Sunteți pe pagina 1din 5

Dacia Literar

Literatura paoptist

Inceputurile literaturii romane moderne se situaz in cel deal doilea patrar al sec.
XIX-lea, limitele politice conventionale ale perioadei fiind, pe de o parte, miscarea
condusa de Tudor Vladimirescu 1821 sau tratatul de pace de la Adrianopol 1829 si pe de
alta parte Unirea principatelor 1859.
Civilizaia i cultura din rile romne ncep s se orienteze spre Occident. Cauze:
- criza Imp Otoman;
- trezirea contiinei naionale, ntr-un context mai larg, European.
Etapa cuprins ntre 1830 1860, n mijlocul creia s-a declanat Revoluia de la 1848
(ampl micare popular de emnancipare social i naional) este cunoscut n literatura romn
sub denumirea de perioada paoptist.
Funcia lit nu mai rmne dect aceea de a rspndi cultura, incluznd acum noi valene:
transmiterea emoiilor estetice, trezirea sentimentului naional, educatia moral, mesianismul
social.
Punerea n acord cu evoluia lit europene se manifest prin faptul c operele scriitorilor
paoptiti vor fi create n spiritual esteticii romantice, adic n spiritual curentului lit dominant n
Europa acelei vremi.
Scriitorii paoptiti provin, de obicei, din clasele de sus. Educai n Apus, influenai de
ideile Apusului, vorbind i scriind franuzete, tineri i plini de lan, paoptitii ncearc, pt prima
dat la noi, o sincronizare cu Europa Occidental, chiar dac la nceput este una mimetic. Ei sunt
grbii s ard etapele, s rspund cerinelor timpului, fiind deopotriv scriitori, istorici i
oameni politici.
Gustul este comun, toi sunt romantici, iar Parisul devine polul intelectualitii romneti.
Temele, motivele sau conceptele literare cultivate n Frana ajung rapid la mod i n Principate.
Chiar dac romantismul este cur lit dominant, n paralel cu el se manifest tendine clasice,
preromantice i realiste.
Literatura paoptist se inspir din:
- trecutl istoric;
- frumuseile rii;
- folclor;
- descrierea realitilor sociale;
- satirizarea viciilor ornduirii feudale.
Printre scriitorii paoptiti, menionm: Costache Negruzzi, Vasile Crlova, Ion Heliade
Rdulescu, Andrei Mureanu, Grigore Alexandrescu, Dimitrie Bolintineanu, Vasile Alecsandri
etc.
Un rol foarte important l are revista Dacia Literar 1840 (doar trei numere), nfiinat la
Iai de Mihail Koglniceanu, revist n care s-au afirmat primii notri scriitori moderni.
n primul numr al revistei, M. Koglniceanu public articolul Introducie n care
prezint principalele idei care stau la baza acestei reviste:
- conbaterea imitaiei i a traducerilor mediocre;
- interesul pentru o lieratur naional prin stimularea scrierilor originale;
- operele s se inspire din istoria rii, din frumuseile ei, din folclor;
- realizarea unei limbi unitare;
- afirmarea unei critici litarare obiective (vom critica cartea, iar nu persoana);
- scriitorii sunt datori s contribuie prin operele lor la mplinirea idealului tuturor
romnilor : Unirea Principatelor.
Tot n primul numr al acestei reviste este publicat prima nuvel istoric din literatura
romn, Alexandru Lpuneanul de Costache Negruzzi.

Junimea
Este o grupare cultural nfiinat la Iai, n 1863, iniiat de tineri intelectuali: Petre Carp,
Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Jacob Negruzzi, avnd mentor (ef) pe Titu Maiorescu.
Pentru a promova ideile Junimii, se nfiineaz la Iai revista Convorbiri literare.
n prima etap, activitatea se desfoar la Iai. Mihai Eminescu i public n paginile
revistei operele sale de maturitate., dar i Creang sau Slavici.
n a doua etap, revista este mutat la Bucureti. Va avea un caracter polemic, cu preocupri
universitare.
Obiective:
- rspndirea spiritului critic;
- ncurajarea literaturii naionale;
- crearea i impunerea valorilor naionale;
- educarea oamenilor prin preleciuni populare;
- unificarea limbii romne literare.

