1

Cuprins
Motivatia

..4
Partea I. Capitolul I . Anatomia veziculei
biliare.5
Structura veziculei biliare

.6
Notiuni de
fiziologie
7
Functiile veziculei
biliare
.8
Capitolul II / Colecistita
Acuta
..12
Simptomatologie
clinica
13
Examene
paraclinice
14
Evolutie.Complicatii

17
Tratament

.17

Partea a II a. Caz
clinic
21
Dosar de
ingrijire
22
Examen medical la internare

23
Fisa tehnica de
lucru
..24
Nevoi fundamentale
.
.26
Diagnostic de
nursing
....27
Tratament

.29
Plan de nursing

....33 Concluzii
generale
.36
Bibliografie
.39

Motivatia
4

In ultimul deceniu

Colecistita i face simit prezena cu o

inciden crescut: 7/1, n special in randul femeilor si reprezinta

aproximativ 20 % din totalul interventiilor chirurgiale pentru patologie
biliara. Datorita simptomatologiei complexe, a factorilor de risc si a
factorilor favorizanti precum si a problemelor de diagnostic , tratament
si de ingrijire pe care le pune am decis alegerea acestei teme .
Cunoasterea tot mai buna a mecanismelor de producere a dus la
dezvoltarea unor metode moderne de tratament, cu termen scurt de
vindecare si fara risc de recidiva.

Cel care tie a se dovedi omenos cu oamenii, arat

n ce msur iubete arta sa. n boli, s urmrim dou
fapte: s fim omenoi sau s nu vtmm.

Hipocrate

PARTEA INTAI
5

CAPITOLUL I ANATOMIA VEZICULEI BILIARE

Vezicula biliara sau colecistul este un rezervor anexat cailor de excretie a bilei in
care aceasta se acumuleaza in intervalurile dintre pranzuri. Ea se situeaza in fosa veziculei biliare
de pe fata viscerala a ficatului. Directia veziculei biliare este aproximativ sagitala.
Vezicula biliara vine in contact cu peretele abdominal la nivelul cartilajului coastei a IX-a din
partea dreapt; are o lungime de aproximativ 10 cm si o largime de 4 cm. Capacitatea ei
este de 50-60 cmc. I se descriu trei portiuni: fundul, corpul si colul. Intre aceste
portiuni nu sunt limite separatoare nete.
Fundul veziculei biliare constituie extremitatea ei anterioara: este rotunjit, in "fund
de sac". Fundul raspunde incizurii cistice de pe marginea inferioara a ficatului, pe
care o depaseste in mod obisnuit punandu-se in contact cu peretele anterior al
abdomenului. Fundul este invelit in peritoneu si are o mare mobilitate; uneori este
ptozat, in boneta frigiana". Fundul are musculatura neteda bine reprezentata.
Corpul veziculei biliare este partea ei aderenta la fata viscerala a ficatului. Corpul
se ingusteaza treptat spre col; ultima sa parte este uneori mai dilatata, denumita
infundibul sau bursa Hartmann. Corpul veziculei vine in raport cranial cu ficatul (fosa
veziculei biliare), iar caudal cu colonul transvers si cu segmentul supramezocolic al
portiunii descendente a duodenului (organe In care se pot angaja, prin eventuale
fistule, calculii biliari). Fata superioara este slab aderenta de ficat, printr-un tesut
conjunctiv strabatut de vene porte accesorii. Ea se poate dezlipi usor in cursul
colecistectomiilor. Fata inferioara este acoperita de peritoneu si este legata uneori de
colonul transvers printr-un ligament cistico- colic care este continuarea spre dreapta a
omentului mic si serveste la gasirea orificiului epiplooic situat inapoia lui. Uneori,
vezicula biliara este lnvelita pe toate fetele de peritoneu, care forrneaza o plica mezocistul. Acesta o leaga de fata viscerala a ficatului, asigurandu-i un grad de
mobilitate. Corpul veziculei este zona de stocare si are bine reprezentat in peretele sau
tesutul elastic.
Colul vezical forrneaza extremitatea profunda si efilata a veziculei biliare. Este
situat In stanga corpului veziculei, are a forma conica si este sinuos, descriind
doua inflexiuni. La inceput face un unghi ascutit cu corpul, indreptandu-se in sus,
anterior si spre stanqa: apoi coteste brusc si merge dinainte-inapoi spre a se continua
fara o limita precisa cu ductul cistic. Suprafata exterioara a colului este denivelata.
Cea mai proeminenta denivelare este numita bazinet (Broca), este situata pe partea
dreapta a colului si este separate de corp printr-un sant bine marcat. Pe partea opusa,
in stanga, se gaseste o depresiune unqhiulara in care se adaposteste ganglionul
limfatic Mascagni, cu o certa importanta chirurqicala. Colul este liber, nu adera la
ficat si este suspendat de el printr-o prelungire a omentului mic. Intre foitele acestei
prelungiri trece artera cistica (raport chirurgical important). In sus sl la stanqa, colul
vine In raport cu ramura dreapta a venei porte, iar in jos cu portiunea superioara a
duodenului.
ductul cistic.
Canalul cistic are un calibru de 2-3mm si face un unghi ascutit cu canalul coledoc. In
parte sa distala, canalul cistic este prevazut cu valvule dispuse elicoidal,care permit intrarea
6

bilei in vezicula, dar ingreuneaza iesirea ei.

Canalul coledoc incepe de la locul de unire a canalului cistic cu jonctiunea hepatocoledociana si se varsa in duoden. Inainte de patrunderea sa in duoden, coledocul intra in
portiunea inferioara in relatii intime cu pancreasul. In portiunea inferioara, coledocul prezinta o
ingrosare a stratului muscular circular, realizand un sfincter propriu coledocian.
Inainte de a se varsa in duoden, canalul coledoc sufera o dilatatie usoara numita ampula
Vater. Orificiul comun de varsare al coledocului si al canalului pancreatic este inconjurat de o
formatie musculara cu fibre inelare si longitudinale, numit sfincterul Oddi.
Elaborarea bilei de catre ficat decurge fara intrerupere, trecerea bilei in duoden este
retinuta insa de fazele digestive, In intervalul dintre mese, sfincterul Oddi este inchis si bila se
acumuleaza in vezicula biliara. In colecist, bila este de 10 ori mai concentrata, prin reabsorbtia
apei in perioadele interdigestive, musculatura veziculara este relaxata si prezinta doar contractii
slabe care nu au ca efect evacuarea ei. La patrunderea continutului gastric in duoden, sub
influenta unor reflexe nervoase si pe cale umorala, sfincterul Oddi se relaxeaza, contractiile
colecistului devin puternice si continutul biliar se elimina prin canalul cistic si canalul coledoc in
intestin. Cresterea cantitatii de bila secretata de ficat se numeste colereasa, iar
substantele care produc coleresa se numesc coleretice.

Structura veziculei biliare

Este invelita partial de peritoneul care o mentine in pozitie. Sub peritoneu se afla o tunica
musculara, iar in interior o tunica mucoasa, ce captuseste cavitatea vezicule Lipseste
submucoasa.
Mucoasa este formata dintr-un epiteliu cilindric, in grosimea caruia se gasesc glande mucoase.
Colul veziculei se continua cu un canal numit canalul cistic.
Mucoasa de la nivelul colului si a canalului cistic formeaza valvulele semilunare
Neister. Intre col si canalul cistic se afla sfincterul vezicular.
Canalul cistic se uneste cu canalul hepatic si formeaza un canal mai gros, canalul
coledoc,care impreuna cu canalul pancreatic Wirsung, se deschide in duoden prin ampula Vater.
Si la nivelul canalului coledoc se afla un sfincter, sfincterul canalului coledoc, iar ampula
Vater prezinta un sfincter comun celor 2 conducte- sfincterul ampular Odd
Vezicula biliara face parte din caile extrahepatice si functioneaza ca un rezervor de
depozit si concentrare a bilei in repausul digestiv.

Vascularizatia
Cea a colecistului este legata de vascularizatia ficatulu Vascularizatia arteriala este
realizata de artera cistica care se desprinde din artera hepatica la nivelul hilului hepatic.
Venele colecistului conflueaza in vena cistica care se varsa in ramura dreapta a venei porta
la nivelul hilului hepatic.

Inervatia
Este facuta de fibre vegetative simpatice si parasimpatice ce provin din plexul hepatic
anterior.
Ficatul este asezat in calea sangelui provenit prin vena porta, de la intestin, stomac, pancreas si
splina.
Functia biliara sau biligena a ficatului consta in formarea bilei si eliminarea ei din ficat. Este o
functie secreto-excretorie.

NOTIUNI DE FIZIOLOGIE
Formarea bilei

Este formata din celule hepatice si Kupffer.

Este alcatuita din: apa, saruri biliare, pigmenti biliari, colesterol, lecitina,
mucina, substante minerale.
Apa este in proportie de 95-97%.

Sarurile biliare- in proportie de 1% si reprezinta cel mai important

constituent al bile Procentul variaza in functie de alimentatie. Indeplinesc
urmatoarele functii:

1.

La nivelul intestinului emulsioneaza grasimile si potenteaza lipaza

pancreatica.

2.

formeaza cu grasimile complecsi coleinici solubili in ap, permitand absorbtia

grasimilor si a vitaminelor liposolubile A, D, E, K, F.

3.
4.

