Sunteți pe pagina 1din 9

Lucrare la biologie:

Condiiile
de traumatizare - victimizare
a copiilor i adolescenilor
A ndeplinit:

eleva cl. XII B

liceul teoretic M. Sadoveanu


Anastasia Trifuan

Chiinu 2013
Actualitatea problemei abordate. Creterea violenei asupra copilului reprezint una din cele
mai gave probleme medico-sociale cu care se confrunt societile contemporane, inclusiv i
Republica Moldova. n ultimele decenii societatea este alarmat de ascesiunea aciunilor vilente
n cadrul societii i familiei.
n multe ri (SUA, Italia, Romania, Rusia etc.) i n Republica Moldova au fost fondate
cente specializate n combaterea abuzului asupra copiilor i integrarea deplin a victimelor n
societate (UNICEF, Organizaia Salvai copii, Prietenii copiilor, CNPAC etc.). Actualitatea
cercetrii se explic prin necesitatea elaborrii msurilor eficiente i adecvate de combatere a
violenei mpotriva copiilor i adolescenilor, precum i pronosticarea posibil a fenomenulului
agresional.
n acest caz este nevoie de mult munc att la nivel de societate, ct i la nivel de stat. M refer
la instruirea publicului i a funcionarilor de stat, dar i la dezvoltarea serviciilor pentru
victimele violenei n familie. Dac vorbim despre educarea societii, este important s
transmitem oamenilor mesajul c violena n familie nu este o problem privat, ci o crim care
nu mai poate fi tolerat. Funcionarii de stat trebuie s fie instruii, ca ei s cunoasc dinamica
violenei n familie, s tie cum s lucreze cu victimele i, desigur, s cunoasc legislaia. Unii
pai s-au ntreprins deja, dar urmeaz s se fac mai mult. Totodat, trebuie s fie extinse
serviciile acorde victimelor. n acest caz este nevoie de o ntre sectorul neguvernamental i
autoriti. Serviciile urmeaz si fie accesibile tuturor victimelor, acestea trebuie s primeasc.
Important este ca victima s se simt n siguran.

Reeind din argumentele prezentate s-a stabilit scopul i obiectivele cercetrii:


Scopul lucrrii const n studierea particularitilor medico-legale i aspectelor sociale
ale fenomenelor agresive ndreptate mpotriva copiilor i adolescenilor.
Pentru realizarea cercetrilor intreprinse s-au stabilit urmtoarele obiective:
1. Determinarea circumstanelor, motivaiilor, factorilor de risc, condiiilor de victimizare a
copiilor i adolescenilor;
2. Relevarea situaiilor agresive exercitate asupra copiilor, adolescenilor i acordarea unui
suport informaional i psihologic.

3. Conoaterea cu factorii de producere a leziunilor, asfixiilor, intoxicaiilor, necului,


electrotraumelor, traumelor de trafic, autotraumelor, mototraumelor, cazurilor de suicid n
procesul instruirii copiilor i adolescenilor;
4. Elaborarea msurilor adecvate de prevenire a violenei i agresiunii ntreptate asupra
copiilor i adolescenilor.

Semnificaia i valoarea aplicativ a lucrrii. n baza cunaoterii factorilor de risc,


circumstanelor i motivaiilor producerii infraciunilor i accidentelor s-au elaborat recomandri
practice pentru prevenirea lor.
Implimentarea n practic. Rezultatul cercetrilor au fost implimentate de autor n cadrul
orelor de biologie, de educaie civic din liceul M. Sadoveanu n perioada 2012-2013; n
procesul educativ al copiilor de la grdinia de copii.