Junimea si Convorbiri literare

I. Constituirea Societatii Junimea


Societatea Junimea a fost infiintata la Iasii,in iarna anului 1864,din initiativaa unor tineri carturari(Petre
P.Carp,Vasile Pogor,Teodor Rosetti,Iacob Negruzzi),colegi de generatie,stransi in jurul lui Titu
Maiorescu,la putin timp de la intoarcerea lor de la studii din strainatate.Primele intalniri au avut loc cu
prilejul
unorprelectiuni
populare(conferinte
pe
teme
literare,arta,religie,drept,morala,educatie,invatamant),tinute la Universitatea din Iasi,pentru educarea
publicului roman,pe care Titu Maiorescu le initiase la 9 februarie 1864.

II.Programul Societatii Junimea


Junimea a reprezentat cea mai importanta miscare literara romaneasca,prin care se
produce in cultura autohtona o schimbare radicala de mentalitate.Activitatea Societatii
Junimea s-a desfasurat in mai multe etape.
1. Cea dintai,etapa ieseana,este cuprinsa anii 1863,anul intemeierii,si 1874,anul in
care T.Maiorescu se muta la Bucuresti.
In anul 1864,Societatea Junimea adopta un program prin care isi stabilea principiile ce ii vor calauzi
activitatea culturala:

orientarea literaturii spre specificul national:


promovarea specificitatiii esteticului;sustinerea principiului de autonomie a
artei(arta pentru arta);promovarea valorii estetice
organizarea,la Iasi, a unei serii de prelegeri publice(prelectiuni populare);
orgganizarea,cu regularitate,in casa lui Vasile Pogor,a unor lecturi din opere
autohtone,productii originale ale junimistilor,urmate de discutii;
achizitionarea unei tipografii,cu ajutorul careia sa se tipareasca manuale
scolare,carti de stiinta si literatura si,mai ales,editii stintifice,cu note explicative si
index,ale tuturor cronicilor si istoriografilor romani;

abordarea problemelor limbii si ale ortograiei,combatand tendinta latinizanta de


promovare a ortografiei etimologice;
alcatuirea unei antologii cu cele mai valoroase poezii autohtone,de la poetii
Vacaresti pana la Vasile Alecsandri.
Societatea Junimea discuta si o multitudine de probleme filozofice,juridice si
sociale,polemizand cu multi dintre contemporani.Societatea isi creeaza puternice
adversitati,deoarece contemporanii dezaprobau tendinta membrilor societatii de a pune in
discutie toate aspectele culturale ale vremii si de a le critica foarte sever.Din aceste
polemici se naste un program general al Junimii,constand in cmbaterea directiei de
astazi din cultura romanasi afirmarea necesitatii unei directii noi,adica a unor
schimbari profunde in toate planurile culturii;combaterea formelor fara fond,respingerea
elemtelor de impostura si artificialitate rezultate din procesul de import grabit al tiparelor
civilizatiilor occidentale.
2. A doua etapa din existenta Junimii se situeaza intre anii 1874-1885.Dupa mutarea
lui T.Maiorescu la Bucuresti,sedintele Junimii se tin la Iasi,cat si la Bucuresti,in locuinta
ui T.Maiorescu.In 1885,societatea se muta in capitala,o data cu plecarea din Iasi a celor
mai multi dintre junimisti.
In aceasta etapa,principala activitate a Junimii a fost lectura operelor
originale.Atractia exercitata de cenaclul junimist era atat de mare,incat veneau sa citeasca
multi dintre scriitorii de valoare ai vremii.Astfel,Alecsandri citeste Fantana
Blanduziei,Despot-Voda si Ovidiu,Caragiale O noapte furtunoasa,Eminescu citeste cele
mai mlte dintre poeziile sale ntume,iar Al.Macedonski este prezent cu poemul Noapte de
decemvrie.
Alaturi de literati,la sedintele Societatii Junimea au participat numerosi lingvisti,istorici,savanti din
diferite domenii,discutand problemele majore ale culturii si stiintei.

