mere, deci vor face si mere, socotese, cé ar fi ca- ia serios in discutie problema este zul si pistrarii lui, astdzi cind inci nu prea tirziu! selor capi- yevistele , APICULTURA IN 17ae APICULTURA Jurist D. SOFRONL A.C.A. Jud, Tfov gi ‘Municipiul Bucuresti Vieepresedinte al Filial Frovsives albinelor ca mijloc de sporire a productiilor agricole prin polenizare, com- baterea daunatorilor cu pesticide, precum si evitarea aglomerarii stupinelor la masivele melifere, au creat necesitatea reglementarii pe plan legislativ a mésurilor impuse de o bund desfasurare a acostei activititi, cit si masuri de dezvoltare 2 apiculturi, I. © prima legiferare este acea din Legea sanitar-veterinara nr. 60 din 29 octombrie 1974 (care a inlocuit decretul nr, 167 din 19 martie 1953 privind organizarea apararii Znatatii animalelor), care prevede : — obligativitatea controlului sanitar-veteri- nar bolilor consiliul jativitatea anunti la organul . sanitar-vet popular local ; — transportarea_stupilor numai fnsofit de certificat de sdndtate ; — instituirea obligatorie a masurilor de ca- rantina, Este de retinut c& legea, prin art, 40 si 41 consideré unele abateri’ ca infractiuni si anume : — fapta de a nu declara boala ce s-ar ivi fn stupina ; —fapta de a ascunde — cu bund stiinta — aparifia unei boli molipsitoare in stupina sau de a se opune aplicarii. masurilor de lichi- dare a focarelor de boala ; In anul 1957, trecindu-se 1a organizarea Aso- ciafiei Crescdtorilor de Albine din RSR., prin conducerea sa in frunte cu tovardsul prof. dr. ing. V. Harnaj, sau fdcut propuneri Ministerului Agriculturii si Industriei Ali- mentare, de regiementare a unor noi masuri necesare dezvoltarii apiculturii. In acest scop s-au emis doua acte normative de 0 deosebité importanfa pentru practica~ rea si dezvoltarea apiculturii si anume : II, Ordinul nr, 22 din 5 februarie 1974, pri- vind reglementarea stuparitului pastoral (care a modificat si inlocuit ordinul nr. 361 din 18 iunie 1959) si, UH. Ordinul nr. 362 din 18 iunie 1959 privind norme pentru protectia albinelor impotriva intoxicdrii cu substante chimice. Din cuprinsul acestor acte normative refinem ii_aparitiei ‘nar saul 18 1, Nu_se pot deplasa stupii de la vatra unde ii avem instalati, fara certificat de sd- n&tate al stupinei, eliberat de medicul ve- terinar din circumscriptia in raza cdreia se afl stupina. Certificatul are valabilitate numai 30 zile de ta data eliberarii, prelungirea valabili tafii sau eliberarea unui nou certificat £4- cindu-se de medicul veterinar al ci.cum- scriptiei de la locul unde se gaseste stupina in deplasare, 2. Nu se pot deplasa stupii la masivele sau culturile melifere fara autorizatie de stupérit pastoral, eliberaté de comisia judeteand de baz& melifera si stuparit pastoral. 3, Instalarea stupinei se va face numai in parcela-borna sau punctul stabilit in auto- rizatie, cu respectarea distantelor dintre vetre, in raport cu specificul bazei melifere, dupa cum urmeazi : Numérul stupilor nu va depisi 100 familii la masivele melifere din pAduri si 50 familii la culturile agricole. In pduri, cind familifle de albine aparfin aceleiasi stupine, distanta dintre doud yetre va fi de cel pufin 50 m si cind apartin altei stupine, de cel pujin 100 m, La culturile agricole, distanta dintre vetre va fi de cel putin 100 m, cind stupii fac parte din aceeasi stupind si de cel putin 300 m cind aparjin unor stupine diferite Este interzisi amplasarea stupine in raza de zbor a altor stupine — adicd intre stu- pine gi sursa de cules. 3. Incdrearea la hectar cu familii de al- bine se stabileste in functie de flora respec- tiva si_in raport de virsta si densitatea plantafiilor, condifii de sol, dupa cum ur- meaza ? a) la saleim, 14—18 familii albine ; b) Ja tei, 6—10 familii albine ; c) la floarea soarelui, 1—2 ‘familii albine; d) la bostiinoase, 12 familii_slbine ; ©) la leguminoase perene, 4—6 familii albine ; 4) la plante medicinate si aromatice, 3—4 fa- mili albine ; #) la zmeuris, 3-3 familii_albine ; h) livezi de pomi, 2—3 familii albine ; i) rapifa, mustar, 2—3 familii albine ; D lucernt pentru producere de siminfa, §— 10 familii albine ; k) trifoi, sparcetd si legume pentru stiminga, 3—4 familii albine, Pentru alte plante melifere care nu sint prevazute in actul normativ, inciredtura la hectar se stabileste de comisia judeteana de baz meliferd si stuparit pastoral, finind seama de condifiile locale ca: sol, densita- tea plantelor, stadiul de vegetatic, capaci- tatea nectariferé a florei etc, 5. Se inflinteazi zone de carantind pentru stupincle boinave,6. Transportul stupilor in pastoral se face de Intreprinderile de transporturi auto judefene (LD.A. 7. Obligativitatea ca cei ce fac tratamente chimice si anunte cu cel pufin 5 zile ina- inte — despre aceste actiuni, consiliul popu- lar comunal pe raza cdruia se gasese supra- felele ce se vor trata chimic, comunicind : —Jocul unde se face tratamentul ; — data si durata tratamentului j — substantele folosite ; — metoda de aplicare’a tratamentului (prd- fuire, stropire) ; — mijioacele cu pompa, manual) ; —durata de actiune — remanenta substan- fei chimice folosite, 8, Obligativitatea consiliilor populare comu- nale — ca si acestea la rindul lor — de ‘a incunostiinja in scris — cu cel putin 2 zile §nainte — pe toti apicultorii din comuna, inclusiv pe cei veniti in pastoral gi luafi in evidenja, de aceasta actiune de combatere a daunatorilor, comunicindu-le aceleasi date ardtate la pet. 7. 9. Precizarea cA este interzis tratarea cut substan{e chimice in perioada de plina in- florire a pomilor fructiferi, a culturilor agri- cole entomotile, gradinilor, padurilor si plan- fafiilor cu arbori meliferi. In mod exceptional se admite aplicarea tra- tamentelor si in perioada de inflorire in cazul invaziei unor daundtori care ar aduce mari pagube economiei nafionale — Ins& cu aprobarea organelor competente din Minis- terul Agriculturii si Industriei Atimentare si ‘etl respectarea celor aratate la punctele 7 51 8 de mai sus. 10, In fine, ordinul 362/1959 prevede ca, de nerespectarea dispozitiunilor cu privire 1a anunfarea tratamentelor chimice contra diu- nétorilor, cei vinovafi, persoane fizice sau institujii, raspund material tn fata justifiet pentru daunele ce adue proprictarilor stu- pinelor. Un alt act normativ este Hotarirea Con- nr, 769 din 6 octombrie pmasurt pentru dezvoltarea care se aplici (avion, 1963 privind : apiculturii. Aceasta hotirire stabileste in sarcina Asocia- fiei Crescdtorilor de Albine obligatiuni cu earacter economic si de organizare a apicul- turii, ca: — dezyoltarea si indrumarea apiculturli ; — aprovizionarea tuturor stupinelor cu ma- terial biologic, utilaje, biostimulatori etc. —contractarea gi preluarea — produselor apicole. ot prin acest act normativ s-au luat o serie de masuri de inctrajare a apiculturii, pe diverse planuri, astfel A, DIN PUNCT DE VEDERE FINANCIAR: — Scutirea total’ de impozite pe veniturile realizate din. stuparit — Scutirea de orice taxe pentru practicarea stuparitului pastoral — Acordarea de credite prin avans in nu- merar pentru cei ce contracteazi livrarea produselor apicole — Plata transportului stupinei_in pastoral, dupa recoltd, in_proportie de 50% in pro- duse apicole si 50% in numerar B. PENTRU FORMAREA CADRELOR $1 RASPINDIREA CUNOSTINTELOR DE API- CULTURA: — Predarea de lectii de apiculturé in gcolile generale din meditl sdtese — Introducerea in programa gcolilor_agri- cole, horticole si veterinare, a unui numér de ‘ore pentru predarea cunostinfelor de apiculturd — Organizarea de cursuri de specializare de scurta duraté pentru lucrétorii din apicul- turd — Organizarea de cursuri apicole de mast — Actiuni de popularizare a apiculturii prin editarea materialelor de propaganda ca: brosuri, céirti, reviste, filme documentare, planse demonstrative, diapozitive, programe radio i televiziune, etc ©. CU PRIVIRE LA BAZA MELIFERA: Protejarea si imbundtafirea bazei melifere se di in sarcina Ministerului Agriculturii i Industriei Alimentare, Ministerului_ Econo- miei Forestiere si Materialelor de Construc- tii, Comitetelor Executive ale Consiliilor populare judefene si Asociatiei Crescitorilor de Albine. V. Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 2492 din 31 decembrie 1969, sanctioneazi contra- venfiile la normele sanitar-veterinare si 200- tehnice, inclusiv abaterile de la regulile stu- paritului pastoral. Potrivit acestui act normativ, constituic con- traventie si se sanctioneazd incdlc&rile de la regulile stuparitului pastoral, cu amenzi variind intre 150 lei pin& la 3000 tei, in funcfie de natura abaterii si persoana care a comis-o, urmitoarele fapte 1, Deplasarea stupilor f&i4 certificat sanitar- veterinar 2. Deplasarea stupilor stuparit pastoral 3, Neanuntarea consiliilor populare comunale cu cel putin 5 zile inainte, de c&tre cei ce fac tratamente chimice 4, Neaplicarea de cétre angajatii stupinelor socialiste sau de cdtre stuparii cu gospodarii personale, a masurilor de prevenire a into~ xicatiilor la albine, atunci eind sint anuntati cA se face combaterea daunatorilor cu sub- stante chimice 5, Transportul stupilor cu albine in condi- tii ce pot provoca moartea sau degrada~ rea acestora, prin nerespectarea normelor fara autorizafie de 19 -_-tehnice cu privire la asemenea operatiunt ; 6. Neanun{area persoanclor ih drept si ia misuri de dezinfectare si curatire a mijloa celor de transport de ciitre cel care au trans- portat stupi contaminati de boli infecto- contagioase sau parazitare la albine 7, Incarcarea de stupi si produse apicole in ijloace de transport necurdtate si nede- zinfectate in prealabil, dar in care se trans- Portaserd stupi bolnavi 8, Neluarea masurilor de curatire a mijloa- celor de transport de c&tre proprietarii aces- tora, imediat