Ce este violena?
Violena const n utilizarea forei fizice sau verbale mpotriva sinelui sau celor din jur. Ea poate
lua forme de aciuni, cuvinte i atitudini ce provoac daune fizice, psihologice, materiale sau
sociale i
i mpiedic pe oameni s-i satisfac nevoile, sau s-i exercite drepturile i libertile
fundamentale.
Tipuri de violen
1. Violena fizic const n contacte fizice dureroase. Violena fizic poate lsa cicatrice pe corp
de ex. de la palme, lovituri cu obiecte, ardere cu igara, lovituri cu picioarele, lovituri de perei,
precum i mpingerea i rsucirea braelor.
2. Violena economic se manifest prin accesul restricionat al victimei la bani sau lucruri
personale, hran, telefon i alte surse de protecie sau ngrijire.
3. Violena emoional i psihologic se manifest prin:
Excludere: propunerile i sugestiile din partea unei persoane sunt ignorate.
Respingere: exprimarea dorinei cuiva, ca persoana s nu existe, de exemplu: Ce bine ar fi
dac nu mi-ai fi coleg, prieten, etc.
Izolare: victima este izolat de toi sau de majoritatea celor din jur. Persoanei i este interzis
contactul sau sprijinul altor persoane.
Critic: ideile, convingerile sau viziunile persoanei criticate sunt respinse. Respingerea,
agresiunea sau dispreul sunt practicate individual sau n public.
Ameninare: persoana este ameninat, cu rpirea sau agresarea cuiva drag (membrilor
familiei, prietenilor, chiar animalelor domestice).
Corupere: persoana este obligat s fac ceva ilegal (prostituie, trafic de fiine, trafic de
droguri).
Re-victimizare: victima crimei este nvinovit pentru ceea ce s-a ntmplat. Victimele
violului
sunt acuzate c totul s-a ntmplat din cauza lor: nu s-au mbrcat decent, nu se aflau n locul

potrivit sau n momentul potrivit, nu au opus destul rezisten. Au fost cazuri cnd chiar
victima violului a fost obligat s se mrite cu agresorul/violatorul.
4. Violena sexual. Orice aciune care oblig o persoan s aib relaii intime fr acordul ei se
calific drept violen sexual. Acest lucru se ntmpl prin contact fizic, viol, agresiune, prin
atingere, mngieri, srutri, relaii care duc la satisfacia sexual a agresorului. Acest tip de
violen poate avea loc i n afara contactului direct, prin privirea fix a persoanei, obligarea
de a privi pornografie, expunerea organelor sexuale sau prin glume de prost gust, etc.

Violena mpotriva copiilor este larg rspndit n Moldova. Aceasta se ntlnete n familie, n strad i
chiar n coal. Studiile UNICEF arat c 25% din copii sunt btui de propriii prini, 13% sunt pedepsii
pe cale violent de profesori, iar 10% au fost abuzai sexual sau molestai cel puin o dat. Dac ar fi s
adunm mpreun toi copiii - victime ale violenei, ei ar completa mai mult de jumtate din colile din
Moldova.
Muli maturi recurg la violen din cauza tradiiei de a educa copilul prin btaie, dar i pentru c nu cunosc
metodele non-violente de disciplinare a copilului. Obinuii cu educaia cu palma, unii copii ajung s nu
considere btaia o nclcare a drepturilor lor, mai ales atunci cnd sunt btui de prini i rude. Nici
prinii nu realizeaz c btaia afecteaz dezvoltarea celor mici. Or, un copil abuzat este umilit,
neajutorat, nu are ncredere n sine i n oamenii din jur, are ateptri mici de la ziua de mine i ar putea
fi i el violent cu cei din jur.
Profesionitii
Legislaia Republicii Moldova interzice violena asupra copilului, dar nu oblig profesionitii s raporteze
fiecare caz descoperit. 70% din profesioniti au recunoscut c au auzit despre cazuri de abuz asupra
copiilor, 60% s-au ciocnit cu asemenea situaii i doar 40% au nregistrat cazurile de abuz fa de copii.
Situaia este agravat i de faptul c profesionitii din diferite domenii - responsabili de prevenirea i
combaterea violenei mpotriva copiilor - nu dispun de regulamente care s le ghideze aciunile n cazurile
de abuz descoperite i nici de abilitile necesare. Bunoar, medicii i profesorii, cei care pot vedea
primii urmele violenei, nu raporteaz cazurile de violen. Fiecare dintre ei a nregistrat i referit maxim 2
cazuri pe an, dei a cunoscut mult mai multe victime ale violenei. n prezent, poliitii sunt cei mai activi
raportori ai situaiilor de violen. Pe mna lor ajung ns cazurile cele mai grave.
Ce face UNICEF
UNICEF Moldova, mpreun cu Guvernul i societatea civil, a demarat mai multe campanii de prevenire
a violenei mpotriva copilului. n 2006, n toat ara a fost lansat Campania Copilrie fr violen ce a
sensibilizat prin spoturi video i audio, materiale mass media, postere, brouri despre consecinele
violenei asupra copilului. n 2008, UNICEF, n parteneriat cu Ministerul Educaiei i Tineretului, a lansat
Iniiativa naional coala-mediu fr violen. Atunci, aproape jumtate de milion de copii de vrst
colar au nvt la o lecie special cum s previn violena i cum s acioneze atunci cnd un adult
sau un alt copil este violent cu ei. De aceast dat profesorii, instruii anterior, au fost cei care au transmis
copiilor, n manier interactiv, mesaje antiviolen. n cadrul orei speciale, fiecare elev a primit cte o
brour care promoveaz metodele non-violente de soluionare a conflictelor, cile de protecie n cazuri
de violen fizic, emoional sau sexual i datele de contact ale organizaiilor la care pot apela dup
ajutor.

