Sunteți pe pagina 1din 328

Anexa B Model de ntocmire a Planului de Dezvoltare Local

Planul de dezvoltare local poate fi descrcat de pe site-ul www.madr.ro si www.pndr.ro, seciunea


LEADER
Introducere

Not:
Potenialele Grupuri de Aciune Local, vor consulta Planul Naional Strategic i Programul
Naional de Dezvoltare Rural 2007-20013 i se pot inspira din acesta n elaborarea Planurilor
de Dezvoltare Local, n ceea ce privete modalitatea de abordare a fiecrui capitol.
Potenialul GAL va prezenta succint o introducere general despre situaia teritoriului i despre
aciunile ce intenioneaz s le ntreprind pentru atingerea obiectivelor.
Dosarul de candidatur - Plan de Dezvoltare Local
Participarea la procesul de selecie a GAL-urilor se va face pe baza unui dosar de candidatur care are
la baz un Plan de Dezvoltare Local, ce va cuprinde i cerine pentru ndeplinirea unor criterii de
eligibilitate i de selecie privind trei elemente: teritoriul, parteneriatul i strategia de dezvoltare a
teritoriului.
Acest document va trebui s scoat n eviden identificarea nevoilor (prioritilor) reale de
dezvoltare ale zonei respective, pe baza punctelor tari ale acesteia, oportunitilor interne i externe,
resurselor materiale, financiare i umane printr-o analiz diagnostic corect), fr a neglija punctele
slabe i riscurile existente.
De asemenea, vor trebui s prezinte n planul de dezvoltare local tipurile de proiecte specifice zonei
ce se pot ncadra n msurile din PNDR, sau proiecte cu alte aciuni specifice, precum i planul de
finanare necesar realizrii planului de dezvoltare local respectiv.
n acest context, documentaia va cuprinde trei elemente i anume:
1) Lista localitilor cuprinse n teritoriu respectiv;
Va fi realizat o baz de date (conform ANEXEI D format Excel din ghidul solicitantului) privind
componena teritoriului pentru care se va depune dosarul de candidatur Planul de Dezvoltare
Local.
2) Planul de dezvoltare local a teritoriului;
3) Planul de finanare.

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 1 of 328

Formatted: Spanish (Guatemala)

Rezumatul proiectului

Indicator

Valoare

numrul de locuitori cuprini n teritoriul pentru


care se depune candidatura

53.611

densitatea populaiei teritoriului

111,63

situaia zonelor srace/defavorizate (zone Natura


2000, zone cu valoare natural ridicat
(HNV), zone afectate de restructurare industrial)
cuprinse n teritoriu

Blai
Belceti
Coarnele Caprei
Erbiceni
Fntnele
Focuri
Scobini
Sireel
Dolhasca

existena n componena teritoriului a unor zone


cuprinse n judee diferite (da sau nu)
denumirea grupurilor minoritilor etnice
cuprinse n parteneriat
ponderea (%) reprezentanilor legali tineri (cu
vrsta pn n 40 de ani) n cadrul
organizaiilor ce formeaz parteneriatul
ponderea (%) femeilor ca reprezentani legali n
cadrul organizaiilor ce formeaz
parteneriatul
denumirea grupurilor ce includ reprezentani ai
organizaiilor agricole/a grupurilor de
productori/reprezentani ai sectorului forestier,
reprezentani ai sectorului economic/ai
organizaiilor de mediu cuprinse n cadrul
parteneriatului

Da. Judetele Iasi si Suceava

52%
54,3%
57,2%
59,8%
67%
67%
48%
64,3%
55,8%

Comunitatea rusilor Lipoveni


40,48%
30,95%
Organizatii
agricole

grupurilor de
productori

Asociatia
crescatorilor de
animale Fantanele
Marchidan
Cooperativa
Agricola de gradul
II Montefeltro
Societatea
Cooperativa de
consum de gradul
1 Consumcoop
Societatea
Coopertiva de
consum de gradul
1 Consumcoop
Focuri
Grup de
producatori
reprezentat de SC

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 2 of 328

Apis Arsinel SRL


Ocolul Silvic
Dolhasca
SC Agro-Radena
SRL
SC Bavastik SRL
SC Iustin Company
SRL
SC Agricola ACC
SRL
SC Pig Farm SRL
SC. Aurora Star
SRL
II Colta Emilia
PFA Parlog Ioana
PFA Zaharia
Constantin
SC Agro Coritana
SRL
PFA Gilca Iuliana
PFA Enache Gh.
Dumitru
PFA Astefanei
Cristina Adalciza
II Lucaci P. Ionel
II Micu M.
Mihaela
PFA Liteanu
Laurentiu
PFA Munteanu
M.A. Constantin
SC Pinus-Abies
SRL
SC Ferma Robert
SRL
II Hurmuzache
Elena
Serban V. Florin
PFA
Tincu I. M.
Constantin PFA
organizaiilor de
Agentia pentru
mediu
Protectia Mediului
Suceava
73,81%

reprezentani ai
sectorului forestier
reprezentani ai
sectorului
economic

ponderea (%) grupurilor care includ parteneri


privai i reprezentani ai societii civile n
cadrul parteneriatului
denumirea aciunilor inovative prevzute n

Masura 111 Formare profesional

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 3 of 328

cadrul planului de dezvoltare local

denumirea aciunilor de cooperare prevzute n


cadrul planului de dezvoltare local
denumirea obiectivelor operaionale care sunt
adresate fermierilor de subzisten

denumirea obiectivelor operaionale adresate


tinerilor

denumirea obiectivelor operaionale legate de


mediu

denumirea obiectivelor operaionale adresate


grupurilor de productori, asociaii,
parteneriate

(training), informare si difuzare de


cunostinte
Masura 312 Sprijin pentru crearea si
dezvoltarea de micro-intreprinderi
Masura 421 Implementarea proiectelor
de cooperare
Masura 111 Formare profesional
(training), informare si difuzare de
cunostinte
Masura 121 Modernizarea
exploatatiilor agricole
Masura 123 Cresterea valoarii adaugate
a produselor agricole si forestiere
Masura 111 Formare profesional
(training), informare si difuzare de
cunostinte
Masura 121 Modernizarea
exploatatiilor agricole
Masura 123 Cresterea valoarii adaugate
a produselor agricole si forestiere
Masura 312 Sprijin pentru crearea si
dezvoltarea de micro-intreprinderi
Masura 111 Formare profesional
(training), informare si difuzare de
cunostinte
Masura 121 Modernizarea
exploatatiilor agricole
Masura 123 Cresterea valoarii adaugate
a produselor agricole si forestiere
Masura 312 Sprijin pentru crearea si
dezvoltarea de micro-intreprinderi
Masura 313 Incurajarea activitatilor
turistice
Masura 322 - Renovarea, dezvoltarea
satelor, imbunatatirea serviciilor de
baza pentru economia si populatia
rurala si punerea in valoare a mostenirii
rurale
Masura 111 Formare profesional
(training), informare si difuzare de
cunostinte
Masura 121 Modernizarea
exploatatiilor agricole
Masura 123 Cresterea valoarii adaugate
a produselor agricole si forestiere
Masura 313 Incurajarea activitatilor
turistice
Masura 322 - Renovarea, dezvoltarea
satelor, imbunatatirea serviciilor de
baza pentru economia si populatia
rurala si punerea in valoare a mostenirii

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 4 of 328

rurale
Masura 421 Implementarea proiectelor
de cooperare

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 5 of 328

Amplasarea teritoriului
Regiunea Nord-Est este cea mai ntins
regiune de dezvoltare a Romniei, o unitate
teritorial-statistic de nivelul al doilea (NUTS 2),
conform clasificrii EUROSTAT. Regiunea Nord Est
grupeaz 6 judee - uniti administrativ teritoriale
de nivelul al treilea (NUTS 3): Bacu, Botoani,
Neam, Iai, Suceava i Vaslui.
Suprafaa total a Regiunii Nord Est este de
36.850 kmp, reprezentnd 15,46% din suprafaa
total a rii. Populaia regiunii este n numr de

Figura nr. 1 ... - Regiunea de Nord Est

3.734.546 locuitori, valoare ce reprezint 17,25%


din populaia Romniei, iar densitatea populaiei este de 101,3 locuitori/km. Din punct de vedere al
densitii ocup locul al doilea, dup Regiunea Bucureti-Ilfov. Din totalul populaiei regiunii, 56,6%
dintre acetia locuiesc n mediul rural.
Regiunae are un relief variat, armonios mbinat, din care: 30% muni, 30% relief subcarpatic,
40% podiului. Regiunea prezint i zone de deal i cmpie.

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 6 of 328

Judeul Iai este situat n partea de nord est a Romniei i central - estic a Moldovei, ntre
paralelele 4650 i 4736 latitudine nordic i ntre meridianele 2633 i 2807 longitudine estic.
Judeul Iai are ca vecini judeele: Botoani la nord, Suceava la nord-vest, Neam la vest i Vaslui la
sud.
Spre est, rul Prut formeaz
grania dintre ara noastr i
Republica

Moldova.

Suprafaa

total a judeului Iai este de 5.476


kmp

reprezentnd

2,3%

din

suprafaa rii. Este al 23-lea jude


ca mrime din Romnia.
Conform Recensmntului

Figura nr. 2 ... - Judeele Iai - Suceava

populaiei din 2002, populaia


stabil a judeului Iai a fost de

816.910 locuitori cu o densitatea populaiei este de 149,2 locuitori/kmp.

Judeul Suceava este situat n partea de nord a Romniei i central - estic a Moldovei, ntre
paralelele 2457-2640 longitudine estica si 47455- 475731 longitudine nordica
n nord, judeul Suceava atinge frontiera de stat cu Republica Ucraina, la vest se nvecineaz
cu judeele Maramure i Bistria Nsud, la sud cu judeul Mure, Harghita i Neamt, la sud-est cu
judeul Iai, iar la est cu judeul Botoani. Suprafaa total a judeului Suceava este de 8.555 kmp
reprezentnd 3,6% din suprafaa rii. Conform Recensmntului populaiei din 2002, populaia
stabil a judeului Suceava a fost de 688.435 locuitori cu o densitatea populaiei este de 80,5
locuitori/kmp.
Teritoriul Grupului de aciune local - Microregiunea Belceti-Focuri se ntinde pe raza
judeelor Iai i Suceava, cuprinznd comunele din partea central nordic a judeului Iai i oraul
Dolhasca din partea sud estic a judeului Suceava.
Din punct de vedere administrativ, Grupul de aciune local - Microregiunea Belceti-Focuri
cuprinde 9 uniti administrativ teritoriale, 8 comune i 1 ora, avnd n componen un numr de
41 localiti.

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 7 of 328

Jude

Comuna

Blai

Belceti

Coarnele Caprei

Iai
Erbiceni

Fntnele
Focuri

Scobini

Sireel

Suceava

Dolhasca

Localitate
Blai
Cotrgaci
Filiai
Mdrjeti
Podiu
Srca
Valea Oilor
Belceti
Liteni
Munteni
Satu Nou
Tansa
Ulmi
Coarnele Caprei
Arama
Petroica
Brleti
Erbiceni
Spinoasa
Sprnceana
Totoeti
Fntnele
Focuri
Scobini
Feteti
Zagavia
Bdeni
Sticlria
Sireel
Slobozia
Humosu
Berezlogi
Satu Nou
Budeni
Dolhasca
Silitea
Probota
Gulia
Poiana
Poienari
Valea Poienii

Tabelul nr 1 - Localiti Microregiunea Belceti-Focuri

Avand in vedere ca in componenta teritoriala a Gal Microregiunea Belceti-Focuri


se afla localitati din doua judete diferite, teritoriul GAL indeplineste criteriul de
selectie nr. SCS 1.4 fixat de Ministerul Agriculturii
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 8 of 328

Suprafaa total a Grupului de aciune local - Microregiunea Belceti-Focuri este de 480,28


kmp acoperind 6,76% din suprafaa judeului Iai i 1,29% din suprafaa judeului Suceava. Populaia
total este de 53.611 locuitori reprezentnd 5,22% din populaia total a judeului Iai i 1,60% din
populaia total a judeului Suceava. Densitatea populaiei este de 111,63 locuitori/kmp.

Avand in vedere ca in componenta teritoriala a Gal Microregiunea Belceti-Focuri


se afla un numar de 53.611 locuitori se indeplineste criteriul de selectie nr. SCS 1.1
fixat de Ministerul Agriculturii

Grupul de aciune local - Microregiunea Belceti-Focuri este poziionat n partea central


vestic a judeului Iai i n partea sud estic a judeului Suceava. Teritoriul grupului de aciune
local se nvecineaz cu 3 din cele 5 orae ale judeului Iai, repsectiv: Hrlu la nord, Trgu Frumos
la sud i Podu Iloaie la Sud est. n raport cu principalele orae importante din zon, teritoriul
grupului de aciune local se afl poziionat astfel:
-

la Estul de Municipiul Iai. Cea mai apropiat localitate a grupului de aciune local, fa de
Municipiul Iai, este Ebiceni la 31 km iar cea mai ndeprtat este Dolhasca la 99,2 km.

La Sud Vestul de Municipiul Suceava. Cea mai apropiat localitate a grupului de aciune
local, fiind Dolhasca la 43,5 km, iar cea mai ndeprtat fiind Erbiceni la 113 km.

La Sud de Municipiul Botoani. Cea mai apropiat localitate a grupului de aciune local, fiind
Dolhasca la 42,6 km, iar cea mai ndeprtat fiind Erbiceni la 86,4 km.

La Sud de Municipiul Flticeni judeul Suceava. Cea mai apropiat localitate a grupului de
aciune local, fiind Dolhasca la 27,1 km, iar cea mai ndeprtat fiind Erbiceni la 38,5 km.

La Sud de oraul Hrlu judeul Iai. Cea mai apropiat localitate a grupului de aciune local,
fiind Scobini la 5,8 km, iar cea mai ndeprtat fiind Erbiceni la 103 km.

La Sud de Oraul Flmnzi judeul Botoani. Cea mai apropiat localitate a grupului de
aciune local, fiind Scobini la 25,4 km, iar cea mai ndeprtat fiind Dolhasca la 58,9 km.

La Nord de oraul Trgu Frumos judeul Iai. Cea mai apropiat localitate a grupului de
aciune local, fiind Blai la 9,4 km, iar cea mai ndeprtat fiind Dolhasca la 52,2 km.

La Nord de oraul Podu Iloaie judeul Iai. Cea mai apropiat localitate a grupului de aciune
local, fiind Erbiceni la 6,6 km, iar cea mai ndeprtat fiind Dolhasca la 74,1 km.

La Nord i la Est de oraul Pacani judeul Iai. Cea mai apropiat localitate a grupului de
aciune local, fiind Sireel la 21,5 km, iar cea mai ndeprtat fiind Erbiceni la 54,1 km.

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 9 of 328

Vecinii GAL
Aa cum se observ mai sus teritoriul este amplasat aproximativ egal fa de Muncipiile
reedin ale judeelor Botoani, Iai i Suceava, acestea fiind la o distana relativ mic faa de
teritoriu accesul realizndu-se in maxim 1,5 h. De asemenea este de observat i apropierea fa de
toate oraele din judeul Iai dar i fa de oraele Flmnzi judeul Botoani i Flticeni judeul
Suceava, accesul la acestea fiind sub 26 km.
Din punct de vedere teritorial Grupul de aciune local - Microregiunea Belceti-Focuri are
urmtorii vecini:
Nord

- oraul Hrlu judeul Iai


- comuna ipote judeul Iai
- comuna Plugari judeul Iai
- judeul Botoani

Est

- comuna Gropnia judeul Iai


- comuna Movileni judeul Iai
- comuna Romneti judeul Iai

Sud

- Ora Podu Iloaiei judeul Iai


- Comuna Lungani judeul Iai
- Oraul Trgu Frumos judeul Iai
- Comuna Cotnari judeul Iai
- Comuna Vanatori judeul Iai
- Comuna Lespezi judeul Iai

Vest

- Comuna Dolheti judeul Suceava


- Comuna Liteni judeul Suceava

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 10 of 328

Judeul Suceava

Judeul Iai

Figura nr. 3 ... Poziia Grupului de aciune local - Microregiunea Belceti-Focuri

Din punctul de vedere al accesibilitii teritoriului, acesta este strbtut de ctre drumul
european E 583 care ncepe n Romnia, traverseaz Republica Moldova i se termin n Ucraina.
Drumul european E 583 face legtura judeului Iai cu partea de vest i sud a Romniei, fiind cel mai
circulat drum din judeul Iai. E 583 strbate Grupul de aciune local - Microregiunea BelcetiFocuri de la est la vest.
Teritoriul Grupului de aciune local - Microregiunea Belceti-Focuri este strbtut de la sud
la nord de drumul european E 58 care pleac de la Viena n Austria, parcurge Slovacia, Ucraina,
Romnia i ajunge la Rostov pe Don, n Rusia. Acesta face legtura ntre Municipiile Iai i Botoani,
trecnd i prin oraul Hrlu. E 58 strbate centrul teritoriului Grupului de aciune local Microregiunea Belceti-Focuri.
Accesul n teritoriu se face i prin DJ 208 Pacani Flticeni, care face legtura i cu
Municipiul Suceava, acesta strbtnd partea vestic a teritoriului de la sud la nord.
O rut deosebit de important pentru judeul Iai este DJ 281 care face legtura dintr oraele
Podu Iloaie i Hrlu. DJ 281 strbate teritoriul n diagonal de la sud est la nord vest. Drumul
naional este ntr-o stare bun, fiind utilizat cu precdere de comunele centrale ale judeului Iai.

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 11 of 328

Figura nr. 4 Legturile pe cale ferat cu restul Moldovei i a Romniei

Figura nr.5 Prezentarea grilor n teritoriu


Legtura pe cale ferat se realizeaz pe dou magistrale principale respectiv 500 Pacani
Suceava i 606 Iai Pacani i pe o magistral secundar respectiv 607 Podu Iloaiei Hrlu.
Accesul la transportul feroviar este facil pentru populaia din toate comunele teritoriului. Pe

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 12 of 328

teritoriul grupului existnd dou gri principale respectiv Dolhasca i Belceti i 3 halte respectiv la
Erbiceni, Spinoasa i Probota.

Teritoriul Grupului de aciune local - Microregiunea Belceti-Focuri poate avea acces facil
la dou aeroporturi internaionale respectiv cel din Iai, aflat la aproximativ 32 km fa de cel mai
apropiat punct i cel din cheia judeul Suceava, aflat la 46,3 km fa de Dolhasca.

Figura nr.6 Poziia fa de principalele aeroporturi internaionale

Relieful
Teritoriul Grupului de aciune local - Microregiunea Belceti-Focuri se integreaz ntru
totul ansamblului Podiului Moldovei, cu o alctuire geologic relativ simpl, cu o mobilitate
tectonic redus, cu structur i litologie destul de uniforme. Relieful este dezvoltat pe roci
sedimentare, respectiv argile i marne sarmatice cu alternane subiri de nisipuri fine. Relieful actual
deriv dintr-o veche cmpie marin ce s-a nlat uor fiind urmat de retragerea mrii sarmatice,
vechiul relief fiind nlocuit cu un relief de dealuri i coline mai joase separate de vi largi. Lunca
Bahluiului reprezint treapta joas a reliefului comunei.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 13 of 328

Cmpia Moldovei - reprezentat prin sectorul su sudic, Cmpia Jijia Bahlui, ocup ntreg
teritoriul Grupului de aciune local - Microregiunea Belceti-Focuri. Spre vest, contactul cu
regiunea nalt de pe stnga Siretului se face prin intermediul unor abrupturi puternice, pe linia
localitilor Deleni, Hrlu, Buhalnia (Ceplenia), Cotnari, Bal, Biceni (Cucuteni), Ddeti (Tg.
Frumos), Criveti (Strunga). Spre sud, cu Podiul Central Moldovenesc, intr n contact prin Coasta
Iailor, marcat de localitile Strunga, Sineti, Voineti, Mogoeti, Brnova, Ciurea, Tometi. Spre
est, limita este dat de rul Prut, iar spre nord depete limitele judeului.
Caracteristica subunitii o constituie suprafaa general larg vlurat, situat cu 200 300 m
mai jos dect partea superioar a ramei nconjurtoare. Altitudinile se desfoar ntre valorile de
32 m n zona esului Prutului, i 240 m cota maxim, n Dealul Dumbrava Roie, la Cotnari, n
general predominnd altitudini medii de 100 i 150 m. Altitudinea maxim este de 205 m n Movila
Bocancea la hotarul cu comuna Cotnari. Alte valori altitudinale: 191 m Dealul Morii, 190 m dealul
Movila Ulmi, 188 m Dealul Buhna, 182 m Dealul Hodora, 178 m Dealul Movila Dornei, 150 m Dealul
Bahluiului. Altitudinile minime se ntlnesc n lunca Prutului: 32 m la confluena Bahluiului cu Jijia.
Luncile au limi variabile: 0,2 - 2,5 km pentru Jijia i Bahlui, i sunt alctuite din depozite
aluviale i aluvio coluvio proluviale, cu grosimi de 3 20 m, mai nisipoase n baz, cu lentile de
prundiuri i argile nisipoase spre suprafa. Cele mai dezvoltate sunt esurile Prutului, Jijiei,
Bahluiului, Bahlueului, Miletinului.

Clima predominant
Teritoriul Grupului de aciune local - Microregiunea Belceti-Focuri aparine zonei de
climat temperat continental pronunat, aflat sub influena anticiclonilor atlantic i euro-asiatic.
Radiaia solar global, cu valori medii de 116 kcal/cm2 are o distribuie neuniform n cursul anului.
40% din total revine perioadei de var (iulie = 17 kcal/cm2), n timp ce iarna se realizeaz doar 10%
(ianuarie = 2.2 kcal/cm2).
Temperatura medie anual a aerului este cuprins ntre 9C i 10C. Cele mai mari valori medii
lunare se nregistreaz n iulie (18C- 20C n zonele nalte), iar cele mai mici valori se nregistreaz n
ianuarie (-3C - 4C).
Durata de strlucire a soarelui atinge 2076 ore anual;
Caracterul continental e pus n eviden de valorile extreme ale temperaturilor: Temperaturile de
peste 5C ncep de la 23 martie i dureaz pn spre 11 noiembrie, iar cele ce depesc 10C se

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 14 of 328

nregistreaz ntre 11 aprilie i 20 octombrie (180 -185 zile), aceasta fiind i perioada de dezvoltare
optim a culturilor agricole.
O caracteristic termic specific intervalului noiembrie - martie este ngheul, care se
produce, n medie, toamna n octombrie i primvara n aprilie, numrul mediu al zilelor cu nghe
fiind de 110. Cel mai timpuriu nghe s-a nregistrat la 10 septembrie, iar cel mai trziu la 21 mai. n
mod obinuit, primul nghe se produce n jurul datei de 14 octombrie, iar ultimul la 20 aprilie.
Numrul mediu al zilelor cu nghe este 110.
n perioada cald a anului se nregistreaz n medie 85 zile de var cu temperaturi maxime
egale sau mai mari de 25C i 23 zile tropicale cu temperaturi maxime egale sau mai mari de 30C.
Umiditatea relativ a aerului are valori medii anuale de 75 - 76 %. Cele mai mari valori lunare
depesc 85 90 % iarna, iar cele mai reduse coboar pn la 64 - 65% vara. Important de
menionat este deficitul de umiditate din aer care se nregistreaz n aprilie - mai (67 - 66%),
influennd negativ dezvoltarea vegetaiei.
Nebulozitatea este direct influenat de temperatura i umezeala aerului, valoarea medie anual
variind de la 5 zecimi la 6,5 zecimi, cele mai mari valori medii lunare nregistrndu-se iarna (peste 7
zecimi).
Precipitaiile atmosferice care cad pe teritoriul variaz de la 450 - 550 mm n medie pe an la limitele
de nord - est i sud. n timpul anului, regimul precipitaiilor este de asemenea neuniform,
nregistrndu-se cantiti mari n mai i iunie, uneori i iulie (65 - 75 mm n medie) i mici n
decembrie - martie (25 - 35 mm n medie). n proporie de 70% ele cad sub form de ploaie, cu
excepia intervalului din ultima decad a lunii noiembrie, pn n ultima decad a lunii martie, cnd
se nregistreaz 34 - 42 zile cu ninsoare. Din totalul precipitaiilor, 35 - 40% cad vara, 23 30%
primvara, 17-23% toamna i 10-17% iarna.
n cursul unui an sunt n medie, 190 de zile fr precipitaii, iar gruparea lor n perioada
vegetativ a culturilor, are influene negative asupra recoltelor. Precipitaiile sub form de ninsoare
din perioada rece a anului, nregistrez un numar mediu de 33 zile.
Vnturile care bat pe teritoriul microregiunii se caracterizeaz prin fluctuaii mari de direcie i
vitez, fiind determinate att de circulaia general a maselor de aer ct i de orientarea reliefului.
Cele mai mari frecvene medii anuale le au vnturile dinspre nord - vest (29 %) urmate de vnturile
dinspre nord (12 %), sud (11 %), sud - vest (10%) i sud -est (9%). Cele mai mici frecvene le au
vnturile dinspre nord - est (2%).
Calmul atmosferic are valori relativ ridicate (22%), indicnd condiii de adpost aerodinamic.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 15 of 328

Viteza vnturilor a nregistrat valori medii de 4,6 m/s la Cotnari pe direcia dominant de
nord - vest. Viteze medii ridicate s-au mai nregistrat dinspre nord (3,5 m/s),sud - est (3,1 m/s), sud
i vest (2,9 m/s).

Solul
Din punct de vedere pedologic pe teritoriul Grupului de aciune local - Microregiunea
Belceti-Focuri se ntlnesc soluri cu nsuiri deosebite i cu pretabiliti diferite, identificndu-se
urmtoarele categorii:
Cernoziom levigat fr eroziune ce se gsete pe terenuri mici, platouri i pe firul unor vi cu
ap freatic la adncime aproximativ 38%
Cernoziom levigat cu eroziune 1 i 2 ce se gsete pe terenuri cu pante mai ridicate sub
influiena crora procesul de eroziune a fost declanat reprezentnd aproximativ 25% din
teritoriu
Cernoziom levigat moderat la puternic moderat, reprezentnd 18% din teritoriul Grupului de
aciune local - Microregiunea Belceti-Focuri
Soluri foarte puternic erodate, aproximativ 10% din teritoriu
Soluri aluvo-caluviale n diferite grade de salinizare, ntlnindu-se n valea rului Bahlui, pe
firul unor vi i pe unele platouri aproximativ 5% din suprafaa Grupului de aciune local Microregiunea Belceti-Focuri
Lacoviste n diferite grade de salinizare care se regsesc mai multe de-a lungul unor vi
reprezentnd circa 3% din teritoriu
Soluri diferite de coast, care se ntlnesc pe diferite pante n procent de cca 1% din teritoriul
comunei.
Printre procesele geomorfologice cele mai frecvent ntlnite pe teritoritul Grupului de
aciune local - Microregiunea Belceti-Focuri sunt n primul rnd eroziunea solului i alunecrile de
teren care se ntlnesc pe terenurile n pant i fenomene de depunere cu acumulri ce se gsesc pe
vi i lunci.

Resurse naturale
Hidrocarburi - Din prospeciunile efectuate pn n prezent, rezult c potenialul petro - gazeifer
din cuvertura Platformei Moldoveneti aferent Grupului de aciune local - Microregiunea

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 16 of 328

Belceti-Focuri, este foarte redus, iar investigaiile fcute n-au dus la identificarea unor zcminte
exploatabile.
Argile, siltite i luturi - n alctuirea cuverturii sarmaiene particip, n proporie mare, rocile pelitice
(argile i siltite). Cele mai mari acumulri se gsesc n Basarabianul inferior. Argilele i siltitele
sarmaiene sunt utilizate n industria ceramic i a crmizilor.
Luturile loessoide - i luturile deluviale i coluviale, sunt utilizate, la fel ca i argilele sarmaiene, ca
materie prim n industria ceramicii i a crmizilor. Pe raza Microregiunii nu exist exploataii cu
caracter permanent.
Apele minerale - Apele de adncime de pe teritoriul judeului Iai sunt puternic mineralizate datorit
dizolvrii srurilor din sedimente. Forajul realizat n zona limitrof microregiunii la Deleni Hrlau au
pus n eviden existena unor ape clorosodice i clorocalcice, uor radioactive, cu o mineralizaie
foarte ridicat, variind ntre 57,78 g/kg i 63,69 g/kg, din care 25,11 - 43g/kg NaCl i 16-30 g/kg
CaCl2, la care se adaug coninuturi reduse de NaCl2, SO4Ca i Ca(CO3H)2. Acest fapt a dus la
concluzia c exist posibilitatea ca pe teritoriul microregiunii s se poat exploata apele minerale,
dar numai prin foraje de mare adncime (peste 1.000 m).

Figura nr .7 Principalele cursuri de ap


Acumulri de ape i lacuri
Apele de suprafa din cadrul judeului sunt reprezentate prin ruri i lacuri.
- Rurile fac parte din cele dou mari bazine hidrografice - Prut i Siret cea mai mare parte (60 %)
aparinnd Prutului. Cele mai importante cursuri sunt: Siret, Bahluie, Bahlui, Grla Morii, Duruca.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 17 of 328

Toate cursurile de ap din aceasta microregiune i dezvolt n ntregime bazinele n limitele


judeelor, fiind ruri autohtone. Densitatea reelei hidrografice permanente este de 0,5 km/kmp, iar
a celei temporare de 1,0 km/kmp, deci o densitate total de 1,5 km/kmp. Rul Siret este cel mai
important afluent al Dunrii, avnd un debit mediu multianual de cca. 250 mc/s, la vrsare, i
reprezint cel mai mare bazin hidrografic de pe teritoriul Romniei.Bahluiul are debite medii de 2,1
mc/s, deci rezerve de ap sunt reduse.
O alt form de producere a scurgerii maxime o constituie viiturile, ca urmare a ploilor toreniale de
var. Cele mai mari debite maxime s-au nregistrat n anii 1969, 1970, 1975: 182 mc/s pe Bahlui la
Iai, 292 mc/s pe Bahluie la Tg. Frumos.
- Lacurile completeaz reeaua hidrografic a judeului, cele naturale fiind puine i de mic
importan, marea majoritate fiind antropice (iazuri i heletee), construite de-a lungul vilor,
constituind adevrate salbe, cu scopuri piscicole, pentru irigaii, de regularizare a debitelor raurilor
i ca supape de atenuare a viiturilor. Cele mai importante lacuri pentru aceast microregiune sunt
acumulrile
Iazul Tansa-Belceti (construit pe Bahlui, n scopul protejrii comunei Belceti de inundaii
avnd o suprafa de 360 ha). Acumularea Tansa de pe rul Bahlui cu un volum de ap de
8900 m este folosit pentru alimentarea cu ap, irigaii, piscicultur.
iazurile de pe Gurguiata (afluent al Bahluiului) respectiv Sava I, Sava II (Bodaia), Cicadaia,
Plopi, Huc.
Iaz intea comuna Erbiceni, suprafaa de 12 ha, destinat pescuitului sportiv.

Vegetaia i fauna
Flora
Diversitatea condiiilor pedo-climatice i oro-hidrografice ale judeelor Iai i Suceava, au
determinat instalarea unei vegetaii foarte variate, cu elemente floristice bogate i de origini
diferite, ca urmare a interferenei pe acest teritoriu a provinciei central-europene est-carpatice cu
provincia ponto-sarmatic.
Vegetaia natural spontan i-a restrns aria de rspndire ca urmare a extinderii
terenurilor cultivate, fiind reprezentat prin elemente ce aparin silvostepei, rspndite n Cmpia
Moldovei pe arii restrnse, ct i prin pduri de foioase care ocup nlimile Podiului Sucevei i ale
Podiului Central Moldovenesc. Faptul c n trecut pdurea i desiurile de arbuti aveau o pondere

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 18 of 328

nsemnat o dovedete i numele vechilor sate Plopi (azi disprut) i Ulmi sugernd c n trecut
existau aici pduri de plopi i ulmi.
Zona de silvostep este caracteristic Cmpiei Colinare, dar se ntlnete i n sectoarele mai joase
ale podiului din sud (dealurile Prutului i depresiunea Negreti), unde climatul este de un
continentalism mai accentuat, iar solurile sunt cernoziomice sau cenuii.
Vegetaia natural a silvostepei este reprezentat prin plcuri de pdure (leauri) i pajiti,
puternic transformate i modificate antropic.
Pdurile silvostepei sunt formate din leauri de gorun i stejar, alturi de care se ntlnesc:
carpenul, teiul, ararul, jugastrul, ulmul, cireul, i, mai rar, stejarul brumriu, mojdreanul, crpinia,
teiul pucios, ararul ttrsc. Stratul de arbuti, dezvoltat mai ales la periferia pdurilor este
constituit din aceleai esene ca n cazul pdurilor de stejar i gorun ale zonei forestiere, la care se
adaug: voniceriul pitic, migdalul pitic, caragana, cireul pitic, scumpia, verigariul. Pajitile
silvostepei sunt formate din asociaii de piu, colilie, firu cu bulb, brboas, pin gros, obsig,
pelini, laptele cinelui , etc.
Vegetaia specific luncilor este format din asociaii de pir trtor, iarba cmpului, firu de
cmp, piu, zzanie, coada vulpii etc. Izolat, se ntlnesc plcuri de pdure (zvoaie) formate mai
ales din esene moi: salcie, rchit, plop. n lunca Prutului se mai ntlnesc i pduri de esene tari:
stejar, ulm, frasin. Vegetaia natural a judeului a fost intens modificat de interveniile antropice.
Defririle i deselenirile practicate, uneori fr discernmnt, n vederea extinderii culturilor
agricole, au diminuat suprafeele ocupate de pduri i pajiti. n 1958 pe locul unde este azi pdurea
Valea Morii vegetaia spontan a fost defriat i s-au efectuat plantaii cu salcmi, plopi, frasini,
nuci, cirei, meri, pini, molizi. Aceste aciuni au declanat reacii negative asupra celorlalte
componente naturale: creterea gradului de continentalism, reducerea debitelor apelor subterane i
de suprafa, creterea torenialitii i a eroziunii, declanarea de alunecri de teren, etc.

Fauna
Fauna este strns legat de specificul nveliului vegetal, distingndu-se elemente care
triesc n pdurile de foioase, n zona de silvostep, n luncile rurilor i n apele rurilor i lacurilor.
Fauna pdurilor este ntlnit n masivele forestiere din vest i sud i este mai bogat n specii
fiind reprezentat de mamifere, psri, amfibieni, etc.
Fauna silvostepei i stepei este mai srac, fiind mult diminuat n urma expansiunii activitilor
umane.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 19 of 328

a) Mamiferele cele mai reprezentative sunt din grupul roztoarelor: popndul, celul pmntului,
oarecele de step, oarecele de cmp, obolanul de cmp, hrciogul, iepurele, iepuraul de vizuin,
ultimul colonizat n 1905 la Cristeti lng Iai, de unde s-a rspndit repede n jur. Mai pot fi
menionate de asemenea, dihorul, nevstuica, bursucul (sau viezurele), vulpea, iar uneori, n
apropierea zonelor forestiere, cprioara, mistreul, lupul.
b) Psrile caracteristice silvostepei i stepei sunt: prepelia, potrnichea, ciocrlia, fsa de cmp,
presura, sticletele, cinteza, graurul, turturica, gugutiucul, pupza, cucul, cneparul, porumbelul,
mrcinarul, vrabia, rndunica, lstunul, cioara.
Dintre psrile rpitoare menionm orecarul comun, gaia.
c) Amfibienii sunt legai de un mediu acvatic sau mai umed i umbrit, mai reprezentative fiind:
broatele, buhaiul de balt.
Fauna luncilor nu se deosebete prea mult de cea din step. De remarcat este totui prezena n
lunca Prutului a cinelui enot i a vidrei, ultima fiind n prezent o raritate.
Fauna acvatic are o distribuie sub form de areale reduse, legate de apele stagnante sau
curgtoare. Dintre mamiferele mai comune menionm obolanul de ap i chicanul, iar cu mod de
via strict acvatic i destul de rar, vidra. Psrile sunt numeroase i variate, multe prezentnd
interes cinegetic. Dintre cele mai frecvente menionm: raa mare, raa mic, raa critoare, raa
suliar, raa roie, gsca de var, grlia mare, grlia mic. Fauna piscicol este de asemenea bogat
i variat att n lacuri, ct i n apele curgtoare, speciile mai importante fiind: crapul, cleanul,
bibanul, scobarul, mreana somnu, caras, etc. Recent, n iazuri i acumulri au fost introdui crapi
chinezeti care s-au adaptat bine i cu rezultate promitoare.

Peisajul cultivat
La nivelul anului 2002, suprafaa total a Grupului de aciune local - Microregiunea
Belceti-Focuri este de 48.028 ha.
Nr crt

Comuna

1
2

Blai
Belceti

3
4
5
6
7

Coarnele Caprei
Erbiceni
Fntnele
Focuri
Scobini

2002
ha
3.752
9.335

%
7,81%
19,44%

3.715
4.960
2.328
5.412
5.062

7,74%
10,33%
4,85%
11,27%
10,54%

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 20 of 328

Nr crt
8
9

2002
ha
2.427
11.036
48.028

Comuna
Sireel
Dolhasca
Total suprafa

%
5,05%
22,98%
100%

Sursa: Direciile judeene de statistic

Tabelul nr 2 Suprafaa localitatilor


Din totalul de 48.028 ha, 40.072 ha este suprafa agricol utilizat, reprezentnd
aproximativ 83,43%.