ce au fost anuntati ci s-au transportat stupi bolnavi 9. Nerespectarea mésurilor luate de medicul veterinar sau de persoanele imputernicite, cu privire la depistarea, prevenirea si comba- terea bolilor infecto-eontagioase si parazitare la albine 10. Neexpedierea a Jaboratoarele veterinare de diagnostic, a probelor uate de persona- lul sanitar-veterinar sau de persoancle im- puternicite in vederea examenelor de diag- nostic 11, Impiedicarea personalului_sanitar-veteri- nar precum si a celor imputerniciti in acest scop, de a-si exercita atribufiile cu privire la efectuarea controlului sanitar-veterinar sau ridicarea de probe in scop de diagnostic ori expertizé tehnicd 12, Neexecutarea de ciitre personalul tehnic Sanitar-veterinar, a actiunilor si luerérilor tehnice cu privire la prevenirea, depistarca si combaterea bolilor 1a albine 13. Transportul si valorificarca de stupi cu albine §i produse apicole din stupinele bol- nave, far aviaul sau autorizatia organelor sanitar-veterinare 14. Neexecutarea de ciitre angajajii organi- zatiilor socialiste, precum si de cditre cres- cAtorli sau detingtorii de stupi cu albine, a miisurilor priyind asanarea unitdtilor sf gospodiriiler contaminate cu boli infecto- contagioase si parazitare la albine 15, Transportul, pistrarea, manipularea si folosirea substantelor insecticide in condi{ii ce pun fn pericol sndtatea si productivitatea albinclor 16. Neinstituirea, neurmirirea si necontrola- rea de c&ire cei in dropt a misurilor de carantin’, in termenele si condifiile preva zute de normele de prevenire si combatere a bdolilor carantinabile la albine 17. Transporttl albinelor, utilajelor, produ- selor precum si circula}ia persoanelor si ve- Ahiculelor in cadrul gi din teritoriile, locali- tafile si unitatile in care se aplici’ masuri de carantina ce pot fi purtitoare de con- tagiu, fir autorizatia organelor de stat care au instituit carantina, Abaterile de la regulile stuparitului pastoral si_de Ja normele sanitar-veterinare privind albinele, se constata si se sancfioneazi prin Proces verbal. 20 Prin acelasi_ act se poate stabili odati cu amenda prevazuta pentru incdlearea normei respective si a daunei cuvenite celui lezat, atunci cind exist tarife de evaluare a pac gubei, sau dauna se poate stabili prin apre- ciere pe baza unor calcule telmice, Daca prin procesul verbal de contraventie nu s-a evaluat s1 paguba produsé, cel dau- nat {gl va putea dovedi si valorifica preten- fille fafa de contravenient, adresindu-se in- stantelor de judecati, potrivit regulilor de procedura, prevazute in legea civil. Dezvoltarea apiculturii_ a mai fost impul- sionaté si prin aparitia urmatoarelor acte normative : VI. Hotirirea Consiliului de Ministri nr, 683/7 aprilie 1969, prin care se acorda avan. suri biinesti la contractarea produselor api- cole, cu 0 dobind& de 1% pe an, VI, Hotévirea Consiliului de Ministri nr..86/ 20 iulie 1971, prin care se acorda credite Pe termen lung cu dobinda de 3% pe an, Pentru cumpararea de stupi si familii de albine, VIM, Hotarirea Consiliului de Ministri_nr, 388/12 aprilie 1972, privind asigurarea fondu- lui de stat, contractarea achizitionarea si Valorificarea produselor apicole. Actul normativ stabileste c& Asociatia Cre e&torilor de Albine, va contracta si achiz fiona — in exclusivitate — fntreaga canti- fate de miere si cearii de la cooperativele agricole de productie si asociatiile apicole in- tereooperatiste, iar de 1a stuparii cu gospo- dari personale, impreund cu cooperajia de consum. EX. Ordinul nr. 159 din 4 octombrie 1974, elaborat de Ministerul Agriculturii si In- dustriei Alimentare, privind polenizarea cul- turilor agricole cu’ ajutorul albinelor, prin care se stabileste ci polenizarea constituie © importanta masurA agrotehnicé obligatorie pentru toate unitdtile agricole, care pentru servicille prestate de apicultori, vor plati tarifele stabilite prin ordin, Dirijarea actiunii de polenizare este dat& in sarcina Asociatiei Crescatorilor de Albine, unitafile agricole fiind obligate a-i comunica necesarul familiilor de albine si planul de amplasare a vetrelor. X. In afari de aceste acte normative si prin care sint reglementate probleme ale apiculturii, mai sint unele dispozitiuni legale care nu privese direct apicultura dar. care vin in contingent cu activitatea de stupa- rit, motiv pentru care considerim ca este absolut necesar a fi cunoscute de apicultori spre a-i feri si nu comiti abateri care au consecinte destul de grave. A. Astfel, Codul silvic din 1969 (publicat in Buletinul Oficial nr, 22 din 8 februarie 1969) si H.C.M, nr, 920 din 23 julie 1973 privind stabilirea si sancfionarea contraventiilor_ sil- vice, previd o serie de norme care trebuierespectate si de apicultori cind isi ampla~ seaz stupinele in paduri. 1. Potrivit acestor acte normative, constituie contraventie silvici urmitoarele abateri : a) tierea ori scoaterea din radicini a arbo- rilor, a puietilor, listarilor ; b) insusirea de arbori doboriti de fenomene naturale, pule{i ori lastari tAiafi de alta per- soand ; ¢) deteriorarea sau stergerea _semnelor de hhotare (borne-parcele), tablife indicatoare ; d) amplasarea in p&iduri fri autorizatie ; ¢) aruncarea de figdri, chibrituri sau alte obiecte aprinse in p&duri sau pe terenuri aflate in cuprinsul acestora chiar dac& nu s-a pricinuit un incendiu, ori facerea focu- rilor in p&duri in alte Jocuri decit cele special amenajate si marcate. 2. Atragem in mod deosebit atentia stupari- Jor ca, inealcarile prevazute in Codul silvic si mentionate la pet. 1 li a si b de mai sus, potrivit art. 42 si 43 din accastd lege, sint considerate infractiuni, dacd sint sa- virgite : a) intre apusul si rasdritul soarelui ; b) prin tierea cu fierdistréul ; c) de trei sau mai multe persoane ; d) in p&durile sau terenurile cu_vegetatie forestierd dar care fndeplinese funclii de protectie ; e) recidivistii pentru infractiunile silvice. B, Decretul nr. 692 din 29 decembrie 1973, privind registrul agricol, obligi pe apicul- tori, ca in fiecare an, intre 5 si 20 ianuarie, si _comunice consiliilor populare comunale, ordigenesti, munioipale gi ale sectoarelor mu- nicipiului' Bucuresti, numarul familiilor de albine. Din interpretarea art. 3 alin, ultim din de- cret, rezulté c& apioultorii care nu au am- plasate stupinele in localitatea de domiciliu, trebuie si le declare unde sint finute, Nerespectarea acestei obligaiuni, constituie contraventia si se sancfioneazi cu amendd de la 100 la 1000 lei. Acestea sint actele normative care dirijeazd apicultura, lucrarea de fati evidentiind nu- mai aspectele mai importante care trebuie respectate de catre cei vizafi prin cle. Ecusoane pentru insemnarea virstei matcilor din cuibul familiilor de albine An confectionat dou’ modele de ecusoane cu disc si cu rigla, in culori, pentru insemnarea virstei matcilor fa- miliflor de albine, culoarea corespun- ne construim singuri zind anului ecloziondrii. Ecusoanele se pot fixa pe peretele din spatele stupu- lui. ECUSONUL CU DISC Ecusonul cu disc se compune din doua piese : o placa fixa, prevazuta cu o fe- restruic’ triunghiularé cu baza mare in partea de sus si cu patru orificii de fixare pe peretele siupului, cu coltu- 6. o. Fig, 1. Eeuson eu ise: ¢ — placa find; b — aise colorat; ¢ — dintli discus ; a — feres- Erica’ eousonut Gm alba Pa galbena ; $< ‘roguy 4— vende; 8 albastraj 6 inecolorai) 21rile plicii indoite la spate pentru a se asigura mobilitatea celui deal doilea disc care este marcat in culorile con- yenjionale de marcare a mateilor (fig. 1). Aceasté de-a doua pies’ este un dise rotund sau in forma hexagonala. Discul este divizat cu ajutorul unor linii in sase triunghiuri isoscele egale, vopsite in culorile internationale cu care se marcheazi mitcile, adic& alb, galben, rogu, verde albastru, iar al sa- selea rmine necolorat pentru even- tuale mitci necolorate. Discul este fixat la spatele placii fixe cu ajutorul unui nit din sinm& de alu- miniu in partea dreapta, astfel incit s& poata fi rotit pentru fixarea culorii necesare in dreptul ¢erestrei. Eousoanele se pot confectiona din ca- pace rimase de la horcanele de con- serve, Ecusonul se foloseste prin miscarea discului cu ajutorul dinjilor de la ex- tremitatea lui si prin fixarea culorii necesare in dreptul ferestrei din placa fixa, culoare care trebuie si cores- punda celei cu care este marcaté matca familiei respective. ECUSONUL CU RIGLA Ecusonul cu rigla este confectionat, din doua piese, prima o placa fixd cu di- mensiunile de 125 x 30 mm, _ previ- zuta cu patru orificii in cele patru col- furi, peniru fixarea pe peretele stupu- lui, si cu trei thieturi in lafimea placii fixe cu lungimea de 17 mm, pentru in- troducerea riglei marcate cu culori. A doua piesa este formata dintr-o ri- gli de 120 mm lungime si 15 mm 1A- fime, iar la unul din capete are o in- doitura la 90° de 10 mm lungime Aceasti rigli este marcat& in culorile convenjionale pentru marcarea matci- lor, dupa ce in prealabil a fost trasat& cu linii, spatii pentru culori, cite 10 mm latime pentru fiecare culoare, cu ince- pere de la 5 mm din capiitul sting spre dreapta. In total sint 6 spatii pentru cele 5 culori si unul mecolorat pentru eventualitatea wnor mitci nemarcate. Spatiile de pe rigli se vopsese in cu- 22 lorile alb, galben, rogu, bastru, Rigla este introdusi prin prima. tiie- turé din placa fix&, de la dreapta spre stinga, apoi prin a doua taieturd apare in faja, iar prin ultima revine la spa- tele placii fixe. In acest fel s-a creat © ferstruicé care corespunde cu spa- fiul mareat in culorile de pe rigla. Placa fix’ are cele 4 margini indoite la spate pentru ca in acest fel prin fi- ware pe stup sa réimini un spatiu su- ficient pentru o migcare mai usoara a riglei, Rigla poate fi utilizaté prin mis- care