Mihai GHIBA ania a Manualul conducatorului __ de ambarcatiuni ae cu motor pentru agrementMIHAI GHIBA FLORIN OPREA MANUALUL CONDUCATORULUI DE AMBARCATIUNI CU MOTOR PENTRU AGREMENT ee, Craiova, 2010PREFATA Jn ultimii 15 ani, agrementul nautic a luat 0 amploare deosebita, fiind un segment al navigatiei extrem de atrigdtor in ceea ce priveste imbinarea pasiunii cu relaxarea. Astiizi, nu ne mai mirdim cind in Roménia peitrund salupe de inalta clasd gi chiar barci de vitezd’ monopost cu puteri de paste 100 c.p. destinate concursurilor. Granitele s-au deschis, economia s-a liberalizat, astfel incit in mod firesc pe langa casa de vacanti si alte bunuri ta care odinioard nu aveam curaj nici sd vistim, si-a ficut intrarea salupa pentru agrement, hotdrdti sa inlocuiased incet, dar sigur, traditionala béircutit cu un VETEROK de 3c.p. Statistica examenelor sustinute de ciétre cei ce dorese sd intre in randurile conducatorilor de ambarcatiuni, aratii un numér de aproximativ 5000 candidati pe an. Marea lor majoritate au intrebat, au cautat, au cercetat, dar material pentru un studiu temeinic in vederea insusirii unui bagaj de cunostinje despre agrementul nautic nu au gésit. Circulit printre amatori o serie de NOTE DE CURS editate candva de centrele de pregatire marindreascé, un curs pentru conductor ambarcafiune tipdrit intr-un numér redus de exemplare de céitre fostul Inspectorat al Navigatiei Civile si manuale de Marinarie si Constructia si Vitalitatea navei dupa care au studiat, inainte de ’89, elevii fostelor licee de marina. Exista si lucrari monumentale despre nave, navigatie si manevra, apartinand unor distinse personalitati ale invifamantului de mariné romdnesc, dar ele se adreseaza navigatorului profesionist, ofiger de cart, secund ori comandant de nava. Lucrarea de fati se doreste $i suntem convinsi cd o va face si raspundé pasionatilor de agrement nautic. In structura luerérii, amintind doar de etape istorice in dezvoltarea ambarcatiunilor, setrece la un studiu extrem de interesant si concentrat al salupelor actuale cu propulsie, sisteme de transmisie, guvernare, manevré si ancorare moderne, caracteristice sec XXL. Pentru prima datit, candidatul ta objinerea unui carnet de conducere pentru ambarcatiune, va gasi in acelasi volum, atat informatia privind marinaria, maneyra, salvarea, cat si Regulamentul de Navigatie pe Dunire (care astiizi este aproape imposibil de gisit, destinat lucritorilor din marina fluviald), Prezenta lucrare constituie 0 noutate pentru agrementul nautic in Romania, find realizaté dup& modelul european adaptat insé legislatiei nationale, si mai ales reprezentind rodul pasiunii pentru nave de agrement, imbinaté cu un bagaj exceptional de cunostinge profesionale, teoretice $i practice ale autorului, dobandite Prin studiu universitar, peste 25 de ani de experienté in domeniul naval si o neobosita sete de cunoastere. autoriiaigung ad aud jAuny op [nyuourejndoy — CNY -oreut ad s0]funIzt]09 v astuaAaid ap jeuoreMAO}U jmUaUIEINTOY — NAYTOD -aorpuinf ouvosiod ang ap 9[R1or01UL -o9 undoos 1 gyenjoayo JuataITe ap RorEHANOR — jMaWauSD ap pjvI2.8uoD AIHW “ajerorowio9 Lundoos voae & eres ‘nudosd jmmuawiaase nquod 99|z} ouvosred ongo op grenyoaya [eau yodsuey ap vayeyanoe — jwawadsy ap arpauioy quourorSe nuyuad atsn[oxo inajsa 18 wi $7 NUE [20 ep aus1Suny o axe dioo nays pe ‘orstndoad op jnpow 1S dy ap juoroytput ‘99a no nes/1S JO}OU! no suNFesrequIE aa{I0 — juaUaWSD ap aunzivo.>qUiy ‘Jeotpaut zoynfe wud 1$ exeaqes ap aseyuauaya afunso “@uyeoq souwuoyrod yBiy) ezaA orem ap erfeBtaeu 1S undead gpeavu ovfeisiso] If sojeaeu 8 yorusaur wisindoud ‘ajeaeu jorfonysuoo 1§ rumjsenyse “ToreStAv LIONS ayeo] sjoadse ojoun 1S aBuH WOA ‘ope TYDdABNS fayseou 1 LOHAN! JouN ope TWKUL wopour mmrseurrear wysaupe ou go JO PUrpUN “eu 0A 99 afajoudes ut ‘snyd Up uoaabu vusoupue 18 jnfijojayout pupzutsdno ‘Mn -puzaou eyre prayzasdas “guneyy op TAEeCOTIOTCL UE IS EITUYSp apse wind BSE “PLAPULDA “inf utp 10joueosied 10 sojeavu e v99 ad nes adord efueindis vowed w ‘onnen queuaige nyued Tuntivorequie Ttsojoy ndoos wy *eraysaoe |NpsOg B] ONY qoaigo 8 ‘runyfeorequie ror foun ope owouodWiod so]HLEd voseySeoUNd “1ySreULTOUU Ih aio} No myruesINo varezurETfRUNRY :ygULN Jndoos op eurvas puRUNL ,a74pUIDU NI op rourjdiosip jnsuzdno wip oyed gorur o 1eop aynypysuod [I smo m{jUEZaId |N}DO1GQ MLINIAAC WagIINGOUINI I INTOLIdvO I1¢ Bea zoe Beg £97 ‘Bea Sz Bea ZI Bea 76 “Beg 16 Seq 06 ‘Seq 68 ‘Beg Sg Beg $8 Bea BL Bed £9 Beg bp Bed Le Bed 67 Bed 82 Bead LI Seq g Beg L Beg g Beg ayeasorq aawaqes 18 aeyngo areu ad zoprUNIZI[09 va.ttUeAed Nay [euoHenseQUT nUAUIEINZIY — OAAIOD [I Bxol aagung od ajestavu ap [njuaueynBay | exau LX Inyoude gUppreu epedyauu uy asatjruy TEX [njoyd yZa}JA aaeuN ap BIjeBawu uy aueHtUy [Xx [Njoude Wusavajzuod 1§ punpowsguy x jnjoyde fanjdna 18 nes wWexny ‘WSerousy no aajuga op [nZ"D = aruiej}0dry ap [nzeQ = day ap [NzeD = [worpout A0jnfe [NUVI aaBayes ap aovoyfiya, XT [njoude Junpeorequre foun [nz0,0]4) [TTA [N]OHId 10}0UI nd JOUNy}worwquiE BAoURAAL []A [NjoHde feropzep 1A node ajund ap mrosaooe i$ owas A [njoude Aopungvorequre oe arouyaxzuy op Lyon AJ [njoudy Hungjesrequre aqyuosavoy [1] njoude JopUNseorequre ope apon.ysuod ap ayuawrary {y [NjouNdu aaaonpowguy | [njoudy aawaqes 18 218INYD ATX fa wiuyouFormele rotunde sunt specifice navigatiei in regim de deplasament, cu motor, cu rame sau vele CAPITOLUL II [— DE CONSTRUCTIE ALE AMBARCATIUNILOR "La orice ambarcatiune, indiferent de mirime sau destinatie se intdlnesc urmitoarele jemente principale de constructie: a _ Corpul sau coca ambarcafiunii — constituie partea cea mai importanta a ambarcatiunii. constructie acesta trebuie s& asigure etanseitatea, rezistenta si spatiul din barc& nec- r pasagerilor, mérfurilor si motorului impreund cu accesoriile sale. ‘orpul este partea propriu-zisd a navei, care determina calitatile nautice, de robustefe, obilitate si manevrabilitate, precum si capacitatea de transport. in ceea ce priveste celelalte forme exterioare, ele sunt astfel studiate incat nava si intampine minimum de rezistent& din partea aerului si apei si s& corespunda scopului pentru care a fost construita, fara a micsora cu nimic calitatile ci nautice. _Formele exterioare ale cocii nu corespund nici unei figuri geometrice care ar putea itd; singurul caracter geometric al cocii este simetria fata de un plan numit plan nigitudinal de simetrie. Partile principale ale cocii sunt: — partea din fafa, care se numeste prova (1). Forma este asemanatoare unei sectiuni de prism& mai mult sau mai pufin ascufita cu 0 suprafafa usor convexa, pentru a strabate ‘mai usor masa lichida si a micsora rezistenfa la inaintare a navei. La unele constructii modeme, prova este prevazuti cu bulb hidrodinamic, care prezint& avantajul sporirii vitezei cu cca 7-10% prin reducerea rezistenfei la inaintare; Sectiuni la cuplul maestru prin diferite tipuri de ambarcafiuni” Formele stelate sunt specifice , = partea din spate se numeste pupa (2). Forma la partea superioara este in general navigatiei de vitezé! rotunda, iar la partea inferioard este asemiindtoare provei, dar usor concava pentru a asigura scurgerea apei in borduri ffré a produce turbioane (vartejuri) ce ar influenta eficienta cirmei si elicei; —partea din mijloc se numeste parte centraldi (4). Forma ei este aproape semicilindrica si face legatura intre prova si pupe. Forme stelate cu profile curbate sau semicurbate pentruambarcatiuni de viteza? Sectiunea vertical — transversala in zona perimetrului maxim al cocii se numeste cuplu maestru sau sectiune maestra (7). Sectiunile paralele cu aceasta, situate cAtre prova (8) sau pupa (9) au perimetrele mai mici decat ale secfiunii maestre. Secfiunile care la partea inferioard prezinta forme ascutite, se numesc stelate (8). Un observator care se afl pe puntea navei si priveste spre prova (1) are in dreapta bordul tribord (5) gl in atinga bordul babord (6). punte si linia superioara a tul de origine./tura pupa este formati din suprafetele aflate dedesubtul tabloului. In mijlocul pbiturii se aflé un orificiu rotund numit etambreul cdrmei prin care trece axul cdirmei. ried de sub scobitura care se ingusteaza treptat spre child se numeste stelatura pupa. ? au 4 1 9 8 2 ‘ 7 400 5 Bu Larandul sau, eo rp w/ se compune din 0s a turd peste care se monteaza invelisul rior, Osatura consta in totalitatea elementelor si piesclor longitudinale si transversale @, impreund formeazii structura de rezistenta. Dupa cum reiese din exprimarea erioara, functie de modul in care sunt dispuse elementele de rezistenta, exist’ satura gitudinala si osatura transversala. Osatura longitudinala este format din piese si elemente de rezistent& dispuse in lun- ambarcatiunii. Principalele piese si elemente sunt: *chila—piesa fundamentala de rezistenta a oricarei nave. Este situat in plan di- etral, pe fundul barcii de la prova la pupa. *etrava- piesa de rezistenta situata in extremitatea prova, constituie de fapt pre- girea chilei la prova. *etamboul-—piesa de rezistenfa situati in extremitatea pupa, constituie de fapt lungirca chilei la pupa. *contrach ila piesa de rezisten{a longitudinala care dubleaz& chila pe toat’i gimea, intarind fundul barcii *carlingile laterale~ suntelemente de rezistenta longitudinala, dispuse fundul barcii simetric fata de planul diametral. Leag varangele intre ele si formeazi reund cu acestea structura de rezistenta a fundului barcii. *curen{ii de bordaj(stringherii) — sunt clemente de osatura longitudinala puse de-a lungul bordurilor. Acestia leag’ coastele intre ele si impreun formeazi jotura de rezistenta a bordurilor. 10 1 — Chila 2 —. Etrava 3 — Etambou i 8 — File de bordaj 9 — Bancuri 10 — Banchet 11 — Sp&atar we acl 7 — Tabloul b a a Q s i o = uu o 9 8 n 3s ° O a u © a6 2B. AO fe in OoNomenclatura barcilor cu motor!” # Lumini de navigatie prova Balustrada combinate > fd Urechi a 4 Baba dubla cu traversa Punte Scaun pasager ‘Scaun pasager Comenzi motor Baba pupa Alimentare combustibil Motor "outboard” Oglindad pupa 4 Baston pavilion pupa Compartimentarea unui motoryacht de lux!" Observam mai multe variante constructive care urmarese confortul pasagerilor gi echipajului. Spatiile sunt concepute pe principii ergonomice gi pe princi ii de siguranya (etangeitatea compartimentelor, vizibilitatea si confortul conducerii navei din timonerie @le,), Se evidenfiazi confortul maxim posibil in spatiile de locuit. 13I Nomenclatura barcilor cu vele?*: 7 nul cuplului maestru. Acestea sunt: astele(crevacele ) ~clemente de rezistent& transversale, fixate la intervale ‘La partea inferioara sunt prinse solid in chili. Ansamblul a dou coaste situate le borduri in acelasi plan transversal formeaz4 un cuplu. Daca acest cuplu este zona létimii maxime a barcii atunci va fi numit cuplu maestru. range I e—clemente de rezistenti transversale care unesc capetele inferioare elor in scopul sporirii rezistentei fundului barcii. avers ele—clemente de rezistenta transversale care unesc capetele superioare it doua coaste ale unui cuplu. elisul exterior. Peste refeaua de piese si elemente de rezisten{4 longitudinal gi sali prezentata anterior, care impreuna formeazi osatura, se monteazi fnvelisul lor, objinand astfel corpul etans al barcii. Dupi modul de clasificare al barcilor functie de materialul de constructie, acest invelig stior poate fi confectionat din lemn, metal, fibra de sticla, materiale plastice, aliaje ire, Dac& materialul ales este lemnul, acesta va trebui in mod obligatoriu si fie de tare: stejar, mahon, teck, cedru, pin. Daca se opteaza pentru invelis exterior din |, tablele se vor asambla prin sudura sau nituire. ocul de imbinare a tablelor se numeste cus dturd. iecare rand de scAnduri sau table al inveligului exterior se numeste fi / a. th cadrul invelisului exterior se intalnese: e = at + bordajul—elemental partilor laterale inferioare a corpului barcii, care porneste Ja child si ajunge la extremitatea superioara a coastelor unde se imbin& cu puntea, la aarcatiunile puntate sau cu copastia la cele nepuntate. Jib sheets 17. Prova Bow Side-deck Headstay 24. Derivor central Centreboard 14, Foc Jib halyard 16. Scotele focului Foredeck 19. Coca Fairlead 22. Bancheta Thwart 23. Punte laterala teuga Cleats 21. Octeti ghidare lib 15 Funga focului *copastia-reprezinta o bordura de lemn sau metal, montati pe parapetul ce mprejmuie puntea, acolo unde exist punte. La barcile nepuntate copastia se sprijina pe petele superioare ale coastelor, consolidandu-le. 13. Strai 18. Puntea prova Hull 20. Tachet *puntea—reprezintd invelisul exterior al partii superioare a corpului ambarcatiunil, jponente ale ambarc: Parts of the Boat Jn pupa. Se intalnese cazuri cnd puntea nu acopera in intregime corpul, rezultdind 0 “ambarcatiune semi-puntatd. Dupa cum filele ce intra in componenta bordajului se nu- nese file de bordaj, filele ce intr in componenta puntii se numesc file de punte. 2 La toate aceste elemente arhitectura naval a ajuns in timp, urmare dorinjei perma- hente a omului de a perfectiona si ameliora performantele navei. intarirea ambarcatiei de animale sau scoarta de copac s-a realizat initial folosind cfte~ ramuri de copac cu eurbura naturali, asemindtoare cu cea a curburii luntrei, Aceste halyard F extension Partile com; Mainsail 2. Balena Batten pocket 3. Palane Boom vang 4. Scota velei mari Mainsheet 5. Funga velei mari Mains: * 6. Pupa Stern 7. Eche Tiller Rudder 10. Oglinda Transom 11. Catarg Mast 12. Sart Shroud Tl 8. Prelungirea chi 9. Carma 4. Vela mareMm ost premergitoare coastelor sau crivacelor. Ulterior s-a adaugat gi chila, ca 0 impli scdndur’ longitudinala. Aceste transformari s-au produs treptat, in timp. Odata cu introducerea uneltelor de metal in constructia navala, dimensiunile navelor ‘erese, capacitatea de transport devine mai mare. De aici, rezulta stiruitoare cautiri pentru ‘AMigurarea unei rigiditati si rezistente corespunzatoare. Se acorda tot mai mult’ atenfie osaturii, coastelor gi traverselor. Filele care alcatuiesc hordajul ajung si fie fixate pe osaturd. Spafiile intre file se c&lafituiese cu grija, Cu timpul, deasupra traverselor punfii se astern scandurile covertei, Partea de bordaj peste puntea superioara primeste ulterior denumirea de parapet. in afara traverselor, deosebit’ importanti prezint& peretii despdrtitori transversali si Pp P Jongitudinali. Fiind etansi, acestia impiedic& patrunderea apei in interiorul navei. tn continuare ne vom opri pe scurt asupra diferitelor esente de material lemnos ce poate fi utilizat la constructia unei barci traditionale, din lemn. Functie de elementul de osatura realizat, se foloseste: - teck, stejar, ulm, mahon, salcdm pentru child, etrava si etambou; - teck, stejar, frasin, salcdm pentru coaste; - teck, stejar, mahon, salcdm pentru varange; -teck, stejar, brad, molid, salcdm, frasin pentru stringheri; Pentru bordaj: lemn de teck, siejar, brad, molid sau pin. Pentru copastie: stejar, mahon, frasin. Pentru rame: frasin sau brad. Ca sisteme de constructie a bordajului la barcile din lemn, fara a intra in am&nuntele maragonzeriei amintim, sumar urmatoarele: +sistemul suprapus—marginile filelor de bordaj sunt suprapuse. Acest sistem se foloseste pentru realizarea bordajului la baleniere. *sistemul latin —marginile filelor de bordaj sunt asezate una langa alta, _ *sistemul diagonal -realizeazi un bordaj dubly, filele intalnind chila sub un unghi de 45 grade, dar in directii opuse, bordajul exterior avand capetele de sus spre prova, ssistemul cusdturil or—se aseamana cu sistemul latin, cu deosebirea c& locul unde se produce akiturarea filelor se acopera la interior cu o sipea de lemn, —_—_, CAPITOLUL I ACCESORIILE AMBARCATIUNIT lotarea unei ambarcatiuni se gasesc o serie de obiecte necesare pentru operafiuni bri, navigatic, semnalizare, vitalitate si salvare. ‘mai numeroase sunt obiectele destinate manevrei gi navigatiei. Acestea sunt Fame | e, Paralel cu progresele constructiei navelor au intervenit imbunatatiri ale lor de propulsic. Plutirea este conditionata de forma si calitatile ambarcatiunii i gi de materialul folosit in constructie, iar mijloacele de propulsie trebuie si al, palmele serveau drept lopeti .navigatorului” ce a folosit trunchiul de copac. euirea palmelor cu prajini (ghiondere) a fost posibila insi pe ape putin adanci. Mai du, la ape adanci, s-au folosit primele rame scurte, nesprijinite de bordaj, de tipul lel sau pagaici. \sirienii, polinezienii, amerindienii foloseau o pagaie scurt, asemanatoare ca formi nod de utilizare cu pagaia de astdzi a ambarcatiunilor sportive. Folosirea ci a fost inata de instabilitatea luntrilor inguste. Odatd cu cresterea stabilitatii mijloacelor navigatic incep s& aparé rame mai lungi, derivate din primitivele prajini. Capatul odus in apa, mai lat, imité forma palmei. Rama permite atacarea apei cu mai multi ¢ §i mai de sus, avantaj deosebit de important pentru navigatia pe valuri. Diferite tipuri de lopeti"* 1 - pagaie,2 ~ padel, 3 - vasle, 4 - rama 7 OO158 Detalii pentru pozitia 1 — pagaia Secpuote A ae a “| Padeli dubla Detalii pentru pozitia 2 — padela Un moment insemnat l-a reprezentat sprijinirea ramelor pe bordaj, fapt care le-a transformat in parghii. Faré indoiala c& aceasta realizare a fost precedata de numeroase incercari de tot felul. Asa, de exemplu, pana nu demult, pescarii din Africa trgeau la rame stind in picioare, cu rama prinsi intre pulpe, obfinand efectul unei parghii. Cunostintele fiuritorilor piramidelor asupra parghiei si larga réspandire a ramelor sprijinite pe bordaj in vechiul Egipt, ne determina si atribuim intaietatea acestei cuceriri constructorilor navali de pe malul Nilului. Initial, rama era prinsé cu ajutorul unui laf de piele (numit strapazan) de un cui vertical (cui de strapazan) batut in marginea bordajului, sau era introdusa intr-o scobitura facuté in marginea superioara a bordajului (numita dama). Ramele sprijinite de bordaj au permis si se vasleascd cu mai multi eficacitate si siguran{a, indiferent de directia vantului. Barca moderna a insumat experien{a marinareasca si a multiplicat calitatea barcii prin tehnologiile moderne de productie: 18 —, Se Locas fixare furcheti >a Paio! din lemn Furchet inchis Furchet deschis Placa lemn pentru ixare motor outboard pe oginda Ambarcatiune din aluminiu Mai jos sunt prezentate diferitele modalitati de prindere a ramelor, care au precedat furchetul folosit in zilele noastre. Diferite modalitapi de prindere a iS ramelor, care au ‘i precedat furchetul folosit astéizi (ultima imagine)!