Nr crt
1
2
3
4
5
6
7
8
9

2002
ha
3.674
8.357
3.633
4.864
2.288
5.302
4.744
2.310
4.900

Comuna
Blai
Belceti
Coarnele Caprei
Erbiceni
Fntnele
Focuri
Scobini
Sireel
Dolhasca
Total suprafa

40.072

%
7,65%
17,40%
7,56%
10,13%
4,76%
11,04%
9,88%
4,81%
10,20%
100%

Sursa: Direciile judeene de statistic

Tabelul nr 3 Suprafaa agricol utilizat pe comune


La nivelul Grupului de aciune local - Microregiunea Belceti-Focuri, modul de utilizarea a
terenului este dup cum urmeaz:
Nr
crt
1
2
3
4
5

2002
Ha
%
26.879 71,45%
9.440 20,02%
2.298
4,74%
409
2,25%
245
1,53%

Categoria de folosin
Arabil
Puni
Fnee i pajiti naturale
Vii
Livezi
Total Agricol

39.271

100,00%

Sursa: Direciile judeene de statistic

Tabelul nr 4 Categoriile de teren

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 21 of 328

Graficul nr 1 Structura principalelor suprafee de teren agricol n ha


Din total suprafa arabil de 40.072 ha, 39.271 ha este suprafa cultivat, ceea ce
reprezint 98,00%.
Principalele culturi agricole cultivate sunt gru, secara, orz, orzoaic, porumb, cartofi, sfecl,
floarea soarelui i legume. Acestea ocup 68,44% dn totalul suprafeelor cultivate acoperind 26.879
ha.
Nr crt
1
2
3
4
5
6
7

Cultura
Grau si secara
Porumb
Cartofi
Floarea soarelui
Sfecla de zahar
Legume
Alte culturi
Total Agricol

Suprafa
%
cultivat
4.160 15,48%
11.880 44,20%
1.131 4,21%
1.925 7,16%
448 1,67%
1.243 4,62%
6.092 22,66%
26.879
100,00%
Sursa: Direciile judeene de statistic

Tabel nr 5 Structura principalelor suprafee de teren agricol n ha

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 22 of 328

Importana strategic a teritoriului


Grupul de aciune local - Microregiunea Belceti-Focuri este poziionat n partea central
vestic a judeului Iai i n partea sud estic a judeului Suceava. Din punct de vedere teritorial
Grupul de aciune local - Microregiunea Belceti-Focuri are urmtorii vecini:
Nord

- oraul Hrlu judeul Iai


- comuna ipote judeul Iai
- comuna Plugari judeul Iai
- judeul Botoani

Est

- comuna Gropnia judeul Iai


- comuna Movileni judeul Iai
- comuna Romneti judeul Iai

Sud

- Ora Podu Iloaiei judeul Iai


- Comuna Lungani judeul Iai
- Oraul Trgu Frumos judeul Iai
- Comuna Cotnari judeul Iai
- Comuna Vanatori judeul Iai
- Comuna Lespezi judeul Iai

Vest

- Comuna Dolheti judeul Suceava


- Comuna Liteni judeul Suceava

Judeul Suceava

Judeul Iai

Figura nr.8 Poziia Grupul de aciune local - Microregiunea Belceti-Focuri


Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 23 of 328

Poziionat ntr-o zon strategic, beneficiind de terenuri agricole fertile, Microregiunea


Belceti - Focuri beneficiaz de un potenial nsemnat de atragere a investitorilor autohtoni i
strini. Poziionarea lng principalele drumuri naionale care strbat judeele Iai i Suceava, la mai
puin de 60 de km de punctul de frontier Sculeni, cu Republica Moldova, ofer Microregiunii reale
oportuniti de cooperare cu alte zone.

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 24 of 328

Comuna
Scobini

Comuna
Coarnele Caprei

Comuna
Fntnele

Comuna
Focuri
Oraul
Dolhasca

Comuna
Sireel

Comuna
Belceti
Comuna
Erbiceni

Comuna
Blai

Figura nr 9 Harta teritoriului care cuprinde delimitarea comunelor, reeaua principalelor ci de comunicare,
fluvii/ruri, localitile principale, punctele de concentrare economic i turistic etc
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 25 of 328

Figura nr 10 Harta localizrii teritoriului n cadrul judeelor i n raport cu marile orae din apropiere i cu ali vecini importani
din punct de vedere geografic, economic, social
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 26 of 328

Relaia teritoriului cu exteriorul


Localizarea teritoriului n context european
n context european Microregiunea Belceti Focuri are acces la Coridorul 9 European prin
drumul european E583, coridor ce face legtura ntre Occident i rile din fostul spaiu CSI.
Coridorul 9 pornete din Finlanda, traversnd Lituania, Belarus, Rusia, Ucraina, Moldova, Romnia,
Bulgaria i se termin n Grecia.

Figura nr 11 Localizarea teritoriului n context european


Coridorul 9 European, care strbate teritoriul grupului, reprezint o oportunitate deosebit
n dou direcii aceea a desfacerii mrfurilor grupului pe pieele externe dar, n aceeai msur, a
desfacerii produselor europene n interiorul grupului de aciune local. Accesul facil la teritoriu din
exterior se traduce printr-o serie de avantaje concureniale, fa de alte zone cum ar fi:
infrastructur de acces n interiorul grupului foarte bun, coridoarele europene
beneficiind de ntreinere permanent, teritoriul fiind permanent deschis indiferent de
intemperii
poziia foarte apropiat de punctul vamal Sculeni (aproximativ 45 km), oferind
posibilitatea schimburilor de mrfuri cu Replubica Moldova
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 27 of 328

vizibilitate crescut a zonei


costuri reduse de transport a mrfurilor
posibilitatea deschiderii ctre potenialii investitori externi, europeni sau din fosta CSI.
Aezarea Microregiunii Belceti - Focuri permite accesul facil feroviar la calea ferat cu
legturi internaionale.
De asemenea legtura cu exteriorul se poate realiza prin intermediul aeroporturilor
internaionale Iai i Suceava, ce opereaz curse internaionale, aflate la mai puin de 1 h fa de
teritoriu .
Aezarea strategic n raport cu infrastructura de transport internaional este prea puin
utilizat de populaia din teritoriu, din cauza mai multor aspecte:
-

marea majoritate a productorilor din zon au producii reduse care nu ar putea acoperi
costurile cu transportul n alte ri;

productorii nu sunt organizai sau nu au spaii de depozitare pentru a se putea uni i a


furniza cantiti mai mari de produse spre exterior

nu a existat o deschidere concentrat ctre exterior, nepunndu-se pn n prezent


problema organizrii unor schimburi de experien sau comerciale cu alte ri

un alt impediment l constituie limba de conversaie, marea majoritate a productorilor fiind


vorbitori doar de limb romn

productorii nu au mijloace de transport specializate pentru mrfuri


Un punct de deschidere l reprezint rentoarcerea populaiei care lucreaz n strintate.

Localizarea teritoriului n context naional


Teritoriul Grupului de aciune local - Microregiunea Belceti-Focuri este strbtut de o reea de
drumuri naionale i europene foarte vast, oferind la o proporie de 75% din teritoriu accesul direct
la cel puin un drum naional sau european.
Astfel se poate observa o reea de drumuri ce strbate teritoriul facnd legtura cu restul arii, dup
cum urmeaz:
-

drumul european E 583, ce strbate teritoriul Grupului de aciune local - Microregiunea


Belceti-Focuri de la est la vest, face legtura cu partea de vest i sud a Romniei

drumul european E 58, ce strbate teritoriul Grupului de aciune local - Microregiunea


Belceti-Focuri de la sud la nord, face legtura cu nordul i vestul Romniei prin Municipiile
Botoani (ctre nord) i Roman (ctre Sud)

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 28 of 328

Figura nr 12 Localizarea teritoriului n context naional


Aezarea Microregiunii Belceti - Focuri permite accesul facil feroviar la toate oraele din
Romnia precum i la punctul de frontier cu Republica Moldova de la Sculeni.
Dei infrastructura de transport naional este suficient i ntr-o stare foarte bun de
utilizare, accesarea acesteia de ctre populaie se face difereniat din cauza mai multor aspecte:
-

tranpostul mrfurilor ctre oraele mari nu se poate realiza dect cu mijloace specializate,
inexistente n momentul de fa n posesia productorilor

produciile agricole sau manufacturiere din teritoriu sunt de mici dimensiuni nefiind fezabil
vnzarea lor la distane mari fa de teritoriu

nu exist contracte care s ofere certitudinea vnzrii mrfurilor, fapt pentru care deplasarea
la distane mari n ar crete riscul de pierdere sau perisabilitate

nu s-au realizat studii sau sisteme comerciale care s ofere informaii cu privire la potenialul
pieelor interne

Localizarea teritoriului n context regional


Teritoriul Grupului de aciune local - Microregiunea Belceti-Focuri are acces direct la 9 orae
aflate la mai puin de 45 de km distan fa de acesta. Teritoriul are legtur direct cu principalii
poli de dezvoltare regional, respectiv Municipiile Iai, Botoani i Suceava cu toate oraele din
Judeul Iai (Municipiul Pacani, oraele Trgu Frumos, Hrlu i Podu Iloaie), precum i oraele
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 29 of 328

Flmnzi din judeul Botoani i Flticeni din judeul Suceava dup cum urmeaz:
-

prin drumul european E 58 se face legtura cu Municipiile Iai i Botoani, trecnd i prin
oraele Podu Iloaie, Trgu Frumos, Hrlu din judeul Iai i Flmnzi din judeul Botoani. E
58 strbate centrul teritoriului Grupului de aciune local - Microregiunea Belceti-Focuri.

prin DN 208 Pacani Flticeni, care face legtura i cu Municipiul Suceava, acesta
strbtnd partea vestic a teritoriului de la sud la nord.
Pentru cltori legtura ntre Microregiune i principalele orae se realizeaz cu autocare sau

cu trenul. n momentul de fa pe teritoriul Microregiunii Belceti - Focuri trec mai multe curse
regulate pentru cltori cu o frecven de aproximativ 1 h, care satisfac pe deplin nevoile locuitorilor
Microregiunii.
Apropierea de orae mari reprezint practic singura modalitate de preschimbare a mrfurilor
sau de aprovizionare a populaiei din Microregiunea Belceti Focuri. Aceast apropiere reprezint
un avantaj pentru productorii din zona rural din cauza mai multor motive:
puterea de cumprare mai mare a populaiei din orae
populaia urban prefer varietatea produselor
populaia urban nu i produce sau produce n cantitate mic, produsele necesare traiului
zilnic
schimburile comerciale se realizeaz cu bani n cea mai mare parte a lor (trocul este rar
ntlnit n pieele urbane)
exist spaii special destinate comercializrii produselor din zonele rurale, cunoscute de
oamenii (se beneficiaz practic de publicitate), care beneficiaz de paz i spaii de
depozitare conforme cu necesitile
preurile produselor sunt sub preurile produselor din super market-uri
pieele de desfacere au un caracter zilnic
Principalele impedimente care apar n comercializarea produselor din teritoriu n oraele
vecine sunt:
costurile mari ce trebuiesc pltite ca taxe de pia
inexistena mijloacelor de transport specializate, fapt ce poate duce la pierderea sau crete
riscul de perisabilitate a mrfurilor; n orae este interzis intrarea cu atelaje trase de cai
(mijlocul de transport preponderent n zon)
normele sanitar veterinare solicitate la prezentarea mrfurilor spre vnzare

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 30 of 328

Figura nr 13 Localizarea teritoriului n context naional i regional


Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 31 of 328

Relaia ntre comunele/satele care compun teritoriu


n cadrul Grupului de aciune local - Microregiunea Belceti-Focuri sunt 40 de localiti,
cele mai importante fiind reedinele de comun respectiv Blai, Belceti, Coarnele Caprei,
Erbiceni, Fntnele, Focuri, Scobini, Sireel i oraul Dolhasca. Acestea reprezint centrele
administrative i sociale ale unitilor administrativ teritorial reprezentate n grupul de aciune
local, fiind i principalii poli de dezvoltare ai zonei
Avnd n vedere caracterul preponderent agricol al afacerilor din zon, nu poate fi definit un
singur punct de concentrare economic, dar prin prisma demofic, teritorial i economic, putem
concluziona oraul Dolhasca ca cel mai important punct economic al zonei.
Aflat ntr-o zon geografic asemntoare, Microregiunea Belceti-Focuri se caracterizeaz
att printr-o omogenitate etnic, folcloric, dar i una economic, fiind o regiune preponderent
agricol.
n conformitate cu Regiunea este caracterizat printr-un nivel al srciei mediu cu o rat a
srciei de 58,38% calculat la nivelul ntregii zone.
Din punctul de vedere al ratei de srcie, calculat ca proporia din populaie care triete
sub pragul srciei, Microregiunea Belceti-Focuri este caracterizat printr-un nivel mediu al
srciei de 58,38%.
Totui n cadrul regiunii exist 3 comune care depesc pragul de risc al srciei de 60%, fiind
ncadrate n localiti cu grad de srcie ridicat respectiv: Fntnele, Focuri i Sireel. Celelalte
comune se ncadreaz n nivelul mediu de srcie dar au rate care se apropie de nivelul ridicat de
srcie (Erbiceni 59,8%).
Unitate administrativ
teritorial
Blai
Belceti
Coarnele Caprei
Erbiceni
Fntnele
Focuri
Scobini
Sireel
Dolhasca

Rata srciei
52%
54,3%
57,2%
59,8%
67%
67%
48%
64,3%
55,8%

Profunzimea
srciei
16,5%
18%
19%
19,8%
19,8%
23%
15,1%
22,2%
18,2%

Severitatea
srciei
7,6%
8,5%
9,0%
9,3%
9,3%
10,9%
7,0%
10,6%
8,6%
Sursa MADR

Tabelul nr 6 Harta gradului de srciei


Introducerea Oraului Dolhasca n cadrul teritoriului Microregiunii Belceti-Focuri, este o
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 32 of 328

necesitate, acesta fiind un pol de dezvoltare ctre care pot converge toate resursele economice ale
regiunii. Prezena oraului Dolhasca n cadrul Microregiunii Belceti-Focuri va aduce un plus
economic evident acesta fiind practic o pia de desfacere necesar pentru productorii regiunii.
Poziionarea strategic a oraului Dolhasca permite deschiderea unei piae pentru produsele
regiunii, prea puin utilizat n momentul de fa respectiv judeul Suceava. Desfacerea produselor
ntr-un jude care prin aezarea lui este ntr-o zon muntoas, avnd activiti preponderent silvice
i turistice, avnd un deficit n aprovizionarea cu produse agricole, va duce la o mai bun
comercializare a produselor agricole ale Regiunii.
Relaiile ntre comune se rezum la relaii comerciale ce se desfoar ntre populaie.
Acetia particip la trgurile i oboarele realizate n comunele regiunii prezentndu-i spre desfacere
mrfurile produse. n ceea ce privete relaiile comerciale realizate la nivelul Microregiunii BelcetiFocuri, studiile arata ca producia comercializat de ctre productorii rurali din teritoriu este
vndut n oraele cele mai apropiate i numai 25% este vndut n comuna sau comunele limitrofe.
Valoarea redus a schimburilor comerciale (25%) vndut n interiorul teritoriului, poate fi
explicat prin mai multe motive:
1. marea majoritate a agricultorilor i produc n regie proprie tot ce au nevoie pentru consumul
propriu, neachiziionnd produse comrcializate
2. schimburile de produs nu se realizeaz efectiv cu moned ci mai mult prin troc, acesta fiind
un dezavantaj pentru productori
3. trgurile sau oboarele realizate n comune sunt singurele mijloace de vnzare sau de
aprovizionare cu mrfuri n plan local, acestea avnd un caracter sptmnal sau chiar lunar
4. oferta din cadrul trgurilor sau oboarelor este redus
5. valoarea mrfurilor din trguri sau oboare este mic fiind direct proporional cu puterea de
cumprare din zon.
Aceste aspecte negative pot fi compensate prin introducerea produselor pe pieele urbane,
mult mai mature, fapt ce se poate realiza numai prin coordonarea i nzestrarea productorilor cu
mijloacele tehnice i cunotinele necesare.

Starea infrastructurii (reeaua rutier, ferat, aerian, naval)


Infrastructura rutier
Din punct de vedere al reelei rutiere, teritoriul Microregiunii Belceti Focuri deine o
infrastructur foarte bine structurat, ns nu destul de bine valorificat. Infrastructura rutier
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 33 of 328

cuprinde drumuri europene, drumuri naionale, drumuri judeene i drumuri comunale.


Toate localitile sunt legate la reeaua de drumuri. Starea general a drumurilor este una
bun permind accesul i nefiind un impediment real n dezvoltarea zonei.
Cele mai izolate localiti din punct de vedere al accesibilitii sunt i cele mai srace:
localitile: Cotrgaci, Podiu, Filiai, comuna Blai
localitile: Munteni, Tansa, Ulmi, comuna Belceti
localitile Totoeti i Sprnceana, comuna Erbiceni
localitatea Focuri, comuna Focuri
localitile Feteti, Zagavia, comuna Scobini
localitile Silitea, Poiana, Valea Poienii, oraul Dolhasca

Starea infrastructurii rutiere ce strbate Microregiunii Belceti Focuri poate fi prezentat


dup cum urmeaz:
Comuna

Blai

Sat
Blai

Modalitate de acces
E 58 Iai Trgu Frumos

Cotrgaci

Din DJ 282E Drum asfaltat

Filiai

Din E 58 Iai Trgu Frumos

Mdrjeti

E 58 Iai Trgu Frumos

Podiu

Din E 58 Iai Trgu Frumos

Srca

E 58 Iai Trgu Frumos

Valea Oilor

Din E 58 Iai Trgu Frumos

Belceti

DJ 281

Liteni

Din DJ 281

Munteni

Din DJ 281 B

Satu Nou

Din DJ 281

Tansa

Din DJ 281

Ulmi

Din DJ 281

Coarnele
Caprei

DJ 281

Arama

DJ 281

Belceti

Coarnele
Caprei

Tip drum
Drum european
Drum comunal pietruit
6 km
Drum comunal pietruit
13 km
DJ 282E Drum asfaltat
Drum comunal pietruit
10 km
Drum european
Drum comunal pietruit
8 km
Drum judeean DJ 281
asfaltat
Drum comunal pietruit
8 km
Drum comunal pietruit
10 km
Drum judeean DJ 281
B asfaltat
Drum comunal pietruit
2 km
Drum comunal pietruit
6 km
Drum judeean DJ 281
asfaltat
Drum judeean DJ 281
asfaltat

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 34 of 328

Stare drum
Foarte bun
Proast
Proast
Bun
Proast
Foarte bun
Proast
Bun
Bun
Proast
Bun
Proast
Proast
Bun
Bun

Comuna

Totoeti

Din DJ 281 Podu Iloaie Belceti

Fntnele

Fntnele

Din DJ 281 D

Focuri

Focuri

Din DJ 281

Scobini
Feteti
Zagavia
Bdeni
Sticlria
Sireel
Slobozia

Din E 58 Trgu Frumos- Botoani


Din DJ 281
Din DJ 281
Drum judeean 281
Drum judeean 281
Din E 58 Trgu Frumos- Botoani
Din E 58 Trgu Frumos- Botoani

Tip drum
Drum judeean DJ 281D
asfaltat
Drum comunal pietruit
2 km
DJ 281 asfaltat
DJ 281 asfaltat
Drum comunal asfaltat
11 km
Drum comunal pietruit
7 km
Drum comunal 11 km
asfaltat
Drum judeean DJ 281D
asfaltat
DJ 281 asfaltat
Drum comunal 6 km
Drum comunal 4 km
DJ 281 asfaltat
DJ 281 asfaltat
DJ 281 asfaltat
DJ 281 asfaltat

Humosu

Din DJ 281

Drum comunal 16 km

Berezlogi

Din DJ 281

Drum comunal 9 km

Satu Nou

Din DJ 281

Drum comunal 10 km

Budeni
Silitea

Drum judeean 208 A


Din DJ 281
Din DJ 208

DJ 208A
Drum comunal 10 km
DJ 208S

Din DJ 208

DJ 208S

Poiana

Din DJ 208S

Poienari

Din DJ 208 A

Drum comunal 10 km
Proast
Drum comunal 12 km
Foarte bun
asfaltat

Valea
Poienii

Din DJ 208

Erbiceni

Sat

Modalitate de acces

Petroica

Din DJ 281

Brleti

Din DJ 281 Podu Iloaie Belceti

Erbiceni
Spinoasa

Din E 58 Iai Podu Iloaie


Din E 58 Iai Podu Iloaie

Sprnceana Din DJ 281 Podu Iloaie Belceti

Scobini

Sireel

Probota
Dolhasca

Gulia

Drum comunal 10 km

Stare drum
Bun
Proast
Foarte bun
Foarte bun
Bun
Proast
Foarte Bun
Bun
Foarte bun
Proast
Proast
Foarte bun
Foarte bun
Foarte bun
Foarte bun
Bun
Bun
Bun
Foarte bun
Proast
Foarte bun
Foarte bun

Proast

Tabelul nr 7 Starea drumurilor din interiorul GAL


Infrastructura feroviar
Din punctul de vedere al reelei feroviere, teritoriul Grupului de Aciune Local este traversat
de dou magistrale principale respectiv 500 Pacani Suceava i 606 Iai Pacani i pe o
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 35 of 328

magistral secundar respectiv 607 Podu Iloaiei Hrlu. Accesul la transportul feroviar este facil
pentru populaia din toate comunele teritoriului. Pe teritoriul grupului existnd dou gri principale
respectiv Dolhasca i Belceti i 3 halte respectiv la Erbiceni, Spinoasa i Probota.
Infrastructura aerian
Din punct de vedere al reelei aeriene, pe teritoriul nu exist nici o infrastructur de
transport aerian.
Infrastructura naval
Pe teritoriul microregiunii nu exist cursuri de ap navigabile.

Concluzii:
Grupul de aciune local - Microregiunea Belceti-Focuri se ntinde pe raza judeelor Iai i
Suceava, cuprinznd comunele din partea central nordic a judeului Iai i oraul Dolhasca
din partea sud estic a judeului Suceava.
Din punct de vedere administrativ, Grupul de aciune local - Microregiunea Belceti-Focuri
cuprinde 9 uniti administrativ teritoriale, 8 comune i 1 ora, avnd n componen un
numr de 41 localiti
Suprafaa total a Grupului de aciune local - Microregiunea Belceti-Focuri este de 480,28
kmp acoperind 6,76% din suprafaa judeului Iai i 1,29% din suprafaa judeului Suceava.
Populaia total este de 53.611 locuitori reprezentnd 5,22% din populaia total a judeului
Iai i 1,60% din populaia total a judeului Suceava. Densitatea populaiei este de 111,63
locuitori/kmp.
Relieful este dezvoltat pe roci sedimentare, respectiv argile i marne sarmatice cu alternane
subiri de nisipuri fine
Teritoriul Grupului de aciune local - Microregiunea Belceti-Focuri aparine zonei de
climat temperat continental pronunat, aflat sub influena anticiclonilor atlantic i euroasiatic.
Din punct de vedere pedologic pe teritoriul Grupului de aciune local - Microregiunea
Belceti-Focuri se ntlnesc soluri cu nsuiri deosebite i cu pretabiliti diferite,
identificndu-se urmtoarele categorii: Cernoziom levigat fr eroziune, Cernoziom levigat
cu eroziune, Cernoziom levigat moderat la puternic moderat Soluri foarte puternic erodate,
Soluri aluvo-caluviale n diferite grade de salinizare, Lacoviste n diferite grade de salinizare,
Soluri diferite de coast,
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 36 of 328

Teritoriul este amplasat aproximativ egal fa de Muncipiile reedin ale judeelor Botoani,
Iai i Suceava, acestea fiind la o distana relativ mic faa de teritoriu accesul realizndu-se
in maxim 1,5 h.
Coridorul 9 European strbate teritoriul grupului oferind avantaje concureniale, fa de
alte zone: o infrastructur rutier de acces foarte bun (drumurile europene i naionale
fiind ntreinute cu regularitate,) acces rapid la punctul vamal Sculeni (aproximativ 45 km),
vizibilitate crescut a zonei, costuri reduse de transport a mrfurilor, posibilitatea deschiderii
ctre potenialii investitori externi, europeni sau din fosta CSI.
Prezena reelei de drumuri europene i naionale ce strbate teritoriul, la care au n mod
direct acces 75% din populaia grupului de aciune local ofer posibilitatea deschiderii ctre
pieele naionale din toate zonele Romniei.
Acces direct la 9 orae aflate la mai puin de 45 de km distan fa de teritoriu dintre care 3
sunt Municipiile reedin ale judeelor Iai, Botoani i Suceava, 2 Municipii respectiv
Pacani judeul Iai i Flticeni judeul Suceava, 4 orae respectiv Hrlu, Trgu Frumos i
Pacani din judeul Iai i Flmnzi din judeul Botoani
Legtura pe cale ferat se realizeaz pe dou magistrale principale. Pe teritoriul grupului
existnd dou gri principale i 3 halte.
Teritoriul Grupului de aciune local - Microregiunea Belceti-Focuri poate avea acces facil
la dou aeroporturi internaionale respectiv cel din Iai i cel din Suceava.
Dei accesele la oraele din ar i strintate este facil prin intermediul infrastructurii
rutiere, feroviare sau aeriene, aceasta nu influieneaz pozitiv dect productorii organizai
sau cei care au producii mari.
Micii productori sunt nevoii s se limiteze la distane scurte de transport a mrfurilor sau la
orae mici pentru c marfa transportat ori este prea puin s acopere cheltuielile de
transport ori mijloacele de transport folosite de micii productori nu corespund cerinelor.
Introducerea Oraului Dolhasca este un pol de dezvoltare ctre care pot converge toate
resursele economice ale regiunii.
Oraului Dolhasca permite deschiderea unei pee pentru produsele regiunii, prea puin
utilizat n momentul de fa respectiv judeul Suceava
Valoarea redus a schimburilor comerciale (25%) vndut n interiorul teritoriului, poate fi
explicat prin mai multe motive: agricultorii i produc n regie proprie tot ce au nevoie pentru
consumul propriu, schimburile de produse nu se realizeaz efectiv cu moned ci mai mult
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 37 of 328

prin troc, trgurile sau oboarele realizate n comune sunt singurele mijloace de vnzare sau
de aprovizionare cu mrfuri n plan local, acestea avnd un caracter sptmnal sau chiar
lunar, oferta din cadrul trgurilor sau oboarelor este redus, valoarea mrfurilor din trguri
sau oboare este mic fiind direct proporional cu puterea de cumprare din zon
nu exist contracte care s ofere certitudinea vnzrii mrfurilor, fapt pentru care deplasarea
la distane mari n ar crete riscul de pierdere sau perisabilitate
nu s-au realizat studii sau sisteme comerciale care s ofere informaii cu privire la potenialul
pieelor interne
rata de srcie a teritoriului este de 58,38% apropiindu-se de pragul relativ de risc al srciei
utilizat de Comisia European de 60%
starea infrastructurii rutiere este una bun

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 38 of 328

Populatia rurala nu este distribuita uniform. Exista diferente semnificative din punctul de
vedere al densitatii populatiei pe tot teritoriul Romniei. Cele mai populate zone rurale sunt cele din
nord-estul tarii, unde rata natalitatii este ridicata, si n regiunile din sud, puternic industrializate n
perioada comunista. Exista mari disparitati, determinate n special de influenta reliefului la nivel
regional si judetean. Declinul populatiei din Romnia, mai pronuntat n zonele rurale, constituie o
problema care va trebui rezolvata daca se doreste dezvoltarea economica a acestor regiuni.
De la vrful atins n 1989, populatia totala a Romniei a nregistrat o scadere rapida. Aceasta
tendinta este foarte pronuntata n zonele rurale. Numarul locuitorilor din zonele urbane a depasit
numarul locuitorilor din zonele rurale la jumatatea anilor 1980, ca urmare a problemelor economice
cu care se confrunta Romnia n acea perioada.
Odata cu explozia economica din ultimii ani, populatia urbana a crescut ntr-o oarecare
masura, n timp ce numarul locuitorilor din zonele rurale a continuat sa scada.
Procesul de mbatrnire si scaderea naturala a populatiei, care decurge din aceasta situatie,
constituie principalii factori ai declinului populatiei rurale.
Din cadrul GAL-ului Microregiunea Belceti-Focuri fac parte un numar de 53.611 locuitori
dispusi pe o suprafata de 602,96 km2 . In ceea ce priveste densitatea teritoriului aceasta este
analizata mai jos comparativ cu situatia la nivel national si regional, avand in vedere ca GAL-ul este
situat in regiunea de dezvoltare Nord-Est.
Cu o populatie de 3.734.546 locuitori ( 17,25% din populatia Romaniei) si o densitate a
populatiei de 101,3 locuitori/km, Regiunea Nord-Est ocupa locul al doilea in ceea ce priveste
densitatea, dupa regiunea Bucuresti-Ilfov. Populatia regiunii este localizata cu precadere in mediul
rural (56,6%).
In judetul Iasi exista un numar de 98 localitati ce insumeaza o populatie de 824.083 locuitori
din care :
-

2 municipii : Iasi cu 320.888 locuitori si Pascani cu 42.057 locuitori

3 orase Targu Frumos cu 13.619 locuitori, Harlau cu 11.942 locuitori, Podu Iloaiei cu 9.739
locuitori.
Aceste 5 localitati insumeaza o populatie de 398.245 locuitori, respectiv 47,9%, iar la nivelul

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 39 of 328

celorlalte 93 localitati (comune) ale judetului o populatie de 429.327 locuitori, respectiv 52,1%
Populaia Judeului Suceava reprezint aproximativ 19% din populaia Regiunii Nord-Est,
situndu-se pe locul trei n ordine descresctoare. Populaia stabil a judeului Suceava este de
706.720 locuitori, din care 302.730 persoane n mediul urban i 403.990 persoane n cel rural.
Densitatea populaiei judeului este de 82,6 loc/km2.
Clasificarea localitatilor componente ale GAL in functie de densitatea acestora este
urmatoarea:

Nr crt
1
2
3
4
5
6
7
8
9

Numele localitii
Focuri
Coarnele Caprei
Fntnele
Dolhasca
Erbiceni
Belceti
Blai
Scobini
Sireel
Total

Total teritoriu
4.113
3.112
2.021
11.009
5.611
11.179
5.019
7.533
4.014
53.611

Suprafaa total
km2
54,12
37,15
23,28
110,36
49,60
93,35
37,52
50,62
24,27
480,27

Densitate
loc./km2
76,00
83,77
86,81
99,76
113,13
119,75
133,77
148,81
165,39
111,63

Tabelul nr 8 Densitatea locuitorilor / Localitati

Densitatea localitatilor componente


200,00
150,00
100,00
50,00
0,00
Focuri
Serie1

76,00

Coarnele
Caprei
83,77

Fntnele

Dolhasca

Erbiceni

Belce ti

Blai

Scobini

Sireel

86,81

99,76

113,13

119,75

133,77

148,81

165,39

Graficul nr. 2 - Densitatea Localitatilor componente


Analizand datele de mai sus se poate observa ca o parte din teritoriu, respectiv Comuna
Focuri are o densitate scazuta, iar comunele Coarnele Caprei si Fantanele au o densitate medie, de
unde se poate trage concluzia ca in aceste zone ne confruntam cu probleme de depopulare.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 40 of 328

In cadrul GAL-ului, Comuna Belcesti reprezinta UAT cu cea mai mare populatie, respectiv
11.179 de locuitori, avand o densitate de 119,75 urmata fiind de Orasul Dolhasca din Judetul
Suceava cu o populatie de 11.009 locuitori si cu o densitate de 99,76.
Nr crt
1
2
3
4
5
6
7
8
9

Numele localitii

Total populatie

Fntnele
Coarnele Caprei
Sireel
Focuri
Blai
Erbiceni
Scobini
Dolhasca
Belceti
Total

2.021
3.112
4.014
4.113
5.019
5.611
7.533
11.009
11.179
53.611
Sursa : Recensamantul populatiei 2002

Tabelul nr 9 Populatia / Localitati


Distributia populatiei pe localitati este reprezentata si in graficul urmator. Asa cum se poate
observa Comuna Fantanele are numarul cel mai mic de locuitori, urmata fiind de Coarnele Caprei,
iar la polul opus se afla Orasul Dolhasca si Comuna Belcesti.

Distributia populatiei pe comune

2.021

11.179

3.112
4.014
4.113

5.019

11.009

5.611
7.533

Fantanele

C Caprei

Siretel

Focuri

Baltati

Erbiceni

Scobinti

Dolhasca

Belcesti

Graficul nr. 3 Distributia populatiei pe comune


Numarul total al populatiei UAT-urilor din Microregiunea Belceti-Focuri variaza de la
minimul de 2.021 locuitori in Comuna Fantanele, la 11.179 locuitori in Comuna Belcesti, valoarea
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 41 of 328

medie fiind de 5.957 loc/UAT. Raportat la valoarea medie putem distinge urmatoarele tipuri de
comune:
Comune mici:
Fntnele

2.021

Coarnele Caprei

3.112

Sireel

4.014

Focuri

4.113

Comune medii
Blai

5.019

Erbiceni

5.611

Scobini

7.533

Comune / UAT mari:


Dolhasca

11.009

Belceti

11.179
Clasare UAT functie nr locuitori
12.000
10.000
8.000
6.000
4.000

UAT mici

UAT medii

Belce ti

Dolhasca

Scobin i

Erbiceni

Bla i

Focuri

Sire el

Coarnele Caprei

Fntnele

2.000

UAT mari:

Graficul nr. 4 Clasare UAT-uri / nr de locuitori


Gradul de ruralitate a Microregiunii este de 79,47%, in timp ce ponderea populatiei din
mediul urban este de 20,53%. Asa cum se poate observa populaia urban nu depeste 25% din
numrul total de locuitori din cadrul GAL-ului propus.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 42 of 328

Gradul de ruralitate

60.000

11.009

50.000
40.000

42.602

30.000
20.000
10.000
0

1
Rural

Urban

Graficul nr. 5 Gradul de ruralitate


Situatia privind ruralitatea teritoriala este urmatoarea:
Pondere populatia rurala =

Populatie mediul rural


Populatie totala

*100

Pondere populatia rurala =

42.602
53.611

*100

79,47%

Situatia privind populatia urbana s-a stabilit astfel:


Pondere populatia urbana =

Populatie mediul urban


Populatie totala

*100

Pondere populatia urbana =

11.009
53.611

*100

20,53%

Din cadrul GAL-ului face parte si Orasul Dolhasca din Judetul Suceava. Alegerea orasului
Dolhasca ca si componenta a GAL-ului nu este una aleatorie, ci s-a tinut cont de mai multi factori:
orasul a fost creat n mod artificial, aa nct astzi se afl ntr-o situaie
contradictorie, deoarece gradul lui de dezvoltare este precar, gradul de urbanism
este mic, iar economia local se axeaz n principal pe sectorul agricol.
problemele cu care se confrunt locuitorii orasului sunt similare cu cele ntlnite n
satele i comunele componente ale GAL-ului, difereniindu-se de fapt doar prin
numrul mai ridicat de locuitori din cadrul UAT-ului
populatia din comunele cuprinse in cadrul GAL-ului este dependenta de localiti cu o
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 43 of 328

populaie mai numeroas, precum este Orasul Dolhasca, pentru a putea pune n
valoare mai bine rodul muncii lor. Se creeaza astfel premise favorabile de plasare si
distributie a produselor agricole catre Judetul Suceava
pentru asigurarea coerenei teritoriului reprezentat,
pentru asigurarea masei critice din punct de vedere al resurselor umane, financiare i
economice pentru susinerea unei strategii viabile
pentru ca teritoriul acoperit de strategie sa fie omogen
prin alipirea acestui oras se ntrunesc condiiile de omogenitate geografic i
economic.
Pentru a se asigura caracterul rural al teritoriilor acoperite de GAL, i pentru a se evita
direcionarea greite a strategiei i a proiectelor, din aria de acoperire a GAL-ului face parte un
singur ora, Orasul Dolhasca, inndu-se seama de numrul de locuitori al acestuia. Locuitorii din
mediul urban nu nsumeaza mai mult de 20.000 de locuitori si populaia urban nu depaseste 25%
din numrul total de locuitori ai GAL-ului.
Numarul de locuitori se incadreaza in limitele de eligibilitate impuse de 10.000 150.000
locuitori, respectiv teritoriul cuprins de GAL Microregiunea Belcesti Focuri are o populatie totala de
53.611 locuitori.

Distribuia populaiei pe vrst


Conform Institutului de Statistic Direcia Judeean Iai si Suceava, din totalul populaiei
stabile a Microregiunii, un procent de 21,07% l reprezint populaia inactiv mbtrnit. Putem
astfel aprecia c Microregionea prezint o capacitate crescut a forei de munc att n prezent, ct
i pentru viitorul apropiat.
Structura populatiei, conform datelor statistice aferente anului 2002, preluate de la Institutul
National de Statistica prin Directiile Judetene de Statistica ale celor 2 judete, este prezentat n
urmatorul grafic:

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 44 of 328

Structura populatiei

Sub 20 ani - 2002

Peste 60 ani - 2002

Populaia activ

omaj

Graficul nr. 6 Structura populatiei in Microregiune


Soldul migratoriu rural este negativ la nivelul anului 2002, exceptie facand doar zona urbana
a Orasului Dolhasca unde soldul migrarii este pozitiv. Cifrele susin aadar tendinele de migrare a
populaiei rurale ctre mediul urban. Cu toate acestea ns, plecarile din mediul rural nu pot
contrabalansa sosirile din mediul urban, ceea ce face ca soldul migratoriu total s fie negativ, n toi
anii analizai, observndu-se ns tendina de cretere a soldului.
Populaie
Baltati
Belcesti
Coarnele Caprei
Erbiceni
Fantanele
Focuri
Scobinti
Siretel
Dolhasca
Total
%

An de
referin
2002
5.019
11.179
3.112
5.611
2.021
4.113
7.533
4.014
11.009
53.611
100%

Soldul
migrrii

Soldul
natural

-2
-168
-73
-54
-36
-46
-30
-20
23
-45

40
75
22
21
13
17
18
33
41
31

Sub 20
Peste 60 Populaia
ani ani - 2002
activ
2002
1.610
949
1.859
3.839
2.191
3.692
995
712
1.570
1.735
1.199
2.598
745
402
955
1.390
846
2.037
2.460
1.506
3.047
1.500
1.041
1.671
3.278
2.448
3.985
17.552
11.294
21.414
32,74%
21,07%
39,94%

omaj
114
521
12
111
15
45
313
156
718
2.005
3,74%

Sursa : Recensamantul populatiei 2002

Tabelul nr. 10 Principalele caracteristici demografice ale Microregiunii


Analizand datele prezentate in tabelul de mai sus se pot trage urmatoarele concluzii:
in ultimii ani evolutia mediei populatiei a inregistrat o evolutie negativa in totalul
teritoriului GAL;
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 45 of 328

mortalitatea a avut o dinamica in crestere toate localitatile;


sporul natural (diferenta dintre natalitate si mortalitate) inregistreaza valori pozitive
in toate localitatile;
structura populatiei se prezinta astfel:

populatie activa 39,94% de unde rezulta forta de munca suficienta

populatie peste 60 de ani 21,07 % de unde rezulta ca populatia are o


tendinta de imbatranire

populatie sub 20 de ani 32,74 % - populatie tanara cu potential pentru


viitor

avand in vedere procentele de mai sus se poate observa ca in cadrul GAL ului
ponderea cea mai mare o detine populatia activa, insa, in acelasi timp see
demonstreaza o usoara tendinta de imbatranire a populatiei teritoriului, dar si
potential pentru viitor;
soldul migrarii populatiei este negativ , ceea ce demonstreaza ca acest fenomen este
prezent si ca migratia se realizeaza din mediul rural catre mediul urban, si din acest
motiv trebuie gasite solutii care sa tina populatia in mediul rural
intrucat rata somajului in cadrul teritoriului este destul de ridicata, trebuie luate
anumite masuri n domeniul politicii de ocupare a fortei de munc cum ar fi:

msuri de sprijinire a somerilor;

reconversia profesional a unor categorii de someri;

organizarea de actiuni de consultant si orientare n carier (n cadrul serviciilor

sociale prin legtur cu AJOFM si agentii economici) pentru tineri de vrsta 18-30 ani;

cresterea mobilittii, flexibilittii si a adaptabilittii fortei de munc prin

programul de formare continuu si nvtare pe tot parcursul vietii;

garantarea sanselor egale prin transparenta ofertelor de locuri de munc

organizarea sistemului educational.