spre dreapta sau spre stinga, co- respunzétor culorii miteii din cuibul familiei de albine Ecusonul cu rigli poate fi confectionat din tabla subtire, de preferin{i prove- nind din cutii de conserve. verde si al- D. POP Stupi ieftini din ambalaje nerecuperabile Teecina prin dreptul unui magazin, alimentar in momentul cind un angajat scotea afari diverse ambalaje, printre care gi lidite din PF.L, la cererea mea, mi-a spus ci pot Iua deoarece aceste ambalaje sint nerecuperabile, [ara plata Ajuns acasi si uitindu-ma mai bine la cele dou& ladite primite, mi-am dat seama c& pot face din ele nu numai diafragme cum intentionam la inceput ci si nucle sau chiar stupi supraetajati, deoarece aveau dimensiunle interioare de 450x280%240 mm, sau 450X270 230 mm, dimensiuni ‘corespunzéitoare si pentru rama stupului vertical dack se demonteazi lidita si se monteaz’ corespunzittor. De la un alt magazin am solicitat incd trei ladite, dar da data aceasta contra cost, cite 5 lei bucata, pe bazi de bon. Din calcul am constatat c& in aceste 1h dite incap cite 8 rame. Am_ apreciat astfel, c& pot si construiesc din ele un stup din trei lidite suprapuse, cu un total de 24 rame si un volum apropiatde stupul orizontal, sau de cel vertical, cu 12 rame plus catul. ‘Avind liditele gata ficute, dupi ce le-am intarit cu cuie, din placile care prisoseau am dublat peretii laterali, fundul si capacul, Peretii din faji_ si din spate iam dublat cu placi fi rame, avind grijé si ridie dublura cu 10 mm mai sus, pentru a forma faljul pe care si se reazime ramele (fig. 1, sect, A-A). Pentru a intari plicile, la intervalul peretilor, la mijloc, le-am completat cu sipei, pentru a avea si su- port plin pentru montarea cirligelor si a dispozitivului de legare si de sigu- ranta. ‘Am facut urdinigul gi apoi am bitut sipeile care acoperA locul de suprapu- nere a ladijelor. Am completat capa- cul la lungime si latime cu sipei, iar dedesubtul capacului am montat 0 rama gduriti in fati si spate, iar la in- terior, peste giuri, am bitut o sita. Acest spatiu din capac formeazi locul de refugiu al albinelor in caz de transport, Am montat scindura de zbor cu balamale, am fcut inchizatorul ur- dinigului din doui lamele de tabla pe care le-am géurit cu un cui de 3,5 mm grosime si pe care le-am fixat Ja urdi- nig cu cuie indoite, in asa fel ca ele s& gliseze usor la inchiderea urdinigu- lui. Dintr-o bucat& de tabla alot, tot de la ambalaje, am ficut un dispozitiv de legare si siguranté a celor patru corpuri, ‘montat cu un surub in spate si cu un foraibér in fajé. Printr-o simpla rotire a foraibarului cele patru corpuri se leag& si in acelasi timp se inchide scindura de zbor. La nevoie acest dispozitiv poate fi marit sau re- dus, dup& numfrul caturilor, daci se dau géuri corespunziitoare in banda, putind fi si inchis cu un lacit. Considerind c& majoritatea apiculto- rilor au oarecare indeminare, cei inte- resati pot sti-si execute acest tip de stup la un pret care nu depaseste 60 lei, sau cu sprijinul timplarului 120— 130 lei. La acest cost s-ar mai adau- ga insi bineinteles si costul ramelor. 1 — foralber ; urmatoarele is prezinté — este usor, rezistent, perefii nu crap nu se dilaté si nu soad la dimensiuni ; — ierneazi afari, deoarece peretii 1a interior au izolajie de aer; — podisorul este inlocuit ou gudronat ; — aerisirea, in caz de furtisag sau stropiri, este asiguraté prin lamelele giurite care pot fi inchise rapid de orice persoani, fra si se umple la capac ; — evit& sufocarea albinelor pe timpul transportului deoarece in stup se for- meazi curenji de eer prin inchizatorul gaurit si capac chiar si cu urdinisul inchis complet ; — necesita un consum redus de ra& noase cam 7—8 dm’, fati de 100 d cit se intrebuinfeazi la un stup obi muit ; — necesita o manopera redusa. Intrucit folosesc de mai multi ani nu- clee pe 6—8 rame cu cat, $i objin re- aultate bune cu acestea, recomand api- cultorilor sf-si_ construiasci singuri astfel de stupi care sint foarte usor de executat, la un cost convenabil Prof. P, NEACSU carton 23.SONSIDERATII PRIVIND ANUL APICOL 1976 INTR-O MICA STUPINA FRANCEZA De poste hotare en D. TRIANDAFIL Doctor in chimle biologie Sorbona ~ Institutul Pasteur — Paris dplasate iu oc, ametor pastonat de peste 40 de ant, numat eu 5 femilii de albing amplasate tn tot acest rastimp m aeevast 20nd, la 75 km sud-vest de Paris. In aceasta tigl perjoodd, nu am javut deck un an fard recolta ; dar cea din 1070 a tntrecut tovte ance irlie mete si a depdstt tot ce em reniizat eu pind acum de ta atbine, tn col 40 de ant de Gin practic aplcuttura. Consider util pentru compatriottt 1 eotegit mel din fara sa cirausea imprejurdrite excepfionate in care am obpinut acest rezultat deoseblt, favorabile albinelor, am intrat intr-o secets nemaipomenita care a dubat din aprilie si pind in septembrie. Catre 15 iulie anunfam totugi intr-o revisté francezi o recolté de 120 ‘kg miere, dar seceta si cildura conti- nuind, eram convins c& sezonul apicol este tenminat si ci probabil voi fi obligat in foamna s& dau inapoi familiilor mele de albine micrea recoltaté. Toate previziunile de atunei mi-au fost ins’ rasturnate de un, fel de complot dintre conditiile climatice, Vexetatie si albine, misterioase si de nein feles. Nu se mai vedea tn jurul meu nici © planti nectarifert. Pamintul de cultura semana cu praful de ipsos, Haturile si mar ginile drumurilor parea pirjolite. Totusi al- binele aduceau micre atit de concenirata, Incit nu mai avea nevoie sa fie maturizata, Am refacut bilantul culesurilor provizorii din julie si pind 1a 15. septembrie, obfinind ur- mitoarele rezultate : = 285 kg miere si 10 rame pline pentru rezerva Ge primavara ; —20 de ramé now clidite si tatrebuinfate tara Gotormaze ; gio! artificial pe a came cu provizii peatsu Foe, Zamilig, de _albine pe cite 810 rame Pinel ie "unmi “de Gudigee Metioat —din 5 stupl, 2 slau Schimbat’ matea pe cale pasnicd, deodzoce albincle mele nu mal gtiu sd Toinsea’ de multh vreme, Realiz&rile anului 1976, nu au fost asemi ndtoare cu nici unele din cele cunoscute de mine fn alfi ani, pentru cé in acest an s-au Inregistrat variafii climatice neobisnuite iar comportarea albinelor a fost cu totul alta decit cea cunoscuti tn trecut. Vegetatia la fel, ne-a surprins peste masura, Datoria noas- tri este s& nolam aceste anomalii pentru a nu le uita sia profita de ele, deoarece nu trebule si crestem albinele numai pentru miere, ceara si polen, Voi expune in continuare citeva din obser- vatiile mele pentru a putea fi utile si pen- tru colegii din ta Jarna 1975—1976 a fost fara geruri mari si favorabila albinelor, S-a fnregistrat un con- sum redus din provizii, mortalitate foarte re- dusi si cu evactiare ‘rapid’, Mierea neci- Piciti si neacoperita de albine ca si polenul 24 nu au suferit striciciuni, N-am observat nici 0 urma de boala. Mulfumiti proviziilor ce intreceau nevoile, dezvoltarea familiilor de albine a inceput primavara de timpuriu, cu mult puiet, ast fel Incit Ia inceputul lunii mai albincle 1u- erau activ pe cite 18—20 rame ameninfind s& intre in frigurile roitului. © lupti aprigd se observa intre albine si mated : cine va ocupa celulele libere? Albi~ nele depuneau nectar peste tot in timp ce miteile zoreau de la o margine la alta a stupului pentru a se usura de oud, Inca la inceputul lunii mai am creat un roi artificial pe 8 rame, de care nu aveam ne- voie dar am fost nevoit si intervin spre a usura doug dintre familiile de albine prea puternice. In acclagi scop am ineeput s& tree la centrifuga tot ce puteam, inlocuind fagurii plini cu miere, cu alii artificiali, pentru a linisti frigurite’ roitului, Seceta continua din ce in ce mai aspré. Mie- rea noua era atit de concentrata incit scu- turind fagurii nu curgea nicl 0 picdturd, Si cu toata caldura ‘insuportabila, la urdinis nu se fiicea ventilatic, Fagurii noi erat construifi complet in 4—6 zile, in care timp erau si umplufi. Pentru prima dat& tn lunga mea activitate apicold am inceput a extrage miere ine din prima jumatate a lunii mai, La fiecare 10—15 zile extrageam 20 kg, gindindu-ma de fiecare data cA dacd continué s& nu ploui inci citeva zile, nu yoi mai avea recolta de miere. Cu toate acestea stupii mei erau insi mereu umplufi din nou eu miere. Aceasta situatie a durat pind in octombrie multumita {ederei 31 florilor din gradini care au fost trezite la viafi o daté cu céderea ploii in septembrie, ‘Trintorii, mai numerosi ca de obicei, au fost omorifi de citre albine ine& de la inceputul Junii iulie. Cresterea lor a fost totugi reluata moclest dupa 0 lund. La inceput de septem- brie trintorii mai ieseau din 3 stupi. Acest fenomen neobisnuit l-am pus pe seama schimbarii linistite a métcilor, care tn fa- miliile mele de albine se face des, albinele considerindu-le pe acestea bitrine dupa fie- care 2 ani de mare activitate, Mierea pe care am ‘ecoltat-o in aceasté pe-rioaflé nu semana de la o extractie la alta. ‘Albi la inceput, coloraté pind la brun fn- chis mai tirziu ‘si din nou de culoare des- chisd cétre sfirgit de recolta, De fiecare data insi era deosebit de con- centraté din cauza cldurilor gi cristaliza repede dupa extragere. Numai albinele stiu de unde o culegeau! De compozitia ei nu m-am ocupat, deoarece abonatii mei, cérora Jeo fac cadou in mod obignuit imi spun mereu: ,tmiere ca a dumitale nu se gaseste in comer{*, Cred si eu! Desciipicind fagurii cu miere observam ade- seori portiuni de faguri plini cu pastura, Prezenja acestela m-a indreptafit si constat c& albinele mele n-au dus lipsi de polen. Cind unii faguri erau prea plini cu pisturd 4i apropiam pe acestia de cuib dupa extrac jie. Luptind activ contra umezelii din stup, foarte rar mi sa intimplat sé-mi mucegi- jasc vreun fagure, Imi propun s& revin cu un nou articol in care voi