TEORIE

Activitatea monetar-financiara internationala

Activitatea monetar-financiara internationala reprezinta ansamblul proceselor si operatiunilor de natura financiara care se
realizeaza prin miscarea mijloacelor banesti si activelor financiare pe plan international.
Factorii asupra intensificarii activitatii monetar-financiare in ultimele 4 decenii sunt:
1. Intensificarea schimburilor comerciale internationale datorita negocierilor pt liberalizarea comertului international
(diminuarea sau eliminarea barierelor tarifare si netarifare). Aceste runde de negocieri au avut loc sub egida GATT
(Acordul general pt tarife si comert), care din 1996 s-a transformat in Organizatia Mondiala a Comertului.
Principalele bariere netarifare constau in:
Contingente sau plafoane
Licente de import
Preturi minime sau maxime de vanzare pe piata interna
Norme sanitare de etichetare sau de ambalare cu caracter exagerat care genereaza costuri suplimentare pt agentii
economici
Contingentul reprezinta cantitatea maxima care se poate importa in cursul unui an dintr-o anumita tara sau din restul lumii.
Uniunea vamala presupune libera circulatie a marfurilor intre tarile membre, iar fata de terti, se promoveaza o politica comerciala
comuna (UE).
2. Intensificarea operatiunilor speculative si de acoperire a riscurilor financiare ca urmare a trecerii de la regimul cursurilor
valutare fixe la regicum riscurilor flotante.
3. Intensificarea concurentei intre burse, dar si intre burse si banci, a condus la aparitia de noi produse financiare care pot fi
utilizate atat pt speculatie cat si pt HEDGING (acoperirea riscurilor financiare).
4. Uniformizarea anumitor reglementari pe plan international cum ar fi cele referitoare la acreditivul documentelor sau
garantii.
5. Progresul tehnic care permite realizarea de tranzactii 24/24, din aproape orice colt al lumii.
Balanta de plati
Balanta de plati externe reprezinta un tablou statistic sub forma contabila sau un sistem de conturi unde se inregistreaza dupa
principiul contabilitatii in partida dubla.
Balanta de plati poate fi:
Bilaterala, caz in care se urmaresc relatiile cu un alt stat
Regionala, se urmaresc relatiile cu un grup de tari
Globala, pt relatiile cu restul lumii
In balanta de plati externe se inregistreaza fluxurile reale si financiare care intervin intre rezidentii unei tari si restul lumii.
Structura simplificata a balantei de plati este urmatoarea:
1. Contul curent sau balanta de peste linie:
-balanta comerciala, unde se inregistreaza tranzactiile cu bunuri realizate de rezidenti cu restul lumii (exporturi si
importuri)
-balanta serviciilor sau invizibilelor care cuprinde platile si incasarile aferente serviciilor prestate sau primite de catre
rezidentii unei tari
In cazul balantelor mai detaliate, aceste servicii se impart in:
-servicii traditionale cum ar fi transportul de bunuri si servicii
-serviciile de posta si telecomunicatii, turismul international, asigurarile si reasigurarile
-servicii monerne cum ar fi serviciile bancare, cele de consultanta si telecomunicatiile moderne de natura monetara si
financiara
-balanta veniturilor unde se inregistreaza venitul din munca si cele din investitii realizate de rezidenti in strainatate sau
platite de firmele rezidente unor straini
-balanta transferurilor curente sau unilaterale unde sunt inregistrate transferurile pt care nu se primeste o
contraprestatie din partea beneficiarului.
2. Contul de capital si financiar:
-contul de capital unde se inregistreaza platile si incasarile aferente tranzactiilor cu active libere (pamantul, bogatiile
solului si subsolului) sau aferente tranzactiilor cu active intangibile (drepturile de autor, licentele si marcile)
-contul financiar reflecta tranzactiile cu capitaluri realizate de rezidenti in strainatata sau de straini in Romania
Cele mai importante componente ale contului financiar sunt: investitiile directe, investitiile de portofoliu, creditele, activele de
rezerva ale BNR.