Analizand datele statistice la nivelul anului 2002, din punct de vedere economic structura
populatiei la nivelul GAL-lui este preponderent alcatuita din populatie inactiva:

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 46 of 328

Populatie activa/inactiva 2002


12000
10000
8000
6000
4000
2000

ET
EL
Do
lh
as
ca

BI
N
TI

SC
O

SI
R

I
TA
N

EL

FO
CU

FA
N

ER
BI
CE
N

TI

AP
RE
I

CO

RN

EL

CE
S

BE
L

BA

LT
A

TI

Populaia activ Total

Populaia inactiv Total

Graficul nr. 11 Populatie activa/inactiva in 2002


In ceea ce proveste categoriile de varsta se observa ca populatia tanara cu varsta cuprinsa
intre 0-40 de ani este predominanta in toate cele 9 localitati din cadrul GAL-ului.

466

394

395

355

414

475

444

210

190

255

258

214

304

231

162

134

80

84
ani
63

1.080

944

934

881

959

967

793

449

442

534

656

349

578

596

488

348

116

65

COARNELE
CAPREI

277

249

227

242

300

289

182

119

122

160

150

83

168

197

161

106

48

32

ERBICENI

494

425

466

350

433

475

531

233

254

255

279

217

328

340

260

140

73

58

FOCURI

346

343

336

365

411

360

258

162

148

182

224

132

225

226

175

131

58

31

FANTANELE

214

194

192

145

161

177

141

107

63

69

101

55

102

99

84

68

26

23

SCOBINTI

627

607

617

609

560

613

599

377

386

363

419

250

409

424

270

243

92

68

SIRETEL

409

369

367

355

385

329

276

178

168

182

173

120

190

188

161

99

38

27

DOLHASCA

822

781

843

832

919

899

905

463

505

561

619

412

737

648

522

323

134

4.735

4.306

4.377

4.134

4.542

4.584

4.129

2.298

2.278

2.561

2.879

1.832

3.041

2.949

2.283

1.592

648

Localitate
BALTATI
BELCESTI

04
ani

59
ani

10
14
ani

15
19
ani

20
24
ani

25
29
ani

30
34
ani

35
39
ani

40
44
ani

45
49
ani

50
54
ani

55
59
ani

60
64
ani

65
69
ani

70
74
ani

75 79
ani

85
ani i
peste
55

84
443

Sursa : Recensamantul populatiei 2002

Tabelul nr. 11 Repartizarea populatiei pe categorii de varsta


Populatie intre 0-40 ani

62,82%

58,72%
66,47%

62,68%

60,57%

61,18%
65,86%

60,72%

62,75%

BALTATI

BELCESTI

COARNELE CAPREI

ERBICENI

FANTANELE

SCOBINTI

SIRETEL

DOLHASCA

FOCURI

Graficul nr. 7 Populatia 0-40 ani pe localitati


Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 47 of 328

Populatia pe categorii de varsta este prezentata in graficul de mai jos:


Populatia pe categorii de varsta

DOLHASCA

822

781

843

832

919

899

905

463

505

561

619

412

737

648

522

323 13484

0 4 ani
5 9 ani
409

SIRETEL

369

367

355

385

329

276

178

168

182

173

120

190

188

161

99 3827

10 14 ani
15 19 ani

SCOBINTI

627

607

617

609

560

613

599

377

386

363

419

250

409

55

102

424

270

243 9268

20 24 ani
25 29 ani
30 34 ani

214

FANTANELE

194

192

145

161

177

141

107

63

69

101

99

84

68

2623

226

175

131 5831

340

260

140 7358

35 39 ani
40 44 ani

FOCURI

346

343

336

365

494

425

466

350

277

249

227

242

411

360

258

162

148

182

224

132

225

45 49 ani
50 54 ani
55 59 ani

ERBICENI

433

475

531

233

254

255

279

217

328

60 64 ani
65 69 ani

COARNELE CAPREI

300

289

182

119

122

160

150

83

168

197

161

106 48 32

70 74 ani
75 - 79 ani

BELCESTI

BALTATI

0%

1080

944

466

394

10%

934

395

20%

881

355

30%

959

414

967

475

40%

793

444

50%

449

442

534

656

349

210

190

255

258

214

60%

70%

578

80%

Graficul nr. 8 Populatia pe categorii de varsta

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 48 of 328

304

596

231

90%

488

348 116
65

162

134 6355

100%

80 84 ani
85 ani i peste

Valoarea patrimoniului natural al Romniei este recunoscut la nivel national si international


prin protejarea celor mai reprezentative zone si includerea acestora n reteaua national de arii
naturale protejate sau n cadrul altor retele internationale de arii naturale protejate constituite n
baza unor conventii sau tratate la care tara noastr a aderat.
Protectia, conservarea si ameliorarea calittii mediului, incluznd conservarea habitatelor
naturale, a florei si faunei slbatice sunt probleme de interes public major, avnd n vedere c, asa
cum este recunoscut n toat lumea, componentele diversittii biologice care formeaz capitalul
natural asigur cea mai mare parte a produselor, bunurilor si serviciilor necesare societtii, fiind
suportul fundamental al unei dezvoltri durabile.
Modul de constituire si de administrare a ariilor naturale protejate va lua n considerare
interesele comunittilor locale, facilitndu-se participarea localnicilor n consiliile consultative
pentru aplicarea msurilor de protectie, conservare si utilizare durabil a resurselor naturale,
ncurajndu-se mentinerea practicilor si cunostintelor traditionale locale n valorificarea acestor
resurse, n beneficiul comunittilor locale.
Pn la finalizarea procedurilor de instituire a regimului de protectie a ariilor naturale
protejate detintorii bunurilor cu valoare de patrimoniu natural, indiferent de destinatia terenurilor,
vor aplica si vor respecta msurile de ocrotire, conservare si utilizare stabilite de autorittile pentru
protectia mediului.

Relieful
Teritoriul Grupului de aciune local - Microregiunea Belceti-Focuri se integreaz in
ansamblul Podisului Moldovei cuprins ntre grania cu Ucraina (nord) i Cmpia Romn i ntre
valea Prutului (est) i Carpaii Orientali Subcarpaii Moldovei ( n vest).
Podiul Moldovei este un podi de sedimentare, format prin depunerea materialelor peste o
veche platform continental Platforma Est European la sfritul neozoicului. Ulterior,
acestea au fost modelate de agenii externi dnd aspectul actual al podiului. Sedimentarea
podiului s-a fcut prin transportul materialelor aduse din muni de ruri. Aceste materiale sunt
pietriuri i nisipuri. n partea nord-vestic s-au cimentat formnd marne, conglomerate i gresii. Pe

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 49 of 328

tot cuprinsul podiului apar intercalaii de argile ce produc alunecri de teren sau pmnturi rele
(bad-lands).
nclinarea unitii urmrete direcia de scurgere a rurilor: dinspre NV spre SE. Altitudinea
descrete dinspre nord, unde atinge 600 700 m, spre sud, unde coboar uor sub 200 m. Poziia de
dispunere a stratelor este monoclinal: N-S, astfel c tipul de relief structural este bine evideniat
prin suprafee de platform, vi asimetrice i cueste. Printre cueste se remarc marginea abrupt a
Podiului Brladului numit Coasta Iailor.
Podiul Moldovei cuprinde trei regiuni distincte:

Podiul Sucevei situat n partea de nord vest are altitudini ce depesc 700 m i culmi
alungite precum: Podiul Flticeni, Podiul Dragomirnei i Culmea Siretului. Pe valea rului Suceava
s-a dezvoltat o depresiune intracolinar, Depresiunea Rdui. Relieful este alctuit dintr-o
alternan de culmi, depresiuni i culoare orientate spre sud-est. n partea de nord-est, relieful este
alctuit din dealuri scunde desprite de vi largi i joase, orientate spre sud-vest. n partea central
i sudic este un relief de coline joase i o succesiune de dealuri prelungi cu interfluvii netede. Vile
sunt adnci cu versani nclinai, lrgindu-se spre sud. Pe versani se evideniaz intense procese
toreniale i alunecri de teren.

Cmpia Moldovei (Jijiei) este situat in partea de nord est i are altitudini de 200 m (Dl.
Cozancea, Dl. Ibneti etc), fiind intens cultivat (de unde i supradenumirea de cmpie), cu ruri ale
caror ape scad mult in timpul verii, de unde multimea iazurilor construite de om.
Relieful Cmpiei Moldovei este de origine sculpural, format n condiiile unui substrat argilonisipos, uor de erodat, avnd o evoluie influenat de legile dezvoltrii eroziunii pe baziele fluviale.
nlimile mai mari care mrginesc cmpia se datoreaz constituiei lor petrografice, cu orizonturi
mai dure de gresii i calcare sarmatice, care nu au fost nc distruse de eroziune.

Podiul Brladului ocup jumtatea sudic.


Luncile au limi variabile: 0,2 - 2,5 km pentru Jijia i Bahlui, i sunt alctuite din depozite
aluviale i aluvio coluvio proluviale, cu grosimi de 3 20 m, mai nisipoase n baz, cu lentile de
prundiuri i argile nisipoase spre suprafa. Cele mai dezvoltate sunt esurile Prutului, Jijiei,
Bahluiului, Bahlueului,Miletinului.

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 50 of 328

Figura nr. 14 Relieful in cadrul Microregiunii


Clima
Climatul in Microregiunea Belcesti-Focuri este fie unul caracteristic dealurilor nalte (Podiul
Sucevei), fie unul specific dealurilor joase (n Cmpia Moldovei). Temperatura medie anual este de
68 C (Podiul Sucevei) i 810 C pe cea mai mare parte. Precipitaiile medii anuale sunt de 400500 mm (Cmpia Moldovei) i 500-800 mm (Podiul Sucevei). Vnturile specifice sunt crivul (pe
timp de iarn) i Vntul de Vest (n partea nordic). Influenele climatice ntlnite sunt cele baltice
(n nord) i cele de ariditate pe cea mai mare ntindere.
Biodiversitate
Vegetaia
Flora Microregiunii Belcesti-Focuri este reprezentat de numeroase specii, de origini diferite
ca urmare a interferenei pe acest teritoriu a provinciei central europene est-carpatice cu provincia
ponto-sarmatic.

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 51 of 328

Vegetaia natural aparine zonei forestiere n vest i nord i zonei de silvostep n nord-est,
sud-est i extremitatea nordic a judeului. Limitele acestor zone sunt dificil de trasat datorit
tranziiilor difuze (ptrunderi adnci a vilor n podi i modificrilor antropice).
Pdurile de fag (Fagus silvatica, F. taurica), pure sau n amestec, se ntlnesc n nord-vestul
judeului n Dealul Mare - Hrlu, dealurile Moca i n sud pe platourile Poieni - Brnova, Cheia
Domniei, Ipatele, Tansa.
Dintre arbuti sunt prezeni: alunul, voinicelul, drmozul, clocotiul, cornul, sngerul, socul,
.a., iar din flora ierboas fac parte: firua de pdure, aliorul de pdure, toporaul de pdure, obsiga
de pdure, lcrmioara, sngele voniceriul, susai de pdure etc.
Prezena luminiurilor n pdurile de foioase permite o frecven mai mare a arbutilor: alun,
drmoz, clin, voinicelul, clocoti, corn, snger, lemn cinesc, verigariu, cruin, lemn rios,
porumbar, mcie, etc., precum i o bogat flor ierboas: vinari, jale, mierea ursului, pecetea lui
Solomon, urzic moart, plus cunoscutele specii de primvar: ghiocel, viorea, topora, lcrmioar,
brebenel, etc.
Vegetaia specific luncilor este format din asociaii de pir trtor, iarba cmpului, firu de
cmp, piu, zzanie, coada vulpii etc. Izolat, se ntlnesc plcuri de pdure (zvoaie) formate mai
ales din esene moi: salcie, rchit, plop. n lunca Prutului se mai ntlnesc i pduri de esene tari:
stejar, ulm, frasin.
Fauna
Elementele faunistice ale Microregiunii Belcesti-Focuri sunt strns legate de specificul
vegetaiei, putndu-se deosebi o faun caracteristic pdurilor, silvostepei, stepei i luncilor,
precum i o faun acvatic.
Fauna pdurilor, ntlnit n masivele forestiere din vest i sud este reprezentat prin
urmtoarele grupe i specii:
a) Mamiferele frecvent ntlnite sunt: cprioara, mistreul, cerbul carpatin, lupul, vulpea,
iepurele, pisica slbatic, veveria, jderul, nevstuica, prul, viezurele, dihorul, oarecele scurmtor,
oarecele de pdure.
b) Avifauna este bine reprezentat, dintre cele mai caracteristice fiind: ghionoaia,
ciocnitoarea mare, ciocnitoarea de stejar, ciuful de pdure, huhurezul mic, cucuveaua, buha,
orecarul comun, gaia roie, gaia neagr. Foarte comune sunt: piigoiul, cinteza, sticletele,
cneparul, botgrosul , mierla, ciocrlia de pdure, sfrnciocul etc
c) Reptilele din zona forestier sunt reprezentate de puine specii: vipera, arpele de pdure,
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 52 of 328

arpele de alun, iar n poieni, oprla .


d) Amfibienii sunt reprezentai de: broasca de pdure, broasca rioas brun, brotcelul,
broasca roie de pdure, tritonul, buhai de balt.
Fauna silvostepei i stepei este mai srac, fiind mult diminuat n urma expansiunii
activitilor umane.
a) Mamiferele cele mai reprezentative sunt din grupul roztoarelor: popndul, celul
pmntului, oarecele de step, oarecele de cmp, obolanul de cmp, hrciogul, iepurele, iepurele
de vizuin, ultimul colonizat n 1905 la Cristeti lng Iai, de unde s-a rspndit repede.
Mai pot fi menionate de asemenea: dihorul, nevstuica, bursucul (sau viezurele), vulpea, iar
uneori, n apropierea zonelor forestiere: cprioara, mistreul i chiar lupul.
b) Pasrile caracteristice silvostepei i stepei sunt: prepelia sau pitpalacul, potrnichea,
ciocrlia, fsa de cmp, presura, sticletele, cinteza, graurul, turturica, gugutiucul, pupza, cucul,
cneparul, porumbelul, mrcinarul, vrabia, rndunica, lstunul, cioara. n pdurile de silvostep de
la Aroneanu i Corneti a fost colonizat fazanul .
Dintre psrile rpitoare menionm: orecarul comun i gaia.
c) Amfibienii habiteaz ntr-un mediu acvatic sau mai umed i umbrit, fiind reprezentai de:
brotcel i buhaiul de balt.
Fauna luncilor nu se deosebete prea mult de cea de step. De remarcat este totui prezena
n lunca Prutului a vidrei, n prezent o raritate.
Fauna acvatic are o distribuie sub form de areale reduse, legate de apele stttoare sau
curgtoare. Dintre mamiferele comune menionm obolanul de ap i chicanul, iar cu mod de
via strict acvatic i destul de rar, vidra.
Psrile sunt numeroase i variate n zonele de lunc i luciu de ap, multe prezentnd
interes cinegetic. Dintre cele mai frecvente menionm: raa mare, raa mic, raa critoare, raa
suliar, raa cu gt rou, gsca de var, grlia mare, grlia mic .
Dintre amfibieni menionm: broasca estoas de ap, broatele de lac, tritonii, buhaii de
balt.
Fauna piscicol este de asemenea bogat i variat att n lacuri, ct i n apele curgtoare
(mai ales in cele mari Prut i Siret), speciile mai importante fiind: crapul, alul, somnul, tiuca,
pltica, mreana, cleanul, scobarul, obleul, bibanul.
Ca i vegetaia natural i fauna judeului a fost puternic afectat de interveniile umane,
care au dus la restrngerea arealelor, modificarea posibilitilor de habitat, reducerea numeric i
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 53 of 328

chiar dispariia unor specii. Datorit rolului important al faunei n meninerea echilibrului biologic al
biocenozelor i ecosistemelor, necesitatea protejrii i ocrotirii faunei, prin instituirea de rezervaii
naturale sau protecii speciale pentru speciile vulnerabile sau periclitate este o priotitate.
Rauri sau lacuri
Podiul Moldovei se desfoar n cadrul a dou bazine hidrografice mari (Siret i Prut). Cele
mai multe ruri aparin unei reele autohtone, cu lungimi variate. Cele mainsemnate sunt: Siret,
Bahluie, Bahlui, Grla Morii, Duruca.
Alimentarea rurilor din Podiul Sucevei i Podiul Central Moldovenesc se face
dominant din precipitaii (70...85%) sub form de ploi (60...70%) i zpad (30...40%)
imoderat din ape subterane (15...30%), situaie care le asigur o scurgere bogat. n regiuniledin
est i sud, alimentarea subteran este mai redus (10...15%), iar cea din precipitaii (maiales apa
provenit din topirea zpezii) are o pondere ridicat (40...50%).
Regimul scurgerilor se caracterizeaz prin ape mari primvara i la viituri i apoi prin intervale
lungi cu ape mici n a doua parte a verii i toamna.
Lacul de acumulare Tansa
n scopul protejrii comunei Belceti din judeul Iai de inundaii s-a construit pe rul Bahlui
ntre anii 1971-1976 lacul de acumularea Tansa. Lacul are o suprafa de 360 ha,digul are o lungime
de 6km,nlimea digului este de 6m iar adncimea lacului variaz ntr 6-7 m. Lacul poate asigura
ap pentru irigarea unei suprafee arabile de 1800 ha drept pentru care ntre anii 1976-1980 s-a
construit i un sistem de irigaii (astzi sistemul de irigaii este complet distrus).Lng lac se afl
satul Tansasat component al comunei Belceti, Iai judeul Iai.
Iaz Tintea Erbiceni are o suprafata totala de 12 ha si este deschisa pescuitului sportiv din
2010 dupa multe repopulari cu exemplare frumoase de peste. Specii de pesti : cras, caras, stiuca,
salau, somn, biban.
Iazurile de pe Gurguiata (afluent al Bahluiului) respectiv Sava I, Sava II (Bodaia), Cicadaia,
Plopi, Huc.

Arii naturale protejate


Reeaua Natura 2000 include cele mai importante arii protejate pentru protecia animalelor,
plantelor i habitatelor vulnerabile din Europa. Scopul su este de a conserva pe termen lung aceste
habitate i specii, iar dac este necesar de a le restaura pentru a atinge un stadiu de conservare
favorabil. Reeaua Natura 2000 are la baz Direcivele Europene privind Habitatele i Psrile.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 54 of 328

Natura 2000 este o reea ecologic constituit din situri Natura 2000 de dou tipuri:

Arii de importanta comunitara (prescurtate SCI) sunt arii naturale protejate de interes
comunitar (situri Natura 2000) desemnate pentru protecia habitatelor i speciilor de interes
comunitar (cu excepia psrilor), ce au drept scop meninerea sau restaurarea strii
favorabile de conservare a acestora.

Arii de Protecie Special (SPA - Special Protection Areas), constituite conform Direcivei
Psri. SPA declarate prin H.G. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecie special
avifaunistic ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia
definite n conformitate cu Hottrrea Guvernului nr 1284/2007 privind declararea ariilor
de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura
2000 in Romnia.
n cadrul teritoriului Microregiunii Belceti - Focuri exist 3 arii incluse n Natura 2000,

respectiv :
1. Dealul Mare-Harlau
2. Srturile Jijia Inferioar Prut
3. Elesteele Jijiei si Miletinului
Numele zonei

1. Dealul Mare Hrlau


Iasi (Siretel, Hrlau, Deleni,
Lespezi), Botosani (Cristesti,
Vorona, Tudora, Corni, Curtesti,
Vladeni, Flamanzi, Frumusica,
Copalau, Cosula), Suceava
(Dolhasca).

2. Srturile Jijia Inferioar


Prut
Judeul
Iai,comunele:
Andrieeni, Coarnele Caprei,
Focuri,
Gropnia,
Movileni,
ipote,
ignai,
Popricani,
Probota, Trifeti, Victoria i
Vldeni.
3. Eleteele Jijiei si Miletinului
Judeul Iai, comunele: Andrieeni,

Suprafaa
n ha

25.112

Caracteristici principale (clasificarea directivelor


privind Habitatele, Psri, Habitate i Psri)
Se remarca procentul nsemnat ocupat de paduri
(peste 97%). Situl este important deoarece asigura
acoperirea geografica n aceasta zona a tarii pentru
urmatoarele habitate prioritare forestiere: 9130 Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, 91Y0 Paduri dacice de stejar si carpen, 9170 Paduri de
stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum, 91F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus
laevis,
Fraxinus
excelsior
sau
Fraxinus
angustifolia, din lungul marilor ruri (Ulmenion
minoris), 91E0* -Paduri aluviale cu Alnus
glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion,
Alnion incanae, Salicion albae).

10,613

Arie de Protecie Special Avifaunistic (SPA).

18,990

Arie Speciala de Conservare (SAC).


Situl adpostete regulat peste 20.000 de psri

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 55 of 328

Numele zonei
Coarnele
Caprei,
Focuri,
Gropnia, Movileni, ipote

Suprafaa
n ha

Caracteristici principale (clasificarea directivelor


privind Habitatele, Psri, Habitate i Psri)
acvatice.
Sursa : ANPM

Tabel nr 12 Situatia ariilor protejate din Microregiune

Figura nr 15 Harta ariilor protejate din Microregiune


Importanta patrimoniului de mediu, cultural in dezvoltarea socio-economica a unei
colectivitati a determinat protejarea acestuia si includerea lor ca parte componenta a strategiilor de
dezvoltare durabila economico-sociala, turistica, urbanistica si de amenajare a teritoriului la nivel
national si local asa cum este precizat si in continutul legii 422/2001 privind protejarea
monumentelor istorice.
In ceea ce priveste produsele care provin din aceste situri sunt cele din padurile aferente
siturilor ( fructe de padure, bureti, lemn, plante medicinale), lacuri ( peste ).
Relationare zonelor NATURA 2000 cu diverse sectoare
1. Silvicutura
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 56 of 328

Aproximativ o treime din teritoriul european este acoperit de paduri, desi suprafetele variaza
semnificativ intre Statele membre (pana la 72% in Finlanda, dar doar 8% in Irlanda). Majoritatea
padurilor sunt considerate doar ca "resursa de lemn" si sunt exploatate intr-o masura mai mare sau
mai mica. Ca si in agricultura, curentul din ultimii cincizeci de ani a fost intensificarea exploatarii si
folosirea, de multe ori, a arborilor exotici la impaduriri. Uniunea Europeana este in prezent al doilea
mare producator de hartie si cherestea din lume. Dar padurile sunt importante si pentru ca previn
eroziunea solului, stocheaza apa si carbon si asigura conditii favorabile pentru recreere. In plus, au o
variata si bogata biodiversitate, sunt habitate ideale pentru foarte multe plante si animale, pentru
carnivorele mari precum ursii, vulturii si lupii.
Natura 2000 include atat paduri naturale cat si paduri administrate semi-naturale.
Ca si in cazul agriculturii, desemnarea siturilor Natura 2000 nu inseamna ca padurile trebuie
scoase din circuitul economic prin sistarea exploatarii comerciale. Practicile existente de
management trebuie sa tina cont de valorile naturale existente, in special de speciile si habitatele
pentru care situl respectiv a fost desemnat. Modificarile in practicile de management ar trebui sa fie
relativ usor de implementat, ca de exemplu lasarea in padure, pe sol sau pe picior, a lemnului uscat
sau protejarea unor anumite specii de arbori ce gazduiesc cuiburi de pasari din specii rare, dar pot fi
si mai complexe, cum ar fi introducerea taierilor selective printr-o metoda de rotatie de lunga
durata sau scoaterea speciilor exotice si inlocuirea lor cu specii native. Este important ca deciziile
pentru managementul pe termen lung sa fie gandite pentru fiecare caz in parte, pe baza unor
consultari stranse cu proprietarii, administratorii si toti cei direct interesati.
2. Agricultura
Importanta agriculturii in conservarea mediului natural este acum recunoscuta la cel mai
inalt nivel politic. Cele mai noi modificari din Politica Comuna Agricola au avut in vedere stoparea
platilor agricole axate pe productie si directionarea lor catre metode de pastrare intr-o stare
favorabila de conservare si cultivare al terenurilor agricole. Noi masuri au fost introduse si cele
existente au fost modificate in ideea sprijinirii practicilor de administrare a terenurilor, ce sunt in
favoarea protectiei mediului, cum ar fi subventiile de agro-mediu. Aceste aspecte au implicatii
profunde, la scara larga, pentru biodiversitatea din Europa si pentru reteaua Natura 2000 in special.
Agricultorii si fermierii pot fi recompensati finaciar daca isi desfasoara activitatea intr-un sit
Natura 2000 in conformitate cu cerintele de management specifice speciilor si habitatelor
importante pentru Europa si pentru ca mentin conditiile necesare de conservare a mediului.
3. Afaceri
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 57 of 328

Uneori sunt propuse noi planuri si proiecte de dezvoltare, care pot avea un impact asupra
ariilor desemnate situri Natura 2000. Acestea ar putea implica, de exemplu, construirea unei noi
autostrazi, a unui complex turistic sau inaugurarea unei cariere de piatra. De asemenea, ar putea fi
vorba si despre schimbari majore in ce priveste exploatarea terenului din cadrul sau din apropierea
unui sit Natura 2000 cum ar fi impaduririle majore sau trecerea la agricultura intensiva. Niciuna
dintre aceste activitati nu sunt interzise a priori conform directivelor Uniunii Europene. Insa pentru
aceastea trebuie sa se faca un studiu de impact asupra siturilor Natura 2000. Daca modul in care
afecteaza zona este unul semnificativ, trebuie gasite alternative. Daca totusi nu exista alternative si
proiectul sau investitia este de maxim interes public, atunci este necesara autorizarea lui, cu
respectarea anumitor conditii. Acestea sunt prevazute in Articolul 6 din Directiva Habitate si
urmeaza principiile dezvoltarii durabile.
4.Turism si agroturism
Turismul, si in special ramurile turismului prietenoase cu mediul (ecoturism, agroturism, etc.)
sunt domenii de dezvoltare incurajate la nivel regional si national in siturile Natura 2000, ca o
oportunitate durabila pentru oameni si natura.
Pe plan international, termenul de ecoturism este din ce in ce mai folosit, el desemnand o
ramura a turismului care castiga numerosi adepti, atat in randul operatorilor turistici inovativi cat si
al vizitatorilor care cauta sa isi petreaca vacantele intr-un mod cat mai putin daunator si cat mai
benefic pentru mediu si pentru locuitorii destinatiilor vizitate.
Ecoturismul este modalitatea de a calatori si cunoaste natura si traditiile locale urmarind:

producerea unui impact minim asupra naturii si culturii locale;

conservarea activa a naturii si mostenirii culturale;

utilizarea serviciilor locale;

intelegerea speciala de catre vizitator a elementelor naturii si culturii locale;

contactul nemijlocit al vizitatorului cu localnici si agentul de turism, in special


datorita dimensiunilor reduse ale grupurilor de vizitatori;

determinarea unor asteptari realiste ale clientului in special prin realizarea unui
marketing corect;

Daca analizam resursele din Microregiunea Belcesti-Focuri putem defini urmatoarele tipuri
de turism :
Turismul cultural : are ca scop valorificarea patrimoniului natural, istoric si cultural.
Patrimoniul cultural este un factor important in cresterea si dezvoltarea industriei turismului
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 58 of 328

contribuind astfel la dezvoltarea unor variate sectoare turistice. Resursele patrimoniului cultural vor
fi folosite in promovarea destinatiilor turistice, precum si in crearea unei atractii ca alternativa la
destinatiile turistice deja existente sau de alt profil, el insusi constituind o componenta importanta a
turismului local.
Includerea unor obiective in circuitul turistic si promovarea lor in scopul atragerii turistilor
contribuie la cresterea gradului de atractivitate a localitatilor din Microregiunea Belcesti-Focuri si
crearea de noi locuri de munca cu efecte multiplicatoare ( comert, constructii, transporturi, industria
mica, artizanat).

Agroturismul reprezinta o activitate turistica ce trebuie devoltata in zona avand in

vedere potentialul gospodariilor agricole care pot oferi cazare si asigura hrana prin produsele
obtinute in gospodarie. Conservarea traditiilor, a culturii, a specilitatilor culinare, a bauturilor
precum si diversitatea resurselor turistice rurale ofera potentialul pentru dezvoltarea acestui
sector.

Turismul sportiv deoarece in Microregiune exista lacuri se poate practica atat

pescuitul sportiv cat si alte sporturi.

Turismul recreational se poate practica deoarece relieful si cadrul natural ofera

conditii si oportunitati diverse.

Posibilitati de sustinere a mediului


Deoarece pe raza comunelor din Microregiunea Belcesti-Focuri sunt si terenuri cu grad
mare de degradare din cauza inundatiilor cat si a altor fenomene, fermierii pot solicita prin Masura
221 Prima impadurire a terenurilor agricole ce se incadreaza in Axa II Imbunatatirea mediului si
a spatiului rural prima impadurire cu bani europeni si pastrarea acelei plantatii timp de 15 ani
deoarece este sustinuta anual cu o subventia de la Uniunea Europeana.
Gestionarea durabila a deseurilor urmrete implicarea autoritilor administraiilor publice
locale i a factorilor interesai n elaborarea i implementarea de proiecte care s conduc la
eliminarea surselor de poluare i la colectarea i reciclarea deeurilor existente in Microregiunea
Belcesti-Focuri.
Dezvoltarea durabila implica asigurarea unui echilibru optim intre cresterea economica si
conservarea si reconstructia cadrului natural, menit sa asigure o dezvoltare armonioasa, capabila sa
satisfaca atat cerintele actuale cat si cele de perspectiva.
Acest deziderat nu poate fi realizat in cadrul regiunii Nord-Est ca urmare a existentei unor
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 59 of 328

capacitati de productie supradimensionate, a tehnologiilor uzate moral si fizic, a insuficientei sau


lipsei unor mijloace financiare pentru procurarea unor echipamente de protectie a mediului,
precum si datorita unui management orientat in general spre obtinerea unui profit imediat.
Contextul legislativ actual ofera in cea mai mare parte cadrul general necesar reconsiderarii
problematicii de mediu din perspectiva dezvoltarii durabile.

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 60 of 328

Judetul Iasi este situat in partea central-estica a regiunii Nord-Est, in bazinele mijlocii ale
raurilor Prut si Siret..
Judetul Suceava este situat in partea de nord a regiunii, in bazinele superioare ale raurilor
Siret si Bistrita. De o celebritate mondiala se bucura bisericile cu pictura exterioara din Suceava. Ele
au fost incluse pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
n ultimele decenii ale secolului al XX-lea, dezvoltarea economic i globalizarea, pericolul
marginalizrii i cel al dispariiei cu care se confruntau numeroase comuniti, precum i erodarea
treptat a credinelor i convingerilor tradiionale au fcut imperios necesar reconsiderarea pe plan
internaional a locului patrimoniului cultural, precum i a rolului acestuia n viitorul societilor.
Deoarece uniunea n diversitate este unul dintre principiile de baz ale Uniunii Europene, a
devenit vital formularea unor strategii armonizate cu aspiraiile i realitile culturale ale fiecrei
ri.
Trebuie constatat faptul c, n ceea ce privete protejarea patrimoniului cultural i integrarea
sa n marile proiecte de dezvoltare durabil, Romnia nu a pus n aplicare cu determinare i
consecven msuri eficiente, n conformitate cu prevederile conveniilor internaionale la care a
aderat i cu interesul public pe care l reprezint patrimoniul cultural i natural. Rezultatul care se
poate observa este o pierdere accelerat i irecuperabil a patrimoniului. Aceast stare de fapt are
deopotriv cauze istorice i recente.
Printre cauzele principale se numr politica slbatic de distrugere a patrimoniului cultural
dus de regimul comunist, care a inclus mutilarea legislaiei domeniului i desfiinarea instituiilor de
protecie, restaurare i conservare.
Ceea ce a lipsit Romniei dup 1989 a fost o atitudine coerent din partea autoritilor
responsabile, care ar fi presupus recunoaterea, inclusiv juridic, a faptului c patrimoniul cultural i
cel natural reprezint o prioritate naional, precum i asumarea deciziei i responsabilitii politice
de a acorda proteciei, restaurrii i conservrii patrimoniului consideraia i sprijinul financiar
necesar.
Factorul agravant pentru pericolul n care se afl patrimoniul construit i natural din Romnia
l constituie ns, o dat cu creterea economic, presiunea investiiilor imobiliare i a dezvoltrilor
necontrolate, care antreneaz distrugerea a ceea ce a mai rmas intact dup demolrile ceauiste:
centrele istorice ale oraelor, zonele de arhitectur protejat, siturile arheologice, arhitectura rural
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 61 of 328

tradiional, siturile i rezervaiile naturale, peisajele i cile de acces la acestea. Aceste distrugeri
sunt favorizate de meninerea sub pretextul ncurajrii dezvoltrii a unei legislaii extrem de
permisive n domeniile urbanismului, amenajrii teritoriului, protejrii mediului i a patrimoniului
istoric.
Distrugerea sau degradarea patrimoniului construit i natural nseamn dispariia memoriei
i a identitii culturale a cetenilor Romniei i, n consecin, incapacitatea de a transmite aceast
motenire generaiilor urmtoare. Edificarea unui viitor durabil nu poate avea loc fr includerea n
strategiile de dezvoltare ale Romniei i valorificarea n consecin a ceea ce are ea mai preios
patrimoniul su cultural i natural. Distrugerea sau neglijarea acestuia nseamn totodat srcirea
ireversibil a contribuiei Romniei, ca membr a Uniunii Europene, la diversitatea cultural
european.
Pe teritoriul Microregiunii Belceti - Focuri sunt o serie de locaii de deosebit importan
istoric i arhitectural.
a. Lcae de cult
Lcaele de cult din teritoriul Microregiunii Belceti - Focuri care sunt nregistrate n
Patrimoniul Naional Cultural sunt prezentate n tabelul de mai jos :
Denumire

Cult

36162-1
29442-1
36166-1
36165-1
29459-1

Cod

Biseric
Biseric
Biseric
Biseric
Biserica "Sf. Voievozi"

romano-catolic
ortodox
romano-catolic
romano-catolic
ortodox

Biseric
Biseric
Biseric
Biseric
Biseric

29449-1

Biseric

ortodox

Biseric

4813-1
36169-1

Biserica "Sf. mprai"


Biseric

Biseric
Biseric

35179-2

Capel

Capel

FOCURI (com. FOCURI)

35179-1

Biseric

Biseric

FOCURI (com. FOCURI)

29453-1
29313-1

Biseric
Biserica "Sf. Nicolae"

ortodox
romano-catolic
ortodox de rit
vechi
ortodox de rit
vechi
ortodox
ortodox

BLAI (com. BLAI)


BLAI (com. BLAI)
BELCETI (com. BELCETI)
BELCETI (com. BELCETI)
BELCETI (com. BELCETI)
COARNELE CAPREI (com.
COARNELE CAPREI)
ERBICENI (com. ERBICENI)
FOCURI (com. FOCURI)

SCOBINI (com. SCOBINI)


SIREEL (com. SIREEL)

36512-1

Cas de rugciune

evanghelic

28084-1
28085-1

Biseric
Paraclis
Biserica Dolhasca
(245)

Biseric
ortodox
adventist de
ziua aptea

Biseric
Biseric
Cas de
rugciune
Biseric
Paraclis
Biseric

DOLHASCA (com. DOLHASCA)

32365-1

Tip

Localitate

DOLHASCA (com. DOLHASCA)


DOLHASCA (com. DOLHASCA)
DOLHASCA (com. DOLHASCA)

Tabelul nr 13 Lista unitilor de cult

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 62 of 328

Cele mai reprezentative biserici din teritoriu, cu o bogat istorie i amprent cultural n
viaa comunitii sunt prezentate detaliat n cele ce urmeaz pe fiecare comun n parte.
I. Comuna Blai
1. Biserica catolic

Locaie: comuna Blai, sat Blai.

Anul construirii: n 1910 s-a construit prima biseric, nlocuit n 1932 de actuala
construcie, pe acelai amplasament.

Cult: romano-catolic

Hram: Coborrea Sfntului Duh

2. Biserica ortodox din Blai

Locaie: satul Blai

Data construirii: 1972

3. Biserica de lemn Sf. Grigore Teologul

Locaie: satul Mdrjeti

Data construirii: monument istoric din secolul al XIX-lea

Cult: ortodox

Biserica de lemn cu hramul Sfntul Grigore Teologul din Mdrjeti a fost construit
n secolul al XIX-lea (nainte de anul 1813) de ctre Grigore Drama, n satul Mdrjeti
din comuna Blai (aflat n judeul Iai, la o distan de 36 km de municipiul Iai). Ea
se afl localizat n cimitirul satului.

