PROIECT

MACROECONOMIE

Profesor coordonator: Nora Chirita

Sandu Alina & Rudu Diana, grupa 1049, seria
B

Cuprins
I.
II.
III.
IV.
V.
VI.

Descrierea domeniului
Ce probleme vrem sa imbunatatim
Zone vizate
Comparatie cu alte tari
Solutii
Bibliografie

I.

DESCRIEREA DOMENIULUI

Agricultura reprezinta stiinta, arta si practica care se ocupa cu procesul producerii de hrana
vegetala si animala, fibre, respectiv diverse material utile prin cultivarea sistematica a anumitor
plante si cresterea animalelor.
Cele mai importante ramuri ale agriculturii sunt:
Acvacultura- care se ocupa cu cresterea plantelor si a animalelor care traiesc in apa;
Agrofitotehnia- care se ocupa de cultura plantelor de camp, a plantelor furajere si a
plantelor tehnice;
Apicultura- care se ocupa cu cresterea albinelor pentru obtinerea de miere si ceara;
Avicultura- care se ocupa cu cresterea pasarilor;
Horticultura- care se ocupa cu selectionarea si cresterea legumelor, pomilor fructiferi,
viei, arbustilor, florilor, plantelor ornamentale, tropicale si de sera;
Moluscocultura- care se ocupa cu cresterea molustelor terestre si acvatice;
Piscicultura- care se ocupa de cresterea pestilor;
Sericicultura- care se ocupa cu studiul, cresterea, exploatarea si protejarea arborilor ce
formeaza padurile, controlul si protectia faunei si florei din paduri;
Zootehnia- care se ocupa cu cresterea animalelor domestice in scopul obtinerii de lapte,
carne, lana, piei si blanuri.
Agricultura in Romania:
Agricultura in tara noastra are o valoarea de 5% din PIB, la ea participand 30% din populatia
active ocupata. Romania are o suprafata agricola de 14,8 milioane de hectare, dintre care doar 10
milioane sunt ocupate cu terenuri arabile.

In anul 2013, agricultura a adus 18,5 miliarde de euro in economie, acesta fiind cel mai bun
rezultat din istoria tarii.
Consumul anual de fructe si legume pe cap de locuitor in Romana este de aproximativ 70-80 de
kilograme, in timp ce medie europeana atinge 90-100 de kilograme.
Agricultura este cel mai vulnerabil sector al economie romanesti, aproape 30% din
populatie lucrand in acest domeniu. Una dintre marile probleme ale agriculturii romanesti este
evaziunea fiscala, evaluata la 2,5 miliarde euro anual in anul 2011.

II.

CE PROBLEME VREM SA IMBUNATATIM?

A) IRIGATII
Informandu-ne, am aflat ca in tara noastra, consumul mediu de ingrasamant activ la hectar este
de 70 de kilograme, in timp ce in majoritatea celorlalte state europene, acesta depaseste 200-250
de kilograme.
In prezent, Romania dispune de instalatii de iriagare functionale pentru 563.000 de hectare de
teren agricol, insa doar 100.000 de hectare sunt de fapt irigate. Totusi, pe hartie, suprafata irigata
este de 300.000 de hectare.
Inainte de 1989, tara avea o retea de irigatii pe o suprafata de 3,2 milioane de hectare, dar care
insa a fost distrusa aproape total, instalatiile fiind furate sau abandonate. Majoritatea sistemelor
de irigatii functionale au fost dezmembrate, iar altele nu s-au mai construit.
Conform unor estimari realizate, ar fi necesare aproximativ 14 miliarde de euro pentru a face un
sistem de irigatii ca cel din anul 1989, deoarece refacerea sistemului de pe un hectar de teren
costa in jur de 7000 de euro.
B) CULTURI ECOLOGICE
!!! UE a atribuit Romaniei termenul de agricultura ecologica pentru definirea acestui sistem
de agricultura similar cu termenii agricultura organica sau agricultura biologica utilizati in
alte state membre.
Fondurile care se aloca pentru culturile ecologice din tara noastra sunt insuficiente pentru a
incuraja agricultorii si pentru a stimula aceasta parte foarte importanta din agricultura totala.
Aceste culturi au devenit din ce in ce mai cautate, intrucat oamenii incep sa realizeze intr-o
masura cat mai mare cat de important e sa se alimenteze sanatos, din surse sigure, deoarece o
mare parte din produsele existente pe piata contin multe pesticide si chimicale.
C) CULTURI DE SFECLA SI TRESTIE DE ZAHAR
In prezent, in Romania mai activeaza doar 4 firme producatoare de zahar, in
comparatie cu perioada comunista, cand functionau 33 astfel de firme, cu o
cota semnificativa in PIB.
Anul trecut, producia de sfecl de zahr a fost de 650.000 de tone,
obinut de pe 19.000 de hectare cultivate, potrivit datelor Institutului
Naional de Statistic. Romnia a importat n 2011 aproape 515.000 de