—— Suporti de furcheti r care se monteazii in compastic 1. furchet clasic cu siguranta 2. furchet articulat inchis Ramele pot avea forme si dimensiuni diferite in functie de marimea sau destinatia biircii pe care o servesc. O rami este compusi din: pand — partea lata, in forma de lopatd: brat — prelungitea de forma cilindrica a penei; manson — aparatoare din piele groasi pe care se sprijind rama in furchet; umfléturd — ingrosare a bratului imediat dup manson; mdner — partea ramei din care aceasta este manevrata. Genunchi Méner e Rame'®: a~ramé obisnuité, b — rama pescdreascd, ¢ - rama dubla -earma barcii. Una din problemele cheie care a preocupat inca din zorii avigatici pe mesterii constructori a fost modul de pastrare a directiei — cérmirea ~ sau, se exprima in termenj marinaresti, guvernarea. La luntrele mici erau suficiente cateva lovituri mai energice de pagaie sau de padela tr-unul din borduri pentru a indrepta nava in directia doriti, Mai tarziu, navele mai mari, Wand suprafata de plutire considerabil crescuti si inertie sporita prezentau dificultiti in mentinerea inertici. Treptat s-a observat ci una sau mai multe rame agezate intr-un bord spre pupa i guvernarea. Aceste rame-cirma cirora li s-au adus diferite imbunatatiri s-au enjinut mileni de-a indul pand le adoptgtea cdrmei eu pandi,fixatt la pups navel aa _— - = na este o pies demontabila care se fixeaza la pupa cu ajutorul unor balamale, De elirma se monteaza la post atunci cand barca este lasat’ la apa. ‘toate bircile au cirma. Luntrea si puiul guyerneazA numai cu ajutorul ramelor, se compune din pand si eche. Echea"® este o bara de lemn care se fixeazi pe var~ lui cdrmei pentru manevra. De obicei, ta ambarcatiunile cu vele, echea are forma tor ugor curbat care se fixeazi cu centrul pe axul carmei. Extremitatile ei sunt ite cu orificii in care se fixeaza ¢rotele cu ajutorul c&rora se guverneazi. Echea dreapta sau rotunda. ancora. Este o piesa executata din ofel forjat sau turnat, cu unul sau mai multe i care, lansata de la bord, se fixeaza pe fundul apei si formeaza impreund cu lanful {1a apd, un sistem de fixare al navei contra actiunilor combinate ale vantului, valurilor ntului. scopul ardtat mai sus, bratele ancorei trebuiesc astfel confectionate, incat, dupa ce ta a ajuns la fund, si se fixeze ct mai adénc, pentru a opune rezistenja necesar’ \erii sigurantei navei. ncorele se impart in ancore principale si ancore auxiliare, iar in functie de bordul se afla, se numese ancora tribord si ancora babord. ipurile de ancore care se folosesc in prezent pot fi impartite in doua categorii prin- ancore cu braje fixe si ancore cu brafe articulate. neorele se mai pot imparti in: ancore cu traversd $i ancore fard traversd. Din categoria ancorelor cu brate articulate, fac parte toate celelalte tipuri, cu sau fara Wersii si care sunt in prezent adoptate in toate marinele. In general, o ancora se compune din urmitoarele parti: * brajele, fixe sau articulate, avand la extremitati varfuri ce se infig in sol si palme ile plate ale bratelor) care miiresc rezistenta impotriva deraparii; + fusul, care are un inel la extremitatea superioara si o ramificatie in dowd sau patra brate; + diamantul, care este locul de impreunare a bratelor cu fusul; + inelul sau veriga de care se leagi unul din capetele lantului de ancora cu ajutorul unei chei; * traversa, bara de metal incovoiata la un capat, cu un opritor asezat aproximativ la sntru si un cui spintecat legat cu un lang. Opritorul si cuiul servesc la fixarea traversei ndicular pe planul breigion,jersel permite ca ea sa fie demontata si s& se plieze de-a usului, céind lipsa de spatiu impiedic’ manevra ancorei la bord. Lungimea fusului este egal cu cea a traversei. Distanta intre gheare este egal cu 7/0 din lungimea traversei, cea ce face ca ancora sa se intoarca si sa se fixeze pe fundul Apel, imediat ce lantul s-a intins, indiferent de pozitia in care a cazut pe fund. Ancora amiralitate sau ancora cu travers este o ancora cu doua brate fixe, cu traversa Montatti la extremitatea superioara a fusului. Ancora amiralitate'*: ~ inel, 2 fus, 3 - braf, 4 - diamant, 5 - palane 6 - brafe, 7 - travers Modul de Jucru al acesteia este urmatorul: la fundarisire ancora atinge fundul cu unul din brafe din cauza greutitii mai mari a parfii inferioare. Prin filarea lantului, ancora se ema cu capatul indoit al traversei pe fundul apei, cele doua brate fiind orizontale si “const cu fundul. Cand s-a terminat filarea lantului si el incepe sa se intinda, inelul ancorei este tras in jos, ceea ce provoacd o rastumare, traversa devenind orizontala, iar brafele se orienteaza intr-un plan perpendicular pe fundul apei, dupa care, unul din brate se sprijina pe fund si se infige in el. La virarea ancorei, inelul este tras in sus si cu un efort relativ mic, bratul se smulge din sol. Avantaje si dezavantaje ale ancorei amiralitate. Avantajul consta in faptul ca patrunde gor in solul de pe fundul apei asigurdnd fixarea navei. Dezavantajul consti in faptul ci Janful se poate infisura in jurul traversei (ancora subtraversatd) sau in jurul bratului (ancora subbrafatd) cand nava vireaza, fapt care micsoreazii simfitor buna fixare precum ‘gi faptul ca o intindere mai brusca a lantului o poate smulge. in plus, la adancimi mici, brajul neinfipt poate avaria carena cénd nava trece pe deasupra ancorei. ® Un alt dezavantaj al ancorelor cu travers il constituie manevra greoaie de punere la st, 22 “ai. a = - Incora cu patru: ‘folositi 1a fluviu gi ape interioare — se deosebeste de litate prin aceea ch ‘nu are travers’, ci doar patru brate fixe. Se intrebuinjeazil In ele nave (slepuri, ceamuri) si mici ambarcatiuni. Ancora cu patru gheare este manevrati cu ajutorul a doua lanturi: unul mai gros legat de inel si unul mai subjire, numit lanful calauza legat de o clama montata pe diamantul ancorei. La fundarisirea acestei ancote, indiferent de pozifil in care cade, doud dintre ghiare se gaisesc — in permanenfii~ in pozitie convenabila pentru fixare pe solul albiei. Avantajele si dezavantajele ancorei cu patru gheare sunt in principal aceleasi ca si la ancora amiralitate. incora cu patru brafe! ora Hall este o ancora fara travers’, cu doua brafe articulate care se pot roti in sle sensuri cu 40-50 grade, find folosit& la navele maritime gi la majoritatea nayelor compune din doua parti fusul de ofel care se termina la partea inferioara cu un orificiu pentru buloanele cu gare se impreuneazi la diamantul ancorei; brajele, contrabrajele si diamantul. ontrabratele asigura bratelor un unghi de migcare de 40 grade. Modul de lucru_al ancorei Hall. Ancora se aseazii in c&dere orizontal pe fundul apei din cauza formei sale, Cand lantul se intinde, fusul se ridica iar bratele se tinise pe fundul apei pana intalnese un obstacol sau o denivelare in care se infig. Pentru o bund ancorare este necesar ca ancora si aibll @ suprafafa si o greutate cat mai mari. Avantajele si dezavantajele ancorei Hall. Are 0 mare rezistenfi mecanicd si poate fi pusd la post printr-o manevrlt 1 simpli. Construetia ancorei exclude orice fel de incoliicire a lantului. Are un singur inconvenient: la ancorare trebuie si fie tarat’ pe fundul apei pan’ intdlneste un obstacol in care s& se poate infige, ori albia apelor curgiitoare este tn mare parte neteda sau stancoasi si in acest sol ancora Hall = fuus, 3— bol, 4 Ancora Hall'*; 1- corp, 2 ~—cheie, 5 — loc pentru marcare 23le adine, Se tntampla ca uncori nava si nu tind bine in ancorit Alte ancore cu brate articulate inténite sunt: tip american Dunn si Danforth; * tip englezesc Smith; * tip german Inglefield. Ancorele moderne care sunt comercializate de firme specializate in constructia de neora Danforth? Ambarcatiuni de agrement si subansamble pentru dotarea lor eeeptionarea ancorelor cu brate articulate trebuie intotdeauna probat daca parfile Ancora cu braje iI¢ Se rotesc usor. pliabile’ ijirea ancorelor necesit& atentie. Dupa fiecare virare a ancorei, trebuie spilati cu tru ca malul si pietricelele mici care au patruns intre fus si brate si fie indepiirtate, iclile pentru ungerea partilor in frecare trebuie curatate cu o sArmi, umplute cu un- gi din nou inchise bine, cu dopuri pasuite. Unsoarea cea mai bund este cea formatii OU parti petrol si o parte ulei mineral. piturare, pitura nu trebuie s& patrunda in spatiul dintre partile de frecare ale an- Dacia partile in frecare sunt ruginite, ancora trebuie demontata, locurile atinse de inl Curdtate si unse. Numai dupa aceste operatiuni se trece la montare. Nu putem incheia scurta trecere in revista a tipurilor principale de ancore fara a aminti © alta piesa strans legata - la propriu si la figurat — de ancora: Janjul. Lanturile Ancora Dunn! ie pentru legarea ancorei de nava. Unele nave fluviale folosese in locut lantului ma metalica. urile intrebuintate in marina sunt din ofel, realizate prin turnare, matritare sau electric’, Sunt formate dintr-un numar de incle elipsoidale numite zale, cu sau fard pod. miireste rezistenta zalelor la intindere cu 20% impiedicand si incurcarea lantului. ele fair pod se intrebuinteaza acolo unde tantul nu este supus la eforturi prea mari, Ancora Sapé# utile de ancora ale navelor sunt de obice’ numai lanfuri formate din zale cu pod. Lanturile se caracterizeaza prin calibru, adicd grosimea zalei masuratd in dreptul ijlocul zalei, pentru cele fird pod. (CSOATROATRALAD) Diferite tipuri de languri Za de lang'é Tngrijirea si intretinerea lantului de ancora. Nu este indicat ca lanful sa fie supus la ‘juni mai mari decat acelea pentru care a fost calculat. De aceea nu se recomanda jeorarea cfind naya are viteza, deciit in eas de fort majora. - = Ancora plug!Ancorele sunt legate de lantul printr-un ,,vartej*. Aceasta permite 6 Ss virarea usoara la post a ancorei. Manevrele fixe pot fi legate printr-o cheie de impreunare, cerinfa find folosirea rodantelor pentru evitarea uzurii premature la frecari. Langul de ancora se boteaza in putul lantului cu un ,,papagal cu siguranta. Bofarea trebuie si fie singur’, rezistenta si usor de desfacut. *vinciul de ancord—micile ambarcafiuni nu au nevoie de vinciuri sau cabes- tane pentru manevra de ancorare si virare a ancorei. Totusi ele sunt construite intr-o gama larg de tipuri si mérimi, sunt alimentate din acumulatori si comandate prin telecomenzi: Vinci* i Cabestan* 26 ang e a~este o prijind din lemn (poate fi si gradattl) avand fixat la un capi Jig simplu sau dublu din ofel sau bronz, fn general, varfurile sunt rotunjite pen Witarea producerii de accidente umane sau avarii la ambarcatiuni. Se foloseste la , pentru a indeparta prova sau la plecdiri de la o scar, un debarcader ete, ori {Vij Agi{at. Sunt construite intr-o gama variat& de lungimi si dimensiuni, corelate cu | si mirimea ambarcatiunilor pe care le echipeazi. Cangele mareate in picioare pot fi site la misurarea adancimii apei. Tipuri de cange? barbetele—sunt buciti de param’ fixate la prova gi la pupa barcii gi folosese la sau remorcatul barcii, ‘Din categoria obiectelor din inventarul barcii care sunt destinate vitalititii fac parte: ghiorde1w 1 —caldare din lemn sau panzi impermeabila cu maner de saula, Jositl pentru golirea barcii de apa; 1ypo 1 w 1 —scafa din lemn, cu margini ridicate pentru strans apa de pe fundul bareii *trusa de maragonzerie—contine ciocan, cleste, dalta, pene de lemn, cAlfi, i ata de vele, guardaman, cutit de gabier etc.; Ghiordel’® Ispol'® Ispol de plastic *guardaman — apiratoare din piele pentru mana, folosité de velari la cusutul nzei de vel, prevazuti cu un disc metalic striat pentru impingerea acului; —seufit de gabier — purtat de marinarii care urcd in arborada gi asigurat cu un alb in jurul gatului. Pentru salvare in inventarul barcii se aflé colaci de salvare, avand pe margine o saulii itd fin'te bine, proiectati sa tina la suprafata apei patru persoane. Pe lng’ colaeil salvare ambarcatiunea poate fi dotatii cu centuri sau veste de salyare. a7 iPardina simpla® Pardma confectionata din risucirea unor lanfane de 1a sténga la dreapta se numeste ‘garlin, iar lanfanele respective poart denumirea de cordoane. Garlin's: 1 - cordon, 2— suvitdi; 3 - sfilage; 4 - fire Lanjand* Lanjanele formate din trei guvife de cénepa alba se numese grandee si se cos pe mar- ginea velelor pentru a le mari rezistenta si reduce alungirea acestora sub acfiunea fortei vantului. Pardmele de canepa se gudroneaza pentru a le apara impotriva umezelii, Gudronarea ‘nu apiira ins& complet parama de actiunea apei gi dac& o param umedi se strange inainte de a fi bine uscata, atunci sfilatele interioare se altereaz reducdnd rezistenta parimei. Grosimea pardimelor se masoarii pe circumferinfa gi se exprima in milimetrii sau foli Parmele de canepa au grosimi, cele albe intre 26 si 164 mm, iar cele gudronate intre 26 gi 304 mm, Grandeele sunt de 26, 38, 50, 63 si 76 mm. Parémele de manilla — se confectioneaza din fibrele lemnului de banan, identic cu parma de canepa, are culoare albi si aceiasi rezistenfa, in schimb este mai moale, mai usoard gi mai flexibili decat cea de cfnepa. Cea mai importanta proprietate a acestui tip de parami este aceea ci pluteste. Parémele de sizal — se confectioneaza din frunzele unei plante (cactus). Cand sunt noi au o rezistenta la fel cu a pardmelor de cdneptt dar sunt mult mai usoare. Useate, sunt chiar mai ugoare decét parémele de manila. Dezavantajul apare dupa ce se imbibi cu api: devin grele, rigid, se uzeaza repede sii pierd rezstena, a i multe fire, rasucite intre ele spre stinga formeazi o s fil af a; multe sfilate risucite intre ele in sens invers formeazi os u vi fa; multe suvite risucite in acelasi sens cu sfilatele formeazi / an fan a (sau simpla), Paramele simple se obfin prin rasucirea a3 sau 4 suvite. id parma este formati din 4 sau mai multe suvife, rsucirea se face in jurul unei ii vegetale, care va rAméne tot timpul intinsa. eli o parma simpla intr’ in compunerea altei parame mai groase, aceasta va purta mumirea de cordon. Prin risucirea mai multor cordoane se objine un gar J in, Garlimul este cel mai gros ppardma si se foloseste la bordul navelor mari, maritime. In general, pardmele se confectioneazA in lungimi de pani la 200 m, se infasoattl in ci cilindrici legafi in patru locuri, dupa care se impacheteaza in saci. Parmele metalice: se confectioneazi din sarma de ofel zincat cu diametrul cuprins intre 0,2 si 0,6 mai multe fire rasucite de la dreapta spre stinga formeazi o vif a; mai multe vite rasucite in jurul unei inimi vegetale de la stnga la dreapta formeazi wrima simpli (I an tana); mai multe lantane formeazi un gar/in metalic. Acesta este o parma deo- it de grea, sunt necesare mai multe persoane pentru manevra si se foloseste pentru a sau remorearea navelor de mare tonaj. Inima de cénepa a paramei metalice se impregneaza cu gudron, in scopul intrejinerli imei, Destinatia inimii este de a feri sérmele din interior de oxidare gi a impicdion Witrunderea umiditai, asigurand totodata si un anume grad de flexibilitate. & do 6 # Inimi de parame! 31 iCAPITOLUL IV LUCRARI DE iNTRETINERE A AMBARCATIUNILOR Dupa inmatricularea ambareatiunii la o cApitanie de port si eliberarea caretului de ambarcatiune, proprietarul bareii este obligat ca in fiecare an sA solicite capitiniei verifi- carea bircii si obtinerea vizei anuale. in vederea obfinerii vizei anuale ambarcatiunea trebuie verificat& din punct de vedere al ctanseitatii corpului. In acest scop, se urcd barca pe cavaleti si se observa cu atentic carena. Daca nu exist puncte prin care patrunde apa se va trece la curatarea corpului in ve- derea piturdrii. Accasta operatiune se executa numai pe timp frumos. Piturarea poate si fie de doua feluri: piturarea unei barci murdare care si-a pierdut aspectul (fara a se indeparta stratul vechi de pitura) si piturarea general, care presupune indepartarea piturii vechi. ~ in primul caz, ambarcatiunile se spala bine apoi se las si se usuce. Dupii uscare, cu atentie, se netezesc cu hartie abrazivi locurile zgariate. Daca sunt rizuri, acestea se chi- tuiesc si dupa ce s-a uscat si slefuit chitul se aplica primul strat de pitura. Dupa uscarea primului strat, care se da mai subtire se aplicd uniform al doilea strat. in cazul unei pituriri generale, se indepirteaza stratul vechi si toate cele anterioare pana se ajunge la lemn. Se foloseste lampa de benzind si ragchete sau dalti tocite. Prin trecerea flacrii peste piturd, se formeaza bisici, si in scurt timp pitura se de- sprinde de pe lemn. Se trece apoi la curatarca fibrelor bordajului cu ajutorul ragchetei sau a daltii, Dupi curafarea piturii se face spacluirea. Cand barca s-a uscat, se netezese cu atentie asperitatile folosind hartie abraziva. Apoi barca se grunduieste cu o solutie de pitur’i (de regula alb la interior 5i gri la exterior) si se lasa din nou la uscat. Daca grundul a prins bine, barca se netezeste cu piatra de mare pani se obtine o suprafafi neteda, dupa care se mai aplicd doua straturi subfiri de piturd, 28 | —— = _ CAPITOLUL V PARAME SI ACCESORII DE PUNTE dme — reprezinta totalitatea franghiilor, cablurilor metalice, sarmelor folosite inevre fixe si curente pentru diverse legaturi, fixarea arboradei, manevra velelor, havei, manevra instalatiilor de ridicare a greutatilor, ridicarea pavilioanelor, re~ Xistdi mai multe modalitafi de clasificare a parémelor, dar vom analiza numai douti @ acestea si anume: ) Dupa materialul din care sunt confectionate: Ertme rasucite (garline); parame impletite. ceea ce priveste structura unei pardme, indiferent de materialul folosit, elementul este fir u J care este dupa cum am aritat vegetal, sintetic sau metalic. ardmele vegeta] e: se confectioneazi din fire de in, cAnep’, bumbac, iuta, cocos sau sizal. Paramele de cénepa pot fi gudronate sau albe. Ele se confectioneaz din fire de epil pieptanati, care se rasucesc de la stfnga la dreapta in sfilate din care, cu magi siale se risucesc de la dreapta la stanga suvitele; din guvite se confectioneaza pard- lisucindu-se din nou de la stanga la dreapta. Rasucirea sfilatelor, a suvifelor si a nelor in sensuri diferite, are ca scop mentinerea formei cilindrice si impiedicarea sfacerii (dezrasucirii) in timpul folosintei. De obicei, paramele se confectioneaza din trei suvite. Cele din patru sau cinci suvife fac pentru folosinte speciale si se résucesc in jurul unei inimi, usor rasucita gi ea, umple spatiul liber ce se formeazi in interiorul pardmei, atunci cand numérul ivijelor este mare. Pardma obtinuta din rasucirea suvitelor se numeste parma simplamele metal 1. Pardme rigide care se confectioneaz’ i, elasticitayii gi iistreazt atdt fn stare uscati o inimd de céinepa si sunt folosite exclusiv pentru manevrele fixe; i umezit. uiilajul este dat de gradul foarte mare de elasticitate pentru ca atunei cfind plitul se intoarce pe directia de tractiune cu fort mare, devenind periculos Pardime rigide'* nai bune pardme sintetice sunt realizate din polipropilend. Au alungire mic’, j junt comode la manevra. 2. Pardime semirigide confectionate din 6 vife pe 0 inima de cénepa, din cate 19 si iyantajul apare in timpul sezonului rece, cfind datorita temperaturilor sctizute 37 fire de sirmi si se folosesc pentru manevrele fixe supuse la incovoiere si pentru ma wide, Se folosesc ca mijloace de legatura, remorcare si manevre curente la bord. nevrele de forta; osebire de pardmele vegetale si metalice, paramele din material plastic deyin deosebit’, elasticitatea, ele putand a se intinde cu 15-30% inainte de rupere, le yi capacitatea de a prelua socuri foarte mari. risticile parimelor'®: ¥08 ime a-se masoara in mod diferit, La paramele vegetale si sintetice prin Pardme semirigide'* ie se infelege circumferinta parimei, iar la cele metalice grosimea reprezinta di+ cfiunii, masurat intre doua vite diametral opuse. 