MANAGEMENTUL OPERATIONAL AL PRODUCTIEI GRILE

1. Fie o linie in flux discontinuu cu tact liber. Programul de fabricatie al liniei, intr-o zi lucratoare, intr-un
schimb, este de 160 de produse. Se analizeaza doua operatii tehnologice I si I+1. Despre acestea
se cunosc urmatoarele informatii:
Operatia I:
-

numarul de masini = 1

timpul unitar = 3 min.

OperatiaI+1
-

numarul de masini = 2

timpul unitar = 1,5 min.

In conditiile functionarii masinilor de la operatia I+1, in cea de-a doua jumatate a schimbului,
inventarul (stocul) interoperational este:
a)

160 produse;

b)

0 produse;

c)

320 produse;

d)

80 produse;

e)

240 produse.

2. Relatia de determinare a extracostului programarii agregat bazat pe deficitul de produse din

perioadele t si t-1 este:
a)

C2t = c2t [(QtS - QtD) + St-1];

b)

C2t= c2t [QtD - QtS + Dt-1];

c)

C2t = c2t (QtS - Qtr)/ Qm;

d)

C2t = c2t (QtS - Qtr) ;

e)

C2t = c2t [QtD - QtS + St-1];

Unde: (QtS) = cantitatea de piese produsa in perioada t ;

(QtD) = nivelul cererii de produse in perioada t ;
(St-1) = nivelul stocului de produse finite la sfarsitul perioadei t 1;
(Qm) = norma de productie din perioada t pe muncitor ;

(Qtr) = productia care poate fi produsa conform normativelor

(Dt-1) = deficitul de produse din perioada t-1.
3. Un component al unui produs se executa intr-un lot de 300 buc. Acesta este atras catre sectia de
montaj care va livra produsele finite in cea de-a 340-a zi de la inceputul perioadei programate. Timpul
unitar de executie a reperului este 82 de minute. Subunitatea in cadrul careia se executa este formata
din patru utilaje identice, care pot prelua in egala masura reperul produsului finit. Cele patru utilaje
functioneaza un singur schimb pe zi lucratoare. Marimea numerica de prioritate si semnificatia
acesteia sunt:
a)

325, 145 rezerva de timp;

b)

327, 188 succesiunea de executie;

c)

330, 162 avansul in fabricatie;

d)

331, 175 intarzierea in executie;

e)

326, 198 atentie in fabricatie.

4. O linie automata are un program master (calendaristic centralizator) de 2000 produse. Numarul
zilelor lucratoare dintr-o perioada calendaristica de o luna este de 20. Tactul liniei este de 3 min.
Numarul orelor de functionare zilnica a liniei automate este de:
a)

5 ore;

b)

4 ore;

c)

2,5 ore;

d)

6 ore;

e)

5,5 ore.

5. Ce extracost al programarii agregat se determina cu relatia:

C = ct x [QtS Qtr]/Qm
a)

costul de angajare demitere;

b)

costul de supramunca;

c)

costul de inactivitate;

d)

costul de intretinere a stocului de produse finite;

e)

costul cu deficitul de produse.

unde: QtS = productia programata in perioada t;

Qtr = productia care poate fi produsa conform

normativelor, in perioada t;
Qm = norma de productie in perioada t pe muncitor
6. Fie o linie de fabricatie polivalenta. In cadrul Compartimentului Proiectare Produse si Tehnologii se
analizeaza parametrii acestei linii. Se prezinta urmatoarele opinii:
a)

tactul teoretic al liniei determina tactul specific;

b)

marimea lotului specifica unui produs determina numarul de lansari in fabricatie(frecventa);

c)

tactul specific al liniei determina timpul de functionare a acesteia;

d)

programul de fabricatie pentru un produs determina marimea lotului;

e)

frecventa de lansare in fabricatie determina, in raport de programul de productie, marimea

lotului.;

Care este opinia corecta?

7. In cadrul unei subunitati structurale de fabricatie, pentru decada 1, a lunii in curs, s-a
elaborat urmatorul grafic de programare si urmarire a productiei.

100
programat
80
realizat
50

10

La sfarsitul perioadei a 8-a productia nerealizata este de:

a)

20 produse;

b)

10 produse;

c)

50 produse;

d)

40 produse;

e)

30 produse;

8. In cadrul unei subunitati structurale de fabricatie, pentru decada 1, a lunii in curs, s-a
elaborat urmatorul grafic de programare si urmarire a productiei.