Stimuleaza peristaltismul intestinal - rol laxativ.

mentine echilibrul florei microbiene a intestinului gros, combatand flora de
putrefactie rol antiputrid.
8

5.

stimuleaza formarea bilei rol coleric.

Pigmentii biliari in proportie de 0,5%- sunt reprezentati de bilirubina,
biliverdina.
Colesterolul in proportie de 1-2g este un produs de oxidare ce
provine: dinsange(din alimente bogate in colesterol), din ficat(sintetizat din
acidul acetic si grasimi degradate).
Lecitina in proportie de 0,1%.
Mucina produsa de peretii cailor excretoare si de peretii vezical
Substantele minerale care dau bilei o reactie alcalina(ph= 7,3-7,7) sunt
reprezentate prin: cloruri, fosfati, carbonati de Na, acizi grasi, acid uric, uree.
Celulele hepatice si celulele Kupffer formeaza bila in mod continuu. Se
deosebesc 2 feluri de bila:

bila hepatica: - trece din ficat in duoden

- are D= 1008-1016.
- PH= 7,1-7,3.

bila veziculara: - se varsa in duoden din vezicula biliara numai in timpul alimentatie
- are D=1012-1040.
- PH= 6,7-7,7.

FUNCTIILE VEZICULEI BILIARE

Functia colecistului de concentrare biliara
Concentratia bilei veziculare, masurata prin continutul ei in colesterol, pigmenti si saruri
biliare, este de 4-10 ori mai mare decat cea a bilei hepatice. Aceasta activitate de concentrare
realizata prin procesul de absorbtie a apei si a electrolitilor, este direct proportionala cu suprafata
si starea functionala a mucoasei veziculare, scazuta in cazul veziculelor mici cu o suprafata de
mucoasa scazuta ori o mucoasa inflamata si atrofiata sau crescuta in cazul veziculelor mari ori cu
mucoasa hipertrofiata.

Absorbtia veziculara incepe imediat ce bila hepatica a ajuns in colecist si se face intr-un
ritm rapid. Unii dintre constituentii biliari se absorb, altii nu, in functie de perioada zilei si gradul
de activitate individuala.Absorbtia apei, a clorurii de sodiu, a bicarbonatului, in conditii normale
are loc in vezicula. In schimb, in conditii patologice, acest proces poate fi inversat, constituentii
amintiti putand ajunge sa fie secretati de mucoasa sau depozitate in submucoasa ca in cazul
calciului.
Pigmentii biliari si colesterolul nu se absorb de catre vezicula in conditii fiziologice,
decat in cantitati infime. In conditii patologice insa, colecistul absoarbe acesti produsi in
cantitati mari, iar colesterolul este probabil excretat.
La nivelul colecistului se produce si absorbtia albuminei ajunsa in bila hepatica.
Capacitatea de concentrare apare modificata atat in cursul afectiunilor proprii ale
colecistului, cat si in cursul unor afectiuni de vecinatate sau la distanta ale tubului digestiv.

Functia secretorie si motorie a colecistului

Colecistul secreta circa 20ml de lichid in 24 de ore. In conditii normale, aceasta secretie
contine cloruri si carbonat. In anumite conditii patologice se poate produce o secretie variabila de
colesterol si calciu.
Cu ajutorul functiei motorii vezicula biliara isi exercita actiunea de reglator al presiunii
din caile biliare extrahepatice si asigura transportul bilei spre duoden in perioada
digestiva. Umplerea vezicii biliare are loc in perioada intradigestiva, cand sfincterul
Oddi este inchis. Bila hepatica, secreta continuu, se acumuleaza in coledoc, presiunea
intracoledociana creste retrograd pana cand ajunge la nivelul necesar fortarii patrunderii bilei
prin canalul cistic in vezica. Factorii care conditioneaza umplerea normala a colecistului sunt:

presiunea secretorie a ficatului;

volumul de bila secretat;

permeabilitatea hepato-coledociana;

presiunea intracoledociana;

tonusul sfincterului coledocian;

permeabilitatea canalului cistic si a sifonului vezicular,

orice obstacol situat la acest nivel calculi, inflamatii,

impiedica patrunderea bilei hepatice in vezicula;

cuduri, dismorfii- putand

tonusul si elasticitatea musculaturii veziculare,depinzand

de integritatea anatomica a peretilor si de reglarea neuro-umorala;

10

presiunea intraveziculara;

activitatea de concentratie a mucoasei veziculare;

Se intelege ca orice perturbare survenita in functionalitatea normala a unuia sau a mai

multora dintre acesti factori va avea drept consecinta o tulburare a umplerii colecistulu
Contractia veziculara survine in perioada digestiva, in momentul in care alimentele ajung
din stomac in duoden. Concomitent se produce o relaxare a sfincterelor care permite evacuarea
progresiva a bilei veziculare in duoden. In timpul contractiei, presiunea veziculara creste pana la
250-300mm H2O, suficienta pentru a forta trecerea prin sfinctere, dar care nu ajunge
niciodata saegaleze presiunea secretiei hepatice factor de siguranta impotriva unui reflux spre
canalele intrahepatice. In concluzie, se poate spune ca vezica biliara, coledocul si sistemul
sfincterian asigura scurgerea discontinua si ritmica a bilei in duoden.
Dintre factorii care influenteaza evacuarea ritmica a vezicii biliare mentionam:

Tonusul, contractilitatea si elasticitatea peretelui vezicular;

Permeabilitatea cisticului, coledocului si a ampulei Vater;

Presiunea intracoledociana;

Tonusul sfincterului Oddi;

Tonusul si motilitatea peretelui duodenal;

Relaxarea sfincterului Oddi;

Vascozitatea bilei;

Sexul si varsta inaintata;

Sarcina;

Vederea, mirosul, gustul alimentelor pot produce pe cale reflexa cresterea tonusului
vezicular;

Diferite stari psihice emotia, durerea, teama;

Cresterea presiunii intraabdominale;

Hiperaciditatea sucului gastric;

Unele alimente grasimi, carne, peptone, hdrocarbonate, ou;

11

Mecanismul de reglare
Kinetica si tonusul cailor biliare, relatiile dintre diferitele componente, activitatea
sfincteriana, echilibreaza, de regula, presiunea intracaniculara, precum si livrarea prompta a
bilei veziculare.Mecanismul de reglare este neuro-umoral, iar rolul principal revine
colecistokininei si sistemul nervos vegetativ.

Reglare nervoasa
Impulsurile nervoase sosesc la vezica biliara prin fibre simpatice si
parasimpatice. Excitarea vagala produce adesea o crestere a secretiei biliare de 2-4 ori, in
timp ce stimularea simpatica executa o actiune inhibatoare asupra fluxului biliar.

Reglarea umorala
O serie de hormoni colecistokinina, hormonii ovarieni, hormonii tiroidieni par a
putea interveni in kinetica canalelor biliare extrahepatice, atat direct cat si prin intermediul
sistemului nervos central.
In concluzie: reglarea eliminarii bilei in duoden se face pe cale umorala si pe cale
reflexa.
Pe cale umorala: excretia este condusa de colecistokinina. Colecistokinina, trecand in
sange ajunge in caile biliare extrahepatice si produce evacuarea bilei in duoden.
Pe cale reflexa: eliminarea bilei depinde de natura alimentului.

12

CAPITOLUL II
COLECISTITA ACUTA
Colecistita acut este ntlnit de regul la pacienii cu litiaz biliar i are o pondere de 10 20 % din totalitatea interveniilor chirurgicale pentru suferine biliare.Poate surveni la orice
vrst, dar cunoate o frecven i o gravitate crescut dup vrsta de 60 de ani. n Romnia are o
prevalen de 8,4% la femei i 5% la brbai.

ETIOLOGIE:
Colecistita acut este cea mai frecvent complicaie a litiazei vezicale: cca. 90% din
cazuri).n majoritatea cazurilor ea este consecina unei complicaii mecanice; obstrucia cisticului
a infudibulului, mai rar a coledocului, printr-un calcul. Ulterior factorului mecanic i se adaug
factorul septic i factorul chimic ce const n inflamarea vezicei biliare prin refularea sucului
pancreatic.
Agenii patogeni pot ptrunde n cavitatea vezicei pe cale hematogen (direct din circulaia
general sau pornind din intestin pe calea venei porte), mai rar pe cale endocanalicular
ascendent (duoden, canal coledoc, vezica biliar).
Clinic exista 2 forme majore:
- colecistita acuta litiazica
-colecistita acuta alitiazica
n mod evident, patologia biliar este dominate de litiaza vezicular. Unici sau multipli, de
dimensiuni variabile, calculii veziculari sunt ntlnii cu precdere la sexul feminin, dup vrsta
de 40 de ani.
Litiaza vezicular survine la aproximativ 20% din populaia matur, afectnd cam 20-25
milioane din oamenii prezentului. Anual, n lume se efectueaz mai mult de 2 milioane de
colecistectomii. Aproximativ 30% din litiazele veziculare ajung la chirurg, fiind supuse
rezolvrii prin colecistectomie.
Restul reprezint fraciunea purttorilor asimptomatici sau a celor ce refuz actul operator. Nu
rareori, litiaza constituie o descoperire ntmpltoare cu ocazia unei necropsii.