tone de zahr din trestie i sfecl, n timp ce exporturile au totalizat

puin peste 48.000 de tone, conform datelor Ministerului
Agriculturii.

III.

ZONE VIZATE

IV.Comparatie cu alte tari

n Europa mediteranean, practica irigrii culturilor este tot att de
veche ca i agricultura din aceast zon. n Spania i Italia mai ales, dreptul
la utilizarea apei i modalitile de alocare a acesteia n scopul irigaiei
pentru agricultori sunt metode care deseori dateaz de mai multe sute de
ani. n Frana, practica irigaiilor - adoptat mai nti n sistemele de cultur
din sudul rii - s-a extins treptat, devenind un mijloc de producie rspndit
n majoritatea culturilor contractuale sau cu valoare adugat mare (legume,
porumb de smn). Irigaiile (totale sau suplimentare) permit, de
asemenea, protecia culturilor mpotriva riscurilor climatice , din ce n ce mai
frecvente , precum i obinerea unor randamente constante, de calitate
ridicat.
Un exemplu: irigarea culturilor de porumb n Frana
n ceea ce privete cultura de porumb din Frana, suprafaa irigat este de
aproape 700.000 ha, respectiv circa 40 la sut din suprafaa de porumb
boabe; de asemenea, ntreaga suprafa de porumb de smn este n
sistem irigat. Instalarea conductelor pentru irigaii s-a fcut n etape, de la
finele anilor 70 i pn la nceputul anilor 90, fiind determinat n principal
de intervalele secetoase foarte importante (1976). n plus, Politica Agricol
Comun din 1992 a fost favorabil sistemului de irigaii din Frana, prin
ajutoarele suplimentare acordate acestei ri. Pe toat perioada menionat,
ameliorarea practicilor a fost constant: optimizarea materialelor,
combaterea risipei de ap, iar mai apoi mbuntirea conductelor de irigaii.
Avnd un nivel de standardizare foarte nalt de la bun nceput, aceste
conducte au fcut obiectul unor mbuntiri periodice, pe msur ce au
avansat i cunotintele privitoare la metabolismul plantelor. Punerea la
punct a metodelor de tip IRRINOV, cu conectri n teren prin sisteme
informatice i de avertizare, adaptate fiecrei culturi i fiecrei regiuni n
parte, are n vedere i porumbul de smn, la care strategiile de irigare
sunt, n clipa de fa, bine puse la punct. Etapa urmtoare are n vedere
automatizarea metodelor de monitorizare a stadiului de desecare a solurilor,
cuplate cu declanarea automat a irigaiei, prin teletransmisie. Astzi,