Iniiativa a cuprins toate cele peste 1500 de coli primare, gimnazii, licee i internate din Republica
Moldova. Tot atunci, profesorii au organizat adunri de prini unde au discutat despre consecinele
violenei asupra copilului i au aflat cu ce pot nlocui btaia n educaia copilului.
Impact
Iniiativa coala-mediu fr violen a avut un impact considerabil. Dup lecia special, 92% din copii
au declarat c au auzit despre violen, fa de 73% de copii ce au spus acest lucru pn la lansarea
campaniei. La fel, a crescut cu 1/3 numrul copiilor care tiu c btaia este violen i de dou numrul
elevilor care neleg c i abuzul psihologic este o form de violen. Iar 95% din prini au spus c au
aflat lucruri utile de la adunarea de prini.
Prioriti
Rezultatele studiului pre i post campanie vor ajuta Ministerul Educaiei i Tineretuluiu s planifice noi
aciuni de combatere a violenei. La fel, autoritile i propun s creeze un mecanism unic de identificare
i referire a cazurilor de abuz, exploatare i neglijare, astfel nct fiecare profesionist s tie cum s
intervin pentru a proteja copiii de orice form de violen. UNICEF va sprijini autoritile n aciunile antiviolen.

Violenta fata de copii este un fenomen de amploare in Republica


Moldova

Specialistii in protectia copiilor sustin ca violenta fata de copii este un fenomen de amploare in
Republica Moldova. In acelasi timp, lipsesc mecanisme care ar contribui la descoperirea abuzurilor
asupra copilului, in special in mediul rural, si la solutionarea lor. Pentru anul 2009 functionarii sustin
ca au prevazut elaborarea unui Regulament cu privire la activitatea asistentei de tutela-curatela,
potrivit caruia sarcinile autoritatilor tutelare in vederea protectiei copilului fata de violenta si abuz vor
fi diversificate.

Actualmente, nu exista niste pirghii clare - regulamente, instructiuni de lucru pentru specialisti, etc. care ar contribui la identificarea si solutionarea complexa a cazurilor de abuz asupra copiilor. Ne-am
ciocnit deseori cu situatii cind medici, profesori, educatori cunosteau cazuri de copii maltratati, insa
nu reactionau prompt, fiindca nu constientizau ca ei sunt cei care trebuie sa raporteze la autoritatea
tutelara sau politie infractiunile comise fata de copii, a declarat Daniela Popescu, presedintele
Centrului National de Prevenire a Abuzului fata de Copii (CNPAC).

In acelasi context, presedintele CNPAC a mentionat ca nici populatia nu este pregatita sa informeze
despre cazurile copiilor maltratati. Populatia nu are capacitatea sa recunoasca abuzul copilului si nici
nu stie cui si cum sa semnaleze cazurile.

Astfel, potrivit sursei citate, este foarte important ca mesajul Campaniei Observati-ma. Auziti-ma.
Ajutati-ma! sa ajunga la cit mai multi oameni si sa-i incurajeze sa dea o mina de ajutor unor copii
care sufera de violenta.