analiza rezultatele pe care le voi obfine in stupina mea fn acest an. ees informati FILIALA JUDETEANA A.C.A. FRUNTASA PE TARA IN ANUL 1976 Sarcinile privind dezvoltarea apiculturii si @ Asociatiei Crescitorilor de Albine au crescut an de an in ritm sustinut, rezul- tatele indeplinirii acestora inseriindu-se in dinamica eforturilor comune fécute in toate ramurile economiei nationale. Grija si atenfia pe care 0 acorda conduce- rea superioard de partid si de stat apicul- turit, ramurd economicd a patriei noastre, obliga sd-si aducd contributia la ridicarea nivelului de trai al poporului nostru. Legislayia apicolé din fara noastra prevede printre altele, mésuri pentru asigurarea fondului de stat prin contractarea, achizifio- narea si valorificarea produselor apicole si de cdtre organizatia noustré, reprezentind o nous dovada a sprijinului acordat de partid si de stat, apiculturit si Asociafiet Crescd- torilor de’ Albine, S-au creat astfel condifii si s-au stabilit sarcini pentru cresierea efecti- vului familiilor de albine si valorificarea superioard a productiei apicote. Totodatit, este stiut ci statutar, obligafiile de boza ale Asociafiei sint acelea de indru- mare pe linie tehnici a masei de apicul- tori, filialelor judefene ale A.C.A. revenin- du-le saroina de mare rispundere de a con- oribui permanent la tmbogdfirea cunostinfe- lor tehnice ale acestora — furd de care nu se pot obfine succese in dezvoltarea acestui domeniu de activitate. In contextul acestor importante obieotive, ‘sarcinile Asoctatiei Cresciitorilor de Albine, ou cépitat nu numai parametri noi, confi- nut si valoare, dar si o rdispundere ‘majord én realizarea lor. Tinind seama de muiltiplele savcini ce-t re- ‘vin organizatiet noastre, Comitetul Executiv al Asociafiei Crescitorilor de Albine a or- ganizat concursul privind obfinerea tittului de ,iliali A.C.A, fruntast pe fara", care se desfiisoard anual, participind cele 39 filiale judefene. Concursud se desfisoard pe baza regulamen- tului transmis tuturor filialelor in luna no- iembrie 1975 prin care se stabilesc criteriile de acordare a titlului de filiala fruntast, atit pentru activitafile tehnice, organizatorice st propagandistice cit si activitifile economice st financiare. Scopul concunsului este antrenarea si sti- mularea apicultorilor pentru aplicarea celor mai eficiente procedee tehnice care si duct la sporinea numarulut jamiliilor de albine si a productiei de miere, ceard si alte pro- duse apicole, pentru continua dezvoltare a apiculturii, a Asociafiei Cresciitorilor de Al- bine si predarea la fondul de stat a unor cantitapi sporite de produse apicole. Urmare rezultatelor obfinute in anul 1976 sia punctajulul realizat potrivit regulamen- tului conoursulut, pe primul loc s-a clasat Filiala A.C.A, judepul Ifov si municipiul Bucuresti, iar pe locurile doi si tret filialele Constanfa, si, respectiv Galati. Primele 10 locuri au fost ocupate in ordine, de filialele A.C.A. judefene, dup% cum ur- meazi: Dolj, Cluj, Buzdu, Ialomifa, Brasov, Braita, Tulcea, Ca urmare a rezultatului concursului, filiala ACA. judeful Mov si municipiul Bucuresti @ objinut titlud de filiald fruntasé pe fart pe anul 1976, primind cupa st diploma cu premiul I. Filiala A.C.A, judeful Constanta clasati pe locul doi primeste cupa si diploma cu_pre- miul I, iar filiala ACA, judeful Galaji clasaté pe tocul trei, cupa si diploma cu premiul III. La obfinerea rezultatelor ‘mentionate mat sus, 0 contribufie de seama gi-au cdus-o activul voluntar si aparatul retribuit, care au depus eforturt suspinute pentru realizarea sarcini- lor ce au revenit filialelor respective, Avind in vedere sarcinile multiple care stau in fafa Asociafiei Crescdtorilor de Albine, Comitetele filialelor A.C.A, judefene trebuie s& prevada printre preocuparile sale impor- tante din activitatea viitoare si o serie de méisuri care sé duct ba intérinea organizato- rica a filialelor teritoriale, care sd poata ‘acfiona corespunziitor $i cu intreg atasamen- tul pentru rezolvarea sarcinilor majore de dezvoltare a apiculturii si indeplinirea ma- refelor feluri ale Asociafiei. Ing. 1. RECEANUApicultori din Pascani la adunarea generald a cereulul din activitatea filialelor BILANT RODNIC LA Pé 1976 raportat 11 apicol local re- zultatele obfinute in anul 1976: — depasirea planului de desfacere cu 25%; Cei 97 apicultori din Adunarii generale a cer: Pageani_ au livrarea la fondul de stat a 16 to 1580 kg cearg, 19 kg laotigor si a unor importante cantitati de polen si. propo s-aul evidentiat in mod deosebit apicultorii Zaharia Gh., Baloté M., Ciornei Gh., Blejusca P,, Huminiue 1, Surdu’M. Participind la adunare, pregedintele filialei, dr. Luca Al, a inminat in cadrul festiv tovardisului Zaharia Gh, diploma de avicultor fruntas. Apicultorii din Pascani sau angajat si li- vreze in anul 1977 la fondul de stat : 20 tone miere, 1200 kg ceara, 30 kg 1aptigor, 100 ke polen si 50 kg propolis. Le urdm depasirea angajamentului luat ! ne miere, GH. AXINTE «+ TIMIS CONFERINTE PENTRU COMBATEREA BOLILOR ALBINELOR LA TIMISOARA In scopul imbundtatirii activitatii apiculton- lor din municipiul Timisoara si tmprejurim, Comitetul cercului apicol ordgenese local a inifiat si programat o serie de conferinte 1u- nare si discutii privind combaterea bolilor si daundtorilor albinelor, conservarii albinei autohtone, ingrijirea familiilor de albine in condifiile de mediu specific zonei, necesitatea asigurarii familiilor de albine cu rezerve su- ficiente de hrand pe timpul iernii et O contributie de seama la reusita acestei ac- fiuni au adus cunoscutii apicultori Leontina Viadulescu, prof. Milin Gheorghe, Lesci Nicolae, Laichici Petru si alfii. S-a solicitat si primit sprijinul Institutului de cercetari pentru apiculturd prin prelegerile tinute de conf, dr, Mircea Marin si biolog Pau] Bucata. V. POPESCU s+. VASLUI DIN REALIZARILE CERCULUI APICOL MUNICIPAL BIRLAD Peste 120 apicultori si numerosi invitati au analizat la inceputul acestui an realizdrile oblinute anul trecut de eatre crescitorii de albine membri ai cercului din Birlad, care poseda in total 7 126 familii de albine. Reti- nem doar citeva dintre aceste realiziri ce fac cins'e apicultorilor birlédeni — organizarea cursuri apicole de mas& la Casa de culturé a sindicatelor din. mu- nicipiul Birlad, freeventate de ciitre 95 de himburi de experienta cu tema: valorificarea optim a culesului la salem si pregitirea temeinicé a familiilor de albine pentru iernat ; -predarea la fondul de stat prin A.C.A a 31 t miere depasind cu 24% cifra, piani- ficat&i; in aceasti actiune s-au_evidentiat Hohm V., Paiu 1, Basoc Gh a cite cirea’ 40 familii de albine cite circa 1000 t miere. GH, MACOVET lucru a cercutui apleot Dej «CLUS DIN MUNCA CERCULUI APICOL FRUNTAS DIN DES Totalizind peste 3000 familii de albine apar- finind sectorului de stat, operatist gi celor peste 140 de apicultori individuali, cercul apicol Dej se inscrie printre cereurile api- cole fruntase ale filialel A.C.A, jud, Cluj. até numai cfiteva dintre realizadrile remar- cabile ale acestui cerc : = depagirea cur 195,88 a sarcinilor valorice de plan fn cursul anului trecut; deplasarea in pastoral a 50%/ din efectivul familiilor de albine; cooptarea unui numir de 17 noi membri ; organizarea de cursuri apicole pen- tru avansafi si incep&tori; organizarea unt numir de 250 schimburi de experien{a intre apicultori ; transmiterea prin stafia de radio- amplificare a municipiului a unor conferinte pe teme apicole ete. Prof. AL. JANOSSY Adunarea generaid anualé a cerculul apicol din Birlad.+ SALAJ REALIZARI IN DIVERSIFICAREA PRODUCTIEI APICOLE In judejul Sala) nu exist’ nici un cules princt- pal de la @afe spicultoril s& poaté objine be- hefich asemandtoare celor din sudul tart unde exist cules Ia saleim 1 si Ii, tel, floares-soare- Tui 1 flora de ball. Tn" aceasta’ regiune exist numal cules de fineati de deal si munte care asigura famillllor de albine un cules de intrefi- here sl in acclasl timp o deavoltare normala a famulilior de albine. In Aceasth zon unde pentru produsul_ principal al stupulu — mierea — nu exist conditii favo Tabile decit spordic gl accidental, apieultorwt Astenpt culesurlle de produesle sezon dupi sezon fide multe ori nicl aunei Conditiiie atmosforice hu fayorizenzh o secretie de nectar abundents, Aceasth situate a determinat ca majoritates oni Jor apicoll inainte de 1973 si se inchele cu, de- Heite in balanja apiculiorilor, implicit inregistrind si apicultura un regres, Fai ce aceasta sitiajie Comitetul fillalel A.c.A, Gin judelul Sala a ‘dirjat masa de apiculion’ salajent spre o apfculturd rentabili indiferent de Sezon $i Dazath pe dlversificarea productiel spi= sole prin producerea de polen, laptisor de match, Dstufs, mlore’ in’ “foguel wt’ seeyiunl, propos, Pentru odeasta a fost necesar s& anatizim : —bara ‘melifera din zona spontana de care dis- pune judell, bund polenifera, mai ales in anil Hlolosi, cind’ aplcultoril erau ‘obligawl sq olimine din familia de albine 3—4 fagurl cu pasturh, de- forité productiei abindonte de polen ia plante ; — eonditiiie naturale optime pentru realizarea fie~ c&tul produs amintit mal sus, (inind seama de faptil ¢a produciii mari de poten sl pastura se obtin tn condifii de umiditate foarte ‘ridieate, plot abindents, in 'vréme ce pentru produceres TApti~ gorulul de mates, a mieri# in faguri gi socilunt, A vehinulul sint ‘necesare condifil de ‘secetA, cut Yemperaturl ridicate, in general atunet cind s¢ Inregistreaza goluri de cules 5 analiza biologicA a familiei de albine, in speta a factorulul productiv ,,atbina lucratoare* care traleste in sezon maxim 45 de zile si apol moare chiar dack aceasta nua participat la un cules bun de miere. Dar pentru a realiza aceasta albind apicultoral face investifii tm utliaje