100
programat
80
realizat
50

10

La sfarsitul perioadei a 8-a productia nerealizata este de 30 produse. Care este intarzierea in zile:

a) 2 zile;
b)

5 zile;

c)

3 zile;

d)

1 zile;

e)

4 zile.

9. In cadrul unei subunitati structurale de fabricatie, pentru decada 1, a

lunii in curs, s-a elaborat urmatorul grafic de programare si urmarire a
productiei.

100
programat
80
realizat
50

10

La sfarsitul perioadei a 8-a productia nerealizata este de 30 produse. Realizarea programului impune
fabricarea pana la sfarsitul decadei a:
a)

25 produse/zi;

b)

15 produse/zi;

c)

10 produse/zi;

d)

20 produse/zi;

e)

30 produse/zi.

10. Linia tehnologica I atrage produsele de la linia tehnologica I-1. Linia I are un program de
productie zilnic de 1000 de produse. Intre cele doua linii, inventarul (stocul), format din 50 de produse
s-a consumat si trebuie inlocuit in totalitate. Linia I-1 da in mod constant un rebut tehnologic de 1%
din cantitatea lansata in executie. Doua produse executate in linia I-1 intra in componenta unui
singur produs din linia'I'. Cantitatea de produse care constitue programul liniei I-1 este:
a)

2050 produse;

b)

2200 produse;

c)

2071 produse;

d)

2100 produse;

e)

2255 produse.

11. Fie o linie polivalenta pentru care se cunosc urmatoarele marimi:

-

Li = lotul de fabricatie pentru produsul i

NL= numarul loturilor lansate in fabricatie

Pi = programul de productie pentru produsul i

Nrz = numarul zilelor lucratoare din perioada programata

Se stabilesc urmatoarele relatii de calcul :

a)

nL = Pi/Nrz;

b)

nL = Nrz/Pi;

c)

Li = Pi x NL;

d)

Pi = Nrz x Li;

e)

Li = Pi/NL;

Care din relatiile de mai sus este cea corecta?

12. Nivelul stocului corespunzator punctului comenzii (Spc) se stabileste cu relatia:
a)

Scp = Ssig/Cz + Dcf;

b) Scp = Ssig x Dcf + Cz;

c) Scp = Ssig + Dcf/Cz ;

d) Scp = Ssig - Cz /Dcf;

e) Scp = Ssig + Cz x Dcf;
unde: Ssig = stocul de siguranta;
Cz = consumul mediu zilnic;
Dcf = durata de lansare in fabricatie, executie si livrare a unui nou lot de piese;
13. Fie graficul standard elaborat pentru o linie monovalenta in flux discontinuu, cu tact liber, care are
un program de productie pe schimb de 24 produse. Perioada de repetare in fabricatie este de 2 ore.
Timpul unitar pentru primele doua operatii este de :
T1 = 45 min.;
T2 = 15 min.;
Incarcarea medie a masinilor de la fiecare operatie este:
a)

I op1 % = 70% si I op 2 % = 15%;

b)

I op1 % = 80% si I op 2 % = 60%;

c)

I op1 % = 75% si I op 2 % = 75%;

d)

I op1 % = 65% si I op 2 % = 35%;

e)

I op1 % = 80% si I op 2 % = 20%.

14. Ce extracost al programarii agregat se determina cu relatia:

C = ct x [QtS QtD + St-1]
a)

costul de angajare demitere;

b)

costul de supramunca;

c)

costul de inactivitate;

d)

costul de intretinere a stocului de produse finite;

e)

costul cu deficitul de produse;

unde: QtS = productia programat in semestrul t;

Qtr = productia care poate fi produsa conform normativelor;
Qm = norma de productie trimestriala pe muncitor.
15. Ce extracost al programarii agregat se determina cu relatia:
C = ct x [QtD QtS St-1]

a)

costul de angajare/demitere;

b)

costul de supramunca;

c)

costul de inactivitate;

d)

costul de intretinere a stocului de produse finite;

e)

costul cu deficitul de produse;

unde: QtS = productia programata in perioada t;

Qtr = productia care poate fi produsa conform normativelor, in perioada t;
Qm = norma de productie in perioada t pe muncitor
16. In procesul de programare operativa se realizeaza instrumente cum ar fi:
1)

graficul alternant al circulatiei produselor in functie de operatie, masina, tact;

