Sunteți pe pagina 1din 5

Romanul social realist de tip balzacian

Enigma Otiliei
George Calinescu
George Calinescu apartine perioadei interbelice si isi contureaza opera de tip roman
in opozitie cu cele apartinand lui Camil Petrescu. In aceeasi perioada se remarca alti
scriitori precum Mihail Sadoveanu, Vasile Alecsandri sau Mircea Eliade. Latura de
romancier se regaseste in romanele Cartea nuntii, Enigma Otiliei, Bietul Ioanide,
Scrinul negru, reflectand un persoanj complet si complex.

Geneza operei
Varianta finala a romnului contine un singur volum cu titlul Enigma Otiliei publicat in
anul 1938. Varianta de odinioara promova ca titlu Parintii Otiliei, fiind conceputa in
doua volume. Momentul in care titlul se schimba este decisiv. Scriitorul trece de la
motivul paternitatii Otiliei la eternul familiei gasit in substantivul enigma. In scrierea
romanului, George Calinescu se bazeaza pe unele elemente de geneza. personajul
Felix Sima este inspirat din ipostaza scriitorului, regasim aici profilul de medalie,
nasul acvilin, tenul masliniu, aspecte fizionomice care apar si-n Portret de George
Calinescu. Dintr-o marturie a scriitorului Otilua sunt eu vedem reflectarea sa si-n
conturarea personajului feminin, cu toate ca el marturiseste ca la baza Otiliei
Marculescu sta fata cu parul de fum, o verisoara mai mare dea sa. Intamplarea
despre moartea lui Costache este preluata din propria biografie cand o ruda
indepartata moare si celelalte neamuri patrund in casa acesteia ducand peste
gradina, in spate, mare parte a obiectelor.

Ipoteza
Opera literara Enigma Otiliei, este un roman social realist de tip balzacian, avand
toate caracteristicile acestuia.

Teorie
Romanul este specia literara a gneului epic in proza de mare intindere cu personaje
numeroase, complexe si amplu caracterizate cu o intriga complicata si actiune
ampla.
Romanul social este roman ce dezbate viata citadina a unei comunitati.
Balzacianismul se refera la tipul de proza realista in care regasim urmatoarele
caracteristici: tipuri umane bine conturate (avarul, orfana, tatal suferind, fata batrana)
portretul personajelor este urmarit dinspre exterior spre interior, impreuna cu
descrierea amanuntita a locurilor in care traiesc. Incipitul romanelor contine ample
descrieri care fixeaza cu exactitate timpul si locul actiunii. Naratorul este omniscient,

este un demiurg al universului fictiv, fiind prezent in acelasi timp in mai multe locuri,
stiind totul despre desfasurarea actiunii.
Clasicismul este un curent literar si artistic din secolul al
XVII lea si inceputul celui de-al XVIII lea (aparut in Franta).
Romantismul este orientarea ideologica, artistica si literara din prima jumatate a
secolului al XIX-lea aparuta in spatiul european.
Modernismul reprezinta o orientare culturala manifestata la inceputul secolului 20, in
care noul si inovatia formelor se opuneau valorilor de tip traditional.

Explicarea titlului
Opera data are un titlu foarte sugestiv, aflandu-se in stransa legatura cu intreg
continutul textului, fiind alcatuit din doua substantive, unul comun (enigma) si unul
propriu (Otiliei). In sens denotativ, enigma semnifica un lucru greu de inteles,
nelamurit, ascuns sau o taina, un mister, iar substantivul propriu semnifica un nume
oarecare. In sens conotativ, titlul duce cu gandul la misterul personajului Otilia, care
este ca o ghicitoare sau un joc distractiv greu de descifrat de catre ceilalti. Astfel,
legatura dintre titlu si ideea textului devina stransa cand incercarea lui Felix de a o
intelege pe Otilia este in zadar, dar si a lui Pascalopol in final.

Tema si motive
Tema textului este fresca din viata burgheziei bucurestene, familia, societatea, iar
motivul este mostenirea si paternitatea.

Structura si compozitie
Romanul este alcatuit din douazeci de capitole si construit pe mai multe planuri
narative care urmaresc destinul unor personaje prin acumularea detaliilor: destinul
Otiliei, al lui Felix, al membrilor clanului Tulea, al lui Stanica, etc.

