22.

Hipotalamusul config externa

Hipotalamusul se gsete situat anterior i inferior fa de talamus. El formeaz podeaua

ventriculului III i particip la formarea pereilor laterali ai ventriculului III (1/3 inferioar).
Apare vizibil pe faa bazal a emisferelor cerebrale, la nivelul spaiului
optopeduncular, care este delimitat :
- anterior - de chiasma optic
- lateral - de tracturile optice
- posterior - pedunculii cerebrali
n spaiul opto-peduncular, n sens antero-posterior, se afl urmtoarele formaiuni :
1. tuber cinereum, o proeminen cu contur neregulat care se prelungete n jos cu
infundibulul iar acesta cu tija pituitara, de care e atasata neurohipofiza.
La acest nivel se gsete sistemul port- hipofizar format din vase scurte i lungi, ce
fac legtura ntre capilarele sinusoide din hipotalamus i cele din adenohipofiz. Prin el,
hipotalamusul controleaz funcia secretorie a adenohipofizei. A fost descris de Gr. T.
Popa i Fielding (1930).
In jurul tuber cinereum exista 4 proeminente:
- una ant (eminenta mediana)
- 2 lat (eminente lat)
-una post, infundibulara
Intre aceste proeminente si infundibul exista sansul tuberoinfundibular.
2. corpii mamilar, situai dorsal de tuber cinereum Sunt 2 formaiuni sferice situate de
o parte i de alta a liniei mediane
3. substana perforat posterioar post de corpii mamilari. Prezint mai multe
orificii prin care ptrund ramurle centrale din artera cerebral posterioar. n
profunzimea ei, se afl nc. interpeduncular (nc. nepereche).
n dreptul feei ventrale a hipotalamusului se afl cisterna interpeduncular,
care se continu anterior cu cisterna suprachiasmatic. La nivelul acestor zone dilatate
ale spaiului subarahnoidian se afl vasele poligonului arterial Willis de la baza
creierului.
Faa ventral a hipotalamusulu are raporturi cu eaua turceasc a osului sfenoid, ce
adpostete hipofiza protejat de diafragma sellar, i cu cele dou sinusuri
cavernoase.
Limitele hipotalamusului sunt reprezentate de :
- anterior, chiasma optic
- posterior, un plan orizontal tangent la marginea posterioar a corpilor mamilari
STRUCTURA HIPOTALAMUSULUI
Fibrele columnei fornicale, pars tecta, n traiectul lor spre nucleii mamilari, impart
hipotalamusul n dou arii:
- aria hipotalamic lateral
- aria hipotalamic medial
Unii autori adaug i o zon periventricular, reprezentat de substana cenuie
central periventricular.

Anterior de chiasma optic se afl aria preoptic, care nu aparine hipotalamusului,

dar care este studiat mpreun cu hipotalamusul, datorit conexiunilor funcionale
foarte strnse ale acesteia cu hipotalamusul.

23. ZONA HIPOTALAMIC MEDIAL

n sens antero-posterior cuprinde 3 pri:
1. parte supraoptic
2. parte tuberal
3. parte mamilar
1. Partea supraoptic
Conine 4 nuclei:
- nc. supraoptic - - este situate calare pe tractul optic, este foarte bine vascularizat, secret
ADH
- nc. paraventricular - secret ocitocin i puin ADH
- nc. Anterior intre toti nucleii si aria preoptica; adica e anterior de chiasma optica
- nc. Suprachiasmatic este situat napoia chiasmei optice;
!!!este important legtura sa cu retina (explic migrarea psrilor n sezonul rece)

Nc. supraoptic i nc. paraventricular constituie glanda diencefalic.

2. Partea tuberal
Conine 4 nuclei, care dinspre anterior spre posterior sunt :
- nc. ventro-medial,
- nc. dorso-medial,
- nc. arcuat (infundibular), nc. unic, cu form semilunar, ce nconjur infundibulul. Are neuroni
mici.
- nc. posterior
3. Partea mamilar
Prezint 3 nuclei, care dinspre medial spre lateral, sunt :
- nc. mamilar medial
- nc. mamilar intermediar
- nc. mamilar lateral

24. Zona hipotalamica laterala

Conine dou grupe nucleare:
- nc. tubero-mamilari (drept, stng), situai antero-lateral de corpul mamilar respective
(ipsilateral)
- nc. tuberali, situai ntre tuber cinereum i corpul mamilar ipsilateral, ntr-un plan mai medial
fa de nc. tubero-mamilari.