2)

graficul standard pentru fluxul discontinuu;

3)

graficul pe piese si operatii;

4)

graficul orientativ pe piese;

5)

graficul de programare si urmarire a productiei zilnice;

6)

programul de volum de lucrari;

7)

graficul indeplinirii programelor de productie dupa nomenclator;

8)

ciclograma produsului (comenzii);

9)

arborescenta PERT;

10) graficul complet si simetric pentru stabilirea succesiunii produsului;

Programarea operativa a productiei de serie utilizeaza instrumentele:
a)

1,2,3;

b)

5,6,7;

c)

4,8,9;

d)

3,4,10;

e)

3,4,6.

17. Necorelarile cantitative si calendaristice dintre activitatile

subunitatilor structurale de fabricatie genereaza:

a)

timp de pregatire-incheiere a fabricatiei;

b)

timp de transport intern;

c)

asteptari ale produselor pe fluxurile de executie si ale utilajelor de productie;

d)

timp pentru CTC;

e)

intreruperi interschimburi.

18. Fie o linie in flux continuu, cu tact impus. Durata operatiilor

este: T1 = 5 min.; T2 = 10 min.; T3 = 15 min.; T4 = 10 min.; T5 = 15 min.; T6 = 5 min. ;
Se considera declansarea fabricatiei in momentul zero cu produsul unu.
In intervalul(50-65) la operatia 5, se afla:
a)

produsul 1, la masina 1, de la operatia 5;

b)

produsul 1, la masina 2, de la operatia 5;

c)

produsul 2, la masina 3, de la operatia 5;

d)

produsul 2, la masina 2, de la operatia 5;

e)

produsul 3, la masina 3, de la operatia 5.

19. Fie o linie monovalenta, in flux discontinuu. Pentru aceasta

forma de organizare se determina marimea:
Ki=(-t)/
unde: - reprezinta tactul teoretic al liniei
t - durata medie a unei operatii la un loc de munca
Marimea Ki reprezinta:
a)

tactul specific al liniei;

b)

coeficientul care exprima incarcarea liniei;

c)

durata normata a unei operatii;

d)

gradul de inegalizare a fluxului;

e)

abaterea duratei medii a unei operatii de la tact.

20. Graficul de programare si urmarire a productiei zilnice se utilizeaza pentru:

a)

determinarea productiei ritmice, avansului si intarzierii fabricatiei;

b)

determinarea momentelor de incepere a fabricatie si a celor de livrare;

c)

stabilirea termenelor finale de fabricatie a duratei de executie si a celor de incepere a

fabricatiei;

d)

programarea si indeplinirea programului la nivelul fiecarei linii de fabricatie;

e)

corelarea cantitativa a programelor de productie.

21. La un loc de munca conducator din cadrul unei sectii de fabricatie se primeste o comanda interna
de a executa 5 produse A,B,C,D, E. Pe baza datelor din tabelul urmator si aplicand regula de prioritate:
primul in fabricatie produsul cu cea mai mica rezerva de timp, timpul mediu de intarziere in atelier Tia si timpul mediu de stationare TI a unui produs vor fi:
Tabelul 1.

Activitatea

Timp de procesare
(zile)

Data de predare
(zile)

a)

Tia = 8,6 zile ; Ti = 3,2 zile .

b)

Tia = 8 zile ;

c)

Tia = 8,5 zile ; Ti = 3,3 zile .

d)

Tia = 8,2 zile ; Ti = 3,6 zile .

e)

Tia = 8,7 zile ; Ti = 3,3 zile .

Ti = 3 zile .

22. Ce extracost al programarii agregat se determina cu relatia:

Ct =+/- ct x [Qts Qtr]/Qm

a)

costul de angajare/demitere a muncitorilor in perioada t;

b)

costul de supramunca in perioada t;

c)

costul de inactivitate in perioada t;

d)

costul de intretinere a stocului de produse finite in perioada t;

e)

costul cu deficitul de produse in perioada t.

unde: Qts = productia programat in perioada t;