Informam ca exista Centrul de asistenta psiho-sociala a copilului si familiei Amicul din Chisinau
care are zeci de dosare a copiilor care, din neglijenta specialistilor, au fost nevoiti sa traiasca luni si
ani sub acelasi acoperis cu abuzatorii lor. De mentionat ca Centrul Amicul este un serviciu

specializat pe cazurile de abuz a copiilor, creat de CNPAC si Directia pentru protectia drepturilor
copilului din mun. Chisinau. In 2008, centrul a acordat asistenta la circa 120 de copii supusi
abuzului.

Ca urmare, la trei luni de la lansarea Campaniei regionale impotriva bataii copilului Observati-ma.
Auziti-ma. Ajutati-ma!, numarul sesizarilor la Amicul s-a dublat. Insa, specialistii de aici constata o
realitate dura. Numarul copiilor care au nevoie de ajutor este cu mult mai mare; despre ei, insa, nu
se cunoaste fiindca nu exista raportarea obligatorie a cazurilor de catre medici, educatori, profesori,
asistenti sociali. Acesti specialisti ar trebui sa fie parte a sistemului national de raportare a cazurilor
copiilor victime a violentei, dar si a celor expusi riscurilor de abuz, mentioneaza Rodica CoretchiMocanu, managerul Centrului Amicul.

Pentru anul 2009 functionarii sustin ca au prevazut elaborarea unui Regulament cu privire la
activitatea asistentei de tutela-curatela, potrivit caruia sarcinile autoritatilor tutelare in vederea
protectiei copilului fata de violenta si abuz v

Agresiunea sexual - form abject de violen asupra copiilor


19.04.2012

Abuzul sexual asupra copiilor i exploatarea sexual a acestora, reprezint forme deosebit de grave de
infraciune, ce pot provoca schimbri psihologice a persoanei pentru mult timp, ntrerupnd dezvoltarea
fizic, emoional, spiritual, intelectual, sexual i influennd abilitile de cooperare i interesul social.
Potrivit datelor statistice ale MAI, privind numrul cazurilor de abuz sexual n privina copiilor, constatm c
pe parcursul anului 2009 au fost nregistrate 109 cauze penale, n anul 2010 - 191 cauze, n 2011 175
cauze.

n primele 3 luni ale anului 2012 au fost pornite 61 cauze penale privind infraciunile de gen sexual,
svrite mpotriva copiilor.
n 7 cazuri copiii au fost abuzai n familie de ctre tatl biologic, vitreg sau rude. Din numrul de copii,
victime ale abuzului sexual, 7 sunt din categoria celor rmai fr ngrijirea unuia sau a ambilor prini.
Formele de abuz sexual, cel mai des ntlnite:
artarea de materiale pornografice unui copil;
convorbiri cu caracter obscen prin intermediul tehnologiilor de informare i comunicare;
favorizarea sau determinarea copilului s asiste la desfurarea de activiti sexuale;
exhibiionismul;
atingeri indecente;
ncercarea/realizarea unui act sexual cu un copil.
Semne comportamentale ale unui copil abuzat sexual:
schimbri inexplicabile de comportament;
auto-izolare;
comaruri;
comportamente antisociale;
teama de anumite locuri, de oameni sau diferite activiti;
rezultate colare slabe;
absenteism colar frecvent;
ruinea de propriul corp.
TOATE INFRACTIUNILE SEXUALE NESESIZATE, FAVORIZEAZ INFRACTORUL DE A FACE NOI
VICTIME
Nu acceptai aceast situaie, protejai copiii !
Nu uitai niciodat! Copiii nu sunt n stare s se apere singuri, deci, pot deveni uor victime ale adulilor. Fii
prietenul copilului, nu inchizitorul lui, pstrnd respectul de sine al acestuia.
Recomandri prinilor de prevenire a agresiunilor sexuale:
1. Asigurai o educaie sexuala copiilor, n funcie de stadiul lor de dezvoltare.
2. Nu uitai: nu doar fetele, ci i bieii pot fi agresai sexual. Nu lsai copii mici s se joace n strad sau n
locuri publice fr supraveghere i nu le permitei s mearg singuri n locuri izolate. Este de preferat ca cei
mici s nvee s se organizeze n grupuri, att la joac, ct i n drumul spre/dinspre coal.
3. Obinuii copii s fie punctuali.
4. Verificai cercul de prieteni al copilului, cnd acesta atinge vrsta pubertii. Interesai-v de locurile de
petrecere a timpului liber. Este bine s tii unde se afl la un moment dat copilul. Acionai cu discreie ns,
pentru a nu lsa impresia c le controlai activitatea la orice pas.
5. Daca, din motive inexplicabile, copilul nu se ntoarce acas la ora obinuit, adresai-v poliiei.
6. Observai cercul de prieteni aduli ai copilului (chiar n cercul de cunotine al familiei). Fii prudent cu
persoanele care manifest prea mult interes pentru copil.
7. Atenionai mereu copiii s nu urce n maini necunoscute, s nu vorbeasc cu strinii, s nu-i nsoeasc
pentru a cuta mpreun cu ei "un obiect pierdut" sau pentru a vedea un "lucru frumos".