25. Aferente hipotalamus

Aferente :
1) Cortical : sunt de 2 tipuri, directe care sunt incerte, si indirecte care sunt la randul lor de 2
feluri :
a) Aferente de la cortexul orbito-frontal care sunt aduse de fasciculul medial al creierului
anterior (FMCA). Acest fascicul contine fibre in dublu sens, ce traverseaza urmat str dintre ant
spre post : aria septala, hipotalamus, subtalamus, tect mezencefalic.
b) Aferente de la hipocamp care sunt aduse pe calea fornixului. Prin aceste aferente,
hipotalamusul in conexiune cu formatiunile olfactive intervine in coordonarea activitatii
vegetative si in instinctele care stau la baza conservarii individului si a speciei.
2) Amigdalo hipotalamice : - sunt pe 2 cai :
a) amigdalo-fug dorsala, prin stria terminala
b) amigdalo-fug ventrala prin fibre ce traverseaza bandeleta diagonala ; ambele cai merg prin
fasciculul medial al creierului anterior (FMCA) si impulsurile ajung la hipotalamus.
3) Talamo hipotalamice : - de la nucleul liniei mediane si nucleul medial dorsal prin pediculul
talamic inferior
4) Subtalamo hipotalamice
5) Cerebelo hipotalamice : - sunt aferente mediate de formatia reticulara a trunchiului
6) Reticulo hipotalamice : - vin de la formatia reticulara prin fasciculul longitudinal dorsal (FLD)
sau al lui Schultz, care are originea in substanta cenusie periapeductala din mezencefal, dupa care
se alatura fasciculului medial al creierului anterior (fibre mezencefalo-septale), spre arii septale, de
unde prin fibre septo-hipotalamice impulsurile ajung la hipotalamus.
7) Retino hipotalamice :
a) directe : retinanucleu suprachiasmatic (incerta, nedovedita la om)
b) indirecte - cu circuit cortical : arie vizualaarie olfactivahipocamphipotalamus
8) Olfactive : - sunt pe 2 cai :
a) de la corp amigdalian la hipotalamus

26. Tractul tubero-infundibular si sistemul port-hipofizar

Fasciculul tubero-infundibular are originea in nucleul arcuat. Acesta secreta factori
activatori si inhibitori care sunt depozitati la nivelul eminentei mediane si infundibulului. De la

acest nivel, prin vase lungi si scurte, capilarizate la nivelul adenohipofizei atat superior cat si
inferior, sub forma de capilare sinusoide, factorii ajung la nivelul adenohipofizei.
27. Tractul supraoptico-hipofizar
Este format de axonii neuronilor din nucleii supraoptic si paraventricular (gl dienceflica).
De-alungul acestor axoni sunt secretati hormonii ce sunt depozitati in neurohipofiza. Din
aceasta, printr-un dispozitiv neurovascular, hormonii sunt deversati in sistemul capilar venos din
jurul hipofizei (sinusuri cavernoase si intracavernoase)

28. Functii:
1. Neurosecretia = cap de elaborare, eliberare si transport de hormoni sau factori de catre cel
nervoase.
Aceste lucruri se realiz prin 2 modalitati : una endocrina + na nervoasa pe seama tracturilor :
supraoptico-hipofizar si tubero-infundibular
2. Controlul activitatii generale autonome a organismului (functia vegetativa). In acest sens, aria
hipotalamica mediala a fost impartita in 2 parti : una anterioara (hipotropa) cu functie
parasimpatico-mimetica, si una posterioara (ergotropa) cu functie simpatico-mimetica.
3. Termoreglare
4. Coordonarea aportului alimentar si hidric prin existenta unui centru al foamei in hipotalamusul
lateral, si a unui centru al setei in hipotalamusul medial.
5. Coordonarea activitatii sexuale si a reproducerii
6. Coordonarea periodicitatii legat de ritmurile nictemerale, prin modificari ale functiilor glandelor
endocrine.
7. Coordonarea emotiilor. Emotia este caracterizata prin 2 elemente :
a) afectiv are un substrat subiectiv
b) expresia emotiei se caracterizeaza prin manifestari somatice si endocrine, obiectiv.