Incipit
Incipitul romanului realist fixeaza veridic cadrul temporal (intr-o seara de la inceputul
lui iulie 1909) si spatial (descrierea strazi Antim, a arhitecturii casei lui Mos
Costache, a interioarelor) prezinta principalele personaje, sugereaza conflictul si
traseaza principalele planuri epice. In cadrul spatial, are loc descrierera strazii Antim,
de unde reiese ca strada era pustie si intunecata, si in ciuda verii, in urma unor ploi
generale, racoroasa si fosnitoare ca o padure, iar lumina slaba a felinarelor, ingaduia
numerele caselor. Acesta era pustie fiindca luminile de prin case erau stinse. In
aceasta obscuritate, strada avea un aspect bizar. Nicio caza nu era prea inalta si
aproape niciuna nu avea cat superior. insa varietatea cea mai neprevazuta a
arhitecturii, marimea neobisnuita a ferestrelor, in rapor cu forma scurta a cladirilor
faceau din strada bucuresteana o caricatura in moloz a unei strazi italice. Strada

este descrisa prin epitetele pustie, intunecata, de unde reiese tristetea care
controla casele locuite pe ea, astfel destinul unor personaje era prescris inca din
incipit.

Fire narative
Romanul este alcatuit din doua fire narative. Primul este lupta dusa de clanul Tulea
pentru obtinerea mostenirii lui Costache Giurgiuveanu si inlaturarea Otiliei
Marculescu. Al doilea prezinta destinul tanarului Felix Sima care, ramas orfan, vine
la Bucuresti pentru a studia medicina, locuieste la tutorele lui si traieste iubirea
adolescentina pentru Otilia.

Conflicte
Conflictul romanului se bazeaza pe relatiile dintre doua familii inrudinte, care
sugereaza universul social prin tipurile umane realizate. O familie este a lui
Costache Giurgiuveanu, posesorul averii si Otilia Marculescu, adolescenta orfana,
fiica celei dea doua sotii decedate. Aici patrunde Felix Sima, fiul surorii batranului
care vine la Bucuresti pentru a studia medicina si locuieste la tutorele sau lega, mos
Costache. Un alt intrus este Leonida Pascalopol, prieten al bastranului, pe care il
aduce in familia Giurgiuveanu afectiunea pentru Otilia, pe care o cunoaste de mica si
dorinta de a avea o familie care sa-i umple singuratatea. A doua familie, inrudita si
vecina, care aspira la mostenirea averii batranului, este familia surorii acestuia,
Aglae. Clanul Tulea este alcatuit din sotul Siminon Tulea, cei trei copii ai lor: Olimpia,
Aurica si Titi. In aceasta familie patrunde Stanica Ratiu pentru a obtine zestrea ca
sot al Olimpiei. Istoria unei mosteniri include doua conflicte succesorale: primul iscat
in jurul averii lui Costache Giurgiuveanu (adversitatea manifestata de Aglae
impotriva orfanei Otilia), al doilea destrama familia Tulea (interesul lui Stanica pentru
averea batranului). Conflictul erotic priveste rivalitatea adolescentului Felix si a
maturului Pascalopol pentru mana Otiliei.

Subiectul operei
Subiectul operei incepe cu Felix Sima, care se indrepta spre unchiul sau Costache
Giurgiuveanu pentru a locui la el si a urma facultatea de medicina. Ajuns acasa la el
ii intalneste pe ceilalti membrii ai familiei, in special pe fiica vitrega a acestuia, Otilia.
A doua zi, ea ii arata locuinta, el remarcand felul ei jucaus. Afla povestea ei de viata
si despre prietenul familiei Pascalopol. Rugat de Aglae, il mediteaza pe Titi care a
ramas corigent. La inceputul lunii august, Olimpia il prezinta familiei pe Stanica, dar
nu primeste zestrea, astfel Stanica este tot mai hotarat sa puna mana pe averea lui
Costache. La invitatia lui Pascalopol, Felix si Otilia se duc la mosia acestuia, unde
Felix incepe sa fie gelos pe Pascalopol. Intre Felix si Otilia se cladeste o relatie
profunda de prietenie, dar Felix se indragosteste de ea, marturisindu-i sentimentele.
Otilia il considera mai mult ca pe un frate, considerand totul un joc copilaresc. Intre
timp, discutiile despre adoptarea Otiliei pornesc noi scandaluri, dar fata ii cere
mosului sa nu completeze actele de adoptie. Otilia pleaca cu Pascalopol, iar Felix,
spre surprinderea sa, se arunca in bratele unei curtezane Georgeta, pentru a se

