Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Poxvirozele sunt boli infecțioase, produse de cele mai mari virusuri animale
(diametru 200‐350 nm) cu virioni anvelopați, paralelipipedici.
Poxvirusurile se replică în citoplasmă şi grație unei transcriptaze proprii pot
sintetiza timpuriu un ARNm care codifică proteine decapsidării complete. In funcție de
gazda
d afectată
f ă preferențial,
f i l în
î subfamilia
bf ili Chordopoxvirinae
Ch d ii ( l vertebratelor)
(ale b l ) sunt
cuprinse următoarele genuri : Orthopoxvirus, Parapoxvirus, Capripoxvirus, Suipoxvirus,
Leporipoxvirus şi Avipoxvirus, încadrate în familia Poxviridae
Boli produse de poxvirusuri
Familia Subfamilia Genul Specia Entitatea determinată
Variole la diferite specii
Vaccinia virus
de animale
Cowpox virus Variola bovină
Orthopoxvirus
Uasin gishu virus Leziuni cutanate la cai
Camelpox
Ca e po vvirus
us Va o a laa că
Variola cămilee
Ectima contagioasă a
Orf virus
oilor şi caprelor
Chordopoxxvirinae
Parapoxvirus
stomatitis virus bovinelor
Pseudovariola
Pseudocowpoxvirus
taurinelor
Goatpox virus Variola caprelor
Sh
Sheeppox virus
i V i l oilor
Variola il
Capripoxvirus
Lumpy skin disease Dermatita nodulară a
virus taurinelor
Avipoxvirus Fowl poxvirus Variola păsărilor
Suipoxvirus Swine poxvirus Variola suinelor
Leporipoxvirus Myxoma virus Mixomatoza iepurilor
Ectima contagioasă
• R
Rezistența
i t ț virusului
i l i în
î condițiile
dițiil mediului
di l i extern
t este
t foarte
f t mare. Astfel,
A tf l în
î
crustele descuamate din interiorul adăposturilor, poate rămâne virulent, de la
un an la altul (chiar 23 ani), dar pe păşuni sub acțiunea directă a razelor
soarelui este distrus în câteva luni (Levingston şi col.,1960). In mediu umed, la
t
temperaturi
t i ded 58‐60°C
58 60°C estet distrus
di t î 30 minute,
în i t iari lal 64°C înî 5 minute.
i t
Dezinfectantele uzuale îl distrug cu uşurință; glicerina îl conservă.
Caractere epizootologice
• Sunt receptive la infecția cu virusul ectimei numai oile şi caprele. Tineretul este
mai sensibil decât adulții. Cei mai sensibili sunt mieii sugari începând de la
vârsta de 2‐3 săptămâni şi tineretul până la 2‐3 luni.
• Sensibilitatea
S ibilit t la l infecție
i f ți este
t maii mare lal animalele
i l l din
di raselel ameliorate
li t şii la
l
cele cu o stare proastă de întreținere.
• Celelalte specii de animale fac forme inaparente de boală. Omul este receptiv,
dar se îmbolnăvesc mai mult persoanele care vin în contact cu animale
(ciobani, îngrijitori, mulgători, personal veterinar, etc.) şi se manifestă prin febră
şi erupție veziculo‐pustuloasă pe față, mâini, mucoasa bucală, cu evoluție
benignă şi vindecare în 10‐15
0 5 zile.
ile.
Profilaxia
• Pentru prevenirea introducerii bolii în efectivele
indemne, se va evita contactul cu turmele
contaminate, iar animalele nou achiziționate vor fi
ținute în carantină profilactică.
• Specific,
Specific pentru imunizarea preventivă a animalelor în
vârstă de peste o lună, din focare cronice de boală
(unități şi localități cu antecedente de boală în ultimele
12 luni)
l ) se practicăă vaccinarea cu un vaccin contra
ectimei contagioase "Ectivac" constituit dintr‐o
p
suspensie de virus viu atenuat cultivat ppe culturi de
celule renale de vițel, în amestec cu mediu protector.