3. Erori si omisiuni
Deoarece in balanta de plati se inregistreaza foarte multe tranzactii, exista si situatii de inregistrari incorente sau incomplete. Pt a
se asigura echilibrarea balantei de plati a fost creat contul de erori si omisiuni.
In cazul in care se inregistreaza un excedent de cont curent, balanta de plati se poate echilibra prin urmatoarele metode:
-export de capital in strainatate sub forma investitiilor in strainatate sau a unor credite acordate de catre rezidenti unor
persoane din strainatate.
-plata in avans a unor datorii
-sporirea rezervei valutare a BNR
In cazul in care se inregistreaza un deficit de cont curent, principalele metode de chilibrare constau in:
-atragerea de capitaluri din strainatate
-amanarea platii unor datorii
-diminuarea rezervei valutare a BNR.
Piata valutara internationala
Piata valutara internationala este piata unde se confrunta cererea si oferta de valute care pt solicitant si ofertant sunt monede
straine.
Factorii determinanti privind dezvoltarea spectaculoasa a pietei valutare internationale in ultimele 4 decenii sunt:
1. Trecerea de la regimul cursurilor valutare fixe la regimul cursurilor valutare flotante (a determinat formarea libera a
cursului valutar)
2. Practicarea cursurilor flotante a permis dezvoltarea operatiunilor speculative pe cursul de schimb
3. Intensificarea concurentei intre institutiile financiare si a inovarii financiare au condus la aparitia de produse bancare si
bursiere noi
4. Existenta cursurilor flotante conduce la aparitia riscului valutar, risc ce poate fi acoperit cu ajutorul unor produse
financiare (obligatiuni, contracte futures)
5. Liberalizarea miscarilor de capital a condus la intensificarea fluxurilor de investitii straine directe si investitii straine de
portofoliu
Participantii pe piata valutara internationala:
-exportatorii si importatorii
-bancile comerciala care actioneaza fie in nume propriu, fie in numele clientilor
-bancile centrale care initiaza diverse tranzactii cu valute pt echilibrarea cursului de schimb si a balantei de plati
-diverse companii
-bursele de valori unde se tranzactioneaza valute pe piata la vedere (spot) si pe piata la termen (futures si optiones)
-brokeri care actioneaza in cadrul burselor si care executa ordinele de vanzare sau de cumparare primite de la diversi
investitori in ringul bursier
-casele de schimb care detin o pondere mica pe piata valutara, ele deservind in principal persoanele fizice.
Tipuri de operatiuni derulate pe piata valutara:
-la vedere sau spot (tranzactia se finalizeaza in maxim 7 zile din momentul incheierii contractului)
-operatiuni la termen care pot fi finalizate la o data ulterioara numita scadenta care poate fi de 1-12 luni. Operatiunile la
termen se pot derula pe piata bancara si imbraca forma contractelor forward si se pot incheia pe piata bursiera si constau in
contracte futures si options.
Contractele FORWARD au urmatoarele caracteristici:
-se executa la o data ulterioara numita scadenta la cursul stabilit in momentul incheierii contractului
-sunt contracte nestandardizate, clauzele stabilindu-se de comun acord intre cele doua parti.
-nu sunt garantate
-se executa la scadenta prin livrarea activului suport si plata pretului aferent.
Contractele FUTURES si OPTIONS:
-putine contracte ajung sa fie executate la scadenta deoarece majoritatea pozitiilor initiale de vanzare sau cumparare sunt
lichidata inainte de termen prin compensare
-sunt contracte standardizate, singurul element care se negociaza fiind pretul
-sunt contracte garantate, investitorii trebuind sa depuna o marja sau o garantie care reprezinta 10-20% din valoarea contractului
-in cazul in care pozitiile initiale nu sunt lichidate inainte de scadenta, contractele pot fi executate fie prin livrarea activului si plata
pretului
Cursul valutar

Cursul valutar reprezinta pretul unei valute exprimat intr-o alta valuta. Pentru majoritatea valutelor, cursul valutar se formeaza in
mod liber pe piata prin confruntarea cererii si ofertei.
Pe plan international exista 2 modalitati de exprimare a cursului valutar:
1. Cotatia directa sau incerta care este specifica majoritatii tarilor din lume si consta in stabilirea sumei in moneda nationala
care revine pt o unitate monetara straina.
2. Cotatia indirecta sau certa specifica unor tari cum ar fi Anglia si Canada si constau in stabilirea unei sume in moneda
straina care revine pt o unitate monetara nationala.
Cele mai multe valute sunt cotate pe piata interbancara atat pe segmentul SPOT cat si pe segmentul FORWARD. De cele mai multe
ori cursul la termen (FORWARD) este mai mare decat cel la vedere (SPOT). Diferenta este data de dabanda care s-ar incasa prin
investirea pe termen scurt pana la scadenta contractului FORWARD a sumei utilizate pt cumpararea de valuta pe piata SPOT.
In aceasta situatie spunem ca cursul la termen face prima sau este in report. Daca cursul la termen este mai mic decat cursul SPOT,
ne aflam intr-o situatie de deport sau cursul la termen este cu discount.
Modalitati de plata utilizate pe plan international:
1. Acreditivul documentar definit ca un cadru organizatoric reglementat strict dpdv juridic prin care o banca actionand la
cererea si dupa instructiunile unui client numit ordonator, isi asuma angajamentul de a plati o suma de bani partenerului
de afaceri al clientului sau in cazul in care acesta din urma prezinta documente care atesta indeplinirea obligatiilor
contractuale.
Elementele unui acreditiv documentar:
-partile implicate,
-natura acreditivului (revocabil-care poate fi modificat oricand de catre banca emitenta fara o avizare prealabila,
-irevocabila-poate fi modificat doar cu acordul tuturor partilor),
-denumirea marfurilor si cantitatea de marfa care face obiectul contractului comercial,
-domicilierea acreditivului documentar (ghiseele bancii care efectueaza plata),
-valoarea acreditivului (fie suma exacta, fie o suma aprox, fie o valoare maxima a marfurilor ce urmeaza a fi livrate),
-durata acreditivului,
-ruta de transport si conditia de livrare a acreditivului: cu plata la vedere sau cu plata amanata
-documentele care trebuie depuse de beneficiarul acreditivului documentar la banca in vederea efectuarii platii de catre
banca (obligatorii-factura comerciala, contractul de transport si polita de asigurare; facultative-certificat de origine, sanitar,
garantie)
Caracteristicile acreditivului documentar:
-caracter documentar
-independenta fata de contractul comercial
-fermitatea angajamentului bancar (banca actioneaza in baza scrisorii de deschidere a acreditivului)
-adaptabilitatea in sensul ca exista mai multe tipuri de acreditive (cu clauza rosie, reinnoibil sau spate-in-spate)
Derularea platii prin acreditiv documentar:
incheierea contractului comercial de vanz-cump unde este stabilita ca modalitate de plata acreditivul documentar
importatorul da ordine bancii sale sa deschida acreditivul documentar (in scrisoarea de deschidere a acreditivului)
banca emitenta anunta banca exportatorului cu privirea la deschiderea acreditivului documentar
banca exportatorului isi anunta clientul cu privire la deschiderea acreditivului de catre importator
exportatorul prezinta bancii sale documentele care atesta indeplinirea obligatiilor contractuale
banca exportatorului transmite documente bancii emitente, iar in final documentele ajung la ordonatorul acreditivului.
2. Acreditivul cu clauza presupune acordarea de catre importator a unui avans partenerului sau astfel incat acesta sa se
poata aproviziona cu materii prime pt inceperea procesului de productie. In cazul acestui document, pe langa elementele
standard, in scrisoarea de deschidere a acreditivului trebuie valoarea avansului care in unele cazuri poate sa reprezinte si
100% din valoarea marfurilor.
3. Acreditivul reinnoibil (REVOLVING) se utilizeaza in cazul contractelor care se deruleaza pe mai multi ani si care au valori
foarte mari. Acest acreditiv se deschide pt o suma initiala (<valoarea totala) si se reincarca periodic pt a fi platite livrarile
partiale.
Caracteristici:
-in functie de timp (periodic, o data la 6 luni) se reincarca cu suma de 20000 um, nr de reincarcari fiind stabilit
-in functie de valoare
4. Acreditivul transferabil permite beneficiarului acreditivului sa solicite bancii insarcinate sa efectueze plata, sa transfere o
parte din valoarea acreditivului documentar catre o persoana terta.