ETIOPATOGENIE
Cauzele litiazei veziculare sunt n momentul actual relativ bine cunoscute. Pe de o parte exist
o tulburare metabolic ce modific raportul componentelor biliare, fcnd posibil precipitarea
unora
din aceste componente. Pe de alt parte exist cauze mecanice n sensul modificrilor pistonului
vezicular" care devine incapabil s ndeplineasc funcia de golire a rezervorului, fie prin
scderea
capacitii de contracie, fie datorit unui obstacol n zona ecluzei cervico-cistice. Frecvent aceti
factori se asociaz i sunt n msur s amorseze apariia nucleilor de precipitare.
Hipercolesterolemia constituional sau de cauz alimentar nu este nsoit, n mod paradoxal,
de o cretere a ratei colesterolului n bil.

13

SIMPTOMATOLOGIE CLINIC
Durerea - semnul major al colecistitei acute difereniat n raport cu forma clinic de
colic biliar simpl, care n general retrocedeaz spontan, la administrarea de spasmolitice.
Sediul durerii este variabil n raport cu forma anatomo-clinic i evolutiv. Iniial durerea se
resimte n hipocondrul drept, ori de cte ori leziunile vezicei sunt de la nceput masive i exist o
participare de tip inflamator a pediculului hepatic, sau n epigastru. Durerea iradiaz n umrul
drept n aproximativ 5% din cazurile necomplicate. Ea poate iradia i n ambii umeri sau n alte
zone: hipocondrul stng, regiunea interscapular i subscapular dreapt.
Cnd colecistita se asociaz cu pancreatita, durerea se asociaz n bar, la etajul superior
abdominal sau lombar superior predominant n stnga.
n general durerea abdominal din colecistita acut nu cedeaz dect parial sau temporar la
antispastice i analgezice.
Greurile i vrsturile - sunt frecvent ntlnite (n peste 90% din cazuri) i sunt legate
ndeosebi de inclavarea unui calcul n mucoasa canalului cistic sau coledoc.n
colecistopancreatita acut, intolerana gastric este total i rezistent la tratamentul medical
obinuit.
Frisonul - apare ndeosebi n formele cu evoluie distructiv, intensitatea i mai ales
repetarea lui n primele 24 de ore marcnd pe lng leziunile gangrenoase ale colecistului
coexistena unei angiocolite severe. La btrni episodul iniial dureros trece pe planul al doilea
fa de intensitatea frisonului i instalarea colapsului cardio-circulator.
Febra - constituie un semn constant al colecistitei acute corelat cu gradul inflamaiei i
difuzarea procesului septic. Febra se menine n platou retrocednd treptat dup 2-5 zile de
tratament medical, att timp ct leziunile inflamatorii sunt cantonate la peretele colecistic fr
tendin distructiv.
O curb febril cu oscilaii marcante i acompaniat de frison i icter semnaleaz
existena angiocolitei sau a unei complicaii locale (abces, fistul biliar intern), aspect care
oblig explorarea coledocului.
La btrni, febra nu este concordant cu substratul anatomo-patologic (colecistitele acute
gangrenoase pot evolua cu febr de 37,5C). Dar n aceste cazuri frapeaz febra i tahicardia
progresiv.
Icterul - cnd este prezent sugereaz existena unui obstacol prin calcul coledocian.
Apare la 1/4 din cazurile de colecistita acut, se constat apariia unei coloraii icterice de
intensitate moderat.
EXAMENUL CLINIC :
La examenul obiectiv se observ o limitare a micrilor a respiraiei abdominale.
Micrile respiratorii sunt scurte i sacadate, deoarece respiraiile ample i profunde intensific
durerea prin efectul de cretere a presiunii intraveziculare n timpul coborrii diafragmului.
La palpare se poate decela aprarea muscular limitat n hipocondrul drept sau mai rar o
contractur localizat a musculaturii din cadranul superior drept sau jumtatea dreapt a
14

abdomenului; manevra Murphi devine pozitiv (vezica biliar palpabil n hipocondrul drept, n
inspir profund, intens dureroas). La palpare, poate fi evideniat hiperestezia cutanat
abdominal.
La percuia grilajului costal drept att n regiunea teriorar ct i n cea posterioar se
intensific durerea abdominal (n hipocondrul drept).
n 25-30% din cazuri se palpeaz la 24 - 48 de ore de la debut, un colecist destis
(hidrops), dar adesea intensitate a crescut a durerilor i apsarea muscular, respiraia
superficial, adipozitatea abdominal sau scleroza colecistului, printr-un proces inflamator
cronic, anterior, limiteaz examinarea.
Uneori se constat o tumefacie pseudotumoral mai intens, dur, imprecis delimitat,
numit plastron colecistic.

EXAMENE PARACLINICE :
Investigaiile de laborator sunt efectuate produselor biologice i patologice care
completeaz simptomatologia bolii cu elemente obiective, exprimnd modificrile aprute n
morfologia, fiziologia i biochimica organismului, reflect evoluia bolii i eficacitatea
tratamentului, confirm vindecarea sau semnalizeaz apariia unor complicaii.
Cele mai semnificative examene de laborator n colecistita acut sunt:
a) Examenul hemoleucogramei: indic de regul o cretere moderat a leucocitelor
(peste 10.000/mm2) sau mai mare n formele gangrenoase i cu abcese (hiperleucocitoz 16.00018.000/mm2);
b) Examenul bilirubinei: bilirubinemia peste 5mg% cu predominan bilirubinemiei
directe se ntlnesc numai n cazuri n care exist o calculaz coledocian sau cnd procesul
inflamator cuprinde i canalul coledoc.
c) Testele funcionale hepatice: nu se modific dect n cazuri rare, cnd procesul
inflamator invadeaz patul vezicei biliare i cnd parenchimul hepatic al acestei zone este
invadat de procesul necrotic pericolecistic. n aceste cazuri, transami-naza hexalacetic, fosfataza
alcalin sunt crescute, corelndu-se cu hiperbilirubinemia.
d) Examenul amilazelor: indic hiperamilazemia i hiperamilazuria prezente ntr-un
numr important de cazuri i ndeosebi n cele care evolueaz concomitent cu o pancreatit
acut. Hiperamilazemia i hiperamilazuria cu valori moderat crescute rm implic neaprat coexistena leziunilor de pancreatit acut.
Examenul testelor de inflamare nespecific - indic valori crescute ale VSH-ului i
fibrinogenului.

Examene radiologice:
A. Examene uzuale
1. Radiografia abdominal pe gol - poate fi de mare valoare diagnostic n situaia n
care aceasta pune n eviden calculii biliari radioopaci, calcifierea peretelui vezicei biliare,
15

prezena de calculi n intestin, sau de gaze n cile biliare (semn indirect de fistul
biliodigestiv).
2. Ecografia abdominal - are cea mai larg aplicabilitate la bolnavii cu colecistit acut,
deoarece fiind o metod neinvaziv este uor de suportat chiar de bolnavii cu stare general
proast (febr, icter). Metoda permite depistarea calculilor care au diametrul mai mare de 35mm i vizualizeaz modificrile de form, de volum i de poziia vezicei biliare, ca i
modificrile structurale ale pereilor acesteia.
Ea pune n eviden ngroarea peretelui prin edem cnd acesta depete 3mm. Aceast
metod se folosete i n crizele de colecistit acut.
3. Colangio-colecistografia intravenoas - ajut la diagnosticul diferenial al colecistitei
acute cu pancreatita acut. Aceasta arat o vezica biliar exclus radiologic i poate oferi
informaii asupra strii cii biliare principale.
4. Colecistografia - per oral este contraindicat i inoperant datorit vrsturilor n
prezena icterului sau alterarea strii generale a pacientului contraindic att colecistografia
provocat ct i colangio-colecitografia intravenoas.
B. Examene moderne
Tomografia computerizat sau rezonana magnetic nuclear nu sunt
explorri de rutin, eventual pot fi utilizate de excepie i ecografia la ghidarea unei puncii
aspirative percutane tranhepatice a colecistului (n scop diagnostic - bilicultura sau terapeuticdrenaj).
C. Examene nespecifice
Electrocardiograma (EKG) este necesar pentru precizarea strii cardiace a bolnavului,
deseori la vrstnici i pentru eliminarea diagnosticului de infarct miocardic.
FORME ANATOMO-CLINICE
Exist suficient de variate forme clinice sub care se poate prezenta o litiaz vezicular:
latent (mut"),
pseudoulceroas,
dureroas,
migrenoas,
dispeptic,
pseudoneoplazic - cu debut icteric.
Din aceast niruire, de cele mai multe ori ne confruntm cu formele dureroase (debut colicativ)
i cu cele acute (colecistita acut). Asupra lor nu insistm, ele fiind bine cunoscute i
reprezentnd
obinuitul. Forma latent sau asimptomatic reprezinta o descoperire incidental cu ocazia unei
ecografii.Ali bolnavi pot avea suferine de tip ulceros i unii chiar sunt tratai ca atare, mai ales
dac endoscopia descoper o leziune ulceroas.
De aici se poate desprinde o singur concluzie cu valoare practic: bolnavul surprins cu suferin
de tip digestiv trebuie s fie supus n mod obligatoriu unei ecografii hepato-bilio-pancreatice i
16

unei endoscopii gastro-duodenale. Coexistena ulcer-colecistopatie sau colecistopatie - boal de

reflux gastro-esofagian nu este nici rar, nici ntmpltoare.