3. Pardme flexibile confectionate din 6 vite a cate 24 si 30 fire si 6 + 1 inimi de canepi eutate a—reprezinta masa, in kilograme a unui metru liniar de parama si se folosesc pentru manevrele curente, la remorcarea sau legarea navel. g/s te nja—reprezinta sarcina la care se rupe parama. Valorile de rupere sunt Inimi de cdnepa tn certificatul de insotire al paramei sau se scot din tabele speciale, realizate de grosimea si felul in care este construita parfma. Sarcina de lucru este sarcina mare la care o parma rezista timp indelungat. in mod evident, totdeauna sareina ya fi mai mica decat sarcina de rupere. exibilitatea-este calitatea paramei de a se indoi fara a-si modifica struc terioara si fara a-si pierde rezistenta. lasticitatea—este calitatea paramei de a se intinde sub actiunea unei forje eveni la situatia initial’ dupa disparitia fortei. Cele mai elastice parime sunt cele Paréme flexibile® lonate din materiale sintetice. Pardmele metalice se confectioneaza in lungimi de 200 m si se strang in colaci. Fatal de pardmele vegetale, au avantajul ca prezinta o rezisten{a net superioara. vimirea, pastrarea si intretinerea paramelor® Pardmele sintetice: ) Primirea se face pe baza unui certificat de insotire eliberat de fabrica constructoare, ire se verifica datele inscrise in certificat - denumirea, anul constructiei, lungime, Structura unei pardme sintetice este asemanatoare cu cea a pardmei vegetale, respec~ greutate, rezistenta. tiv; fire - sfilaya - suvigdi- lantand - garlin. ‘Gee ce priveste aspectul exterior: Calitijile si folosirea parimelor sintetice verificd calitatea riigucirii paramei; a 3 - tii _, - = ias. "= se Verifica uniformitatea si netezimea pardmei pe toatd lungimea, urmfirindu-se sf sinul = este o lantandi mai find decat merlinul, format din 2-3 suvije de calitate Ti existe sfilate iesite in afara; Se foloseste pentru patronari si infigurari fine. © s¢ acordi atentie culorii si mirosului in cazul paramelor vegetale, urmérindu-se si tu fie pitate (semne de putrezire) si sa nu aibi miros de mucegai; =a parimele metalice se urméreste calitatea zincdrii, s& nu fie lovite si si nu aiba fire rupte. Aecesorii de punte a/lele-—sunt piese metalice din fonta sau otel formate din doua coloane cil- Servesc la luarea voltelor cu parame. Simple sau duble, ele se fixeaza in punte mediul unei placi sudate sau prinsa in buloane. Babalele simple formate dintr-o coloani prevazuta cu traversa pentru luat volta se numesc sibinte. ) Pastrarea — paramele se pastreaza pe suporti speciali sau facute colac si agezate pe suporfi de lemn pentru a beneficia de aerisire. c) intretinerea parmelor este 0 activitate care trebuie tratat cu importanfé, intrucat am™ © parima, indiferent de materialul din care este confectionata, daca nu este intrefinuta P corespunzator isi pierde calitatile. Pardmele vegetale se intretin ferindu-le de umezeala. Dupa folosire, dacd sunt murdare se spald (atentie! — numai cu api dulce) se usucd si se fac colac. Pe timpul iernii nu se folosese pardme inghefate. Babale Pardmele metalice se intrefin acordindu-se atentie deosebita masurilor de protectie contra ruginei. Cand apare rugina, se cura} cu peria de sérma si se ung. Se pastreaza in che fii—sunt piese metalice de diverse marimi, au forma literei T, se monteazii Jocuri uscate, Daca nu se folosesc mai mult timp se protejeaza cel mai bine ungndu-le le, copastie sau arbori si servese tot pentru luarea voltelor dar cu parime mai cu petrol brut sau lubrifiant greu amestecat cu grafit. iri, La navele mici tachetii tin locul babalelor. Parmele sintetice se feresc de lumina soarelui, de materiale grase (ulei, gudron) si de frecare. in zonele unde se produc frecari se protejeazi cu mangoane. Cand se murdaresc, se spalai si se usucd. Functie de specificul activitatilor pentru care sunt folosite pardmele, se pot clasifica astfel; + garlinul — parama cu grosime cuprinsé intre 100 si 620 mm destinata pentru legarea gi remorcarea navelor mari; + manevra ~ este o lantan’ cu grosime intre 40 si 180 mm ce foloseste pentru legarea navelor mici, manevre curente, curenti la palancuri si greementul barcilor; + grandeea — este 0 lantan’ cu grosime intre 25 si 120 mm folosita la confectionarea grandeelor (marginilor intarite) pentru vele si tenzis + saula — este denumirea atribuitd paramelor cu grosime intre 15 si 40 mm, Saula ‘impletita cunoscuta si sub denumirea de saula englezeasc’, are calitatea de a nu se risuei ea des Ureche cu turnichey" gi se foloseste pentru loch, sonda si pavilion; , / ; oe adantele — sunt apiritoare ale gaselor mici, Se confectioneazi din tabla de ofel + merlinul — este o lantand subtire de circa 7-8 mm format’ din doua suvite risucite Ali sau bronz. Au forme rotunde, ovale, alungite, sau triunghiulare, Pot fi simple smu spre stinga gi este utilizat la infasurdri si patronari de parame groase; : : eta i 34 iin —_,,n ul de carlig—este o jumatate ochi luata pe un cérlig pentru suspendarea | splilulul unei parame care nu este supusi tractiunii; nodul de scota la car1ig-folosit la ridicarea obiectelor usoare; *nodul gura de stiucd—este un nod foarte rezistent, nu permite deloc filarea. \ y Se foloseste atunci cand cérligul este supus unei tractiuni mari. Nodurile speciale — in aceasta categorie intr nodurile care au alte intrebuintari decat precedentele. | ¢ A _ Nod de candelité Nod de scaun Nod de candelijé —_, E simpla alunecttor simpla cu pardma dubla bec ex #8 A-Nod lat Nod de B- Nod lat stréns impreunare simplu Lat cu juméitate ochi Nod de scota Nod de pavilion a AA eS. = Nod picior de cdine Nod de impreunare lung Nod de scota cu Nod de ancorot simplu cavila o= peo : | / B Jumétate de nod Jumdatate ochi Nod de carlig de stiucd 2% —_, |CAPITOLUL VI — : al fj SY So CO vn ("5 Rodanjéi pentru Rodangéi pentru Rodantai dublai® pardma de cénepé® pardma metalice® Somaru 1—rola orizontala pe care poate aluneca o parama. Serveste la micsorarea frecdrii paramelor in cursul virarii ori la ghidarea gi sustinerea remorcilor. y Somar'* necesar. ile de impreunare ~ se folosesc pentru unirea (impreunarea) a dou’ parame de )) care foloseste la desfacerea usoara a nodului dupa intrebuinfare: Urechile — sunt piese de constructie speciala fixate pe punte si au rol de ghidare a jodul de pescar ~ foloseste la unirea a doud capete de saula, merlin, lusin. Nu se paramei. ite ins& pentru parame groase. Urechi? Nodurile de legéturd — se folosesc la fixarea unui capat de pardma pentru legarea, rea ori ridicarea diferitelor obiecte la bordul navei itrucdt ne-am propus si ne referim la micile ambarcafiuni, vom aminti sumar cdteva loduri de legatura: * nodul simplu — folosit la fixarea cap&tului unei parame care nu este supusii ofiunii; *jumatate och i-folosit la fixarea capatului unei manevre de un scondru; */atu[—folosit pentru legarea unui scondru in vederea ridicarii la bord; *nodul de scondru— format dintr-un laf si o jumatate ochi, serveste la norcarea unui scondru: tnodul de scotdsaunodul de pavilion foloseste la legarea unui plit de saula la o gas, ochi sau inel. Poate fi simplu sau dublu. Cand este dublu se nai numeste sino d de ploaie pentru ca are in plus o bucli, dublin care permite desfacerea rapida; *nodul de ancord-~ permite legarea capatului unei pariime de inelul ancorei,jabale, tacheti, cavile). Jegiturile prin care paramele se fixeaza la dispozitivele de legare existente la Voliele constau in infisurari ale paramei in bucle sub forma de opt culcat, in jurul ~ dispozitivului de legare. Volta tine (adica nu se fileaz&) indiferent de tractiunea la care ste Supusd, pentru cd, pe fiecare portiune de bucla, pardma are sens diferit de deplasare. marinireasct ~ mused pardma. Voltele poarti denumirea dispozitivului de legare pe care se iau: Volta trebuie luata ct mai strans, pentru ca fiecare spira sa fie in contact direct cu cea de deasupra gi cu cea de dedesubt si prin frecare s4 se imobilizeze reciproc. in exprimare = volta la baba — reprezinta infigurarea pardmei intt-o serie de opturi in jurul cilindrilor unei babale duble. La baba dubla se fixeaza pardmele din sistemul de legatura pentru ancorare sau remorcaj: de-a doua. A B in cazul bintilor de cheu, unde legar- ea navei se face prin asezarea gasei, atunei cfind se pun mai multe gase pe aceeasi binta se aplicé procedeul prin gasa-peste gasa" astfel incat prima gasa s& poati fi scoas& fir manevrarea celei volta la cavila — reprezinta infégurarea paramei in opturi peste capetele cavilei. La ultima trecere se aseazi capatul pe sub bucla precedent pentru ca volta sd nu se desfaca, Se foloseste la fixarea manevrelor curente de la bord; Volta la cavila’® = volta la tachet ~ incepe cu o volta in jurul bazei tachetului si continua cu volte in opturi la fel ca si la dispozitivele de legare mentionate anterior. Se foloseste la fixarea manevrelor curente si a curenfilor de la palancurile gruielor, 40 _ 3 Volta la tachet 16,13 Tachet fixat pe o manevré fixalé Operatiunea de matisire const in impletirea guvitelor sau vitelor din capetele a doul i¢ Bra a le inoda si fra a introduce elemente strain. fatisirea paramelor se executi in doud scopuri: impreunarea a doua capete de parimi lizarea unei gase sau unui ochi la capatul unei parame, Matisirea poate fi: = matisire scurté - este rezistenta, dar prezinté dezavantajul ingrosarii paramei tn locul iturii si aceasta nu mai poate trece prin raiul unei macarale. Matisirea scurti se bate cu fanul si se rostogoleste pentru ca suvifele noi sa se aseze bine in locul celor vechi, Ochi matisit Matiseala scurta at = matisire lungd —nu ingroas& parama la locul executarii si permite trecerea prin rajul si macarale. Are un aspect estetic deosebit, dar rezistenta mai mica. ASNT Matiseala lunga ; La matisirea pardmelor de sarma legatura trebuie bine protejata impotriva patrunderii i printre vifele matiselii, in acest scop matisirea se infagoara strains cu tenda gi apol s neazi cu merlin sau sri subjire. aie 4l3 r 2 2 z 2 4 4 t 7 4 3 A & eo a e Matisirea gasei la o pardima de trei suvife Detaliu sectiune Matis we zavorata Detaliu sectiune Matisirea gasei la pardma de patru suvige" Pentru infisurarea capetelor de parama asa fel incat s4 nu se destrame, acestea se ‘patroneaza, adica se infasoara de cateva ori cu fire, ata de veld sau sarma moale. Cel mai des intalnita este patronarea cu cap petrecut, dar mai exista si alte feluri de patronari, pli cum se poate observa din desenele de mai jos. ETE Patronare cu autostrangere Patronare de velar —_, Patronare cu cap ascuns sau petrecut ca scop protejarea paramei impotriva frecarilor la contactul cu piese metalice itie, urechi, babale. Consta in acoperirea paramei cu fasii de tend care la randul lor Al sirfinse cu o firuialé de merlin sau aff de vela. garea pardmelor groase este precedata de umplerea golurilor dintre cordoane cu {sau cu merlin astfel incat pardma s& capete forma unui cilindru in locul respectiv, yoy infésurarea unei parame!’ Boful este un capat de paréma sau de lant ce serveste la asigurarea unei parime de ¢ a navei, unui lant sau unei ancore. Pentru pardme vegetale sau sintetice se fac din .¢ din acelasi material, iar pentru parame metalice din lant. Stanga: Bot pe param realizat cu un socar sau 0 barbeta. Se poate folosi pentru mutarea voltelor de pe tamburul vinciului pe baba, sau montarea unui rai, pentru voltarea unei manevre fixe uzate si prevenirea ruperii ei. Dreapta: Bot pe scondru sau catarg realizat cu un lan}, se poate folosi la agaitarea unui rai pentru ridicarea greutifilor. i - —'u clit viteza de deplanare este mai mare, presiunea apel asupra penel clrmel va fl mal ire jar schimbaren direefiel mai rapid. jopulsarea bireii cu motor se face cu ajutorul elicei, care de obicei este formatil din au trei pale, Marimea si forma elicei depinde de puterea motorului gi de seopul care este destinata barca: tractiune sau viteza. Senzor feed back" Bloc de control Limithtori de cursa | $5 | Tipuri diferite de gy a ad Eche elici* —s Citndre fldcantic icea este caracterizata prin pasul elicei, notiune ce reprezinta spatiul parcurs de 3 \rginea exterioatd a elicei in migcarea de translatie efectuatd de-a lungul axei de rotafie (impul unei rotatii complete. Numarul de ture pe care il efectueazi o elice in migcarea de rotatie intr-un interval de timp de un minut reprezinta mundirul de rotafii al elicel M). Inmulpind RPM cu pasul elicei se obtine spatiul teoretic parcurs de ambarcatiune intr- ninut — vezi Capitolul XI. Schema functionalé a instalatiei de guvernare hidraulica asistata de un pilot automat pentru ambarcatiunile de agrement — schema ,, VETUS” § Timona poate fi inlocuita cu o maneta sau joystik ~ tip ,, VETUS’* Elicea are pas dreapta sau pas sténga dupa cum la mersul inainte al ambarcafiunii ieea se invarte la dreapta sau la sting: La deplasarea inainte a barcii efectul carmei determina orientarea provei in bordul in care s-a pus carma gi a pupei in bordul opus. La deplasarea inapoi a barcii efectul carmei determina orientarea provei in bordul opus celui in care s-a pus carma gi a pupei in sensul punerii cérmei. } 46 Efectul pasului elicei” ade ~ tip , VETUS” fotosit la ee gi yahturi care au instalate motoare inboard cu puteri mari * CAPITOLUL VIL MANEVRA AMBARCATIUNILOR CU MOTOR Manevrabilitatea sau capacitatea de a guverna constituie una din principalele ‘ealitt{i ale unei barci cu motor. Manevrabilitatea consti in capacitatea barcii de a-si menfine directia de inaintare sau dea schimba aceasta directie cu ajutorul carmei gi elicei. Timona’® Guvernarea ambarcatiunii se realizeaz& cu ajutorul instalatiei de guvernare, Aceasta se compune din: + timond sau manipulatorul electric; * servomotorul; + sistemul de transmisie timon4-servomotor-carma; + carma propriu-zisa. Schimbarea directiei de deplasare a barcii se realizeaz prin punerea carmei intr-un sau altul si este determinata de forfa curentului care apasti asupra penei cérmei fectul cérmei). —Cmax GQ + Transmisia prin axe" Scheme de legare a instalatiei hidraulice de guvemare, cu simpla si dubl& comandibarcajiuni cu motor elicea se in \ final tcsformere migc&rii de rotajie in miscare liniar& gi d& nastere wiuni de impingere care la randul ei produce efectul de propulsie. Pe lang’ efectul pulsie in secundar elicea da nastere si unei forte care actioneaz& pe directia rotirii, ve determina efectul de guvernare al elicei. La mars inainte pupa este abatut& in bordul pasului elicei iar prova are tendinta si gireze in bordul opus pasului elicei. La mary inapoi pupa este abatuta in bordul opus pasului elicei iar prova va gira in bordul pasului elicei. Concluzionand, asupra unei ambarcafiuni aflat& in mars actioneaza efectul combinat al cérmei si elicei. Observim in figura alaturati'? exprimarea efectului de guvernare cu propulsorul orientabil — motorul ,,outboard" si cu forma clasica —elice si carma. Efectul de guvernare cel mai eficient este bineinfeles cel realizat de jetul orientabil, deoarece ,,forfele de guvernare“ sunt orientate“ pe direcia propulsiei si nu apar cao descompunere a forfelor de presiune exercitate pe suprafa{a sofranului carmei similar cazului propulsiei clasice. ( ajutati prin instalarea tn corpul ambareajiunil de ulsoare in zona Prova yi pupa, care formeaza jetul reactiv perpendicular pe axul tudinal al ambareafiunii in bordul in care este dirijat?, Este realizata astfel deplasaren fa navei, miscare beneficd in spatii restrdinse, Denumirea consacrat este! bowtruster — pentru prova, stern truster ~ pentru pupa. —» ~ propulsor prova ws —> ~ propulsor pupauw ajutorul pardmelor. Prezinti grad sporit de dificultate, soliciténd cunoasterea calitatilor manevriere ale ‘nivel gi deprinderi marindresti. Orice erori in timpul manevrei datorate necunoasterii sau aprecierii gresite a inertiei navei, actiondrii gresite a motorului sau neaprecierii vitezei, directiei si forfei vantului sau curentului, pot duce la avarierea navei sau a navelor din zona. Viteza de manevra difera de la caz la caz, de la nava la nava, dar trebuie aleasé astfel {neat nava si poaté manevra usor si s4 fie oprita in timp cat mai scurt. La acostare, se folosesc baloane de protectie. Baloanele actual produse si comercia- lizate sunt confectionate din materiale plastice polivinilice umplute cu aer’*, 60° = ‘Acestea pot fi sferice sau cilindrice avand la capit sau capete urechi pentru prinderea barbetei necesare legatii lor la locurile de protejare ale corpului ambarcatiunii. La acostare pe ldngé calitafile manevriere ale navei, tot timpul se va fine cont de vant si curent urmérindu-se ca forfa acestora sit fie folositd in ajutorul manevrei si ne manevra sd lupte impotriva lor: a) ~ I. acostarea/plecarea ambarcagiunii la cheu Principiul general consta in cazul acost&tii cu bordul ca nava sa se apropie de cheu sub un unghi ascutit pentru a atenua impactul provei cu cheul”. th afura bordului a baloanelor cerea treptata a vitezel; yntarea navei sub un unghi de cca 20-30 grade spre locul unde va atinge cheul; yparea masinii si guvernarea numai din inerfie pana la locul de acostare; ‘jungerea la locul de acostare, darea pardmelor de legatura prima data in sectorul dupa care cu ajutorul carmei gi motorului nava se aduce paralel cu malul gi se yi pupa; \Sigurarea stafionarii navei in sigurana prin darea unui numar suficient de parime gaturd. Il, acostarea/plecarea din dana debarcaderului ¢torii externi de influenté a manevrei respectiv vantul gi curentul sunt de lapint ajunge si dep \iunea orienteaza carma in bordul opus navei si se ‘indeparteaz’ de aceasta ia pe care 0 doreste. ) manevra de ancorare corare corecte!” Tipuri de parame si lanturi de ancorare In functie de adancimea apei ‘Aceasti manevra trebuie precedati de alegerea locului de ancorare. Locul de ancorare trebuie si indeplineasc’ o serie de condigii, dupa cum urmeaza!”: ‘sii ‘prezinte adapost im- potriva valurilor, curentului si vantului; + natura fundului si fie favorabild infigerii ancorei; + adancimea apei sa fie sufi- cient de mare fata de pescajul ambarcatiunii, dar nu foarte mare pentru lungimea pard- mei sau lanjului ancorei; + si permit plecarea rapidi a navei de la ancorii, in orice conditii, ziua sau noaptea; + spatiul de girafie la ancora si fie suficient, SS oe SSS a x 0x Pentru ancorare se pregiiteste ancora si pardma dupa care se findariseste ancora in plecare se recupereazii id ghearele se smulg de pe fundul {ar ambarcatiunea se fine din motor gi cfirmf pAnd cfind ancora este recuperatt gi Depisirile se executi la 0 distanta cat mai mare de nava aflata in mars, viteza se adapteaza situatiei urmarind amu face valuri pentru nava depasiti dar acordand atenfia necesar& intampinarii valuri- lor din siajul acesteia, La intalniri conducatorul ambarcatiunii va reduce vite- za in intimpinarea valurilor provocate de nava ce vine din sens opus si va adopta © vitezi corespunzitoare evitarii rasturnirii. Suma presiunilor formate pe suprataja Asa NU! de glisare, intr-un singur bord, genereazii un moment de rasturnare,YZvozi[or as Srv UL yey oAvU foun yHfepsog BBUL] op luNI}uoLEguUL [oUN vOsEDO|d 4yeiday aidorde as area ydnp ‘ezayia puyztuosouts ‘oreoyyzundsol plueisip 0 puguyfuow: vysvaor no jojeid wnup vny vA voreg roAvu vaisidosde Uy 4 ABU BZOITA OOP OM uu foreq e gzaItA 0 no 1S apesd gg B99 ap 1yBuN gns wavu ap eazoidorde yINODXO 9 » -azuy ajaivoygunn voaw wa gstz-npdosd vomMso: JoavU [nps0q BI arfUSUEN BA ds 99 EIeIATAA yUIBsed o 1S oINpuEq osarRToud 98 Bh qysvooe edn ‘areur [et vAeU ep IS do1f9 ap snpord olfendse ap mayo EAD B JoAvu jruyuao aids Teur Yo 18 JUBA qns 9p |nprog UY eUNeap}o) EISODR BA voUNI ‘oroieqe BiB wIeNsEd oso wroouIp JVI LZO}JA aoNpal EySOdB aS B BZROULIN awd BI Vi “eImntAd || jyo od oingan yxsouew wisesoe nes duu og “RosvampuLeUr gonoesd RIUAIOYNS ye]N 9180 10[20 Woop EPUEUIOdeT 96 nu “OsI1 op aLIOds pei uN No ‘ELLOYIP BIAAUEUT 0 0 Supe uy pau 0 Dy Hunyfo2anqu peawv22}d/pe.vISOID -aqureut J0Sn yzee|dno as [nI0}OU 9.10 aria ards yzvaquatso as eaoud “jourry> qxoynfe no ‘el}sour UIP 18 [NOJOWW yZEadoys oF seaoad urp offi yznojour as 1$ jodouy w] jnzojou yzeouorioe 9s woIoYNs siyosap v-s ednd pI tpoorja 18 eunmgo efajoad v 1S ednd eprposep v tuyuod ednd urp