5.

Acreditivul spate in spate (back-to-back) subsidiar presupune existenta a 2 acreditive, unul de export si unul de import.
Beneficiarul primului acreditiv este ordonatorul celui de-al doilea, iar cele 2 acreditive sunt domiciliata la banca care il
deserveste pe initiatorul acestestei operatiuni.
6. Incasso documentar
Plata prin incasso este mai simpla, dar prezinta dezavantaje ca nu este garantata banca. Bancile implicate presteaza doar servicii
de transmitere a documentelor si de efectuare a platilor fara sa-si asume un angajament de plata. Astfel, costurile pt incasso sunt
mai reduse. Datorita riscului ridicat pe care il prezinta, incasso se utilizeaza intre partenerii care se cunosc de mult timp.
-operatiunea de plata este initiata de catre operatorul numit ordonatorul documentar care depune la banca documentele
care atesta livrarea marfurilor si un ordin de incasare in baza caruia se efectueaza plata
-banca care il deserveste pe exportator se numeste banca remetenta
-in momentul primirii ordinului de incasare, banca emite propriul document numit incasso document care preia
elementele stabilite de ordonator
-aceasta banca accepta documentele si le elibereaza importatorului
-importatorul face plata catre banca sa, iar aceasta remite suma incasata catre banca remitenta astfel incat, in final, banii
sa ajunga la partenerul sau.
Scrisoarea de garantie bancara
Garantia bancara este un angajament de plata asumat de o banca in favoarea bneneficiarului garantiei de a plati acestuia o
anumita suma de banci in cazul in care ordonatorul garantiei nu indeplineste sau indeplineste defectuos obligatiile asumate
printr-un contract comercial.
Caracteristici ale garantiei bancare:
-pt beneficiarul garantiei este un contract cu titlu gratuit
-pt beneficiarul garantiei este un contract unilateral deoarece obligatiile asumate prin scrisoarea de garantie bancara
revin doar bancii emitente
-este un contract accesoriu care insoteste o obligatie de baza asumata de regula printr-un contract comercial
Elementele principale ale scrisorii de garantie bancara:
-partile implicate (banca emitenta, ordonatorul garantiei, beneficiarul garantiei)
-obiectul garantiei (obligatie asumata prin contract)
-valoarea garantiei (suma de bani pe care banca emitenta se angajeaza sa o plateasca in cazul in care ordonatorul nu isi
indeplineste obligatiile contractuale)
-formula de angajament a bancii (fraza prin care banca se angajeaza sa plateasca suma de bani in favoarea beneficiarului)
In functie de angajamentul bancii, garantiile pot fi:
-accesorii (banca garantata este debitor subsidiar in sensul ca beneficiarul urmareste la plata ordonatorul garantiei care
este debitor principal)
-independente (banca emitenta este debitor principal)
-la cerere (garantii la prima si simpla cerere a beneficiarului)
Conditiile de executare a garantiilor:
-cererea depusa de beneficiar trebuie insotita de anumite documente care dovedesc neindeplinirea obligatiilor
contractuale
-nu trebuie insotite de alte documente (garantii neconditionate)
-valabilitatea scrisorii de garantie (perioada de timp in care beneficiarul poate solicita executarea garantiei)
-clauza de legislatie (legea aplicabila pt garantia bancara)
-clauza de identificare (cererea beneficiarului trebuie sa ajunga la banca emitenta prin canal bancar astfel incat banca
beneficiarului sa certifice semnaturile care apar pe documente)
-clauza de reducere (valoarea garantiei bancare se reduce automat cu valoarea platilor partiale efectuate de banca)
Tipuri de garantii bancare:
1. Garantia de plata este cea mai importanta dpdv al derularii contractelor de v-c. Tipuri:
-garantia pura de plata
-garantia de plata pt incosso
-garantia de plata a ratelor scadente
-garantia de plata pt restituirea avansului
2. Garantia de participare la licitatie (cuprinsa intre 5-10% din valoarea marfurilor/serviciilor care fac obiectul licitatiilor)
Situatii in care garantia se poate executa:
-participantul isi retrage oferta in perioada de valabilitate a acesteia