Qtr = productia care poate fi produsa conform normativelor, in perioada t;
Qm = norma de productie in perioada t pe muncitor.
23. O firma producatoare de autocamioane are un program lunar (master) de 200 autocamioane.
Motorul cu care este echipat un autocamion este de 6 cilindri. Firma livreaza lunar cate 20 motoare
pentru inlocuirea celor uzate si o cantitate de 80 biele pe luna, sub forma pieselor de schimb. Procentul
de rebut in cadrul liniei de prelucrare a bielelor este de 1%. Prelucrarea bielelor se continua in cadrul
liniei de montaj arbore cotit-biele-pistoane. Intre cele doua linii de prelucrare se creeaza un stoc de
siguranta de 20 biele, care a fost consumat si trebuie inlocuit. Firma isi desfasoara activitatea timp de
20 zile pe fiecare perioada calendaristica de o luna.
Cantitatea de biele lansata in cadrul liniei de prelucrare intr-o zi lucratoare este:
a)

80 biele;

b)

79 biele;

c)

75 biele;

d)

78 biele;

e)

101 biele.

24. Relatia de determinare a extracostului programarii agregat de inactivitate este:

a) C2t = c2t [(QtS - QtD) + St-1];
b) C2t = c2t [QtD - QtS + Dt-1];
c)

C2t = c2t (QtS - Qtr)/ Qm;

d)

C2t = c2t (QtS - Qtr) ;

e)

C2t = c2t [QtD - QtS + St-1].

Unde: (QtS) = cantitatea de piese produsa in perioada t ;

(QtD) = nivelul cererii de produse in perioada t ;

(St-1) = nivelul stocului de produse finite la sfarsitul perioadei t 1;

(Qm) = norma de productie din perioada t pe muncitor ;
(Qtr) = productia care poate fi produsa conform normativelor
(Dt-1) = reprezinta deficitul de produse din perioada t-1.
25. Periodicitatea lansarii in fabricatie a unui lot de produse (R)
este data de relatia:
a)

R = Nzl NL ;

b)

R = Nzl /NL;

c)

R = NL /Nzl ;

d)

R = Nzl x NL;

e)

R = Nzl + NL;

Unde: Nzl = numarul de zile lucratoare in perioada in care se fabrica volumul de productie;
NL = numarul de lansari in fabricatie;
26. Raportul dintre gradul de inegalizare a fluxului (K) si gradul de incarcare a liniei (I) este:
a)

K + I > 1;

b)

K + I = 1;

c)

K + I < 1;

d)

K + I 1;

e)

K + I 1;

27. Specific procesului de programare operativa pe baza graficului de piese si operatii cu termene
precise este:
a)

stabilirea momentului de livrare a produsului, determinarea duratei totale de executie a

pieselor componente ale produsului si stabilirea momentelor de intrare in fabricatie;

b)

determinare duratei de executie a fiecarui lot de piese, la fiecare operatie, a devansarilor in

executie, precum si stabilirea termenelor celor mai tarzii admisibile de incepere a operatiilor;

c)

determinarea volumului de productie lunar, a numarului de loturi (frecventa sau cadenta) si

stabilirea periodicitatii lansarilor in fabricatie;

d)

determinarea marimii loturilor de fabricatie, a necesarului de manopera pentru fiecare

operatie si a necesarului total de manopera;

e)

repartizarea rationala a pieselor pe utilaje, determinarea succesiunii executiei pieselor si

stabilirea momentelor finale de executie a pieselor.

28. In conditiile productiei individuale programarea operativa utilizeaza:

a)

metode bazate pe ritmul de fabricatie;

b)

metode fundamentate pe ritmul de fabricatie;

c)

metode bazate pe devansari, prioritati si stocuri;

d)

metode bazate pe prioritati;

e)

metode bazate pe devansari.

29. Functia obiectiv folosita in elaborarea unui program agregat presupune minimizarea:
1)

costul de angajare demitere;

2)

costul de supramunca;

3)

costul de inactivitate;

4)

costul de intretinere a stocului de produse finite;

5)

costul cu deficitul de produse.

a)

1,2;

b)

1,2,3;

c)

1,2,3,5;

d)

1,2,3,4;

e)

1,2,3,4,5.