Prin intreaga ei activitate,Societatea Junimea a fost considerata cel mai de seama


cenaclu si cea mai importanta societate culturala din istoria literaturii romane.
III. Trasaturile junimismului

Societatea Junimea si revista Convorbiri literare au creat un anumit mod de a


intelege cultura,fenomenul primind,in ansamblu,numele de spirit junimist.Sintetizate de
Tudor Vianu,trasaturile caracteristice ale acestui spirit au fost umatoarele:
1) Inclinatia spre filozofie.Intelectualii foarte cultivati,toti junimistii au fost oamei cu
o pregatire filozofica,la curent cu evolutia stiintei sia literaturii.
2) Spiritul oratoric.Junimea a dezaprobat modul de a vorbi in public al generatiei
anterioare,care contribuie la crearea unei frazeologii demagogice.Cuvantarle junimistilor
se caracterizeaza printr-un sever control al expresiei.Ei creeaza un nou stil oratoric
,caracterizat prin rigurozitate si laconism.
3) Clasicismul.Junimistii au incurajat promovarea literaturii clasice,intelegand prin
aceasta atat literatura ce apartinea curentulu clasic propriu-zis,cat si operele
contemporane ce intruneau prin valoarea lor artistica elementele clasice.
4) Ironia.Junimistii cultivau umorul si ironia.Ei aveau convingerea ca nu se poate
construi nimic pe o baza noua fara a distruge mai intai,cu ajutorul ironiei,prejudecatile si
ideile gresite.Una dintre tintele ironiei lui Maiorescu a fostbetia de cuvinte.
5) Spiritul critic.Junimistii au fost partizanii spiritului critic in cultura,adica ai acelei
atitudini care nu admite nimic decat sub rezerva discutiei si a argumentatiei temeinice.In
studiul intitulat In contra directiei de astazi in cultura romana ,Titu Maiorescu a facut

observatia ca,de la 1821 incoace,dezvoltarea tarii s-a realizat prin preluarea de la alte
civilizatii europene a unor forme(adica a unor institutii sociale sau culturale) ce nu ar
corespunde fondului,adica spiritului traditional,felului de viata de la noi.Observatia
maioresciana a devenit celebra sub numeleforme fara fond.
4. Titu Maiorescu

Critic literar si estetician inzestrat.S-a nascut la Craiova.Fiul profesorului ardelean Ion