-licitantul care a fost declarat castigator nu trasforma garantia de participare la licitatie in garantie de buna executie a
contractului
3. Garantia de buna executie este utilizata pt acoperirea riscului de neindeplinire sau de indeplinire defectuoasa a
obligatiilor asumate prin contract
4. Garantia de admisie temporala
Investitiile straine directe in Romania
ISD-urile reprezinta investitii care reflecta interesul pe termen lung al unui investitor intr-o tara straina. Unii specialisti considera
ca unicul criteriu de departajare intre ISD-uri si ISP-uri ar fi pachetul de actiuni detinut de investitori.
-investitorii directi se implica in organizarea companiei la care detin actiuni, iar interesul lor este pe termen lung.
-ISD-urile se remarca si prin complexitatea lor deoarece investitorul direct vine in tara gazda nu numai cu fonduri
financiare ci si cu materii prime si materiale, cunostinte, tehnologie si chiar personal calificat si de conducere.
-ISD-urile sunt realizate de societatile transnationale in timp ce ISP-urile sunt realizate atat de pers fizice cat si de pers
juridice cum ar fi soc transnationale din industrie, banci comerciale, asigurari sau fondurile de investitii
-ISD-urile presupun un ansablu de fluxuri financiare, materiale, de cunostinte, de personal si de tehnologie
Factorii urmariti de investitorii directi:
1. Cadrul economic:
-stabilitatea economica si politica
-legislatia economica si stabilitatea sa in timp
-procesul de privatizare
-politica comerciala
-functionarea pietei (nr si puterea firmelor concurente)
-semnarea de catre tara gazda a unor acorduri bilaterale sau regionale privind ISD-urile
2. Determinanti economici:
-piata
-resurse (materii prime, forta de munca calificata si ieftina, infrastructura)
-eficienta (investitorii urmaresc relatia dintre costul resurselor si productivitatea acestora)
3. Determinanti de afaceri:
-stimulente fiscale si financiare
-coruptia si birocratia
Principalele tipuri de ISD:
1. ISD-uri de valorificare a resurselor naturale (metoda de substitutie a exportului/importului de materii prime)
2. ISD-uri de valorificare a pietelor (principala motivatie a investitorilor este dimensiunea pietei interne si puterea de
cumparare a consumatorilor locali)
3. ISD-uri de eficienta (investitorii straini sunt atrasi de costul redus al unor resurse, cum ar fi forta de munca)
Principalii investitori straini directi:
1. Societati transnationale care isi au sediul principal de regula in tarile dezvoltate
2. Organisme financiare internationale cum ar fi Banca Europeana pt Investitii
3. Fondurile de investitii (fondul cu capital de risc care investeste in companii tinere sau companii mici si participa in
procent de 10-33% la capitalul social)
Principalele modalitati de implantare specifice ISD-urilor:
1. Investitii pe loc gol (Grunfeld Investment) sau la firul ierbii
2. Fuziuni in achizitii sau preluari de firme (Brownfield Investment)
Principalii factori care determina alegerea modalitatii de implementare sunt:
-viteza de implementare care este mai mare in cazul preluarilor interne
-nivelul de dezvoltare al tarii gazda
-procesul de privatizare
-criza financiara
-politica privind regimul ISD-urilor
-accesul la active strategice
-accesul imediat la piete noi de desfacere
Efectele ISD-urilor asupra tarilor gazda:
-efecte pozitive asupra fortei de munca (creeare de locuri de munca in cazul investitiilor pe loc gol)
-efecte negative asupra fortei de munca (disponibilizari de personal in cazul preluarilor internationale)