8. Ajutai copilul s discute deschis despre sexualitate. Aa vei afla de la el dac a devenit sau este pe cale
s devin victima unui abuz sexual.
9. n caz dac copilul a devenit victim a abuzului sexual, el are nevoie de atenie. Ascultai-l, aratai-i c l
credei, spunei-i c nu este el de vin i c este foarte curajos.
10. Apelai la poliie sau sunai la 902. Pentru ca abuzul suferit s nu declaneze o traum cu efecte
psihologice ireversibile, copilul-victim trebuie prezentat imediat unui psiholog.
11. n termen de 24 de ore, prezentai-v la serviciul de medicina legal, pentru a constata abuzul i a primi
certificatul medico - legal.
Recomandri pentru copii:
Nu te lsa niciodat invitat de un necunoscut ntr-un local, la o petrecere sau la o plimbare cu maina;
Refuz orice cadou care vine din partea unui necunoscut;
Nu face autostopul;
Daca un strin te oblig s intri ntr-o main, cas, etc., strig dup ajutor, ct poi de tare, apr-te ct
poi de bine, ncearc s reii numrul de main, semnalmentele persoanei i orice semne particulare.
Dac eti urmrit pe strad, intr ntr-un magazin i cere ajutor.
Nu te mbrca provocator i nu intra n discuie cu persoane aflate sub influenta buturilor alcoolice.
Nu spune nimnui c eti singur acas.
Fii reticent fa de orice persoan care i propune s consumi buturi. Acestea pot fi buturi alcoolice sau
droguri.
n cazul n care eti agresat i bruscat, acioneaz rapid, lovete, intind ochii, gtul, nasul, genunchii,
organele genitale sau fugi. Orice ai alege, nu sta pe gnduri !
Dac i se ntmpl ceva ru ie, colegilor, prietenilor ti, informeaz imediat prinii, profesorii i poliia la
numrul de telefon 902.
Direcia
19 aprilie 2012

informare

relaii

cu

publicul,

Expunerea la violenta poate avea efecte semnificative asupra copiilor pe parcursul dezvoltarii lor si
influenteaza modul in care acestia isi vor forma relatiile cu cei din jur in copilarie si ca adulti.
Violenta duce la pierderea de mii de vieti anual si la costuri medicale sau de inmormintare uriase.
Statisticile arata ca multe din actiunile violente au loc la domiciliu, majoritatea produse intre soti sau
intre prieteni. Aproape 50% dintre victime locuiesc cu copii mai mici de 12 ani, care, de cele mai
multe ori, devin la randul lor victime. In concluzie, expertii considera ca violenta la domiciliu este
principala cauza a copiilor abuzati sau a mortii acestora datorita neglijentei.
Desi expunerea la violenta poate avea consecinte serioase asupra copiilor, ei pot trece peste efecte
mai usor daca anumiti factori sunt prezenti in viata lor. Un copil care creste inconjurat de dragoste si
atentie din partea unor adulti care cunosc efectele violentei si stiu sa ofere stabilitate si liniste, are
sanse mari sa creasca frumos si sa fie un adult fericit. Scolile, centrele comunitare si programele
recreationale pot si ele oferi copiilor o sansa de a scapa de violenta, de a-si capata propria
independenta si incredere si de a invata cum sa se descurce in viata.
O parte din adulti cred ca un copil de 6 luni sau mai mic, care asista la scene violente (ca de pilda tatal
o loveste mereu pe mama), nu va suferi mult deoarece nu are memorie pe termen lung. !!! Nimic mai
fals. Copiii sunt ca buretii. Ei absorb tot ce se intampla in jurul lor de la cele mai fragede varste. Ei
percep violenta si furia care-i inconjoara asa cum percep si dragostea si atentia din partea celor care ii
ingrijesc. Din aceasta cauza, natura si calitatea relatiilor cu un copil chiar foarte mic conteaza foarte
mult pentru dezvoltarea lui pe viitor.