aptinyeda] YzeO]OUL Of syayise upeoons 20a 95 yefeuowEN Tour vy ap areoo|d ap junrtesado ojo" “s2008 ap ¥laYPS O ISOJOJ BA as “IOjatBOSIed vosyI0GOD, oiuuad e nayued jeuu ep idyj nes widosde ood as nu vounrjvarequie poe “ednd [8 djoroyges wip appmyeseq nep os out ap exeorgzundsa1oo eluerstp o ve] sunfe WI “ode vounougpe juouvtuiod pi 4qy$nose yun un qs ‘areysooe ap {no9] ap yout vidosde va as 1S mjmyvamo BNUOD | BA 98 BARN ‘IN[N[eUI eusysisuOo/eHeINSguoS 18 lode vawTOU"pE BINDSOUND 2B ‘oundwi o eHennis pugo tounge 1$ ung dur) ad reumnu wztyear va as yIASUUUU WISE Iwfouowinan: jour v] yunyho24pquip v2.022/d/P2dPISO ‘aqureuy 10Sn ev] Rzva[dno as ;NsO}OU OND Y ‘ap [noo] aads word ezeauario 9s 18 eurseur yzvedoys os noyo op wyeuRdop VATE. ‘rodeuy 108n y: jmioiout 18 waord up oyun bpd 8 WUOJOYNS syosap v-s vdnd 99 yNpU op mynyeds opfuoyy Hpi0 n -renuod jnurzeg audsuy vaord no 18 nayo by ednd no ‘psioaut vaeay 15 pliqisod ays -noyo ad ap aj9}2qeq, ay ,goruo uf orep auns vaord ojtanyesa] — “y[eoN49A Lpuoos vy ,poruo ul ayep 7uns ~ edd aytanyeay ~ Inquawioy, € [NjUaMOYAl “aE [MMUotOU ‘Jo voeIodngeL 9p yureuy qupa uy FoAosd vareonpe gant oreo ‘waosd ej ap BA UIP pao ays pIETOU! pIuged PLUNIA] “ag Imuawiod ues usp edad BI ap ajao rode ‘| jmuomtow ques gns ap sojaurpred vazejou ud edaour 9g exaaueun ‘oxvoo]d v7]{zona prova va provoca un tangaj pronuntat. Simultan. se reduce si viteza de deplasare in scopul reducerii impactului. f) remorcarea ambarcatiunilor Remorearea este o operaiune cu grad sporit de dificultate. Lungimea parémei de remored se va alege astfel incét nava remorcatd si nu suporte curentul respins de elicea navei remorcher, Pentru intoarceri cérma se orienteaz& in bordul in care se intoarce. Daca manevra se execut& cu viteze mari, pupa ambarcatiunii se va afunda putermic. Acest pericol se evita prin deplasarea persoanelor spre prova. Daca se remorcheaz mai multe ambarcatiuni ele se dispun in sir (convoi), cea mai mare fiind amplasaté in pupa ambarcatiunii remorcher”: XQ . Manevra de intoarcere din motor'® _ Intoarcerea ambarcatiunii Incorect ~remorcarea ,,la ureche”” Legerea pentru remorcajul “la ureche" 1. —barbeta prova 2 2. ~ barbeta , spring 3. —barbeta pupa +h, Manevra de ,,Om la apa" Bste o manevri clasicd de recuperare care se efectueaz findnd cont de efectul ntului gi curentului, in cazul in care nu putem observa in mod clar felul cum actioneazit s7Tn zona de ecluzare este interzis depasirea, Navele au voie sa treaca pe langi alte fare asteapti in ecluzi, numai atunci cdnd trebuie si fie ecluzate, inainte sau pentru jiona in spatiile libere aflate la indemana. N zona de ecluzare masinile de actionare si cele auxiliare pot fi actionate numai in trul necesar pentru functionarea navei si bordului. Locurile de acostare pentrt de pasageri si bacuri trebuie pastrate libere. In zona de ecluzare navele care sunt dotate cu o instalafie de emisie — recepti domeniul de comunicatii ,,Informafii nautice“ trebuie si aib’ comutat la receptie ul ecluzei. Scoaterea persoanelor cazute in apa tn zona de ecluzare ancorele trebuie si fie complet ridicate; ele pot fi folosite numai jiiflra ecluzei, | Daca sunt disponibile mai multe ecluze, navele trebuie si se indrepte spre ecluza } Ie este repartizata. indrumarea in cazul de fafi este data in mod imperios ziua gi ‘a de un indicator de directic. Navele ale cdror dimensiuni sunt mai mici decat cele cluzelor disponibile pentru barci trebuie si le foloseasca pe acestea, in miisura in | Supravegherea ecluzelor nu da alte indicafii, Core S Racsperare tara periccl, Inainte de patrunderea in ecluza parimele trebuie tinute din scurt si componentele ipamentului trebuie sé nu depageasc’ limitele navei. Conducdtorii de nave avariate uie si atentioneze supravegherea ecluzelor inainte de intrare asupra avariilor, in caz varia poate periclita zona de ecluzare sau alte nave. {La trecerea prin avanporturi de ecluzi si la intrarea in ecluze navele trebuie sisi joreze viteza, astfel incat s& fie posibila in orice conditii o oprire sigur’ cu ajutorul lurilor de ofel, paramelor si a altor masuri potrivite, astfel incat si fie exclusi o june cu portile ecluzei sau cu dispozitivele de protectie, ca gi cu alte nave sau corpuri te. In ectuzele dotate cu babale plutitoare, pot fi folosite pentru oprire numai cele ale si de colt, care sunt fixate rigid in peretii camerei. Babalele plutitoarea pot fi ite numai dupa oprirea navei sau ansamblului plutitor, ‘ cn. Toate navele si corpurile plutitoare trebuie s& patrunds in camera ecluzei la distanfi 1. Tn categoria ectuzetor intra: jent de mare gi =o pozitioneze astfel ined navele care urmeaza s& nu fie stdnjenite ay ccluzele fare din lipsa de spafiu sau in momentul inchiderii-deschiderii porfilor ecluz sal ultima nava care intra din amonte trebuie sa inainteze in aga fel incdt la cobordrea jelului in camera ecluzei sé nu se aseze pe prag”: i, Navigatia prin ecluze ‘Traversarea ecluzelor b. oglinzile de apa dinduntrul si dinafara ecluzelor care servese legarii la cheu, i gi asteptirii navelor, ca si montarea gi demontarea de ansamble (avanport de ingirui ecluza). Autoritatea competenta poate stabili zona de ecluzare derogand de la punctul a) si b), ‘in acest caz ea va fi marcati prin tiblife albe cu margine neagra si cu inscriptia neagri: Zona de ecluzare* 2, La apropierea de zone de ecluzare naygle trebuie sa incetineasc’, Daci nu vor sau ———“oywouwu 18 i SAMOPIO}U! of IQUBtAvu o]IMO ad (1yos}of Nes oy1qQ)0f ‘ede op 49}009 No aoynou ajayaj210010¥ (3 ‘onmeu inyniyos v arvayaead ap wuo7 aysosered vaunrjesiyG 99 jwipou osugns nes syeugdopmy oy ys oinqan oanizodsip ayssow “areqozde EI Jode vidnseop muedered 1$ jmiouejd no jruoqz 18 vo ‘ountivorequie ap ese] OIE aanizodsip nes Hydsed oyjnur reur nes vUN ap 1oNNwE HOR|9s soyNUE TUT vaLOBRN oun SIUU yyisooou nu ounsfeorequre ap ware] eIexy anyxed o ap oFMeU JOIyOS IMUN v 1080} Q[euoripesy ejueLeA Boreg O ap Sey oY BS oFINeU LOTYDs [NU reUT Nes FOUN vO SU jp] onneH 1yos nauad ferdeds uiMso9 uN nes yISAA 0 ajrvOd Bs oINgan OFMEU [N4OIYO} “eur op vivy onneu myniyos v arvonowid ap s0Jau0z vaxOp It 16 vountje] ‘eouutSuny ref yLqeIs & naquod ‘oreonnd otieBtAeU op oUMUOS op Te,UOUII| SWworvUL JuNS oMeE M[NAYDS v areoNeId ap MumT{sod eynUT reUr af20 “eISea0e ap O]00I ‘qj oyneU Joryos un no onseqie syeyed Lnoued und ayeoreW UNS ayTTIqeIs afoUOy -p}oaigo ap [ayyje ad nes aanineu untyos ergy “sunt}eore © 9p osen runs sjoueosiod oreo ur tHeWANoe nnuod 1S [IquyeA o1s9 nuONy asooy “OIA 16 oMiqeis ofouoz wy eum stuuod 94S9 arvoLLa}UT aTIQeSiAvU of1Ro ad OAMeU [NIH ounou pnryos ({ KG puyunc, od orediaeN ap [muoulensoy uy estosop o1s9 JOJOZN[Oo voTEZITCULD “mnynyuoprooe [noo] oads umup ur oyeye orwaqes op 18 tordutod ap ojaanut {pups ey vise exBy aI[eLO]Oo winy UY oABZNyoo B] OeILOUd Ne AvAT QeLEAR O[DANU sojeuorjdooxe fun|slll FOUN Meatuy|dopuy Nayued oyeoopd yuns avo ofoABUL Sloenstarape ojoAuut {apzn}oo vourpaQ. 09 “oaBZNI99 OP BUOZ WU] SUIPIO g899" OZALUIN vs oINGa.n ABUL Jnuoygonpuo “vorsaoe v] ap 1eqe os a1W Nes ayeABesLd arsooe ozaro|duOD ys a1e9 dUIpIO dytuo a1eod 1ojoznjoo v azoySaavsdns op njeuosrod ‘1ojoznj99 v uyjd wr eareyeojdxa nuyuad 16 THySIOAeN voreLO[O0N uuOd “iorlefnosto v orezipiny 1S glueINdIs op oAnout WIG aavu aye ap zing eiueisip giuatogns ozansed es onan fopur ojrumiiesrequre (¢ “dun ap ounas ranrforay naquod reuanu spunsod a89 nsony ysoor wuviniiis op oanour uip ‘eaoad oxewsoAns op erfepeisat 1S go ‘yoruesouL vIs~ndord ype ruisor vasomuod vf gued 1S raAwu vaxeBol wdnp Yoseosoyoy os WS stzsoWUT o189 (9 Jaznjoo injnyouosiod vountsiuniod prey arv0qoo ys mvs oon Ys HLIOBUsed OsEL 9S BS — azwonnyd tindioo nes acu oye ad “1oznjoo v azeyvo|dxo ap a[1oaou nquad ajauuopyjd ad arvornjd yndioo nes oAvu UIP pAunos os ys tode worMsy] nes yde op vareSIRA — aqum)0y soy. Ind109 18 1o[Avu aremNyeUU 1S vare}gI — =Rsiziaqut 989 (P. avu op suyzs Heda] quns nu yoRP Tiquioy ay Bs aInqan a1vo HoxouEN asasojoy as (0 “aroynnyd tndio9 nes oABu o1[e nd 1S vo “erfoojoud ap a[aantzodstp no nes 19znj99 a[!{40d no “aznj99 IHa18d no offuNIzyjoo ayeTTAa ay BS OU! Jay RSE UL 9sasojOy as a1eFa] ap ajaouo| [iP “yroUIED/SeS up oreoojd nquod giAsueut ap HunistuLiod vareztpeuttas 1§ 10]tL10d & ype}O) varapryasap bp] ped 1$ foznjoo sojosoWIeD HuNjo/iL9[dwn dum wy aeaoy ay ws oMgan oaacu (q “eqnunyyojiures oyeoreur quns s0j9zn[09 ford ad oreo uy [nzeo uy “1OoHUUTT JrIOLOy! UL eUTJuaUE as Ys oMgan afoARU (e sfeznjoe ajarsues uy °6 ajuowe eyeodCAPITOLUL VII MOTORUL UNEI AMBARCATIUNI 1. Traficul este permis tn intervalul 7 — 20, dar nu inainte de rasaritul soarelui si nici dupa apusul soarelui. Vizibilitatea trebuie s& fie mai mare de 1000 m. Montarea corectié a motorului ambarcatiunii 2, Motorul trebuie si se opreasci automat la ciderea conducatorului, sau sa fie cuplat ‘automat pe cea mai mica vitezi, in timp ce vehiculul trebuie s descrie o traiectorie circular’. 3, Conducitorul si insotitorul trebuie s& poarte veste de salvare. 4, Pe motocicletele nautice trebuie sA se aplice numere de inmatriculare vizibile acordate de capitanie. 5. Conducatorul motocicletei trebuie sa posede un permis de conducere pe caile navigabile interioare. |- distanja compastie-child; B ~ nivelul placii anticavitajie; C — Chila; D_~distanta dintre placa anticavitatie si pescajul maxim nine de 9 unt snetarul werficats daca oglinda pupa este avariata f Montat o suprafata plata ff ‘Duca oglinda ae de peindere motorul se poute‘civil fh Gare Oglinda pupa este curb’, se va atasa o pies —placd, pentru realizarea Lilie! suiprafele plate, solide si sigure necesara prinderii motorului atasat (outboard). Probarea montirii corecte a motorului “A A = eae one nna op nn io Dup& montarea motorului atasabil elevati la nivelul maxim permis acest motor i urmariti ca priea din fafa si nu loveasca barca (prima pozitie). Apoi rotifi motorul in aceasta pozitie la unghi maxim tribord si babord. Corpul motorului in pozifiile maxime nu trebuie si ating barca (pozitia a doua). Aceste probe va asiguri ct in caz de lovirea unui obstacol subaevatic in plina vitezi rabatarea si/sau rotirea brusc& a notorului nu va determina avariarea barcii sau a unor parti din motor. Ren Petusy cnet ees price: Evitam montarea neaxiala sau oblica: Montarea intr-un bord poate fi facut pentru motoarele atasate ,,de ajutor” care au puteri mici, 4 la 15 CP, si sunt montate pe un suport pliant aplicat pe oglinda ambarcatiunii. Aceste motoare se folosesc ca ajutor in cazul manevrelor in zone inguste unde nu este nevoie de putere gi viteza sau in cazul avarierii motorului principal de propulsie, pentru ajungerea la locul de adapost. Aliura de navigatie este aleasa in functie de reglajul unghiului facut de axul vertical al motorului (PRIMM) cu cel al barcii'?, Amanunte si evaluari sunt redate in ultimul eapitol high performance boating’ ~ navigatia de mare vitezi!? : a 64 tor ainda comuna Ridicare cizma in cazul in care ambarcatiunea este echipati cu doull motoare comanda sistemului de elevare a ‘Coborare clzma cizmelor_(,,TRIMM") 7 se utilizeaza astfel; ~ inainte de plecare de pe loc butoanele independente (1) se actioneazi pentru cobo= rérea total’ a ambelor cizme. Acestea yor ocupa pozitiile maxim jos iar clicele vor lucra in acelagi plan.” Reglajul manual brut al trimului? ipa accelerare gi intrare in glisare se actioneazii butonul de pe maneti, care pune fn ambele cizme simultan, reglajul fAcdndu-se in acelasi timp gi la acelagi unghi cru. Prin acest buton se regleazé unghiul optim de navigatie prezentat de figuri gi jofiuni cazul in care nu procedim astfel, indicatoarele ,,trimm'* vor indica acelagi unghi iar alitate cizmele pot fi asezate in unghiuri diferite. for apare eforturi diferite in zonele de prindere a cizmelor si implicit in oglinda jarcajiunii fapt ce va duce in prima faz la scdderea performantelor de navigatie yi i la aparitia unor uzuri /jocuri a sistemelor de prindere a cizmelor. Indiferent de tipul motorului - MAS sau MAC ~ pornirea se face prin rotirea lui eu 0 ijie minima numit’ si turafie de pornire, cuprinsa intre 80 si 120 rpm. : asta se realizeazli cu ajutorul unei saule date pe folia de pornire sau cu: un agregat t= ronan: moderne!" _ = == Kk eee ms —_— —69 “o19 , 40] dosdonp ad weyse) oisindoid ap ajauoy (oAupurays) Zn uyarsindosg*¢ “orfuaqe no yzvoysonvadns 9s 18 1z]voUy vA a8 purd dum op epeotiad o [08 uy azauoroury gs [ruojour yse] as omus0d ydng “woye|muMoe UIP Inynyy[OD9[9 [NJOAIU « ‘ounisuedxa op |nsea up fade [nJoatu « fqayn ap ereq wip njAI9|N jmoaru « : BjonuoS BA 9s In|AOOUT vasTUIOd ap aruTEUT J 5 —o ——— se edo uoyng ~\ 90s uoyNg aan ejenuew “ ——__- 7 ‘auiuiod Jojo BsEoED, JeueW‘Cuplaj cardanic Sistem de propulsie fh ” cu o singura elice, cus vant cheie de cautare pe Google ,,single prop stern: drive“ sau cdutare in meni« urile www.volvopenta *, Aceste propulsoare ay performante bune si sunt foarte fiabile. Se Evacuarea gazelor de ardere ale motorului se realizeazé prin butucul eli« cei. Propulsorul cu jet este caracteristic ambarcagiunilor tip ,,jet sky” — motocicletelor nautice” ‘Grup conic inferior Telecomanda prin cabluri pentru ~cuplare reductor —ambalare motor (tip VETUS) ‘Axul "port alice” Piesa simeringulul de etansare Sitem de propulsie in “Z” cu elice dubla, cuvant cheie de cautare pe Google duo prop sterndrive sau cdutare in meniurile www, volvopenta””, Aceste propulsoare au calitati deosebite realizand viteze marite pentru aceeasi putere instalaté. Evacuarea gazelor de ardere ale moto- rului se realizeaza prin talpa anticavitafie sau prin oglin- da ambarcatiunii. teristica principalti a telecomenzii prin cabluri este faptul c& este simpli gi 7 eee Ul“pyniso wfustoge Bade BA NU Boos “arvoigou op eduwod 1S rjeinooud ga gs awsa90u 949 njnuosindord euzio nquad injnign varemno1d no wePO :preoqino/preoquy ‘ejodal BA Os jeidns ap jnuswouay 161 In| eoreutotjouny gunos o pdnp (OA 98 vaxse0e TeNUO Zed UL sndo [nsuos uy oyeuyour oy gon afaied ‘wesmeye emndy ut v9 doRy 9S myRuo}OI asMoopUy pasooou yy va oUIOUAy Iseov UNBAIOSqO azjgouyerdns as [tuojour 1S og op [njigap adn quns on ip ajoqed area uy jnzea UL ude op toduiod [e onsejo mjnsojo. vosMqul|tos [4 vomvOYJI9A © wodsues nujued injnBn/ eeseolidy INjnioj|ow eexengjs nsjUed, WN, Inuoyng, q)4odsueay yunyonaysuytL 4oj0Uur eB] ap orequouyje gdwiog soseyizodap eT Blenuew aresiowny nas BUIZUaq SANDS &-S LEP YRIGLIOA 2 a s s @ alequauulje 9p gumjeingny atjoofur op eduiog eunrsaid ap naj. ~ ligeyod lausnquioo ep sonsez0y pseu ep niqeo lignsnquios sue ‘auejoz) jaugoy opPreogino djoroyour nunuad jiqusnquios ap [1qeuod 10asaz0y aleoJeZIIGEIS GUEIQUIOW, ue euequouye 40}80)pU} ele unung1 q Siguranta de oprire a motorului poate fi montati pe motorul outboard (A), in bordul ambarcafiumii(B) sau pe corpul manetei de cuplare-ambalare a motorului inboard sau outboard (C). Are rolul de a opri motorul in cazul in care conducdtorul este aruncat peste bord. ‘eazul in care siguranta de oprire a motorului nu actioneaza in urma aruncarii Pentru acest motiv capatul care are prins& carabina trebuie fixat de mana, imbrécdmintea ‘Mtorului peste bord, ambarcafiunea evolueaza in cele mai dese cazuri ca in figura sau echipamentul conducdtorului. fatti, La al doilea rondou, care va avea un diametru mai mare datoriti acfiondrii or centrifuge, ambarcatiunea poate lovi coducatorul c&zut in apa. Saula sigurantei trebuie si fie liberd astfel incat s& ayem garantia ca va declansa oprirea motorului (D) si nu se va agiita (E)CAPITOLUL IX MIJLOACE DE SALVARE La inmatricularea unei mici ambarcafiuni, normele stabilite de Autoritatea Navalll Romana impun obligativitatea existentei unui numar de veste de salvare corespunzitor numérului de ocupanti ai ambarcatiunii. Daca aceasta traverseaza si cursuri de api suplimentar va trebui dotata cu colaci de salvare. Cea mai importanta clasificare a mijloacelor de salvare se face in: mijloace de salvare individuale $i mijloace de salvare colective. a) mijloace de salvare individuale sunt: + centura de salvare — consti intr-un mijloc de plutire care se leaga in jurul pieptulul, astfel incat prin flotabilitatea ce o are sa asigure plutirea unui naufragiat. Centura de salvare Se confectioneaza din bucci de pluta naturalé sau din tenda cu pereti dubli forménd. buzunare ce se umplu cu un material cu flotabilitate mare. Centura de salvare se aplict peste piept cat mai sus posibil pentru ca naufragiatul sa se gdseascd tn permanentei cl capul deasupra apei chiar dacé in timpul cdderii si-a pierdut cunostinja. In prezent, noile reguli au scos acest tip de centurd din dotarea navelor. Pentru a nu aluneca in jos schimband astfel echilibrul corpului naufragiatului, centura de salvare este prevazuti cu bretele care se agati de umeri. Foarte important! Centura de salvare mi se foloseste numai in cazul unul naufraglu ci pe tot timpul cat pasagerul foloseste barca. + vesta de salvare = este mijlocul individual de solvore ool AMG Ex ny ne i ide, confectionate din materiale cu flotabilitate mare, imparfite pe mai multe mente independente, capabile si sustini o persoan’ aflata in api, cu capul Wit Apei, indiferent daca persoana este constienta sau nu. salvare cu butelie de aer Vesta de salvare rigid, confecjionata din material poliuretanie © culoare portocalie strident pentru a fi usor de reperat pe suprafata apei si cele loderne sunt dotate cu bee si baterii ce intra in functiune la contactul cu apa (pentru © lumini alba pe timp de noapte) si un fluier, pentru ca nauftagiatul sa emiti le sonore in scopul reperiirii sale de catre navele de ciutare, Adifii cerute vestelor de salvare rigide: i permit imbracarea fn interval de timp scurt (1 minut) de catre orice persoanai, primi ajutor; poati fi imbricata pe oricare din fete; modul in care este construita si elimine posibilitatea imbracarii incorecte: fie comoda, si nu stinghereasca miscarile naufragiatului; il permit purtatorului s4 sara in apa de la indltimea de cel putin 4,5 m fird a se rini ‘Ca vesta si se deplaseze, si se deterioreze sau legaturile si cedeze; lotabilitatea vestei s& nu scadi mai mult de 5% in 24 ore de imersiune continua; inatorul unei veste trebuie s& poata innota imbracat cu ea gi si poati urca din api ‘ambarcatiune de salvare cu vesta asupra sa. tele gonflabile — sunt mai rar intalnite, folosite mai mult pe ambarcatiuni sportive §1 pentru aviatie. Trebuie sa aiba cel putin dou compartimente separate,+s poatt fi umflate cu usuring’i mecanic sau cu gura; + si permiti imbracarea cu usuring de citre orice persoant, ellmindind datoritt constructiei posibilitatea imbr&carii incorecte; * sii poati fi umflata si in imersiune. Mai nou, exista veste care la caderea purtitorului in ap’ se umfla automat Vestele de salvare, indiferent de tipul lor trebuiese amplasate in locuri imediat accesibile. Pe ele trebuie inscriptionat numérul de inmatriculare al barcii. Pentru fiecare ocupant al ambarcatiunii trebuie si existe la bord o vest de salvare * colacii de salvare ~ sunt de forma circulara cu diametrul interior cuprins intre 40 gi 45 cm iar diametrul exterior cuprins intre 65 gi 75 cm. Greutatea unui colac este de aproximativ 6-6,5 kg. Se confectioneazi din materiale cu flotabilitate mare (initial rau confectionati din plutd natural), Sunt acoperiti cu tend vopsita in culori stridente (portocaliu-fosforescent) iar pe margine au o saul prins& in patru puncte denumita ,sin'te bine. Confectionati din PVC, din poliuretan, Colaci de salvare din stejar de pluta. Flotabilitatea