DIAGNOSTIC POZITIV
Diagnosticul de colecistita acut se stabilete pe baza anamnezei i a examenului clinic
obiectiv i examenele paraclinice.
Elementele diagnosticului pozitiv sunt: durerea abdominal intens, teristic bolii biliare
cu semne de iritaie sau inflamaie peritoneal n hipocondrul drept; prezena hidropsului vezical
acut cu sau fr plastron vezical subhepatic; febra i frisonul; leucocitoza marcat; neopacifierea
vezicei biliare la colangiografia intravenoas (vezica exclus radiologic).
Examenul clinic obiectiv locoregional este de o mare valoare diagnostic. n primele 24
de ore pune n eviden durerea provocat sau accentuat prin manevra Murphy, durere
accentuat i la decompresia brusc a palprii profunde (semnul resortului).
Dup 24 de ore apar semne de hidrops vezical acut, vezica biliar devenind palpabil n
1/3 din cazuri. Ea se percepe ca o formaiune piriform, neted (form de par), intens dureroas
ce urmeaz ficatul n micrile respiratorii i care poate disprea brusc (cnd calculul obstruant
s-a dezangajat efileul infundibulocistic, unde produce obstrucia).
Este de reinut c o vezic biliar mult modificat parietal, cu pereii groi scleroatrofici,
printr-un proces de colecistit cronic litiazic preexistent nu ofer semne de hidrops vezical
acut, deoarece ea nu se destinde i poate fi palpat.
Un alt semn clinic tot att de valoros ca i hidropsul vezical acut este prezena platronului
subhepatic, formaiune tumoral cu consistena pstoas, determinat de reacia inflamatorie peri
colecistit. Plastronul colecistitei acute are conturul confuz delimitat i se poate extinde n
epigastru i flancul drept ajungnd uneori n fosa iliac dreapt sau n regiunea ombilical, n
prezena plastronului subhepatic, vezica biliar nu mai poate fi palpat dei este destins.

DIAGNOSTIC DIFERENIAL
Actualmente rareori apar probleme de diagnostic diferenial, diagnostic care n mod traditional
trebuia efectuat cu o serie de afeciuni medicale sau chirurgicale:
- pneumonie bazal dreapt,
- colic ureteral dreapt,
- ulcer perforat
- pleurodinia,
- nevralgiile intercostale sau subcostale drepte, zona zoster sau chiar periartritele scapulohumerale drepte (datorit iradierii durerii).
- ulcerul duodenal,
- herniile hiatale
- pancreatita

17

EVOLUIE, COMPLICAII
In marea lor majoritate, la nceput, litiazele veziculare sunt aseptice. Este firesc ns ca pe
msur ce timpul trece, msurat n ani, s apar o serie de complicaii n care sepsisul joac un
rol cardinal.
Suprainfectarea mediului vezicular constituie aproape regula n cazul leziunilor vechi, neglijate
de pacieni. Exist ns i litiaze care debuteaz secundar unor infecii (tific, salmonelozica, E.
Coli) sau
unei colecistopatii de tip colecistozic (adenomiomatoz, colesteroloz). Factorul infectios, odat
instalat, scurteaz n mod remarcabil perioada pn la prezentarea la medic, deoarece suferina se
intensific.
Aproximativ 50% dintre purttorii de calculi vor dezvolta complicaii sau suferine severe, 30%
vor avea suferine minore i 20% nu vor avea nici o suferin subiectiv (litiaze tcute"). lat,
sistematizate, aceste redutabile complicaii:
a) Infecioase :
-Colecistit acut este una din cele mai redutabile complicaii ale litiazei veziculare. Ea
constituie cea mai frecvent cauz de abdomen acut de origine biliar.
-Colecistit cronic - mbrac fie forma hiperplazic, fie pe cea sclero-atrofic.
b) Migratorii - factorul propulsor reprezentat de contracia vezicular este n msur s
mobilizeze calculul. Drumul calculilor poate fi mai scurt sau mai lung n funcie de mrimea lor
i de calibrul canalului cervico-cistic.
c) Fistulare i perforative - din fericire sunt destul de rar ntlnite, dar redutabile n ceea ce
privete rezolvarea lor chirurgical.
d) Complicaiile degenerativ-neoplazice aproximativ 85-90% dintre neoplasmele colecistului
survin la un bolnav purttor de calculi veziculari. n ce msur litiaza este rspunztoare de
degenerarea
malign este greu de stabilit.

TRATAMENT
Tratamentul profilactic al colecistitei acute const n tratarea atent a colecistopatiilor
cronice i litiazice (prevenirea stazei), precum i n urmrirea atent i n tratarea prompt a
bolilor infecioase, a strilor septicemice, a tulburrilor gastro-intestinale i n asanarea focarelor
de infecie.
Tratamentul igieno-dietetic const n repaus absolut la pat, pung cu ghea pus n
regiunea hipocondrului drept, n caz de vrsturi repetate se instituie aspiraie nazogastric.
Aportul caloric i hidroelectrolitic se asigur preoperator i postoperator printr-o diet care pune
n repaos funcia coleretic, colecistokinetic.
Hidratarea i alimentaia parental sunt treptat nlocuite cu hidratarea i alimentaia oral numai
n cazurile cu evoluie favorabil, n care procesul inflamator se remite treptat.
n prima zi dup cedarea fenomenelor dureroase se administreaz un regim hidrozaharat
compus din ceaiuri slabe de mueel sau suntoare, iar n a doua i a treia zi se adaug pine
prjit, supe mucilaginoase de orez i sucuri de fructe. Dup 2-3 zile regimul de cruare
digestiv, fr proteine i grsimi, este treptat mbogit prin adaos de alimente care conin
proteine i lipide uor digerabile, neiritante, cu valoare caloric ridicat: supe de zarzavat cu
18

fidea; creme de legume; cartofi copi; miere de albine; carne de vit preparat sub forme de
prioare sau rasol; compoturi.
Tratamentul medicamentos se aplic att preoperator, ct i post-operator. Principalele
obiective ale tratamentului conservator medical sunt: calmarea durerii; ndeprtarea spasmului
cilor biliare; suprimarea secreiei gastrice; asigurarea aportului caloric i hidroelectrolitic;
prevenirea infeciei secundare; monitorizarea medico-chirurgical; revulsia local.
- Calmarea durerii i ndeprtarea spasmului cilor biliare
Obstacolul mecanic de la nivelul defileului infundibulocistic se nsoete ntotdeauna de
spasmul musculaturii nete al cilor biliare, care accentueaz obstrucia i hipertensiunea
intravezicular, generatoare de durere. n practic se administreaz: ATROPIN i.m. l-2mg/zi;
PAPAVER1N i.m. 6-8 fiole/zi; SCOBUT1L SIMPLU 2-3 fiole/zi sau SCOBUTIL COMPUS 23 fiole/zi; ALGOCALMIN 3-4 fiole/zi;.
Suprimarea secreiei gastrice - secreia gastric ce se acumuleaz n stomac are mai multe
efecte nefavorabile. Trecerea sucului gastric din stomac n duoden declaneaz secreia de secretin
i colecistokinin, hormoni care cresc secreia pancreatic, fluxul biliar i kinetica cilor biliare.
Acumularea de suc gastric n exces produce distensie gastric cu efecte asemntoare asupra
funciei biliare i pancreatice, privitor la fluxul i kinetica biliopancreatit. Staza i distensia
gastric mai produc i vrsturi.
- Calmarea vrsturilor - cnd bolnavul vars, deci nu se pot administra medicamente per os, se
administreaz: EMETIRAL supozitoare; PLEGOMAZIN fiole; METOCLOPRAMID fiole.
- Prevenirea i tratamentul infeciei secundare - cel puin n faza initial colecistitei acute
calculoase sau necalculoase, dar obstructive, infecia lipsete i antibioterapia nu este necesar.
Pe msur ce procesul inflamator evolueaz, vezicula biliar se poate infecta de cele mai multe
ori cu bacili, coli i enterococ. Antibioticul de elecie este AMPICILINA i.m. 6-8 g/zi, care are
avantajul de a se elimina prin bil realiznd concentraii considerabile n cile biliare.
.
Monitorizarea bolnavului - Pentru stabilirea eficacitii tratamentului medical
conservator i pentru alegerea momentului operator, bolnavul trebuie urmrit continuu prin
examene clinice, de laborator i examene radiologice repetate.
Temperatura, pulsul i frecvena respiraiilor trebuie notate din 2 n 2 ore. Dac n primele
24 - 36 ore, temperatura, frecvena pulsului, semnele locale, leucocitoza i alte probe de
laborator arat semne de evoluie nefavorabil, bolnavul trebuie operat fr ntrziere.
Dezavantajul tratamentului medical
1. Vindecarea episodului acut n colecistita acut fr leziuni distructive nu scutete
bolnavul de o nou acutizare, dat fiind persistena litiazei.
2. n formele cu leziuni gangrenoase ameliorarea clinic mascheaz evoluia procesului
necrotic a peretelui vezicar, precum i a eventualelor complicaii pertoneale generate de acesta.
19