Violenta afecteaza viata tuturor celor care sunt martori la ea. Pentru copii, violenta are urmari
psihologice, emotionale si de dezvoltare. Chiar si la copiii foarte mici, martori la violenta, pot apare
simptome de genul: anxietate, cosmaruri, regresie in limbaj sau in dezvoltarea motorie si stres posttraumatic. De asemenea, increderea in propria persoana sau in cei cu care vine in contact poate avea
de suferit.
Cum se poate elimina violenta?
1. Ofera un exemplu bun. Copiii invata cum sa se comporte urmarindu-i pe adulti. Parintii trebuie sa
faca un efort pentru a-si pastra un sens al valorilor si moralei in paralel cu modul de a se exprima nonviolent si de a oferi un exemplu in acest sens. Daca copilul te vede certandu-te, fii sigur ca te va vedea
si impacandu-te si niciodata nu continua cu violenta fizica sau verbala in prezenta lui.
2. Foloseste metode de disciplinare non-violente. Daca iti lovesti si bati copilul drept pedeapsa
(si mai ales in cazul copiilor sub 3 ani), el va invata ca violenta este permisa in orice situatie (cei mici
nu au cum sa inteleaga rolul unei pedepse, daca nu inteleg cu ce au gresit -!!! Intotdeauna oferiti-le
explicatii privind acest lucru, altfel bataia nu-i va convinge ca au gresit). Exista suficiente cai de
pedepsire fara violenta, astfel incat pentru rezolvarea uneori a problemelor, pedepse de genul: "5
minute stai pe acest scaun" sau "2 minute la colt" sunt suficiente si non-violente. !!! Aminteste-ti insa
ca mereu sa rasplatesti un comportament frumos.
3. Limiteaza expunerea la violenta.Acorda mare atentie programelor de la televizor, casetelor
video si programelor de pe internet pe care copilul le urmareste si limiteaza expunerea acestuia la
temele violente. Pistoalele si sabiile de jucarie, dar si alte jucarii ce promoveaza violenta si agresiunea
trebuiesc limitate si monitorizate.
4. Impune reguli clare si limite potrivite varstei. Copiii trebuie sa cunoasca exact ce se asteapta
de la ei si consecintele daca nu coopereaza. Mai mult, fii sigur ca copilul intelege toate regulile din
familie - poti chiar sa-l implici in setarea unora. De asemenea, mentinerea acelorasi reguli in mod
consistent reduce conflictele si iti mentine credibilitatea ca parinte.
5. Ofera-i copilului multa afectiune si atentie. Copiii care se simt iubiti, in siguranta si care au
format un sentiment de incredere cu adultul care-i ingrijeste sunt mai putin violenti si agresivi decit
ceilalti. Poti construi acest sentiment de incredere si siguranta al propriului copil avand un rol activ in
viata lui, petrecand in mod consistent suficient timp de calitatecu el si oferindu-i multa dragoste, laude
si incurajari. Chiar si o perioada de timp scurta petrecuta astfel, poate aduce numai satisfactii si
pentru parinte, da mai ales pentru copil.
Surse:
The Future of Children - Joy Osofsky;
Understanding children, the guidebook for children 0 to 3- R.S. Wurman
Experienta person