-presiuni asupra sistemului concurential mai ales in cazul investitiilor pe loc gol
-incasari la bugetul de stat si bugetele locale
-transfer de tehnologii
-poluarea mediului inconjurator in cazul in care se importa tehnologie invechita
-efecte pozitive si negative asupra balantei de plati si cursului de schimb
-participarea la procesul de privatizare
-promovarea exporturilor
Investitii straine de portofoliu
ISP-urile sunt investitii cu caracter speculativ realizate pe termen scurt care constau in achizitionarea de valori mobiliare cum ar
fi:
-actiuni (pachete minoritare de actiuni)
-obligatiuni
-contracte futures si options
Investitorii care achizitioneaza aceste valori mobiliare urmaresc obtinerea de profit din veniturile generate de respectivele titluri
(actiuni si obligatiuni) si din diferenta de pret inregistrata intre momentul cumpararii si vanzarii titlurilor.
Principalele tendinte privind piata:
-demutualizarea burselor
-integrarea bursiera regionala (bursele achizitioneaza pachete minoritare de la alte burse si bursele fuzioneaza formand
grupuri bursiere)
-companiile aleg sa se finanteze atat de pe piata interna cat si de pe piata externa de capital
-intensificarea procesului de inovare financiare (aparitia de noi instrumente folosite atat pt speculatie cat si pt acoperirea
riscurilor)
Euroobligatiunile sunt obligatiuni emise pe o piata straina de capital, imprumutul fiind exprimat intr-o valuta terta atat pt debitor
cat si pt creditor.
Obligatiunile straine sunt obligatiuni emise pe o piata straina de capital si sunt denominate in moneda tarii creditorului.
Optiunile CAP, FLOOR, COLLAR
Optiunile pe diferentele de rata ale dobanzii sunt considerate instrumente sintetice care dau dreptul cumparatorului optiunii in
schimbul platii unei prime de a fixa o limita inferioara si/sau superioara pt rata dobanzii aferenta unui imprumut sau unui
plasament realizat la o rata variabila.
1. Optiunea CAP
Optiunea CAP este cumparata de catre firmele care au contractat credite cu dobanda variabila si care vor sa se protejeze impotriva
riscului de crestere a dobanzii.
-firma care cumpara optiunea isi fixeaza o rata maxima pt imprumutul cu rata variabila
-banca actioneaza ca un vanzator de optiune incasand prima de la cumparatorul optiunii
-prima optiunii este platita in momentul incheierii contractului si este stabilita in functie de nivelul ratei CAP garantata
-prima este influentata si de durata contractului si de valabilitatea ratei de referinta
-in schimbul primei, cumparatorul are dreptul de a incasa diferenta de dobanda calculata
2. Optiunea FLOOR
Floor-ul este o optiune simetrica fata de CAP, aceasta fiind utilizata de agentii economici care au efectuat plasamente bancare sau
financiare cu dobanda variabila.
-prin acest contract, firmele se protejeaza impotriva riscului de scadere a dobanzii fixand o rata minima
-cumparatorul de FLOOR are dreptul de a incasa diferenta de dobanda calculata
-prima este platita de cumparatorul de optiune, nivelul ei fiind influentat de nivelul ratei garantate, de durata contractului
si de sensibilitatea ratei de referinta
3. Optiunea COLLAR
COLLAR este o combinatie intre CAP si FLOOR constand in cumpararea unui CAP si vanzarea unui FLOOR sau invers
-pt acoperirea riscului de dobanda, utilizarea CAP sau FLOOR prezinta ca inconvenient major marimea primei
-COLLAR-ul permite garantarea unui interval de rate
-daca o firma a contractat un credit cu dobanda variabila, ea va realiza simultan cumparare de CAP si vanzare de FLOOR
(cumparare de COLLAR)
-vanzarea de COLLAR presupune o combinatie intre o vanzare de CAP si o cumparare de FLOOR