30. Programul zilnic de productie al unei linii tehnologice in calitate de linei furnizoare, este
determinat cu relatia:
a)

Pzf = Pzb x Kx Nrz/[L (Sn Se)] ;

b)

Pzf = Pzb x K - Nrz/[L (Sn Se)];

c)

Pzf = Pzb - [L (Sn Se)]/Nrz;

d)

Pzf = Pzb x K + [L + (Sn Se)]/Nrz;

e)

Pzf = Pzb x Nrz+[L (Sn Se)]x K;

Unde:

Pzf = programul zilnic de productie al liniei furnizoare ;

K = numarul de elemente constructive de pe linia furnizoare care intra in componenta unui
produs de pe linia beneficiara;
L = cantitatea de elemente constructive fabricate pe linia furnizoare si destinate livrarii
direct beneficiarilor externi intreprinderii;
Pzb = programul zilnic de productie al liniei beneficiare;
Nrz = numarul de zile lucratoare al liniei
Sn = stocul normat de productie neterminata intre linia furnizoare si linia beneficiara;
Se = stocul efectiv de productie neterminata intre linia furnizoare si linia beneficiara.
31. Modelul general al planificarii agregat se fundamenteaza pe baza a 3 variabile:
1.

(QtS) = cantitatea de piese produsa in perioada t

2.

(QtD) = nivelul cererii de produse in perioada t

3.

(St) = nivelul stocului de produse finite la sfarsitul perioadei t

Relatia dintre aceste 3 variabile este:

a) St = St-1 + QtD QtS;
b) St = St-1 + QtS - QtD;
c) St = St-1 - QtS + QtD;
d) St = St-1 - QtS - QtD;
e) St = St-1 + QtS + QtD;
32. Principalii factori de productie care determina alegerea unei metode de programare sunt:
1)

caracteristicile produsului finit;

2)

structura de productie;

3)

particularitatile procesului tehnologic;

4)

tipul de productie.

Care din urmatoarele variante sunt adevarate:

a)

1,2,3,4;

b)

1,2,3;

c)

1,3,4;

d)

1,2,4;

e)

4,3,2.

33. Ce extracost al programarii agregat se determina cu relatia:

C = ct x [QtS Qtr] ; QtS > Qtr
a)

costul de angajare demitere pe lucrator in intevalul t;

b)

costul de supramunca;

c)

costul de inactivitate;

d)

costul de intretinere a stocului de produse finite;

e)

costul cu deficitul de produse;

unde: QtS = productia programata in perioada t;

Qtr = productia care poate fi produsa conform
normativelor in perioada t.
34. In functie de volumul de productie lunar (Q) si de marimea lotului de fabricatie (L), numarul de
loturi in fabricatie este dat de relatia:
a) NL= Q/L;
b) NL = Q+L;
c) NL = L/ Q;
d) NL = Q-L;
e) NL = Q x L.
35. O subunitate structurala de fabricatie executa un produs P a carui arborescenta este:
P

P1
S1

P2

P3

S2
fig.1.

P11

P12

P21

P22

Duratele de executie ale componentelor si asamblarii generale, sunt:

P1 = 3 zile

p11 = 1 zi

S1 = 6 zile

P2 = 2 zile

p12 = 2 zile

S2 = 3 zile

P3 = 1 zi

p21 = 4 zile

P = 4 zile

P22 = 2 zile
Executia componentelor de la acelasi nivel de arborescenta se face potrivit metodei paralele.
- Durata de executie a produsului P este:

a) 10 zile;
b) 14 zile;
c) 25 zile;
d) 15 zile;
e) 12 zile.
36. O subunitate structurala de fabricatie executa un produs P a carui arborescenta este:

P1
S1
P11

P2

P3

S2
P12

P21

P22

Fig.1.
Duratele de executie ale componentelor si asamblarii generale, sunt:
P1 = 3 zile

p11 = 1 zi

S1 = 6 zile

P2 = 2 zile

p12 = 2 zile

S2 = 3 zile

P3 = 1 zi

p21 = 4 zile

P = 4 zile

P22 = 2 zile
Executia componentelor de la acelasi nivel de arborescenta se face potrivit metodei paralele.
Daca livrarea produsului se face in cea de-a 340 zi de la inceputul anului, lansarea in executie
se va face cel tarziu in :
a) a 320-a zi de la inceputul anului;
b) a 315-a zi de la inceputul anului;
c) a 330-a zi de la inceputul anului;
d) a 328-a zi de la inceputul anului;
e) a 325-a zi de la inceputul anului.