progresul genetic, care nu se dezminte n sectorul porumbului, ofer o mai

mare maleabilitate n activitatea de gestionare a apei, prin rezistena sporit
a plantelor la stresul hidric, graie capacitilor lor de recuperare, din ce n ce
mai mari.
CULTURILE ECOLOGICE
Austria are cea mai mare suprafata de terenuri agricole biologice din
Uniunea Europeana, aceasta totalizand 19% din suprafata agricola a
tarii.Aceasta tara si-a dezvoltat aceasta latura a agriculturii prin atragerea de
fonduri europene pe termen lung, axandu-se atat pe legume cat si pe
fruncte, in special pe productia de mere, fiind cele mai usor de intretinut.
Culturile ecologice nu dau rod in Romania. Mai putin de 1% din
suprafatatotala de 13 milione de hectare , din Romania, este cultivata cu
cereale, legume sau vita-de-vie ecologice, potrivit datelor Ministerului
Agriculturii. n perioada 2010-2014, suprafaa agricol ecologic a crescut cu
aproape 60%, pn la circa 290.000 de hectare, i tot mai muli antreprenori
sau multinaionale au nceput s parieze pe produse verzi.Pe de alt parte,
suprafaa agricol verde s-a redus cu 1.000 de hectare n 2014 fa de anul
precedent, acestea fiind ultimele date publicate pe site-ul instituiei.
n acelai timp, numrul antreprenorilor sau al multinaionalelor care s-au
ndreptat spre acest tip de agricultur a crescut de aproape cinci ori n
perioada 2010-2014, pn la aproape 14.500 de operatori. Acest lucru arat
c exist un interes tot mai mare pentru produsele ecologice i n Romnia,
dei aceast pia este nc una de ni.

Top 5 tari in materie de agricultura ecologica

20

19

18

15.7

16

14

14

13

12
Procent detinut de culturile ecologice

10
8
6
4
2
0
Austria

Suedia

Estonia Republica Ceha

TARI

n
termeni absolui, n 2011 cele mai mari suprafee de teren destinat agriculturii ecologice se
regseau n:

TOP 5 RI CU CEA MAI MARE SUPRAFADESTINAT

Milioane Hectare

2
1.8
1.6
1.4
1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0

1.8

1.1

Spania

Italia

0.97

Germania

Franta

TARI

MP
REUN aceste ri reprezint 57% din ntreaga suprafa destinat agriculturii ecologice din
Uniunea European.

Culturile de sfecla si trestie de zahar in lume

Uniunea Europeana a fost anul trecut cel mai important producator mondial de sfecla de zahar, recolta
inregistrata in 2014 fiind de peste 128 de milioane de tone.
Cele mai mari suprafete cultivate cu sfecla de zahar se regasesc in Franta si Germania, totalizand peste
800.000 de hectare. Mai mult decat atat, cele doua tari mentionate sunt responsabile de mai bine de
jumatate din productia totala de sfecla de zahar din intreaga Uniune Europeana.
In 2014, alti producatori importanti de sfecla de zahar au fost Polonia (9% din totalul productiei la
nivelul UE), precum si Regatul Unit (7,3%). Aproape 70% din totalul productiei de sfecla de zahar este
realizat de aceste patru tari europene.
In ceea ce priveste culturile de cartof, acestea au fost larg raspandite in aproape toate tarile Uniunii
Europene, insa, chiar si asa, Germania si Franta au raportat cele mai mari productii in 2014. Cele doua
tari au fost responsabile, in comun, pentru aproape o treime din productia totala de cartof inregistrata
in Uniunea Europeana.

Cele 94.400 tone zahr din sfecl produse n anul 2007 reprezint cca
19% din consumul anual de zahr al Romniei (cca 500.000 tone). Cota de
329.636 tone zahr obinut din zahr brut din import a asigurat cca 66% din
consumul de zahr al rii, restul de cca 15 % din consumul de pe pia a
fost asigurat de importurile de zahr alb din alte ri ( majoritatea din UE).
Precizm c pn n 1989 consumul anual intern de cca 550.000 tone zahr
era asigurat exclusiv din zahrul din sfecl produs la noi n ar.
de producie prin vnzarea sfeclei i va lucra n pierdere de aceea apelm i
pe aceast cale la Ministerul Agriculturii s fac tot posibilul s majoreze n
2009 cuantumul sprijinului acordat cultivatorilor de sfecl pentru a salva

aceast cultur i industria zahrului din sfecl .