Figura 16 Imagini lacase de cult


Biserica de lemn din Mdrjeti este construit n totalitate din cununi orizontale de brne
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 63 of 328

masive de stejar, fiind aezat pe o temelie din piatr. n secolul al XX-lea, pereii de lemn au fost
placai cu scndur de culoare albastr. Construcia este n form de nav, cu altar poligonal. n
interior, ea este compartimentat n 4 ncperi: pridvor, pronaos, naos i altar. Iniial acoperit cu
indril, biserica are astzi nvelitoare din tabl. Acoperiul este n patru ape.
Biserica dispune de icoane valoroase (Mntuitorul, Maica Domnului cu pruncul) care dateaz
din secolul al XIX-lea. n decursul timpului, biserica a fost reparat de mai multe ori.
4. Biserica ortodox din Podiu

Locaie: satul Podiu

Data construirii: secolul al XVIII-lea, n jur de 1787

Cult: ortodox

5. Biserica ortodox din Srca

Locaie: satul Srca

Data construirii: 1983

Cult: ortodox

6. Biserica ortodox din Valea Oilor

Locaie: satul Valea Oilor

Hram: Naterea Maicii Domnului (8 septembrie)

Data construirii: 1961

Cult: ortodox

II. Comuna Belceti


Dei cea mai veche biseric existent azi n comun dateaz din anul 1810, pe aceste
meleaguri cretinismul a ptruns nainte de 1100-1200. Astfel s-a descoperit pe dealul Huc o cruce
relicvar datat ca aparinnd sec.XI-XII. i nainte de 1810 au existat pe aceste locuri lcae de cult
mai ales c satele de aici erau nchinate unor mnstiri.
1. Biserica din satul ULMI - este cea mai veche din comun, are hramul Sf.Ecaterina i a fost
construit ntre anii 1810-1815,fiind sfinit de mitropolitul Veniamin Costache.
2. Biserica din Belceti-Centru(CIORNI) - a fost construit ntre anii 1860-1862 i are hramul
Sf.Arhangheli Mihail i Gavril.Dealtfel lng actuala biseric a existat o biseric din lemn nc din
anul 1774 .
3. Biserica din SATU NOU - temelia bisericii a fost pus n 1933 cu aprobarea ministrului cultelor de
atunci Victor Iamandi. Biserica are hramul Sf.Nicolaie.
4. Biserica din satul TANSA - biserica a fost construit ntre anii 1926-1931 i are hramul Adormirea
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 64 of 328

Maicii Domnului. La acest lca de cult serviciul divin este oficiat mai bine de trei decenii de
venerabilul presbiter Stoica Ioan.
5. Biserica din satul LITENI - biserica a fost construit ntre anii 1920-1929 i are hramul Sf.mprai
Constantin i Elena.
6. Biserica din MUNTENI - temelia bisericii a fost pus n anul 1933 prin contribuia lui Victor
Iamandi ce a copilrit n acest sat dup ce tatl su s-a mutat de la Hodora la Munteni. n prezent
din iniiativa presbiterilor Mihai Zaharia i Vasile Florariu se afl n construcie dou lcae de cult
cretin-ortodoxe la Belceti-Centru(Vleni) i Rui,lcae ce au nevoie de sprijin financiar pentru a fi
finalizate.
7. Biserica catalic din Satu Nou - are hramul Sf.Tereza a Pruncului Iisus.Catolicii din Satu Nou
aparin de parohia Cotnari.
III. Comuna Focuri
1. Biserica ortodox - construit ntre anii 1909-1911, nceput de
ctre preotul Nicolae Livizeanu i terminat de preotul Dumitru
Clinescu. A fost sfinit cu hramul Cuvioasa Parascheva de ctre
protopopul de Iai Ioan Tincoca. Biserica a fost executat de meteri
italieni-fraii Posterlla. n anii 1943-1944, n plin rzboi, a fost
refcut de ctre preotul Cososchi Ioan, sub conducerea arhitectului italian Nori i meterul
Venturini din Iai.
A fost sfinit n anul 1944 de ctre printele protopop Vasile Popa, cu acelai hram. n 1958
se execut o nou reparaie de ctre acelai preot Ioan Cososchi cu meteri catolici i ests sfinit n
acelai an de ctre consilierul eparohial Ioan Sandu. n anii 1980-1981 se execut o alt reparaie de
ctre meterii locali, condui de ctre maistrul Vasile Vldeanu sub ndrumarea aceluiai preot paroh
Ioan Cososchi. Sfinirea s-a efectuat de ctre consilierul Toma Rp i printele protopop de Hrlu,
Ioan Sava. n 1995 s-a executat reparaia exterioar a bisericii, fiind lucrat n praf de piatr cu
profile, sub supravegherea preotului paroh Adrian Pentiuc.
n anul 2003 au inceput lucrrile de renovare i n interiorul
bisericii, lucrare care este n derulare. Lucrarea const n pictarea
bisericii, pardoseal din gresie, nclzire central. S-a construit o
cas de prznuire i urmeaz reconstrucia gardurilor de
mprejmuire, aleelor i trotuarelor.
Biserica are un numr de aproximativ 3200 de enoriai.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 65 of 328

2. Bisericile ortodoxe de rit vechi (lipovineasc)


n prezent, n comuna Focuri sunt dou biserici lipovenesti.
Prima biseric a fost construit din lemn n jurul anului 1900, apoi renovat ntre anii 19921993, cu hramul "Sfntul Nicolae". n ianuarie 1994 a ars complet mpreun cu icoane i cri. A fost
reconstruit ntre anii 1998-2002, sfinit n anul 2003 cu hramul "Sfntul Ilie" i este folosit numai
iarna, fiind o cldire mai mic.
A doua biseric a fost construit ntre anii 1980-1984, este impuntoare i este folosit n
perioada clduroas. A fost sfinit n anul 1984 cu hramul "Sfntul Nicolae".
Ambele biserici se afl n aceeai curte n sectorul 6.
Ruii lipoveni au venit n Focuri odat cu nfiinarea comunei, la sfritul secolului XIX , din
nordul Moldovei, din localitile Manolea, Brteti, Climui, Trgu Frumos. Actualmente, aici
locuiesc 210 familii cu 650 de credincioi.
3.Biserica catolic
Prima biseric a fost construit n anul 1901 iar a doua
biseric a fost construita pe locul celei vechi n anul 1971.
Actuala biseric a fost construit ntre anii 1978-1995 i
cuprinde pe interior zidurile bisericii anterioare; a fost sfinit de
episcopul diecezei de Iai Petru Gherghel ; lucrrile au fost executate
sub coordonarea preotului Bejan Ioan. Hramul bisericii a fost i este
"Adormirea Maicii Domnului"-15 august.
Parohia romano-catolic Focuri a fost nfiinat n anul 1968, pn atunci fiind n
administrarea Parohiei Romano-catolice Sveni (comuna Gropnia) ntre anii 1951-1968 iar pn n
anul 1951 era administrat de parohia romano-catolic Horleti( Voineti).
n prezent n Focuri sunt 98 familii catolice i 320 enoriai. Parohia mai are n administraie
comunitile catolice din Fntnele Vechi unde sunt 73 familii i 216 enoriai i Fntnele Noi cu 16
familii i 53 enoriai.
IV. Comuna Scobinti
Biserica cu hramul Duminica Tuturor Sfinilor din localitatea Scobini, Protopopiatul Hrlu a
fost resfinit in data de 22 august, de Preasfinitul Calinic Botoneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei
Iailor. Lcaul a fost ctitorit n a doua jumtate a secolului al XIX-lea, dupa 1550, ns a fost grav avariat
n decursul timpului. Dup anul 1990 la biseric s-au efectuat reparaii capitale i a fost refcut pictura.
Conform recensamantului in anul 2002, structura confesional a populaiei n comuna
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 66 of 328

Scobini se prezenta astfel : 7506 persoane ( 99, 64%) erau ortodoxi, 16 persoane ( 0,21%) romanocatolici, 4 persoane ( 0,04%) adventisti de ziua a saptea, iar 7 persoane ( 0,07%) apartineau altor
religii.
V. Comuna Siretel
Constructia Bisericii Sf. Nicolae a nceput n anul 1907 i s-a
terminat n anul 1912, 6 decembrie fiind Hramul Bisericii Sfntul
Nicolae din Sireel.
Conform recensamantului din anul 2002, structura
confesional a populaiei n comuna Siretel se prezenta astfel :
4013 persoane (99,98%) erau ortodoxi, 1 persoana (0,02%)
penticostali.

VI. Dolhasca, Jud. Suceava


1.

Casa de rugaciune Dolhasca a fost cumparata in anul

1993, cu religia Crestin dupa Evanghelie apartinand Uniunii


Comunitilor Cultului Cretin dup Evanghelie Suceava.
2.

Biserica

"Naterea

Maicii

Domnului"

din

Poiana este un lca de cult ortodox din satul Poiana, aflat la


periferia oraului Dolhasca (judeul Suceava). Ea a fost
construit la mijlocul secolului al XIX-lea de ctre boierii Rftivanu i se remarc prin cele patru turle
albe care au forma a patru degete de la o mn. n partea de est a bisericii, lng peretele altarului,
se afl mormntul modest al boierului Gheorghe Sterea (1853-1940), considerat ctitor al bisericii.
3.

Paraclis ortodox Dolhasca a fost construit in anul 1996, apartinand de Protopopiatul

Flticeni, Arhiepiscopia Sucevei i a Rduilor, Mitropolia Moldovei i Bucovinei.


4.
saptea

Biserica Dolhasca (245) Adventist de ziua a


a

fost

construita

in

anul

1991,

apartinand

Episcopie/Arhiepiscopie: Conferinta Moldova, Mitropolie:


Biserica Crestina Adventista de Ziua a Saptea din Romania, cu
preot paroh Gheorghe Daraban.

b. Situri arheologice
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 67 of 328

Patrimoniu de situri arheologice al teritoriului Microregiunii Belceti - Focuri, nu este unul


foarte bogat. Singurele comune cu situri arheologice ce se regsesc n Repertoriul Arheologic
Naional (RAN) sunt Belceti cu 13 situri, Blai cu 5 situri i Erbiceni cu 5 situri, Scobinti cu 1 sit,
Siretel cu 2 situri, Dolhasca cu 2 situri.
Cod RAN
95827.01
95854.01

Denumire
Aezarea Cucuteni de la Filiai "Dealul Mare". la marginea de SE a
satului
Situl arheologic de la Srca - vatra
satului. n vatra satului

Categorie
locuire
civil
locuire civil

Localitate
Filiai,
com.
BLAI
Srca, com.
BLAI

95809.02

Situl arheologic de la Blai - "La


Pode". la cca. 1 km S de sat, lng
podeul de CF, pe terasa inferioar a
rului Bahlue

locuire civil

Blai,
com.
BLAI

95809.03

Situl arheologic de la Blai - "Zona


cantoanelor CFR 38 - 39". ntre sat i
CF, ntre cantoanele CFR 38-39

locuire civil

Blai,
com.
BLAI

95809.01

Situl arheologic de la Blai - "Dealul


Mndra" la 1,5 km NE de sat

locuire civil

168461.06

Situl arheologic de la Belceti. la N de


moar

locuire
civil

95890.01

168461.04

168461.02

168461.05

168461.01
95934.01

95907.02

Situl arheologic de la Liteni - "Pe


Curte". la 100 m SE de sat (fost sat
Ulmi - Liteni)
Situl arheologic de la Belceti - Punct
"Coasta Hucului". La marginea de SV a
satului, pe partea dreapt a barajului
dintre iazurile Plopi i Huc, pe o
lungime de 1 km.
Situl arheologic de la Belceti - Punct
"La Srturi". la cca. 3 km SE de sat, pe
Dealul Scharchilor, n Valea Morii, pe
podi
Situl Arheologic de la Belceti - Punct
"Dealul Hucului la Sond". La ccc. 2,5
km SSE de sat, pe interfluviul dintre
rul Bahlui i rul Huc
Situl arheologic de la Belceti - "Dealul
Ruilor". la marginea de E a satului
Situl arheologic de la Ulmi. la cca.
200m de sat
Situl arheologic de la Munteni - "Dealul
Hucului la Sond". la cca. 2,5 km SSE de
sat, pe interfluviul dintre rul Bahlui i
prul Huc

Blai,
com.
BLAI
Belceti,
com.
BELCETI

Cronologie
Eneolitic
Epoca medieval, Latne / sec.
XVI - XVII
Epoca medieval, Epoca
bronzului, Hallstatt, Epoca
roman, Neolitic / sec. XV - XVI,
sec. IV, sec. VIII - IX, sec. XII - XIII,
sec. XVII - XVIII
Epoca medieval, Eneolitic,
Neolitic, Epoca roman,
Hallstatt, Epoca bronzului / sec.
VIII - IX, sec. X - XI, sec. VI-VII,
sec. IV, sec. XI - XIII
Epoca bronzului, Eneolitic

Epoca roman, Epoca bronzului

locuire civil

Liteni, com.
BELCETI

Epoca medieval, Epoca


bronzului / sec. XV - XVI

aezare

Belceti,
com.
BELCETI

Epoca medieval / sec. X-XI, sec.


XV, sec. XIV-XV, sec. XI-XII

locuire civil

Belceti,
com.
BELCETI

Epoca medieval, Latne, Epoca


bronzului / sec. XVII - XVIII, sec.
X - XI, sec. XI - XII, sec. XV, sec. II
- III, sec. XVI

locuire civil

Belceti,
com.
BELCETI

Hallstatt, Epoca bronzului,


Neolitic, Eneolitic, Epoca
medieval / sec. XI-XII

Belceti,
com.
BELCETI
Ulmi, com.
BELCETI

Epoca medieval, Neolitic, Epoca


roman / sec. XVII-XVIII, sec. XI XII, sec. IV
Epoca medieval, Eneolitic,
Epoca bronzului / sec. XVII-XVIII

Munteni,
com.
BELCETI

Neolitic, Eneolitic, Epoca


bronzului, Hallstatt, Epoca
medieval / sec. XI - XII

locuire civil
locuire

locuire civil

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 68 of 328

Cod RAN

Denumire

95907.01

Situl arheologic de la Munteni "Coasta Hucului". la marginea de SV a


satului, pe partea dreapt a barajului
dintre iazurile Plopi i Huc, pe o
lungime de 1 km

Categorie

Localitate

locuire civil

Munteni,
com.
BELCETI

95907.03

Situl arheologic de la Munteni "Selitea". la cca. 1 km NV de sat

locuire civil

Munteni,
com.
BELCETI

95916.03

Situl arheologic de la Satu Nou - "esul


lui tefan". la marginea de SE a satului

locuire civil

Satu Nou,
com.
BELCETI

locuire civil

Satu Nou,
com.
BELCETI

aezare

Belceti,
com.
BELCETI

locuire
civil

Erbiceni,
com.
ERBICENI

locuire civil

Erbiceni,
com.
ERBICENI

95916.01

168461.03

97018.01

97018.02

Situl arheologic de la Satu Nou "Promoroace - Grla lui Chifor". la 200


m VSV de sat
Situl arheologic de la Belceti - "Dealul
Scarchi". panta nordic a Dealului
Scarchi, aflat la 4 km SSE de Belceti,
pe partea dreapt a Bahluiului i la
aproximativ 8 km n linie dreapt de
bogata aezare de la Erbiceni.
Situl arheologic de la Erbiceni - "Dealul
Srturilor". la 1,3 km N de sat, pe
platoul de pe maul stng al prului
Doroca.
Situl arheologic de la Erbiceni - "La
Curtea Veche". n partea de NV a vetrei
satului, pe promontoriul bisericii, ale
vechiului han i a Curtii Vechi

Cronologie
Epoca medieval, Epoca
bronzului, Latne / sec. XIV - XV,
sec. II - III, sec. X - XI, sec. XI - XII
Latne, Hallstatt, Epoca
medieval, Epoca roman,
Neolitic / sec. XVI - XVII, sec. IV,
sec. VIII - X
Latne, Epoca bronzului, Epoca
migraiilor, Epoca medieval,
Epoca roman / sec. II - III, sec. V
- VI, sec. IV
Epoca medieval, Latne / sec. XI
- XII, sec. XVI - XVII, sec. II - III

Epoca bronzului
Epoca medieval, Epoca roman,
Hallstatt, Neolitic, Eneolitic / sec.
XVII - XVIII, sec. XV, sec. VII - VIII,
sec. IV
Latne, Hallstatt, Epoca
bronzului, Eneolitic, Paleolitic,
Epoca medieval, Epoca roman
/ sec. II - III, sec. IV
Epoca medieval, Epoca roman,
Epoca bronzului, Neolitic,
Eneolitic / sec. XI - XIII, sec. IV
Epoca medieval, Eneolitic,
Epoca bronzului, Epoca roman,
Latne / sec. XVI - XVII, sec. IV,
sec. III - I a. Chr.

97036.01

Situl arheologic de la Spinoasa - "Poala


Catargului". la cca. 1,4 km SV de sat, pe
malul drept al rului Bahlui

locuire civil

Spinoasa,
com.
ERBICENI

97027.02

Situl arheologic de la Brleti - "La


Pepiniera". la 1 km SE de sat, la poalele
Dealului Tintei

locuire civil

Brleti,
com.
ERBICENI

97027.01

Situl arheologic de la Brleti - "La


Curtea Boiereasc". n vatra satului

locuire civil

Brleti,
com.
ERBICENI

99003.01

Situl arheologic de la Scobini. dealul


Basaraba

asezare

Scobini,
com.
SCOBINTI

Eneolitic, Epoca medieval,


Latne / sec. XVI-XVII

locuire civil

Sireel,
com.
SIRETEL

Epoca medieval, Latne / sec.


VIII - IX, sec. III - II a. Chr.

99110.02

99110.01

148060.01

Situl arheologic de la Sireel "Srturi". la cca. 1,5 km SSE de


biserica satului i cca. 500 m SE de
margine
Situl arheologic din epoca medieval
de la Sireel - "Bulgrie". n vatra
satului, la 50 m V de iazul Stuhrie
Ansamblul mnstirii Probota

locuire
construcie
de cult

Sireel,
com.
SIRETEL
Probota,
com.
DOLHASCA

Epoca medieval, Epoca roman


/ sec. XIV - XV, XVI - XVII, sec.IV
Epoca medieval / 1530, 1550,
1550, ref. 1645

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 69 of 328

Cod RAN

148024.01

Denumire
Situl arheologic de la Budeni - "La
Canton". la cca. 200 - 250 m de
cantonul silvic

Categorie

locuire civil

Localitate

Cronologie

Budeni,
com.
DOLHASCA

Epoca romano-bizantin,
Neolitic, Latne / sec. VI - VII,
sec. IV a. Chr., sec. I, sec. III - II a.
Chr.

Tabel nr 14 Lista Situri arheologice

Cel mai renumit sit arheologic din Microregiunea Belcesti-Focuri este, fara indoaiala
Ansamblul mnstirii Probota. Manastirea Probota este prima ctitorie a domnului Petru Rare,
ridicat n 1530, pe locul unei bisericue de lemn (1398) i
a uneia din piatr (1440). Probota nseamn frie.
Mnstirea Probota a fost inclus pe Lista monumentelor
istorice din judeul Suceava din anul 2004, iar in anul
1993, Organizaia Naiunilor Unite pentru Educaie,
tiin i Cultur (UNESCO) a inclus Biserica "Sf. Nicolae"
din cadrul mnstirii, mpreun cu alte 6 biserici din
nordul Moldovei (Arbore, Humor, Moldovia, Ptrui,
Suceava ("Sf. Ioan cel Nou") i Vorone), pe lista patrimoniului cultural mondial, n grupul Bisericile
pictate din nordul Moldovei. Acest aspect a dus la dezvoltarea turismului in zona, mai ales a celui
religios.
c. Alte obiective turistice
1. Casa si atelierul pictorului naiv Gheorghe Ciobanu
Gheorghe Ciobanu, n vrst de 63 de ani, este unul dintre cei mai de seam pictori naivi pe
care-i are Romnia, iar tablourile sale sunt unice i tulburtoare tocmai pentru c ne duc spre
rdcini, spre o lume care, din pcate, piere cu fiecare zi. Artistul popular deine un numr
semnificativ de tablouri, reprezentnd peisaje din
universul satelor comunei Blai, judeul Iai, precum i o
colectie de 9 buci de lemn sculptat policromat.
Cele mai valoroase laude i aprecieri le-a primit,
culmea, din strintate, de la critici de art care totui nu
cunosc nsemnatatea lumii satului romnesc tradiional.

2. Salba de lacuri din comuna Belceti - propice pescuitului sportiv i practicrii sporturilor nautice.

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 70 of 328

Pescuitul se practic pe lacurile de pe Gurguiaa .

Figura 17 - Salba de lacuri din comuna Belceti


3. Faget Secular Humosu Sirelet
Datorita pozitiei geografice si a climatului favorabil aceasta regiune are ca obiectiv turistic:
"Faget Secular Humosu" -padure centenara de fag. Padurea este o intindere mai mare sau mai mica
de teren acoperita de o multitudine de categorii de arbori si arbusi, specii de plante erbacee,
muschi, dar si diferite spete de animale.
Fagul (Fagus sylvatica L) este un arbore din zona temperata, avand inaltimi de pana la 35
metri. Este nalt, impunator, cu scoarta neteda, cenusie-albicioasa. Are muguri fusiformi, ascutiti, iar
frunzele in general ovale. Florile sunt unisexuate.
Fructul, numit jir, este o nucula, acoperita de o scoarta tepoasa. inflorirea are loc in luna mai.
Creste in special la deal si munte, dar poate fi intilnit - sporadic - si la cmpie, mai ales n regiunile
nordice ale Romaniei. in trecut forma o padure intinsa din Carpati pana departe in Rusia de astazi,
legata de ceea ce se numeste acum Taigaua siberiana.
d) Datini, credine i obiceiuri locale -

sunt strans legate de sarbatorile religioase si de

evenimentele importante din viata oamenilor. In afara acestora se mai desfasoara si alte festivaluri
populare si sarbatori, ocazii in care pot fi admirate costumele, datinile si folclorul rural. Aceste
evenimente organizate de catre administratiile publice locale, adesea in parteneriat cu agentii
economici din zona reprezinta adevarate oportunitati pentru prezentare si promovarea specificului
cultural, pentru amenajarea de piete locale pentru micii producatori, pentru consolidarea relatiilor
sociale si pentru recreere. Dintre aceste evenimente mentionam : Ziua Comunei Baltati in a doua
duminica din luna septembrie, Ziua comunei Belcesti in prima saptamana din luna septembrie, Ziua
comunei Coarnele Caprei in ultima duminica din luna august, Ziua comunei Fantanele in 2

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 71 of 328

octombrie, Ziua comunei Focuri in ultima duminica din luna


mai, Ziua comunei Scobinti 6 august, Ziua Orasului Dolhasca
in prima saptamana a lunii iulie.
Specific comunei Focuri este parada a cailor care
apartin cetatenilor din localitate. Zeci de cai bine intretinuti
de sateni se perinda prin fata spectatorilor de ziua comunei Focuri, fiind o traditie de multi ani a
acestei comune.
In comuna Scobinti traditiile locale sunt reprezentate de formatia de fluierasi din satul
Sticlaria, fanfara din satul Sticlaria, formatia de dansuri din satul Sticlaria, artisti populari (sculptura
in lemn - Bita Gheorghe si Bita Dumitru, pictura -Vatajita Maria, tesatoare - Irofte Maria, Boca Maria
si Hriscu Olg).
In fiecare an se organizeaza Festivalul de datini si obiceiuri de iarna Hirlau, complexa
manifestare culturala ce are menirea sa promoveze folclorul local, datinile si obiceiurile satelor si sa
transmita actualelor generatii frumusetea si gingasia costumelor populare, a mastilor traditionale si
a obiceiurilor locale. An de an, festivalul fiind deja la cea de-a 48-a editie participa formatii din
localitatile Bals, Baltati, Fantanele, Schitu Duca, Ceplenita, Buhalnita, Badeni, Scobinti, Siretel,
Fetesti, Zvarici, Poiana Marului, Belcesti, Lungani, Deleni, Ganesti, Hodora, Gropnita si ansamblurile
folclorice Trei generatii din Flamanzi si Sarba cu naframa din orasul Hirlau.
Festivalul de datini si obiceiuri de iarna Iasi este interesat de ansamblul de concepii,
credine, obiceiuri, datini care se statornicesc n cadrul unei colectiviti i care se transmit din
generaie n generaie, obiceiurile, rnduielile, felul de a gndi, de a aciona sau de a crea preluat de
la naintai, ceea ce este tradiional, cntecele, povetile, frumuseea altor vremuri, chiar a
timpului nostru, pe care ndrznim s le evocm.
Obiceiurile care se in n microregiunea Belcesti-Focuri cu ocazia Sarbatorilor de iarna sunt:
capra, cerbul, plugul (care se mparte n Banda lui Jianu, i Banda lui Coroi), nunta de la Slobozia,
calul de la Berezlogi, ciuii de la Humosu, ursul.
O alta perioada foarte importanta pentru traditiile stramosesti
din Microregiunea Belcesti-Focuri o reprezinta sarbatorile pascale,
care semnifica invierea lui Iisus Hristos. Acest moment este marcat de
diferite ritualuri si obiceiuri specifice in microregiunii analizate si
anume : incondeierea oualelor, pregatirea cozonacilor si a dropului,
taierea mielului, imbracarea de haine de sarbatoare, luarea de lumina
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 72 of 328

Sfanta.
Patrimoniul cultural a fost de mult timp un factor important in cresterea si dezvoltarea
industriei turismului in Microregiunea Belcesti-Focuri, contribuind la dezvoltarea unor variate
sectoare de turism. Resursele patrimoniului cultural se doresc a fi folosite in promovarea
destinatiilor turistice din Microregiune precum si in crearea de noi atractii.
Cultivarea specificului local si revitalizarea valorilor culturale locale este o parghie pentru
promovarea diversitatii, pentru dezvoltarea ofertei culturale si pentru extinderea consumului
acestor produse de al comunitate la un public mai larg, ce poate fi atrass prin turism si prin alte
forme si prin alte forme complexe de comercializare.
La fel cum pastrarea activitatilor economice traditionale nu va putea fi realizata in lipsa
eficientei economice, in egala masura, asigurarea sustenabilitatii resurselor locale pe termen lung,
pastrarea identitatii locale si cresterea competitivitatii nu pot fi asigurate fara pastrarea acestor
elemente culturale.

Spatiul rural al GAL Microregiunea Belceti - Focuri este important atat datorita
potentialului agricol ridicat, cat si a valoarilor cultural-etnografice si prin obiectivele de patrimoniu
localizate in acest mediu.
In conditiile in care resursele subsolului, traditia industriala si gradul de urbanizare sunt
limitate, principalul potential de dezvoltare al zonei este legat de mediul rural. In aceste conditii,
strategia de dezvoltare a GAL Microregiunea Belceti - Focuri isi propune sa pastreze linia de
evolutie actuala si sa valorifice potentialului rural, natural si etno-cultural al zonei, prin dezvoltarea
si cresterea valorii adaugate prin abordarea inovativa a turismului, agriculturii, industriei alimentare
si diversificarii economiilor rurale.
Cresterea valorii adaugate in aceste sectoare traditionale intensive in forta de munca, dar
mai putin intensive in capital si tehnologie in conditiile unei competitii acerbe pe plan european pe
aceste piete, depinde insa de crearea unei imagini de marca cu o serie de caracteristici clare, usor de
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 73 of 328

recunoscut de consumator si care sa creeze asocieri pozitive cu specificul zonei (o oaza de viata
traditionala, revigoranta, relaxanta si savuroasa), care sa determine grupul-tinta vizat sa prefere
respectivele produse altor produse alternative, (mai putin originare / mai putin ecologice / mai
putin organice etc) si sa il determine sa plateasca un pret adecvat .
In acest sens, o importanta deosebita trebuie acordata definirii imaginilor de marca, atat
pentru produsele turistice cat si pentru produsele agricole, alimentare de origine, traditionale
garantate. Acest proces de construire a imaginilor de marca trebuie abordat integrat deoarece
produsele agricole, alimentare de origine, traditionale pot fi valorificate drept atractii turistice, iar
influxul de turisti din zone puternic urbanizate sau din Europa poate constitui un excelent canal de
comercializare a produselor agricole, alimentare de marca.
In acest context, revitalizarea si exploatarea comerciala a mestesugurilor traditionale, a
produselor traditionale urmeaza aceeasi logica de integrare mutual benefica in raport cu
dezvoltarea turismului ca si pentru produsele agricole, alimentare. Mai mult, mestesugurile
traditionale pot constitui in masura in care sunt integrate in circuite comerciale excelente
vehicule pentru diversificarea economiilor rurale dependente de agricultura, contribuind astfel la
cresterea veniturilor populatiei rurale si la stabilizarea acesteia, precum si ca modalitati cu valoare
adaugata ridicata de valorificare a produselor agricole locale.
Aceste caracteristici demografice creeaza premisele necesare pentru o buna dezvoltare a
turismului rural si etnografic, care sa valorifice:

forta de munca disponibila in mediul rural;

modul de viata traditional bine conservat;

mentinerea unor activitati agricole traditionale in gospodariile taranesti, in


conformitate cu cerintele bunastarii animalelor si in buna masura ecologica (dar fara
a fi certificate ca atare inca);

existenta unor produse alimentare traditionale de inalta calitate specifice zonei, care
insa nu sunt protejate prin marcile europene garantate, sunt insuficient promovate si
sunt rareori comercializate in afara judetului;

diversitatea etnografica, reunind traditiile diferite existente in zona, festivalurile


folclorice care marcheza intreg parcursul anului, dar cu o concentrare ridicata in
sezonul estival, cel mai propice de altfel pentru turismul rural, si cu o a doua
intensificare in perioada sarbatorilor de iarna, care pot constitui prime surse de

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 74 of 328

atractie pentru turisti in zonele respective, daca vor beneficia de o promovare


adecvata;

mestesugurile inca vii, care daca vor fi integrate cu activitatea turistica si vor
beneficia de sprijin prin PNDR pentru orientarea catre comercializarea pe plan local
pot contribui semnificativ atat la cresterea cheltuielii pe turist (prin oferirea unor
produse/suveniruri locale suplimentare) si la cresterea atractivitatii festivalurilor,
targurilor traditionale, cat si la extinderea duratei sejurului turistic, daca ar fi
valorificate prin organizarea de tabere, scoli de vara, cursuri de scurta durata, ateliere
de creatie deschise turistilor. Organizarea unor astfel de tabere, cursuri, ateliere de
mestesuguri traditionale poate fi optimizata prin organizarea unor spatii adecvate (de
exemplu prin identificarea, reabilitarea si amenajarea unor cladiri dezafectate
reprezentative pentru specificul arhitectonic al zonei), prin promovarea externa
(inclusiv prin internet) focalizata catre statele europene puternic urbanizate,
industrialzate;

Specificul locuintelor rurale traditionale din Judetul Iasi si Judetul Suceava (caracterizate de
dimensiuni relativ reduse) si mentinerea activitatilor agricole, respectiv producerea unor alimente
traditionale, recomanda agroturismul (caracterizat prin unitati de cazare mai reduse, buna integrare
a turistilor in viata satului, a gospodariei traditionale si oferta de alimente produse in gospodarie) ca
adecvat pentru zona GAL Microregiunea Belceti - Focuri.
Orientarea catre agro-turism se confrunta insa alaturi de necesitatea unei mai bune
diseminari a standardelor specifice si a unei promovari clare a ofertei specifice cu o serie de
provocari ridicate de cadrul legal incoerent referitor la acest tip de turism (in special referitor la
securitatea alimentara).

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 75 of 328

n contextul procesului de tranzitie economic, piata muncii din Romnia a suferit


transformri semnificative sub aspectul volumului si structurii principalilor indicatori de fort de
munc.
Acest proces s-a caracterizatat prin reducerea populatiei active si a populatiei ocupate, prin
mentinerea la valori relativ constante a ratei somajului si prin cresterea somajului de lung durat.
Si la nivelul Microregiunii Belcesti Focuri se observa aceeasi tendinta: populatia ocupat a
prezentat o tendint descresctoare pe parcursul ultimilor ani. Pn n anul 2002, majoritatea
populatiei ocupate a reprezentat-o cea din mediul rural. ncepnd din anul 2003, cea mai mare parte
a populatiei ocupate are domiciliul n mediul urban. Numrul somerilor, definit conform criteriilor
BIM, a nregistrat o traiectorie oscilant.
Judetele Iasi si Suceava se remarc prin diversitatea ramurilor economice specifice
economiei nationale, predominant fiind industria, urmat de agricultur, comert si servicii.
Pentru caracterizarea forei de munc din Microregiune vom utiliza urmtorii indicatori:
populaia activ
populaia ocupat
Populaia activ din punct de vedere economic include toate persoanele ntre 15 60 ani,
apte de munc.
Populaia ocupat include:
salariai civili persoana care i desfoar activitatea pe baza unui contract de munc
ntr-o unitate economic sau social, inclusiv elevii i studenii ncadrai i pensionarii
rencadrai n munc pe baza unui contract de lucru;
patron persoana care, avnd unul sau mai muli angajai, conduce activitatea n
propria sa unitate (ntreprindere, agenie, atelier, magazin, birou, ferm etc.);
lucrtor familial neremunerat, persoana care-i exercit activitatea ntr-o unitate
economic familial condus de un membru al familiei sau o rud, pentru care nu
primete remuneraie sub forma de salariu sau plat n natur; gospodaria raneasc
(agricol) este considerat o astfel de unitate;
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 76 of 328

membru al unei societi agricole sau al unei cooperative, persoana care a lucrat fie ca
proprietar de teren agricol ntr-o societate agricol constituit conform legii 36/1991,
fie ca membru al unei cooperative meteugreti, de consum sau de credit;
militarii de carier;
militarii n termen

Populaia activ
Structura populatiei activa, inactiva, someri
Populaia activ
Populaia ocupat

19.409; 36%
Populaia activ
omeri

Populaia inactiv
Total

32.197; 60%

2.005; 4%

Graficul nr. 9 Structura populatiei activa/inactiva/someri

Din totalul populaiei Microregiunii Belceti Focuri de 53.611, persoanele ce fac parte din
categoria populaie active conform datelor statistice, sunt n numr de 21.414 persoane, adic 40%
din total populaie. Din numarul populatiei active doar 19.409 persoane, adic 36%, reprezinta
populatia activa ocupata, iar restul de 4%, reprezentand 2.005 persoane sunt someri.

In anul 2002, populaia activ ocupat a regiunii Nord-Est era de 1.395.028 persoane, dintrun total de 7.811.733 cat reprezenta populatia ocupata a Romaniei, in judetul Iasi erau 306.581
persoane ocupate, iar in judetul Suceava erau 235.922 persoane ocupate. Populatia ocupata in
cadrul regiunii era de 21.414 persoane.

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 77 of 328

Ponderea populatiei ocupate

3,92%

3,02%
0,27%

17,86%

74,92%

Restul regiunilor

Nord-est

Iasi

Suceava

Gal

Graficul nr. 10 Ponderea populatiei ocupate


In ultimul deceniu, la nivelul regiunii s-a manifestat o tendin de scdere continu a
ponderii populaiei active ocupate. Aceasta, ca urmare a fenomenului de declin economic care s-a
accentuat, multe din ntreprinderile cu capital majoritar de stat, care mobilizau cel mai mare numr
de salariai, efectund restructurri, ceea ce a nsemnat, odat cu renunarea la o serie de activiti
i disponibilizarea unui mare numr de personal.
Atat la nivel regional, cat si la nivelul microregiunii propuse, are loc o scadere a populatiei
ocupate. Daca reducerea din agricultura poate fi considerat un fapt pozitiv in conditiile in care este
necesara orientarea populatiei ocupate spre alte sectoare de activitate, scaderea continua in
domeniul serviciilor este ingrijoratoare tanand cont ca treptat acest sector ar trebui sa concentreze
majoritatea populatiei ocupate.
Repartizarea populatiei active
In microregiunea Belcesti-Focuri la nivelul anului 2002 erau un numar de 21.414 persoane
reprezentand populatia activa, iar dintre acestia 66,59% erau ocupati in sectorul agricol. Asa cum se
observa cea mai mare pondere a populatiei ocupate se afla in sectorul agricol, iar cei mai putin
lucreaza in sectorul de comert.
Total populaia
activ

Total
%

21.414
100%

Sector agricol

14.260
66,59%

Sector industrial i
de artizanat

Sector de
comer

1.319
6,16%

636
2,97%

Sector privind
serviciile

1.811
8,46%

Sursa : Recensamantul populatiei 2002

Tabelul nr. 15 Structura populatiei pe ramuri de economii


Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 78 of 328

In urma analizei datelor prezentate in tabelul de mai sus se poate observa ca numarul
populatiei ocupate in agricultura acopera o pondere mare a populatiei ocupate din aria teritoriala a
GAL ului, respectiv 66,59 % din totalul populatiei ocupate, urmat de sectorul privind serviciile
(transport si depozitare, hoteluri si restaurante, intermedieri financiare si asigurari, activitati
profesionale stiintifice si tehnice, adminstratie publica si aparare, asigurari sociale din sistemul
public, invatamant, sanatate si asistenta sociala ) 8,46% si de sectorul industrial si artizanat 6,16%. In
graficul urmator este evidentiata structura populatiei ocupate pe domenii cheie ale economiei
nationale.

Repartizarea populatiei pe ramuri economice


25.000

21.414

20.000

100%

14.260

15.000

66,59%

10.000

1.319
6,16%

5.000

636
2,97%

1.811
8,46%

0
Total populaia activ

Sector agricol

Sector industrial i de
artizanat

Sector de comer

Sector privind
serviciile

Graficul nr. 11 Repartizarea populatiei pe ramuri economice


Din punct de vedere al repartizrii populaiei active pe sectoare economice, remarcm faptul
c sectorul agricol ocup 66,59% din ntreaga populaie ocupate la nivelul celor 9 localitati. Sectorul
agricol ocup o pondere mare n structura populaiei ocupate, cu toate acestea insa, nu exista n
regiune, un numar semnificativ de ferme agricole de dimensiuni medii i mari care s absoarb din
fora de munc potenial, ci mai degraba agricultura se practica in mod individual, fiecare familie
lucrand pamantul propriu. Peste 90% din activitile agricole sunt realizate n teritoriul Microregiunii
Belceti - Focuri de fermele mici de subzisten i semisubzisten.In sectorul serviciilor lucreaza
8,46% din populatia ocupata, dar trebuie avut ns n considerare faptul c mai mult de 97% din
salariati lucreaz n administraie public i aprare, nvmnt i snnatate i asisten social.

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 79 of 328

Populaia ocupat

LOCALITATE

Pondere pop
ocupata din
pop activa

Pondere
someri din
pop activa

Pondere pop
activa din pop
totala

Pondere pop
inactiva din
pop totala

Pondere pop
ocupata din
pop totala

93,87%
85,89%
99,24%
95,73%
97,79%
98,43%
89,73%
90,66%
81,98%
92,59%

6,13%
14,11%
0,76%
4,27%
2,21%
1,57%
10,27%
9,34%
18,02%
7,41%

37,04%
33,03%
50,45%
46,30%
49,53%
47,25%
40,45%
41,63%
36,20%
42,43%

62,96%
66,97%
49,55%
53,70%
50,47%
52,75%
59,55%
58,37%
63,80%
57,57%

34,77%
28,37%
50,06%
44,32%
48,43%
46,51%
36,29%
37,74%
29,68%
39,58%

BALTATI
BELCESTI
COARNELE CAPREI
ERBICENI
FOCURI
FANTANELE
SCOBINTI
SIRETEL
DOLHASCA
TOTAL

Sursa : Recensamantul populatiei 2002

Tabelul nr. 61 Ponderea populatiei ocupate


Din tabelul de mai sus se observa pe fiecare localitate in parte ponderea populatiei ocupate
din totalul populatiei active. Cea mai mare pondere este in Comuna Coarnele Caprei si cea mai
scazuta in Orasul Dolhasca. De asemenea cel mai mic somaj este tot in Coarnele Caprei si cea mai
ridicata rata a somajului este in orasul Dolhasca. Cea mai mare pondere a populatiei active din
populatia totala a localitatii este in Coarnele Caprei, iar cel mai mic procent este la Belcesti. Comuna
Belcesti are cea mai mare pondere de populatie inactiva si cel mai bine la acest capitol sta Comuna
Coarnele Caprei.
Pondere populatie
100,00%
90,00%
80,00%
70,00%
60,00%
50,00%
40,00%
30,00%
20,00%
10,00%

LH
AS

CA

EL
DO

SI
RE
T

NT
I
SC
OB
I

FA

NT
AN
EL
E

CU
RI
FO

ER
BI
CE
NI

I
CA
PR
EI

CO

AR

NE
LE

BE
LC
ES
T

BA
LT

AT
I

0,00%

Pondere pop ocupata din pop activ a

Pondere someri din pop activ a

Pondere pop activ a din pop totala

Pondere pop inactiv a din pop totala

Graficul nr. 12 Ponderea populatiei ocupate


Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 80 of 328

Conform graficului de mai sus, datele la nivelul Microregiunii Belcesti-Focuri sunt


urmatoarele:

Ponderea populatiei ocupate raportata la populatia activa este de 92,59%

Ponderea somerilor raportata la populatia activa este de 7,41%

Pondere populatiei active raportata la populatia totala este de 42,43%

Pondere populatiei inactive raportata la populatia totala este de 57,57%

Rata global de ocupare (ponderea populaiei ocupate n totalul populaiei) era de 39,58%
n anul 2002, aceasta crescnd la 43% n anul 2009
Populatia ocupata
12.000
10.000
8.000
6.000
4.000
2.000

Total

Populaia activ Total

Populaia activ Populaia ocupat

Populaia activ omeri

CA

DO
LH
AS

SI
RE

TE
L

NT
I
SC
OB
I

NE
LE
NT
A

FA

FO
CU
RI

BE
LC
CO
ES
AR
TI
NE
LE
CA
PR
EI
ER
BI
CE
NI

BA

LT
A

TI

Populaia inactiv Total

Graficul nr. 13 Repartizarea populatiei ocupate


Coeficientul de substitutie
Se defineste ca raport intre populatia intre 0 si 20 ani si populatia mai mare de 60 ani. Astfel
este determinata substitutia persoanelor peste 60 ani cu persoanele care au pana in 20 ani. O
valoare sub 1 a acestui coeficient, indica o regresie a populatiei, si o clara scadere a populatiei, daca
nu se iau masuri pentru a impiedica aceasta.
Situatia coeficientului de substitutie pe fiecare localitate componenta a GAL se prezinta
astfel:

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 81 of 328

Coeficient substitutie
2,50

2,00

1,50
Coeficient substitutie
1,00

0,50

TO
TA
L

AS
CA

ET
EL

DO
LH

SI
R

BI
NT
SC
O

RI
FA
NT
AN
EL
E

FO
CU

EN
I
ER
BI
C

PR
EI
CA

ES
TI

NE
LE

CO
AR

BE
LC

BA
LT

AT
I

0,00

Graficul nr. 14 Coeficientul de substitutie

LOCALITATE

BALTATI
BELCESTI
COARNELE CAPREI
ERBICENI
FOCURI
FANTANELE
SCOBINTI
SIRETEL
DOLHASCA
TOTAL

Sub 20 ani

Peste 60 ani

1.610
3.839
995
1.735
1.390
745
2.460
1.500
3.278
17.552

949
2.191
712
1.199
846
402
1.506
703
2.448
10.956

Coeficient
substitutie

1,70
1,75
1,40
1,45
1,64
1,85
1,63
2,13
1,34
1,66

Sursa : Recensamantul populatiei 2002

Tabelul nr. 17 Coeficientul de substitutie pe fiecare localitate


Dupa cum se poate observa coeficientul de substitutie in cazul localitatilor care fac parte din
GAL Microregiunea Belcesti-Focuri, se situeaza in mod majoritar peste 1, ceea ce indica o progresie
a populatiei in aceasta zona.