si material biologic, exectth cu pashine Iucrarl de intrejinere timp de 8 lunl, face fursjari cu biostimulatorl apicol foarte costisitoare, deplasari in pastoral la mati distante in gosna dupa mere si totus nu produce intotdeauna miere datorita deseior ca~ lamitérl ale culesulut. Dack imbinim acesti 2 factor; baza melifera, specificul productiel si waa albinei ne ramine Un singur luera de ffeut, aceta de specializare a apicultoruiui pentru diversificarea produciiei api- cole gl adaptaril 1a sezonu) apicol productiv de numal 4 luni pe an, pentru a produce ceca co este mai rentabil pentru el §1 posibilitatile iui, ‘Aceasta inseamnA exploatarea rajionalé si diri- jati a flectrel generajii de albine care se naxte in stup, a flecarui individ, m seop productiv. ‘Aceasté. mow form& de practicare a apleulturli constituie stupfritul diversificat bazat pe menti- nerea famille: de albine intro stare productiva continua, in tot sezonul epicol, indiferent de con- dijille atmosferice, Condijiiie naturale ne oferd faceasté posibititate de diversiticare a productic! si no! apicultoril trebuie si jinem seama de acest Tuer, Despre stuparitil diversificat se vorbeste tot_mai mult in {udejul Sala) in ulmi 4 ani, acesta eonstituind singuta eale de rentabllizare a api- Culturit ain acoasta zona. Filigla_noastri a contribuit 1a realizarea_acestel Giversificarl prin. speciaitzarea ‘Masel de apicultorl Salajeni tn producerea de polen. Astizi exista peste 500 de aploultorl prodieétori de polen, Tn Sezomul apical trecut, care a fost mai putin fa- vorabll produceri! polenulul, datoriti secetel s-aut produs 21 tone de polen ‘care s-au predat 1a fondul centralizat al siatulut, Pentru mosirele de polen trimise 1a cea de-a 1-3 Expozifie-ting de aplculwura, Bucuresti, 1978, cit si pentru rezultatele obtinute in productia de polen, filislel A.C.A. jud. SAlaj i s-au acordat medaiia de aur si premiul I, astfel flind mate- Malizaié munea destigurati in ultimli sase ant Ge intregui activ voluntar si retribuit al fiiale cit gi strddania si harnie!a ‘apicuitoriior silajent. Referitor la tehnologia producerii_polenului, in revisia ,,Apioultum nr, 5/1974, a aparut doar ca noutate placa injectatd din material plastic. Pen~ tru a objine ym randament maxim cu aceasta plaed, vA recomandim, tot din experlenfa noas~ tri, ea placa sf fle zgirlata bine cu nite abra- zivk (gmirghel), pentru a tnlesni prinderen albl- relor 1a lesire, Pe pariéa opust tebuie si se ataceze la aceasti plack nigte befigoare din lemn pentru c& numai acestea ofera porovitaten . sutt- Clenti pentru prinderea albinelor. Placa se agazi eu. beligoarele in intorioral colectorulul, Datorita Feducerit ovifieilor Ia aceasta plac este absolut necesaré confecHionarea colectorulul cu 2 rinduri de plicl pentru o mat bunfi aensire, In munca de propagand’ desftiguraté am chutat sa dim apieutorulal nu varlante el tehnologit sigure de realizare a produe}iel, indiferent de con ditille atmosterice sau gezon,, ‘astfel ; In directa specializAcli apleultorilor in recoltarea 1ptigorulul de mated am dat o singurf tehnologie, acces de producere prin organtzare, in serii scurie, expe~ Hmentate cu rezuliate bune de cAtre apioultorit feuntay! care ob}Aeau an de an produejil variind {ntre 100150 q liptigor de famille, Am aciionat penteu speciaiizarea apicultorlior in directa pro- Gucerll pasturll, Desi aceste produse nut s-au pubuit prelua th sezonul trecut totus! tehnicile invaate Zamin ¢a o arma de salvare pentru apicultori, fh anumite condijii nefavorablle pentru cules. Am specializat apicultor cu ajutoral Fillatel CA. judejsl Bihor, in producerea de micre In faguel $i sectluni print-o noua metodd care Consti in producers in seturl, unde va fi punc- tal de atae pentru sezonui apicol 1977, find cel mal ciutat produs apicol. Prin practicarea unui stuparit diversificat in Uldimit’ 3 anl, apieultorii fruntagi cum sint Olah Andrei cin Camét, Biro Balazs din Petrimel, Brusturean Mitrofan din Gaipila, Soolthy Ste fon din Zelau gf mulfi alfil au obtinut productil . anusie eonsvante tntre 500-1000 levsamite, Prin practicarea stuparitulul diversificat apicui- torul are posibllitayl s& satlsfack cerinjele pieyil cu produse de oalitaxe, contribuind astfel 1a cres- terea beneficiilor realizate. par pentra a realiza acest progres tehnic in api cultura, trebule realizatti specializarea apicultoru~ tui, sarcina de baz a filiatel noastre, Numai astfel apicultura va inregistra un progres, asi~ guving pietii nu numai produsul curent — mierea =" eh si restul produsclor secundare solicitate tot mal mult de consumator. a7a ea Cee MUO TS Mea ee COUT a Ne WE OL Redactat de Institutul Internafional de Tehnologie si Economie Apicola al Apimondia— Bucuresti Aparat pentru depistarea acarianului Varroa Autoril au imaginat un dispozitiv cu ajutorul carula se poate stabili parazitarea familillor de albine cu ,,Varroa lacobsoni" gl proportia acestel parazitari. Aparatul se compune din urmitoarele plese: o pilnie de sticli cu diametrut de 100 mm sau chiar is0 mm ; 0 bucaté de plas din sirma de 04 mm cu ochiuri de 1,7 mm.’ Plasa se agazA pe fudul pilniel, Mal ‘este nevole de un tub de. cauelue Cu diametrul interior de 12 mm, in care se in- troduce capatui pliniei; un tub de sticla de Mmm diametru st lung de 57 cm; unul din capete se introduce in tubul de cauciue, Jar celli- lalt se acoperA cu 2 straturi de tlfon. Totul este montat Intr-un stativ-suport, Modul de lueru: proba de albine se introduce in plinie $i peste ea se toarni apa ta 40° cu 1% detergent.’ Albinele se jin in apa 15-20 minute amestecindu-se din cind in cind. In acest” tmp tubul de caueiue este strins cu o clema pentru a nu curge apa din plinte, Se desface apol clema $i, apa cure prin tifon; in acest timp se mai Adaugi ‘apa in plinie pentru a antrena tof pa- razitil cBzufi de pe albine. Se desprinde tifonui, se intinde in chiuveté pe © farfurie sau scindura, se examineazA cu lupa Parazitit sl se numara. Se numaré de asemenea Si albinele din pfinie. “Raportindu-se numarul de Parazifi cizufi 1a numarul albinelor, se stabileyte gradul de parazitare al familiel. (Stlobov, N. M, Vasikov, N, A, In: Poe- lovodsivo, 8 1976) Albina neagra belgian’ Autorul rezumA tn 18 puncte Insusirite pozitive ale albinel negre locale (belglene), sistem care se poate extinde s1 adapta la diferite tase locale de albine. 1. Albina neagrA are pigmentajla neagrh deasupra abdomenutut uneori ct pete galbene, Pigmentajia neagri pe partea corsalA a corpulul conserva mal bine cAldura soarelu) in. timpul zporulul pe timp rece gl cu vint sl, in plus, corpul se uscd mai repede dupa ploaic, 2 Peri lungi pe abdomen cu 40%} mai lungl decit la albinele italiene, ceea ce ti permite s& xecol- teze polen pe timp’ umed gi rece, 3, Forma caracteristica a aripilor. Indicele cubital este foarte fos in nervurile aripilor, ccea ce rath cA muschil “toracici sint foarte puterniel, Albinele sint capabile sa transporte inearcaturl mai mari de polen si nectar. 4, Albine genetic de conformatie lath. Dupé_ mat thulfi, autori albina neagri local este mat putin alungita decit albina italiana ‘sau carnica. 5, Comportament caracteristic, Albinelé_negre zboari $i la temperaturi mai joase, pe. timp. i sorlt, culeg polen la o temperatura de 10°C umbri. In anil nefavorablit’ zhoruiul de impere- recheré, matelie locale se situeaza deasupra celor Mediterancene, in ceea ce priveste reugita 2bo~ Tulut de imperecnere, lueru care pledeari de ‘asemenea th favoarea lor. 6, Longevitatea. Din 100° albine marcate in mat Unele fraiau incd 10 saptimini mal tirziu, Liniile cu albine lucrétoare care trlese mult au gl matel care traiesc mult: 36 sau chiar 43 de lunt daca sint intrejinute intr-un singur corp de puiet, 7. Albine neprolitice tn sensul de a nu avea familii de albine care crese puiet mult ‘pe timp de lips’ in natura. Familia trebuie sf fle capa- BIA sd lerneze bine, si culeagh din abundenya 28 9 SA rolascd putin, find intrefinuta intr-un eorp Gu 10—il rame standard cu grate soparatoare, & ‘Temperamentul albinel indigenes periconu therucigarlion. Este gresit a gindi eh ‘rasa neagra ar fi agresiva prin natura el, Binenjeles ca ea infeapt pentru a-si aplira bunurle sole. Hibriail cu Halicncle si carniolienele dau prodiisi foarte agvesivi. Incrucisarea intre ecotipurt sporeste agre- sivitatea dar nu’ in acceasl masura, 9, Valoarea albinelor producdtoare de cearé, Al- Binele eliplicesc fagurli de miere eu ceara’ alba sl_useat ceea ve nu se intiineste 1a alte rese. In timp de cules scereti cara chiar in nopiiie ou 33 geade $1 construleste foarte cconomie faguril, 20, ‘Importanta comportérli la recolta de vara. ‘Vara albina local poate pe timp frumos sf ‘aed Tezerve de polen pe 2-3 sdptamini in comparatie ou ‘talienele care nu string decit pentru numai 3 pind la 6 zile. Puletul este iniotdeauna incon- jurat de poten si nectar $i miciodata nu ajunge la speteaza de sus a ramei. il. Recolta abundenté de polen toamna. albinele locale au tendinfa de a reduce activitates de zbor mai deveme in sezon $i de a consuma polenul din rezervA dack timpul permite zborul de curitense, Ele prefera 84 prelucceze polentil 1 sins creeze rezerve in organism in loc de aL Dastra’ sub form de pasturd in fagure, 12, Stirsitul ‘eresterii de pulet. La sfirsitu veri albinelé locale bprese cresterea de pulet mal de- veeme decit albinele ‘straine. Aceasta ‘Insugire aparfine mecanismulul prin care albinele locale igi Intavese corpul lor pentru iemare’ ett suplie Mente de substante care altfel ar merge ia cies terea de pulet. 