unui colac de salvare trebuie si mentina la suprafafa un numir de max, 4 naufragiati, Colacii de salvare se repartizeazai in mod egal in ambele borduri ale navei, in locuri ugor accesibile pe orice vreme. Este interzisd fixarea lor printr-un dispozitiv de fixare permanent’ ci trebuiese amplasati pe suporturi metalice de unde sa poata fi scosi usor cu mana si aruncati la apa in caz de ,,om la apa. ‘Trebuiesc dotati cu saula plutitoare hung’ de aproximatiy 30 m in vederea recuperitii naufragiatului dupa ce acesta s-a agatat de colac. b) mijloace de salvare colective. Cursul referindu-se la micile ambarcatiuni pentru care in mod normal nu se pune problema dotirii cu mijloace de salvare colective, ne vom margini doar la enumerarea acestora: plute de salvare (care la randul lor pot fi rigide sau pneumatice) gi barci de salyare, 80. — Pluta de salvar” Paiolul plycei Pumetut de legarg ipewtttess ¥ 3 “Mana curenta"* 1 SONOS pentra ureare in pluta Benzi reflectorizante Butelii pentri unflare Scara pentru ureare in plutas— varianta acoperit a plutei de salvare folositi tn special in domeniul salyarii maritime 81‘fhivialli a plutei de salvare’: Folosirea centurii duble, observam ca prima persoana sade pe centurii, acesta poate fi salvatorul care are nevoie de ambele miini libere, iar a doua este incinsa pe sub bratele persoanei care se salveazai. Scaunul de salvare poate ridica o singura persoand, ‘Nu putem incheia capitolul legat de salvare si mijloace de salvare fri a ardta care sunt ‘indatoririle unui conducator de ambarcatiune privind salvarea persoanelor cdzute in apa, CAnd in zona de navigafie s-a produs un sinistru (naufragiu, incendiu, coliziune, scufundare etc) orice conducator de ambarcafiune are obligafia morala si legala de @ acorda imediat ajutor pentru salvarea vietii umane. in acest scop se impune apropierea de locul sinistrului si ramanerea in zona fara a pune ins in pericol ambarcatiunea proprie si oamenii aflafi in ea. Pentru salvarea unei persoane aflata in apa se va proceda dupa cum urmeazi: + se reduce viteza barcii pand la limita de guvernare; * la apropierea de naufragiat se va urmiri ca acesta si se afle in bordul de sub vant pentru a-l proteja; + se va evita acostarea cu barca direct la persoana cizuti in apa, cdutandu-se pe cat posibil a-i arunca colacul de salvare si abia dup aceasté manevra se incepe recuperatea; * se va acorda maxima atentie protejarii naufragiatului de clicea barcii; * dupa recuperare dact este cazul se va acorda primul ajutor. Recuperarea poate fi efectuata si cu clicopterul: Exemplificam cateva mijloace folosite in acest scop: & : Centura si scaunul de salvare Punerea si scoaterea centurii de salvare F i _—. Platforma gi targa de salvare sunt destinate in general rinitilor, care nu mai au posibilitatea de a se fine in centura sau pe scaun. siguranga celor care se affa in ambarcafiune, este necesar de stiut ca inventarul jal barcii este o exigent de siguranta necesar de luat in considerare, Asadar, pentru | surprizele neplicute si un rise suplimentar care nu este necesar de asumat este 'Vai asigurati ci inainte de inceperea navigatici cu o ambarcatiune, la bordul ei se materialele din imaginea urmatoare: Yentarul minim al barcii este compus din": ancora cu lant si saula trusa de prim ajutor tingator portabil |. vesta de salvare / colac de salvare rame/padele pavilion pericol cange } fluier cea’ ispol ), rezervor portabil de combustibil 1, barbete pentru vat pupa 33I 8 THU 9189 (I1[oId B aeOB{OIA voAwO]ND) EZoURID — (ONoUL NuysNq(¥) WwUyA [NyROON A(pyyed) gre [ryw9at indy) gnop nuosap as ynymedaut je 40149)x9 [m90dse pa “yesaoau aysa goup aruuayodiy nquod soynfe paurad epsoon {(g8any geurds empugos) somnnjd mynanizodsip tmMBise yasino uy oyuTfindy oyngan Jawa, wean 1$ indeo Sepesqaysa4 wavoyoo tonsys I-nu & nzywed sns Uy vip quigosoop no pszeoqt aingan eumMora ‘(ede uy sof uy wiey no ouses vosope qUns '| vANpeUT ey HUNIZo] giUIZard exeo ofouoIA) “aya faxjeBrAeu “Haypungnos yncuy UY Al 8 [njuoprooe orp tueUIds roanpeW e auMIZaT o veAE 1e WIND 1S BO TOUMOIA vam soauy ap zeo uy JOynf {NF vy plus gmeyoduu yeut vo pury eiseace — rarfendses e greIpautT vosITIGeH Sgo1per as 1 (sof u whey no epejuozuo v] YSUNUY PUTY BLUNOIA) | nuatopge gns Turpur [aque OnpONUT 9s “FoUITOIA jnowWO}S UTP ede arBOdS B NU ‘qeorpeur mynsoynfe vazsutigo BY dv uIp gseoas oys0 eueosted 90 dun uy ajeoyne tarfendsax vaxeutjuaw 18 vos9dogl saporeo faiayre /n[oAr pznajonuod as ‘sof uy wey no “gutiay elezesdns o ad wezase apse BLUNOIA 90 BIN S(loaeu mynyuepueEIoS oULAdZ 99 oreITTIqusuodsaz) oreTURS IOjeueaI0 vorD|UMM <(qoanput 10189 axvorrodns yuns aarp apoyour oysaoe — seu Bl BINS NO yun3 orfexidsea 16 oytauap) ajoomp aporour uid yyeroynre eyfertdsor wodoout pyar 9s nu erterdsos youp 18 [1qIZTA UTES [eLOVeUH ado ap t}10resTdSex s0|1R0 vom SrOUINa| utp soynfe mynustad vosmpzooe ef ANDeZD ydroned nu e1e9 JoJsUROsIod aseLIBA pjuyerdns oy elay no ysvoos so} v BUANOIA 20 RrEpUT “LmMpadoxd oposeoyBULIN odoOU Housnue oy Bs angon ruoreayes ‘auy ap Zea uy roInfe InneuTZd verepI09R “areayes op Bz0I1A op “Iepsooe sOMNI | poyeat]eo 1§ eeupryndusoad ap ayeyttey01 ut aputdap “oul ap ze0—yeWUAprooe INUN uawiopge wr Lmao] ede wy osounLid nes door oumvoy ede Uy gayUT “pew jew Uy ans oreo ouvosiod ojaun vj rarfejnomo if rortesdsas v autado ap axayar Sudo ‘ouowioe ar1go ul jode eexspunned ap EIeUIWNIa}9p ‘ArxXYse op BULIOF O SINgHSUOD “your pawaSe nue nguad waonf ps aingay nu ao 1S woouy ys oumue ao UMS BS ONG [nud epsooe & nQWag “greyUEs oyeIUN O B] loUNTOIA vareLOdsueN IS IN[NOIp iy yuyd yequopyooe inun e weipou vanfisduy aBazoiuy os 1oynfe innustsd wosepIODF Teatu [Np10g Bj Joynfe wud ap opes9UOR I OUN] dd INZVO Tb TVOIGaW YOLALY TAN’ Halen UreyANGT 2 2 o kes |= ‘preogino myruoiow! e erenueut ostOd B[NWS “9 yde ydwiod 10104 *¢ | nina yt eoyo 1S ede ydurod soy04 ‘1yfng wequaryos nujued o[fos Yatmint, La nivelul gurii si nasului, inecatul poate prezen erefil, resturi de varsituri etc. interne: respirafia , gura la gura sau ,,gurd la nas“, respiratia cu aparate de insuflat, piratia gurf Ja gura sau gurd la nas (fara aparate) Reanimarea inecatului — readucerea la via(A a unui inecat 71 obliga pe salvator gf cunoascd tehnicile moderne de reanimare respiratorie si cardiac’. Masurile care se ial in scopul reanimarii trebuie sa fie simple, eficace si usor de invatat. Se urmarese tre obiective (indiferent de condifiile in care se execut’ reanimarea): + oxigenarea organismului ; la capul inecatului, cu celilalt picior sprijinindu-se pe + susfinerea sau restabilirea functiilor vitale; sol. Inspirafia se executa apucind bratele de incheietura + mentinerea functiilor restabilite. pumnului si executand o miscare semicirculark de Deoarece inecatul este de cele mai multe ori un asfixiat, orice pierdere de timp pénil extensic, sus in prelungirea trunchiului victimei gi Ia oxigenarea organismului poate deveni fatala — trebuie s& se faca de urgenté reanimaroly lateral de reanimator, Prin aceasta miscare se dilata cutia respiratorie. toracic& si aerul patrunde in plaméni. Expiratia se face Reanimarea respiratorie — dup scoaterea inecatului din apa, se elibereaza gatul d prin aducerea si indoirea brafelor pe torace si prin apasare guler si de cravat. Curltirea c&ilor aeriene astupate de apa, secretii sau varsaturi asigut pe acesta; prin migcarea de fiexie a brafelor pe torace se permeabilitatea acestora; pozitia victimei favorizeaza circulagia cerebrala. comprima cutia toracica si aerul este evacuat din plamani. in ordinea urgentei, primeaza ventilatia care va preceda manevrele de mai sus sau vil Ritmul este de 8-10 respiratii pe minut. Ventilatia obfinutt alterna cu ele intt-o proportie variabila. este de aproximativ 20 de litri pe minut. Curitirea cavititii bucale si a faringelui se poate face digital sau cu un aspirator. toda Holger-Nielson (cautare Google — ,,Holger-Nielson method") Hiperestensia capului si a gatulul 4 | / care mentin caile respiratorii deschise gl cdreia i se acorda o importanfa deosebit 1) poate fi realizaté cu ajutoral unui apart special sau cu mijloace improvizate. me Propulsia anterioaré a mandibulel t | | Gmpingerea jinainte a maxilaruly | inferior), pentru a nu permite cadere limbii si astuparea cailor respiratoril, wr! este o manevri corelata cu cele dou de A.Cai respiratorii —_B,Cai respiratorii Mai sus. Blocate deschise Dupa cliberarea cailor respiratorii se trece la respiratia artificiala care are maniera de q se substitui respiratiei spontane, adica de a inlocui miscarile respiratorii ale victimei si de Imediat dupa aceasta miscare tragem bratele victimel, mentine astfel ventilarea corpului. Aceasta se poate realiza prin mijloace improvizate la locul in sus si in fata, si forfam pana simtim rezistenfa lor, apol aceidentului sau cat mai aproape de acest loc, cu aparatura adecvata, intr-o unitate specializati repetim miscarile, Metodele de respiratie artificiala se impart in dou’ grupuri mari a, prin actiune externa (metode indirecte); b. prin actiune interna (metode directe), Metodele prin actiune externa au ca element comun lirgirea gi stramtoarea ritmicll a cutiei toracice; variafiile de volum imprimate toracelui au drept rezultat pitrunderey aerului in plimani i evacuarea lui in metodele prin actiune interna coloana de aer (oxigen) se insufla direct in trahee §) bronhii, Plasim victima cu fafa in jos,cu mainile intinse in fafa gi palmele una peste cealalta agezate sub barbie. intoarcem capul victimei into parte astfel inedt obrazul si se rezeme pe dosul palmelor. Unmirim hiperextensia capului astfel incat cfile respiratorii si fie deschise, Asezim palmele noastre pe spatele victimei cu podurile lor sub linia imaginar care uneste omoplafii bratelor victimei. Apisam prin misearea corpului pana brafele noastre ajung in pozitie verticala lasand greutatea partii superioare a corpului sa apese pe spatele toraceluri victimei. ntru a se permite drenajul secretiilor sia se favoriza permeabilitatea cailor ori, salvatorul se plaseaza la capul victimei: € curi{’ repede cavitatea bucofaringian’, Piri a pierde timp, apoi se fac cAtevaCAZUL DE HIPOTERMIB a) - ne asiguram ca sunt deschise caile respiratorii; aes ee r itarea pierderii continue a caldurii corpului; b) - dupa o inspiratie profunda reanimatorul sufi aerul tn : wt a P gura victimei (se plaseaza gura larg deschis& a reanimatoru- eUlzirea corpului $i imbunatatirea functiilor respiratorii gi circulatorii Jau urmatoarele masuri: lui deasupra gurii accidentatului, realizdnd o bund etansate) oe pané la expansionarea toracelui acestuia, strangéndu-i nasul fe Indeparteaza victima din apa rece; a cu degetele (strangem narile intre degetul mare si araitator) adaposteste victima de vant, zipada sau ploaie si se protejeazi de frig sau sau cu 0 pens& specialA pentru a evita pierderile de aer; ald; inlocuiesc hainele umede cu imbractiminte uscata; c) - intre gura reanimatorului sia victimei se poate inter- : ecu im n i pune o bucati de tifon sau o batist; asiguri caldura pentru a impiedica o racire ulterioara a corpului, astfel: d) - dupa fiecare insuflare, ridicafi gura de pe fafa acci- me co Victima Inga 0 sursi indirect de cAldura, dentatului, pentru a permite aerului s& ias’: $e inftsoard intr-un sac cald de dormit; folosirea caldurii corpului salvatorului-contactul pielii in zona toracelui, gatului, ¢) - priviti, ascultafi si sesizagi circulafia aerului din gura ; sinas si misearea toracelui; bratelor si a bazinului constituie modul cel mai eficient de a furniza caldura, f) - continuati, pastrand ritmul — foarte rapid la inceput ajungand la 12-20 insuffari pe minut; Ca duraté, manevra se efectueazt pand la restabilirea functiei respiratorii (uneori dupa o ord si jumatate si chiar mai mult) sau pand la aparitia semnelor certe de moarte definitiva. Atentie: + dacd nu impiedicd fluxul de aer, lisafi protezele dentare la locul lor deoarece ajut lao bund etangare a gurii: + desfaceti rapid gulerul, cravata, centura victimei, orice articol de imbracaminte care ar jena respiratia. Metoda gurd la nas ‘Aceasta metoda poate fi folosit’ in cazurile in care exist vatamari ale gurii sau atunei cAnd nu este posibilé acoperirea ei completa; acest procedeu mai este indicat la cel cu de zahar in singe — sursa de energie. convulsii, avnd avantajul c& victima nu poate musca, iar aerul insuflat nu p&trunde in cazul hipotermiei moderate, tremuratul poate fi violent (in cazul imersiunii in stomac, ca in respiratia gurd la gurd, Plerderea de cildura este rapida, temperatura corpului va scidea de la valoarea ei Se procedeazi in acelasi fel ca la metoda guréi la gurd, insufland cantitati mici de aer i de 37°C la 32°C sau sub aceasta valoare). pe nasul accidentatului, astfel; Ih cazul hipotermici grave tremuratul inceteaza, victima este inconstienta, nu prezintit a- rsturnaiiti capul spre spate cu o mand, dar nu prindefi narile; semn de respiratie sau puls (s& nu considerm victima ca find moart). b - ridicafi barbia cu cealalté mand (se ridie& mandibula victimei), folosind degetul mare pentru a inchide gura victimei; c-acoperifi nasul accidentatului cu gura dv. $i aplicati dowd insuflatii, pentru a permite aerului si ias& prin expiratie: d- daci aerul intr in pkimani gi pulsul este prezent, continuai respirafia ritmic, in acelasi mod ca la metoda gura la gut. La copii, respiratia gurd la gurd si gurd la nas se face dintr-o data intr-un ritm rapid, putea fi un af foarte slab si rar. Orice semn al existenjei ins, oricat de slib ar cu un volum mai mic al aerului insuflat, aa lich faptul cf inima i gideci nu inggpem si facem masajul cardiac extern, i persoana este constienti, ii oferim lichide calde si dulci pentru a-i menfine lespiratia artificiala in hipotermie daci nu existd niciun semn de existent a respiratiei, incepem respiratia artificial jetode Ri z zea plamani intr-un ritm adecvat varstei victimei;Fasei i se atayeaz un tampon care INFRACTIUNI $I CONTRAVENTII va presa mai mult locul rinii pentru oprirea hemoragiei. ll normatiy cu caracter de lege special care prevede gi inerimineaz’ infracplunile istice activiteyit de navigatie civilé este Legea 191/2003. Tampon in cazul ranilor deschise, cu hemor. (anjenirea indeplinirii atriburtilor de servieiu ale echipajulut de conducere a unei nave agie arterial, se aplica un bandaj strains prin aceasta s-ar pune in pericol siguranja navei sau preluarea fara drept a controlului deasupra tiieturii astfel ineat hemora- direci sau indirect, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani. Tentativa se pedepseste, gia si fie opritd. Se noteaza ora opririi bniravenjlile sunt previizue de Hotdrirea nr.876/2007 (publicata in Monitorul Oficial hemoragiei si se slabeste bandajul la 57 din 15 august 2007) privind stabilirea si sanctionarea contravengiilor la regimul fiecare 15 minute in scopul irigarii rturilor navale, aitii exterioare a membrului afectat est act normativ are un caracter complex, fcdnd referire Ja un numr insemnat de Dati, © Wentii dar nu le vom aminti deca pe cele care au legditurd cu micile ambarcatiun (superior sau inferior). afionarea ambarcafiunilor in alte locuri decat cele stabilite de cApitinia portului neinscrierea denumirii (numarului) navei pe corp sau suprastructurd; Metode diferite de pansare a unei Mavigarea fara mijloacele de vitalitate si salvare prevazute in actele de bord; Tuxatii sau deget/oraj rupt. Pentru ri- {sirea locului de acostare sau a portului cu actele de bord expirate: gidizare se folosesc atele, confectionate Inceperea constructiei ori modificarea unei nave de categoria a I-a fra autorizajia emisa de in general din bucati de lemn. In cazul nia portului; | . . fn cave aetna sunk nefinisete. sa pal jetespectarea zonelor si aculoarelor de navigate de etre comandantiinavelor de categoria a Tl-a; i os want _nefinisate jeprezentarea comandantului unei nave de categoria a Il-a venité din apele straine, la infégura in bandaj si apoi folosi. {hia portului pentru indeplinirea formalitafilor de sosire, imediat dupa acostarea in port; transportate; herespectarea dispozitiilor c4pitaniei portului, sub aspectul ordinii gi siguranfei navigatiei de . a jersoanele fizice care folosese porturile gi apele nationale navigabile. Exemplu de bandajare a labei picio» irdrea nr. 876/2007 a fost modificata si completata prin Hotiirdrea nr, 1323/2009 (publicatii rului, cu acoperirea calediului. pnitorul Oficial nr. 794 din 20 noiembrie 2009), Pentru domeniul micilor ambarcatiuni au ntroduse urmatoarele prevederile: conducerea ambarcatiunii de agrement de ctre o persoand care se afia sub influenja Irilor alcoolice, dac& nu constituie infractiune, cu amends de la 1.000 lei la 5.000 lei. in acest aplica si sanctiunea complementard, respectiv suspendarea certificatului de lao lund la 12 nnform reglementarilor in vigoare; Gonducerea ambarcatiunii de agrement de citre o persoand care nu posed certificat de luctitor de ambarcasiune de agrement, daca nu contituie infractiune, cu amenda de la 1.000 tor de ambarcajiune de agrement corespunzator zonei de navigatie, cu amendit de la 500 91 90.nbarcafiunea ow fundul in “V” are Neral un comportament bun la vitezd ‘in special in zone cu valuri, Unele uni au o pauza intre chila si oglin’ Cu cat este distanta mai mare intre o> Mr Gilei si propulsor siajul devine Sess . La ape cu adéncimi mici este Wi montarea mai ridicaté a motorului ©} @ determina o rezisten{ la inaintare mut si in final o vitez& marita. 4 turnaté cu doua tuneluri are dows CAPITOLUL XI INITIERE {N NAVIGATIA DE MARE VITEZA Siguranta: Sunt mulfi factori care pot determina ca o ambarcatiune si fie dificil de oon 4 timpul navigatiei, in primul rand nu ne sa ectipe amibareafiunes ne an : i a ru care a fost proiectata (,,overpowe . parma Dinars ae production cave 8 fie folosith cu motorul pe care i ave sic ‘c "i 0 chl-drvar cst Supraputerea motorului poate determina pierderea controlului barcii Tn cazul in cat on ip de _ poate nv ign ja mare ambarcafiunea achizifionati de dvs. nu are instructiuni pentru echiparea cu motor este bl cu ° are un iia cir indicat si contactati dealerul sau constructorul pentru Yamuriri. - att cu ee : Nee co nl itil {in functie de tipul cocii, viteza barcii este cu att mai mare cu cat suprafata udatt Ia cl ip “tunel”. ct (“The less wetted running surface, the faster you will 0°). viteza maxima este mai mi Repartitia suprafetei de Oca tip “tnel”,"E*", este in general cea presiune in Tapida in ape linistite. La viteze mari timpul glisarii fel intra aer, care salt’ ambarcatiunea. —navigatia de ilul face ca barca sa gliseze pe apa si sa mare viteza”* parte sensibila la schimbarea directiei = Wigatie, vitezei de deplasare, directiei Ingere a apei si de deplasare a vantului. ia cu vitezi mare pe acest tip de coca in conductor experimentat. continuare, prezentirile si comentariile ot ajuta si va pregatiti o ambarcatiune de itezi si si o conduceti. Dupa studierea tui capitol intocmiti-va o lista cu accesorii fie de obiectivele alese gi contactati o 4 cu experienta sau un dealer care vi ajuta direct. f momentul in care combinatia — barcd — motor — elice a fost montati, cerefi ficarea de catre un expert a intregului ansamblu. Este indicat ca acelasi expert onduci ambarcafiunea pe apa pentru prima testare a comportamentului tuturor iponentelor. ordati mare atenjie faptului cd o persoana neantrenati pentru navigatia de mare poate sii plardii eontrolul barcii, fapt ce duce la avarii gi/sau accidente. 