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 82 of 328

Populatia pe varste
18.000
16.000
14.000
12.000
10.000
8.000
6.000
4.000
2.000

Sub 20 ani

TA
L
TO

CA

EL

DO
LH
AS

SI
RE
T

NT
I

FA

SC
OB
I

NT
AN
EL
E

CU
RI
FO

ER
BI
CE
NI

I
CA
PR
EI

CO
AR
NE
LE

BE
LC
ES
T

BA
LT

AT
I

Peste 60 ani

Graficul nr. 15 Repartizarea populatiei sub 20 ani si peste 60 ani


Rata de dependenta
Definim indicele de dependenta ca raport intre populatia activa (20 60 ani) si populatia
inactiva (mai putin de 20 ani si peste 60 ani). Astfel, acesta evidentiaza cate persoane active sunt
raportate la o persoana inactiva. Cu cat acest coeficient este mai mic, cu atat sarcina persoanelor
active este mai mare.
Localitate

BALTATI
BELCESTI
COARNELE CAPREI
ERBICENI
FOCURI
FANTANELE
SCOBINTI
SIRETEL
Dolhasca
TOTAL

Populatie
activa

Populaia
inactiv

Rata de
dependenta

1859
3692
1570
2598
2037
955
3047
1671
3985
21.414

3160
7487
1542
3013
2076
1066
4486
2343
7024
32.197

0,59
0,49
1,02
0,86
0,98
0,90
0,68
0,71
0,57
0,67

Sursa : Recensamantul populatiei 2002

Tabelul nr. 18 Rata de dependenta pe localitati

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 83 of 328

Rata de dependenta
1,20
1,00
0,80
0,60

Serie1

0,40
0,20

Do

lha

sc
a

ET
EL
SI
R

I
BI
NT
SC
O

RI

FA
NT
AN
EL
E

FO
CU

EN
I
ER
BI
C

CA
PR
EI
NE
LE

ES
TI
CO
AR

BE
LC

BA
LT

AT
I

0,00

Graficul nr. 16 Rata de dependenta pe localitati


Avand in vedere informatiile prezentate in tabelul de mai sus, coeficientul de dependenta de
Peste 1% este unul mic, ceea ce demonstreaza ca la nivelul teritoriului GAL, sarcina persoanelor
active este mare si ca solutia cresterii acestui coeficient ar fi crearea de locuri de munca in zona
rurala.
Concluzii:

Se remarca o reducerea populatiei active si a populatiei ocupate

In perioada analizata se observa mentinerea la valori relativ constante a ratei


somajului

Regiunea analizata se confrunta cu cresterea ratei somajului de lung durat

Pentru perioada de analiza populatia ocupat a prezentat o tendint descresctoare

Cea mai mare pondere a populatiei ocupate se afla in sectorul agricol si cei mai putin
lucreaza in sectorul de comert, de unde rezulta nevoia de creeare a locurilor de
munca in mediul rural

Sarcina persoanelor active este mare si ca solutia cresterii acestui coeficient ar fi


crearea de locuri de munca in zona rurala.

La nivel de regiune majoritatea populatiei ocupate se regaseste in agricultura.


Aceasta rata mare de activitate in mediul rural este rezultatul prezentei agriculturii ca
ramura economica predominanta, cu grad scazut de tehnicizare.

Cu toate ca, raportata la activitatile economice desfasurate in zona rurala, forta de

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 84 of 328

munca este suficienta din punct de vedere cantitativ, aceasta este necalificata. Acest
fapt se datoreaza, in primul rand, sistemului de pregatire profesionala si educationala
deficitar, cat si faptului ca o mare parte a populatiei rurale nu urmeaza o asemenea
scoala.

Studiind structura populatiei ocupate pe grupe de varsta si pe activitatile


preponderente, care pot fi asimilate in totalitate economiei zonelor rurale, populatia
care a depasit varsta de 50 de ani este foarte numeroasa. Procesul de imbatranire a
aparut pe masura scaderii numarului de persoane mature, ca urmare a migrarilor
masive din ultimele 2 decenii, si s-a accentuat in ultimii 8-9 ani prin micsorarea
numarului de nasteri.

Nivelul scazut al veniturilor din agricultura si lipsa altor activitati neagricole nu au


stimulat tinerii sa ramana in mediul rural, batranii fiind nevoiti sa lucreze singuri
terenurile.

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 85 of 328

Pe plan national, agricultura reprezint una dintre cele mai importante ramuri ale economiei
romnesti. Contributia agriculturii, silviculturii si pisciculturii n formarea Produsului Intern Brut se situeaza in
jurul valorii de 6% din PIB, iar in statele membre ale UE se situeaz la aproximativ 1,7%.

Din suprafata totala a teritoriul Romniei, suprafata agricol a trii este de 14,7 mil. ha (61,7
%), din care 9,4 mil. ha reprezint teren arabil. Romnia se gseste pe locul 7 din Europa ca
suprafat agricol (dupa Franta Spania, Germania, Polonia Marea Britanie si Italia) si pe locul 5 ca
suprafat arabil (dup Franta, Spania, Germania si Polonia).
Repartitia fondului funciar dup modul de folosint denot faptul c terenul arabil ocup cca.
64% din suprafata agricol, o treime din suprafat, 4,8 mil ha, este ocupat cu psuni si fnete, iar
viile si livezile reprezint cca 3%.
Dominat de capitala sa, judeul Iasi are un caracter economic mai complex. Agricultura se
practic intensiv, n regiunile rurale. n partea de Sud-Vest, pe dealurile mai nalte se afl podgoriile
celebre de la Cotnari. Industria, ndeosebi cea textil, cunoate o mare dezvoltare.
Agricultura in Judetul Iasi
Judeul are o suprafa total de 322.700 ha. Suprafaa arabil este de 199.444 ha, adic
61,80% din suprafaa judeului i 0,67 % din suprafaa total a rii.
Din suprafaa arabil a judeului, marea proprietate deine 20.263 ha, adic 10,16%, iar mica
proprietate 179.181 ha, adic 89,84%.
Din totalul suprafeei arabile cerealele ocup 173.369 ha. Cerealele cultivate sunt
urmatoarele: porumb, grau, orz, ovaz, secara, mei. Se mai cultiva de asemenea culturi furajere,
plante alimentare, cartofi, linte, mazare, fasole, sau plante industriale.
Vegetaie i culturi diverse.

Din suprafaa total a judeului (322.700 ha), ogoarele sterpe ocup 4.508 ha.
Fneele naturale ocup 8.636 ha, cu o producie de 189.128 chint. (prod. medie la ha
21,9 chint.).

Punile ocup 23.000 ha.

Pdurile ocup 43.060 ha.

Livezile de pruni ocup 10.572 ha.

Via de vie ocup 3.463 ha.

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 86 of 328

Agricultura in Judetul Suceava


Judeul ocup o suprafa total de 130.900 ha. Suprafaa arabil este de 62.861 ha, adic
42,02% din suprafaa judeului i 0,21% din suprafaa total a rii.
Din suprafa arabil a judeului, marea proprietate deine 2.730 ha, adic 4,34%, iar mica
proprietate 60.414 ha, adic 95,66%.
Din totalul suprafeei arabile cerealele ocup 42.906 ha astfel repartizate: Culturile
preponderente sunt: porumb, grau, orz, ovaz, secara, mei. Se mai cultiva de asemenea culturi
furajere, plante alimentare, cartofi, linte, mazare, fasole, sau plante industriale.
Vegetaie i culturi diverse. Judeul Suceava este singurul jude din ar care nu are ogoare
sterpe. Din suprafaa total a judeului (130.900 ha), fneele naturale ocup 4.855 ha, cu o
producie de 89.817 chint. (prod. medie la ha 18,5 chint.).
Punile ocup 8.406 ha.
Pdurile ocup 22.431 ha.
Livezile ocup 931 ha.
Caracteristic: n privina producie la hectar a cnepii i a inului (fuior) judeul Suceava este
n fruntea judeelor rii.
Economia Microregiunii Belceti-Focuri a avut dintotdeauna un caracter preponderent
agricol. Doi indicatori importani relev dimensiunea acestui caracter:
populaia ocupat n sectorul agricol 14.260
suprafaa agricol util este 30.913 ha reprezentnd 83,20% din totalul suprafeei
Microregiunii,
Dup 1990 suprafetele agricole au fost framitate si micii proprietari de terenuri au practicat
individual o agricultur de subzistent, suportand cu greu costurilor lucrrilor agricole.
Conditiile geografice si climaterice deosebit de favorabile ale zonei au determinat locuitorii
sa practice o serie de activitati predominant agricole cum ar fi: cultivarea plantelor si cresterea
animalelor. Localitatile componente ale Grupul de Actiune Locala Microregiunea Belceti-Focuri
sunt situate preponderent in zona de campie, ceea ce favorizeaza prezenta culturilor: grau, porumb,
plante tehnice.
Productivitatea zonei este insa dependenta de mai multi factori: regimul precipitatiilor,
tratamentul aplicat culturilor, distributia terenurilor, necesarul de lucru. Dintre acestea cel mai
important este regimul precipitatiilor, in anii ploiosi productiile fiind bogate, iar in anii secetosi mai

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 87 of 328

reduse. Astfel, se poate spune ca productia agricola a fost oscilanta, valorile fiind in stransa corelare
cu regimul precipitatiilor.
Populaia ocupat
Principalele ocupatii ale locuitorilor, legate de agricultura, sunt favorizate n principal de
asezarea teritoriului si de faptul ca mare parte din suprafata agricola total o constituie terenul
arabil. Terenul este lucrat att individual ct si n asociatii agricole. De asemenea, teritoriul dispune
de o oferta naturala deosebit de favorabila pentru dezvoltarea zootehniei suprafata de pasune
existenta, cu un profil complex, dominat de cresterea bovinelor, ovinelor si porcinelor. In ceea ce
priveste necesarul de lucru, parcul de tractoare si masini agricole este, in general, uzat fizic si moral,
insuficient numeric pentru practicarea unei agriculturi performante.
Sectorul zootehnic reprezinta a doua ramura ca importanta in agricultura regiunii, cresterea
animalelor reprezentand o ocupatie de baza a populatiei din localitatile componente ale Grupului de
Actiune Locala Microregiunea Belceti-Focuri. Locuitorii sunt crescatori de bovine, porcine, ovine,
pasari, dar si familii de albine.
In prezent, cresterea animalelor se face in sistem gospodaresc pentru consum propriu, cat si
ca sursa minora generatoare de venit. Dar, pentru a se ajunge la un standard european de
dezvoltare, la nivelul localitatilor ce reprezinta Grupul de Actiune Locala Microregiunea BelcetiFocuri, se pot infiinta ferme si complexe zootehnice sau puncte de colectare si prelucrare a
produselor animaliere.
Caracterul preponderent agricol al regiunii este dat de numarul mare de persoane care sunt
ocupate in agricultura. Microregiunea Belceti-Focuri are o populatie totala de 53.611 locuitori.
Dintre acestia un numar de 21.414 persoane reprezinta populatia activa din care populatia ocupata
este de 19.409 persoane.
Populatia din agricultura
60.000

53.611

50.000
40.000
30.000

32.197
21.414

19.409

20.000

14.260

10.000
0
T otal populatie Populatie inactiva Populatie activa

Populatie
ocupata

Graficul nr. 17 Populatia din agricultura


Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 88 of 328

Populatie
ocupata in
agricultura

La nivelul regiunii populatia ocupata in agricultura este de 14.260 persoane, ceea ce


reprezinta un procent de 66,59%.
Ponderea populatiei ocupate in agricultura

20.000
15.000

19.409
14.260

10.000
5.000
0
1

Populatie ocupata

Populatie ocupata in agricultura

Graficul nr. 18 Ponderea populatiei ocupate in agricultura


Suprafaa agricol
La nivelul anului 2009, conform datelor furnizate de ctre Direcia judeean de statistic
Iai, fondul funciar al Microregiunii Belceti-Focuri nsuma 48.027,68 ha.
Repartizarea terenurilor pe destinaie este prezentat n Tabelul nr 19.
Total

Categoria terenului
Total fond funciar
Suprafaa agricol total

d.c. Arabil
Fnee
Puni
Vii i pepiniere viticole
Livezi i pepiniere pomicole
Pduri i alte terenuri cu vegetaie forestier
d.c. Pduri
Construcii
Drumuri i ci ferate
Ape i bli
Alte suprafee

Ha

48.027,68
40.071,99
26.879,03
2.298,24
9.440,27
409,02
244,69
4.899,26
4.899,26
106,00
218,00
1.129,69
1.602,74

100,00%
83,44%
55,97%
4,79%
19,66%
0,85%
0,51%
10,20%
10,20%
0,22%
0,45%
2,35%
3,34%

Sursa: Direciile judeene de statistic RGA 2002

Tabel nr 19 Fondul funciar


Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 89 of 328

Aa cum se observ i mai sus din total fond funciar de 48.027,68 ha, suprafaa agricol
total reprezint 40.071,99 respectiv 83,44%, pdurile sunt n suprafa de 4.899,26 ha
reprezentnd aproximativ 10,20%, apele i blile acoper 1.129,69 ha (2,35% din teritoriu) i alte
suprafee de teren, terenuri destinate construciilor, drumurilor, terenuri impracticabile etc.
Acoperind 1.926,74 ha reprezentnd 4,01% din teritoriu.

Graficul nr 19 Structura fondului funciar dup destinaia terenurilor


Din punctul de vedere al proprietii, un total de 35.540 ha sunt proprietate privat,
reprezentnd 74%, restul de 12.487 ha, reprezentnd 26%, sunt proprietate public.

Graficul nr 20 Ponderea suprafeelor teritoriului pe forme de proprietate


Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 90 of 328

Din total suprafa agricol de 40.071,99 ha, 39.271 ha este suprafa cultivat, ceea ce
reprezint 98,00% din total suprafa agricol. Diferena de 2% reprezint teren nelucrat
Nr crt
1
2
3
4
5

Categoria de folosin
Arabil
Puni
Fnee i pajiti naturale
Vii
Livezi
Total Agricol

2002
Ha

%
26.879
9.440
2.298
409
245

39.271

71,45%
20,02%
4,74%
2,25%
1,53%
100,00%

Sursa: Direciile judeene de statistic RGA 2002

Tabel nr 20 Categoria de folosin a suprafeelor agricole


Principalele culturi agricole dominante sunt grul, secara, porumb, floarea soarelui i
legumele reprezentnd 77,34% din totalul suprafeelor cultivate acoperind 20.787 ha.
Nr crt
1
2
3
4
5
6
7

Cultura
Gru i secar
Porumb
Cartofi
Floarea soarelui
Sfecla de zahr
Legume
Alte culturi
Total Agricol

Suprafa cultivat
4.160
14.586
1.381
3.125
498
1.522
1.607
26.879

%
15,48%
54,27%
5,14%
11,63%
1,85%
5,66%
5,98%
100%

Sursa: Direciile judeene de statistic RGA 2002

Tabel nr 21 Culturile dominante

Graficul nr 21 Suprafeele cultivate n ha


Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 91 of 328

Produciile obinute pe culturile dominante pot fi sintetizate n urmtorul tabel:


tone
Nr crt
1
2

Comuna

Blai
Belceti
Coarnele
3
Caprei
4
Erbiceni
5
Fntnele
6
Focuri
7
Scobini
8
Sireel
9
Dolhasca
Total suprafa

Gru i
secar

Porumb

Cartofi

Floarea
soarelui

Sfecl de
zahr

Legume

1.177
1.973

4.148
6.950

900
3.000

308
1.156

590
1.032

1.004
3.535

212
2.314
259
404
2.242
360
853
9.794

4.200
7.012
3.294
4.824
3.665
3.280
4.935
42.308

4.500
700
1.191
1.809
1.250
750
5.300
19.400

402
648
744
1.056
145
60

486
1.114
315
485
160
90
4.495
9.037

2.248
1.235
1.163
1.687
1.805
364
3.335
16.376

4.519

Sursa: Direciile judeene de statistic

Tabel nr 22 Produciile totale obinute pe culturile dominante, 2002


Se observ c pe teritoriul oraului Dolhasca nu s-a cultivat floarea soarelui.

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 92 of 328

Gru i secar

Nr crt

Comuna

Porumb

Cartofi

Floarea soarelui

Sfecl de zahar

Legume

Suprafaa
cultivat
ha

Producie
obinut
to

Producie
to/ha

Suprafaa
cultivat
ha

Producie
obinut
to

Producie
to/ha

Suprafaa
cultivat
ha

Producie
obinut
to

Producie
to/ha

Suprafaa
cultivat
ha

Producie
obinut
to

Producie
to/ha

Suprafaa
cultivat
ha

Producie
obinut
to

Producie
to/ha

Suprafaa
cultivat
ha

Producie
obinut
to

Producie
to/ha

494

1.177

2,38

1.037

4.148

4,00

60

900

15,00

180

308

1,71

26

590

22,69

85

1.004

11,81

1.226

1.973

1,61

2.900

6.950

2,40

300

3.000

10,00

791

1.156

1,46

73

1.302

17,84

400

3.535

8,84

Blai

Belceti

Coarnele Caprei

108

212

1,96

1.500

4.200

2,80

160

4.500

28,13

359

402

1,12

22

486

22,09

165

2.248

13,62

Erbiceni

919

2.314

2,52

2.607

7.012

2,69

50

700

14,00

465

648

1,39

64

1.114

17,41

105

1.235

11,76

Fntnele

107

259

2,41

1.096

3.294

3,00

101

1.191

11,75

486

744

1,53

20

315

15,56

113

1.163

10,29

Focuri

158

404

2,57

1.610

4.824

3,00

149

1.809

12,17

714

1.056

1,48

30

485

16,30

166

1.687

10,17

Scobini

713

2.242

3,14

1.531

3.665

2,39

150

1.250

8,33

100

145

1,45

160

20,00

265

1.805

6,81

Sireel

130

360

2,77

930

3.280

3,53

50

750

15,00

30

60

2,00

90

18,00

22

364

16,55

Dolhasca

305

853

2,80

1.375

4.935

3,59

361

5.300

14,68

250

4.495

17,98

201

3.335

16,59

3.125

498

Total

4.160

14.586

1.381

1.522

Sursa: Direciile judeene de statistic RGA 2002

Tabel nr 23 Suprafeele cultivate, produciile obinute pe culturile dominante i pe comune, 2002

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 93 of 328

Cultura de gru i secar


Aa cum se observ i n tabelul de mai sus cea mai mare suprafa cultivat cu gru i secar
se afl n comuna Belceti 1.226 ha urmt de Erbiceni cu 919, cea mai mic suprafa este
cultivat n Coarnele Caprei.

Graficul nr 22 Grafic comparativ al suprafeelor cultivate cu gru i secar


Comparnd producia total obinut n comune vom observa c cea mai mare producie
este n comuna Erbiceni (2.314 to ) i n comuna Scobini (2.242 to), cea mai mic fiind n comuna
Coarnele Caprei (212 to).

Graficul nr 23 Grafic comparativ al produciilor totale n tone obinute la gru i secar


Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 94 of 328

Analiznd cele dou grafice observm c dei comuna Belceti are suprafaa cea mai mare
cultivat ea are una din cele mai mici productiviti din total microregiune 1,61 to/ ha. Urmtoarea
comun care are o productivitate mult sub media regiunii dar i a judeelor Iai i Suceava este
Coarnele Caprei, cu 1,96 to/ha.

Graficul nr 24 Grafic comparativ al produciei la ha de gru i secar


Comparnd produciile obinute la ha cu cele medii ale judeelor Iai i Suceava, se observ
urmtoarele:
-

producia medie la hectar a celor dou judee variaz foarte puin de la 2,98 to/ha n judeul
Suceava la 3,08 to/ha n judeul Iai (variaie de 3,24%)

producia medie obinut la nivel de Microregiune este de 2,35 to/ha, fiind mai mic dect
media celor dou judee cu aproximativ 21% fa de productivitatea judeului Suceava i 24%
fa de productivitatea judeului Iai

comunele Belceti i Coarnele Caprei sunt sub media microregiunii

comunele Blai, Focuri, Fntnele, Erbiceni, Sireel i oraul Dolhasca depesc producia
media a microregiunii dar sunt sub produciile medii ale judeelor Iai i Suceava

comuna Scobini depete att media produciei la ha a microregiunii dar i pe acelea a


judeelor Iai i Suceava

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 95 of 328

Cultura porumbului
Cea mai mare suprafa cultivat cu porumb se afl n comuna Belceti 2.900 ha urmt de
Erbiceni cu 2.607 ha, cea mai mic suprafa este cultivat n Sireel respectiv 930 ha.

Graficul nr 25 Grafic comparativ al suprafeelor cultivate cu porumb


Comparnd producia total obinut n comune vom observa c cea mai mare producie
este n comunele Erbiceni (7.012 to) i n comuna Belceti (6.950 to), cea mai mic fiind n comuna
Sireel (3.280 to).

Graficul nr 26 Grafic comparativ al produciilor totale n tone obinute la porumb


Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 96 of 328

Comparnd produciile obinute la ha cu cele medii ale judeelor Iai i Suceava, se observ
urmtoarele:
-

producia medie la hectar a celor dou judee variaz foarte puin de la 3,09 to/ha n judeul
Suceava la 3,26 to/ha n judeul Iai

producia medie obinut la nivel de Microregiune este de 2,90 to/ha, fiind mai mic dect
media celor dou judee cu aproximativ 6% fa de productivitatea judeului Suceava i 11%
fa de productivitatea judeului Iai

comunele Belceti Scobini (2,39 to/ha), (2,40 to/ha), Erbiceni (2,69 to/ha), Coarnele Caprei
(2,80 to/ha) sunt sub media microregiunii (2,90 to/ha)

comunele Focuri (3 to/ha), Fntnele (3 to/ha) depesc producia media a microregiunii dar
sunt sub produciile medii ale judeelor Iai i Suceava

comuna Sireel (2,39 to/ha), oraul Dolhasca (3,59 to/ha), comuna Blai (4 to/ha) depesc
att media produciei la ha a microregiunii dar i pe acelea a judeelor Iai i Suceava

Graficul nr 27 Grafic comparativ al produciei la ha de porumb


Cultura cartofilor
Cea mai mare suprafa cultivat cu cartofi se afl n oraul Dolhasca 361 ha urmt de
Belceti cu 300 ha, cea mai mic suprafa este cultivat n Sireel respectiv 50 ha.

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 97 of 328

Graficul nr 28 Grafic comparativ al suprafeelor cultivate cu cartofi


Comparnd producia total obinut n comune vom observa c cea mai mare producie
este n oraul Dolhasca (5.300 to) i n comuna Coarnele Caprei (4.500 to), cea mai mic fiind n
comuna Erbiceni (700 to).

Graficul nr 29 Grafic comparativ al produciilor totale n tone obinute la cartofi


Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 98 of 328

Comparnd produciile obinute la ha cu cele medii ale judeelor Iai i Suceava, se observ
urmtoarele:
-

producia medie la hectar a celor dou judee variaz semnificativ de la 11,79 to/ha n
judeul Iai la 15,24 to/ha n judeul Suceava

producia medie obinut la nivel de Microregiune este de 14,05 to/ha, depind producia
judeului Iai cu 16,08% dar fiind sub producia judeului Suceava cu 7,8%

comunele Belceti (10 to/ha), Scobini (8,33 to/ha), Fntnele (11,75 to/ha), au producii
slabe fiind sub media microregiunii (14,05 to/ha) i a judeelor Iai i Suceava

comuna Focuri (12,17 to/ha) i comuna Erbiceni (14 to/ha) dei au o producie sub media
microregiunii sunt peste producia medie a judeului Iai

comuna Sireel (15 to/ha), oraul Dolhasca (14,68 to/ha), comuna Blai (15 to/ha) depesc
att media produciei la ha a microregiunii dar sunt sub producia medie a judeului Suceava

comuna Coarnele Caprei (28,13 to/ha) depete producia medie a microregiunii, i pe


acelea a judeelor Iai i Suceava

Graficul nr 29 Grafic comparativ al produciei la ha de cartofi


Cultura florii soarelui
Cea mai mare suprafa cultivat cu floarea soarelui se afl n comuna Belceti cu 791 ha, cea
mai mic suprafa este cultivat n Sireel respectiv 30 ha. n cadrul oraului Dolhasca nu se cultiv
floarea soarelui.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 99 of 328

Graficul nr 30 Grafic comparativ al suprafeelor cultivate cu floarea soarelui


Comparnd producia total obinut n comune vom observa c cea mai mare producie
este n comuna Belceti (1.156 to) i n comuna Focuri (1.056 to), cea mai mic fiind n comuna
Sireel (60 to).

Graficul nr 31 Grafic comparativ al produciilor totale n tone obinute la cartofi

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 100 of 328

Comparnd produciile obinute la ha cu cele medii ale judeelor Iai i Suceava, se observ
urmtoarele:
-

producia medie la hectar a celor dou judee variaz nesemnificativ de la 1,4 to/ha n
judeul Iai la 1,44 to/ha n judeul Suceava

producia medie obinut la nivel de Microregiune este de 1,45 to/ha, depind producia
ambelor judee

comunele Blai (1,71 to/ha), Belceti (1,46 to/ha), Scobini (1,45 to/ha), Fntnele (1,53
to/ha), Focuri (1,48 to/ha), Sireel (2 to/ha), au producii foarte bune depind att media
regiunii (1,45 to/ha) ct i a judeelor Iai (1,4 tp/ha) i Suceava (1,44 to/ha)

comuna Coarnele Caprei (1,12 to/ha) are producie slab fiind sub produciile medie a
microregiunii i a judeelor Iai i Suceava

Graficul nr 32 Grafic comparativ al produciei la ha de cartofi


Cultura sfeclei de zahr
Cea mai mare suprafa cultivat cu sfecl de zahr se afl n oraul Dolhasca 250 ha
urmt de Belceti cu 73 ha, cea mai mic suprafa este cultivat n Sireel respectiv 5 ha.

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 101 of 328

Graficul nr 32 Grafic comparativ al suprafeelor cultivate cu sfecl de zahr


Comparnd producia total obinut n comune vom observa c cea mai mare producie
este n oraul Dolhasca (4.495 to) i n comuna Erbiceni (1.114 to), cea mai mic fiind n comuna
Sireel (90 to).

Graficul nr 33 Grafic comparativ al produciilor totale n tone obinute la sfecl de zahr

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 102 of 328

Comparnd produciile obinute la ha cu cele medii ale judeelor Iai i Suceava, se observ
urmtoarele:
-

producia medie la hectar a celor dou judee variaz semnificativ de la 24,09 to/ha n
judeul Iai la 22,03 to/ha n judeul Suceava

producia medie obinut la nivel de Microregiune este de 18,15 to/ha, fiind mult sub
producia judeului Iai cu 24,65% dar fiind sub producia judeului Suceava cu 17,61%

comunele Fntnele (15,56 to/ha), Focuri (16,30 to/ha), Belceti (17,84 to/ha), Erbiceni
(17,41 to/ha), Sireel (18 to/ha) i oraul Dolhasca (17,98 to/ha) au producii mai slabe dect
produciile medii ale microregiunii i ale judeelor Iai i Suceava

comunele Blai (22,69 to/ha), Coarnele Caprei (22,09 to/ha) i Scobini (20 to/ha) dei au o
producie peste media microregiunii sunt sub producia medie a judeului Iai i numai
Blai depete producia medie a judeului Suceava.

Graficul nr 34 Grafic comparativ al produciei la ha de sfecl de zahr


Cultura legumelor
Cea mai mare suprafa cultivat cu legume se afl n comuna Belceti 400 ha urmt de
Scobini cu 265 ha, cea mai mic suprafa este cultivat n Sireel respectiv 22 ha.

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 103 of 328

Graficul nr 35 Grafic comparativ al suprafeelor cultivate cu sfecl de zahr


Comparnd producia total obinut n comune vom observa c cea mai mare producie
este n Beleceti (3.535 to) i n oraul Dolhasca (3.335 to), cea mai mic fiind n comuna Sireel (364
to).

Graficul nr 36 Grafic comparativ al produciilor totale n tone obinute la legume

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 104 of 328

Comparnd produciile obinute la ha cu cele medii ale judeelor Iai i Suceava, se observ
urmtoarele:
-

producia medie la hectar a celor dou judee variaz semnificativ de la 18,02 to/ha n
judeul Iai la 13,60 to/ha n judeul Suceava

producia medie obinut la nivel de Microregiune este de 10,76 to/ha, fiind sub producia
judeului Iai cu 40,28% dar fiind sub producia judeului Suceava cu 20,88%

comunele Scobini (6,81 to/ha), Fntnele (10,29 to/ha), Focuri (10,17 to/ha), Belceti (8,84
to/ha) au potenial redus de producie fiind cu mult sub media regiunii i a judeelor

cu potenial ponderat de cretere putem nominaliza comunele Blai (11,81 to/ha), ,


Erbiceni (11,76 to/ha) avnd o producie peste media regiunii dar sub media judeelor
Suceava i Iai

cu potenial bun putem considera comunele Coarnele Caprei (13,62 to/ha), Sireel (16,55
to/ha) i oraul Dolhasca (16,59 to/ha) care au producii peste media microregiunii i a
judeului Suceava dar sub producia judeului Iai.

Graficul nr 37 Grafic comparativ al produciei la ha de legume


Pentru a face o comparaie ct mai real a potenialului agricol al zonei, vor calcula un indice
de productivitate care s nsumeze att caracteristicile regional dar i cele ale judeelor Iai i
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 105 of 328

Suceava. Considerm c un indice de productivitate medie calculat ca medie aritmetic ntre


produciile obinute n microregiunea i judeele din care face parte reprezint cea bun born de
comparaie a potenialului terenurilor.
Regiune
Gru i secar
Microregiune
2,35
Judeul Iai
3,08
Judeul Suceava
2,98
Productivitate medie
2,80

Porumb
2,90
3,26
3,09
3,08

Cartofi
Floarea soarelui Sfecl de zahr Legume
14,05
1,45
18,15
10,76
11,79
1,40
24,09
18,02
15,24
1,44
22,03
13,60
13,69
1,43
21,42
14,13
Sursa: Direciile judeene de statistic

Tabel nr 24 Calculul indicatorului de baz n determinarea potenialului agricol al zonei


Pentru a putea identifica cu precizie ct mai mare, pentru fiecare comun, care sunt culturile
dominante cu potenial cel mai mare, pe baza analizei senzitive a datelor statistice s-a obinut
urmtorul tabel 25 , ce prezint variaia productivitilor culturilor dominante n raport cu un indice
mediu de productivitate calculat mai sus.

Comun
Gru i secar
Blai
15,04%
Belceti
42,61%
Coarnele Caprei
30,00%
Erbiceni
10,21%
Fntnele
14,10%
Focuri
8,52%
Scobini
-12,13%
Sireel
1,25%
Dolhasca
0,27%

Porumb
-29,71%
22,29%
9,20%
12,78%
2,57%
2,82%
22,37%
-14,37%
-16,38%

Cartofi
Floarea soarelui Sfecl de zahr Legume
-9,54%
-19,70%
-5,93% 16,38%
26,97%
-2,23%
16,74% 37,44%
-105,39%
21,67%
-3,12%
3,55%
-2,24%
2,52%
18,75% 16,73%
14,17%
-7,09%
27,39% 27,18%
11,14%
-3,46%
23,90% 28,03%
39,14%
-1,43%
6,64% 51,78%
-9,54%
-39,90%
15,98% -17,13%
-7,22%
16,07% -17,46%
Sursa: Direciile judeene de statistic

Tabel nr 25 Variaia potenialului ternului agricol fa de indicatorul productivitii medii


n tabelul de mai sus s-a evideniat variaia procentual productivitaii prezent a ternurilor
din microregiune fa de indicatorul born. Pentru oraul Dolhasca nu s-a putut calcula potenialul
agricol pentru floarea soarelui avnd n vedere faptul c acesta nu are cultur de floarea soarelui
deci nu exist factor de comparaie.
Cu ct indicatorul prezentat n tabel se deprteaz de valoarea 0 (valoare n care
productivitatea medie este egal cu productivitatea terenului), potenialul pentru cultura respectiv
este mai mic, productivitatea fiind mai sczut.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 106 of 328

Valorile care se apropie de 0 sau sunt negative reflect productiviti mari ale culturilor pe
zonele analizate.

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 107 of 328

Graficul nr 38 Grafic comparativ al potenialului terenurilor

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 108 of 328

n dorina de a realiza harta celor mai productive culturi pentru terenurile din zon,
considerm:
-

valoarea variaiei productivitii negativ sau max 0 terenuri cu potenial de cultur foarte
ridicat

valoarea variaiei productivitii ntre 0 i maxim 5% - teren cu potenial cultur ridicat

valoarea variaiei productivitate ntre 5% i maxim 15% - teren cu potenial de cultur slab

valoarea variaiei producivitii peste 15% - teren cu potenial de cultur foarte slab

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 109 of 328

Potenial foarte ridicat


Coarnele Caprei

Cartofi

Sireel

Floarea soarelui

Blai
Blai

Potenial ridicat
-105,39%

Potenial slab

Dolhasca

Gru i secar

0,27%

-39,90%

Sireel

Gru i secar

1,25%

Porumb

-29,71%

Erbiceni

Floarea soarelui

Floarea soarelui

-19,70%

Fntnele

Porumb

Dolhasca

Legume

-17,46%

Sireel

Legume

-17,13%

Dolhasca

Porumb

-16,38%

Focuri
Coarnele
Caprei
Scobini

Sireel

Porumb

-14,37%

Scobini

Gru i secar

Blai

Cartofi

Sireel

Potenial foarte slab

Gru i secar

8,52%

Blai

Gru i secar

15,04%

Porumb

9,20%

Sireel

Sfecl de zahr

15,98%

2,52%

Focuri
Coarnele
Caprei
Erbiceni

Gru i secar

10,21%

Dolhasca

Sfecl de zahr

16,07%

2,57%

Focuri

Cartofi

11,14%

Blai

Legume

16,38%

Porumb

2,82%

Erbiceni

Porumb

12,78%

Erbiceni

Legume

16,73%

Legume

3,55%

Fntnele

Gru i secar

14,10%

Belceti

Sfecl de zahr

16,74%

Sfecl de zahr

6,64%

Fntnele

Cartofi

14,17%

Erbiceni

Sfecl de zahr

18,75%

Coarnele Caprei

Floarea soarelui

21,67%

-12,13%

Belceti

Porumb

22,29%

-9,54%

Scobini

Porumb

22,37%

Cartofi

-9,54%

Focuri

Sfecl de zahr

23,90%

Dolhasca

Cartofi

-7,22%

Belceti

Cartofi

26,97%

Fntnele

Floarea soarelui

-7,09%

Fntnele

Legume

27,18%

Blai

Sfecl de zahr

-5,93%

Fntnele

Sfecl de zahr

27,39%

Focuri

Floarea soarelui

-3,46%

Focuri

Legume

28,03%

Coarnele Caprei

Sfecl de zahr

-3,12%

Coarnele Caprei

Gru i secar

30,00%

Erbiceni

Cartofi

-2,24%

Belceti

Legume

37,44%

Belceti

Floarea soarelui

-2,23%

Scobini

Cartofi

39,14%

Scobini

Floarea soarelui

-1,43%

Belceti

Gru i secar

42,61%

Scobini

Legume

51,78%

Tabel nr 26 Potenialul culturilor pe terenurile din Microregiune

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 110 of 328

Realizarea acestei hri duce la orientarea mai bun a culturilor pe terenurile a cror
potenial este mai mare. Din acelai tabel se poate distinge i un alt aspect respectiv acela al unor
productiviti mici ale culturilor. Sursa productivitii mici poate s fie lipsa utilajelor, utilizarea unor
tehnologii nvechite sau care nu se potrivesc sau utilizarea unor soiuri slab productive.
Din total 20.857 ha cultivate, 7.777 ha sunt cultivate de ctre un numr de 33 de societi
comerciale ceea ce reprezint 37,29% din total suprafa. Restul terenurilor sunt cultivate de ctre
mici fermieri cu o suprafa maxim a fermei de 10 ha. Principalii cultivatori care i desfoar
activitatea n cadrul teritoriului, cu ferme de peste 70 ha sunt:
Comuna
Belceti
Belceti
Belceti
Belceti
Belceti
Belceti
Belceti
Belceti
Belceti
Belceti
Blai
Blai
Blai
Blai
Blai
Coarnele Caprei
Coarnele Caprei
Focuri
Focuri
Focuri
Focuri
Fntnele
Fntnele
Fntnele
Erbiceni
Erbiceni
Erbiceni
Erbiceni
Erbiceni
Erbiceni
Erbiceni
Erbiceni
Erbiceni

Suprafaa
ha
150
97
50
600
251
37
100
200
150
100
530
154
134
186
140
450
130
242
150
100
260
234
126
120
305
306
70
604
180
124
164
450
883

Societate
Sa Ivis Tansa
Agricola Sa Tg. Frumos
Agromec Sa Belceti
Pan Universal Srl
Agroserv Invest Srl
Acvacom Srl
Latini Com Srl
Af Popa Maria
Af Tanase Mihai
Af Ciobanu Mihai
Top Com Impex Srl
Olma Srl
Nechifor Company
Piave Invest Srl
Piave Investment Srl
Agricola A.C.C Srl
Immoagro Trade Srl
Stomar Agro Srl
Mi-Val Agro Company Srl
Agricola Acc Srl
Zvncu Srl
Orgapic Srl
Af Marchidan Constantin
Af Marchidan Radu
Aurora Star Srl
Agricola Metis H Srl
Acvacom Srl
Agrimarvas Srl
Milefolium Srl
Prottera Srl
Agro Impact Srl
Herciu Company Srl
Elba Rom Agroservice Srl

Dursa de date: Primarii

Tabel nr 27 Principalii cultivatori din regiune


Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 111 of 328

Conform datelor furnizate de ctre APIA, la nivelul Microregiunii Belceti-Focuri un numr


2.898 de agricultori nregistrai, au primit subvenii pentru o suprafa total de 17.334,17 ha.

