Sunteți pe pagina 1din 6

Diencefalul reprezint segmentul sistemului nervos central situat ntre TRC, pe care l

depete cranial i rostral, i telencefal, de care este acoperit. Diencefalul este un


complex de mase nucleare, dezvoltat din pereii veziculei diencefalice. Pe toat
ntinderea sa, n centrul diencefalului se gsete o cavitate ependimar n
form de plnie, ce constituie ventriculul III.
La vertebratele superioare (mamifere) i n special la om, prin dezvoltarea accentuat a
veziculelor telencefalice, diencefalul este mpins n profunzime, neputnd fi examinat
complet dect prin secionarea corpului calos i, eventual, prin disecia emisferelor
cerebrale sau pe seciuni.
Diencefalul este alctuit din:
- talamus, situat lateral i superior, separat de hipotalamus prin anul hipotalamic
- metatalamus, bine dezvoltat la om, destinat cilor senzoriale optic i acustic,
reprez de corpii geniculai
- hipotalamus, situat inferior
- epitalamus, situat posterior
- subtalamusul sau regiunea diencefalo-mezencefalic, situat postero-inferior, n
continuarea mezencefalului.
13. Ventriculul 3

Ventriculul III este o poriune dilatat a canalului ependimar central, n form de


plnie, situat n centrul diencefalului
Are 6 pereti, 4 recesuri si 3 comunicari.
-

Recesurile:
-

2 pereti laterali; la limita dintre 2/3 sup cu 1/3 inf se gaseste santul hipotalamic care
se intinde de la orif.interventricular pana la orif. De comunicare cu apeductul
cerebral Sylvius. La nivelul acestui perete poate sa proemine in cav. vIII adeziunea
intertalamica cele doua mase talamice sun unite prin ea. Superior de sant peretele
lat e reprezentat de fata medial a masei talamice; iar inf de asnt peretele lat e reprez
de fata medial a hipotalamusului si subtalamusului.
Perete sup: format din corpul calos, fornix, panza coroidiana a V3 care e un dublu
strat pial care in cursul dezv se insinueaza intre diencefal si telencefal. Intre
straturile piale se gasesc vasele plexului corois al V3.
Perete ant: format de sus in jos de: - comisura alba ant
Lama terminala
Chiasma optica
Versantul ant al infundibulului
Perete inf: din formatiuni hipotalamice si subtalamice
Perete post: alc comisura habenulara, glanda pineala, comisura post.

Optic/supraoptic/suprachiasmatic deasupra chiasmei optice


Infundibular
Pineal intre lamele pediculului epifizar
Suprapineal deasupr lamei sup a pediculului epifizar.

Comunicarile:
-prin apeductul lui Syylvius cu V4

-prin orif. Interv Monroe cu ventriculul lateral.

Organele circumventriculare ale ventriculului III


n strns relaie cu sistemul ventricular (n special la nivelul ventriculului III) se gsesc
structuri anatomo-funcionale complexe, organele circumventriculare, care intervin
direct sau indirect n reglarea compoziiei i presiunii sngelui i L.C.R., datorit faptului
c la nivelul acestor formaiuni lipsete bariera hemato-nervoas.
Organele circumventriculare au n structur neuroni cu capacitate secretoare i /sau
receptoare (chemoreceptoare, osmoreceptoare, baroreceptoare), celule gliale
i o dens reea de capilare fenestrate, permeabile la proteine i peptide.
Organele circumventriculare de la nivelul ventriculului III sunt reprezentate de:
1. Organul subfornical
2. Organul vascular al lamei terminale
3. Eminena median
4. Lobul posterior al hipofizei, sediu de stocare i eliberare a hormonilor secretai de
nucleii hipotalamici supraoptic i paraventricular. Conexiunile sale cu nucleii hipotalamici
se realizeaz pe calea tractului hipotalamohipofizar.
5. Glanda pineal
6. Organul subcomisural