razbuna pe cea care i-a frant inima. Acest proces duce la maturizarea tanarului. Mos
Costache are planurile sale cu cei doi tineri, incepand sa adune materiale de
constructii. Din cauza unei insolatii, el face un atac de cord in urma caruia toata
familia Tulea isi petrece doua zile in casa batranului, ignorand boala acestuia.
Stanica profita de aceasta ocazie in care ii baga in cap tot felu de idei si incearca sa
afle unde isi tine ascunsa averea. Mos Costache se insanatoseste si ii alunga din
casa pe cei din familia Tulea, fiind de acord cu propunerea lui Pascalopol de a-i
deschide un cont Otilei, dar nu-i da banii inca. Stanica isi continua planul incercand
sa-l sperie tot mai tare, angajeaza doctori care sa-i dea diagnostice false, dar afla
unde sunt ascunsi banii si il jefuieste. Mosul mai are un atac de cord si moare,
Stanica divortand de Olimpia si se casatoreste cu Georgeta, intrand in politica. Intre
timp, Otilia se casatoreste cu Pascalopol, iar Felix devine doctor, apoi profesor
universitar si se casatoreste. Se intalneste intamplator cu Pascalopol, care divortase
de Otilia, ea fiind casatorita cu un om bogat din Buenos Aires. Astfel, toata povestea
de dragoste ramane un mister pentru Felix.

Finalul
Finalul este inchis prin rezolvarea conflictului si este urmat de un epilog. Simetria
incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea strazii si a casei lui mos Costache,
din perspectiva lui Felix, intrusul/strainul din familia Giurgiuveanu, in momente
diferite ale existentei sale (adolescenta, aproximativ zece ani mai tarziu dupa
razboi).

Elemente romantice
Elementele romantice desprinse din roman se refera la descrierea campiei
Baraganului transpuse in fantastic si la povestea de iubire dintre Felix si Otilia.

Elemente moderne
Elementele moderne ce asigura un caracter de modernitate romanului sunt
reflectarea poliedtrica a personajelor, utilizarea personajului reflector si
comportamentismul ca tehnica de lucru. Reflectarea polietricapresupune mai multe
puncte de vedere ale diferitelor personaje asupra unuia dintre ele. Astfel, se ajunge
ca exemplu la viziuni diferite asupra Otiliei sau asupra lui Felix, personaje conturate
complex si independent. Comportamentismul reflecta amibuitatea personajului,
personaje ambigue in evidentierea destinului fiind Otilia si Leonida. Felix nu este
ambitios, lipsit de scrupule, ci un adolescend orfan capabil de a iubi dezinteresat.
Hotarat sa-si faca o cariera, se bazeaza pe luciditatea si profunzimea intelectuala.
Contradictiile Otiliei il contrariaza pe Felix. Intiail, tanarul ezita intre a crede barfele
clanului Tulea si a-i pastra o dragoste pura Otiliei, iar mai apoi, cand Otilia pleaca pe
neasteptate la Paris cu Pascalopol, Felix are o scurta aventura cu Georgeta fata
faina, pupila unui general, pe care i-o prezinta Stanica. De altfel, cele doua femei,
Otilia si Georgeta contribuie in egala masura la maturizarea lui Felix, pe Otilia o vroia
ca pe viitoare sotie, iar Georgeta ii era trebuitoare fiziologeste.

Elemente clasice
Elementele clasice se refera la crearea unei umanitati canonice si la simetria
perfecta a textului precum si la rigurozitatea compoziotiei. Umanitatea canonica
impune dopua tipuri de personaje precum avarul si arivistul (parvenitul). Avarul apare
in dubla ipostaza, cel umanizat prin sentimente si cel total. Romanul realist
traditional devine o adevarata comedie umana, plasand in context social personaje
tipice.

Tipologizare personaje
Tendinta de generalizare conduce la realizarea unei tipologii. Mos Costache
avarul, iubitor de copii, Aglae baba absoluta fara cusur in rau, Aurica fata
batrana, Simion dementul senil, Titu debilul mintal, infantil si apatic, Stanica
Ratiu arivistul, Otilia fata cocheta, Felix ambitiosul, Pascalopol aristocrat
rafinat.

Moduri de expunere
Modurile de expunere au un rol important in text. Dialogul confera veridicitatea si
concentrarea epica. In proza realista, descrierea spatiilor (strada, arhitectura,
decorul interior camera) si a vestimentatiei sustine impresia de univers autentic, iar
prin observarea si notarea detaliului semnificativ devine mijloc de carecterizare
indirecta.
Desi adopta un ton obiectiv, naratorul se ascunde in spatele mastilor sale, care sunt
personajele, fapt dovedit de limbajul uniformizat. In limbajul personajelor se
utilizeaza aceleasi mijlaoce lingvistice, indiferent de situatia sociala sau de cultura
lor.

Concluzie
In concluzie, Enigma Otiliei de George Calinescu este un roman realist de tip
balzacian prin prezenta tuturor caracteristicilor.