Tratamentul chirurgical - reprezint conduita de selecie n colecistita acut. Alegerea

momentului optim de aplicare a lui este dependent de parametrii care in de tipul clinic al bolii,
gradul de severitate al evoluiei i factorii de prognostic nefavorabil.
1. Intervenia indicat n colecistita acut este COLECISTECTOMIA care reprezint extirparea
vezicei biliare cu tot cu calculi, astfel suprimndu-se sediul inflamaiei. Exist trei metode de
colecistectomii:
2. COLECISTECTOMIA de necesitate se practic n cazurile cu risc chirurgical major
(persoane n vrst, boli grave coexistente) sub tratament antibiotic. Eventual sub ghidaj
ecografic se evacueaz coninutul vezicular i se realizeaz o colecistostom cu tub de dren.
Calculii restani sau migrai n coledoc pot fi tratai prin dizolvare cu acizi biliari sau extracie
endoscopic prin sfincterotomie.
Ulterior, cnd condiiile tehnice i starea general permit, se poate face colecistectomie
secundar, pentru c n 4% din cazuri colecistita acut recidiveaz.
3. COLECISTECTOMIA LAPAROSCOPIC are avantajul ca durata spitalizrii se
reduce la 24-48 ore. De asemenea, durerile generate de intervenii sunt mai mici i dispar mai
repede, iar reluarea activitii curente de ctre pacient se face dup 1-2 sptmni, fa de 4-6
sptmni ct sunt necesare dup o colecistectomie deschis.
In cadrul tehnicilor neablative se nscriu: disoluia chimic a calculilor, litotriia extracorporeal,
litotriia i litoextracia percutan (radiotopic). Metodele conservatoare enumerate mai sus au
riscuri suficiente i, n plus, permit recidiva litiazic n cel puin 30% din cazuri, la cea. 2 ani de
la ncetarea tratamentului.
Complicaiile postoperatorii precoce :
1. Hemoragia
2. Peritonita biliar
3. Fistula postcolecistectomie
4. Icterul postoperator precoce
Complicaiile postoperatorii tardive
Complicaii nespecifice: Ocluzia postoperatorie tardiv prin bride, anastomoze
digestive stenozate, eventraii postoperatorii, granuloame de fir.
Complicaii specifice: n raport cu afeciunea pentru care s-a intervenit chirurgical i
timpul interveniei. Dup intervenia pe cile biliare: stenoze ale cilor biliare, litiaz
restant a cilor biliare principale.

EDUCAIE PENTRU SNTATE

20

1. Profilaxia primar - vizeaz reducerea numrului de cazuri noi de mbolnvire.

Profilaxia colecistitelor acute const n:
- tratarea corect a colecistopatiilor cronice i a celor litiazice (prevenirea stazei), precum
i urmrirea atent i tratarea prompt a bolilor infecioase, a strilor septice, a tulburrilor
gastrointestinale si asanarea focarelor de infecie.
- dispensarizarea persoanelor cu simptome nespecifice i a celor cu teren favorabil
apariiei bolii.
- alimentaie echilibrat calitativ i cantitativ (pregtirea alimentelor fr excese de
condimente, evitarea alimentelor iritante), orarul meselor (mese regulate), igien psihogen
(servirea mesei n condiii de relaxare nervoas).
- educarea populaiei n vederea abandonrii obiceiurilor duntoare (alcoolism, fumat).
2. Profilaxia secundar urmrete prin msurile luate ca n evoluia bolilor digestive deja
existente s nu apar complicaii grave.
3. Profilaxia teriar se realizeaz prin aciuni destinate incapacitilor cronice i de
reeducare a invaliditilor funcionale ale bolnavilor cu colecistectomie.

21

PARTEA
SPECIALA

SPITALUL: SCJU Sf.Apostol Andrei C-a

MEDIC: Dr.Crciun Relu Liviu

22

SECTIA: Gastroenterologie

DOSAR DE INGRIJIRE
DATE DE IDENTITATE
NUMELE: C.
VARSTA: 65 ani
STRADA: Plopilor
SC: ET:-

PRENUMELE: E.
SEXUL: F.
DOMICILIUL- LOC: Cumpna
NR: 10
BL:AP:JUDETUL: Constana

DATE DESPRE SPITALIZARE

DATA INTERNARII-ANUL: 2015 LUNA: 01
ZIUA:14
DATA EXTERNARII-ANUL: 2015 LUNA: 01
ZIUA:19
MOTIVELE INTERNARII:
-greuri, vrsturi bilio-alimentare
-balonari-post prandial
-durere abdominal n hipocondrul drept cu iradiere posterioar
-frison, febr
-cefalee

ORA:10
ORA:12

DIAGNOSTICUL LA INTERNARE:
Colecistit acut

SITUATIA FAMILIALA SI SOCIALA

SITUATIA FAMILIALA:vduv
NR. COPII:4
SITUATIA SOCIALA: satisfctoare
PROFESIA:pensionar
CONDITII DE LOCUIT: Locuiete la cas, cu fiica cea mic, ginerele i dou nepoate.
Ceilali copii sunt cstorii i stau la casele lor. Casa are 3 dormitoare, o sufragerie, o
buctrie, o baie i o grdin, unde cultiv legume i le vinde la pia pentru un venit n plus.

PERSOANE CU CARE SE IA LEGATURA

23

NUME: H.
ADRESA: Cumpna
NUME: C
ADRESA: Constana

PRENUME: E
TEL:0745679870
PRENUME: M
TEL:0755897045

ANTECEDENTE
HEREDO-COLATERALE: nesemnificative
PERSONALE-FIZIOLOGICE: menarha la 14 ani, ultima menstruaie n 2002 la vrsta de
52 de ani cnd a intrat la menopauz
PERSONALE-PATOLOGICE: FACTORI DE RISC LEGATI DE MODUL DE VIATA: i place n general mncarea mai
gras, sosurile.

ISTORICUL BOLII SI EXTRAS DIN

EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE
Pacienta C.E. n vrst de 65 ani se prezint n UPU n dimineaa zilei de 14.01.2015, ora 6
dimineaa, adus de aparintori cu maina proprie, acuznd dureri abdominale n hipocondrul
drept, cu iradiere posterioar, continu, greuri, vrsturi bilio-alimentare, cefalee, febr i frison.
Pacienta afirm c n urm cu 2 zile a prezentat grea i vrsturi, dar a luat 1 pastil de
Metoclopramid i 1 pastil de No-spa i s-a linitit.
n urm cu 5 ore au renceput colicile abdominale, dar cu o intensitate foarte mare care nu
au mai ncetat la administrarea de antialgice i antiemetice.
n urma consultului clinic pacienta este diagnosticat cu Colecistit Acut i este internat
pe Secia de Gastroenterologie.
La ecografia abdominal s-a constatat un colecist mrit de volum 6 cm, cu perei ngroai
4,7cm, canalul biliar principal normal.
Se efectueaz EKG i radiografie pulmonar.
S-au recoltat probe de snge: HGL, VSH, TGP,TGO, bilirubin total, amilaz, lipaz,
uree, creatinin, glicemie, fosfataz alcalin, GGT(gama-glutamiltransferaz).

PRESCRIPTII MEDICALE LA INTERNARE

TRATAMENTUL:
No-Spa 1 fiol/8 ore, Algifen 1 fiola/8 ore, Ampicilin 1 g/8 ore i.v., Metoclopramid 1f/8 ore,
ser fiziologic 1000 ml, glucoz 10%- 1500 ml, Arnetin 1 fiol x2/ zi
EXAMINARI:
24

Probe biologice: HLG, VSH, TGP, TGO, GGT (gama-glutamiltransferaz), bilirubin total,
amilaze, lipaze, uree, creatinin, glicemie, fosfataz alcalin.
EKG, ecografie abdominal, radiografie pulmonar.
REGIMUL: Hipolipidic, hydric

FI TEHNIC DE LUCRU

Administrarea prin perfuzie intravenoas de Metoclopramid 1 f, No-Spa 1 f, Ser

fiziologic 500 ml, pacientei C. E. cu colecistit acut.
Scop- antiemetic, antispastic, hidratare
MATERIALE NECESARE:
- 1 fiola Metoclopramid
- 1 fiola No-Spa
- Ser Fiziologic 500ml
- Perfuzor steril
- Tav medical
- Stativ
- Alcool medicinal
- Vat
- Romplast
- Sering si ace sterile
ETAPE DE EXECUIE
1.Se pregtesc materialele i
instrumentele necesare
execuiei tehnicii
2.Pregtirea fizic i psihic
a pacientului

3.Efectuarea tehnicii

TIMPI DE EXECUIE
1.1 Se aeaz materialele pe
tava medicala
1.2 Se duc n apropierea
patului pacientului
2.1 Se anun i se explic
necesitatea tehnicii
2.2 Se aeaz pacientul
n decubit dorsal cu braul n
extensie
3.1 Asistenta medical se
spal pe maini
3.2 Se verifica trusa de
perfuzat
3.3 Se scoate trusa din
pung, se dezinfecteaz
dopul de cauciuc al
flaconului
3.4 Se monteaz perfuzorul
la flaconul de glucoz
25

MOTIVAREA GESTURILOR
-pentru folosirea judicioas a
timpului.