FORWARD-FORWARD
FORWARD-FORWARD este o operatiune de acoperire a riscului, de dobanda care se utilizeaza doar in cazul creditelor sau
plasamentelor realizate pe termen scurt.
-se stabileste rata de dobanda aferenta unui credit care urmeaza a fi contractat in urmatoarele luni sau un plasament care
va fi realizat in urmatoarea perioada
-se garanteaza in prezent o rata de dobanda, iar banca cu care se incheie operatiunea isi asuma si un angajament viitor pt
acordarea unui credit
-operatiunea presupune 2 perioade (<1an):
-prima se scurge din momentul incheierii contractului cu banca si pana in momentul acordarii
creditului/acceptarii depozitului
-a doua este perioada aferenta creditului/depozitului
-prin aceasta operatiune, compania isi acopera atat riscul de dobanda, cat si riscul de lichiditate
FORWARD Rate Agreement
FRA este o operatiune prin care se acopera riscul de dobanda aferent unei operatiuni viitoare.
-garantia irevocabila asupra nivelului ratei nu implica acordarea unui credit sau realizarea unui plasament
-se practica pt perioade <12 luni
-firmele debitoare incearca sa acopere riscul de dobanda aferent unor credite cu dobanda variabila
-firmele care vor sa realizeze plasamente viitoare cu o dobanda variabila se protejeaza impotriva riscului de scadere a
ratei dobanzii (in contract au calitatea de vanzatori)
Leasing-ul
Leasing-ul este o operatiune comerciala sau forma de finantare a activitatii prin care o parte denumita locator sau finantator
transmite dreptul de folosinta asupra unui bun pt o perioada de timp unei persoane denumita locatar sau utilizator in schimbul
platii de catre aceasta a unei sume ce imbraca forma ratelor de leasing.
Principalele elemente ce se regasesc intr-un contract de leasing:
-partile contractului
-o scurta descriere a obiectului acestuia
-valoarea totala a contractului
-valoarea ratelor de leasing
-termenul la care se vor plati ratele
-valoarea reziduala
-obligatiile privind asigurarea bunului
Categorii:
-leasing financiar, trebuie sa indeplineasca cel putin una din conditiile urmatoare:
-riscurile si beneficiile dreptului de proprietate sunt transferate utilizatorului din momentul in care contractul isi
produce efectele
-contractul prevede in mod explicit ca la incheierea contractului, dreptul de proprietate asupra obiectului sa fie
transferat utilizatorului
-locatarul sa aiba posibilitatea ca la incheierea contractului sa cumpere bunul daca valoarea reziduala este mai
mica sau egala cu diferenta dintre durata normala de functionare a bunului si durata contractului raportata la durata maxima de
functionare
-perioada acoperita de contract depaseste 80% din durata de functionare
-valoarea totala a ratelor de leasing, mai putin cheltuielile accesorii, este mai mare sau cel putin egala cu valoarea
de intrare a bunului
-leasing operational
Forfetarea
Forfetarea consta in vanzarea creantelor pe care le are un agent economic (creante din operatiuni comerciale realizate pe credit
sau cu plata in rate) catre o institutie financiara specializata sau o banca comerciala care achita imediat agentului economic
contravaloarea acestor creante urmand sa recupereze la scadenta contravaloarea lor de la debitor.
Diferente intre forfetare si scontare:
-scontarea este utilizata pt creantele care au scadente pe termen scurt, in timp ce forfetarea este utilizata in cazul
creantelor cu scadente pe termen mediu (5-20 ani)

-creantele din scontare pot fi revandute prin rescontare catre banca centrala; creantele din forfetare pot fi vandute doar
catre institutii financiare sau banci
Forfetarea presupune existenta a 2 piete:
-piata primara pe care sunt vandute creantele de la comercianti sau producatori catre institutii financiare
-piata secundara, unde se tranzactioneaza creantele intre institutii financiare
Costul operatiunii de forfetare se numeste taxa de forfetare care este influentata de rata dobanzii aferenta valutei in care este
exprimata creanta si nr de zile/ani ramase pana la scadenta creantei care face obiectul forfetarii.
Partile implicate:
-aderentul este exportatorul care ar trebui sa incaseze in urmatoarele luni contravaloarea unor marfuri livrate/servicii
prestate
-factorul este institutia financiara specializata sau banca comerciala care se obliga sa asigure recuperarea creantelor
aderentului de la clientii sai
Factoring-ul este o operatiune complexa, deoarece presupune mai multe activitati din partea factorului si anume:
-creditarea
-urmarirea clientilor
-incasarea creantelor de la partenerii aderentului
-evidenta contabila a creantelor
Riscurile financiare si modalitati de acoperire ale acestora
Riscurile financiare pot fi acoperite:
1. Clauze contractuale specifice (tehnici interne de acoperire a riscurilor)
Clauza valutara care presupune legarea valutei contractului de o alta valuta considerata mai stabila.
Clauza cosului valutar presupune legarea valutei contractului de un cos valutar care prezinta o stabilitate mai mare in
timp comparativ cu orice valuta
Clauza de optiune asupra monedei de plata. Se explica in valoarea contractului, este exprimata in mai multe valute iar
la scadenta, fie vanzatorul, fie cumparatorul, are dreptul sa aleaga moneda in care se face plata
Clauza de escaladare a pretului presupune recalcularea pretului contractului daca au avut loc modificari importante
de pret pe piata internationala pt materii prime si forta de munca
Clauza de consolidare a valorii contractului de export prin plata in marfuri
Clauza de rectificare a preturilor presupune renegocierea pretului in cazul in care pe piata reprezentativa specifica
produsului ce face obiectul contractului s-au inregistrat fluctuatii importante de pret
2. Tehnici externe de acoperire a riscurilor financiare
Tehnici bursiere (hedging pe baza contractelor futures si options)
Tehnici bancare (SWAP, CAP, FLOOR, COLLAR, FORWARD-FORWARD)
Exista doua tipuri de swap:
-SWAP-ul de dobanda, care presupune schimbul unui credit cu dobanda fixa pt un credit cu dobanda variabila, sau
schimbul a 2 credite cu dobanda variabila avand insa rate de referinta diferite
-SWAP-ul valutar care presupune schimbarea a 2 credite exprimate in valute diferite
PROBLEME
1. Sa se calculeze cursul la termen JPY/CHF pe baza urmatoarelor date: cursul SPOT: JPY/USD este la cumparare 217.5, la
vanzare 225, iar USD face report 1050, 1500. Cursul SPOT CHF/USD este la cumparare 2.8875, la vanzare 2.895 si USD
face report 10, 20.
JPY/CHF => SPOT la cumparare=217.50 (+1050) = 228.00; SPOT la vanzare=225.00 (+1500) = 240.00
CHF/USD=> SPOT la cumparare=2.8875 (+10) = 2.8885; SPOT la vanzare=2.8950 (+20) = 2.8970
=
Cc (JPY/CHF) =

= 78.70 JPY/CHF

Cv (JPY/CHF) =

= 83.00 JPY/CHF

2.