Maiorescu,dupa parerea lui Tudor Vianu,un remarcabil politician.Maiorescu incepe
studiile la Craiova,le continua la Brasov si,datorita unei burse a Episcopiei Blajului,la
Viena(1851-1858).Absolvent pe locul intai,urmeaza ursurile Facultatii de Filozofie din
Berlin,continuate cu studii in litere si in drept la Paris(1860-1861).Intors in tara,devine
rector al Universitatii din Iasi(1863),unde activeaza pana la 1874.Intemeiaza Societatea
Junimea (1864)si revista Convorbiri literare(1867).\
Titu Maiorescu si-a lasat amprenta asupra uneia dintre cele mai stralucite perioade din
lieratura romana:epoca junimista.Odata Constituita Societatea Junimea,criticul avea sa
fie mentorul acesteia,imprimandu-I un spirit de seriozitate in abordarea problemelor
literare,lingvistice,filozofice sau istorice si un discernamant in judecata estetica a
creatiilor literare.Spirit multilateral,Titu Maiorescu a scris mai multe studii care se
clasifica astfel:
i. Studii de critica a culturii-din prima etapa a activitatii Societatii Junimea
In contra directiei de azi in cultura romana(1868) in care se formuleaza combaterea
formelor fara fond.
ii. Studii de estetica
O cercetare critica asupra poezie iromane de la 1867(din prima etapa)-un mic
tratat de poetica(poetica=teoria poeziei)in care criticul isi propune sa raspunda la
intrebarea ce este poezia.Acest studiu este impartit in doua parti:prima este Conditiunea
materiala a poeziei care se refera la forma poeziei,iar a doua este Conditiunea ideala a
poeziei care este dedicata continutului(fondului de sentimente pe care trebuie sa-l
transmita poezia sau temele pe care trebuie sa le accepte lirica).
Comediile d-lui Caragiale(1885-din a doua etapa)-un studiu in care il apara pe
Caragiale de acuzatia de imoralitate,criticul dezbate doua probleme esentiale din punct de
vedere estetic:
raportul arta-realitate-faptul ca arta e datoare sa reflecte
realitatea asa cum e=mimesis
problema moralitatii in arta si a efectului de chatarsis pe care-l
urmareste opera artistica prin contemplare.
iii. Studii de literatura aplicata=critica literara
Directia noua in poezia si proza romana(1872)
In laturi!(1886)
Poeti si critici(1886)-studiu dedicat lui Alecsandri la sfarsitul activitatii sale
literare
Eminescu si poeziile lui(1889)
La acestea se mai adauga recenzii si rapoarte academice dedicate lui Octavian Goga,Mihail
Sadoveanu,Ioan Bratescu-Voinesti.
iv. Studii de limba(probleme de vocabular si ortografie)in care combate scrierea cu alfabet
chirilic,scrierea etimologizanta si abuzul de neologisme.
Limba romana in jurnalele din Austria(1868)

Betia de cuvinte(1873)
Neologismele(1881)

n societate Titu Maiorescu era un mentor,lansnd i susinnd nume care s-au nscris n
istoria literaturii .
n ceea ce privete problemele limbii,Maiorescu a nchegat un sistem ortografic raional prezentat n "Despre scrierea limbei romne",articol n care criticul lupt mpotriva
publicitilor ardeleni i bucovineni,continuitori ai tradiiilor latinizate.O alt problem
lansat de Titu Maiorescu este "Teoria formelor fr fond".Zoe Dumitrescu Buulenga
consider c aceast teorie are un "dublu ti".Teoria se referea la ideea c :instituiile
mprumutate din alte pri,din alte culturi,nu pot dinui ca forme,"nu pot tri dect dac
cresc din rdcini autohtone".
n privina folclorului criticul junist vede n folclor temelia pe care se poate nla o
cultur durabil,plin de specific naional.ncepnd cu Titu Maiorescu critica literar
capt rigoare,dei uneori ea era prea aspr("Intr cine vrea,rmne cine poate"),
prea judectoreasc ,dar a fost necesar "ntr-un moment de cretere al litraturii".
n calitate de critic,Titu Maiorescu a fixat terminologia de specialitate n critic i
estetic;analizele pe care le-a fcut operelor lui Eminescu,Caragiale,Sadoveanu,Goga vor
fi exacte i pertinente(adevrate),dar n teoriile generale estetice el va rmne ntr-un
trm depit,acela al "artei pentru art".
Tudor Vianu atrage atenia asupra justeii judecilor lui Maiorescu i asupra
nuanelor pe care criticul tia s le pun n caracterizarea unor autori att de diferii ca
valuare.
Ct despre "O cercetare critic asupra poeziei de la 1867" :"Poezia,ca toate artele este
chemat s exprime frumosul spre deosebire de tiin care se ocup de adevr."
Ideea:deosebirea ntre art i tiin,rolul poeziei i al tiinei.
n concepia lui Maiorescu,"ideea sau obiectul exprimat prin poezie este ntotdeauna
un simmnt sau o pasiune i niciodat o cugetare exclusiv intelectual".
Ideea:ideea din poezie este reprezentat de sentimente.
"Limba este materia prim a literaturii,aa cum piatra sau bronzul pentru sculptur,
culorile pentru pictur,sunetele pentru muzic".
Din punctul de vedere al lui Titu Maiorescu exist cuvinte poetice i nepoetice.Unele
trezesc imagini sensibile,altele nu.

S-ar putea să vă placă și