-este necesar colaborarea i

acceptul pacientului

-pentru respectarea normelor de

asepsie i antisepsie

3.5 Se scoate aerul, lichidul

se scurge n tvia renal
3.6 Se nchide perfuzorul
3.7 Se suspend flaconul n
stativ
3.8 Se aspira solutiile din
fiole, se elimina bulele de
aer si se introduc in ser
3.9 Se ndeprteaz capacul
de la branul
3.10 Se racordeaz
perfuzorul i se deschide
ncet tubul pentru a vedea
dac circuitul este permeabil
3.11 Se regleaza numarul de
picaturi
3.12 Se fixeaz tubul
perfuzorului cu romplast
4.1 Se instruieste pacientul
s ramn n pat i s nu
mite mna
4.2 Se ntrerupe perfuzia
nainte de a se goli punga
complet
5.1 Se strng materialele
folosite i se arunc n
recipiente
5.2 Se noteaz tehnica n
foaia de observaie
5.3 Dup efectuarea tehnicii
asistenta medical se spal
pe mini

4.Supravegherea pacientului

5.Reorganizarea locului de
munc

-pentru evitarea incidentelor si

accidentelor

-pentru evitarea incidentelor si

accidentelor

-pentru respectarea normelor de

securitate si sanatate in munca

OBSERVAREA INITIALA
SITUATIA LA INTERNARE:

I:158 cm G: 72 kg TA:136/90 mm Hg p:85 bt/min

T: 38,7
R: 18 resp/min
VAZ: bun
AUZ: bun

NEVOI FUNDAMENTALE
1. A RESPIRA: Prezinta usoara dificultate in respiratie datorita durerii.
TA-136/90 mmHg, ci aeriene libere, nu tuseste, nu expectoreaza.
26

2. A MANCA, A BEA: Pacienta prezinta dureri in hipocondrul drept, gust amar, balonari
arsuri epigastrice, senzatie de voma.
Din cauza greurilor, vrsturilor i a durerilor abdominale, pacienta nu se poate hrni i hidrata
corespunztor.
3. A ELIMINA: Pacienta prezint miciuni spontane, vrsturi, tranzit intestinal lent
care genereaza disconfort.

4. A TE MISCA: Din cauza durerilor abdominale pacienta se deplaseaz cu greutate.

Isi schimba des pozitia si cauta o pozitie antalgica.
5. A DORMI, A TE ODIHNI: Din cauza durerilor abdominale pacienta nu se poate
odihni, are un somn ntrerupt, agitat.
6. A TE IMBRACA, A TE DEZBRACA: Pacienta a venit pregtit de acas n pijamale
i nu are nevoie de ajutor, se imbraca si se dezbraca singura.
07.A-TI MENTINE TEMPERATURA IN LIMITE NORMALE:
Pacienta este febril avnd T-38,7grade C n urma procesului infecios.
08. A FI CURAT, A-TI PROTEJA TEGUMENTELE: Este o persoan ngrijit, curat,
cu tegumente normal colorate.
i face singur toaleta.
09. A EVITA PERICOLELE: Din cauza durerii abdominale i mai pierde echilibrul.
Nu are cunostinte suficiente despre boala si modalitati de ingrijire.
10. A COMUNICA: Este o persoan vesel, glumea i comunic cu familia, cadrele medicale
i colegele de salon.
11. A TE RECREEA: Citeste toate ziarele pe care le primeste si discuta cu colegele de salon.
12.A FI UTIL: Se descrie ca fiind o persoan sntoas, pna acum a ajuns la spital doar n
vizit, si ajut colegele de salon.
13. A INVATA: Ascult toate sfaturile medicului i asistentelor i nu se sfiete s pun ntrebri
despre boal.
14. A-TI PRACTICA RELIGIA: Este de religie ortodox i i place s mearg la biseric
ori de cte ori are ocazia.
ALERGIC LA: Nu se stie alergic.

ASPECTE PSIHOLOGICE
STAREA DE CONSTIENTA: pacienta este orientat temporo-spaial, cooperant
COMPORTAMENT: dorete s se fac bine ct mai repede ca s si poat relua activitile
obinuite.
MOD DE INTERNARE- SINGUR:
SALVARE:
FAMILIA: x
ALTUL:
PARTICULARITATI: fr particulariti

ASPECTE SOCIOLOGICE
27

MOD DE VIATA- SINGUR:

DE FAMILIE: x
MEDIUL (HABITAT)- RURAL: x
URBAN:
OCUPATII ( HOBBY): grdinrit

ALTUL:

PARTICULARITATI: este ngrijorat de legumele ce se vor strica n timpul n care dumneaei

va sta la spital deoarece nu are cine s le culeag i s le vnd.
PROBLEME SOCIALE: nu are.

INTERPRETAREA DATELOR
NEVOI NESATISFACUTE: DIAGNOSTICE DE NURSING INITIALE:
1. A mnca, a bea: Deficit alimentar din cauza vrsturilor i a greurilor manifestat prin aport
insuficient de nutrieni i lichide.
2. A elimina: Alterarea eliminrilor din cauza tranzitului intestinal lent, manifestat prin
Constipaie
3. A te mica: Diminuarea micrilor din cauza durerii manifestat prin repaus la pat.
4. A dormi, a te odihni: Alterarea somnului din cauza durerii manifestat prin somn ntrerupt.
5. A evita pericole: Neputina de a se apra de eventuale pericole cnd este n criz din cauza
durerii manifestat prin dezechilibru.
6.A-i menine temperatura n limite normale: Hipertemie din cauza procesului infecios manifestat prin creterea temperaturii peste limitele normale.

COMPORTAMENT ASTEPTAT, IN CE INTERVAL

Pacienta: -trebuie s i reia tranzitul intestinal normal n 24 ore
-s nu mai prezinte greuri i vrsturi
-s se odihneasc i s aiba un somn linistit cel puin 7-8 ore
-durerea s fie diminuat n 2-3 ore
-s se alimenteze i s se hidrateze singur n urmtoarele 24-48 ore

MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZARII

14.01.2015 ora 6 pacienta se prezint n UPU a SCJU Sf Apostol Andrei Constana
-n urma examenelor clinice, paraclinice i de laborator se hotrte internarea
pacientei pe secia Gastroenterologie.
28

-la indicaia medicului se administreaz No-Spa 1 fiol/8 ore, Algifen 1 fiola/8 ore,
Ampicilin 1g/8 ore iv.,Metoclopramid 1f/8 ore, ser fiziologic 1000ml, glucoz 10%- 1500 ml,
Arnetin 1fiolx2/ zi.
- pung cu ghea pe hipocondrul drept.
15.01.2015- starea pacientei se amelioreaz uor, se continu administrarea tratamentului
16.01.2015- starea pacientei este relativ bun, tratamentul medicamentos i dietetic continu
17.01.2015- stare bun
18.01.2015- stare general favorabil i se propune externarea
19.01.2015- externarea pacientei

OBIECTIVUL GLOBAL
Pacienta s prezinte un nivel optim de sntate, s neleag importana regimului
alimentar i a medicaiei prescrise de medic pentru a-i recpta ct mai repede rolul
social ct i cel familiar.
NUME:C
SECTIA: GASTROENTEROLOGIE
PRENUME:E
DIAGNOSTIC: COLECISTI ACUT
ALIMENTE PERMISE: fructe coapte, cartofi fieri sau copti, brnz proaspt de vaci, cereale
fierte,ulei vegetal, pui, pete rasol, carne de vit
ALIMENTE INTERZISE:
Carnea gras, afumturile, rntaurile, sosurile, condimentele iui, nuci, alune, ceap, varz,
fasole, prjeli
PREFERINTE ALIMENTARE:
Carnea de porc, sosurile, prjelile, legumele

ALIMENTATIA
DATA:

ORA:

14.01.

13:30
18:00
7:30
13:30
18:30
7:30
13:30
18:00
7:30
13:30
18:00
7:30
13:30

15.01

16:01

17.01

18:01

REGIMUL ALIMENTAR:
Regim hidric i hipolipidic
Ceai nendulcit
Ceai neindulcit
Brnz proaspt de vaci, ceai nendulcit
Sup de legume
Cartofi copi cu brnz proaspt de vaci
Pine prjit cu ceai i brnz
Sup de zarzavat, pui fiert i piure de legume
Fidea cu brnz
Pine prjit cu brnz de vaci i ceai nendulcit
Sup crem de legume cu pui fiert i orez
Macaroane cu brnz
Pine prajit cu ceai nendulcit
Sup de fidea, carne de vit cu legume fierte
29

OBNSERVATII:
Pacienta reacioneaz
destul de bine la
regimul alimentar
impus deoarece
nelege importana
acestuia pentru
snatate.

Pacienta ncearc s
ii formeze un regim
de via sntos.

18:00
19:01

Sup de pui
Starea pacientei este bun i se externeaz,dar
cu recomandarea de a urma regimul acas i
tratamentul medicamentos recomandat de medic
pentru a evita eventuale complicaii sau recidive.