14. TALAMUSUL - topografie, nuclei


Este cea mai voluminoas regiune a diencefalului, reprezentnd aproximativ 80%
din volumul su.
Numele su provine din limba greac (thalamos-anticamer) i sugereaz funcia sa de
"anticamer" pentru majoritatea cilor senzitive i senzoriale.
Este reprezentat de dou mase nucleare situate n pereii laterali ai ventriculului
III, superior de anul hipotalamic.
= centru senzitivo-senzorial de releu intre etajele inf si cortexul cerebral.
Prezint spre descriere patru fee (dorsal, lateral, ventral i medial) i dou
extrem (polul ant + posterior).
Polul anterior al talamusului, numit i tubercul talamic anterior sau rostrum
talamic, particip la delimitarea orificiului interventricular Monro
Polul posterior al talamusului, numit pulvinar talamic, este mai voluminos
1. Faa inferioar nu este vizibil. Are raporturi cu structuri hipotalamice,
anterior, i cu structuri subtalamice, posterior
2. Faa lateral, nu este vizibil, fiind acoperit de structurile telencefalice. Prin
disecii sau pe seciuni, se constat c faa lateral a talamusului este acoperit de
o lam de substan alba, care separ masa principal a talamusului de nucleul
reticular talamic. n partea posterioar, lama medular extern prezint o
ngroare ce poart numele de cmpul lui Wernicke.
Lateral de nucleul
reticular talamic, faa lateral a talamusului vine n raport cu nuclei bazali: prin

intermediul braului posterior al capsulei albe interne, poriunea talamolenticular, cu nucleul lenticular.
3. Faa medial, reprezint 2/3 superioare din peretele lateral al ventriculului
III i este limitat inferior, de anul hipotalamic Pe faa medial a talamusului
se gsete adeziunea intertalamic, ce unete cele dou mase talamice La
unele persoane lipsete, fr ca acest fapt s aib semnificaii funcionale.
4. Faa dorsal, convex, este limitat:
- medial, de stria habenular, care, n partea posterioar se lete, formnd
trigonul habenular, i se unete cu cea opus, formnd comisura habenular
- lateral, de anul talamo-striat (situat ntre faa dorsal a talamusului i
corpul nucleului caudat), n care se gsesc stria terminal i vena talamostriat.
Tenia talamic, pe care se inser pnza coroid a ventriculului III, mparte faa dorsal
a
talamusului, n sens longitudinal, n dou zone:
- zona medial, tapetat de ependim ventricular i acoperit de pnza coroid a V3,
care o separ de fornix
- zona lateral, care constituie planeul poriunii centrale a ventriculului lateral i care
este acoperit de lamina affixa, lam de substan alb ce acoper i structurile din
anul talamo-striat.
Structural, talamusul este format din substan alb i substan cenuie.
SUBSTANA ALB - n interiorul talamusului, formeaz lama medular intern iar la
exterior, lateral,
formeaz lama medular extern, care-l separ de nucleul reticular talamic.
Lama medular intern are, pe seciuni, forma literei "Y", cu deschiderea spre
anterior, i mparte substana cenuie n trei mari grupe nucleare: grup anterior, grup
lateral i grup medial. Conine nucleii intralaminari.

nafara grupelor principale , talamusul mai prezint:


- grupul nucleilor intralaminari
- nucleii liniei mediene, nglobai n sistemul de fibre periventriculare ce separ faa
medial a talamusului de ependimul ventricular,
- nucleul reticular thalamic dintre lama medulara extt si brat post CAI

15. Talamus nuclei anteriori


Grupul anterior: din care fac parte nucleii:
- anterior ventral
- anterior medial
- anterior dorsal
Nucleii anteriori sunt integrati in marele circuit limbic al lui Papez:
Grupul ant e un centru de legatura dintre hipocamp si cortexul limbic hipocamp>fornix->corpii mamilari->fasciculul mailotalamic->nucleii anteriori talamici->girus cinguli->lobul frontal. Lezarea

acestui circuit, cel mai frecvent la nivelul fasciculului mamilotalamic sta la baza dementei Korsakoff: disparitia
memoriei scurte si a invatarii informatiei noi.

Aferente: - corticotalamice
Eferente: -

Hipocampotalamice
Hipotalamotalamice (mamilotalamice)
Intertalamice
talamocorticale spre GC (prin bratul ant al CAI)

Se gasesc la livelul bifurcatiei liniei medulare interne.

16. Talamus nuclei mediali


Se gasesc intre lama medulara interna si substanta cenusie periventriculara

Grupul medial al nc din subst cenusie, din care fac parte poriunile
rostral/magnocelular/sup i caudal/
parvocelular ale nucleului medial dorsal, staie de releu ntre hipotalamus i
cortex.
Conexiuni in dublu sens:
-intre cortex prefrontal si orbitofrontal pe de o parte si hipotalamus, prin fibre in dublu
sens care traverseaza pediculul thalamic ant si bratul ant CAI.
Acest nucleu are fct de intregare pt impulsurile somatice, olfactive, viscerale si mediaza
info de tip afectiv cu rol in fromarea personalitatii.
Leziuni in acest grup det tulburari de personalitate.
The mediodorsal thalamic route primarily relate to attentional processes, but also include the
relay of affective information as well as a possible role in memory.