37. Relatia de determinare a extracostului programarii agregat de intretinere a stocului de

produse finite este:
a) C1t = c1t [(QtS - QtD) + St-1];
b) C1t = c1t [QtD - QtS + Dt-1];
c) C1t = c1t (QtS - Qtr)/ Qm;
d) C1t = c1t (QtS - Qtr) ;
e) C1t = c1t [QtD - QtS + St-1];
Unde: (QtS) = cantitatea de piese produsa in perioada t ;
(QtD) = nivelul cererii de produse in perioada t ;
(St-1) = nivelul stocului de produse finite la sfarsitul perioadei t 1;
Qm = norma de productie trimestriala pe muncitor
(Qtr) = productia care poate fi produsa conform normativelor ;
(Dt-1) = deficitul de produse in perioada t-1 (Dt-1);
38. Executia produsului cutie pentru locomotiva electrica necesita activitatile cu duratele si
relatiile de precedenta din tabelul urmator:
Tabelul 1.
Nr.

Denumirea activitatii

Simbo
l

Crt
.

Durata

Activitati
precedente

(zile)

Pregatire S.M.I.

1-2

25

Pregatire acoperis

2-3

10

(1,2)

Pregatire pereti laterali

2-4

(1,2)

Asamblare S.M.I.

2-5

30

(1,2)

Pregatire accesorii

2-6

10

(1,2)

Asamblare acoperis

3-8

15

(2,3)

Asamblare cabine in 4-8

pereti laterali

12

(2,4)

Prelucrare S.M.I.

(2,5)

Confectionare accesorii 6-8

20

(2,6)

10

Finisare S.M.I.

7-8

(5,7)

11

Asamblare cutie

8-9

(3,8) (4,8)
(7,8) (6,8)

12

Indepartarea schelei si 9-10

montare accesorii

25

(8,9)

5-7

Daca durata activitatii asamblare acoperis (3-8) creste cu 2 zile ,

durata ciclului de fabricatie sporeste cu:
a) 1 zi ;
b) 2 zile;
c) 3 zile;
d) 0 zile
e) 4 zile.
39. Relatia de determinare a extracostului programarii agregat de supramunca este:

a) C2t = c2t [(QtS - QtD) + St-1];

b) C2t = c2t [QtD - QtS + Dt-1];
c) C2t = c2t (QtS - Qtr)/ Qm;
d) C2t = c2t (QtS - Qtr) ;
e) C2t = c2t [QtD - QtS + St-1];
Unde: (QtS) = reprezinta cantitatea de piese produsa in perioada t ;
(QtD) = reprezinta nivelul cererii de produse in perioada t ;
(St-1) = reprezinta nivelul stocului de produse finite la sfarsitul perioadei t - 1(St-1);
(Qm) = reprezinta norma de productie din perioada t pe muncitor Qm ;
(Qtr) = reprezinta productia care poate fi produsa conform normativelor ;
(Dt-1) = reprezinta deficitul de produse din perioada t-1.
40. Executia produsului cutie pentru locomotiva electrica necesita activitatile cu duratele si
relatiile de precedenta din tabelul urmator:
Tabelul 1
Nr.

Denumirea activitatii

Simbol

Crt.

Durata

Activitati
precedente

(zile)

Pregatire S.M.I.

1-2

25

Pregatire acoperis

2-3

10

(1,2)

Pregatire cabine in pereti 2-4

laterali

(1,2)

Asamblare S.M.I.

30

(1,2)

2-5

Pregatire accesorii

2-6

10

(1,2)

Asamblare acoperis

3-8

15

(2,3)

Asamblare cabine in pereti 4-8

laterali

12

(2,4)

Prelucrare S.M.I.

5-7

(2,5)

Confectionare accesorii

6-8

20

(2,6)

10

Finisare S.M.I.

7-8

(5,7)

11

Asamblare cutie

8-9

(3,8) (4,8)
(7,8) (6,8)

12

Indepartarea schelei
montare accesorii

25

(8,9)

si 9-10

- Durata ciclului de fabricatie a produsului este de:

a) 67 zile;
b) 90 zile;
c) 65 zile;
d) 92 zile;
e) 57 zile.
RASPUNSURI
Intrebare

Raspuns

Intrebare

Raspuns

Intrebare

Raspuns

16

31

17

32

18

33

19

34

20

35

21

36

22

37

23

38

24

39

10

25

40

11

26

12

27

13

28

14

29

15

30