93 - = - f]$6 +6 OUMZNWD YZOIIA ap ofUNAUIYOS YEAH vA (__)INNOLIOZaNIA :RSUT)XO OLE NO N|OLIOZA) Sezania uy tunuod romuaaosd — ‘aivao{d op aquteuy puromes uy nut I$ yzea]dno zo. yoep vapaa v nyUOd JM josoooe 9]a1vOIRULN Ne JO}OU I1Nd9I9 NIquD No DINO aTtzuEUTODE[O], ‘apnueasy vouoWOse op oIS9 RNOWOYEL, UN “mpo;uedo jnponunpy us yoyloods oxvAN} 18 vosuyor axvoysaiXe ajaseoqour nuquad aymmsuod eI9ods yuns JWIO 2[!ZUeUI099|2 | Juowop yoseasedap ks EepOroTU aIngayy Nu [N- Way “Wade [Mo}ow ezLO}TUOU (y)yoeuend WO |nnewoye) undead ysay ap jweuMAsUT un Hadapy :nwAULO a SPUEIOOTTT, “injnaoygonpuoo varapaa B| ajoquUINaysUs aye0) Heo “wAISTOAI jor sjoiueuuopred wzuoyuoU ev nquad seo |p syuoWNNSUE “@IBUL [PUL 9}89 BZ9qIA pve no ‘ede no oxeSuye swede ROI Yeu oyS9 y¥9 Na “PUIQIOA [erOUDs Up “ede no PENTEL dioSuye o eqre ys ingon se Heaye o exvo od voseg ‘yzauIA op 18 di ep quasaytpuy “Tozeg [ruorganpoud nes ENsEOABaULUND [N-Jo[eap HE}DeTUOD “ayEHIOedeD ap Zoe 6 o1w nu vareg gow “Injnjonuod varopsaid yey1nze4 vo woAL ajvod HozEq B EZaHIA ap eILUI| ‘gptemosoyo) 2p 20/0 a op varseqy, ‘HOM v aertoedvo ap void ad 1Suosuy exeind soj!e9 eINseW s9aqNUL a1eD nus vasezn eznvo yod soaseoap gor ezes no Ego Uy Nes 1ySUM UE BTLINATOpUT Hi Joow inun varejersut und eza1IA ap eLUT] ap Foden NU BE :pfuD.nSis ap juswisiioapy “nj earjequre nuod yzusui09 aye 18 {nf iluop [1 a1e9 ad ezay1A 9p [n]>) 1gjdno wpuewioo vj dof ap ssoxo un wznvo yod 1Suny vad yuns o1vo opLINIQLL “I pSuyye ys oUt [ARISE EIIMISUOD 1S ENSeOARaMEEMp [HAOJOU IS0[O} av0d Bo 1oONpoad ap LUISun] v gIODI09 vareMseU! nAJUOd MyrUOWoNposd opJuNHoNASU Hys0|O,T :oHhe WeoynI09 oY BS area YoIE O HEN “HHOIRG B EZATIA ap EIU] ap tedan NU Es BEPOIOTT ‘ ‘pups inwyd uy “tougq foun pe oy: Joos eames jod 99 wOVORF Hynur wISTKA ‘oysooe 2780) ByUIZoId ByEIOOTOS Bore EO BA-HeINIse “DIVO eLNJqeo HIso]oy NU | “guuoueuniod omoy one [IBIS 9) Turpreysur voremsn nquod oyeiquresvord ‘areut onjng un no vaoifa Bj (alzojdxo-que) ,,atieHAed-Wue,, [oUE mun eoseSNEpe — WZ9}14 aru ap Jop101Nq |e JO}soUND ueID|UYD) UN ap Z>HLA dp toHNo woreoy!poUT — lreut azarta vl aysizas Bs axe sonour nALad azeq IouN vazepeIst — reorfa efeytAvo twonoud v nqued oreoyguun sLWoYrpow axUTp oyna re nes eu 9p o10nau eae vamnd se rIIOWL sprdou jou 18 (pxouy OF [ — Yao ad a[nU) HAWN SL 2 [OTIS preogn Tut tore, ‘Vowy[IgerAauew aoe 1S BALLOp EqLE TU Bs woxEQ yInfe osndo IHHoaMIp uy asa}ox as 99 af2aq|sT “gluon ap autado nzjued woyng un fh |\lWe}O.e}UOD areoJOW NOP arejeIsUl dy Ys OUIg TEU arsq :orOIOW ENOp v RaLeLEISUY op Wioysis uN Bqre BS aed are|Quo ap juoUTedryos UN Hooye 18 [N-so[BOp BAs “EIg[duio9 ,,ul-yearg,, ap enpodo.d nquod sprtoyiado jnjonunpy Wisojog ‘oiujquo op sjuawediyoe oyu few yISIXe “gpUEWIODIa: o HaSoye amo Uy ‘dum ap eBunj rew epvoriod o nuzjuad gunrxeut “royyonpuoo eSupl amezquoAe op nojqey Inu r jeyjoedeo e| jruojour fsojoy v op oqureUT — fepox — ,u!-yDa.g,, op vinpadoad HeuruLiay aiviopisuoo wy BRENT aINgary, ‘sIqoUT yPUELtIOD ap nojqe) mun ajayeds WE NS UL BIEUOU vareZIFAAR IZNe BS [JOYIP a1Sa axe BZaHA B loNPUOD PUBD “AO/PHI “injnzojou HLOBNsIp voutuoAdad v] MY \iojoU jnfapow ep exfoury ut ‘outaysts o)[NUL TEU yZeaZLIO)TUOUL RIOUOS Nall ‘yannod gjuein8is ap nyusurediysa y1soJoy 9}59 “mynioyonpuod {Hf up osnpas jerueysqns y yod up Y v ap ojosues sep ‘oAess JUNS ore! BZOIIA O BI LOIEG Jurplu anf uy fa vazesnSyyuy UUd nes arepouuL usd yrerosoiU y a7vod EINEG IP }Jkounze ewan ur urAord 29 a[a}Uaplooy “YoIeq WIP JOjaUBOsIed varoUNE Y vaynd ‘9p jozartiqezeo [ruoynfe no vaio ap nes guBUL ap esuLid angan ejNeg “IDIOM Wy (neynzer ser oye}doySeou ed tuoaroyuY awod aru yzaWLA BL MINJoNTOD varaprolg pnasurjoap vyseooe und 18 gjuemis ap venes oFey jrojonpuoD yo “Tomeg 9p [9f IMs99e [e sFewoUMLLOdxo LLO}oNpUOD JUNS NU BoLp YZAaILA vostido utd romg mynjo.quos vosoproid outscud pjusBin op eostdo najuad | | 9p oI RaNpUOD ga gs IOTMAVALId Nes JOJIOBesed HoyuUed 9] NU BS EIEPOLIIN “IN|NAOJOUL Y ONE ‘owe nun Up vorejUOprooe ouLAdid oeH Teo eIseOoW “BzOHIA UL HHIBOD|d v osTuOAaId Hips deIINZA4 vO kaAK vaind Jw iN|NONUOD BaLeperg “kU oNPUOD BS a9199KI, BS {NGA Un wqm vs oIngon vIseooe ‘epURLUODEIa o HoBoIe voeC :piuDANSIS Op Mi "qHOUOS 0 ‘yluodin op orido nayued TpATOFOUT waITesaTea motorulii, a elicelor, sia erat de mdsura al inclindrii longitudinale — “tirana”: Indicatoral inclint longitudinale permite conducatorului sa orienteze motorul la un unghi predetermi) pentru o performant mai buna in navigatie. In cazul a doud motoare indicatoarele pei egalarea inclinarii in acelasi unghi. care s& poat suporta in intregime zona pupa. Folositi bolturi si sigurange de ‘4 calitate pentru a monta placa la barca. Bolturi de 3 inch special construite area plicii pot fi procurate pentru motoarele V4, V6 si V8. Aparat de masurd al presiunii apei: Un aparat de masura pentru presiunea apei motor va indica 0 scddere a presiunii din cauza infundarii tubulaturii, a modificdrila in indltimea motorului sau a unghiului de inclinafie longitudinal. Aceasta asigur ul avertisment timpuriu pentru a evita supraincdlzirea motorului. Observati aparatul d misur pentru a vedea daci presiunea este normala si, daca se schimba, cdutati cauzi Pentru a cunoaste parametrii de presiune ai motorului dumneavoastr’ consultati cart tehnic& sau contactati-va dealer-ul. ajutoral trotei de picior, conducatorul isi poate fine ambele maini pe volan pentru ine controlul barcii, Butoanele pentru inclinarea longitudinala pot fi montate pe ‘de reazem al picioarelor sau pe volan. Din nou, controlul asupra barcii este mai leoarece nu trebuie sé va mutati mdinile de pe volan pentru a schimba setirile de longitudinala a motorului. un buton pentru inclinarea longitudinal este instalat pe pedala de reazem a relor, instalati butonul pentru cobordre a motorului pe stinghie iar butonul pentru a lui, pe volan. it ajutétor: Functia butoanelor pentru inclinarea longitudinal trebuie injeleasti conducerii oric&rui tip de barca la viteze moderate sau mari. {ot instalati o trot de picior, asigurafi-va ca este de tipul recomandat de producator | folosirea la motorul dumneavoastra. Urmiarifi cu atentie instructiunile de Asezare itorului in timpul navigatiei? Cand conducatorul este finut ferm pe loc de un scaun bun, este mai ugor sa concentreze la controlul ambarcafiunii. Barca dumneavoastra de mare viteza ar trebui §I fie echipata cu un scaun care s& “infasoare” soferul de jur imprejur, sau cu un spitar ti “graiffir”. De asemenea luafi in considerare echiparea bircii cu un suport al picioarelof, care sa va ajute s& nu va miscafi cénd barca se zdruncind®: srvatie: © trot de picior trebuie s& functioneze usor gi s4 reduc viteza la minim di drumul. Excesul de RPM in gol pot face plecarea dificila sau pot defecta deu, Pater la “Manualul de exploatare”. Scaunele pasagerilor ar trebui si fie similar construite si s& aib4 un maner sau margin lirul OMC pentru combustibil, P/N 174176, este o piesa importanta a sistemului de rigide pentru a-i ajuta si nu se miste sau s& cada, in timpul virajelor. ibil al oricdrei birci, Acest filtru este special construit pentru folosire nautica, ibil fara a cauza o scidere de presiune substanfiala in sistem. 97i in . . Met folosiji un m de cabluri de guvernare cu bare, in stilul “cursi”, instalapla conan gia er aemamet eee aa bui st permith o schimbare major in tensiunea cablurilor cand motorul se migel OHAUMaH “Manuslul operatorului”. ee Cablurile de guvernare stabi pot cauza defectarea sistemului, i = i i ‘ : ' d astfel pierderea neasteptata a controlului, Bee Hot batera es ait te ae core aad sere an Sif un volan pentru conducere cu santuri adn pentru degete, Volanele mici Pentru probleme privitoare le cabluri, consultati “Manualul de explostare” » dar cu cat volanul este mai mic, cu atat este mai mare efortul de a depagi Sfet ajutttor. Luai in considerare instalarea unui eomutator general de decupla Pierdere a conttolului. Folosifi diametrul cel mai mare care este recomandat cuplare a bateriei in eireuit. Butoanele pentru baterie sunt folositoare pentru a o teom lcdtorul sistemului de guvemare, care s se potriveasca foarte bine in interiorul din funcfune eénd duceti barca la service i, de asemenca la failtateile de depo, Olanul trebuie si permité o pozitie de operare comfortabilé care sa nu se incurce fale unor barci. ° . a telecomenzii si s4 jeneze migcArile conducatorului sau vederea in fata. ie iti ‘ . - Ddata instalat si conectat, verificati distanta dintre toate piesele sistemului de tu aint de cupn-Jettye posta cee ea can i 4 si structura bareii sau a altui echipament in partea din spate, Interferenfele electronice. Folosifi cate un buton pentru fiecare motor instalat late pot cauza slabirea sau defectarea in parte dacd motorul loveste un obiect : 4gi se inclina spre bared. Verificagi prin balansarea sistemului de guvernare de it la altul. Asigurafi-va ca toate benzile de cabluri nu sunt mai scurte decit jarea producditorului privind raza minima, iment de sigurantét: Neverificarea interferenfelor poate determina pierderea até a controlului. afi instructiunile de instalare ale produedtorului sistemului de guvernare impreunt inualul operatorului”. Instructiunile contin informatii despre testare $i menfinere it dovedi folositoare in viitor. istemul de guvernare!? Averisment de siguranjé: Neacoradarea atentiei in selectarea si instalarea pieseld sistemului de guvernare poate contribui la pierdcrea capacitiii de guvernare ambarcafiuniii sau chiar la pierderea brusca a controlului acesteia cu pericol iminent d accidentare. in navigatia de mare vitez este necesar s4 se acorde 0 atentie deosebit& sistemulul de a pentru a-i fi oferit operatorului barcii cel mai mare grad de stabilitate control. arele duble trebuie sa fie conectate cu un tirant care sa le alinieze paralel. Pentru lie de spatiu intre motoare si de guvernare a acestora, contactafi-va dealer-ul. Es) Dac barca dumneavoastri este echipat cu un sistem de cablu impinge- trage, mecanic, toate componentele sistemului trebuie sa indeplineascd ‘echipata cu motor sau sa intreaca cererile menfionate in standard. Daca barca dumneavoastri, este echipati cu un sistem hidrau- © vitezal2 tele de vitez’ ale noi dumneavoastra barci ar trebui atinse gradat. Chiar daca sperienfa cu o alti barca, aceasta va reactiona probabil diferit. Va trebui si vit calitatile la aceast’ noua combinatie intre barca si motor. in primele céteva ore idus ar trebui s& folositi tipul clasic de comenzi si sA nu ave{i pasageri in bare’ lis pecduaascedl sen dedienal hte ore ar trebui s8 invajatiefectele schimbarii inclinarii longitudinale a motorulul dumneavoastri trebuie si verifice dacd mn) Pozitiei trotei de comanda a turatiei si cuplarii motorului, si a guvernirii, capaciisiea’ distesnsldl cate suflcleata sauna si inclinati longitudinal la fel motoarele duale. J pentru aplicatiile dumneavoastri. labilitatea barcii!? 4 ce opereazi la viteze mari poate deveni instabila, O rafala de vant sau o simpla ere pot cauza abaterea brusc de la drum a barcii. Daca barca devine instabild, viteza in mod gradat. NU ACCELERATI ! OPRITI testul de navigayie in pe apa. Verificati barca si echipamentul. Contactati-va dealer-ul sau un expert Wa va ajuta. _ Manevrarea instalatiei de guvernare cu dou cabluri este necesari cand barca este instabilé la vitaze mari. Unii producitori instaleazé sistemul de guvernare cu doull cabluri pentru ca barca s& poati fi ferm controlata la viteze mari. Manevra cu doull cabluri elimina jocul in guvernarea biircii si ofera o precizie mai mare la navigatie. acostare! Indepartari orice material in plus din barca gi lasafi-l la farm, Daca aveyi nevoie de 98 ord, asiguraji-yil Gf este depozitat in siguranja. - - = ae —_—_, 99i nu se corecteazti aceastti condifie, af! putea pierde . " ul de guvernats l ostogoleasca in spate, in lateral, sau ar putea sii intre iguafievl temul de guvernare nu prezint& jocuri mari, Acest lucru este foatl ipti $i sti se dea peste cap foarte rapid, runcand pasagerii. important! ~ Verifleaji functionarea butonului pentru oprire de urgen{a. Dati drumul motoruli {nigeti parma gi vedeti dacd motorul se opreste. Asigurati-vii ci parma este bine Legh de hainele sau vesta dumneavoastra de salvare. ~Asigurati-vai cd operatiunile de pe “CHECK LIST”-ul dumneavoastra au fost verificy Pentru a va intocmi un “check list” propriu, cititi aceste instructiuni pana la capat. onare!? ce elicele motorului se rotesc, ele creeaz4 o fort propulsoare turbionar’ pe ixei de guvernare a motorului. Aceastd forfa turbionari se resimte ca o fort ce i risuceasca volanul din mainile conducatorului. La vitezé mare, conducatorul ii aplice o forta corectoare pe volan cand motorul este inclinat in sus pentru a forjele de guvernare. Directia si “miirimea” forfei ce actioneaza asupra volanului lluenjate de puterea motorului, de céta portiune din elice este in apa, de tipul Inainte de a modifica reglajul trotei, reduce(i viteza. in acest moment ar trebul Mle directia de rotatie a elicelor. verificati cum reactioneazai barca la alimentiri diferite. motorului cu o singurt propulsie este recomandatd turajia pe dreapta, Dac barca merge cu o viteza de 30-40MPH, apasati butonul pentra inclina lreerea barcii la vitezd mare este intotdeauna foarte delicata, Inainte de a intoarce Jongitudinal. Observati cum reactioneaza barca cand o inclinati in sus sau in jos — in mig He Fecomandabil& sciderea inclinarii longitudinale incet. Evitayi scdderea de tot special la intoarceri. Resetai trimul pentru a conduce la cel mai jos nivel, faceti un cere fatunci cénd facet! intoarcerile la viteze moderate sau mari, treceti peste siaj. Cand face{i o intoarcere, fifi atent la tendinfa de balansare a bitcii de guverare cauzate de miscarea longitudinal a motorului-timului: In faza urmatoare verificati cum reactioneaza barca dumneavoastra le manevrele ile cu trimm alimentat electric, o forfa va fi simitd la volan cénd motorul este urgent’. Din nou, cand aveti o vitezt de 30-40MPH, si sunteti intr-o zoni desch in orice alt& parte decat vertical. La barcile la care motorul este ridicat peste liberd, rasuciti repede volanul cu o intoarcere de 1/4 si conduceti barca drept in fata. Standard, apare o noua condifie, in urma cdreia rezulta o forfa ce se resimte S-ar putea ca barea sii se balanseze, dar ar trebui si se linisteasca rapid pentru } Aceste forte pot fi minimalizate prin acordarea unei atentii deosebite alege dumneavoastra si preluati controlul. in cazul in care continua sé se balanseze, s-ar pul ft nu pot fi eliminate , ae a pozitia motorului s8 se fi schimbat. tisment de sigurantit: Conducdtorul nu ar trebui 4 dea drumul volanului la nici viteza. Din cauza forfelor turbionare prezente in sistemul de guvernare, barca Si Inceapa sa se roteasca rapid. le de guvernare pe care le veti simfi sunt: orul s-a inclinat in jos-barca se intoarce spre dreapta jotorul s-a inclinat in sus-barca se intoarce spre stinga lotorul ¢ montat prea sus in spatele barcii-barca se intoarce spre dreapta. Pe apa’? Viteza creseénda!? Creste{i viteza in mod gradat atat timp cat simfiti ci detineti controlul. Fiti constiel cd atat timp cat viteza creste, pot interveni anumite conditii care s& afecteze stabilitat barcii. Exist’ mai multe feluri de instabilitate si fiecare va poate afecta controlul asuph barcii. Daca yreuna dintre aceste conditii nu este verificata, ati putea pierde controll asupra barcii. Aceste conditii sunt: ~ tangajul barcii: Tangajul este o migcare ritmica de ridicare si cidere a provei bard O bared in tangaj loveste apa. Aceasta mai este numit& propoising. Unele barci ar put tangaja la viteze mici, dar acestea ar trebui s& dispard pe masurd ce viteza creste, Dad tangajul apare la viteza mari si nu se ia nicio masura impotriva acestui fapt, prova Putea si se ridice in vant, iar barca si se dea peste cap. S-ar putea, de asemenea, ca pro! sd intre sub apa si barca s& se dea peste cap sau sa se invarteasca violent. — barca s-ar putea rostogoli: din spate, o barca ce se rostogoleste ar putea sa para cll migca dintr-o parte in alta. La viteze mari, o portiune foarte mic& din fundul barcii este apa. Daca forfele ce mentin barca in sus se dezechilibreaza barca ar putea si “cada” pe parte, atingand apa cu o parte mai mare din fund. in acel moment apa va impinge bar in sus si astfel aceasta se va rostogoli pe o parte. Aceastii migcare ar trebui corecti sau barca ar putea sti se “abata de la drum” sau s& ating’ apa cu partile laterale si sit i ' Tistoarne. ragerea acrului in palele elicei. Daca este absorbit destul aer, elicea va aluneca ~ barca ar putea si se abati de la drum: prova unei barci ce se abate de la dru ntila, iar forjele de guvernare ale motorului vor scidea bruse. Ventilatia poate leagaina dintr-o parte in alta, Abaterea de la drum rezulti de cele ori dil i cnd barea ivdind peor pasa prea mult in si 100 a rr auze ale fortelor de jajul elicei: Purjajul elicei poate afecta fortele de guvernare ale motorului pe ate. Pentru ca o elice s& functioneze bine, palele acesteia trebuie sii se miste in line. La vitezi mare schimbarile de presiune si de curgere a apei se pot dezvolta | cutiei de viteze, intrerupand curgerea apei la supr: fata acesteia. Aerul de la sau gazele de esapament din spatele elicelor se pot deplasa in fafa, spre cutia . Pe neasteptate, palele elicei si cutia de viteze sunt inconjurate de bule de gaze, aspiratie yi forfele de guvernare dispar, iar elicea purjaz: isment de siguranfé: Daca purjarea apare chiar si pentru 0 secunda sau dout, Norul trebuie sa reduca imediat forta corectiva de la volan, in caz contrar barca nisturna brusc. uilafia: Tnclinarea prea mare a motorului sau montarea prea sus a acestuia potire de purjajul elivei, ventilatia poate apiirea la aproape orice vil devine ‘mal grayal atuincl cand se conduce cu viteze mari, iar motorul este inclinat mull tn sus, elicea ridicfindu-se deasupra apei. = dispozitivul de trim al motorului: Dispozitivul de trim al motorului, corect age vA ajuti si manevrati barca prin balansarea unora dintre forfele de guvernare, tinefi volanul impotriva unei forfe de guvernare si dispozitivul de trim plriseste bruse (spre exemplu cand treceti peste siajul altei barci), veti simti o schimbare bi forfelor de guvernare ce actioneaza asupra Volanului. Dispozitivul de trim nu va _ vag ajuta si, daca nu anticipafi aceasta situatie, barca se poate rasturna. La majoritatea barcilor de mare viteza, dispozitivul de trim va fi in mod nom suprafata apei cAnd se conduce cu vitezi mare. In acest caz, toate forfele de guvel vor fi simfite acfionand asupra volanului, Dispozitivul de trim are un orificiu de intrare pentru a aproviziona pompa de ap butucul elicei cu apa rece. Observafie: Daci motorul este montat prea sus, in mod special la barcile may este tinut inclinat in sus, lipsa apei reci — a racirii — ar putea cauza defectarea butugill elicei. ~inclinarea motorului: Cand motorul este inclinat in jos de tot, prova barcii va if mai adanc in ap. Dacd prova intra adane in apa barea ar putea sa inceap& si se rote rapid gi si arunce pasagerii peste bord Cénd motorul este inelinat in jos la maxim, trebuie s& exercitati o fort’ consti asupra volanului pentru a menfine directia barcii. Cénd inclinati motorul in sus, fort de guvernare devin mai slabe, iar forfele turbionare vor reapare. Va trebui sa aplicafl forta in directia opusa pentru a mentine directia. Daca trimul este facut la viteze n fortele turbionare vor actiona bruse si vor cauza pierderea controlului. Motoare duale: Motoarele trebuie sa fie intotdeauna inclinate in mod egal pent menfine alimentarea adecvati cu apa rece a instalatiilor aliniate si pentru menfinefl guvernarii, ~ inchiderea prea rapidé a trotei: Dack reduceti turatia rapid céind conduceti cu vit mare, iar motorul este inclinat in sus, fortele turbionare se vor opri bruse. Din moment: exercitati o fort corectoare puternic’ asupra volanului, acesta ar putea s& va scape gl va puna in situafia unei intoarceri periculoase. In cazul in care nu exist nici un moti’ faceti altfel, reduceti in mod gradat viteza. Exist’ dou’ condifii pe care ar trebui sa le stifi despre oprirea unei barci. Prima, motor inclinat in sus are o abilitate de frdinare mai redusa decat unul inclinat in jos. Cf este inclinat in sus, veti avea nevoie de mai mult spatiu pentru a opri barca. A do condifie este ci dacd barca dumneavoastra este apupatd, aveti grija la valul ce se forma in spate cénd vefi iesi din glisaj. Valul urmator ar putea si se loveased de spat bireii gi si se reverse in interior. Diametrul elicel (Diameter) Diametrul elicei este de doui ori distanfa masurata din centrul axului elicei la varful palei. Diametrul _ esti numar__dat in _descrierea elicei. afi luat& in considerare alunecarea pala-apa. area este diferenta in minus a distantei parcurse de elice pentru o singura rotire omparat cu distanta parcursa in realitat, Elice! Informatiile prezentate sunt menite si va initieze in domeniul elicelor navale precadere a celor destinate motoarelor de turafie care echipeazit ambareafiunile viteza. 