15, Pulet foarte string pe faguri. In interiorul re~ zervelor de polen alblna locala’ instaleaza cuibul cu puiet foarte strins gi In general. sferic, ceca ee, il permite si pistreze mai bine ealdura pric mavara gi vara, 14. Albine care’ se riiticese putin, Acost caraoter se intiineste nu numai la albina’ loeala belgiana ci gi la albinele din nordul Europel, unde. se Practica pe seari largé apicultura pavilionara. ‘Acest comporiament este remareablt gia trintorL, 45, Eliminarea precoce a tintorllor. ‘Cresterea de trintorl inceteazt odati ou Ineetarea culesulul prin uciderea trintorilor adulfl sl aruncarea celor in curs de crestere (larve) ceea ce este un avantaj ‘economic. @ybatert, J. In Studiul femelei Varroa Pentru a studia modul de hrénire al femelelor de Varroa jacobsoni autorul a efectuat o serie de experienje constatind urmitoarele : temelele Parazitului care au primit ca hrand albine moarte uscate, excremente de albine sl singe scat de mamifere au pierit tn acelas!’ interval de timp 2420 ore ca sl cele care nu au primit niel un fel de hyena, ‘Femelele varroa agezate pe albine moarie in momentul respeetly sau pe picle de goarece au triit 3 zie, Para hran& dar pe tam- Poane de vati umeziti femelelo au trait 2 zile, Cu ajutorul stronfitilul rdioaetiv autorul a sti pilit ca femela varroa se hrineste exclusiy cu hemoliméa albinelor. In alte experienje, autorul a stabilit cantitatea de hemolimii pe care o ja parazitul in decurs de % ore, prin eintiriren femoleicr satule gt fla minde, aceasta flind de 0,08.0,011 mg ceea es vepreaintA 2641 hemolimsa faja ‘ae greutaten ‘cor pulul si si 0,07—0,12% fal de eomul albinel, Sint aiferenje itre cantitatea de hemolimia pre usta dupa partea de corp parazitata O41 mg, eind parazitul se fixeazi pe abdomen gl 60s mg pe torace. (La Belgique apicole, 7, 1076)‘Albina gazdi parazitet’ se resimte foarte pu- Yernlc. Astfel, corpul nimfel in iaza de pigmen- {Grea ochilor, parazitata de 2-3 femele, are a35::0,t2 mg, fata de o nimi% neparazitatd, de RoE080 me. Peocentul de proteind totald la fiinfete parazitate seade cu 15-2 eomparativ cu cele reparazitate, Gn ‘cizul patazitaril albinelor foarte tinere de {5 “aie si°e—12 wile, viaja acesiora era de doua Ori ma! seurtA decit a cclor neparazitate, In caval albinelor mal visstnice, de 13—20 lle, viaia celor patazitate se reduce cu 14; 16 gt 4,0 orl. (Sadov, A. VX, In: Peelovodstve, 8 1978) DIN REZUMATELE REFERATELOR PRE- ZENTATE LA SIMPOZIONUL DE SELEC- JIE GENETICA $I REPRODUCERE A AL- BINEI MELIFERE, Moscova 1976 Selecfia si hibridarea albinei in Franja G, FRESNAYE, P, LAVIE FRANTA Autorit. au experimentat mai multe variante de fibridare gl Satu oprit la albine hibride care au Ya origine 3 rase de albine. Albinele hibride vea- Iizate pe aceasti eale provin din matel de rasé Halland (Apis mellifica ligustlea) insAminjave ins- frumental cu spermA de trintorl caucaziont (Apis meliifica caueasica), Mitelle tneve rezultate din Aeeasta prima incruclgare sim: imperecheate na- tural cu trintor de rasi comund irancezé (Apis melitiea meuifica) i utiligate in producjic. Farnilitie cu albine Aibride asitel objinute ai fost experimentate in primul rind im zone de creare (Provence) eu regultate deoseblt, de bune. Pro- juctia edie a hibrizilor a depasit martorul cu St pind Ia 129%. Experimentate si in alle regiuni ale Franjei_ de Gaire apieultori profesioniyy fubrizil au realizat Producth care aepayese me torul cu 4 pind la Mo. Autor atrag atenfla sup‘. taptului cf matetle fare dau asemenea albine hibride nu trebule fo- Josite la reproduelie In stupind deoarece produc- fla de micre sende foarte mult la penerapilic ur- Inatoare. Astfel Iubrizil ain generafia Ty dau nu- mal 00%) cin productia martoruiut iar cel din Fy ural 62% din produejia martorului. Formarea nucleilor si introducerea mitcilor in pepiniere G, F. TARANOV U.RS.S, In baza wnor eeveetirl efectuate tn mai multe epiniere de erestere a mitoilor autorul a cla~ Borat 0 metoda practich de sormare a nucieilor de imperechere a malciior. Condifii esentiale pen- fru Teugita sint — albing informate despre ab- Senta mite. (orfane — nezburatoare) gi ocupate a6, Juerare in nucleu “(pratwarea stroputut ain ranitor). Procedeul de iucru este urmatorul : familia desti- hatd populdrli nueleulul se orfanigeazd — matea eu un fagure cu puiet ge agaza Intr~un stup nou pe Yeehlul loc si restul se doplascazi pe un alt Toe. Dupi 4 ore, timp in care albinele zbur- foare au pardsit stupul si s-au titers la matea se pone tress la formarea nucieuior. albinete tinere organe se scutura intro lédi{é de unde eu un polonic se pun cea 100 g in flecare nucieu. Odatd eu albinole se Introduce in nucleu si mat thle nelmperecheate Iibere, Hranitoarsie se umplu cu sirop de zahir gl nuclewl popwlat se lesa in linigte. ‘Nucleul se fine inchs 2 zile gi se des chide a doa 21 sear inainte de apusui soareiut pentru. a puter face zhorul de recunoastere pe howl loc care trebuie 64 ile la oavecare distanja de vaita de formare. In ceca ce privepte introducerea mateilor autorul B elaborat_o melod& care asigura un procent Ti- dicat de reugita. Se inirodue numal matci de calitate superioara (cel pufin 180 mg le eclozio~ hare) in cugtl de carton subjire Insotite de cea 4 atbine, Albinele de insojire pot fi din familia Gtescitoare sau Gin alté famille care au acceptat deja matea. Metoda de formare a nuclellor elaborati asigura un procent de #3» nucle normale, iar cox de JBledducere a ‘maison un procent de rousité de 50867. Eficacitatea comparativa a diferitelor tipuri de nuclee folosite pentru imperecherea mat- cilor G. A, KATAROV RP. BULGARIA Experientele s-au efectuat in ani av72—74 in Condi de productie la dou’ pepientere. Creste- Me de matel au durat din mai pind in lube gl pentru imperecherea iatellor s-au Solosit 4 tie Bun de adaposturi pentru nucleo; cu trel com= Dartimente a elte 3 rame Tangstroth ; cu gase Comparimente a 1/2 Langstroth; cu ‘tel com= parimente a i tama Dadant. Prejul de cost al miatcllor Impereehente depinde de dimensiunea nucleulul sl de numérul nuclee- Jor din adApost. Cel mal ridicat prey de, cost I-au Anromsirat matelle produse in addposturile cu 8 comparimente a cite $ name ‘Langstroth (4,69 leva). Prejul de cost al_micilor “din adapostu- tile cu 2 $1 3 nuclec a cite 3 rame 1/4 Dadant a fost de 332 gi 415 lova, Cel mai sefzut pre} fost realizat de méicile imperecheate in addpos~ tual Sue nucles 8 ole 4/2 seme Lengstroty (9 Aprecierea comparativi a nucleilor de perechere de diferite tipuri V. A, PILIPENCO URSS. Autorul a experimentat in decurs de 8 ani (1973 (a—ie) pattu Upuri de nucle de imperechere a matellor dupa cum urmeazi : —1-—adapost cu pairu compartimente (nucle) @ una rama de eulb 439 303 m. —I1—adapost cu patra compartimente cu 1/4 pad de culb. — I — adapost cu sase compartimente 1/6 ram de eulb. —1v —adapost cu patru compartimente cu 1/6 rama de cuib. La popularea nucleilor cu rama normala s-a f0- Tosit’ $f puiet, pe cind la cele cu rama mica nu- mai albine. Rezultatele obfinute au fost urmAtoarele : in ceca ce priveste consumul de albine pentru velaceres hiucleslor dezorganizate din diferite cauze a Jost de 47) la cel din grupele 1 si 11; de 40% pen~ fu cel ain grupa TH gt de! 140% pentru eet ain grupa Iv. In ceca ce priveste randamentul in mitel impe- recheate pe compartimant (uucleu) a obfinut in medie la cel din grupa 1 325-305 matel impe- fecheate, 1a cel din gtupa ‘lt 34—4,s métel, la col din grupa ik 4/3 mates sl la cel din grupa TY 3,0—20 matel, Brocentul de nucle de aca Sau obfinut Intr-un sezon clie 3 métei Impere~ cheate @ fost de 4% la cel din grupa I, de 18% Ja eel din grupa la cel din grupele Im si Vi hu au fost asemenéa nuclee si numai 31% aii dat Cite 4 métel, Decl din acest punct de vedere cel mai bine sau comporiat nucleele din grupa 1, In ceea ce privegte numarul de matel impere- Choate eo vse. pot obline pe scuma un Ke de alpine folosite Ja populare rezultatele objinute au fost de 184 Ja grupa 1, 27,6 la grupa 1, 10 18 grupa 11 ‘sl 27,8 la grupa’ IV. Cele mai avantae Joase sint cele din grupa 1. Cele din grupa IV ter un volum mai mare de munea din partes apleultoruiul crescator. 29In ceea ce pniveste numArul de méted tmpcre- cheate objinute din totalul celor introduse re- zultatele au fost de 60% la grupa I, 80% Ia grupa TT, 41% la grupa IC si 57% ma grupa IV deci tot grupa 1 in avantaj. Considerind acest procent numai la prima serie, situatia a fost de Si la grupa 1, 99% la grupa TI, 80% la grupa TT i 89% Ia grupa IV. © trecere in revisti a citorva aspecte ale cresterii industriale de mitei XK. DOULL. AUSTRALIA Autorul face 0 foarte interesanté discufle asu- pra factorilor care ar putea influenta cali- tetea métcllor creseute pe cale artificial tn pe- piniere. Autorul presupune cA relajille dintre al- binele doic! si larvele viltoarei mAtci au o impor- tanfa primordial. Atbinele doici controleaz’ irec- vent si cu regularitate celulele cu puiet Garve). In cursul acestor controale albinele doiei primese informajii care indue tipurl de comportament ce corespund atit condificl fiziologice cit gi virsta Jarvel, nespectiv cantitayii si calttiqii de nrand ne- cesara. up eclozionarea larvel aceasta primeste o can- titate foarte mare de hrand din care in vista I nu consuma Wecit 20%, In decursul ceiel de a Ii-a virste larva creste in greutate de cca 6 ori dar tot nu consumA tosti hrana din coluld, Odata cu Inceperes celel de a T-a virste va consuma si aceasta ultima hrand iar larvele sint trecute la un ait regim alimentar. In primele dou virste larvele sint bipotenjiale — din ele in functic de Drand se pot dezvolta fle albine lucrétoare fle métel, Totusi s-ar putea si nu fie aga gi ch mo- mentul de desparjire a drumurilor in scopul ob- jinerii matcllor de calitate s& fie cu mult mai Sainte, Se pare ca exisii o diferenta in calitatea \ptisorulul cu care eint hrdnite larvele aestinate @ deveni lucrdtoare sl cel al celor care urmeaxii @ deveni métci (lawele hranite cu