n anul 1998 n total n ar erau 238.195 cultivatori de sfecl de zahr,
din care 98% cultivau sfecl pe suprafee foarte reduse (media 0,28 ha) dar
aveam i cultivatori (societi comerciale) cu suprafee cuprinse ntre 170
-200 ha , n 2004 mai aveam 14.200 de cultivatori. n anul 2007 suprafeele
cultivate cu sfecl de un fermier au variat ntre minim 0,4 ha i maxim 300
ha. n anul 2007 cele 22.300 ha au fost cultivate de un numr de 5.341
fermieri, suprafaa medie cultivat /fermier fiind de 4,18 ha.
Din aceste reduceri drastice a numrului de cultivatori rezult dou
concluzii importante :
1. Aceast cultur este grea i pentru muli cultivatori a reprezentat o
presiune foarte mare acetia alegnd s renune la ea.
2. Cei care au rmas sunt cultivatorii cei mai serioi ei reuind n situaia
scderii numrului de cultivatori s-i creasc suprafeele i ndeosebi
produciile/ha astfel nct fabricile s-i poat realiza cotele de zahr ce le-au
fost acordate.
Majoritatea cultivatorilor mici (care cultiv sub 5 ha) nu posed setul de
utilaje care s asigure mecanizarea total a culturii sfeclei i sunt obligai s
apeleze la teri care s le execute lucrrile de pregtire a patului germinativ,
nsmnare, erbicidare i recoltare .Lipsa acestor maini duce la efectuarea
acestor lucrri nafara epocii optime cu efecte negative serioase asupra
produciei de sfecl/ha. n ultimii 2-3 ani un numr mai mare de fermieri
mijlocii i mari s-au dotat cu utilaje pentru cultura sfeclei , astfel c n viitorii
ani se va produce o concentrare a suprafeelor cultivate n aceste ferme i se
va reduce numrul cultivatorii mici. Din cele 33 fabrici de zahr cu o
capacitate total de prelucrare de 83.000 tone sfecl n 24 de ore existente
n 1989, n 2009 i au mai rmas viabile 9 fabrici, dar dintre acestea n
prezent mai proceseaz sfecl de zahr numai 4 ( Oradea ,Ludu, Bod,
Roman).
Principalele cauze care au dus la diminuarea suprafeelor cultivate cu sfecl
sunt urmtoarele:
Reducerea suprafeelor irigate din sudul rii care au determinat
eliminarea suprafeei cultivate din Cmpia Romn
Frmiarea suprafeelor prin aplicarea legii 18/91, muli mici
proprietari au renunat s cultive sfecl deoarece nu aveau sistema de
maini necesar;
Neasigurarea plii la timp a sfeclei de zahr predate de ctre unele
fabrici de zahr (n perioada 1993- 1998
nchiderea unor fabrici de zahr care au acumulat mari datorii;
Lipsa sistemei de maini specifice pentru cultura sfeclei de zahr i n
special a combinelor de recoltare;
Slaba susinere financiar acordat acestei culturi care este o cultur
intensiv cu costuri mari de producie;

Nerespectarea tehnologiei de cultur care a determinat obinerea unor

producii mici l ineficiente cu costuri ridicate, cultura devenind
nerentabil pentru cultivatorii respectivi;

VI. Bibliografie
http://www.agrimedia.ro/articole/care-sunt-perspectivele-sistemului-de-irigatii-din-uniuneaeuropeana
http://www.madr.ro/agricultura-ecologica.html
http://ec.europa.eu/agriculture/organic/images/infographics/organic-farming_ro.pdf
https://www.gazetadeagricultura.info/afaceri-agricole/617-management-agricol/10562-situatiaexploatatiilor-agricole-in-austria.html
http://agrointel.ro/35076/tehnologia-de-cultivare-a-sfeclei-de-zahar-cultura-care-asigura-unprofit-minim-de-4-000-euro-pe-hectar/
http://www.manager.ro/articole/ultima-ora/top-5-cei-mai-mari-producatori-mondiali-de-grautrestie-de-zahar-porumb-orez-soia-si-cartofi-25510.html