Referat CL Xi Mix

Lucrare de laborator Cls.
XI M9
REDRESOARE I STABILIZATOARE
Pentru alimentarea aparaturii electronice sunt necesare surse de energie de curent continuu. Aceste surse pot fi surse chimice
(baterii galvanice, acumulatoare) sau redresoare.
Prin redresor se nelege un circuit electronic capabil s transforme energia electric de curent continuu. Alimentarea
redresoarelor se face de obicei de la reeaua de energie electric. Redresoarele de puteri mici (pan la 1 kw) se alimenteaz in curent
alternativ monofazat, iar cele de puteri mari se alimenteaz in curent alternativ trifazat.
Dintre elementele componente ale redresorului, cele electronice trebuie sa aib proprietatea de a conduce unilateral, respectiv
sa prezinte o caracteristic pronunat neliniar i s funcioneze in regim neliniar. Se pot folosi diode cu vid (kenotroane), diode
semiconductoare, tiratroane,tiristoare etc.
Schema bloc a unui redresor (fig. 1) conine urmtoarele elemente (pornind de la sursa de energie alternativ de obicei
reeaua electric):
- transformatorul de reea, cu ajutorul cruia se obine in secundar valoarea tensiunii alternative ce trebuie redresata;
- elementul redresor, cu proprieti de conducie unilaterala, la ieirea cruia se obine o tensiune (de un singur sens) pulsatorie;
- filtrul de netezire, cu rolul de a micora pulsaiile tensiunii redresate, rednd o tensiune de forma ct mai apropiat de cea
continu;
- rezistena de sarcin, pe care se obine tensiunea continu.
n anumite cazuri, aceast schem bloc poate fi completat cu un etaj suplimentar de stabilizare si de reglare a tensiunii
continue obinute. Sunt de asemenea, cazuri in care unele elemente ale schemei pot lipsi: de exemplu, poate lipsi transformatorul de
reea sau,in cazul unor instalaii industriale care funcioneaz cu tensiunea pulsatorie, poate lipsi filtrul de netezire.
Fig. 1. Schema bloc a unui redresor

a- sursa de curent alternativ (reeaua);
b- transformatorul; c- elementul redresor;
c- filtrul; e- sarcina pe care se obine tensiunea continu.
B. Clasificarea redresoarelor
Redresoarele se pot clasifica dup urmtoarele criterii:
dup tipul tensiunii alternative redresate (numrul de faze):
- redresoare monofazate;
- redresoare polifazate (de obicei trifazate);
dup numrul de alternane ale curentului alternativ pe care le redreseaz:
- redresoare monoalternan;
- redresoare bialternan;
dup posibilitatea controlului asupra tensiunii redresate:
- redresoare necomandate;
- redresoare comandate sau reglabile;
dup natura sarcinii
- redresoare cu sarcin rezistiv (R);
- redresoare cu sarcin inductive (RL);
- redresoare cu sarcin capacitive (RC).
In cele ce urmeaz ,se vor examina redresoarele necomandate, cu sarcina rezistiv, avnd ca elemente redresoare diodele
semiconductoare.
REDRESOARE MONOFAZATE
Aceste redresoare se folosesc pentru puteri medii (sute de wai). Ele pot fi att monoalternan, ct si bialternan.
a. Redresorul monofazat monoalternan
Schema electric a acestui tip de redresor este redat in figura 2, a. Funcionarea
are loc astfel:la aplicarea unei tensiuni alternative in primar, ia natere n secundar tot o tensiune alternativa, ce se aplica pe anodul
diodei redresoare. Pe durata alternanelor pozitive dioda conduce, in circuit apare un curent proporional cu tensiunea aplicat, deci
avnd aceeai form cu ea. Pe durata alternanelor negative, dioda este blocat si curentul prin circuit este nul. Curentul prin sarcin
circul deci dintr-un singur sens, sub forma unor alternane (curent pulsatoriu).
a).
Us
Us
2
b).
Fig. 1.2. Redresor monofazat monoalternana cu sarcina rezistiva;

a- schema electric; b- forma de und a tensiunii redresate.
n cazul acestui tip de redresor, valoarea factorului de ondulaie este:
U sm
U
'= 1 = 2 =
=1,57
U 0 U sm 2
Valoarea randamentului devine:
2
1 U sm
2
4
R 2 0,4
1 2
U sm
4
Tensiunea inversa maxim este:

Uinv max = Uim
b. Redresorul monofazat dubl

alternan cu transformatorul cu priz median
n figura 1.3,a este redat schema electric a unui redresor dubl alternan, la care tensiunea de alimentare se aplica printr-un
transformator avnd un secundar cu priz median legat la mas. Se observ c schema conine dou redresoare monoalternan,
formate din; - nfurarea L2, D1, Rs;
- nfurarea L2, D2, Rs.
Datorit modului in care sunt conectate nfurrile secundare, tensiunile la bornele celor dou seciuni variaz n antifaz. La
apariia alternanei pozitive la nfurarea L2, dioda D1 este polarizat direct,conduce i determin apariia curentului i A care strbate
rezistena de sarcin Rs in sensul indicat pe figur.
(+)
U2
U1
`
2
L
(-)``
L2
U
+1
(-)
D1
US
i`a
Rs
i``a
US
0
D2
(b)
(a)
Figura 1.3. Redresor monofazat dubl alternan folosind transformator cu priz median i sarcin rezistiva: a- schema electrica; bforma de unda tensiunii redresate.
n acest interval, in nfurarea L 2 fiind aplicat alternana negativ, dioda D2 este polarizat invers si curentul prin circuitul ei
este nul.
Cnd se aplic alternana negativ pe L2, dioda D1 se blocheaz i respectiv, aprnd alternana pozitiv pe L 2, dioda D2
conduce. n circuitul ei apare curentul i A ce strbate Rs in sensul din figur, sens care coincide cu cel al curentului i A. n felul acesta, la
bornele sarcinii apare o tensiune de forma indicat in figura 1.2., b.
O alt mbuntire o constituie valoarea randamentului redresorului, care in acest caz devine:
2
4 U sm
2
P
8
u R 2 2 0,8
Pa
U sm
2R
deci dubl fat de cazul redresorului monoalternan. Tensiunea invers maxim rezult, pentru dioda blocat, din nsumarea intre
valoarea tensiunii negative aplicate pe anodul su de ctre transformator i tensiunea pozitiv aflat la bornele rezistenei de sarcin,
deci pe catodul diodei blocate. Deci, n acest caz:
Uinv max=2Uim
Se observ avantajele redresorului dubla alternan, constnd intr-o form de und mai apropiat de cea continu si un
randament de valoare dubl, dar i dezavantajele sale, constnd intr-o schem mai complicat si mai costisitoare ( secundar cu priz
median, dou diode redresoare ), ca i in condiiile mai severe impuse diodelor redresoare in privina tensiunii inverse maxim admise.
c. Redresorul monofazat dubl alternan, n montaj de tip punte
Schema ce ofer avantajele redresorului anterior, evitnd dezavantajele lui, este
cea a unui redresor monofazat dubl alternan in punte (fig 1.4.).
Cele patru diode redresoare folosite formeaz braele unei puni, la care alimentarea n curent alternativ se face printr-o
diagonal, de la secundarul unui transformator, iar tensionarea redresat se culege la bornele unei rezistene plasate in cea de-a doua
diagonal.
Funcionarea redresorului este urmtoarea: in timpul aplicrii alternanei pozitive la o extremitate a secundarului
transformatorului, conduc diodele D1 si D3, care sunt polarizate direct, determinnd un curent iA in rezistena Rs, iar diodele D2 si D4
fiind invers polarizate, sunt blocate.
La apariia celei de-a doua alternane, D 1 si D3 sunt blocate, pe cnd D 2 si D4 conduc, determinnd apariia curentului i A ce
strbate in acelai sens rezistena de sarcin Rs. Se observ c forma tensiunii redresate este aceeai ca i n cazul redresorului folosind
un transformator cu priz median, tensiunea invers maxim pentru fiecare diod fiind ns U im ca si n cazul redresorului
monoalternan.
Dezavantajele acestui montaj constau n numrul mrit de diode folosite ( patru ) si necesitatea unei bune izolri fat de restul
elementelor a captului nelegat la mas al rezistenei de sarcin Rs
US
2
(b)
(a)
Figura 1.4. Redresor monofazat dubl alternan in punte avnd sarcin
rezistiv: a- schema electric; b- forma de und a tensiunii redresa
Desfurarea lucrrii
1. Realizai montajul din figur fr condensator.

2.
3.
4.
5.
6.
Conectai sondele osciloscopului n punctele AB i CD.