C b
Combaterea
• In focar, animalele bolnave se izolează (mieii împreună cu mamele).
• In formele evolutive benigne,
benigne cu localizări peribucale,
peribucale este suficientă
asigurarea unor condiții de igienă şi mai ales de alimentație adecvate
(barbotaje, furaje moi şi de bună calitate, etc.) pentru a asigura
vindecarea.
• In
I cazull formelor
f l evolutive
l i maligne
li ( i grave, complicate),
(mai li ) peribucale
ib l şii
bucale, se poate institui un tratament local, ce constă din îndepărtarea
crustelor şi aplicarea de pensulații cu albastru de metilen 2%, violet de
gențiana, lotagen sau pomezi cu cloramfenicol racemic, teramicină 1/1,
timp
i d 3‐5
de 3 5 zile
il (Pop
(P şii col.,1975).
l 1975)
• In localizările podale, după o toaletă mecanică, se recomandă tamponarea
cu soluție de formol 10% sau de sulfat de cupru 1‐30%, etc.De asemenea,
se p pot folosi antibioticele şşi sulfamidele sub formă de unguente.g
Concomitent se vor asigura condiții optime de igienă.
• In unitățile în care boala evoluează grav, animalele sănătoase şi în special
mieii, se pot imuniza activ. Pentru imunizare se foloseşte vaccinul viu,
modificat, din focar, constituit din triturat de cruste în ser fiziologic
glicerinat 50%, cu adaos de penicilină şi streptomicină.
Mixomatoza
• Sursele de infecție sunt reprezentate de animalele bolnave şi de
cele trecute de curând prin boală, care elimină virusul prin secreția
nazală, contaminând furajele şi apa.. Cadavrele, părul, pielea,
carnea gunoiul obiectele de inventar etc contaminate pot deveni
carnea, gunoiul, obiectele de inventar, etc., contaminate pot deveni
surse importante de infecție.
• Animalele
Animalele se pot contamina prin contact direct şi indirect, prin
se pot contamina prin contact direct şi indirect, prin
hrană şi apă, dar mai ales prin insectele hematofage: flebotomi,
purici, țânțari (Anopheles, Aedes şi alții).
• Boala este mai frecventă în anotimpurile calde, în sezoanele de
zbor ale insectelor hematofage şi este mai rară iarna.
b l i l h f i i ăi
Tabloul clinic
Tabloul clinic
• Perioada de incubație are o durată de 2‐10 zile.
• Virusul are tropism caracteristic pentru piele,
producând pe acesta forme nodulare sau pentru
tractusul oculo‐respirator,
oculo respirator, cu forme
nemixomatoase.
• Clinic, mixomatoza nodulară evoluează acut şi
cronic.
i
• Forma acută (generalizată) se întâlneşte de
obicei la începutul epizootiei.
epizootiei De regulă,
regulă iepurii
sunt găsiți morți, fără să prezinte simptome
clinice.Uneori, pot fi surprinse animale cu febră
(40 41 °C) anorexie
(40‐41 i şii epiforă.
if ă
• Forma cronică (localizată) este frecvent întâlnită.
Debutează prin hipertermie, epiforă şi
blefaroconjunctivită exsudativă şi edematoasă,
imprimându‐i capului un aspect monstruos‐ "cap
de leu" sau "aspect leonin".
• La masculi se întâlnesc noduli în jurul anusului, la
scrot şi la prepuț. Testiculele sunt uneori foarte
mult tumefiate.
tumefiate
• Iepurii bolnavi slăbesc, sunt abătuți, nu mai
consumă hrana,
hrana devin caşectici şi mor după 1 1‐22
sau chiar mai multe săptămâni.
• In formele evolutive benigne, forma oculo oculo‐
respiratorie fără modificări generale prezinta
tumefacții mici, de culoare roşie şi cu tendința de
a regresa. Animalul se vindecă fără nici o
intervenție.