Comuna
Blai
Belceti
Coarnele
Caprei
Erbiceni
Fntnele
Focuri
Total

Numr subvenionai
337
824

Suprafa cultivat
2.058,39
5.234,50

501
509
245
482

2.150,82
3.231,34
1.665,85
2.993,27

2.898,00

17.334,17

Sursa: APIA Iai

Tabel nr 28 Numrul de subveionai din teritoriul Microregiunii

Graficul nr 39 - Ponderea proprietarilor de teren care au beneficiat de subvenii

Producia obinut
Poziia geografic i structura reliefului din teritoriul Microregiunii Belceti-Focuri permite o
agricultur orientat att spre producia agricol vegetal, ct i spre producia agricol animal.
Potenialul sectorului agricol a fost influenat de multiplele disfuncionaliti aprute dup 1990 n
procesul de redefinire a proprietii, de reorganizare a exploataiilor agricole, de adaptare la
mecanismele economiei de pia, rezultatul fiind o diminuare a capacitii producive n domeniul
produciei agricole.

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 112 of 328

a. Producia agricol vegetal


Evoluia produciei agricole vegetale obinute n teritoriul Microregiunii Belceti-Focuri, pe
perioada 2005 2009 este prezentat n tabelul de mai jos:
Tipuri de culturi (tone)
An

Gru i secar

2005
2006
2007
2008
2009
TOTAL

3.848
5.600
447
8.485
5.383
23.763

Orz i
orzoaic
732
2.687
517
1.235
599
5.770

Porumb

Cartofi

Sfecl

23.421
23.753
4.097
24.437
19.748
95.456

11.080
11.065
4.181
15.115
6.692
48.133

1.048
5.130
0
100
90
6.368

Floarea
Legume Alte culturi
soarelui
8.067 18.432
33.081
6.327 25.854
27.318
1.657
8.149
11.251
5.945 20.893
29.451
5.052 20.896
33.180
27.048 94.224
134.281
Sursa : MADR

Tabel nr 29 Evoluia produciei obinute n perioada 2005 - 2009


n teritoriu, producia obinut per total producie dar i pe tip de cultur a cunoscut variaii
diferite n funcie de an i rotaia culturilor.

100%
90%
80%
Alte culturi

70%

Legume
60%

Floarea soarelui

50%

Sfecl
Cartofi

40%

Porumb
Orz i orzoaic

30%

Gru i secar

20%
10%
0%
2005

2006

2007

2008

2009

Graficul nr 40 - Evoluia produciei agricole vegetale 2005 - 2009, pe tipuri de culturi


n 2009, producia agricol vegetal obinut pe teritoriul Microregiunii prezenta urmtoarea
structur:
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 113 of 328

Graficul nr 41 - Ponderea tipurilor de culture n total producie agricol, 2009


Cele mai importante culturi din punct de vedere al produciei realizate au fost n 2009
culturile de legume cu 23% din total producie i cele de porumb cu 22%. De asemenea, a existat o
divesritate a culturilor, ponderea altor culturi dect cele principale fiind de 35% din total producie.
Comparativ cu judeul Iai i regiunea Nord Est (RDNE), ponderea principalelor tipuri de
culturi n totalul produciei agricole vegetale se prezint astfel:

Graficul nr 42 Comparativ producie agricol, pe tipuri de culturi, 2009


Structura produciei agricole obinute n teritoriul Microregiunii Belceti-Focuri respect, n
linii mari structura de la nivel de jude i regiune. Se observ c cele mai ponderi n totalul produciei
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 114 of 328

agricole vegetale sunt aferente culturilor de porumb i celor de legume, att la nivelul microregiunii
ct i la nivelul judeului Iai i a Regiunii Nord Est.
La nivel de comun, situaia produciei vegetale pe tipuri de culturi este prezentat n tabelul
urmtor.
Tipuri de culturi (tone)
Comun
Blai
Belceti
Coarnele Caprei
Erbiceni
Fntnele
Focuri
TOTAL
MICROREGIUNE

Gru i
secar
788
1.528
249
1.201
437
1.180

Orz i
orzoaic
217
133
0
201
24
24

5.383

599

Cartofi

Sfecl

3.615
3.890
2.967
3.105
1.806
4.365

630
3.300
282
180
800
1.500

90
0
0
0
0
0

Floarea
soarelui
383
592
1.138
470
950
1.519

19.748

6.692

90

5.052

Porumb

Legume
2.156
10.100
1.860
1.840
1.840
3.100

Alte
culturi
1.860
11.200
6.200
6.860
3.500
3.560

20.896 33.180

Sursa: Direciile judeene de statistic

Tabel nr 30 Structura produciei agricole vegetale la nivel de comune, 2009


Ca i la nivel de microregiune, producia agricol vegetal obinut la nivel de fiecare comun
este dominat de culturile de legume i porumb, precum i de ctre alte tipuri de culturi dect cele
principale. Producia de sfecl este foarte mic comparativ cu celelalte culturi, singura comun n
care se cultiv sfecl fiind Blai cu o producie anual la nivelul anului 2009 de 90 de tone.
100%
90%
80%

Alte culturi

70%

Legume

60%

Floarea soarelui

50%
40%

Sfecl

30%

Porumb

20%

Orz i orzoaic

10%
0%

Gru i secar

Cartofi

Blai

Belceti Coarnele Erbiceni Fntnele Focuri


Caprei

Graficul nr 43 Structura produciei agricole vegetale, pe tipuri de culturi i comune, 2009


b. Producia agricol animal
n teritoriul Microregiunii Belceti-Focuri, numrul populaiei de animale a nregistrat o
scdere continu n perioada 2005 2009, att la nivel de regiune ct i la nivel de comun.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 115 of 328

n 2009, efectivul de animale la nivelul fiecrei comune prezenta urmtoarea structur:


Numr efective
Comun
Blai
Belceti
Coarnele Caprei
Erbiceni
Fntnele
Focuri
TOTAL MICROREGIUNE

Bovine

Porcine

1.155
1.655
1.100
884
709
922
6.425

1.665
1440
1.150
494
854
1.387
6.990

Ovine
6.105
5.686
4.000
3.544
4.502
5.920
29.757

Caprine
700
280
50
250
100
309
1.689

Psri
9.268
24.500
10.500
11.900
4.516
8.908
69.592

Iepuri
350
0
100
650
600
800
2.500

Albine
(familii)
188
750
100
500
800
400
2.738

Sursa: DSVSA Iai

Tabel nr 31 Structura efectivelor de animale la nivel de comune, 2009


Cele mai mari efective de bovine i psri se nregistreaz n comuna Belceti, n timp ce cele
mai mari efective de porcine, ovine i caprine se regsesc n comuna Blai. Numrul cel mai mare
de iepuri sunt n comuna Focuri iar n comuna Fntnele sunt cele mai multe familii de albine.
Ca i pondere n total efective, structura pe tipuri de animale la nivelul Microregiunii
Belceti-Focuri se prezint astfel:

Graficul nr 44 - Ponderea speciilor de animale n total efective, 2009


Datorit costurilor mici de achiziie i ntreinere dar i a utilizrii frecvente n consumul
alimentar, ponderea cea mai mare este deinut de efectivul de psri, care, cu un numr de 29.757
capete reprezint 59% din totalul efectivelor de animale. Pe locul 2 se situeaz efectivele de oi cu
25% din total.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 116 of 328

Din punct de vedere al produciei animale, la nivel de fiecare comun, situaia din 2009 este
prezentat n tabelul de mai jos:
Tipuri de produse animale (tone)
Comun
Blai
Belceti
Coarnele Caprei
Erbiceni
Fntnele
Focuri
TOTAL
MICROREGIUNE
* mii hectolitri
** mii buci

Carne de
bovine

Carne de
porcine

Carne de
ovine

Carne de
caprine

Carne de
pasre

50
72
48
39
31
40

140
121
97
41
72
116

352
327
230
204
259
341

40
16
3
14
6
18

63
166
71
81
31
60

23
33
22
18
14
18

14
13
9
8
10
13

588
1.554
666
755
286
565

587

1.713

97

471

128

68

4.415

280

Lapte*

Ln

Ou**

Sursa: DSVSA Iai

Tabel nr 32 Producii medii obinute, 2009


Din producia de carne, cele mai mari cantiti n teritoriul Microregiunii au fost de carne de
oaie, ce a reprezentat 54% din totalul produciei de carne. Pe lng carne, n 2009 s-au obinut 128
mii hectolitri de lapte, 4.415 mii ou i 68 tone de ln.
Contribuia fiecrei comune la realizarea produciei animaliere este prezentat grafic n cele
ce urmeaz:

Graficul nr 45 - Contribuia comunelor la realizarea producie animaliere, 2009


Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 117 of 328

Se poate observa c la majoritatea produselor animaliere, contribuia cea mai nsemnat n


totalul produciei la nivelul Microregiunii Belceti-Focuri o au comunele Belceti i Blai.
n Microregiunea Belceti-Focuri i desfoar activitatea un numr de 2 cresctori de
animale importani.
Nr.
Crt.
1
2
3

Nume/prenume

Comuna / Ora

PIG FARM SRL


Robert SRL
Latini Com SRL

Bovine

Ovine/
Caprine

Pasari

Porci

Coarnele Caprei
Coarnele Caprei
Belceti

Cab.

9.500
10.000
11.821
Sursa : Date Primarii

Tabel nr 33 Lista cresctorilor de animale


De asemenea, n teritoriul Microregiunii Belceti - Focuri exist i ferme cu specific piscicol,
n principal n comunele Focuri i Belceti unde i resursele de ap sunt nsemnate.
Principalele ferme piscicole din teritoriul microregiunii, in functie de suparafa de luciu sunt:
Nr crt
1
2

Nume ferme piscicole


S.C. UNICONSTRUCT PROD S.R.L.
S.C. ACVACOM SRL

Suprafaa (ha)

Comuna

28,50
69,00

Focuri
Belceti
Sursa : Date Primarii

Tabel nr 34 Lista fermelor piscicole


Procesarea produselor agricole
Pe teritoriul Microregiunii Belceti-Focuri sunt nregistrai un numr de 31 procesatori,
mprii n urmtoarele domenii principale de activitate:
Depozite cereale
Morrit
Panificaie
Prese ulei
Comuna
Blai
Belceti
Coarnele Caprei
Erbiceni
Fntnele
Focuri
TOTAL

Depozite cereale
1
1
1

Morrit
Panificaie Prese ulei
Numr persoane juridice
5
1
1
9
1
1
2
2
2
3
1

18

Total
8
12
4
6
0
1
31

Sursa: Baze de date Primrii

Tabel nr 35 Persoanele juridice pe principalele domenii de activitate


Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 118 of 328

Aa cum se observ i n Tabelul nr 35, unitile procesatoare sunt foarte puine pentru
potenialul zonei, cele mai multe societi procesatoare sunt n comuna Belceti cu 12 uniti,
situaia cea mai grav se prezint n comunele Focuri unde exist 1 unitate i n comuna Fntnele
unde nu exist nici o unitate.

Graficul nr 46 Structura societilor procesatoare din Microregiune, 2009


Depozitele de cereale
n registrul de eviden a depozitelor pentru cereale n Microregiunea Belceti-Focuri, exist
3 depozite autorizate n conformitate cu specificaiile legale.

Nr.
Crt.

Comun

Blai

Belceti

Erbiceni

Titularul
Autorizaiei
FRUMENTI
SRL
AGROMEC
BELCETI SA
AVI TOP SA

Denumire/
Adresa

CUI

Tip
Beton
metalic
Beton
Metalic

Blai

1970553

Belceti

1949390

Spinoasa

14327259 Beton

Cap.

MAGAZII
Nr.
An
Capacitate
celule constr.
to

3000

2002

3.000

4500
500

1
1

1968
1968

5.000

8000

1987

8.000

TOTAL

16.000
Sursa: Direcia Agricol i Dezvoltare Rural Iai

Tabel nr 36 Lista depozitelor de cereale nregistrate

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 119 of 328

Unitile de panificaie din cadrul Microregiunii sunt urmtoarele:

Nr. crt.
1
2
3

Comun
Blai
Belceti
Focuri

Societate comercial
Grigo SRL
Leul SRL
AF Butnaru Vasile
Sursa: Baze de date primrii

Tabel nr 37 Lista societilor din panificaie


Prese de ulei din cadrul Microregiunii sunt urmtoarele:

Nr. crt.
1
2
3
4
5
6
7

Comun
Blai
Belceti
Coarnele caprei
Coarnele caprei
Erbiceni
Erbiceni
Erbiceni

Societate comercial
Angelos SRL
IF Enachi
IF Brboi Valentin
IF Ni Vasile
PF Bordeianu Petru
IF Maistru Dumitru
IF Roman Dumitru
Sursa: Baze de date primrii

Tabel nr 38 Lista societilor cu prese de ulei


Mori de cereale din cadrul Microregiunii sunt urmtoarele:
Nr. crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15

Comun
Blai
Blai
Blai
Blai
Blai
Belceti
Belceti
Belceti
Belceti
Belceti
Belceti
Belceti
Belceti
Belceti
Coarnele Caprei

Societate comercial
PF Hlihor Mihai
PF Sidor Ioan
PF Varga Iosif
PF Moraru Pavel
OLMA srl
IF Cotan Petru
IF Enache Viorica
Fauna Malbera SRL
Liteni SRL
IF Marin
IF Pralea
Rapid Prod srl
IF Vasilache Gh.
Pan Universal SRL
PF Horga Marioara

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 120 of 328

Nr. crt.
16
17
18
19
20

Comun
Coarnele Caprei
Erbiceni
Erbiceni
Focuri
Focuri

Societate comercial
PF Moldoveanu Victor
PF Pamfil Emil
IF Stoica Ionel
IF Baban Gh.
IF Tardea Constantin
Sursa: Baze de date primrii

Tabel nr 39 Persoanele juridice cu mori de cereale


Concluzii:
Din total fond funciar de 48.027,68 ha, suprafaa agricol total reprezint 40.071,99
(83,44%), pdurile sunt n suprafa de 4.899,26 ha (10,20%), apele i blile acoper
1.129,69 ha (2,35%) i alte suprafee de teren, acoper 1.926,74 ha (4,01%). Deci 95,99% din
total teritoriu (46.191,77 ha) reprezint suprafa agricol, silvic sau piscicol.
Cultivarea grului i a secarei este foarte productiv n comuna Scobini, are un randament
bun n comunele Blai, Focuri-Fntnele, Erbiceni, Sireel i oraul Dolhasca i este slab
productiv n comunele Belceti i Coarnele Caprei
Cultivare porumbului este foarte productiv n comuna Sireel, oraul Dolhasca, comuna
Blai; comunele Focuri (3 to/ha), Fntnele (3 to/ha) depesc producia media a
microregiunii dar sunt sub produciile medii ale judeelor Iai i Suceava; producie sub
media microregiunii (2,90 to/ha), considerate producii slabe, sunt n comunele Belceti,
Scobini, Erbiceni, Coarnele Caprei, Focuri i Erbiceni;
Cultivarea cartofului este productiv n comunele Sireel, oraul Dolhasca, Blai, Coarnele
Caprei; slab productiv n comunele Belceti, Scobini i Fntnele,
Cultivarea florii soarelui este foarte productiv n comunele Blai, Belceti, Scobini,
Fntnele, Focuri, Sireel i foarte slab productiv n comuna Coarnele Caprei
Cultivarea sfeclei de zahr comunele Fntnele, Focuri, Belceti, Erbiceni, Sireel i oraul
Dolhasca au producii slabe; comunele Blai, Coarnele Caprei i Scobini au potenial ridicat
de cultivare a sfeclei de zahr.
Cultivarea lgumelor au potenial redus n comunele Scobini, Fntnele, Focuri, Belceti;
potenial ponderat de cretere n comunele Blai, Erbiceni; cu potenial bun putem
considera comunele Coarnele Caprei, Sireel i oraul Dolhasca
Dei terenurile au potenial ridicat pentru anumite culturi, acestea sunt folosite nejudicios,
aprnd situaii n care se utilizeaz cu culturi slab productive.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 121 of 328

Harta variaiei productivitii fa de medie duce la orientarea mai bun a culturilor ctre
ternurile din care se poate scoate potenial este mai mare pe terenurile comunei.
Harta productivitilor: Din acelai tabel se poate distinge i un alt aspect respectiv acela al
unor productiviti mici ale culturilor. Sursa productivitii mici poate s fie lipsa utilajelor,
utilizarea unor tehnologii nvechite sau care nu se potrivesc sau utilizarea unor soiuri slab
productive.

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 122 of 328

O intreprindere se incadreaza in categoria micro, mica sau mijlocie daca indeplineste toate
conditiile cu privire la personalul angajat si cifra de afaceri. Comparand definitia IMM-urilor din
Romania cu cea recomandata in UE, putem observa faptul ca a fost realizata armonizarea clasificarii
micro-intreprinderilor si IMM-urilor. Astfel, prin microintreprindere se intelege o companie care are
un numar maxim de 9 salariati si o cifra de afaceri de maxim 2 milioane euro, intreprindere mica
poate avea maxim 49 de salariati, cifra de afaceri fiind de maxim 10 milioane Euro si intreprindere
mijlocie este considerata societatea comerciala care are maxim 249 de slariati, iar cifra de afaceri de
maxim 250 milioane Euro.
In general, ele au o flexibilitate mai mare, sunt mai receptive la nevoile pietii, mai inovative si
abile in a raspunde cerintelor consumatorilor, imbunatatind mediul competitional, amplificand
cultura organizatorica si creand conditiile stabilitatii sociale.
Intreprinderile mici si mijlocii constituie un segment important al economiei regiunii,
absorbind, la nivelul anului 2002, o mare parte din numarul total al salariatilor care activeaza in
firme.
Repartitia IMM-urilor pe sectoare ale economiei (comert, servicii, industrie) respecta
distributia nationala a acestora din punct de vedere al ponderilor detinute. Capitalul privat este, de
asemenea, predominant si corespunde, in principal, microintreprinderilor si intreprinderilor mici.
Unul dintre obiectivele specifice ale diferitelor programe de finantare, este dezvoltarea
infrastructurii de afaceri si a posibilitatilor de acces la aceasta, pentru o imbunatatire a accesului la
mediul de afaceri, furnizarea de informatii, servicii si tehnologii cu scopul de a creste nivelul
competitivitatii afacerilor.

Numr
%

Total
ntreprinderi

Micro ntreprinderi cu 1
- 9 salariai

ntreprinderi cu
10 - 49 salariai

ntreprinderi cu
50 - 249 salariai

ntreprinderi cu
peste 250
salariai

255

231

22

100%

90,59%

8,63%

0,78%

0,00%
Sursa: Date primarii

Tabelul nr. 40 Situatia IMM-urilor in regiune


Dupa cum se poate observa din tabelul de mai sus, pe aria teritoriala a GAL Microregiunea
Belcesti-Focuri se regasesc un numar total de 255 intreprinderi dintre care 231 de intreprinderi au
intre 1 si 10 salariati (aproximatix 90,59% din total), 22 intreprinderi au intre 10 si 49 de salariati
(8,63% din total) si doar 2 intreprinderi au intre 50 si 250 de salariati (0,78% din total). Intreprinderi
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 123 of 328

cu peste 250 de salariati nu se regasesc pe teritoriul Microregiunea Belcesti-Focuri.


Asadar, in zona grupului de actiune locala Microregiunea Belcesti-Focuri, ponderea cea mai
mare o au microintreprinderilor, urmata de intreprinderi mici si mijlocii. In ceea ce priveste
intreprinderile mari, acestea nu se regasesc pe aria teritoriala a grupului.
Structura industrie functie de tipul intreprinderii

90,59%

0,78%

8,63%

0,00%
Micro - ntreprinderi cu 1 - 9 salariai

ntreprinderi cu 10 - 49 salariai

ntreprinderi cu 50 - 249 salariai

ntreprinderi cu peste 250 salariai

Graficul nr. 47 Structura industrie functie de tipul intreprinderii


n cadrul teritoriului Microregiunii Belceti-Focuri, din totalul de 255 de ntreprinderi n
activitate, majoritatea covritoare sunt microntreprinderi (90,59% din total), adic ntreprinderi cu
maxim 9 angajai. Acestea au o capacitate redus de a furniza locuri de munc pentru populaia din
spaiul rural (o medie mai mic de 3 locuri de munc/micro-ntreprindere). Mai mult, majoritatea
microntreprinderilor s-au orientat ctre comer (aprox. 80% din total), datorit recuperrii rapide a
investiiilor i a unei experiene minime necesare pentru organizarea unor astfel de activiti.
Cu toate c microntreprinderile reprezint 90,59% din total ntreprinderi, ele reprezint
totui un numr restrns, raportat la populaia regiunii i la oportunitile de afaceri. Avnd n
vedere numrul mic al micro-ntreprinderilor din Microregiunea Belceti-Focuri i nivelul redus al
veniturilor obinute din activiti non-agricole, se impune necesitatea crerii de noi
microntreprinderi care s revitalizeze economia rural prin crearea de locuri de munc pentru
populaia rural n sectorul non-agricol i creterea veniturilor acesteia.
O caren a sectorului de industrie o reprezint lipsa ntreprinderilor care dein un numr
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 124 of 328

mai mare de personal. Atfel, n teritoriul Microregiunii Belceti-Focuri nu exist nici o ntreprindere
mare (cu peste 250 de angajai) i doar 2 ntreprinderi mijlocii.
Din pcate, i la nivelul celorlate forme de ntreprinderi (mici, mijlocii i mari) se observ
aceleai tendine ca i n cazul microntreprinderilor: focusare pe activiti de comer i distribuie i
grad sczut de diversificare a activitilor economice de desfacere interne i externe.
Referitor domeniile in care isi defasoara activitatea intreprinderile din zona, ele sunt
reprezentate de:
agricultura prin:

- cultivarea plantelor: grau, porumb, plante tehnice

Dupa cum s-a mentionat si anterior, un sector cu o pondere ridicata a populatiei ocupate
este cel agricol. Conditiile geografice si climaterice deosebit de favorabile ale zonei au oferit
locuitorilor GAL posibilitati multiple in ceea ce priveste culvitarea: cerealelor-grau, porumb, a sfeclei
de zahar, a cartofilor , rosiilor etc.
- cresterea animalelor
Sectorul zootehnic reprezinta a doua ramura ca importanta in agricultura regiunii, cresterea
animalelor reprezentand o ocupatie de baza a populatiei din localitatile componente ale GAL
Microregiunea Belceti-Focuri. Locuitorii sunt crescatori de bovine, porcine, ovine, pasari, dar si
familii de albine. Avand in vedere ca functiunea social-economica a teritoriului acoperit de GAL
Microregiunea Belceti-Focuri o reprezinta agricultura si cresterea animalelor, activitatea
industriala este destul de slab reprezentata.
Functia economica agricola se materializeaza in conditiile unei dezvoltari relativ reduse a
prelucrarii primare a produselor de origine vegetala sau animala (mori, presa de ulei, produse
lactate), acestea fiind destinate majoritar pentru satisfacerea autoconsumului populatiei locale si
mai putin pentru valorificarea pe piata libera. Lipsa unei agrotehnici avansate din gospodariile
taranesti, practicate pe loturi mici de teren, constituie impedimente privind ridicarea productiei
agricole si animaliere din cadrul GAL Microregiunea Belceti-Focuri.
Mica industrie este reprezentata in teritoriu de catre societati comerciale care desfasoara
activitati cum ar fi: activitati agricole si prelucrare produse agricole, magazine mixte, confectii,
servicii, turism rural, etc. Mai exista mici meseriasi autorizati care executa lucrari de zidarie, comert,
croitorie, tamplarie.
In linii mari, cadrul economic al localittilor din componenta GAL Microregiunea BelcetiFocuri este caracterizat prin urmtoarele aspecte generale:

Valori ale unor indicatori ai dezvoltarii economice sub cele existente la nivel de tar;

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 125 of 328

Preponderenta agriculturii;

Declinul ocupatiilor si mestesugurilor traditionale;

Aparitia si dezvoltarea initiativei private locale;

Izolare economic n afara relatiilor de afaceri nationale si internationale.

Este concentrat pe activiti de comer i alimentaie public, serviciile directe ctre


populaie fiind insuficiente i de slab calitate;

Serviciile turistice nu sunt valorificate la nivelul potenialului existent;

Serviciile de consultan nu ofera calitatea asteptata de consumatori ;

Serviciile de sntate i asisten social sunt sub standardele de calitate necesare.

Activitile de transport marf i cltori s-au orientat pe dou direcii: transportul


feroviar a rmas n sectorul de stat i a suferit o restructurare la nivelul regionalelor n
vederea modernizrii infrastructurii existente; transportul auto a cunoscut o
dezvoltare deosebit, cu precdere n sectorul privat, aprnd companii de transport
marf i cltori organizate modern i eficient.

Turismul reprezint un important sector economic cu potenial insuficient dezvoltat,


n comparaie cu importana acestuia i contribuia sa la crearea PIB-ului, datorita
lipsei unei strategii adecvate i susinute de dezvoltare a turismului, cu accent pe
exploatarea specificului regional, care pot conduce la obinerea unor venituri
economice importante din acest sector al activitii industriale

Concluzii:

Sectorul de industie, in totalitatea lui, s-a depreciat datorita decapitalizarii intense


datorat creterii inflaiei, devalorizrii accentuate a monedei naionale, volumului
redus al investiiilor;

Se observa ritmul lent al privatizrii i restructurrii;

Cadrul legislativ instabil i incoerent, care nu a stimulat investiiile strine i


autohtone de capital, si-a pus amprenta si asupra regiunii studiate.

Condiiile legislaiei romneti, care nu a favorizat potenialii investitori strategici, a


promovat o fiscalitate ridicat, concomitent cu dobnzile neperformante la creditele
acordate, au condus la instalarea fenomenului de blocaj financiar.

Privatizarea fr programe coerente a societilor cu capital de stat i birocraia excesiv n


desfurarea acestor activiti, cumulat cu managementul defectuos al principalilor acionari, au
condus treptat la pierderea pieelor de desfacere, scderea competitivitii produselor oferite pe
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 126 of 328

pia i plafonarea tehnologic, genernd nchiderea multor uniti productive i apariia unui
numr impresionant de omeri.

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 127 of 328

Sectorul comercial
Dupa cum se poate observa in tabelul de mai jos, pe aria teritoriala a GAL Microregiunea
Belceti-Focuri, sectorul comercial este structurat in:
Comert cu amanuntul, care are cea mai mare pondere in teritoiu (aproximativ 92%). Aceasta
situatie este demonstrata si de numarul mare de magazine alimentare existent pe ariile
comunelor ce fac parte din GAL.
Comert cu ridicata, care are o pondere relative mica in cadrul GAL Microregiunea BelcetiFocuri (aproximativ 8%).
Sectorul serviciilor
Dupa cum este prezentat si in cadrul tabelului de mai jos, in cadrul zonei GAL Microregiunea
Belceti-Focuri, sectorul tertiar este caracterizat printr-un numar mai mic de firme fata de sectorul
comercial (98), diversificate, insa, din punct de vedere al tipurilor de servicii oferite. Cele mai
importante dintre ele sunt reprezentate de:
transporturi terestre si transporturi prin conducte- aceasta categorie de servicii, prezinta, in
cadrul teritoriului GAL Microregiunea Belceti-Focuri, cea mai mare pondere;
restaurante si alte activitati de servicii de alimentatie- serviciu ce ocupa, de asemenea, o
pondere importanta din total
activitati veterinare ocupa de asemenea un loc important;
restul serviciilor oferite in zona au o pondere relativ redusa.

Tipuri de comer (conform clasificarii


CAEN)

Numr

% din
numrul
total

ntreprinderi din sectorul


teriar (servicii)

Numr

% din
numrul
total

1. Comer cu ridicata i cu
amnuntul, ntreinerea i repararea
autovehiculelor i a motocicletelor

1,27%

1. Servicii adresate
populaiei (persoane fizice)

88%

2. Comer cu ridicata cu excepia


comerului cu autovehicule i
motociclete

13

8,23%

2. Servicii adresate firmelor


(persoane juridice)

12%

3. Comer cu ridicata cu excepia


comerului cu autovehicule i
motociclete

143

90,51%

Total

158

100%

Total

100%

Tabelul nr. 41 Tipuri de comert


Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 128 of 328

a. Structura sectorului de comer


Ponderea principalelor tipuri de comert
1,27%

8,23%

90,51%

1. Comer cu ridicata i cu amnuntul, ntreinerea i repararea autovehiculelor i a motocicletelor


2. Comer cu ridicata cu excepia comerului cu autovehicule i motociclete
3. Comer cu ridicata cu excepia comerului cu autovehicule i motociclete

Graficul nr. 48 Ponderea principalelor tipuri de comert


Comerul cu amnuntul reprezint cel mai ntlnit tip de comer, 90,51% din ntreprinderi
desfurndu-i activitatea n acest domeniu. Principalele motive ale acestei majoriti covritoare
sunt recuperarea rapid a investiiilor i experiena redus necesar pentru desfurarea unor astfel
de activiti.
Comerul en-gross reprezint doar 8,23% din totalul activitilor de comer, n timp ce,
Comerul i ntreinerea i repararea autovehiculelor i a motocicletelor sunt afaceri aproape
inexistente n Microregiunea Belceti Focuri.
b. Structura sectorului teriar
Sectorul teriar implic prestarea de servicii pentru consumatorii persoane fizice (businness
to consumer) sau ctre companii (business to business). Din pcate, n cadrul Microregiunii Belceti
Focuri, el este foarte slab dezvolat, reprezentnd doar 4% din totalul ntreprinderilor.
Structura sectorului tertiar
87,50%

12,50%
1. Servicii adresate populaiei (persoane fizice)

2. Servicii adresate firmelor (persoane juridice)

Graficul nr. 49 Structura secorului tertiar


Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 129 of 328

Avnd n vedere importana acestui sector precum i tendina la nivel naional de cretere a
ponderii sectorului teriar n totalul economiei, se impune stimularea iniiativelor de afaceri din
acest domeniu.
n prezent, sectorul teriar este structurat astfel: 88% servicii adresate populaiei i 12%
servicii adresate persoanelor juridice.
Probleme cheie servicii:

gradul scazut al populatiei ocupate in servicii din total populatie ocupata;

ponderea scazuta a valorii realizate in regiune in sectorul comertului (incluzand


hoteluri si restaurante) din total valoare ;

ponderea scazuta a valorii realizate in regiune in sectorul postei si telecomunicatiilor


din total valoare;

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 130 of 328

Capitalul uman prezinta o importanta deosebita pentru dezvoltarea rurala. Dezvoltarea


rurala si diversificarea economiei rurale depind de nivelul educatiei, al cunostintelor si calificarii.
De asemenea, mbunatatirea si mentinerea unui nivel adecvat al infrastructurii de baza este
un element important n dezvoltarea socio-economica a mediului rural, in speta a zonei GAL
Microregiunea Belceti - Focuri
Principalele servicii de sntate, educaie, recreare etc., care funcioneaz pentru populaie
i infrastructura medico social eistent sunt urmtoarele:
Spital
Existen
DA/NU
Dac
NU,
indicai
distana n km
de la centrul
teritoriului
pn la cel
mai apropiat
obiectiv
menionat

Medical
Medic

NU

24

Dentist Primar
10

44

nvmnt
Dotri sportive
Secundar Universitate Teren de fotbal Sal de sport
37

Podu Iloaiei 10
km
Trgu Frumos
10 km
Iai - 46 km
Suceava 43 km
Hirlau 10 km

NU

Iasi 46 km,
Suceava
43 km

Tabel nr. 42 Servicii pentru populatie


Dupa cum se poate observa in tabelul de mai sus, serviciile medicale si sociale se regasesc in
cadrul teritoriului GAL Microregiunea Belceti Focuri insa calitatea lor este foarte slab
dezvoltata. O analiza a celor mai importante elemente ce tin de serviciile si infrastructurile medicosociale, se prezinta astfel:
a. Serviciile de sntate
Serviciile de sntate ce sunt prestate n teritoriul Microregiunii Belceti Focuri sunt cele
oferite de medicii de familie, doctorii stomatologici i farmacii. Nu exist spital n teritoriul
Microregiunii Belceti Focuri, spitalele din zona fiind Spitalul Orasenesc Trgu Frumos, Spitalul
Municipal Falticeni care se afla la o distanta de 25 km fata de Dolhasca, Spitalul Municipal Pascani
aflat la cca 20 km de Siretel, Spitalul Orasenesc Hirlau aflat la o distanta de 10 km de Scobinti,
Centru Medical Moldo Medica SRL Podu Iloaie aflat la o distanta de cca 10 km de Erbiceni. De
asemenea, trebuie mentionat ca n Iai, se afl o reea de spitale specializate, de renume naional
cat si Spitalul Judetean de urgenta Sf. Ioan cel Nou Suceava.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 131 of 328

Serviciile medicale sunt asigurate si de Cabinetele medicale-proprietate privata astfel : in


comuna Baltati exista 1 cabinet medical-proprietate privata si 1 cabinet stomatologic proprietate
privata, in comuna Belcesti 1 Cabinet stomatologic proprietate privata, in comuna Erbiceni 1
Cabinet stomatologic-proprietate privata, in comuna Focuri 1 cabinet medical-proprietate privata si
1 cabinet stomatologic proprietate privata, in comuna Siretel 1 cabinet medical proprietate privata.
Infrastructura de medici de familie este satisfctoare, existnd n medie 2 doctori de familie
n fiecare comun, in Dolhasca existand 4 medici de familie.
n privina medicilor dentiti, infrastructura este relativ dezvoltat, existnd n medie 1 medic
stomatolog n fiecare comun, 3 medici stomatologi sunt si in Dolhasca.
n fiecare comun, exist n medie 1 farmacie, comunele Belceti i Erbiceni avnd cea mai
mare concentraie de farmacii, respectiv 4 i 3, iar in Dolhasca sunt 2 farmacii.
Asistenta veterinara este asigurata prin dispensare veterinare, fiecare comuna avand cate 1
medic sau un tehnician veterinar. Serviciile farmaciilor umane si veterinare sunt asigurate prin
specialisti si tehnicieni in acest domeniu ce acopera Microregiunea Belcesti-Focuri.
b. Serviciile i infrastructura de nvmnt sunt satisfctoare pentru teritoriul
Microregiunii Belceti Focuri:

37 grdinie

44 de coli primare i secundare

2 licee

Educatia si formarea sunt esentiale pentru comunitatile rurale, dar n ceea ce priveste
infrastructura scolara exista discrepante evidente. Desi se poate spune ca numarul de scoli din
mediul rural, depaseste necesitatile populatiei, calitatea educatiei este redusa, pe de o parte din
cauza slabei dotari a infrastructurii educationale, iar pe de alta parte, datorita nivelului de pregatire,
experienta al profesorilor. Structurile de nvatamnt profesional si primar sunt esentiale pentru
reconversia profesionala a locuitorilor.
Nivelul scazut de instruire se reflecta n calitatea fortei de munca din mediul rural, fiind un
factor restrictiv pentru dezvoltarea economica din aceasta zona. Diversificarea activitatilor
economice nu este sustinuta de lucratori cu formare sau experienta specifica diverselor tipuri de
meserii, deoarece sistemul educational nu a fost adaptat cerintelor specifice din mediul rural.
n fiecare comun exist cel puin cate 3 grdinie i 3 coli primare, iar liceele se afl n
comuna Belceti si in Dolhasca, singura comuna in care nu exista nicio forma de invatamant fiind
comuna Fantanele. Dei infrastructura exist, multe astfel de instituii de nvmnt necesit lucrri
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 132 of 328

de modernizare i dotare cu materialele didactice specifice procesului educaional.


In fiecare comuna exista biblioteci, astfel : in Baltati 6 biblioteci, in Belcesti 8 biblioteci, in
Coarnele Caprei 3 biblioteci, in Erbiceni 5 biblioteci, In Focuri 6 biblioteci, in Scobinti 6
biblioteci, in Siretel 2 biblioteci, in Dolhasca 10 biblioteci, contribuind la cresterea gradului de
cultura.
Nici una dintre cele 9 localitati nu deine pe teritoriul su forme de nvmnt universitar.
Totui, Iaul, unul dintre cele mai mari centre universitare din Romnia, se afl la o distan de doar
46 de km, fiind accesibil tinerilor din teritoriu care doresc s urmeze cursuri universitare, iar la
Suceava exista Universitatea Stefan cel Mare.
In ceea ce priveste conexiunea la internet si prezenta sistemelor hardware si software in
cadrul institutiilor de invatamant din cadrul teritoriului GAL Microregiunea Belceti Focuri,
exista conexiune la internet si de asemenea, un spatiu special amenajat in care copii pot sa deprinda
abilitati de utilizare a calculatorului si internetului.
Stabilitatea veniturilor n gospodarie are un efect puternic asupra participarii la actul
educativ. Copiii din familiile muncitorilor cu venituri scazute sau din familiile de pensionari sunt de
doua ori mai expusi riscului de abandon scolar, comparativ cu copii din familiile cu o sursa stabila de
venit.
Posibilitatea de desfasurare a activitatilor sportive este limitata in zona GAL Microregiunea
Belceti - Focuri, data fiind prezenta redusa a unor spatii adecvate pentru practicarea acestor
activitati. Spatiile in care pot sa fie practicate sporturile sunt cele din incintele salilor de sport
scolare sau a terenurilor de sport, neamenajate insa, din incinta unitatilor scolare. De asemenea
parcurile, spatiile de joaca pentru copii, pistele de biciclete etc., sunt aproape inexistente.
Alte servicii asigurate in Microregiunea Belcesti-Focuri sunt : asigurare ingrasaminte, pesticide,
erbicide, seminte, furaje, acces la informatiile din

ziarele locale, reviste, posta, internet,

desfasurarea de activitati cultural-sportive, asigurarea linistei si siguranta populatiei, inscrierea si


oficierea actelor notariale, agrement si derulare de activitati turistice.