lptisor ce mated acumuleaz mari eantitat! de glicogen in corpul gras firé ca acesta si poate # justificat prin prezenja in mal mare cantitate a zaharuri- jor in iéptigorul de mated tn comparatie cu cel de albine), Ge pare ca Japtijorul de matci esto mai accesibil larvelor decit cel de lucrétoare, da- torité unor substanje stimulatoare (atractive) sau chiar a unor gubstante mai puternice active care nu se gsese in ldptigorul de atbine lucratoare (se pare ci tn luptigorul de lucriitoare lipseste componenta produsi de glanda mandibulard). Jn aceastd situatie ar putes fl dou’ explicatil si anume: 1. componenta mandibular a léptigoru- tui pentru lucratoare, produs de dolei in familii cu matc& are un efect inhibitor cind este admi- nistrata larvelor ; sau 2. c& doicile in familille eu mated nu adaugA in hrana de ducrdtoare secre- {la mandibularé. In eazul famillllor orfane, albi- 30 nole doicl sint eliberate de efectul inhibitor al Substanfei de mated si adaugi componenta man- dibwiara in hrana pe care o produc, ceea ce ar duce 1a diferentlerea castelor. Determinarea castelar mai este si in functie de Procentul de hormon juvenil din henvolimfa lar- Velor in anumile momente critice ale dezvoltarii post embrionare. Secrefia glandel mandibulare in familiite orfane ar putea participa in doud modalitati in compo- aijia laptigorului de mated: 1. ar putea furniza stimuli pentru o mai bund branire a Jarvelor gi 2. ar putea furmiza compugi special care indue dezvoltarea sistemulul endocrin al Jatvelor — deci diferentierea larvelor si se fack imediat ce au primit liptigor de mates. Inceputul cresterit diferentiate ar putea avea loc in cursul virstel Ta seu chiar de la incepu- tul ei in familii motmale care se pregatese de roit si in care larva ar putea primi lptigor spe- cifie chiar de la eclozionare. Autorul presupune c& inire albinele doici s1 pulet se stabilesc relatii de naturé chimict pe baza unui fenomen produs de larva, De asemenea In colulele pregatite de al- binele lucriitoare pentru oust sint marcate de aces tea pentru ca matea si depuni o anumité cali- tate de oud in ele. Se presupune cf tipul si can- fitwten de feromon produs de larvele de iucrd- toare se schimb& la instalarea virstel a TiI-a de~ oarece dati cu aceasta se schimbi metoda de hranire si tipul de hrand. Este posibil ca larvele de matei s& produced un alt feromon dlferit de cel de ducriitoare deoarece albinele doici reactio~ neazé diferit la acegtia gi ie hranese intens eu laptigor de mates. Pe baza acestel discut!i autorul desprinde noi linit de cereetare pentru crosteren métcllor de cali- tate. O mare importanti o au relatiile care se stabliese intre larve gi albinele doici st faptul ca Jarvele viltourei matel s& primensea hrana cores- Punzitoare din momentw eolozionari lor. Ar fi bine de stiut dact aceasta se intimplA chiar aga in famillile care se pregatesc de roit, Dac stimulli chimiel au o atit de mare impor tanfa, nu ar fi oare posibil 6 se Induck mateile sk depund ou in botci pregiitite in mod special unse cu/o substantA corespunzatoare ? Cencetarea ar trebui si limurensed s1 dac& lar- vele de mated produe un feromon special care indeamna albinele doicl si le hraneased cores punzitor. Introducerea acestul feromon in boteile cu larve transvazate ar trebul sf ducé la accep- tarea imediata a acestora Autorul 2 clutat si desprind’ unele ci de abor- dare a producerit mitellor de cailtate in aga fel ineit tehnicile de crestere s& fie armonizate cu nesesitatile biologiel albinetor. In fnchelere autorul arat& textual ,Calltatea rela- tiv slaba a multor mite rotlecté pur gi simpiu modul in care au fost accelerate gi mecanizate tehnicile de crestere a mAtcilor pentru a cores- punde nevotlor de matci finind prea putin cont de nevesitajiie blologice ale albinelor.«Recenzii * = * CERCETARI NOI IN APITERAPIE, AL I-LEA SIM- POZION INTERNATIONAL DE APITERAPIE. , 1977, (316 p., 100 fig. 50 tab.) APIMONDIA, Bucures Recent aparutd de sub tipar tu- craren se Inscrie pe lista tot mal Eupringdtoare si in continua cres~ fere a cArtilor realizate de cane editura APIMONDIA ea un va~ foros documentar stiintific 1a in= demnina tuiuror color interesa\t tn nspectele nol ce le ridic& efictenta Geosebité & folosiril produselor apjeote in siujba Sanath oame- nilor. Redactatti sub conduceres si pre- fafata de prof, dr. ing. V. Hama), pregedintele Federajie! Internati hale a Asoclatiilor do Apseultur ‘APIMONDIA. §1 pregedinte al Aso- Glajlel Crescitoriior de Albine din RS. Roménia Inchinatdcelul Ge-al T-lea Simpozion [nternatio- hal_de apiteraple ce a avut, toc Ye Bucuresil mire 27 septembrie 1076, cuprinde tret_parit : Parte Ja prezinif importanta ‘si semnificatia simpozioanclor de Apierapie organizate de chire APIMONDIA, cuvintul prof. 4 fhe. V. Marnaj la deschiderea simpozionulul, mesajul Minister Editura lui SGnAtpli rostit de de. Al. Colomfireseu, adjunct ai ministru- Tui sinatapi din B.S. Romdnia, precum s1 programul de iueru al slmpozionult. Partea a I-d prezinti cea de-a trelaexpozitie ‘internationala-tirg de apicultura onganizatA a Bucu- rest pe timpul luerariior simpo- zionului, cuvintul prof. dr. ing. V. Hartiaj rostit cu pritejui des- chiderii expozijiel gi lista celor 52 premii seordate institutitlor $1 Specialigisior de peste hotare $1 din 8. 8. Romania. Partea @’ II-a, cea mai cuprinzA- toare, toislizeazé 258 pagini in care int, reproduse integral toate cele 7 de lucrari de. speciali- tate prezentate in eadrul” simpo- zionulul. Somnate de 185 medicl, farmacistt, Diologi, apleuitors, in aceste huctArl Sint prezentate cele mal noi re- Zultate privind eompozitia produ- Selor aptcole gi ulilizarea acestora jn ecle mai variate domenii me- dicale. Punind ta tndemina mediettor, Specialistitor in altmentapie, pu~ dlicutul consumator gi apicultori- lor acest volum — arata prof. dr. ing, V. Harna} tn prefaja acestel cari! — APIMONDIA. considera ea igi Indoplineste 0 irdatortre de onoare pe Tnla sprijintrit funda- Inentaril gaingifice a utitlzartl pro duselor epleote tn stujoa sénatayt ‘ommutul.. Aparuté In condijii graflee deo- Sepite, luerarea poate fl procurati de 1s’ magazinele si centrele de aprovizionare si desfacere ale fi- Halelor judejene ale Asociafiei Crescatorlor de albine din R. 8. Romans. LT, Nujdin A. S, si Vinogradov V. P.: BAZELE API- CULTURH, Fditura APIMONDIA, Bucuresti, 1977, (210 p» 62 fig., 4 plane color, 23 tab.) Ptefafais de prof, dr ing. Vv. Harnaj, presedintele APIMONDIA $1 al Agociatiel CrescAtorlior de Subine din R, 8, Romania, cartes Sparele apiculuril" reprezinté 0 Valoroasi traducere din limba fost. Aparuta In URSS. pind fn prezent in 3 eaitii, lucrarea a fost. tradusi de cAtre Editura ‘APIMONDIA. si in limbile fran- ce2i si englez’, dat flind valoarca sa teoreticd si practica, in condu- cerea. unei stupine modeme, 1 *** BAZA MELIFERA (A méhlegel Budapest, Kiad6, R. P. Ungari, Blaborat& de un grup de ces cotflorl in domenial apiculturlt, hgricuiturit gt silviewturit comp: dint d&, Holmégyl, dr. B, Keres- wesl, dr, 8. Gulvés, dr. Z. Jar6, de. d, Péter, dr. B. Toth, luerared trateazd problemele actuale de bazh meligera. ‘Duplo succiith prezentare a sta- Giulul de dezvoltare a apiculturit in-K. B, Ungard, tratearA pe rind Urmétoarele probleme : | blolegia flor; nectarul sl polemul ; ‘un Spatial important este atribuit pre- Zentin morfologiel si Tirlologict Dianlelor nectariiere ; conditille Ge roitef, sol si componen{a covo- Tuli vegetal ; plantele forestiere, Gu tratarea salelmulul, pzezeatind pe larg ealltftile apicdle st sliviee hie acestula ; piantble ornamentate Gl subarbugtii silvicl care prezinta fut spectiie indigene de interes apieol oprindu-se in specal asupra gmeuruiid cit gl incercarke de nivelul actual de dezvoltare a api- eururll pe plan mondial, Tn celo # capitole ale lueraril sint preventate : importante economich O aplewtarit, viata famfilior de aibine, baza ‘melifera 31 poleniza- fea culturilor aguiedle entomofile, dreanWares. stupinelor, introjine- tea. htdnivea, creyterea gl bolle aibinelo. gl problemele organiza- torice de planificare si evidenta 4 mune in apiculturd, Biaborata intr-tm ctl cungiior st eu un pronunyae earacter didactic , Editura Akademia 1975 (800 p.) introducere si inmul{fre a unor Speell exotice de arborl gt arbugtl Neliferl, Se elteazd importania mellfera a plantelor de eultura, prinire care un rol. jmporiant ft coupé rapita furaders. Causayie melitere ale piantelor nromatice, condimentare 51 medi- Ginaie, precum i este, cle plan telor sflbatice, sint tratate in ca pitole aparte. Paginile “privitosre Ta imbunataiinea “bagel melifere Ofera solufi originale privind Completarea #1 Imbundtitirea bazei melifere existonte ¢1 inflinjarea de noi yone de bari melifers., Un eapitol interesant sl bogat Hustrat este dedicat stereticl de mang, 49 eadrul caruia sint pi Zontaie geapurile de plante — bio- top — Diologia insestelor produ~ eatoare, comporijia mieril de Valoarea si amploarea_lucratii, finuta stiinfific#, apliearea consec~ cariea — conatituind un valores faanual pentru gcaile teanice de Speclalitaie din UR&S. — se re comanda ea deosebit de wilA $i fn qara nonstra ca si in alte tar eu eonaifis de cut siinflard celor din URSS. att pena elevit scolltor de specialitate sl, sursan~ ffior diverselor forme de iwwata fait apleol elt si pentru pectee flonaren si Informarea erescatort- lor de alpine practiclen). Garlea se gheeste spre vinzare in toate centree de aproyizionare. gl destacere a produsclor apicole din carl filiaicior judejene ale Asoeiaylel CreseAtorilor de Albine ain R. 5. Romania. it. vont’ a prineipilior de eeologi Moderna de-a lungul ei, eonelt zille gl datele valable sau orien tative atit in K.P. Ungara cit gi in yarte veelne fae ca luerarea Si previnse interes si