Sa se calculeze PF stiindca 1 USD = 1.5350 CHF si rata dobanzii pt depozitele la 3 luni in USD este 6.5%/an, iar rata
dobanzii pt depozitele la 3 luni in CHF este 4.5%/an.

PF =
A=6.5%; B=4.5%; T=90; DB=360; S=1.5350
PF=

3.

= 0.00008

Sa se determine cursul la termen pentru perechea valutara CHF/EUR cunoscand urmatoarele date: Cspot pt raportul
RON/EUR este la cumparare 4.4321 si la vanzare 4.571. Cspot pt raportul CHF/RON este la cumparare 3.45 si la vanzare
3.541, iar rata dobanzii pt depozite la 9 luni este 4.9% pt depozitele in RON; 1.2% pt depozitele in EUR si 6.3% pt
depozitele in CHF.

PFcump =

= 1229 PF

PFvanz =

= 0.1268 = 1268 PF

PF =

= 0.0362 = 362 PF

PF =

= 0.0371 = 371 PF

SPOT CHF/EUR este la cumparare 4.4521 (+1230) = 4.5551; la vanzare=4.5710 (+1268) = 4.6978
SPOT CHF/EUR este la cumparare 3.4500 (+362) = 3.8472; la vanzare=3.5410 (+370) = 3.5482
Cc(CHF/EUR) = Cc(CHF/RON)xCc(RON/EUR)=3.4862x4.5551 = 15.8799 CHF/EUR
Cv(CHF/EUR)= Cv(CHF/RON)xCv(RON/EUR)=3.9782x4.6971 = 16.8096 CHF/EUR
4.

SC realizeaza o investitie de 1000000 um care genereaza in urmatorii 4 ani urmatoarele cash-flow-uri: 200000; 400000;
500000; 600000. Rata de actualizare este de 10%. Sa se precizeze tinand cont de criteriul VAN, daca investitia este
viabila.

VAN =
CF (cashflow din anul i); Vrm (val reziduala); I0(investitia initiala); k (rata de actualizare); n (nr de ani); i (anul).
VAN=

5.

1000000 = 1297862.16 1000000 = 297862 > 0

SC realizeaza o investitie de 1000000 um care genereaza in urmatorii 5 ani urmatoarele cashflow-uri: 100000; 120000;
140000; 200000; 250000. Rata de actualizare este de 10%. Sa se calculeze termenul de recuperare al investitiei.

TR =

; CFact/an =

k (rata de actualizare); CFi (cashflow la momentul i); n (nr de ani); I0 (investitia initiala); TR (termenul de recup)
=

= 90909.09;

= 99173.55;

= 105184.07;

= 136986.30;

= 155279.50
CFact/an =
TR =

= 117506.502
= 8.51 ani

6.

SC A SA a obtinut un credit de 300000 um la o rata a dobanzii de 10% pe o durata de 4 ani. Imprumutul se ramburseaza la
scadenta, iar dobanda se plateste anual. Anticipand o scadere a ratei dobanzii, firma realizeaza un SWAP cu un credit
identic, dar cu o rata a dobanzii EURIBOR+2%. Sa se determine fluxurile antrenate de aceasta operatine si rezultatul final
stiind ca evolutia EURIBOR a fost: 9%; 8%; 7%; 6%
a) situatie fara SWAP: D=10%x300000 = 30000; 30000x4=120000 um
b) situatie cu SWAP: 300000 x 11% = 33000; 300000 x 10% = 30000; 300000 x 9% = 27000; 300000 x 8% = 24000
D= 33000 + 30000 + 27000 + 24000 = 114000
RF= Situatie fara SWAP Situatie cu SWAP = 120000 -114000 = 6000
7.

SC SA a obtinut un imprumut de 1000000 la o rata a dobanzii de 10% pe o durata de 5 ani, rambursarea se face in rate
anuale egale, iar dobanda se plateste annual. Societatea initiaza un SWAP cu un credit de 3500000 RON la o rata a
dobanzii ROBOR+2% obtinut pe aceeasi perioada si in aceleasi conditii de rambursare. Cursul de schimb la initierea

tranzactiei a fost 1 CHF= 3.5 RON. Sa se stabileasca rezultatul inregistrat de firma stiind ca evolutia ROBOR a fost: 9%;
8%; 5%; 6%; 7%.
1 CHF=3.4 RON; 1 CHF=3.3 RON; 1 CHF=3 RON; 1 CHF=3.5 RON; 1 CHF=4 RON
Situatie fara SWAP
1000000 CHF
AN
CREDIT
DOBANDA
RATA
ANUITATE
REST DE PLATA
1
1000000
100000
200000
300000
800000
2
800000
80000
200000
280000
600000
3
600000
60000
200000
260000
400000
4
400000
40000
200000
240000
200000
5
200000
20000
200000
220000
0
Total anuitate=1300000
Situatie cu SWAP
3500000 RON;
AN
CREDIT
DOBANDA
RATA
ANUITATE
REST DE PLATA CHF DIN
ANUITATE
1
3500000
385000 (11%)
700000
1085000
2800000
319117.61 (3.4
RON)
2
2800000
350000 (10%)
700000
1050000
2100000
318181.81 (3.3
RON)
3
2100000
245000 (7%)
700000
945000
1400000
315000 (3
RON)
4
1400000
280000 (8%)
700000
1480000
700000
422857.14 (3.5
RON)
5
700000
315000 (9%)
700000
1095000
0
253750 (4
RON)
RP = 1300000 1628906.5 = -328906.5
8.