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 133 of 328

GAL Microregiunea Belceti Focuri este format din 9 localitati, din care 8 comune
apartinatoare de Judetul Iasi, si Orasul Dolhasca din Judetul Suceava.
Pe teritoriul acoperit de GAL Microregiunea Belceti Focuri activitatile comunitatilor sunt
coordonate de autoritatile administratiilor publice locale, respectiv primariile si consiliile locale.
Autoritatile administratiei publice locale urmaresc derularea de lucrari pentru imbunatatirea
starii drumurilor, pentru imbunatatirea apei potabile sau pentru alimentarea cu gaze. Administratia
public local este autoritatea care reprezint comunitatea unei localitti si asigur serviciile publice
ale acesteia. Administratia public local este format din consiliul local si primrie.
Consiliul local este format din consilieri alesi prin vot democratic de ctre locuitorii
localittilor. Consiliul local este forul care adopt hotrrile locale, pe baza propunerilor fcute de
unul sau mai multi din membrii si sau de ctre primar.
Primarul reprezint autoritatea executiv a localittii. Acesta coordoneaz compartimentele
sau departamentele din cadrul primriei pentru ndeplinirea cu succes a msurilor organizatorice
sau publice stabilite prin hotrri ale consiliului local. De asemenea, primarul asigur respectarea
drepturilor fundamentale ale cetteanului, respectarea prevederilor constitutionale sau a celor
emise de presedintie sau guvern. Primarul este principalul ordonator de credite al administratiei
publice locale.
Viceprimarul este persoana care are responsabilitti delegate de ctre primar. Viceprimarul
organizeaz si conduce direct compartimentele si lucrrile cu responsabilitatea crora a fost
nsrcinat de ctre primar.
Secretarul este functionar public si se bucur de continuitate n functie. Se supune legilor
functionarilor publici iar o parte din atributii i sunt stabilite de ctre primar. n general, secretarul
asigur aspectele juridice ale compartimentelor primriei, pregteste si documenteaz proiectele de
hotrri ale Consiliului Local si avizeaz hotrrile adoptate de ctre acesta.
Serviciile functionale ale autorittilor locale sunt grupate n compartimente specifice pentru
administrarea principalelor categorii de servicii sociale. Acestea sunt subordonate primarului sau,
prin delegare, viceprimarului sau secretarului.
n localittile GAL Microregiunea Belceti - Focuri, compartimentele care intr, n general,
n structura organizatoric a primriilor sunt compartimentele de urbanism, administratie, fond
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 134 of 328

funciar si registru agricol, stare civil si asistent social, contabilitate, finante si buget, impozite si
taxe. n cadrul acestor compartimente activeaz referenti care ndeplinesc functii specifice serviciilor
publice n care sunt ncadrate compartimentele.
La nivelul comunelor, ordinea si linistea public sunt asigurate prin activittile desfsurate de
Posturile locale de Politie si/sau de Biroul de Politie Comunitar.
In anumite comune, protectia civil este asigurat prin Serviciul Public Voluntar pentru
Situatii de Urgent unde personal are urmatoarele atributii :

desfsurarea de actiuni de informare si instruire privind cunoasterea regulilor si


msurilor de aprare mpotriva dezastrelor;

verificarea modului de aplicare a normelor, dispozitiilor si msurilor care privesc


aprarea mpotriva dezastrelor

actiuni de interventie pentru nlturarea efectelor dezastrelor, salvarea, acordarea


primului ajutor si protectia persoanelor si a bunurilor afectate de dezastre;

acordarea de ajutor, n conditiile legii, persoanelor a cror viat este pus n pericol
n caz de inundatii, alunecri de teren, accidente, explozii precum si n caz de
dezastre.

La nivelul primariilor este asigurata, de asemenea, asistenta sociala. Aceasta presupune un


ansamblu complex de masuri intreprinse pentru a raspunde nevoilor sociale, individuale, familiale
sau de grup, in vederea prevenirii si depasirii unor situatii de dificultate, vulnerabilitate sau
dependenta in prezentarea autonomiei si protectiei persoanei, pentru prevenirea marginalizarii si
excluziunii sociale insa cu scopul promovarii incluziunii sociale si cresterii calitatii vietii .
Pe plan local serviciul de Asistenta Sociala din cadrul Primariilor este asigurat de salariatii din
structura organizatorica a serviciului de asistenta sociala cu responsabilitati specifice acestei
activitati nominalizate in fisele de post individuale.
a. Instituii locale
1. Primria comunei Blai

Primria are n administrare 7 sate: Blai, Cotrgaci, Filiai, Mdrjeti, Podiu, Srca,
Valea Oilor

Primar: Atefanei Vasile

2. Primria comunei Belceti

Primria are n administrare 6 sate: Belceti, Munteni, Ulmi, Liteni, Satu-Nou, Tansa

Primar: Petra Constantin

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 135 of 328

3. Primria comunei Coarnele Caprei

Primria are n administrare 3 sate: Coarnele Caprei, Arama, Petroica

Primar: Grigora Constantin

4. Primria comunei Erbiceni

Primria are n administrare 5 sate: Erbiceni, Totoeti, Brleti, Spinoasa, Sprnceana

Primar: Ivan Constantin

5. Primria comunei Fntnele

Primria are n administrare 1 sat: Fntnele

Primar: Sorin Chelariu

6. Primria comunei Focuri

Primria are n administrare 1 sat: Focuri

Primar: Macovei Vasile

7. Primaria comunei Scobinti


Primaria are in administrare 5 sate : Scobinti, Fetesti, Zagavia, Badeni, Sticlaria
Primar : Gheorghe Hritcu
8. Primaria comunei Siretel

Primaria are in administrare 4 sate : Slobozia, Humosu, Berezlogi, Satu-Nou

Primar : Ancuta Gheorghe

9. Primaria Dolhasca-Suceava

Primaria are in administrare 7 sate : Budeni, Gulia, Poiana, Poienari, Probota, Silistea
Noua, Valea Poienii.

Primar : Maria Cojocariu

b. Asociaii locale i ONG-uri


Pe teritoriul GAL Microregiunea Belceti Focuri actioneaza Grupul de Producatori Apis
Arsinel avand avizul de recunoastere nr 72/07.09.2007 in conformitate cu Ordonanta Guvernului nr
37/2005 privind recunoasterea si functionarea grupurilor de producatori, pentru comercializarea
produselor agricole si silvice, cu modificarile si completarile ulterioare. GAL att grupurile de
productori, ct i cooperativele de vnzare a produselor sunt absente. Desi Grupul de producatori
are sediul social in Comuna Dolhesti, acesta prezinta o importanta deosebita pentru teritoriul GALului deoarece persoane cu domiciliul in interiorul GAL-ului au aderat la acest Grup de Producatori cu
scopul de a face parte dintr-un cadru organizat de distributie si plasare a produselor obtinute in
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 136 of 328

gospodarii. Aceste persoane comercializeaza mai mult de 75% din productie, prin intermediul
grupului de producatori.
Pe teritoriul Comunei Belcesti functioneaza de asemenea COOPERATIVA AGRICOLA DE
GRADUL II MONTEFELTRO avand ca domeniu principal de activitate cresterea suinelor.
Prezenta acestora pe teritoriul GAL Microregiunea Belceti Focuri , dar si ca membri ai
GAL-ului, prin semnarea acordului de parteneriat, este foarte importanta deoarece se creeaza
premisele necesare pentru crearea si a altor organizaii ale productorilor, structurate ntr-un mod
adecvat, n msur s regrupeze sursele de aprovizionare i sa mbunteasc orientarea acestora
n funcie de piee. Aceste organizaii joaca un rol important n aplicarea normelor de calitate.
Importanta Grupurilor de producatori, dar si a Cooperativelor agricole este data de :
a. Asigurarea programrii produciei i modificarea acesteia n conformitate cu cererea, n condiii
de calitate i cantitate;
b. Promovarea concentrrii aprovizionrii i ofertei pe pia a produselor obinute de membrii si;
c. Reducerea costurilor de producie i stabilizarea preurilor la productor;
d. Promovarea tehnologiilor de cultivare i a practicilor de gestiune a deeurilor, care s nu duneze
mediului nconjurtor, n special pentru protejarea calitii apelor, a solului i peisajului natural i
meninerea biodiversitii;
Pe teritoriul comunei Focuri este nfiinat Asociaia de dezvoltare intercomunitar
Fntnele - ipote iar pe teritoriul comunei Baltati este infiintata Asociatia de dezvoltare
intercomunitara Baltati-Lungani.
Exist i ONG-uri, care dei nu au sediul social n Microregiunea Belceti Focuri, desfoar
activitti i proiecte n aceast zon pe tematici precum:

Creterea calitii vieii n zona rural i incluziunea grupurilor sociale defavorizate sau
marginalizate;

Promovarea patrimoniului cultural i istoric

Promovarea tradiiilor i meteugurilor populare

Protecia mediului

Ecologia

Din aceast categorie, reprezentative sunt urmtoarele ONG-uri:


World Vision Romnia, biroul zonal Iai. World Vision Romnia este o organizaie
cretin, care desfoar programe de intervenie umanitar de urgen, dezvoltare i
advocacy. Organizaia este concentrat asupra muncii cu copiii, familiile i comunitile,
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 137 of 328

n scopul depirii srciei i nedreptii. n judeul Iai, World Vision a nceput activitatea
n anul 1995. n toat aceast perioad, World Vision Romnia Biroul Iai a sprijinit un
numr de peste 2.000 de familii i 5.000 de copii, desfurndu-i activitatea n peste 27
de comuniti rurale. Printre proiectele aflate n derulare n prezent de ctre biroul zonal
din Iai se numr: proiectul de dezvoltare comunitar "Ajutai copiii s spere", proiectul
Bursa, o ans pentru copiii din mediul rural, proiectul Prevenirea traficului de
persoane
Asociaia ProRuralis Iasi - ce are ca scop declarat salvarea de la ignoran a lor din mediul
rural, dezavantajai social, cu un coeficient de inteligen superior. Asociaia ProRuralis
Iai colarizeaz elevi de clasele I-XII provenii din mediul rural din categorii sociale
defavorizate, dar cu IQ de cel puin 120. Asociaia este o premier n Romnia din anul
2001, fiind initiativa Ziarului de Iai.
Asociaia Tinerii Ecologi Romni din Iai (TERIS) ce ii desfoar activitatea n
domeniul proteciei mediului. Scopul constituirii Asociaiei TERIS const n crearea
cadrului structural organizatoric i legal pentru toi tinerii interesai de probleme de
ecologie i protecia mediului, n vederea promovrii ideilor i aciunilor care s conduc
la cunoaterea, dezvoltarea i perfecionarea n aceste domenii. Asociaia a demarat
proiecte ca: coala Studeneasc de Ecologie, Iai Recicleaz, Tineri pentru mediu,
proiecte de educaie ecologic n scolile ieene, aciuni de plantare, marcarea zilelor
verzi, activiti de salubrizare i alte aciuni n domeniul proteciei mediului ct i
parteneriatele i colaborrile n mod constant cu Agenia pentru Protecia Mediului Iai,
Garda de Mediu Iai, cu diferite ONG-uri i alte instituii publice i companii private din
Iai.
Fundaia Serviciilor Sociale Bethany, biroul zonal Iasi. Fundaia urmrete mbuntirea
calitii vieii persoanelor dezavantajate, n special a copiilor i a familiilor, oferind servicii
sociale i promovnd practici profesioniste in asistena social. Beneficiari proiectelor
derulate sunt n principal copiii i tinerii, grupurile dezavantajate (diferite de minoriti
culturale), comuniti locale rural.
Societatea de Caritate Mila Crestina Dolhasca. Societatea de Caritate Mila Crestina a luat
fiinta in anul 1991 si sustine financiar Centrul de Plasament Sf. Gheorghe Dolhasca si un
numar de 7 apartamente sociale (locuinte protejate) pentru tinerii peste 18 ani proveniti
din Centrele de Plasament. Societatea dispune de o brutarie, atelier de tamplarie, ferma
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 138 of 328

zootehnica, teren arabil, utilaje agricole etc.


Fundatia Ana Suceava. Fundaia ANA a nceput activitatea n aprilie 2001, avnd ca
scop principal ajutorarea copiilor bolnavi, defavorizai etc. De atunci i pn acum
donaiile n bani au depit 1,5 miliarde lei. De asemenea, fundaia a oferit i ajutor
pentru studii mai multor elevi. De srbtorile importante (Pate, Crciun, 1 Iunie)
membrii i voluntarii fundaiei s-au aflat n mijlocul copiilor din centrele de plasament si
nu numai oferindu-le cadouri constnd n jucrii, dulciuri i mbrcminte.
Grupul Local de Tineret ,,Aripi in Europa" Falticeni. Grupul Local de Tineret este o
asociaie non- formal, neguvernamental, apolitic, non- profit care nu aparine niciunei
secte religioase i care reunete copii i tineri organizatori i participanti la activiti
specifice, de o mare diversitate. Tinerii (voluntari, lideri, persoane peste 16 ani) sunt
responsabili pentru activitile organizate i pentru buna functionare a grupului. Tinerii
promotori ai Grupului Local de Tineret ,,Aripi n Europa sunt voluntari, aciunea lor este
lipsit de interese materiale i neplatit.
Toate aceste ONG-uri, desi o parte sunt situate in afara Microregiunii Belcesti-Focuri, prin
obiectul lor de activitate si aria lor de interes, au o influenta importanta in dezvoltarea rurala
intervenind fie prin proiecte de formare si dezvoltarea resurselor umane, fie prin proiecte in
domeniul protectiei mediului, in probleme de ecologie, ajutarea copiilor bolnavi si defavorizati sau
intregul complex de domenii de care depinde dezvoltarea Microregiunii.

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 139 of 328

In ceea ce priveste politicile de dezvoltare intreprinse, activitatea autoritatilor


administratiilor publice locale din teritoriul acoperit de GAL Microregiunea Belceti Focuri
detine o serie de proiecte finalizate sau in curs de realizare.
Astfel, s-au asigurat fonduri si finantare complementar pentru unittile scolare, pentru
dotri necesare reabilitrii si modernizrii acestora. In acest sens, s-au realizat :
a) lucrri de reaparatii si modernizare ale spatiilor de nvtmnt (exterioare si interioare), reparatii
ale acoperisului scolii, finisaje interioare si exterioare, refacerea pardoselilor, nlocuire tmplrie usi
si ferestre cu tmplrie PVC si geam termopan, amenajare grupuri sanitare interioare, verificri
instalatii electrice, realizarea instalatiilor de ap potabil la grupurile sanitare si laboratoare.
b) sali de informatic n incinta scolilor si dotarea cu calculatoare si softuri necesare.
De asemenea s-au realizat proiecte de alimentare cu ap potabil a localitatilor, pietruirea
drumurilor comunale, iluminat public, crearea de spatii de joaca pentru copii si parcuri comunale.
Toate acestea au putut fi posibile prin accesarea de fonduri europene sau guvernamentale
dar si prin sprijinul ONG-urilor care activeaza in teritoriul GAL Microregiunea Belceti - Focuri.
Proiectele depuse in teritoriul GAL, fie de beneficiarii privati, fie de beneficiarii Publici sunt
evidentiate in tabelul de mai jos :
Nr
crt
1
2
3
4
5
6
7
8

Denumire proiect
modernizare ferma agro-zootehnica,
sat erbiceni, comuna erbiceni, judeul
iai
modernizare ferma apicola, sat feteti,
comuna scobini, judeul iai
modernizare drumuri de exploatatie
agricola in com. belcesti, jud. iasi ( in
asteptare)
amenajare drumuri de acces la
exploatatii agricole in com. siretel, jud.
iasi ( in asteptare)
amenajare drumuri de acces la
exploatatiile agricole in com. baltati,
jud. iasi
modernizare ferma agro-zootehnica,
sat brleti, comuna erbiceni, judeul
iai
instalarea ionelei pantiru ca sef de
exploatatie n sat focuri, comuna
focuri,judetul iasi
instalarea adinei-daniela toderic ca
efde exploataie n comuna focuri,

Program

Masura

Beneficiar

Val
proiect

Locatie

feadr

112

i.i. fekete
marcela-mihaela

12.000
euro

comuna:erbicenisat:erbiceni

feadr

112

ungureanu maria
madalina

18.000

comuna:scobintisat:fetesti

feadr

112

com. belcesti, sat


belcesti

994.000

com. belcesti, sat belcesti

feadr

112

com. siretel, sat


siretel

1.000.000

com. siretel, sat siretel

feadr

125-a2

com. baltati, sat


baltati

998.983

com. baltati, sat baltati

feadr

112

rata ioan

18.000

comuna:erbiceni;sat:barlesti;

feadr

112

pantiru ionela

22.000
euro

comuna:focurisat:focuri

feadr

112

toderica
adinadaniela

25.000
euro

comuna:focurisat:focuri

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 140 of 328

Nr
crt

Program

Masura

Beneficiar

Val
proiect

Locatie

instalarea tnrului fermier prin


dezvoltarea fermei agricole micu m.
mihaela intreprindere individual, sat
blai, comuna blai, judeul iai

feadr

112

i.i. micu m. mihaela

25.000
euro

comuna:baltatisat:baltati

10

modernizare ferma vegetala, sat


totoeti, comuna erbiceni, judeul iai

feadr

112

i.i. munteanu
anacatalina

25.000
euro

comuna:totoeti;sat:erbiceni;
sat:tot
oesti

feadr

141

moraru aurel

7.500
euro

com. belcesti, sat


munteni, jud. iasi

feadr

141

pf cotan
stefan dragos

7.500
euro

com. belcesti, sat


liteni, judetul iasi

feadr

141

pf iordan
ivonaalexandra

7.500
euro

com. belceti, sat


satu nou, jud. iai

feadr

141

pf cotan florin

7.500
euro

com. belcesti, sat


liteni, jud. iasi

feadr

141

pf cojocaru
elena

7.500
euro

com. belceti, sat


liteni, jud. iai

feadr

141

pf princoschi
marian

7.500
euro

com. belcesti, sat


liteni, judetul iasi

feadr

141

pf ionic
vasilic

7.500
euro

com. fntnele
sat fntnele,
jud. ia

feadr

141

pf pralea
ionela

7.500
euro

com. belcesti, sat


liteni, judetul iasi

feadr

141

ganescu elena

7.500
euro

com. erbiceni, sat


erbiceni, jud. iai

feadr

141

pf ciuhureanu
petru

7.500
euro

com. fntnele,
sat fntnele,
jud. iai

feadr

141

pf chiriac
aliodor-iulian

7.500
euro

com. coarnele caprei, sat


coarnele caprei, jud. iasi

feadr

141

pf alexandru
iulian

7.500
euro

com. belceti, sat


liteni, jud. iai

feadr

141

pf mnescu
vasile-ctlin

7.500
euro

com. belcesti, sat


liteni, judetul iasi

feadr

141

pf chirica
marin

7.500
euro

feadr

141

pf mija costel

7.500
euro

com. belceti, sat


liteni, jud. iai
com. fntnele,
sat fntnele,
jud. iai

feadr

141

pf sandu ionel

7.500
euro

com. siretel, sat


siretel, jud. iasi

feadr

141

pf princoschi

7.500

com. belceti, sat

Denumire proiect
judeul iai

11
12
13
14
15
16
17
18
19

20

21

22
23
24
25
26
27

ferm de semi-subzistent a pf
moraru aurel, com. belcesti, sat
munteni, jud. iasi
ferm de semi-subzistent a pf cotan
stefan dragos, com. belcesti, sat
liteni,judetul iasi
ferm de semi-subzisten a pf iordan
ivona-alexandra, com. belceti, sat
satunou, jud. iai
ferm de semi-subzistent a pf cotan
florin, com. belcesti, sat liteni, judetul
iasi
ferm de semi-subzisten a pf
cojocaru elena, com. belceti, sat
liteni, jud. iai
ferm de semi-subzistent a pf
princoschi marian, com. belcesti, sat
liteni, judetul iasi
ferm de semi-subzisten a pf ionic
vasilic, com. fntnele sat fntnele,
jud. iai
ferm de semi-subzistent a pf pralea
ionela, com. belcesti, sat liteni, judetul
iasi
ferm de semi-subzisten a pf
gnescu elena, com. erbiceni, sat
erbiceni, jud. iai
ferm de semi-subzisten a pf
ciuhureanu
petru, com. fntnele, sat fntnele,
jud. iai
ferma de semi-subzistent a pf chiriac
aliodor-iulian, com. coarnele caprei,
sat
coarnele caprei, jud. iasi
ferm de semi-subzisten a pf
alexandru iulian, com. belceti, sat
liteni, jud. iai
ferm de semi-subzistent a pf
mnescu vasile-ctlin, com. belcesti,
sat liteni, judetul iasi
ferm de semi-subzisten a pf chirica
marin, com. belceti, sat liteni, jud. iai
ferm de semi-subzisten a pf mija
costel, com. fntnele, sat fntnele,
jud. iai
ferma de semi-subzisten a pf sandu
ionel, com. sireel, sat sireel, judeul
iai
ferm de semi-subzisten a pf

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 141 of 328

Nr
crt

28
29

30

31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46

Denumire proiect
princoschi ion, com. belceti, sat liteni,
jud. iai
ferm de semi-subzistent a pf
cojocariu alexandru, com. belcesti, sat
satu nou, judetul iasi
ferma de semi-subzisten a pf
chelariu decebal, com. fntnele, sat
fntnele, jud. iai
ferma de semi-subzistent a pf mitrea
gheorghit, com. siretel, sat.siretel,
jud.
iasi
ferm de semi-subzisten a pf
dumitracu ghiorghi, com. belceti, sat
liteni, jud. iai
ferma de semi-subzisten a pf
ttruanu alina-alecsandra, com.
blai, sat filiai, jud. iai
ferm de semi-subzisten a pf oancea
mihai, com. belceti, sat satu nou, jud.
iai
ferm de semi-subzisten a pf borhan
maria, com. belceti, sat liteni, jud. iai
ferm de semi-subzistent a pf didica
mihaela, com. belcesti, sat liteni,
judetul iasi
ferm de semi-subzisten a pf
vengher angelica, com. sireel, sat
sireel, jud. iai
ferm de semi-subzisten a pf bgu
aurelia, com. fntnele sat fntnele,
jud. iai
ferm de semi-subzisten a pf pralea
mihai, com. belceti, sat liteni, jud. iai
ferma de semi-subzistenta a pf iliut
vasile, com. coarnele caprei, sat.
coarnele caprei, jud. iasi
ferm de semi-subzistent a pf uhan
iulian gheorghe, com. belceti, sat
liteni, judetul iasi
ferm de semi-subzisten a pf luchian
dumitru, com. fntnele, sat fntnele,
jud. iai
ferm de semi-subzisten a pf tanas
mirela, com. belceti, sat munteni, jud.
iai
ferma de semi-subzisten a pf
prisecaru stelian-cristian, com.
erbiceni, sat barleti, judetul iai
ferm de semi-subzisten a pf
melenciuc constantin, com. belceti,
sat belceti, jud. iai
ferm de semi-subzistent a pf turcu
constantin, com. scobinti, sat sticlaria,
judetul iasi
ferm de semi-subzisten a pf borhan
cristinel, com. belceti, sat liteni, jud.
iai

Program

Masura

ion

Val
proiect
euro

Beneficiar

liteni, jud. iai


com. belcesti, sat
satu nou, judetul
iasi
com. fantanele,
sat fantanele,
jud. iasi

fe feadra
dr

141

pf cojocariu
alexandru

7.500
euro

feadr

141

pf chelariu
decebal

7.500
euro

feadr

141

pf mitrea
gheorghit

7.500
euro

com. siretel, sat


siretel, jud. iasi

feadr

141

pf dumitracu
ghiorghi

7.500
euro

com. belceti, sat


liteni, jud. iai

feadr

141

pf ttruanu
alinaalecsandra

7.500
euro

com. blai, sat


filiai, jud. iai

feadr

141

pf oancea mihai

7.500
euro

com. belceti, sat


satu nou, jud. iai

feadr

141

pf borhan
maria

7.500
euro

com. belceti, sat


liteni, jud. iai

feadr

141

pf didica
mihaela

7.500
euro

com. belcesti, sat


liteni, jud. iasi

feadr

141

pf vengher
angelica

7.500
euro

com. sireel, sat


sireel, jud. iai

feadr

141

pf bgu aurelia

7.500
euro

feadr

141

pf pralea mihai

7.500
euro

com. fntnele
sat fntnele,
jud. iai
com. belceti, sat
liteni, jud. iai

feadr

141

iliuta vasile

7.500
euro

com. coarnele caprei, sat


coarnele caprei, jud. iasi

feadr

141

pf uhan iulian
gheorghe

7.500
euro

com. belceti, sat


liteni, judetul iasi

feadr

141

pf luchian
dumitru

7.500
euro

com. fntnele
sat fntnele,
jud. iai

feadr

141

pf tanas
mirela

7.500
euro

com. belceti, sat


munteni, jud. iai

feadr

141

pf prisecaru
stelian-cristian

7.500
euro

com. erbiceni, sat


barlesti, jud. iasi

feadr

141

pf melenciuc
constantin

7.500
euro

com. belceti, sat


belceti, jud. iai

feadr

141

pf turcu
constantin

7.500
euro

com. scobinti, sat


sticlaria, jud. iasi

feadr

141

pf borhan
cristinel

7.500
euro

com. belceti, sat


liteni, jud. iai

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 142 of 328

Locatie

Nr
crt
47
48
49
50
51
52
53
54

55

56
57
58
59
60
61
62
63
64
65

Denumire proiect
ferm de semi-subzistent a pf asavei
constantin, com. scobinti, sat bdeni,
judetul iasi
ferm de semi-subzistent a pf botan
alina florina, com. belceti, sat tansa,
jud. iai
ferm de semi-subzistent a pf atomei
maria-mdlina, com. scobinti, sat
sticlaria, judetul iasi
ferm de semi-subzistent a pf grbea
ilieiulian, com. siretel, sat slobozia,
judetul iasi
ferm de semi-subzisten a pf
ciobanu camelia, com. blai, sat
blai, jud. iai
ferma de semi-subzistent a pf cotun
grigore, com. scobinti, sat sticlaria, jud.
iasi
ferm de semi-subzistent a pf tincu
mihaela, com. scobinti, sat sticlaria,
judetul iasi
ferm de semi-subzistent a pf cotan
ion, com. belcesti, sat tansa, judetul
iasi
ferm de semi-subzisten a pf costin
i.
vasile, com. fntnele, sat fntnele,
jud iai
ferm de semi-subzisten a pf tama
virginia, com. fntnele, sat fntnele,
jud iai
ferm de semi-subzistent a pf sandu
emil, com. scobinti, sat sticlaria, judetul
iasi
ferm de semi-subzistent a pf
amosiesei gabriel, com. scobinti, sat
sticlaria, judetul iasi
ferm de semi-subzistent a pf
amoldovencei ionut cristian, com.
scobinti, sat scobinti, judetul ias
ferm de semi-subzistent a pf
ttrusanu mihai-vasile, com. scobinti,
sat sticlaria, judetul iasi
ferm de semi-subzistent a pf
hasmatuchi petru, com. scobinti, sat
bdeni, judetul iasi
ferm de semi-subzisten a pf bargan
gheorghe, com. belceti, sat satu nou,
jud. iai
ferma de semi-subzistent a pf
ciriteanu georgel, com. coarnele
caprei, sat coarnele caprei, jud. iasi
ferma de semi-subzisten a pf stoica
c.violeta, com. scobini, sat scobini,
judetul iai
ferma de semi-subzistenta a pf poean
ioan, com. coarnele caprei, sat. aram,
jud.iasi

Program

Masura

Beneficiar

Val
proiect

Locatie

feadr

141

pf asavei
constantin

7.500
euro

com. scobinti, sat


bdeni, judetul
iasi

feadr

141

pf botan alinaflorina

7.500
euro

com. belceti, sat


tansa, jud. iai

feadr

141

pf atomei
mariamdlina

7.500
euro

com. scobinti, sat


sticlaria, judetul
iasi

feadr

141

pf grbea-ilie
iulian

7.500
euro

com. siretel, sat


slobozia, jud. iasi

feadr

141

pf ciobanu
camelia

7.500
euro

com. blai, sat


blai, jud. iai

feadr

141

pf cotun
grigore

7.500
euro

com. scobinti, sat


sticlaria, jud. iasi

feadr

141

pf tincu
mihaela

7.500
euro

com. scobinti, sat


sticlaria, judetul
iasi

feadr

141

pf cotan ion

7.500
euro

com. belcesti, sat


tansa, jud. iasi

feadr

141

pf costin i.
vasile

7.500
euro

com. fntnele,
sat fntnele,
jud iai

feadr

141

pf tama
virginia

7.500
euro

com. fntnele,
sat fntnele,
jud iai

feadr

141

pf sandu emil

7.500
euro

com. scobinti, sat


sticlaria, jud. iasi

feadr

141

pf amosiesei
gabriel

7.500
euro

feadr

141

pf
amoldovencei
ionut-cristian

7.500
euro

feadr

141

pf ttrusanu
mihai-vasile

7.500
euro

feadr

141

pf hasmatuchi
petru

7.500
euro

feadr

141

pf bargan
gheorghe

7.500
euro

com. belceti, sat


satu nou, jud. iai

feadr

141

pf ciriteanu
georgel

7.500
euro

com. coarnele caprei, sat


coarnele caprei, jud. iasi

feadr

141

pf stoica c.
violeta

7.500
euro

com. scobinti, sat


scobinti, jud. iasi

feadr

141

pf poean ioan

7.500
euro

com. coarnele
caprei, sat aram,
jud. iasi

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 143 of 328

com. scobinti, sat


sticlaria, judetul
iasi
com. scobinti, sat
scobinti, judetul
iasi
com. scobinti, sat
sticlaria, judetul
iasi
com. scobinti, sat
bdeni, judetul
iasi

Nr
crt
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75

76

77

78
79
80

81
82
83

Denumire proiect
ferm de semi-subzisten a pf simion
mihaela, com. belceti, sat belceti,
jud.iai
ferma de semi-subzisten a pf vasilic
gheorghi-liviu, com. sireel, sat
sireel,judeul iai
ferma de semi-subzisten a pf
matasarudorin, com. belceti, sat satu
nou, judeul iai
ferm de semi-subzisten a pf fotache
ovidiu-petric, com. blai, sat
mdrjeti, jud. iai
ferma de semi-subzistenta a pf crj
mihai, com. coarnele caprei, sat
aram, jud. iasi
ferma de semi-subzisten a pf marin
vasile, com. scobini, sat scobini,
judeul iai
ferm de semi-subzisten a pf vasilic
petru, com. sireel, sat sireel, jud. iai
ferm de semi-subzisten a pf rou
pavel, com. sireel, sat slobozia, jud.
iai
ferm de semi-subzistent a pf ilasi
constantin, com. scobinti, sat bdeni,
judetul iasi
ferma de semi-subzisten a pf tncu
petru din com. fntnele, sat fntnele,
jud. iai
ferma de semi-subzisten a pf
cocolo
dumitru, com. blai, sat podiu,
judeul iai
ferm de semi-subzistent a pf
avornicesei
constantin, com. scobinti, sat sticlaria,
judetul iasi
ferm de semi-subzistent a pf lungu
alin ioan, com. scobinti, sat bdeni,
judetul iasi
ferma de semi-subzistenta a pf
tibucanu stelian-ctlin, com. coarnele
caprei, sat. coarnele caprei, jud. iasi
ferm de semi-subzisten a pf erban
florin, com. scobini, sat zagavia, jud.
iai
ferm de semi-subzistent a pf
storisteanu lidia, com. focuri, sat focuri,
judetul iasi
ferm de semi-subzisten a pf
macoviciuc florin-ctlin, com.
fntnele, sat fntnele, jud. iai
ferma de semi-subzistenta a pf florea
mihai, com. coarnele caprei, sat.
Coarnele caprei, jud. iasi
ferm de semi-subzistent a pf marica
andreea-daniela, com. scobinti, sat
sticlaria, judetul iasi

Program

Masura

Beneficiar

Val
proiect

Locatie

feadr

141

pf simion
mihaela

7.500
euro

com. belceti, sat


belceti, jud. iai

feadr

141

pf vasilic
gheorghiliviu

7.500
euro

com. siretel, sat


siretel, jud.iasi

feadr

141

pf matasaru
dorin

7.500
euro

com. belcesti, sat


satu nou, jud. iasi

feadr

141

pf fotache
ovidiu-petric

7.500
euro

feadr

141

pf crj mihai

7.500
euro

feadr

141

pf marin vasile

7.500
euro

com. scobinti, sat


scobinti, jud.iasi

feadr

141

pf vasilic
petru

7.500
euro

com. sireel, sat


sireel, jud. iai

feadr

141

pf rou pavel

7.500
euro

com. sireel, sat


slobozia, jud. iai

feadr

141

pf ilasi
constantin

7.500
euro

com. scobinti, sat


badeni, jud. iasi

feadr

141

pf tncu petru

7.500
euro

com. fantanele,
sat fantanele,
jud. iasi

feadr

141

pf cocolo
dumitru

7.500
euro

com. baltati, sat


podisu, jud. iasi

feadr

141

pf avornicesei
constantin

7.500
euro

com. scobinti, sat


sticlaria, jud. iasi

feadr

141

pf lungu alinioan

7.500
euro

feadr

141

pf tibucanu
stelian-ctlin

7.500
euro

feadr

141

pf erban
florin

7.500
euro

feadr

141

pf storisteanu
lidia

7.500
euro

feadr

141

pf macoviciuc
florin-ctlin

7.500
euro

feadr

141

pf florea mihai

7.500
euro

feadr

141

pf marica
andreeadaniela

7.500
euro

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 144 of 328

com. blai, sat


mdrjeti, jud.
iai
com. coarnele
caprei, sat aram,
jud. iasi

com. scobinti, sat


bdeni, judetul
iasi
com. coarnele caprei, sat
coarnele caprei,
jud. iasi
com. scobini, sat
zagavia, jud. iai
com. focuri, sat
focuri, judetul
iasi
com. fntnele
sat fntnele,
jud. iai
com. coarnele caprei, sat
coarnele caprei,
jud. iasi
com. scobinti, sat
sticlaria, jud. iasi

Nr
crt
84
85
86

87

88
89
90
91
92
93

94

95
96
97
98
99

100
101
102

Denumire proiect
ferm de semi-subzistent a pf tincu
constantin, com. scobinti, sat sticlaria,
judetul iasi
ferma de semi-subzistenta a pf grigoriu
gheorghe, com. coarnele caprei, sat.
aram, jud. iasi
ferma de semi-subzistenta a pf
munteanu dumitru, com. coarnele
caprei, sat. aram, jud. iasi
ferm de semi-subzistent a pf
cosarc
gabriel-bogdan, com. scobinti, sat
sticlaria, judetul iasi
ferm de semi-subzistent a pf sandu
mihai,
com. scobinti, sat zagavia, judetul iasi
ferma de semi-subzistenta a pf
munteanu gheorghit, com. coarnele
caprei, sat. aram, jud. iasi
ferm de semi-subzisten a pf
cspiu ion, com. belceti, sat belceti,
jud. iai
ferm de semi-subzisten a pf
marghiol sndel,com. belceti sat satu
nou jud. iai
ferma de semi-subzistenta a pf
zbereanu nicu, com. coarnele caprei,
sat. Coarnele caprei, jud. iasi
ferma de semi-subzistent a pf maxim
constantin, com. coarnele caprei, sat.
coarnele caprei, jud. iasi
ferma de semi-subzistent a pf bitanu
elena, com. bltati, sat. mdarjesti,
jud.
iasi
ferm de semi-subzisten a pf maftei
mihaidnu,
com. focuri, sat focuri, jud. iai
ferm de semi-subzisten a pf lazr
sebastian-drago com. blai sat
mdrjeti, jud. iai
ferma de semi-subzisten a ii anioaei
tefan, com. scobini, sat feteti, jud.
iai
ferm de semi-subzisten a pf moruzi
ion, com. scobini, sat sticlria, jud. iai
ferm de semi-subzisten a pf florariu
andrei, com. belceti, sat satu nou,
jud.
iai
ferm de semi-subzisten a pf lazr
david, com. blai sat mdrjeti jud.
iai
ferm de semi-subzisten a pf
codescu dnu, com. belceti, sat
munteni, jud. iai
ferm de semi-subzistent a pf
murarasu mihai, com. belcesti, sat
belcesti, judetul iasi

Program

Masura

Beneficiar

Val
proiect

feadr

141

pf tincu
constantin

7.500
euro

feadr

141

pf grigoriu
gheorghe

7.500
euro

feadr

141

pf munteanu
dumitru

7.500
euro

feadr

141

pf cosarc
gabriel-bogdan

7.500
euro

feadr

141

pf sandu mihai

7.500
euro

feadr

141

pf munteanu
gheorghit

7.500
euro

feadr

141

pf cspiu ion

7.500
euro

com. belceti sat


belceti jud. iai

feadr

141

pf marghiol
sndel

7.500
euro

com. belceti sat


satu nou jud. ia

feadr

141

pf zbereanu
nicu

7.500
euro

feadr

141

pf maxim
constantin

7.500
euro

feadr

141

pf bitanu
elena

7.500
euro

com. baltati, sat


mdrjesti, jud.
iasi

feadr

141

pf maftei
mihaidnu

7.500
euro

com. focuri, sat


focuri, jud. iai

feadr

141

pf lazr
sebastiandrago

7.500
euro

com. blai sat


mdrjeti, jud.
iai

feadr

141

ii anioaei
tefan

7.500
euro

com. scobini, sat


feteti, jud. iai

feadr

141

pf moruzi ion

7.500
euro

com. scobini, sat


sticlria, jud. iai

feadr

141

pf florariu
andrei

7.500
euro

com. belceti, sat


satu nou, jud. iai

feadr

141

pf lazr david

7.500
euro

com. blai sat


mdrjeti jud.
iai

feadr

141

pf codescu
dnu

7.500
euro

com. belceti, sat


munteni, jud. iai

feadr

141

pf murarasu
mihai

7.500
euro

com. belcesti, sat


belcesti, jud. iasi

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 145 of 328

Locatie
com. scobinti, sat
sticlaria, judetul
iasi
com. coarnele
caprei, sat aram,
jud. iasi
com. coarnele
caprei, sat aram,
jud. iasi
com. scobinti, sat
sticlaria, jud. iasi
com. scobinti, sat
zagavia, judetul
iasi
com. coarnele
caprei, sat aram,
jud. iasi

com. coarnele caprei, sat


coarnele caprei,
jud. iasi
com. coarnele caprei, sat
coarnele caprei,
jud. iasi

Nr
crt
103
104
105
106
107
108
109
110

111

112
113
114
115
116
117
118
119
120
121

Denumire proiect
ferm de semi-subzisten a pf baban
sebastian-dumitru, com. focuri sat
focuri jud iai
ferma de semi-subzisten a pf
popovici dana, sat
budeni, oraul dolhasca, jud. suceava
ferm de semi-subzisten a
pf pintilie m. mihaela, com
scobini, sat scobini, judeul iasi
ferm de semi-subzisten a
pfa bleju florinvasilic,
com blai sat blai, judeul iasi
ferm de semi-subzisten a
pf ivan elena, com erbiceni
sat erbiceni, judeul iasi
ferm de semi-subzisten a
pf damian ghe florin, com
blai sat podisu, judeul iasi
ferm de semi-subzisten a
pf munteanu m constantin,
com blai sat podisu, judeul iasi
ferm de semi-subzisten a
pf moruzi p petru, com
scobini sat sticlria, judeul iasi
ferm de semi-subzisten a
pf acostchioaie c
constantin, com focuri sat
focuri, judeul iasi
ferm de semi-subzisten a
pf brjovanu petru, com
focuri sat focuri, judeul iasi
ferm de semi-subzisten a
pf bejenaru luminia, com
fntnele sat fntnele, judeul iasi
ferm de semi-subzisten a
pf david ioan, com belcesti
sat munteni, judeul iasi
ferm de semi-subzisten a pf
duduman costel-ovidiu, com fntnele
sat fntnele, judeul iasi
ferm de semi-subzisten a
pf astefanei cristinaadalciza,
com blai sat blai, judeul iasi
ferm de semi-subzisten a
pf moraru mariana, com
focuri sat focuri, judeul iasi
ferm de semi-subzisten a
pf prlog ioana, com
belcesti sat satu nou, judeul ias
ferm de semi-subzisten a
pf holer ionu-alin, com
belcesti sat satu nou,
ferm de semi-subzisten a
pf melenciuc vasile, com
belcesti sat belcesti, judeul iasi
ferm de semi-subzisten a
pf petrisor sorin, com
focuri sat focuri, judeul iasi