pentru apicul- fori din alte fax Reterindu-se la” aceasta carte, prof. Orési Pél Zoltan, serie ur- matoarele : ,,Corovorind toate in IMteratura liternalionald aceasta luerare de. specialltate este cea mai mare, cea mai amanuntita, cu Huswatine cele mai coneludente, despre plantele meilfere", prezen= tind multe aspecte originale, ca renga al Cereetdclior autozilor luerarit.TIMPUL PROBABIL IN LUNA IUNIE Luna iunie va fi ceva mai caldi decit normal, prezen- tind in zona de cimpie 20— 30 zile de vara, cu tempera- turi_diurne mai ridicate de 25°C, In munti, fn centrul si nordul tari ca i pe litoral numérul zilelor de vara va fi mai mic, oscilind intre 10 si 20. Cele’ mai ridicate tempe- raturi_se vor remarca intre: 1—3, 6—7, si 11—16 iunie, iar cele’ mai racoroase zile se vor constata la: 4, 8—9 si 27—29 ale lunif, Cele mai cailduroase regiuni vor fi cimpia Olteniei si Banatului, unde se vor in- registra gi cele mai multe zile tropicale, cu. temperaturi de peste 30°, Temperaturile ex- treme absolute ale lunii vor fi cuprinse intre 2° in zona subalpind a Carpafilor si_ 36° fn Bardgan si cimpia Olte- niel. Desi ploile vor fi mai rare si mai slabe in Oltenia si Ba- nat, luna va fi, fn mijlociu pe fara, normal de ploioasd pentru ci in centrul si nordul farii precum si pe unele su- prafefe din Muntenia si Do- brogea vor cadea peste 100 litri de api pe metru pitrat. Unele averse torentiale ce vor efidea in Carpatii Orientali si Meridionali vor totaliza si 150—300 1/m?, cantitati ce vor determina viituri pe unele riuri. Aspectul predominant al tim- pului va fi calduros si desi soarele va straluci — zilnic vremea va avea_un caracter Usor instabil eu innorari mai frecvente fn munti si Transil- vania. 1—3 iunie, Timp cilduros dar nestatornic cu innordri accen- tuate si cu ploi insotite de fenomene electrice, iar pe alocuri si de grindina. Tempe- ratura va urea ziua intre 23° si 29°. 4—6 iunie, Un val de aer mai rece insotit de ploi si inten- sificdri de vint, va produce o scddere a temperaturii. 6—7 tunie, Un aer tropical extinzindu-se peste toatA fara ne va aduce un timp frumos gi cdlduros cu temperaturi ce vor atinge 30° in regiunea de cimpie, 8—13 iunie, Vreme instabild cu innordri frecvente si cu ploi ce vor lua si caracter de a- verse, dind cantitéti mari di ap’ in munti si nordul far Se vor semnala si cideri 1o- cale de grindind precum si intensificdiri de vint, Tempe- ratura va scddea in primele zile apoi va cregte din now. 14—21 dunie. Vremea va fi din ce in ce mai caldd cu tem- peraturi ce vor urea pind Ia 27° in nordul extrem al tarii si pind la 36° in Cimpia Dunarii unde timpul va lua caracter canicular, Cerul va fi variabil. Clteva ploi si averse insofite de descdrcari clectrice vor cidea la 15—16 si 1921 iunie, 22—30 iunie, Vremea va de- veni din nou nestatornicd in toate finuturile, Cerul va pre- genta innordri accentuate in unele zile, cind vor cddea ploi de scurta durata si averse ce vor lua caracter torential si care vor da cantitéti in- semnate de apd pe multe su- prafefe, Se vor produce si intensificdri locale de vint. ‘Temperatura va scédea ugor in primele zile si destul de accentuat dup 26 iunie. aceasta récire va fi deosebit de pronuntata in estul si nor- dul {Arii precum si fn zona de munte. N. TOPOR DE VORBA CU CITITORII I. IZBASOIU, comuna Albesti de Muscel, judeful Arges, in- treabi daca’ s-a experimentat si se recomandé _hrdnirea suplimentaré a familiilor de albine pe timpul iernii cu zahar tos. = folosirea zahéirului tos in senstil intreb&rii, se recoman- di numai in 2 doua parte a_sezonului_cald, ca hrand stimulenta, in lipsa unui cu- les de intrefinere si cind exist pericolul iscdrii furti- sagului intre albine, ins’ fir a se abuza, intrucit prelu- crarea acestuia uzeazi albi nele mai mult in comparatie cu siropul de zahar, impune 32 umevirea repetaté a lui si — se intelege — in nici un caz nu poate fi recomandat pe timpul iernii, In schimb, pe timpul iernii, se poate admi- nistra familiilor de albine lipsite de provizit: pasta de zahir pudri in amestec cu miere de prima calitate, de consistenta aluatului (intins& pe o bucaté de celofan sau folie de polietilend asezaté — in contact cu albinele — in spafiul dintre podigor si par- tea’ superioaré a ramelor), serbet de zahar, zahér candi si miere granulatat C. SIMION, str. 6 Martie nr, 7, Timisoara, ‘intreab& daci este bine si foloseascd — pe timpul culesului intens stupul orizontal cu 20 rame STAS 4170—53, avind la mij- loc diafragma prevazuti cu gratic separatoare pentru a impiedica matca sa depund oud in fagurii destinati depo- zitérii mierii si obtine astfel miere de calitate superioar: — Fara indoialé ca da, ins& numai la familiile normale, prin mutarea cuibului acestora in dreptul celuilalt_urdinis, la fnceputul culesului gi in- troducerea fagurilor de strin- suré in compartimentul ocu- pat mai inainte de familii.,MARIA MULLER | str. Mi gurei_nr. 12, Tg. Mures, in- ireabi daca’ albinele__,injec- tea“ mierea cu veninUl lor, pentru buna pistrare a ei... ~ dupa cecetérile intreprinse in ultima vreme — nu. P, BOGOS, comuna Mindsti- rea, judeful Cluj, se intere- seazi de procedeul casnic de purificare a propolisului. — Purificarea propolisului in prozent se realizeaz& in labo- ratoarele 1G.A.; puteti_ pro- cura propolis ‘solubilizat in diferite concentratii sau ex- tract moale de propolis (pen- tru prepararea soluiilor sau cremelor cu propolis) prin neti, sau direct de la Sectorul medical de apiterapie al API- MONDIA, str, C. A. Rosetti nr. 31, Bucuresti, sector 1. C. STAN, comuna Branistea, judeful Dimbovita si alti api cultori din judeful Dimbovita, solicit’ modul de preparare si administrare in perioada de primavaré a unui bun in- locuitor de polen. — Va recomandim siropul de zahir cu adaus de drojdie si lapte, care se prepara astfel : la 10 litri sirop de zahar 1:1 cAldut, se adauga 0,5 ke droj. die de bere proaspitd, sau 120 g din cea uscaté —fiartd distruge fermentii), 20-30 g lapte praf degresat, apoi zea~ ma de la 3—4 lamfi, o lin- guriti de sare de lamiie sau © linguré de ofet (pentru ne- utralizarea mirosului de droj- die si lapte); se administrea- 24 cite 250—500 ml de fami- lie normala, la cite 4—5 zile — seara — in hranitoare sau in faguri vechi_ dupa primele zboruri de curatire, cind fa- miliile sint lipsite 'in totali- tate de rezerve de pasturd si numai pin la aparitia cu- lesului de polen din natura, (gsiti detalii in revista ,Api- cultura" nr, 9/1973, p. 16—17 si alte lucrari de specialitate). filiala A.C.A, de care aparfi- 5—10 minute (pentru a se cs. OMAGIU ARHITECTULUI DAN IOVANESCU S-a sting din viata ea urmare a@ selsmulut din noaptea de 4 martle 1977 arhitectut DAN TOVANESCU, membri gl colaborator de seama al Asociajiel Cresedtorilor de Aldine din RS. Komania gt al institututul ternational de Tehnotogie sb Economie Apicola al API- MONDIET, Impreund cu sofla so, arhitect Ruxandra Jovdnescu, fiiea sa, arkitect Ruxandra Tovénoseii-Copoianu $4 nepofll 1onica si $erbane! Nascut la 2 februarie 1909, i comina Vadent, judeful Gorj, dintr-o familie cu tradiit in apleultura, el tnsass pasionat apteultor, arhitectul Dan tovdnescu, diplomat al Facultasiior de “arnitectura st matematicd din cadrut Universitayil din Bucurestt, activeazd un thmp in cadrul acestora pe Unie didacticd. Preocupat de vatorificarea unor elemente ale arhitecturit populare, avhitectul Dan Jovanese se face remareat $1 aprociat, objinind succese deosebite in intreaga sa activitate. Dupd cel deal I-lea razbot mondial st-a desfasurat activitatea de arhitect in mai multe Institute de protectare, activitate mareatd ae partielparea sa actlud ta opera de reconstructie postbelica. Bupa aceed in calliate de consilier a indrumat activitatea de proiectare in arhi- tecturd in cacrul unor institute centrale de proiectare din Bucuresti. ‘Din anut 1963, tn calitate de consultant de speciatitate, cola doreaza la protectarea princtpaleior obiective ale Combinatu- Tul apleal Bucuresti, punindu-si cu pasiune $i abnegatie tot faloniul tm stujoa realizarit, aiaturt de intrequi colectiv de muned, @ construcfillor combinatulul, construcfii deosebit de apreclate, atit in ard cit $1 de toft véeitatorts straint. © remareabita realizare’ a arhitectulut Dan Iovdnescu 0 constituie, de asemenea, ‘restaurarea complexulut hotelier Continental ‘din “Bucuresti, tucrare ce sa inscris in arhitec~ fura ‘romdneased prin complexitatea sa $4 pentru care a primit premiul Uniuntt Arhitectilor din Romania pe anul 1976. Arhitectul Dan Iovdnescu se face cunoscut $1 ca artist plastic, realizind un numdr mare de picturi tn ulet st acwareld, pre~ zentate in cadrul a doud expozifit organizaie sub auspiciile Uniunit Arhitocfllor din Romania, care sau bucurat de una- nima apreciere a criticllor de arta $$ vizitatorllor. Regretil pentru ccela care a fost arhiteetut Dan Tovdnescu este cu ailt mal mare, cu cit imobilele si cons- trucfille la°care si-a adus contribufla in tntreaga sd activi- tute, au rdmas nevdtamate de seism, mdrturie vie a capa- eitafit sale profesionate. Arhitectul "Dan Jovdnescu va ramine nostru, @t tuturor celor care I-am cunoscut, eolaborat cu el. Apicultorit din intreaga tard, neuitat in sufletut apreciat st Comiterist EBxecutiy al Asoctatiel Cresedtorior de Albine' din R. S. Romdnia, conducerea si personalul retribuit al Institututui Internatlonat de, Teknologie 91 Economie, Apteoid din, Buck regtt, fl aduc st pe aceasta cale un ultim si plos_omagh, exprimind totodatt intreage lor compastune st sincere cor doleanfe familiet indurerate.Tiparit in atelierele poligrafice ale EDITURIL INSTITUTULUI INTERNATIONAL DB TEHNOLOGIE SI ECONOMI APICOLA AL APIMONDIEL Bucuresti I, Pitar Mos. 20 3 lei ‘Taxele postale achitate conform aprobarii D.G.P.Tc. nr, 137/6493/1975