Msurai amplitudinile semnalelor.
Desenai formele de und.
Conectai condensatorul ntre bornele EF i msurai U2.
Desenai forma de und obinut.
A
U1
D1
220V~
C1
R
U2
TR.
U1
t
U2
t
Uc
A
U1
220V~
D1
--
D2
+ E
C
U2
D4
TR.
D3
4
B
C1
U1
t
U2
t
Uc
Proiect
Proiectai un stabilizator pentru o surs de alimentare a crui consum al sarcinii variaz ntre 20 i 200mA la 9V, alimentarea
efectundu-se de la reeaua de c.a., care poate avea variaii de tensiune de (-15... 10)% din tensiunea nominal.
I. Se va proiecta stabilizatorul din montajul cu schema de principiu din figura de mai jos:
+
Tr
D1
D2
R1
C1
R2
C2
Io
I1
R 3 IB
UBE
Ui DZ
IZ
Uz
Uo
Rs
Montajul este format din transformatorul Tr, un redresor dubl alternan cu priz median, un filtru capacitiv i un stabilizator
cu reacie serie.
Tensiunea furnizat de transformatorul Tr, cu priz median, de 2x12U ef, este redresat prin intermediul diodelor D 1, D2, de tip
1N4001. Rezistorul R1 = 1 limiteaz vrfurile de curent care pot aprea datorit capacitii C 1= 500F. Tensiunea de ondulaie este
redus prin intermediul filtrului R2 - C2 (2,4 - 500F).
Dioda stabilizatoare DZ este alimentat prin rezistorul R3, care asigur i polarizarea bazei tranzistorului T.
1. Se determin tensiunea minim la intrarea stabilizatorului, necesar funcionrii normale, (n cazul tensiunii de reea minime i a
curentului de sarcin maxim),din condiia impus tranzistorului serie s nu intre n regiunea de saturaie.
Uimin = ( U0 (Uce))V = ( U0 (46))V =9 5 =14V.

innd seama de plaja de valori admis pentru variaia tensiunii reelei, printr-o regul de trei simpl se determin att tensiunea
nominal ct i tensiunea maxim care se aplic la intrarea stabilizatorului:
Ui= 16V i UiMax= 18V.
2. Se estimeaz cderea de tensiune i puterea maxim disipat pe tranzistorul serie:
UCEMax = UiMax U0 = 18 - 9 = 9V.

PDMax = (UiMax U0)I0Max = ( 18 - 9) 0,2 = 1,8W.
Se alege tranzistorul BD 135 cu caracteristicile:
IcMax = 1,5A , h21E =45...95, Ptot= 12,5W.
3. Se determin tensiunea necesar diodei Zener DZ, aplicnd legea a II-a a lui Kirchhoff pe ochiul de ieire:
Uz = U0 - uBE = 9V - 0,6V = 8,4V.

4. Se calculeaz rezistena R 3 , de polarizare a diodei Zener i a bazei tranzistorului (pentru a se asigura curentul minim prin diod Izm
i curentul de comand al bazei tranzistorului IB), pentru dou categorii de diode Zener:
pentru diode Zener de mic putere (Pmax = 0,3W, Izm= 2...5mA, de exemplu DZ2V7...DZ15). Se consider dioda DZ10 cu
caracteristicile: Uzm=9,4V; UzT=10V; IzT= 5mA; IzM=28mA.
R3
U im U z
U U z
U U z
14 9,6
im
im
463
I CM
I 0M
0,2
I B I zm
0,005
I zm
I zm
45
h21Em
h21Em
Se alege
R3 = 430 5%.
pentru diode Zener de 1...5W, cu I zm = 5...30mA (PL3V3Z....PL200Z; 4DZ10...180);

caracteristicile: Uzm = 9,4V; UzT =10V; IzT = 50mA; IzM = 94mA.
R3
se consider dioda PL10V1Z, cu
14 9,6
304
0,2
0,010
45
Se alege R3 = 300 5%.

5. Se calculeaz curentul maxim prin dioda Zener, I zM, i puterea disipat de aceasta (cnd tensiunea la intrarea stabilizatorului are
valoarea maxim UiMax) pentru cele dou situaii menionate la punctul anterior:
U im U z
I zMax
I zM
R3
pentru dioda Zener de putere mic:
18 9,6
I zMax
20mA I zM
430
Pdz = UzT . IzMax = 10. 0,020 = 200mW PzM