17. Talamus nuclei liniei mediane, nuclei intralaminari.


Sunt nuclei din grupul secundar.
Nc liniei mediane - nglobai n sistemul de fibre periventriculare ce separ faa

medial a talamusului de ependimul ventricular


o probabil intervin in act. Viscerale. Acst grup de nc cu cei de pe parte opusa
realizeaza o mica zona de contact intre cei 2 nc talamici = adeziunea intertalamica
(70% din cazuri prezenta). La nivelul adeziunii nu exista fibre de legatura intre cei
2nc talamici.
o -primesc aferente de la calea sensibilitatii viscerale si de la hipotalamus
o -eferentele se indreapta spre nucleul amigdalian, hipocamp, girusul cingular,
hipotalamus,

-aceste conexiuni sugereaza rolul modulator al nucleilor liniei mediane intre


aferentatia viscerala si sistemul limbic.
Nc intralaminari loc in grosimea lamei medulare interne
o grup central, reprezentat de doi nuclei: centromedian i parafascicular

(situate lateral)
o grup anterior, reprezentat de nucleii:
- paracentral
- central medial
- central lateral

Nucleii intralaminari sunt conectati cu SRAA si au rol in reactia de trezire. - cel mai important
nucleu este nucleul centro-median sau Lewis si in afara lui mai exista 4 tipuri de neuroni.

18. Talamus nuclei laterali


Nucleii talamici laterali (posterior si dorsal) - au conexiuni cu cortexul parietal si cu
alte grupe talamice: nucleii ventrali si mediali.
Nucleul pulvinar = cel mai proeminent nc al talamusului si functioneaza in integrarea
informatiilor vizuale, auditive si somatosenzitive. Dispune de proiectii reciproce cu ariile
de asociatie ai lobilor parietal, temporal si occipital. De asemenea primeste info
senzoriale de la compomnentele sist visual, nc geniculate medial si lat si cerebel
- aferente: caile sensibilitatii generale si caile optice, si au proiectii in ariile occipitale si in
cortexul parietal (ariile 5 si 7)
- roluri: medierea unor informatii vizuale ce ocolesc corpii geniculati, controlul
oculomotor, al vorbirii, perceptia durerii cornice.

19. Talamus nuclei ventrali


grup anterior, din care fac parte nucleii:
- anterior ventral
- anterior medial
- anterior dorsal
Dintre nucleii ventrali vorbim numai de nucleul ventral posterior. E facut din 3 subnuclei:
- ventral posterolateral (VPL): aici ajung lemnisculul medial si spinotalamici
- ventral posteromedial (VPM): aici ajunge lemnisculul trigeminal si fibrele gustative
- ventral posterointermediar (VPI): neuronul 3 pe calea vestibulara

21. Rolurile talamusului:

- Integrarea informatiilor senzitive in activitatea corticala si integrarea lor in complexul senzitivo motor (nu poti
face activitati motorii fara informatii)
- In activitatiile psihice
- In procesele de constienta, de atentie si, mai ales, de raportare afectiva la stimuli interni sau externi.
Participa la caracterul placut sau neplacut.
Leziuni ale talamusului stang duc la tulburari in emisfera stanga (in care exista centrul pontinic la dreptaci) si
apare afazia talamica. Bolnavul nu vorbeste articulat corect si are greutati in recunoasterea si interpretarea
cuvintelor.
Leziuni ale talamusului drept: duc la tulburari legate de emisfera dreapta, in principal dezorientare spatiala.
Tentativa de a schimba emisfera dominanta la copii se poate solda cu balbaiala.
Lezarea nucleilor liniei mediane este urmata de edeme, cianoza, tulburari cardio-vasculare.
Sindromul Dejerine (anestezia dureroasa): pierderea sensibilitatii plus durere cronica in extremitatiile afectate.
Apare leziunea nucleului ventral posterior care este si responsabil de un tip primitiv de constienta adica
conferirea de caracter afectiv la senzatiile termoalgezice.

Pulvinarul: mediaza informatii de la calea optica care ocolesc corpul geniculat lateral si pe care le
trimite in aria optica. Dau caracterul afectiv al lucrurilor vazute.

S-ar putea să vă placă și