TRATAMENT
DATA
14.01

ORA
8:00

PRESCRIPTII
Algifen 1 f
Metoclopramid 1 f
Arnetin 1 f
No-Spa 1 f
Ampicilin 1 g iv
Ser fiziologic 500ml
Glucoz 10% 500 ml

16:00

Algifen 1 f
Metoclopramid 1 f
No-Spa 1 f
Ampicilin 1 g iv
Glucoz 10% 500 ml

00:00

Algifen 1 f
Metoclopramid 1 f
Arnetin 1 f
No-Spa 1 f
Ampicilin 1 g iv
Ser fiziologic 500ml
Glucoz 10% 500 ml

15.01-18.01

MEDIC
Crciun ReluLiviu

SEMNATURA

Algifen 1 f
Metoclopramid 1 f
Arnetin 1 f
No-Spa 1 f
Ampicilin 1 g iv
Ser fiziologic 500ml

EXAMENE BIOLOGICE

DATA
14.01

ORA
6:00

EXAMENE CERUTE
Hemogram cu formul leucocitar
Fosfataz alcalin 105 U/L 40-130
Bilirubin total- 1,14mg/dl <1
Numr leucocite- 13,58 mii/uL 4-10
VSH- 21 mm/h
<30 mm/h
30

MEDIC
Crciun Relu
Liviu

SEMNATURA

TGO- 22U/L
2-40U/L
TGP- 22U/L
2-40U/L
Uree seric -20 mg/dl <50mg/dl
Creatinin seric-0,96mg/dl 0,5-0,9
Glucoz- 114mg/dl 65-115mg/dl
Amilaze- 87U/L
20-100U/L
GGT- 84U/L
2-50U/L
Lipaza- 53U/L
<60U/L

EXAMENE PARACLINICE
NUME:C.
PRENUME:M
DATA
14.01

7:30
7:45
8:00

8:15

SECTIA:GASTROENTEROLOGIE
DIAGNOSTIC:COLECISTIT ACUT
ORA
EXAMENE
MEDIC
SEMNATURA
CERUTE
EKG-fr modificri
Dr. Crciun Relu
RX pulmonar- fr modificri
Liviu
Ecografie abdominal unde s-a
constatat un colecist mrit -6 cm, cu
perei ngroai -5mm i canalul
biliar principal normal.
CT abdominal unde se confirm
diagnosticul de colecistit.

PARAMETRII FIZIOLOGICI
NUME:C.
PRENUME:M.
DATA
ORA

TEMP.

PULS

14.01

6:30
10:00
12:00
14:00
16:00
18:00
22:00

38.7
38.2
37.5
37.2
37.3
37.0
37.0

98
95
92
90
88
88
88

18
17
17
17
17
17
17

15.01

8:00

37.5

85

16

SECTIA:GASTROENTEROLOGIE
DIAGNOSTIC:COLECISTITA ACUT
RESP
T.A.
DIURE SCAUN SEMN
ZA
ATURA
138/90 1800 ml
Absent
135/90
136/80
135/90
135/90
135/90
135/90
135/80 1800 ml
31

Absent

16:00

37.0

85

16

135/80

16.01

8:00
16:00

36.8
36.8

82
80

16
16

135/80 1900ml
135/80

17.01

8:00
16:00

36.7
36.5

80
80

16
16

130/85 1900ml
132/80

18.01

8:00
16:00

36.2
36.2

85
85

16
16

132/80 1900ml
132/80

19.01

8:00

36.2

85

16

132/80 700 ml

OBSERVATII / EVOLUTIE
DATA
14.01

ORA
6:30

10:00

12:00
14:00
16:00
22:00
15.01

8:00

16:00
22:00
16.01

8:00

17.01

8:00

18.01

8:00

OBSERVATII SI INTERVENTII
Pacienta prezint frison i febr moderat 38.7 gr. C, R-18 respiraii/min
TA-138/90 mm hg, P-98p/min., miciuni fiziologice, tranzit intestinal
absent.
Se administreaz tratamentul medicamentos prescris de medic:
Ampicilin 1g/8h i.v., No-Spa 1f/8 h, Algifen 1f/8h, Metoclopramid
1f/8h, Arnetin 1fx 2/zi, Ser fiziologic 1000ml, Glucoz 10%
Se supravegheaza perfuzia.
Monitorizarea funciilor vitale :T=38,5 gr C,R=17/min, P=95batai/min.,
TA= 135/90mm hg
Msurarea funciilor vitale T=37,5, gr C, R=17r/min, P=92batai/min
TA=136/8mm hg
Monitorizarea funciilor vitale.
Administrarea tratamentului prescris de medic i supravegherea perfuziei
Msurarea funciilor vitale.
Administrarea tratamentului prescris i supravegherea perfuziei.
Msurarea funciilor vitale.
Pacienta prezint o stare de sntate ameliorat: dureri abdominale
suportabile hipocondrul drept, cu grea, dar fr vrsturi, cu tranzit
intestinal, afebrile.
Administrarea tratamentului i supravegherea pacientei.
Monitorizarea funciilor vitale.
Administrarea tratamentului.
Pacienta este monitorizat i se administreaz tratamentul de sear prescris.
Starea pacientei se mbuntete. Rspunde foarte bine la tratamentul
medicamentos i dietetic.
Supravegherea perfuziei i a pacientei.
Se msoar funciile vitale i vegetative care sunt n parametri normali.
Se administreaz tratamentul prescris.
Se administreaz tratamentul i se msoar funciile vitale.
Pacienta prezint o stare general bun.
32

19.01

T=36,2 gr C, P=85p/min, R=16 r/min, TA=132/8 mm hg

Pacienta se externeaz.

PLAN DE NURSING
DATA

DIAGNOSTIC
DE NURSING
Mobilitate
ngreunat
din
cauza
durerii
manifestat
prin
micri limitate

OBIECTIVE

14.01

Alterarea
eliminrilor legata
de
tranzitul
intestinal
lent
manifestat
prin
constipaie.

Pacienta
prezinte
tranzit
intestinal
normal.

14.01

Somn nterupt din Pacienta

s 16.01
cauza
durerii prezinte
un
abdominale
somn odihnitor.
manifestat
prin
agitaie, oboseal.

14.01

Deficit alimentar
legat de vrsturi i
greuri manifestat
prin inapetenta

Pacienta s nu 17.01
mai
prezinte
stri de grea
i vrsturi.

14.01

Alimentaie
insuficient
cantitativ
din
cauza
regimului
dietetic
manifestat prin refuzul de
a consuma alimente
care nu-i plac
Alterarea

Pacienta
s
neleag
importana i
respectarea
unui
regim
alimentar

14.01

14.01

DATA

Pacientul
s 15.01
reueasc s se
mobilizeze
singur i fr
dificultare.

Pacienta

s 15.01
un

s 18.01
33

DIAGNOSTIC
DE NURSING
Alterarea strii de
confort din cauza
persistenei
durerilor
manifestat
prin
nelinite i agitaie.
Insomnie din cauza
durerii,
manifestat
prin
ore
insuficiente
de
somn.

OBIECTIVE
Pacienta
s
prezinte stare
de bine .i confort.

Pacienta
s
poat
s
beneficieze de
ore de somn
nentrerupt
calitativ
i
cantitativ.
Insomnie din cauza Pacienta
s
durerii
manifest poat
benetat
prin ficia de somn
ntreruperea
nentrerupt
somnului
,
oboseal,
facies
ncercnat.
Sentiment
de S diminueze
inutilitate legat de anxietatea i s
internare, ruperea neleag
ca
de familie, mani este o situatie
festat
prin tranzitorie
nelinite, anxietate.

Deficit

de Pacienta

confortului
din prezinte
cauza
febrei temperatura
moderate
corpului
n
manifestat
prin limite normale.
creterea
temperaturii
14.01

Diminuarea mobilitii din

cauza durerii manifestat prin
limitarea micrilor i repaos
la pat

14.01

Alterarea strii de nutriie din

cauza
greurilor
i
vrsturilor manifestat prin
inapeten.

14.01

Alterarea
funciei
de
eliminare a materiilor fecale
din
cauza
tranzitului
intestinal lent manifestat prin
constipaie.

14.01

Hipertemie
legat
de
procesul
infecios
manifestat prin creterea
temperaturii corporale

14.01

Somn nterupt din cauza

durerilor manifestat oboseal,
agitaie.
Alterarea strii de confort din
cauza persistenei durerii
manifestat prin nelinite

14.01

cunotine
n primeasc
legtur cu boala i informaiile
evoluia
acesteia solicitate.
manifestat
prin
solicitare
de
informaii.

Se ajut pacienta s-i

gseasc o poziie antalgic.
Se servete masa la pat
pacientei. Se administreaz
tratamentul prescris de medic
pentru calmarea durerii. Se
educ
pacienta
pentru
efectuarea unor tehnici de
relaxare.
Se impune repausul digestiv
prin instituirea regimului
hidric i hipolipidic perfuzabil
Se asigur repaosul fizic i
psihic
la
pat.
Se
supravegheaz vrsturile, se
ajut
pacientul
Se
administreaz antiemetice.
Se
administreaz
sub
prescripie medical Ser fiziologic 1000 ml, Glucoz 10% 1500 ml Se impune repaos
aimentar i se instituie regim
hidric
Se supravegheaz temperatura
i se noteaz n foaia de
observaie a pacientei Se
aplic pung de ghea pe
hipocondrul
drept.
Se
administreaz antitermice la
recomandarea medicului
Se administreaz calmante la
indicaia medicului Se asigur
condiii de microclimat.
Se administreaz tratamentul
prescris:
antialgice,
antispastice. Se informeaz
pacienta asupra importantanei
regi- Se informeaz pacienta
34

Are nevoie de ajutor

cnd dorete s se
deplaseze sau s-i
modifice poziia.

Pacienta
nu
reacioneaz bine la
regimul
alimentar
impus.

Pacienta nu prezint
scaun.

Pacienta
prezint
scderea temperaturii
corporale de la febr
moderat
la
subfebrilitate.

Pacienta a dormit 4-5

ore.
Pacienta beneficiaz
de micro- climat
corespunztor pentru
o stare de bine.