102Alunecarea Avansul eligi Pasul elicii Inclinarea palelor Inclinarea palelor 15 grade 15 grade progresiy linarea palelor reprezint unghiul pe care lamele/palele il formeazi cu butucul, inclinare influenteaza cantitatea de apa pe care elicea o degaja in timpul rotafiei influenteaza direct performanta/viteza de deplasare a ambarcatiunii. Elicea cu i inclinate ,,musca* 0 cantitate mai mare de apa, lucreaz mai inc&rcat la turafli genereazA un efect reactiv mai pronuntat. ilatia (Ventilation) itilatia este situatia in care aerul de la suprafaja sau gazele arse evacuate ajung de lucrul a palelor. in cazul in care se acumuleaza suficiente gaze in aceasti yiteza ambarcatiunii scade iar turatia motorulu creste rapid. Fenomenul se produce je bruste, in cazul montarii motorului outboard prea sus, elicea este aproape de fifa apei sau prin ridicarea/elevarea (trimming) excesiva a motorului. Prelungirea in cupa a pal (Cupping) Cavitatia (Cavitation) Cavitatia este fenomenul de vaporizare a apei sau de ,,fierbere datorit’i reducerii extreme a presiunii pe dosul palei elici Cavitatia este un fenomen des intilnit in curbata ajuti pala sa ,batf cazul elicelor de turatie, dar generare mai bine apa la turafii ridical excesiva a acestui fenomen poate avea Gi Rezultatul este reduce rezultat deteriorarea lor fizica. ventilatici si ,,alunecarii", elig He Enumerim cateva motive care lucreazi mai bine si la un mol genereazii cavitatie excesiva: mai ridicat (trimmed), cand — pasul ales nu este cel optim, corelat afli mai aproape de supraf cu mirimea ambarcatiunii si turatia de apei, Rezultatul final este o vitey lueru a motorului, maxima mai ridigatt, ~ capetele palelor sunt indoite, ‘Vantaa setorsss cayitatiel 105 Multe elice au prevesill © prelungire a extremititii @ fuga a palei. Aceasta prelungh 104. -_ _LOL 901 ‘Jh-t9[Bap BA-HeFoMUOD nes oxewoydxo op jnpenUB Heziqan Wey-uyuna jmysoy nyuod 1§ 38a) 9p waayja nAUEY “sO}oW nAYUad YLALNOd ys9) 9p oH vaxsopoy wld BeogUEA y oywod myrUOJOUL IUBfequIE v RULLXELH BjuELUTOJIOg, “INPMIO}OW vB areyEquIE ap ra}auRUT ' VW puince aunrfoe op exoz ur is Wo dun aye ‘ayeod os apaday op avo vBIWOUI ys voIEQ ‘duip ap oymos peur apearovur ef efix8 no pvOYLTOA ay YS aIOAoH 0950 UI 80 Hop Hoa ‘peug oy -ydv od tmysoy und wumu yeurULAap y ayeod yo0u09 reat]a [seg pou us w2auA anem ap unyBax ul glezijnn a1so “sap weunifeousqure area uy [nZe9 H 9 9p [our un ap nes BzOIIA op BIN k| FOYIPoU ap soAoU voAL vaynd we adI]9 AIA “ploysooe ofajed nes 1e07[9 [nonyng ‘ozoyA ap end eyoayap waind .e 29 yorusaynd aft © vomde vA pheyesdns eT yorpur as reorfo ajered youd ‘sns uy oyeuLfouL uns (ajax |nsojow pugo raaoud v axvorpu ap [moaya vargdsip va “eu feu a[}oBg wy sails ‘paiszoxe pulaap ps pyfojyuad vo Ravf ‘aaniaja000 18 pza}ia pung IU DAD Jal04) v aapsado ap aunxpu jazp4 jp sns ap jnypdva v} Yoonpuos ps apse jnaysoaf “vsi[8 v 9p Homg eareypIge wiogye voInd we {$ pxeooid jnduan uy orfeqnuoa guyind ezneo va ,onnq-osod,, dy wijonnsuoy ‘Raya orem op I$ amosn dywoy aptoreq Anuod gung oysq “yeu teu ede .vosnuu,, v nnuad Eye] LUNE 6 no ‘asino ap ajooy19 udnp axedepe o aysq°,onyng-oysad,, JoJsneyXe [NINS WL 9189 a0N[9 op dn assay — XY LSS “b [-Hlezoqoo ‘sns vaid ayse [n40}0U 9 “vorwg no sinouod ap ajnivayde najuod 18 yzaya oxvut BZOWA PURD ‘TMO}OUL HeoIpy Puyo loUNye BNREp}OIU! H110 BA as [N-Wdy “omDIN/D Op forgg oyna nguad wjoayrod varadoye ayS0 aa1]9 wIseaoy “yUNG Weonta 18 vanoaud news and v 18 1urerajsooe 8 orpour ourpmyyyduie “ojexe0}0ut 0 ‘fes1'8 uy ypider wanerajaooe opunod “yejonuos wriefuaA ¥| USo[Oy y aywod ounysord nguad yerede un ayy ‘a]eNp ajareojou eT “Tade wal ByeTIgUIOD ‘ouB] no Bpeloads exons? ,omng-und, 1§ nujuod [nyeede e| Wey pa ys ‘nso}ow Heorpu puvo wep areooy op “EAHA ,ohing-arsed,, dry sory 0 asa wIseaoV — I9}004S DWO “€ “peut azaqTA Bl BoreG O nuNUAd oNs!IO}oRIeO a}S0 = “RZ9H1A 18 alfesojaoo8 Bung reUr e290 out}qo HOA pup 9 tooo ‘sns ayo) doIpH as gs ranoud ayruad , edno,, ap eULIO| . [nuoj0U Heorpus ys HenunuoD “wzowA 1S IN-Way BArosqo & nuyuad BM gnow o Hep If jydeo vj sos uy yeuLoUL oys9 JnIO}OW! PURO ToUME oUIQ aye} Un-No [NIO}OW HEoIPHY “wzayA 1S [N-WigY NeoyLUA “eIs9oe nayUod uNg TeUT [90 Holl YS Iaolf ayuuted ,Zdno,, ap RoNOY 1S LoJaUTE] |e axCUI ap (niu Sun oys0 ozeo wapaa v nauad 4803 un Hooey 1$ sof uy reurfouT Jruojour to today MU areUrTOUY ap |NIYSUP) “HAW. 09 ep 922) 29 EzaIIA aneUL ap . 1q nugtiad yeouIqay arse oo ap dn soy —IO-ADWO “Z ‘MNIO}ouL |NyeuNs dnp re vaiaaas [- T OuUE op o[r91Bq NQUAd ayaorTs BT BHE[HUDA Izo}OMOp BS [LoYIP a1Sq “dum yNUt BN] [orsjep ayurzaud ys ajoure] eo wryy elioy y vond ev nuad 1S 19 soypjoSur y oyeod yor e 1S mynsO}OUT e a199109 THuNT}]RUL v oxeUTULEIEp Op [NSaDh (0si/3 wy pider enur-e nnud axfen op arajnd ymsop ary torEq weds up sns vord qNOU aIs9 NU jMIOJOWI YORP nes oNNeH vouroya ap rode vounis Iujuad mysojog o4s9 voxeq YEP aresapisuod UE yen] inqan suromeq v fest] ap varenyity Wi \S upuedses reur joo ays9 eona ap di ysaov — I] LSS : ‘Sroore wifey iu / SUNS BZOIIA ‘tro389 IM op o1Bq JeuN [NIoWoNpUoD ozosoxOqU! Ys MgaN se amo dof] ap Mdy nnd 9] SInyroiour ope (ery) mur od op }201]9 mnjnsed voreysey — suunoadd | Seog Hisojoy Bs Hop azeo Uy ynpout — VAIO\YO vaAOYTIOA wISeodU INTNIO}OW B SMILE 1§ dota aug eur 1a]90 vO “unsvOARSTILUNP TloxRg BzartA 18 [nuBIsop nuyuad aor Bung Feu B99 24S9 O10) — 7 sHorgg & Biqeqoid ezaytA — “preaso) 16 pyDTe|stH yoo oy Bs aIngan wNySedu UB ] Hupauin op wilojesuy geo “‘mequiryos aso tnfmioiow vawrieuy pugs yep areoay oq | HN Ingan ze areo od apron] wip eadiyo yuns waysooy “wuuLBUU 1S LIS op "BxE] RUT juoumedsyoo op efoaou a mynzojour e sof uy vorEsEY 18 vareoIpH nnjUEg “oRDHI/D Wuyzad 29 DIO Jojoq}9 v auwjoajas op pryd un xe eNseoavouUMp [N-s9[vaq iqeprxout [of wip sop9H9 aye LNiqns fotiin] 1yoop oyMA;OY Ulind eur jayyse 1S oseosT pour juns so] aJoury) “opiqmdanon PINOy aT UT PompuoT Bi ERED LY a HMIN|e op 9[991}0 WOUP Mn}y,5 orm [nzos oung rut ajo ouriqo) LANE WINTON PUTS TAL HUTTE f 0 MN HoBoyn ys fH anno out op young nuBEER Semne de interzicere Semne de indicatie : g = a 8 = a 2 2 2 £ = s a Jeuoyeu jnuoyaedg ese} ul | {aydeou 1s 12 ezeasogie as) INjNgnjo jnuowAedg in|NgN}d |NuoWAe_— = OIL Jouos JeuWas no BIqnp e}e0d ag xx SOUIWN| |2UWES Nd eIGnp eyeod eg « of 4 vob a <= <4 < €-Z- someday ~ al el ae a Sa ninz SOyUBA aad —| A Rex = AOYSIYM JO}IA, = WOU) obue, eualS x Ms Ax Ne dex Cr A. | He el >< se Se.qu! ad i oswoy 99qenNH edeq 12898Q JequenoN ay Ye o dx Ox N Wax ew] Om yeune eIpul 19}0H 40D i Sh q Te We t lex Hex) ‘ensue | = a eulwuin] f 4 { | e 4 i youxo4 yo, eyeq eno onelg aw dxx ea > Ee a= me qZIA Op 20] 9f91701998 15 [OAH WH ND O/MULuOS op puuOHMUIOFUE InpopHoarea lui estes 1 yard = iri. CAPITOLUL IX ful — este unitaten de misurd de dous ori mai mare decdt yardul. Valoate lui este: 1,8288 metri, CUNOSTINTE ELEMENTARE PENTRU NAVIGATIA MARITIMA imuri si relevmente®* Sfera terestra. Coordonate geografice™® nul adevarat (Da) reprezint& unghiul format intre directia nordului adevarat (Na) ia de deplasare a navei wmul compas (De) reprezint® unghiul format intre direetia nordului compas (Ne) de deplasare a navei ymul magnetic (Dm) reprezint& unghiul format intre direcfia nordului magnetic ji directia de deplasare a navei. Latitudinea geograficd (y) teprezint’ arcul de meridian format intre ecuator §| paralele. Ia valori intre 0° si 90° spre nord si sud. ; Longitudinea geograficd (n) reprezinta arcul de ecuator format intre meridianul zerd) | si meridian (-ul locului navei). Ia valori intre 0° si 180° spre est si vest. Nord Na - nord adevarat Nm - nord magnetic Ne- nord compas Da - drum adevarat De - drum compas Dm - drum magnetic Meridiane y Paralele, Declinatia (dec! - d.) este valoarea unghiului format intre directia meridi- anului adevarat (Na) si directia me- ridianului magnetic (Nm). Declinatia ia valori de la 00 la 1800 spre est (pozitiva) si spre vest (negativa), Deviatia magnetica (dev.- d)este un- ghiul format intre directia nordului magnetic (Nm) gi directia nordului compas (No). Ecuator p ‘ongitudinea navei A Sud Unitati de masurd utilizate in navigatie? ‘Metrul — reprezinti a zecea milioana parte din sfertul meridianului care trece prif Paris, Metrul etalon este o bara de iridium-platina, pastrata la Biroul International d Miasuti si Greutiti de la Sevres, Franfa, Kilometrul — este unitatea de masura egala cu 1000 de metri; se foloseste in navigatil pentru aprecierea inaltimii norilor. Mila marind — este unitatea de masura egalé cu lungimea arcului de un minut levmentul adevavat (Ra) reprezinta unghiul format intre directia nordului adevairat directia la reperul vizat de pe coasta. mentul magnetic (Rm) reprezinta unghiul format intre directia nordului magnetic irectia la reperul vizat de pe coasta. wen: . jentul compas (Re) reprezinti unghiul format intre directia nordului compas Valoarea acesteia este: 1 mil’ marin’ (Mm) = 1852,3 metri (m). Sef la eperul yizat de pe coasts Cablul — este unitatea de masura egala cu a zecea parte dintr-o mili marina. Valoal wmentul prova babord/tribord (Rpv Bb/RpvTd) reprezintX unghiul format intre hui est et ae eae aoe aimee 4 ‘de deplasare a navei gi directia la reperul de pe coast ales (aflat in babord sau adancimii apei cu ajutorul sondei.Reper Poostier Navigatie estimata Notiuni generale Asupra navei actioneaza atat curentii cft si vantul. Acestea sunt considerate {i exterioare ce influenteazi drumul navei. Existi deci un drum adevarat care pod convertit dupa masurarea lui cu ajutorul busolei (Da) si un drum deasupra fundului (1 care este traiectoria real a navei. Unghiul dintre Da si Ds se numeste unghi de deriv) este notat cu “a” in cazul derivei de vant si cu “B” in cazul derivei de curent, inrealitate trebuie avut in vedere efectul combinat al vantului si curentului. Rezultal compunerii celor doua forte este denumita deriva totala (y= a + B). Apreciem in pragl de navigatie c& acest unghi al derivei totale este unghiul format intre directia de depla anavei gi siajul acesteia”*, Ajutorul busolel, orizontul este impiiryit iit reprezentare este denumité “Roza vanturilor”. Compasele magnetice folosite cu vele au roza imparfita in carturi. Un cart reprezinta a 32-a parte din 360°,je folosesc construcfil grafice gi calcule matematice pentru stabilirea spafiului pe baza vitezei gi timpului masurat cu ajutorul instrumentelor (loch, compas }, cronometru), ieele folosite in navigatia estimata sunt estima grafica si estima prin calcul, iar Ima grafice graficd este procedeul de navigatie in care, pentru trasarea directiilor de ¢ si determinarea punctului navei, se folosesc, cu precadere, constructii grafice. procedeu, calculele matematice au o importanfa auxiliara, ul navigatiei pe mare plata si in zone lipsite de curenti marini, lucrul pe harta mii graficd presupune urmatoarele activitafi : figarea si misurarea drumului navei Da, Dg sau De intre dow puncte; léterminarea si punerea pe harta a distanfei m parcurse intr-un interval de timp, lu-se indicafiile lochului sau calculéndu-se distanfa functie de timpul si viteza de a navei. Je mai multe ori ins, asupra navei actioneaz& vanturile si curenfii marini, care deriveaza) nava de la drumul trasat pe hart’, maresc sau micgoreazit viteza; aceste ii i in final, determina erori de navigatie datorité distanfarii punctului estimat fafa pet! adevarat al navei, lata de ce este luatd in consideratie influenta vanturilor gi © iilor marini, c&rora li se determina direofiile si vitezele, __{n timpul navigafiei in apropierea coastei trebuie si jinem cont si de migcarea dui si noctumnd a maselor de aer care poate induce o eroare de estima deloc neglijabila"; Timpul zilei siva de vant iunea vantului asupra navei trebuie luati in consideratie in estima grafic’, altfel ‘de navigatie vor pune in pericol siguranta navigatiei. Este lesne de inteles ca fea abaterii navei de la drum depinde de valorile directiei Raw si vitezele Vw ale ghiul format intre axul longitudinal al navei si directia din care bate vantul este whi prova al vantului, se noteaz& cu g,, si se masoara in carturi, de la prova navei Hibord si babord. Cartul reprezinta a 32-a parte dintr-un cere (360°: 32=11°25"). Intul poarta diferite denumiri, fianctie de directia din care sufla faj% de axul longi- ‘al navei : yiint de prova, int de pupa, it de travers, Ant dinaintea traversului, nt dinapoia traversului. litatea aproximativa a directiei vantului se face observand pozitiile pavilionului j, giruetei sau fumului faf% de axul longitudinal al navei stafionate la ancor’. Schim- ‘alurii vantului este cauzati fie de schimbarea drumului navei, fie de schimbarea i vantului. feza vantului Mv reprezint& spatiul parcurs in unitatea de timp de catre masele de flate in migcare; se misoar’ in metri/secunda, kilometri/ora sau noduri, Observand uprafejel mirii pentru anumite valori ale vitezei vantului, s-a intocmit ict, cuvant cheie de ciutare “Beaufort scale”) . 7 (Want ae ta targMasurarea vitezei vintului Vw se la bordul navei, cu un instrument anemometru, Atunci cand nava se migcare, valoarea vitezei vantului magi cuanemometrul nu este cea reali, deoa ea intra si viteza vantului navei (determill de deplasarea navei), viteza de navigi find Vn. Deci, la bordul navei, este mast cu anemometrul viteza aparenté a vdnll ¥w se face prin compunerea vectorilor si Vwa, folosind regula paralelogramil Agadar, exist’ posibilitatea determi grafice a vitezei reale a vantului. Deci, asupra navei aflati in migcare, actioneaza vantul aparent care abate navi drum. Pentru a menfine totusi directia Ds, nava se orienteaza din carma pe direcfia 0 Unghiul format intre Ds si Da se numeste unghi de deriva sau, mai simplu, det de vant, se noteaz& cu litera greceasc& a si este exprimat in grade. in cazul in care deriveazi spre tribord, ose consider’ pozitiv, iar cénd nava deriveazA spre babord, consideri negativ, Pe hart, va fi trasata directia deplasdirii reale a navei, care fa0e direofia Na un unghi Ds numit drum deasupra fundului. Pentru a se trasa pe hart died Ds, se calculeaza valoarea lui, Datorita vantului nava este derivat& spre babord, in cal va intra cu semnul minus; Ds=De+ Ac = th. ( 4/-declinafia magnetic’) +( +/— deviafia compasului) inea derivei de vant este influentata de urmiatorii factori : irafafa S pe care nava o expune vantului (suprafata suprastructurilor si a corpului deasupra liniei de plutire); lenfa pe care o intampind nava la inaintare (suprafata carenei, densitatea vantului si densitatea aerului loarea unghiului prova al vantului; Ulul valorii derivei de vant se poate face fie cu ajutorul unei tabele, fie grafic, pe ‘Un procedeu pentru determinarea de- rivei devant se bazeaza pe neconcordanfa dintre viteza indicat& de loch VI si viteza corespunzatoare numarului de rotafii al elicelor Vr, determinat in poligonul de viteze, in acel_ moment. Pe directia Dc se ia un segment OM, egal cu valoatea vitezei corespunzitoare num&tului de rotatii Vr. Din punctul M se traseazi direotia Raw. Cu ajutorul compasului a cirui deschidere este egali cu viteza indicata de loch VI, se descrie un are de cere cu centrul in 0, Arcul de cere intersecteazi directia Raw in punctul N, Unim punctele 0 si N, se obtinem directia Ds. iva de curent® navei care se deplaseazt, actioneaz nu numai masele de aer, ci si masele de masele de apa au o pozitie relativ static’, influenfa lor va avea drept consecingii lucerea vitezei de navigatie datorita forjelor de rezistena care se opun inaintirii Iste de la sine injeles ca nava care se deplaseaza intr-o zona in care actioneaz’i apa va suferi atat o abatere de drum cat si o modificare a vitezei. nentele caracteristice ale curenfilor sunt direcfiile si vitezele, inscrise in diferite e nautice Colseallot, atlase, harti). ul de deplasare al maselor de apt, De exemplu; ,,curent sctivul curent se deplaseazti spre nord,curentulul acfioneaz’ asupra navel, Wmimit deriva totala: a +B =y. Tn constructia figueii, s-au luat in considerare urmatoarele date: Se traseazi_ drumul compas Deconvertit Din S 0, se ia segmentul OM egal cu valoarea vitezei navei — corespunziitoare numiarului de turafii ales; din M, se traseaza, vecto~ rul vant. Se fixeazi com- pasului deschiderea VI egal cu valoarea indicat de loch, si se descrie un are de cere cu varful in 0. Directiavectorului vant va fi intersectati in punctul N. Segmentul va avea valoarea ON egal cu valoarea indicati de loch. alizee) sau periodici (de exemplu, cei produgi de musoni). Curentii ale céror_ elen se schimba in decurs de 0 gl numese curenti de maree, Curentii ale caror elt se schimba accidental se num curenti variabili Asupra navei care se deplase intro zond unde exist curt) actioneazi_ atat fora aparalifl propulsor (care imprima 9) viteza de deplasare inregistratll loch V2), cat si forfa curentulf reprezentata prin vectorul Ve; I Ds = se va deplasa pe directia rezultal celor doua forte. Cu alte cuvinte, dacd timonierul va urmari s& guvemneze nava pe directin Da, realitate, sub actiunea curentului Ve, nava se va deplasa cu viteza V pe directia rezultanti compunerii forfelor V7 si Vc. Unghiul format intre Da si Ds se numeste detlt de curent gi se noteazé cu litera greceasca B. in figura, se observa cd intre cele dowd di muri (Ds si Da) exista relatiile Ds=Dat B si Da=Ds — 8 Unghiul format intre axul longitudinal al navei si directia curentului se numeste Uf entului. Pe aceasta directie s-a convenit ca actioneaza curentul a c&rui viteza este dat ghiul prova al curentului si se noteazd cu q,. Nad,, de harfile de navigafie. Se masoard pe aceasta directie un segment egal cu trei Cand curentul deriveazi nava spre tribord, B intra in calcule cu semnul pozitiv (+). (Gti si rezult punctul P. Se uneste 0 cu P si se obfine directia drumului Ds, care se cfnd curentul deriveaza naya spre babord, f intra in calcule cu semoul mint ‘4 pe harta. Deci, constructia graficd este conforma relatiei: Determinarea derivei de curent B se poate face pentru nevoile navigatiei de agren prin metode grafice. Da+a+p=Ds. Deriva totald it deriva de vant, cAt si deriva de curent, au semnul plus (in cazul de fata) datoritit Mului cé nava, sub influenta ambelor forte (vant si curent), este derivata spre tribord. S-a prezentat, separat, deriva de vant a. gi deriva de curent B in scopul de a inle Determinarea derivei totale se poate realiza gi cu ajutorul procedurilor de trasare a infelegerea influenfei pe care o au vanturile si curentii asupra navei, In realitate f Nctului navel prin observafii costiere succesive, cdnd se navig& pe drum constant gi trebuie avut in vedere efectul combinat al celor dou’ fenomene, viinturilPentru rezolvarea simpli a problemei determin&rii punctelor ambarcatiunii gi a dee rivei totale este indicat folosirea unui receptor GPS. Exemplificdm functiile aparatuly GPS 310 Satelite Navigator ~ MAGELLAN : Cu acest tip de GPS portabil se poate determina pozitia geograficd a navei, eroarea de pozitionare a punctului find de cel mult 15 metri. Longitudinea si latitudinea se citese direct pe ecran si pot fi puse pe harta. in cazul in care dorim sa aflim drumul de urmat din punctul de plecare la un punct de destinatie, trebuie sa introducem in memoria aparatulul Punctul de destinatie iar acesta va indica drumul navei, viteza de deplasare, distan{a in mile, relevmentul la punctul de sosire (util navigatiei in volte). Detalii asupra modului de folosire a receptorului GPS se gasese in orice manual de utilizare care insoteste produsul. azul in care 1a intervale de observatic egale relevmentul adevarat (Ra) misurat stant nava proprie are “drum de coliziune” cu nava observati. trei_ observajli succesive | se pun trei puncte pe hartil determinate prin misurai releymentelor la trei repel costiere. Unim cele tei punel costiere, gi obtinem drumul Ds, care nu coincide cu Diy, datorité actiunii combinate vantului si curentului. Unghitil de abatere de la Da esi valoarea derivei totale (y). Antena Grs. eaeise : : . at A mntru realizarea evitdrii, de cele mai multe ori este suficient s& micsorém sau s' im viteza de deplasare: Tasta GOTO (creare ruta ‘si puncte) ‘Tasta MENU (acces ruta ‘puncte si funetif) Tasta PWR (pornit/oprit) Tasta ARROW (operaen cw Evaluarea drumului diferitele optiuni) si punctului de coliziune pozifia a., nava 2 a marit viteza si va trece prin prova navei 1. pozitia b nava 2 are punctul 3, determinat ca punct de coliziune ca nava 1, ozifia c., navi a viteza iar nava 1 va trece prin prova navei 2, 123 — —— _REGULAMENT DE NAVIGATIE PE DUNARE IN SECTORUL ROMANESC pe baza punctelor cardinale. lamentul de navigatie pe sectorul romanesc al Dunariieste traducerea ti a, CEVNI“—,,Codul european pentru navigatia pe apele interioare* pean Code for Inland Waterways — revizia a 2-a republicati in anul cu adaptarile si completarile necesare conditiilor de navigatie pe zona a octombrie 2007 (M.Of. 672/02.10.2007). Doritorii pot studia publicatia ite-ul Comunitatii Europene la adresa: -unece.org/trans/doc/finaldoes/sc3/TRANS-SC3-115r2e.pdfa WVIGATIE PE DUNARE \ ule pe Dundre (R.N.D.) are a baz mentale pentru Navigatia pe Dunare (D.F.N.D.) “adoptate de Comisia Dunérit in anul 2003. CAPITOLUL 1 PREVEDERI GENERALE Articolul 1.01 - Semnificatia unor termeni {nfelesul prezentului Regulament: } termenul nara” desemneaza navele de navigatie interioara inclusiv ambarcafiunile mici ‘bacurile, precum si aparatele plutitoare si navele maritime; lermenul ,navd autopropulsata” desemmeaza orice navi ce utilizeaz’ propriile mijloace ecanice de propulsie; menul ,navd cu vele” desemneazi orice nava ce navigheazi numai cu vele; nava ce navigheazi cu vele si utilizeazi in acelasi timp propriile sale mijloace mecanice de propulsie se considera navi autopropulsata; )) termenul ,,navd rapida” desemneaza o nava autopropulsatd, cu exceptia ambarcatiunilor ici, capabild si navigheze cu o viteza mai mare de 40 knv/h in raport cu apa stataitoare, ‘atunci cfind acest lucru figureaza in certificatul de inspectie. enul ,ambarcatiune mica” desemneazi orice navi cu o lungime a corpului mai mic& ‘de 20 m, cu excepjia navelor care sunt construite sau amenajate pentru a remorea, a impinge sau a duce cuplat nave, altele decat ambarcatiuni mici, precum si a bacurilor gi a lor autorizate pentru transportul a mai mult de 12 pasageri; entul ,aparat plutitor” desemncaz’ orice constructie plutitoare dotaté cu instalasii, ‘mecanice si destinata si execute lucriri pe caile navigabile sau in porturi (dragi, levatoare, bigi, macarale etc.); termenul “instalatie plutitoare” desemneaza orice ansamblu de constructii plutitoare care in mod normal nu este destinat pentru a fi deplasat, cum ar fi strandurile, docurile, debarcaderele, hangarele pentru nave; termenul ,,material plutitor” desemneazi plutele precum i orice construcfie, ansamblu sau mijloc apt sd navigheze, altcle decdt nave sau instalafii plutitoare: hh) termenul ,,bac” desemneazi orice nava care asiguri un serviciu de traversare a caii navigabile si care este clasificata ca bac de autoritiile competente: ) termenul ,,barjd de impingere” desemneaza orice navi construité sau special amenajati “pentru a fi impinsa; )) termenul ,,barji de nava maritima” desermeazii o barji de impingere construita pentru a fi transportatii la bordul navelor maritime gi pentru a naviga pe cdiile de navigatic interioara; ) termenul convo?” desemneaz’ un convoi remoreat, impins sau 0 formatie in cuplu;conve remoreat” desemnen2i orlce | un semnal sonor constituit din tet sunete de ee iat plutitoare sau materiale plutitoare cary: ; Tntte ele, cu o durata totald de aproximativ 2 secunde. multe nave autopropulsate care fac parte din convoi si sunt mumite remorchere: Freeven(a suneielor emike trebuie sf fie cuprins’ intre 165 Hz si 297 Hz iar intre sunetul el mai inalt gi sunetul cel mai jos trebuie si existe o diferenya de cel pujin dowd tonuri Intregi. Fiecate serie de tei sunete trebuie sé inceapa cu tonul cel mai de jos si si se ermine cu tonul eel mai inal; 1m) termenul ,.convoi fmpins” desemneazii un ansamblu rigid compus din nave dintre ‘cel putin una este plasat& in fata navei autopropulsate care asigura propulsia convoiulll are este numita fimpingator; } termenul ,,noapre” desemneaza perioada cuprinsa intre apusul si rasiritul soareluis formatie in cuplu” desemneazi un ansamblu compus din nave cuplate bor ; — ste plasati in fafa navei autopropulsate care asigil ) termenul ,,z/” desemneazi perioada cuprinsa intre risaritul si apusul soarelui; 1n) termenul bord dar nici una din ele mu propulsia formatiei; } termenul ,,vitezd de siguranfé” inseamna o vitezi la care 0 navi sau un convoi poate _haviga in deplind siguranta, sd efectueze manevre gi sii se opreasca in limitele de distant use de circumstanjele si de conditiile date; (6) termenul ,,f stafionare” ” desemneazi o nava, un material plutitor sau o install platitoare care este, direct sau indirect, la ancora sau legati la mal; )termenul ,vicibilitate redusa” desemneaza condiiile in care vizibilitatea este redusd ca win mars” desemneazA situatia in care se all o nav, wn material plutitor tba ‘ ” ete lurmate a cetii, paclei, viscolului, averselor de ploaie §i altor cauze; instalagie plutitoare care nu este direct sau indirect nici ancoraté, nici legat& la mal gi fl esuat®, Pentru astfel de nave, materiale plutitoare, sau instalayii plutitoare in mars, ea ep raport ca mala, termenul ,senal” desemneazi un sector al eli navigabile utilizat_pentra navigatie la un termenul “a se opri” se infelege oprirea in i nivel dat si balizat cu semnale; @) termemul navi care pescuieste” desemneazi orice navi care pescuieste cu pil carmace, traul sau cu alte unelie de pescuit care fi reduc capacitatea de manevri; a termen nu se refera la navele care pescuiesc cu ajutorul carmacelor (undite) iasate atime sau cu alte instrumente de pescuit care nu le reduc capacitatea de manevra, } lermenul ,,starea de oboseald” desemneaza 0 stare de slabire a capacitéfilor fizice de gindire si de reactic a organismului uman cauzati de repaus insuficient sau de o Imbolniivire si care se manifesta prin devicri in raport cu norma de comportament sau de ‘iteza de react 1) termenii: ee ermenul ,starea de ebrietate” desemmeaz’ starea rezultati ca urmare a consumului de lumind alba alcool, narcotice, medicamente sau alte produse asemanatoare, determinati prin lumina rosie” tezultatele analizelor de laborator sau prin indicatori clinici in conformitate cu legislatia lumind verde” ‘sau practica nayionalt; jluming galbena” nlumind albastri” desemneaza luminile navelor ale cAror culori corespund prevederilor Anexei nt. 4 prezentul Regulament; enul ,moto nautica” desemneazi orice ambarcatiune mica ce utilizeazd mijloace Mecanice proprii de propulsic, capabild si transporte una sau mai multe persoane, Construita pentru a executa pe api diverse evolutii sportive, acrobatice sau de ivertisment, de exemplu: ,.waterbob”, ,waterscooter”, ,jetbike”, jetski” i alte ambarcafiuni asemanatoare 5) termenii: lumina puternica” prescurtarea ,,ADN-D” desemneazi Regulile pentru transportul de mérfuri periculoase pe ‘lumina claré” _ Dimare ( si amendamentele la acestea), recomandate de Comisia Dundrii - plumind obignuita” ] desemneaza luminile a cAror intensitate corespunde prevederilor Anexei nt.5 la prezeh Articolul 1.02 - Conducator Regulament; @ ava sau material plutitor, cu exceptia navelor unui convoi impins altele deci 0) termenii ,lumind intermitenta” si ,luminit intermitenti rapida”desemneaz’ © I foarele, precum si a navelor prevazute la art.1.08, trebuie s& se afle sub autoritatea unei care pulseazi cu un ritm de 50 pana la 60 si de 100 pani la 120 perioade de lumi favand calificarea necesari in acest scop. Aceasti persoand este denumita in continuare minut; convoi trebuie si se afle de asemenea sub autoritatea unui conduedtor avind calificarea In.acest scop. Wducatorul este desemnat in modul urmitor: ful unui convoi care nu cuprinde decét o nav autopropulsaté, conducétonul convoiului gonducdtorul navei autopropulsate; | unui convoi remorcat care are in fay nave autopropulsate in linie de gir in numar de au mai multe, conducétorul convoiului este conducdtorul primei nave u) termenul ,sunet scurt” desemneazi un sunet cu o durati de cea. 1 secunda, ‘erm suet lung” desemneazi un sunet cu o durati de cca. 4 secunde, intervalul dintre dh sunete consecutive fiind de cca, | secund’; v) termenul ,serie de sunete foarte scurte” desemneaza 0 serie de minim gase sunele durati de aproximativ un sfert de secunda fiecare, separate prin pauze eu o duratf| aproximatiy un sfert de secunda; vy!) termenul , serie de bitai de elopot” desemneaza douti batai de clopot; 128rt = Oel @ reut 0 ap roth aunBise ys yout Janse awdiyoo 18 rojouvosiad wets joouad uy ound v op roads uy eytaa e nuad giuomo greuOIsazosd. wants op vzayta uomourt aoqz0 uy ojoodsos Bs axngan eur UE a[OABN “| ehuops31s op ayez0uad saysorepuy - po"E IMoopay I) Wp nes yleasogo op ezneo uIP aynzwas ay BS oIngan Nur AACE HeBLARU w] seIOdua} edo oq &| Bye as a1eo auvosiod soye ape 18 nIoVUDs wT feds ep soTEqMOM apiensedeS “py muazaid sojpiepenaxd vareyoadsor UL y,qusuodsar jeBo pour uy uns Joxeu wzaHA ) BUNELIDTOP ax FOG v] ayPYE auRosiod aye 1S monfediyoo WquOY “E *piog | 1ompio nes rorfeBiaeu toluemsis jnsoxoqut UE 1oAeH [rYOIZINpUOD on}ED Op “pjuaradutos eu! WoSesed ap zguNu un pyog vj RgIB BS aINgan ni \nu [RIOWROMPUOD asyB ap alep uns a] 29 s[auIpIo aynoaxa ys aingan Mnfedrys% paog vj ayeye oueossod some oe 18 ynfediyoa aypstAovepUT = ¢OT MOONY vezed no gyemoresty emeosiad (9, njecroetu nes oxwu uvjolidoad 1S verejo|dxa eindise arv9 jruoyeredo (we nuns yuomein ay inynyuazacd sopnitzodsyp namsodsor woryzundsgi ‘ioonpuos av nu sreuores up royNyd eyoNUE uN Nes BARD O "IEG “L “sOQUT Plog ep 101194 apundsaios aieo ammyd ap tour wadnseop ayeorvouy ou ys oungan nu 99 aavour oan pu tnd uy ste|o1IG9 ap nes BIBasogo ap anys UL Roswaspe as BS aINgast NU [rLOTEONUOD “9 vamoy nd rodsip vomysadsor ap amoyzzundses 2189 urosiad nyd opfepeisty 0120 °s RULIOG te LOYWaNpUOD jus NU areO njdnNo Uy axfEULIOY O-UIP ABU ap JO|LIO}ZINpIOD jopoaard iSv9[908 epueuioo 9] 919 ad J0jSARU e alzonpuOD eung nuNHed LgaNforduNL 9p t LINSEUT ayeO} Bf BS aMgan 19 ‘AUIPIO ap [ayIse LAB eA “rSNjoy fmynIOAtoD mynsoyZINpUOD Saat Sian wad moep re 10 SzoWOJUOS 9S BS aINgaN syeAIOUTOS JO[AARU HHOYPONpUOD JRaLWIA fOALOD uN-NU P “oxeoynyd ajajeuayau ad nes ‘mj jrroauos ad ‘my od yuownejnBoyy injmattozand zoqapoaoud wonersodsas nayuod sorgzundses 9482 jnsowoNpUOD “p uszoxd oyyroponard B| op azourdaput os ps MSeUL BBO} BY YS aIgan anqasoap lapanfosdug uy easey.sodmio - so°L oon ‘uy ayso sonny” jmreaede 99 dun uy puog e| vuneapioryy oy ys eIngen ‘sony yexede you ‘yso0R op BIRJe Us {PJ0g | ROsvasES as Ys aINgan [nuoyaNpUOD MjnsreLE [nduI Ug ayo azeisooe ap 18 arenjod sopUMToy ‘yRAa] UNS aye 8 aun ouwosiad aye 4 1) Ws oIngan njdna UE HEME] foun jw NES MIRIOANAD RIOIBoNPUOD ‘tuNZeD oIye jl/ousd vounyjown pandysv amo Yoxeu jesoyeonpuod aise in|nroALOD [TuoWBaNpuOD *yredioud myjoun yunise van aN eM “CX op over aE pu HWW MHOP op ALINE Ly “HWWsINdoIdome oAvE BiNy UE PUAN MouOLUOX OAUOD Mun JnZNo-uy (o‘ ‘ He altor prope 2, Toate navele, exceptind navele din componenta unui convo! trebuie sa aiba un echipaj suficient de numeros si calificat pentru a asigur seeuritatea persoanel cate se afli la bord gi siguranta navigatici. Totusi, navele ne autopropulsate ale unei formatii in cuplu si unele nave remoreate ini {i bordul barjelor de Impingere pe care existd o placa metalica cu urmitoarele dat ansamblu tigid, nu sunt obligate s& aiba echipaj atunci cand echipajal altor unitagi ale formati s cuplu sau ansamblului rigid este suficient de numeros si calificat pentru a asigura security i il ee petsoanelor care se afla la bord si siguranga navigatii. Re cabenaliite «. Autoritatea competent: Valabil pani la: ......s.scccsssscresessoee : Aceste date tebuie si fie gravate sau poansonate folosind caractere citete de minim 6 mm 1. in timpul navigetiei, cfrma trebuie s& fie fimuta de cel putin o persoan’ calificat’ care si ai @. Placa metalicd trebuie s& aib& minim 60 mm inaltime si 120 mm lungime; ea trebuie sf Saeed bel pai 6d kita definitiv intr-un loc ugor vizibil in apropiere de pupa, in bordal tribord. joncordanfa dintre indicatile de pe plac si cele din actul de nationalitate al barjei trebuie s& firmata de autoritatea competenti al clrei poanson va fi aplicat pe placa. Actul de litate, certificatele tehnice si certificatul de tonaj trebuie sa fie pistrate de proprietarul ituigl, actul de najionulliate, certificutele tchnice gi certificatul de tonaj nu este obligatoriu si Articolul 1.09 - Tinerea earm 2. Pentru a asigura o bund conducere a navei, persoana de la carma trebuie si fie in masurdl primeasca gi s& transmit’ toate comenzile care sosesc la timonerie sau care pleaca din aceasta} special, trebuie s& fic in masuri de a auzi semnalele sonore si de a avea o vizibilitate suficient di liberd in toate directiile, Daca vizibilitatea in toate direotiile nu este posibili, persoana de Ia cm trebuie s& aibé posibilitatea utilizérii unui mijloe optic care si asigure pe un camp de vizibilitul Articolul 1,11 - Regulament de navigagie suficient, o imagine clara si nedeformata. In exemplar al prezentului Regulament, inclusiv regulile locale stabilite pentru sectorul pe 3, Dac& anumite imprejuréri particulare impun, pe navi trebuie asiguratdi o vege si un post Pnavigheaz’ nava, cu amendamentele ulterivare 1a acesta, si prevederile cu catacter temporat, im art, 1.22, trebuie si se gisease’ la bordul fiecirei nave, eu exceptia ambareafiunilor mici pavelor care mu au echipaj ascultare pentru informarea conducdtorult 4, La bordul orie&rei nave rapide in marg, cdrma trebuie finutd de catre o persoana cu o varsta di cel putin 21 de ani, care si posede o diploma prin care se certific& cA titularul are calificri prevazute la articolul 1.02, paragraful 1, cat si certificatul prevazut la articolul 4.05, paragrafil iste interzis s& se lase a iesi in afara bordurilor navelor sau ale materialelor plutitoare, obiecte ©).0 a doua persoana care define, de asemenea, aceste documente trebuie s& se afle in permaneit putea s& reprezinte un pericol pentru siguranfa navelor, a materialelor plutitoare sau a dn timonerie, cu exceptia perioadei de acostare si a manevrei de plecare, precum si in ecluze si I iajiilor aflate pe calea navigabila sau in vecinatatea ci. : avant-porturi. “ Articolul 1.12 - Obiecte periculoase aflate la bord; pierdere de obiecte; obstacole \d ancorele sunt ridicate, ele mu trebuie si fie mai jos de fundul sau chila navei sau de planul Articolul 1.10 - Documente de bord si alte documente de jos al materialului plutitor. 1. in navigatia intemafionala, la bordul navelor, cu exceptia navelor maritime, trebuie si $0) giiseasca : ido navi, un material plutitor sau o instalatie plutitoare pierde un obiect ce ar putea si un obstacol sau un pericol pentru navigatie, conducdtorul sau persoana responsabil de Hlatia plutitoare trebuie s& anunte faré intarziere cApitinia de port cea mai apropiatil indiednd, i exact posibil, locul unde a fost pierdut obiectul, Mai mult, in miisura fn care este posibil, lig sa marcheze acest loc cu un reper. ificatele tehnice; a) actul de nafionalitate gi cer b) certificatul de tonaj (numai pentru nayele destinate transportului de marfari); ) i per D ) Ciind o nava intalneste un obstacol necunoscut, situat in calea navigabila, conducatorul trebuie ihunfe far8 intarziere capitinia de port cea mai apropiata indicand, cat mai exact posibil, locul ra fost intdlnit obstacolul ©) certificatul de echipaj minim de siguran{a (cu exceptia navelor fara echipaj); 4) jurnalul de bord (numai pentru navele autopropulsate) precum gi alte documente referitoare I navigajie cerute in baza unor convengii sau acorduri internationale; Articolul 1.13 - Protejarea semnalelor cii nayigabile e) la bordul navelor care au echipaj trebuie s& existe, de asemenea, documentele prevazate It iste interzis navelor si materialelor plutitoare de a se folosi de semnalele cdi navigabile punetele 8.1.2.1., 8.1.2.2. si 8.1.2.3. din ADN-D., precum $i certificatele de conductor de navi uri, geamanduri, flotoare, balize etc.) in sensul de a se lega sau a se trage de acestea, de a le si, pentru ceilalti membri ai echipajului, carnetul de marinar completat la z 0 nava sau un material plutitor a deplasat un semnal sau a deteriorat o instalatie care face din semnalizarea c&ii navigabile, conducatorul trebuic s& anunte fara intarziere capitainia de 4 mai apropiata, 2. Prin derogare de la paragrafulul 1 de mai sus, ambarcafiunile mici mu sunt obligate si aibil documentele menfionate la paragrafele 1-b) si I-d); in plus, pentra ambarcatiunile mici dé agrement, documentul prevazut la paragraful -c) nu este obligatoriu iar documentul prevaizt I paragrafull 1~ a) poate fi inlocuit cu un permis national de navigatic. In general, orice conducator are datoria si anunfe fri intarziere epittinia de port cea mai fata asupra incidentelor sau accidentelor constatate la instalajiile de semnalizare (stingerea Humini, deplasarca unci geamanduri, distrugerea unui seminal etc,) 133 —_— —_ — 3, La bordul materialelor plutitoare trebuie si se giiseasc un permis national de nayigatic. 4, Documentele a ciror existenfi la bord este ceruti. prin prevederile. prezentihiti Regulament 132 a