T bl l
Tabloul anatomopatologic
t t l i
• Necropsic, se constată conjunctivită seromucoasă sau
bl f
blefaroconjunctivită
j ti ită mucopurulentă.
l tă
• Capul şi mai ales botul sunt tumefiate şi cu prezența pe
pleoape, bot şi urechi, mai rar în alte zone (perianal,
scrotal, membre,etc.) a unor formațiuni edematoase
cu aspect tumoral, denumite mixoame.
• Organele interne nu prezintă modificări caracteristice.
• EExamenull histopatologic
hi t t l i relevă
l ă degenerescentă
d tă
balonizantă a epidermului, hipercantoză şi prezența în
citoplasma celulelor epiteliale de incluzii caracteristice
denumite incluziile sau „corpii lui Splendore” .
Diagnosticul
• Se confirmă prin examene de laborator (virusologic, histopatologic,
biologic).
• Izolarea
l virusului
l se realizează
l ă prin inocularea
l materialului
l l
patologic suspect pe ouă embrionate de găină, pe culturi celulare
primare de iepure (RK) sau linii stabilizate ca RK13 şi RL în mediu
(MEM).
• Inocularea iepurilor (proba biologică) oferă, de asemenea,
posibilitatea de identificare a virusului.
• In serul sanguin
g se ppot evidențiaț anticorpi
p specifici
p prin testele
p
serologice: reacția de fixare a complementului, seroneutralizarea şi
imunodifuzie în gel de agar.
Profilaxia
• Pentru prevenirea introducerii bolii în regiunile indemne, ‐ se interzice
importul de iepuri de casă şi sălbatici sau al produselor provenite de la
aceştia, din țările şi zonele unde evoluează mixomatoza;
▫ carantina profilactică a iepurilor nou aduşi;
▫ evitarea factorilor de stres, legați de furaj, ambianță, vizitatori,etc;
▫ protejarea adăposturilor cu plase de sârmă sau plastic contra insectelor
hematofage (țânțari, muşte);
▫ executarea dezinsecțiilor profilactice în crescătoriile de iepuri,etc.
• Specific
Specific, pentru prevenirea mixomatozei,
mixomatozei se poate practica imunizarea
iepurilor, folosind vaccinurile Mixoromvac‐H şi Mixoromvac‐O.
Combaterea
• Boala este inclusă printre bolile supuse declarării oficiale şi carantinei de
gradul II. In cazul apariției bolii în crescătorii îndemne, lotul afectat se
lichidează şi restul efectivelor se supun vaccinării.
vaccinării
Variola aviară
Variola aviară
(Diftero‐variola; Fowlpox)
• Virusul variolei aviare poate fi izolat prin inocularea materialului suspect pe ouă
embrionate, în vârstă de 9‐12 zile sau pe culturi celulare de pasăre. Prin replicare, în
citoplasma celulelor determină formarea de incluzii intracitoplasmatice (corpusculii
Bollinger) care conțin mici corpusculi elementari (corpusculii Borrel.
• Răspunsul imun al păsărilor trecute prin boală poate fi apreciat prin folosirea
următoarelor teste serologice: seroneutralizarea, hemaglutinarea pasivă,
imunoflorescența, imunodifuzia în gel de agar şi testul ELISA.
• Diagnosticul diferențial se impune, mai ales în cazurile izolate, în fazele incipiente.
▫ localizarea cutanată se poate confunda cu leziunile rezultate în urma bătăilor, a zgârieturilor cu
ghiarele şi ciocul pe creastă şi bărbițe, dar acestea evoluează benign şi nu au aspect nodular.
▫ Localizarea difteroidă se poate confunda cu: hipovitaminoza A, ‐micoplasmoza respiratorie; ‐coriza
contagioasă
Prognosticul
• In localizarea cutanată prognosticul este favorabil,
favorabil în localizarea pe mucoase este cu atât
mai grav cu cât leziunile sunt întinse şi localizate în regiuni puțin accesibile unui
tratament local direct.
Profilaxia
• Profilaxia generală, se realizează prin:
– achiziționarea de păsări numai din unități indemne, respectarea carantinei profilactice,
dezinfecții riguroase după fiecare depopulare, respectarea sistemului de creştere.