15.01

Insomnie din cauza durerii

manifestat
prin
ore
insuficiente de somn.

15.01

Alimentaie
insuficient
cantitativ din cauza regimului
dietetic impus manifestat
prin inapeten.
Insomnia din cauza durerii
manifestat prin ntreruperea
somnului, oboseal, facies
ncercnat

16.07

17.07

Sentiment de inutilitate legat

de internare, ruperea de
familie, manifestat prin
nelinite, anxietate

18.01

Deficit de cunotine legat de

evoluia bolii manifestat prin
cerere de informaii.

asupra importantanei regimului i evolutiei bolii

Se administreaz medicaia
prescris de medic. Se asigur
condiii
optime
de
microclimat. Se asigur liniste
n salon.
Se
administreaz
regim
alimentar corespunztor. Se
administreaz antiemetice la
indicaia medicului.
Se administreaz antialgice la
indicaia
medicului.
Se
aerisete camera nainte de ora
somnului. Se asigur linite n
salon.
Se discut cu pacienta i i se
explic c internarea este de
scurt durat i importana
supravegherii n spital pentru
evitarea
eventualelor
complicaii
Se informeaz pacienta cum
s
aplice
msurile
de
cunoatere i prevenire a
colicilor biliare.

Pacienta beneficiaz
de un somn mai bun

Pacienta accept i
ntelege
regimul
alimentar impus.
Pacienta beneficiaz
de somn neintrerupt

Pacienta nelege i
accept informaiile
despre importana spi
talizrii i faptul c
este doar o situaie
ranzitorie.
Pacienta
deine
suficiente informaii
despre boala sa.

RECOMANDARI LA EXTERNARE
EXPLICAREA ACESTORA
La externare pacientei i se recomand s urmeze tratamentul prescris de medic i s
urmeze un regim alimentar hipolipidic.Trebuie s exclud din alimentaie alimentele i
buturile colecistokinetice pentru a evita alte episoade colicative i chiar recurgerea la
tratament
chirurgical.
MODUL DE EXTERNARE- SINGUR:
MIJLOC DE TRANSPORT: automobil

CU FAMILIA:

35

ALTUL:

CONCLUZII GENERALE

EVOLUTIA NEVOILOR FUNDAMENTALE, TRATAMENTUL SI EFECTELE,

EVOLUTIA VALORILOR EXAMENELOR MEDICALE, ETC.
Pacienta C.E., n vrst de 65 ani,se interneaz pe secia Gastroenterologie a SCJU
Sf. Andrei Constana, n data de 14.01.2015, venit prin UPU.
La internare pacienta prezint dureri n hipocondrul drept cu iradiere posterioar, greuri,
vrsturi, hipertermie, frison, cefalee.
Pacienta afirma c a mai avut astfel de simptome, dar de o intensitate mai mic, n urm cu
cteva zile i au cedat la administrare de antispastice i antiemetice.
n urm cu cteva ore simptomele de acum cteva zile au revenit, dar de o intensitate
mult mai mare, insuportabile care nu au mai cedat la antispastice i antiemetice.
n urma examenului clinic i paraclinic pacienta este diagnosticat cu colecistit acut.
S-au recoltat probe biologice pentru HGL, VSH, TGO,TGP, bilirubin total, lipaz,
amilaz, uree, creatinin, gama-glutamiltransferaz=GGT, glicemie.
Hemograma cu formula leucocitar:
Numr leucocite 13,58 mii/ul
VSH 21mm/h
TGO 22 U/L
TGP 22 U/L
Bilirubin total 1,14 mg/dl
Uree seric 20 mg/dl
Fosfataz alcalin 105 U/L
Creatinin 0,96 mg/dl
Glucoz 114 mg/dl
Amilaze 87 U/L
Lipaz 53 U/L
GGT 84 U/L
Se efectueaz ecografie abdominal, radiografie pulmonar i electrocardiogram.
Radiografia pulmonar i electrocardiograma au avut rezultate normale, conform vrstei.
La ecografia abdominal s-a constat un colecist mrit de volum cu perei ngroai,
canal biliar principal normal.
Pung cu ghea pe hipocondrul drept i tratament medicamentos antibiotice, antialgice,
antiemetice, antitermice: ampicilin 1g/8 h i.v., No-Spa 1f/8h i.m., Algifen 1f/8h. Metoclopramid
1f/8h, Ser fiziologic 1000 ml, Glucoz 10%- 1500ml, Arnetin 1 fx2/zi.
Nevoi fundamentale nesatisfcute la internare:
A elimina- tranzit intestinal lent, constipaie.
A mnca, a bea- pacienta nu se poate alimenta i hidrata din cauza durerilor i vrsturilor.
A te mica- din cauza durerii pacienta se deplaseaz cu dificultate.
A dormi, a te odihni- din cauza strilor de grea, durere i temperatur, somnul este agitat.
A-i menine temperatura n limite normale- din cauza procesului infecios pacienta este febril.
Regimul dietetic este hidric i hipolipidic.
In prima zi de spitalizare, pacienta a prezentat stare general alterat cu dureri mari n
hipocondrul drept, frison, febr moderat, monitorizare functiilor vitale i vegetative: TA= 138/9
mm hg,T=38,7gr C, R=18 r/min, P=98 p/min, miciuni fiziologice, tranzit intestinal lent,
constipaie. Tratament administrat: metoclopramid, Algifen, Arnetin, No-Spa, Ampicilin, Ser
36

Fiziologic, Glucoz 10%.

n prima zi regimul a fost perfuzabil din cauza strilor de grea i vrsturi
n a doua zi 15.01.2015 pacienta prezint stare general moderat alterat, cu abdomen
dureros n hipocondrul drept cu iradiere n umr.Prezint greuri, fr vrsturi i constipaie.
Tratament administrat: Algifen , Metoclopramid, Arnetin, No-Spa, Ampicilin, Ser fiziologic,
Glucoz 10%.
Regimul dietetic este cu brnz proaspt de vaci i ceai.
n a treia zi de internare pacienta prezint abdomen dureros la palpare n hipocondrul
drept, miciuni fiziologice, tranzit intestinal cu eliminare de materii fecale, prezint greuri dar
fr vrsturi. Tratament administrat: Algifen, No-Spa, Arnetin, Ampicilin, Ser Fiziologic,
Glucoz 10%, Metoclopramid.
A treia zi s-au introdus pinea prjit i supa de legume.
In a patra zi 17.01.2015 pacienta prezint o stare general ameliorat, cu abdomen uor
dureros. Tratament administrat: No-Spa, Arnetin, Ampicilin, Algifen , Ser Fiziologic,
Glucoz 10%, Metoclopramid.
A patra zi s-au introdus supa de legume cu fidea.
La palpare n hpocondrul drept, funciile vitale corespunztoare vrstei, tranzit intestinal
cu eliminare de materii fecale. Nu prezinta grea i vrsturi.
Pe 18.01.2015 pacienta are o stare general bun. Abdomen mobil, nedureros la palpare,
tranzit intestinal cu eliminare de materii fecale. Somnul este de 7-8 h/noapte. Tratament
administrat: Algifen, Metoclopramid, Arnetin, No-Spa, Ampicilin, Ser Fiziologic.
A cincea zi s-au introdus carnea fiart de pui i cartofii copi
Pe data de 19.01.2015 pacienta este externat.
Pe parcursul spitalizrii pacientei i s-a impus un regim hidric i hipolipidic:
Pe toat perioada spitalizrii, pacienta a avut o evoluie a bolii favorabil.

CONCLUZII FINALE

Obiectivele principale de tratament a pacientei au fost :

37

 Evoluie pozitiv a manifestrilor de dependen i prevenirea apariiei

complicaiilor. Prima etap a constat n diagnosticarea corect clinic i biologic
prin efectuarea examenelor de specialitate din snge i urin, urmrind simptomele
caracteristice bolii, nainte de administrarea unui tratament.
Colecistita acut este o afeciune a veziculei biliare de actualitate,
impunndu-se punerea unui diagnostic corect, a interveniei ntr-un timp eficient,
astfel nct s obinem o vindecare complet, fr apariia complicaiilor.
n urma aplicrii tratamentului medicamentos, a respectrii regimului
igieno-dietetic corespunztor, independena n satisfacerea tuturor nevoilor
fundamentale s-a materializat n fiecare caz prin dispariia simptomelor

38

BIBLIOGRAFIE
DR.I. GHERASIM
- Medicina intern, vol. III Boli digestive, hepatice
i pancreatice, editura Medical 1998
DR.AL. GR1GORESCU - Complicaii precoce n chirurgia digestiv, editura
Medical 1985
VICTOR PAPILIAN - Anatomia omului, vol. II, editura Didactic i
Pedagogic
LUCREIA TITIRC - Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asistenii
medicali, editura Viaa Medical Romneasca, 1998
LUCREIA TITIRC - Breviar de explorri funcionale i ngrijiri speciale
acordate bolnavului, editura Viaa Medical Romneasc, 1998
LUCREIA TITIRC - Manual de ngrijiri speciale acordate pacienilor de
asistenii medicali, editura Viaa Medical Romneasc, 1999
DR. IULIAN MANCU - Tehnici de ngrijire general a bolnavilor, editura
Didactic i Pedagogic, 1983
DR N.ANGELESCU TRATATA DE PATOLOGIE CHIRURGICALA EDITURA
MEDICALA, BUCURESTI, 2003

39