pentru dioda Zener de putere:
IzMax = 28mA IzM
Pdz = 280mW PzM.
6. Se alege tipul de diod Zener n funcie de Uz i de IzM.
Avnd n vedere c n ambele situaii de mai sus curentul maxim i puterea disipat de diod nu depesc valorile limit din catalog, se
alege dioda de putere mai mic (n criteriul de alegere intrnd i costul diodei).
Se alege dioda DZ10.
Se determin pe caracteristica acerstei diode curentul minim de polarizare i rezistena diferenial R zT.
Se corecteaz printr-un calcul exact mrimile R3 i IzM, innd seama de caracteristica diodei Zener.
7. Se calculeaz limitele pn la care schema propus stabilizeaz.
Schema stabilizeaz atta timp ct tensiunea la bornele diodei Zener rmne constant i egal cu U zT; aceast tensiune este constant
atta timp ct prin diod trece un curent superior celui de cot , adic peste 2...4mA.
Curentul, Iz, prin dioda Zener scade pn sau sub valoarea Izm din dou cauze:
a)tensiunea la intrarea stabilizatorului, Ui este prea mic :
- la Ui = Uim = 14V : I 1
i
U im U z 14 10
10mA
R3
430
I
200
I B 0M
5mA
h21Em
45
Iz = I1 - IB = 10 - 5 =5mA;
rezult c n aceast situaie dioda Zener este strbtut de un curent suficient pentru ca s funcioneze normal.
b)consumul de curent de ieire este prea mare:
Creterea curentului de sarcin peste 200mA conduce la acelai efect: la cureni mari de colector, curentul de baz al tranzistorului serie
crete mult, nu numai din aceast cauz ci i din cauza scderii parametrului h 21E. Astfel, pentru tranzistoare de putere cu h21E mic, IB
poate depi Iz, fcnd ca prin diod s nu mai treac curentul minim de stabilizare.
Observaie: Pentru rezolvarea acestei probleme se poate folosii, fie o diod Zener de putere, fie un tranzistor cu parametrul h 21E mai mic.
O alt soluie este utilizarea unui montaj Darlington n locul tranzistorului Q.
Grupa1 : Proiectai un stabilizator pentru o surs de alimentare a crui consum al sarcinii variaz ntre 20 i 150mA la 8V,
alimentarea efectundu-se de la reeaua de c.a., care poate avea variaii de tensiune de (-15... 10)% din tensiunea nominal.
Type
VZ (Nom)
Izt
Rzt
Rz at ...
Current
(mA)
Leakage
uA
Leakage
Voltage
Peak
Current (mA)
Cont.
Current (mA)
1N4728
3.3
76
10
400
150
1375
275
1N4729
3.6
69
10
400
100
1260
252
1N4730
3.9
64
9.0
400
100
1190
234
1N4731
4.3
58
9.0
400
50
1070
217
1N4732
4.7
53
8.0
500
10
970
193
1N4733
5.1
49
7.0
550
10
890
178
1N4734
5.6
45
5.0
600
10
810
162
1N4735
6.2
41
2.0
700
10
730
146
1N4736
6.8
37
3.5
700
10
660
133
1N4737
7.5
34
4.0
700
0.5
10
605
121
1N4738
8.2
31
4.5
700
0.5
10
550
110
1N4739
9.1
28
5.0
700
0.5
10
500
100
1N4740
10
25
7.0
700
0.25
10
7.6
454
91
1N4741
11
23
8.0
700
0.25
8.4
414
83
1N4742
12
21
700
0.25
9.1
380
76
1N4743
13
19
10
700
0.25
9.9
344
69
1N4744
15
17
14
700
0.25
11.4
304
61
1N4745
16
15.5
16
700
0.25
12.2
285
57
1N4746
18
14
20
750
0.25
13.7
250
50
1N4747
20
12.5
22
750
0.25
15.2
225
45
1N4748
22
11.5
23
750
0.25
16.7
205
41
1N4749
24
10.5
25
750
0.25
18.2
190
38
1N4750
27
9.5
35
750
0.25
20.6
170
34
1N4751
30
8.5
40
1000
0.25
22.8
150
30
1N4752
33
7.5
45
1000
0.25
25.1
135
27
1N4753
36
7.0
50
1000
0.25
27.4
125
25
1N4754
39
6.5
60
1000
0.25
29.7
115
23
1N4755
43
6.0
70
1500
0.25
32.7
110
22
1N4756
47
5.5
80
1500
0.25
35.8
95
19
1N4757
51
5.0
95
1500
0.25
38.8
90
18
1N4758
56
4.5
110
2000
0.25
42.6
80
16
1N4759
62
4.0
125
2000
0.25
47.1
70
14
1N4760
68
3.7
150
2000
0.25
51.7
65
13
1N4761
75
3.3
175
2000
0.25
56.0
60
12
1N4762
82
3.0
200
3000
0.25
62.2
55
11
1N4763
91
2.8
250
3000
0.25
69.2
50
10
1N4764
100
2.5
350
3000
0.25
76.0
45

Referat CL Xi Mix

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Referat CL Xi Mix

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare de laborator Cls.

Fig. 1. Schema bloc a unui redresor

Fig. 1.2. Redresor monofazat monoalternana cu sarcina rezistiva;

Valoarea randamentului devine:

Tensiunea inversa maxim este:

b. Redresorul monofazat dubl

1. Realizai montajul din figur fr condensator.

Conectai sondele osciloscopului n punctele AB i CD.

Uimin = ( U0 (Uce))V = ( U0 (46))V =9 5 =14V.

UCEMax = UiMax U0 = 18 - 9 = 9V.

Uz = U0 - uBE = 9V - 0,6V = 8,4V.

pentru diode Zener de 1...5W, cu I zm = 5...30mA (PL3V3Z....PL200Z; 4DZ10...180);

se consider dioda PL10V1Z, cu

Se alege R3 = 300 5%.

Pdz = UzT . IzMax = 10. 0,020 = 200mW PzM

S-ar putea să vă placă și