O SC a contractat un credit de 100000 um pe o perioada de 4 ani cu EURIBOR+1%. Pt acoperirea riscului de crestere a

dobanzii, societatea cumpara o optiune CAP in urmatoarele conditii:
Suma notionala:100000 um
Rata de referinta:EURIBOR
Rata CAP:9%
Regularizarea constatarilor: sfarsitul fiecarui an
Prima:0.4%/an
AN
I
II
III
IV
Rata dobanzii
8%
10%
11%
12%
Rata CAP
9%
9%
9%
9%
Diferenta de dob
-1%
1%
3%
3%
relativa
Diferenta de dob
1000
2000
3000
nominala
Prima
400
400
400
400
Rf = Venituri Cheltuieli = (1000+2000+3000) (4x400) = 4400
9.

O SC a efectuat un deposit bancar de 100000 um la o rata a dobanzii

+1% pe o perioada de 2 ani. Pt acoperirea
riscului de dobanda, societatea cumpara o optiune FLOOR in urmatoarele conditii:
Suma notionala: 100000 um
Rata de referinta:
Rata FLOOR: 5%
Prima: 0.5%/an
Regularitatea constatarilor: trimestrial
Sa se determine rezultatul final stiind ca evolutia
este: 7%; 7%; 6%; 5%; 3%; 2%; 3%; 2%
AN
I
II
III
IV
V
VI
VII
VIII
Rata FLOOR 5%
5%
5%
5%
5%
5%
5%
5%
Rata
8%
8%
7%
6%
4%
3%
4%
3%
depozit

Dif de dob
relat
Dif de dob
nomi
Prima
D=

-3%

-3%

-2%

-1%

1%

2%

1%

2%

250

500

250

500

500
=

500

= 250

Rf = V-C = (250+500+250+500) 1000 = 500

10. Un investitor a contractat un credit de 100000 um pe o perioada de 4 ani la o rata a dobanzii LIBOR+1%. Pt acoperirea
riscului de dobanda, investitorul cumpara un COLLAR in urmatoarele conditii:
Suma notionala: 100000 um
Rata de referinta: LIBOR
Rata CAP:8%
Rata FLOOR:6%
Prima CAP:0.6%/an
Prima FLOOR:0.4%/an
Regularizarea constatarilor:annual
Sa se determine Rf daca evolutia LIBOR a fost: 95; 7%; 5%; 4%
>
>
-> investitorul incaseaza diferenta de dobanda
-> nu avem fluxuri financiare
>
> -> investitorul plateste diferenta de dobanda
AN I: = 10% >
>
=> D = Suma notionala x ( ) = 100000x(10%-8%)=2000
AN II: =8%=
AN III: =6%=
AN IV: =5% <
<
=> D = Suma notionala x (
- ) = 100000 x (6%-5%)=1000
Pt cumpararea de CAP prima se plateste
Prima = Sn x (
) = 100000 x (0.6%-0.4%)=200 um
Rf = V- C = 2000 (1000+200x4) = 200
Daca prima da rezultat negative, prima nu se plateste
11. La 1 iunie, o societate decide sa contracteze un credit de 500000 um peste 3 luni cu o durata de 3 luni. Pe piata monetara
se practica urmatoarele rate ale dobanzii: 6% pt credite pe 3 luni; 6.5% pt credite pe 6 luni. Pt acoperirea riscului de
dobanda, societatea semneaza un contract FORWARD-FORWARD. Sa se determine rata F-F astfel incat banca sa nu-si
assume nici un risc de dobanda.
500000 =
=

=> 500000 =

+ 0.015

=> 500000 = 1.015

=>

= 492610

= 16009

Sf = 492610 + 16009 = 508619

= 508619 500000 = 8619
=

= 8619 => 8619 = 125000 x

=>

= 0.068

6.8%

12. La 1 martie, firma X decide sa realizeze peste 3 luni un imprumut de 5000000 um pe o durata de 3 luni la o rata a dobanzii
. Firma se asigura impotriva riscului de dobanda prin cumpararea uni FRA in:
Suma notionala:5000000
Perioada: 3 luni
Rata de referinta: LIBOR
Rata garantata: 6.75%
Ce fluxuri financiare antreneaza aceasta operatiune stiind ca la 1 iunie, rata LIBOR este: a)7.1%; b)6.75%; c)6.4%
>
=> societatea incaseaza diferenta de dobanda
=
=> nu avem flux
<
=> societatea plateste diferenta de dobanda
D=

a)
D=

= 7.1%
|

= 4298

b) nu avem flux
c)
= 6.4%
D=

= 4306