Program

Masura

Beneficiar

Val
proiect

Locatie

feadr

141

pf baban
sebastiandumitru

7.500
euro

com. focuri sat


focuri jud iai

feadr

141

popovici dana

7.500
euro

dolhasca, sat budeni

feadr

pf pintilie m.
mihaela

7.500
euro

com scobini sat


scobini

feadr

pfa bleju
florin-vasilic

7.500
euro

com blai sat


blai

feadr

pf ivan elena

7.500
euro

com erbiceni sat


erbiceni

feadr

pf damian ghe
florin

7.500
euro

com blai sat


podisu

feadr

pf munteanu m
constantin

7.500
euro

com blai sat


podisu

feadr

pf moruzi p
petru

7.500
euro

com scobini sat


sticlria

feadr

pf
acostchioaie
c constantin

7.500
euro

com focuri sat


focuri

feadr

pf brjovanu
petru

7.500
euro

com focuri sat


focuri

feadr

pf bejenaru
luminia

7.500
euro

com fntnele sat


fntnele

feadr

pf david ioan

7.500
euro

com belcesti sat


munteni

feadr

pf duduman
costel-ovidiu

7.500
euro

com fntnele sat


fntnele

feadr

pf astefanei
cristinaadalciza

7.500
euro

com blai sat


blai

feadr

pf moraru
mariana

7.500
euro

com focuri sat


focuri

feadr

pf prlog
ioana

7.500
euro

com belcesti sat


satu nou

feadr

pf holer
ionu-alin

7.500
euro

com belcesti sat


satu nou

feadr

pf melenciuc
vasile

7.500
euro

com belcesti sat


belcesti

feadr

pf petrisor
sorin

7.500
euro

com focuri sat


focuri

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 146 of 328

Nr
crt
122
123
124
125
126
127
128
129
130
131

132

133
134
135

136

137
138
139
140

Denumire proiect
ferm de semi-subzisten a
pf matasaru alexandru, com
belcesti sat belcesti, judeul iasi
ferm de semi-subzisten a
pf cornea ionel-gigel, com
belcesti sat munteni, judeul iasi
ferm de semi-subzisten a
pf dulgheru v ionu-gabriel,
com sireel sat slobozia, judeul iasi
ferm de semi-subzisten a
pf bumbu gheorghe, com
belcesti sat tansa, judeul iasi
ferm de semi-subzisten a
pf soric andrei-ionu, com
belcesti sat satu nou, judeul iasi
ferm de semi-subzisten a
pf petrariu cristian, com
fntnele sat fntnele,
ferm de semi-subzisten a
pf chitic ctlin, com
belcesti sat munteni, judeul iasi
ferm de semi-subzisten a
pf alexandroae dumitru,
com belcesti sat munteni, judeul iasi
ferm de semi-subzisten a pf
acasandrei gh vasile,
ferm de semi-subzisten a
pfa gafon ionel, com focuri
sat focuri, judeul iasi
ferm de semi-subzisten a
pfa vrnceanu paraschiva,
com erbiceni sat brlesti,
judeul iasi
ferm de semi-subzisten a
pf david gheorghe, com
belcesti sat munteni, judeul iasi
ferm de semi-subzisten a
pf moraru c dumitru, com
focuri sat focuri, judeul ias
ferm de semi-subzisten a
pf omusoru mihai, com
fntnele sat fntnele, judeul iasi
ferm de semi-subzisten a
pf grigoras constantin, com
coarnele caprei sat
coarnele caprei, judeul iasi
ferm de semi-subzisten a
pfa rugin constantin, com
blai sat blai, judeul iasi
ferm de semi-subzisten a
pf cornea ion, com belcesti
sat munteni, judeul iasi
ferm de semi-subzisten a
pf urdea maria, com scobini
sat scobini, judeul iasi
ferm de semi-subzisten a
pfa drobot v mircia, com
sireel sat sireel, judeul iasi

Beneficiar

Val
proiect

Locatie

feadr

pf matasaru
alexandru

7.500
euro

com belcesti sat


belcesti

feadr

pf cornea
ionel-gigel

7.500
euro

com belcesti sat


munteni

feadr

pf dulgheru v
ionu-gabriel

7.500
euro

com sireel sat


slobozia

feadr

pf bumbu
gheorghe

7.500
euro

com belcesti sat


tansa

feadr

pf soric
andrei-ionu

7.500
euro

com belcesti sat


satu nou

feadr

pf petrariu
cristian

7.500
euro

com fntnele sat


fntnele

feadr

pf chitic
ctlin

7.500
euro

com belcesti sat


munteni

feadr

pf
alexandroae
dumitru

7.500
euro

com belcesti sat munteni,


judeul iasi

feadr

pf acasandrei
gh vasile

7.500
euro

com coarnele
caprei sat coarnele
caprei

feadr

pfa gafon
ionel

7.500
euro

com focuri sat


focuri

feadr

pfa vrnceanu
paraschiva

7.500
euro

com erbiceni sat


brlesti

feadr

pf david
gheorghe

7.500
euro

com belcesti sat


munteni

feadr

pf moraru c
dumitru

7.500
euro

com focuri sat


focuri

feadr

pf omusoru
mihai

7.500
euro

com fntnele sat


fntnele

feadr

pf grigoras
constantin

7.500
euro

com coarnele
caprei sat coarnele
caprei

feadr

pfa rugin
constantin

7.500
euro

com blai sat


blai

feadr

pf cornea ion

7.500
euro

com belcesti sat


munteni

feadr

pf urdea maria

7.500
euro

com scobini sat


scobini

feadr

pfa drobot v
mircia

7.500
euro

com sireel sat


sireel

Program

Masura

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 147 of 328

Nr
crt
141
142

143

144

145
146
147
148

149

150

151

152
153
154

155

156
157

Denumire proiect
ferm de semi-subzisten a
pf stoica a gheorghe, com
sireel sat sireel, judeul iasi
ferm de semi-subzisten a
pf amoasei ioan, com
belcesti sat munteni, judeul iasi
achizitia de utilaje pentru servicii de
mecanizare si infiintarea unei sectii
mestesugaresti pentru producerea de
unelte agricole si reparatii ale acestora
pentru sc agroteh boeck srl, comuna
scobinti, judetul iasi
achizitie de utilaje agricole pentru
prestari servicii la s.c. agrofoc
company srl focuri
ferm de semi-subzisten a
pf aniculesei constantin,
com coarnele caprei sat
coarnele caprei, judeul iasi
enache
dumitru
ferm de semi-subzisten a
pf balmus mihai, com
belcesti sat belcesti, judeul iasi
ferm de semi-subzisten a
pf hrisc florin, com
belcesti sat munteni, judeul iasi
ferm de semi-subzisten a
pf ciocan costic, com
coarnele caprei sat
coarnele caprei, judeul iasi
ferm de semi-subzisten a
pf gheorghi constantin,
com coarnele caprei sat
coarnele caprei, judeul iasi
ferm de semi-subzisten a
pf ni costic, com
coarnele caprei sat
coarnele caprei, judeul iasi
ferm de semi-subzisten a
pf stefan petrea, com
belcesti sat liteni, judeul iasi
modernizare baza de procesare si
depozitare cereale
extindere si modernizare ferma
apicola
mbunatatirea si cresterea
competitivitatii sectorului zootehnic
prin instalarea alinei-adnana
brjoveanu n satul focuri, comuna
focuri, judetul iasi
modernizare ferma agrozootehnica,
comuna focuri, sat
focuri judetul iasi
achiziie autogreder pentru lucrri
de pregtire a terenului, comuna
scobini, judeul iai

Beneficiar

Val
proiect

Locatie

feadr

pf stoica a
gheorghe

7.500
euro

com sireel sat


sireel

feadr

pf amoasei
ioan

7.500
euro

com belcesti sat


munteni

sc agroteh boeck
srl

140.595
euro

sat badeni, com


scobinti

Program

Masura

feadr

312-1

feadr

312-1

sc agrofoc
company s.r.l.

feadr

141

pf aniculesei
constantin

feadr

141

pf enache
dumitru

7500
euro

feadr

141

balmus mihai

7500
euro

feadr

141

pf hrisc
florin

feadr

141

pf ciocan
costic

141

pf gheorghi
constantin

feadr

49.910
euro
7500
euro

7500
euro

pf ni costic

feadr

141

feadr

141

pf stefan
petrea

feadr

123-1

latini com srl

feadr

112

calin simona calina

feadr

112

birjoveanu
alina-adnana

feadr

112

vladeanu
gabriel-doru

feadr

312

sc roads
company s.r.l

com coarnele
caprei sat coarnele
caprei
com blai sat
podisu
belcesti sat belcesti,
judeul iasi
com belcesti sat
munteni

7500
euro

com coarnele
caprei sat coarnele
caprei

7500
euro

com coarnele
caprei sat coarnele
caprei

7500
euro

com coarnele
caprei sat coarnele
caprei

7500
euro

com belcesti sat


liteni

444.325
euro

sat belcesti,
com. belcesti

14.000
euro

sat fantanele,
com fantanele

22.000
euro
25.000
euro
84.472
euro

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 148 of 328

sat focuri, com


focuri

sat focuri, com


focuri
sat focuri, com
focuri
sat badeni, com
scobinti

Nr
crt
158

159

160

161

162

163
164
165

166

167

168

169

170

171

172
173

Denumire proiect
studio tv local si retea de
transmisie catv, internet si
telefonie fixa in comuna erbiceni,
,judetul iasi
instalarea tinerei fermiere moruzi
ionela
pe exploatatia apicola, sat sticlaria,
comuna scobinti, judet iasi
dezvoltarea fermei vegetale proprii a
pfa zvncu ana - maria, comuna focuri,
judeul iasi
creterea competitivitii sectorului
apicol prin instalarea tinarului fermier
bitanu viorel-dnu ca ef al
exploataie agricole n comuna blai,
judeul iai
infiintarea si dezvoltarea exploatatiei
agricole ailiesei dana-elena, persoana
fizica din satul fetesti, comuna scobinti,
judetul iasi
dezvoltarea fermei apicole pf tincu stavarache gheorghe, comuna
scobini,
judeul iasi
extindere si mordenizare exploatatie
agricola
ferm de semi-subzisten a pf boca
m.
mihai, sat sticlria, comuna scobini,
judeul iasi
ferm de semi-subzisten a i.i.
prsneac
ioan-marinel, sat erbiceni, comuna
erbiceni, judeul iasi
ferm de semi-subzisten a pf ciocan
viorel, sat satu nou, comuna belcesti,
judeul iasi
ferm de semi-subzisten a pf
astefanei
oana, sat blai, comuna blai,
judeul iasi
ferm de semi-subzisten a pf
grigorescu ioan-ciprian, sat coarnele
caprei, comuna coarnele caprei,
judeul
iasi
ferm de semi-subzisten a pf
vasilachi
constantin, sat belcesti, comuna
belcesti, judeul iasi
ferm de semi-subzisten a pf liteanu
laureniu, sat podisu, comuna blai,
judeul iasi
ferm de semi-subzisten a pf
ciobanu
a. neculai, sat satu nou, comuna
sireel, judeul iasi
ferm de semi-subzisten a pf
cosofre

Program

Masura

Beneficiar

feadr

312

sc tvdatatel
network srl

feadr

112-1

moruzi
ionela

feadr

112-1

pfa zvncu
ana - maria

feadr

112-1

bitanu
vioreldnu

feadr

112-1

Val
proiect
155.304
euro
25.000
euro
12.000
euro

sat erbiceni,com.
erbiceni,
sat sticlaria,
com
scobinti
sat focuri,
com focuri

22.000
euro

sat
madarjesti,
,com baltati

25.000
euro

sat fetesti,
com
scobinti

tincu stavarache
gheorghe

25.000
euro

sat fetesti,
com
scobinti

s.c. agro
Radena s.r.l.

25.000
euro

Sat fantanele,
Com fantanele

ailiesei danaelena

feadr

112-1

feadr

112-1

feadr

141-01

pf boca m.
mihai

feadr

141-01

i.i. prsneac
ioan-marinel

feadr

141-01

pf ciocan
viorel

feadr

141-01

pf astefanei i.
oana

feadr

141-01

pf grigorescu
g. ioan-ciprian

feadr

141-01

pf vasilachi g.
constantin

feadr

141-01

pf liteanu i.
laureniu

feadr

141-01

pf ciobanu a.
neculai

feadr

141-01

pf cosofre c.
ion

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 149 of 328

Locatie

7500
euro
7500
euro
7500
euro
7500
euro

7500
euro

7500
euro
7500
euro
7500
euro
7500
euro

sat sticlria,
comuna scobini
sat erbiceni,
comuna erbiceni
sat satu nou,
comuna belcesti
sat blai,
comuna blai
sat coarnele
caprei, comuna
coarnele caprei
sat belcesti,
comuna belcesti
sat podisu,
comuna blai
sat satu nou,
comuna sireel
sat sticlria,
com. scobini

Nr
crt

174
175
176
177
178

179

180

181
182

183

184
185
186
187
188
189

190
191

Denumire proiect
c. ion, sat sticlria, com. scobini, jud.
iasi
ferm de semi-subzisten a pfa
munteanu d. georgel, sat belcesti,
comuna belcesti
ferm de semi-subzisten a i.i. lucaci
p. ionel, sat blai, comuna blai,
judeul iasi
ferm de semi-subzisten a pf radu
eliza-cristina, sat mdrjesti, comuna
blai, judeul iasi
ferm de semi-subzisten a pf drobot
ioan, sat sireel, comuna sireel,
judeul iasi
ferm de semi-subzisten a pf ancua
ionel, sat sireel, comuna sireel,
judeul iasi
ferm de semi-subzisten a pf
neghin
gh. angelica, sat scobini, comuna
scobini, judeul iasi
ferm de semi-subzisten a i.f.
beldiman
constantin-dumitru, sat totoesti, com.
erbiceni, jud. iasi
ferm de semi-subzisten a pfa
aluculesei vasile, sat brlesti, com.
erbiceni, jud. iasi
ferm de semi-subzisten a pf bleju
g. florin vasilic, sat blai, comuna
blai, judeul iasi
sprijin pentru ferma de semisubzisten a p.f. carp
romic, sat silistea nou, oras
dolhasca, jud suceava
ferma de semi-subzisten a p.f.
tanas dumitru, oras
dolhasca, jud suceava
ferma de semi-subzisten a pf lazr
elena cristina,
Oras dolhasca, judeul suceava
ferma de semi-subzisten a p.f. raicu
andreica rodica adina, oras dolhasca,
jud. suceava
ferma de semi-subzisten a p.f.
cojocaru alexandru,
sat budeni, oras dolhasca, jud suceava
ferma de semi-subzisten, pf luchian
ovidiu-paul,
oras dolhasca, judeul suceava
ferma de semi-subzisten a p.f. raicu
paraschiva, satul gulia, orasul
dolhasca, jud. suceava
ferma de semi-subzisten a p.f.
balasa constantin,
satul probota, orasul dolhasca, jud.
suceava
ferma de semi-subzisten a p.f.
pasere stefan, sat

Program

Masura

Beneficiar

feadr

141-01

feadr

141-01

pfa
munteanu d.
georgel
i.i. lucaci p.
ionel

feadr

141-01

pf radu i.
elizacristina

feadr

141-01

pf drobot v.
ioan

feadr

141-01

pf ancua i.
ionel

feadr

141-01

pf neghin g.
angelica

feadr

141-01

i.f. beldiman
constantindumitru

feadr

141-01

pfa aluculesei
vasile

feadr

141-01

bleju g.
florin vasilic

feadr

141-01

feadr

141-01

feadr

141-01

feadr

141-01

feadr

141-01

feadr

141-01

feadr

141-01

feadr

141-01

feadr

141-01

Val
proiect

7500
euro
7500
euro
7500
euro
7500
euro
7500
euro
7500
euro
7500
euro
7500
euro

carp romic

7500
euro

tanas dumitru

7500
euro

lazr elena cristina

7500
euro

raicu andreica
rodica adina
cojocaru alexandru
luchian ovidiupaul

7500
euro
7500
euro
7500
euro

raicu paraschiva

7500
euro

balasa constantin

7500
euro

pasere stefan

7500
euro

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 150 of 328

7500
euro

Locatie

sat belcesti,
comuna belcesti
sat blai,
comuna blai
sat mdrjesti,
comuna blai
sat sireel,
comuna sireel
sat sireel,
comuna sireel
sat scobini,
comuna scobini
sat totoesti,
com. erbiceni
sat brlesti, com.
erbiceni
sat blai,
comuna blai
oras dolhasca, sat
silistea nou
oras dolhasca, sat
dolhasca
oras dolhasca, sat
silistea nou
oras dolhasca, sat
dolhasca
oras dolhasca, sat
budeni
oras dolhasca, sat
dolhasca
oras dolhasca, sat
gulia
oras dolhasca, sat
probota
oras dolhasca, sat
silistea nou

Nr
crt

192

193

194
195
196
197
198

199

200

201

202

Denumire proiect
silistea nou, oras dolhasca, jud.
suceava
ferma de semi-subzisten a p.f.
azoiei gheorghe, sat
valea poienei, oras dolhasca, jud
suceava
modernizare ferma porcine,
modernizare
moara de furaje si achizitii de utilaje
tehnologice si agricole
achizitii de utilaje agricole pentru sc
topmar agro serv srl din com baltati,
sat madarjesti judetul iasi
dezvoltarea serviciilor pentru
populatia din zona arondata
comunei coarnele caprei, jud iasi
dezvoltarea serviciilor pentru
populatia din zona arondata
comunei baltati, jud iasi
achizitii utilaje agricole, sat focuri, com
focuri, judetul iasi
achizitii utilaje agricole, sat focuri, com
focuri, judetul iasi
achizitia de utilaje in vederea
prestarii de servicii conexe
agriculturii pentru
microintreprinderea sc agroteh
boeck srl, comuna scobinti,
judetul iasi
sistem centralizat de canalizare a loc.
baltati, alimentare cu apa a loc. baltati,
modernizare drumuri in loc. baltati,
desfiintare constructie existenta si
infiintare centru de zi pentru batrani in
satul baltati, asigurarea dotarilor
necesare evenimentului de promovare
a traditiilor locale ziua comunei baltati;
prima dotare a serviciului de
gospodarire comunala cu utilaje pentru
intretinerea drumurilor din com. baltati,
jud. iasi
proiect integrat: infiintare sistem de
alimentare cu apa potabila in com.
erbiceni, jud. iasi, etapa i - loc. erbiceni
si barlesti; infiintare sistem de
canalizare ape uzate menajere in com.
erbiceni, jud. iasi: etapa i - loc. erbiceni
si barlesti; modernizare prin asfaltare
drumuri satesti com. erbiceni - km
0+000 - 3+200, com. erbiceni, jud. iasi;
construire centru social, com. erbiceni,
jud. iasi; achizitionare costume
populare prntru ansamblul bahluietul,
com. erbiceni, jud. iasi
achizitii de utilaje si echipamente
pentru
prestari servicii si activitati
mestesugaresti in

Program

Masura

feadr

141-01

feadr

121-1

feadr

Beneficiar

Val
proiect

azoiei gheorghe

7500
euro

oras dolhasca, sat


valea poienei

s.c. latini com s.r.l.

3.359.937
euro

sat belcesti, comuna belcesti

312

sc topmar agro serv


srl

816.286
lei

sat madarjesti, com baltati

feadr

312

pfa tatarusanu
gavril vasile

feadr

312

pfa nichifor mircea


adrian

feadr

312

feadr

312

feadr

312

sc agroteh boeck
srl

feadr

322

com baltati

10.247.87
3 lei

com baltati

feadr

322

erbiceni

10.532.92
6 lei

com erbiceni

feadr

312

ii hlihor mihaiovidiu

sc cerealest srl
sc cereal nord est
srl

212.342
lei

sat. coarnele caprei

215.225
lei

sat valea oilor, com baltati

795.405
lei
847.067
lei

sat focuri, com focuri

858.736
lei

sat badeni, com scobinti

848.980
lei

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 151 of 328

Locatie

sat focuri, com focuri

sat baltati, com baltati

Nr
crt

Denumire proiect

Program

Masura

Beneficiar

Val
proiect

Locatie

com baltati, jud iasi


203

204

205

206
207
208

209
210
211
212
213
214
215
216
217
218
219
220
221

achizitii de utilaje si echipamente


pentru prestari servicii in
telecomunicatii in mediul rural
achizitie de utilaje pentru prestari
servicii conexe agriculturii si inchirierii,
pentru
microintreprinderea sc fidagro service
srl, din localitatea belcesti,comuna
belcesti, judetul iasi
achizitie de utilaje pentru prestari
servicii conexe agriculturii si inchirierii,
pentru microintreprinderea sc
samiagro srl, din localitatea
belcesti,comuna belcesti, judetul iasi
instalarea tanarului fermier prin
dezvoltarea fermei horticole
,intreprindere individuala
hlihor lidia-elena,sat baltati, com baltati
modernizare ferma apicola, sat
badeni,com scobinti, judetul iasi
instalarea tanarului fermier prin
dezvoltarea fermei horticole proprii a pf
hlihor ioan lucian, sat baltati, comuna
baltati, judetul iasi
modernizarea exploatatiei agricole sc
phyto
expert srl, comuna siretel, judetul iasi
constituire gal microregiunea
belcesti-focuri-iasi
grupul de actiune locala falticeni
modernizare exploatatie apicola,
comuna focuri, judetul iasi
dezvoltare si dotare ferma apicola in
sat totoiesti, com. erbiceni, jud. iasi
modernizare exploatatie apicola,
comuna scobinti, judetul iasi
dezvoltarea exploatatiei apicole,
calin tatiana,sat
fantanele, comuna fntnele, jud. iasi
modernizare ferma apicola, comuna
scobinti, judetul iasi
modernizare ferma zootehnica, sat
cotargaci, comuna baltati, judetul iasi
modernizarea fermei detinuta de
astefanei dumitru sat baltati,
comuna baltati, judetul iasi
modernizare ferma apicola i. f.
matasaru a. alexandru, comuna
belcesti, judetul iasi
modernizare ferma zootehnica, sat
siretel ,comuna siretel ,judetul iasi
extinderea fermei detinuta de
apricopoaie mihai gabriel af in sat
valea oilor, com oilor, comuna baltati,
judetul iasi

sc adserv telecom
srl

feadr

361.032
lei

sat erbiceni, com erbiceni

452.237
lei

sat belcesti, com belcesti

sc samiagro srl

521.327
lei

sat belcesti, com belcesti

ii hlihor lidia elena

25.000
euro

pfa sofronea maura

20.000
euro

sc fidagro service
srl

feadr

312

feadr

312

feadr

112

feadr

112

feadr

112

pf hlihor ioan
lucian

feadr

112

sc phyto expert
srl

feadr

431.1

sc.debemus srl

feadr

431.1

feadr

141

feadr

141

feadr

25.000
euro
25.000
euro

sat badeni, com


scobinti
sat baltati, com
baltati
comuna siretel

sc cora
consulting srl
pfa rusu c.m.
petru
p.f.a. ichim
neculai

47.200
euro
48.500
euro
7500
euro
7500
euro

141

pfa sofronea t.
toader

7500
euro

feadr

141

calin tatiana pfa

7500
euro

feadr

141

feadr

141

pf nastasa gh.
constantin
pfa sidor c.
ioan

7500
euro
7500
euro

sat focuri,
com focuri
sat totoiesti,
com. erbiceni
sat badeni,
comuna
scobinti
sat
fantanele, comuna fntnele,
jud. iasi
sat scobinti,comuna
scobinti
Sat cotargaci,
Comuna baltati

feadr

141

astefanei dumitru

7500
euro

sat baltati, com baltati, jud.


iasi

feadr

141

i.f. matasaru a.
alexandru

7500
euro

feadr

141

pf tapoi i.
viorel

7500
euro

feadr

141

apricopoaie
mihai gabriel
asociatie familiala

7500
euro

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 152 of 328

sat baltati, com


baltati

sat belcesti,
comuna
belcesti
sat siretel
com siretel
sat vale oilor, com baltati

Nr
crt
222
223
224

225
226
227
228
229
230
231
232
233
234
235
236
237

Denumire proiect
microferma vegetala si animala
zaharia constantin
modernizare exploatatie horticola, sat
baltati, comuna baltati, judetul iasi
cresterea volumului productiei
destinate comercializarii si
diversificarea productiei in functie de
cerintele pietii
modernizare exploatatie mixta, sat
scobinti, comuna scobinti, judetul iasi
modernizare ferma zootehnica,sat
belcesti , comuna belcesti, judetul iasi
modernizare exploatatie mixta, sat
scobinti, comuna scobinti, judetul iasi
modernizare exploatatie mixta, sat
scobinti, comuna scobinti, judetul iasi
modernizare ferma zootehnica, satul
valea oilor, comuna baltati, judetul iasi
extinderea si modernizarea ferma
apicola, sat focuri com focuri, jud. iasi
extindere si modernizare exploatatie
apicola
infiintrea exploatatiei agricole nichifor
mircea adrian, sat valea oilor, com.
baltati, jud. iasi
infiintrea exploatatiei agricole nichifor
elena andreea, sat valea oilor, com.
baltati, jud. iasi
sprijin pentru ferma de
semisubzistenta
sprijin pentru ferma de
semisubzistenta
sprijin pentru ferma de
semisubzistenta
sprijin pentru ferma de
semisubzistenta

zaharia
constantin
pfa varga m.
iosif

Val
proiect
7500
euro
7500
euro

sat tansa,
Comuna belcesti
sat baltati,
Comuna baltati

sandulache
gheorghe

7500
euro

sat belcesti,
Comuna belcesti

7500
euro

sat scobinti,
Comuna scobinti

7500
euro
7500
euro
7500
euro
7500
euro

Sat belcesti , comuna


belcesti, judetul iasi
sat scobinti, comuna
scobinti
sat scobinti, comuna
scobinti
sat valea oilor, com
baltati
com. focuri, sat focuri,

Program

Masura

Beneficiar

feadr

141

feadr

141

feadr

141

feadr

141

feadr

141

feadr

141

feadr

141

feadr

141

pf iosif c. vasile

feadr

112

pfa rusu c. m.
Petru

51.420 lei

feadr

112

pfa calin sandu

51.660 lei

com fantanele

feadr

112

nichifor mircea
adrian pf

107.057
lei

com. baltati, sat valea


oilor,

feadr

112

nichifor elena
andreea pf

107.057
lei

com. baltati, sat valea


oilor

feadr

141

florescu petru

feadr

141

pitaru costel

feadr

141

paval florea

feadr

141

pandelea petru

7500
euro
7500
euro
7500
euro
7500
euro

oras dolhasca
sat probota
com dolhasca
sat budeni
oras dolhasca
sat budeni
oras dolhasca
sat valea poieni
oras dolhasca
sat valea poienei

pf todica m.
viorica
pfa enache i.
ghiorghi
pf todica n.
mihai
pf todica n.
neculai

238

sprijin pentru ferma de


semisubzistenta

feadr

141

ferariu neculai

7500
euro

239

sprijin pentru ferma de


semisubzistenta

feadr

141

ungureanu maria

7500
euro

feadr

141

pandelea gheorghe

feadr

121

s.c. agroimpact
s.r.l.

240
241

242

sprijin pentru ferma de


semisubzistenta
achizitie de utilaje agricole pentru
culturi de camp
sistem centralizat de canalizare si
statie de epurare in loc. fantanele;
modernizare dc140 km 23+006 30+336 fantanele-chiscarenisipote(dj282c) si modernizare drum
satesc dc140 - cimitir, in com.
fantanele; 3. alimentare cu apa in
com. fantanele; 4. centru de
asistenta copii, dupa programul
scolar in loc. fantanele; 5.
conservarea si valorificarea

feadr

322

a.d.i. fantanele sipote

7500
euro
741.716
lei

23.658.00
0 lei

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 153 of 328

Locatie

oras dolhasca
sat budeni
oras dolhasca
sat valea poienei
com. erbiceni, jud. iasi

com.
fantanele,
sipote, jud.
iasi

Nr
crt

243

244
245
246
247
248
249
250
251
252
253
254
255
256

257

258

259

260

Denumire proiect
mostenirii culturale specifice zonei si
promovarea tarafului si formatiei de
dansuri populare traditionale in com.
fantanele
modernizare drumuri satesti in lungime
de 6930 m; infiintare retea de
canalizare in sat arama, construire
centru de ingrijire
copii si dotare camin cultural, com.
coarnele caprei, jud. iasi
extindere microgferma zootehnica,
focuri, jud iasi
modernizare drum comunal dc 116
podisu-valea oilor - blatati, com.baltati,
jud.iasi
modernizare drum comunal dc 140 km
15+336-23+006 focuri-fantanele
comuna focuri judet iasi
modernizare drumuri comunale in
com.belcesti,jud.iasi
modernizare drum comunal
sprinceana-erbiceni-barlesti-totoesti,
jud.iasi
reabilitare si modernizare dc 148
siretel-satu nou-numosu-berezlogi,
jud.iasi
modernizare ferma vegetala,
localitatea valea oilor, coomuna baltati,
judetul iasi
achizitia de utilaje agricole pentru
ferma vegetala a sc piave investimenti
ro srl, localitatea baltati, judetul iasi
reparatii si modernizare sera, sat
baltati, comuna baltati, judetul iasi
microferma zootehnica, localitatea
focuri, judetul iasi
microferma zootehnica localitatea
coarnele caprei, jud.iasi
infiintare plantatie pomicola in comuna
baltati, judetul iasi
reamenajare (modernizare) atelier
pentru produse artizanale din lemn si
componente mobilier rustic, comuna
baltati, judetul iasi
achizitionarea unei combine de
recoltat cereale paioase si a unui
echipament de recoltat porumb si
floarea soarelui in comuna erbiceni,
judetul iasi
modernizare ferma vegetala din
localitatea scobinti, judetul iasi
achizitia de utilaje tehnologice,
mijloace de transport si material
biologic pentru exploatatia piscicola a
sc uniconstruct prod srl, localitatea
focuri, com. focuri, judetul iasi
modernizare drumuri probota-poienari
probota-heci dolhasca -sandeni
comuna dolhasca

Program

Masura

Beneficiar

Val
proiect

Locatie

feadr

322

cl coarnele caprei

9.196.251
lei

com.
coarnele
caprei, jud.
iasi

feadr

121

focuri

sapard

2.1.

consiliul local al
com. baltati

sapard

2.1.

sapard

2.1.

sapsrd

2.1.

sapard

consiliul local al
comunei focuri
judetul iasi
consiliul local al
com. belcesti

3.597.791
lei
981,210.8
9 euro

baltati

928272.4
0 euro

focuri

966663.0
7 euro

belcesti

consiliul local al
com. erbiceni

998124.6
6 euro

erbiceni

2.1.

consiliul local al
com. siretel

992614.5
4 euro

siretel

sapard

3.1.

sc nichifor company
srl

48152.87
euro

baltati

sapard

3.1.

sc piave
investimenti ro srl

100927.8
2 euro

baltati

sapard

3.1.

sc gradina ursului
srl

sapard

3.1.

sc ferma robert srl

sapard

3.1.

sc pig farm srl

sapard

3.1

sc olma srl

136214.6
7 euro
507421.8
5 euro
536029.9
8 euro
63581.80
euro

sapard

3.4.

sc euro ite srl

94805.39

baltati

sapard

3.1.

sc aurora star srl

272528.7
3 euro

erbiceni

sapard

3.1.

sc verenafarm srl

840617.6
6 eurp

scobinti

sapard

3.4.

sc uniconstruct prod
srl

215066.7
1 euro

focuri

sapard

2.1.

consiliul local al
comunei dolhasca
judetul suceava

949683.9
6 euro

dolhasca

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 154 of 328

focuri

baltati
focuri
coarnele caprei
baltati

Nr
crt

Denumire proiect

Program

Masura

Beneficiar

sapard

3.1.

sc interagro srl

261

infiintare euroferma pentru vaci cu


lapte in oras dolhasca, jud.suceava

262

Reabilitare coal

Fond
IREX

PRIR

263

Reabilitare coal

MEC

PRIS

264

Reabilitare corp coal SAM

Phare

TVET

Val
proiect
185951.8
2 euro

Consiliul Local al
com. Focuri
Consiliul Local al
com. Focuri
Consiliul Local al
com. Focuri

Locatie
Dolhasca
Focuri
Focuri
Focuri

Interesul manifestat i numrul mare de proiecte implementate relev calitatea personalului


calificat n derularea programelor cu finanare european.

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 155 of 328

Sursele de finanare ale obiectivelor de investiii


a. Autoriti publice locale
Dezvoltarea economic local din teritoriul microregiunii se bazeaz pe resursele
comunitilor locale i pe deschiderea antreprenorial a acestora. Resursele financiare ale
comunelor sunt n marea lor majoritate venituri curente din taxele directe parte a veniturilor
curente provine din taxa pe proprietate. Aceasta este de trei tipuri: taxa pe locuin, pe teren si pe
autovehicule. Teritoriul Microregiunii Belceti Focuri nu face excepie de la situaia naional n
ceea ce privete modalitatea de finanare a autoritilor publice locale. Bugetele locale se bazeaz
prioritar pe cotele defalcate din impozitul pe venit i TVA transferate prin intermediul Consiliului
Judeean Iai.
Autoritile locale au mai beneficiat i fonduri cu destinaie special provenind de la
Ministerul Finanelor sau Guvern. n ultimii ani, o mare parte a autoritilor locale au accesat
proiecte finanate cu ajutorul fondurilor structurale finanate cu ajutorul fondurilor de pre-aderare
ale Uniunii Europene. Veniturile apropriate (sursele atrase) s-au constituit din atragerea de proiecte
finanate din fondurile europene sau din finanri private care au dezvoltat iniiative antreprenoriale
la nivel local.

b. Creditul rural
Din 1990 i pn n prezent, sistemul financiar rural a cunoscut o dezvoltare continu, ns
ntr-un ritm mult mai sczut dect cel urban. Dei sistemul financiar rural nu prezint probleme de
lichiditate, gradul de ptrundere n spaiul rural este sczut, fiind ndreptat preponderent ctre
societile comerciale cu indicatori financiari foarte buni.
Ptrunderea n spaiul rural prin segmentul exploataiilor agricole medii si prin IMM-uri
rmne n mare msur dificil, din cauza riscurilor si taxelor de tranzacionare percepute de bncile
comerciale, a unei slabe baze de garantare bancar si a unor instituii de microfinanare aflate n
stadiu incipient.
Accesul limitat la credite de ctre segmentele cele mai dense al agricultorilor i a populaiei
din mediul rural reduce capacitatea de a investi i ngreuneaz foarte mult absorbia fondurilor UE,
care impun o cerin de prefinanare din partea beneficiarilor.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 156 of 328

n teritoriul Microregiunii Belceti Focuri, este nc greu de obinut un mprumut de ctre o


firm mica, un start-up sau de ctre un agricultor. Aceast situaie se reflect n numrul mic de
societi nfiinate i care funcioneaz n teritoriu.
n momentul de fa, n teritoriu i desfoara activitatea numai 3 instituii financiare,
respectiv Cooperativa de credit Sprijinul Belceti, Cooperativa de credit Sperana Focuri si
Cooperativa de credit Biruinta Dolhasca. Pentru realizarea operaiunilor bancare specific
activitilor economice, agenii economici sunt obligai s se deplaseze n oraele limitrofe
microregiunii, respectiv Hrlu, Trgu Frumos, Podu Iloaiei, Falticeni.
Comunele componente ale Grupului de Actiune Locala Microregiunea Belceti Focuri
dispun de o serie de retele si echipamente tehnico-edilitare caracterizate printr-un grad redus de
acoperire. De asemenea, se inregistreaza zone insuficient sau deloc echipate cu unele retele
tehnico-edilitare.
Canalizare
Evacuarea apelor uzate n gospodrii se realizeaz n sistem necentralizat: fose septice
construite impropiu , bazine vidanjabil etc. Asadar, sistemul de canalizare este deficitar in cadrul
teritoriului GAL-ului. Sistemul de canalizare pluvial se realizeaz prin santurile laterale ale
drumurilor ce strbat localitatile, iar faptul c ulitele din comun nu dispun de canalizare, reprezint
o surs de poluare si degradare n zonele respective.
Gospodrirea deseurilor
Majoritatea localitatilor componente din aria teritoriala a GAL Microregiunea Belceti
Focuri nu beneficiaz de existenta unui spatiu corespunzator amenajat pentru depozitarea
deseurilor.
Alte elemenete complementare privind grupul de actiune locala- Microregiunea Belceti
Focuri
Teritoriu
In unele zone, s-au realizat plantatii de specii diferite fata de ceea ce alcatuiau covorul
vegetal natural ceea ce a dus la artificializarea peisajului geografic. In acest sens, este necesara, in
teritoriul potential GAL Microregiunea Belceti Focuri, implementarea unor masuri de
conservare a mediului.
Infrastructura rutiera este slab dezvoltata, situatie cu un impact negativ asupra altor
elemente din teritoriu (servicii pentru populatie, dezvoltare turistica etc)

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 157 of 328

Infrastructura de cazare este dezvoltata insuficient, in cadrul teritoriului GAL


Microregiunea Belceti Focuri, desi, asa cum s-a prezentat anterior, potentialul turistic este unul
ridicat;
Populatie
Exista initiativa la nivel local, in special in randul femeilor;
Forta de munca din zona este relativ ieftina fata de teritoriile invecinate;
Exista, in cadrul teritoriului GAL Microregiunea Belceti Focuri, mici meseriasi autorizati
in lucrari de zidarie, comert, croitorie etc. Cu scopul dezvoltarii lor, se impun masuri de sprijinire a
activitatilor non agricole.
Activitati economice
Se constata, in ultima perioada,in zona, o crestere a numarului de unitati comerciale mici;
Organizare sociala si institutionala
Caracteristic APL din zona rurala GAL Microregiunea Belceti Focuri este si
descentralizarea administrativa redusa;
Existenta in fiecare comuna a unui dispensar in care isi desfasoare activitatea un medic de
familie sau chiar un medic specialist, insa, desi exista, dispensarele comunale sunt slab dezvoltate si
necesita interventii;
Infrastructura scolara este de slaba calitate; Institutii de invatamant primar si gimnazial care
nu raspund standardelor UE;
Nivel redus de implicare a institutiilor locale in activitatile sociale ale zonei din lipsa
fondurilor;
Institutii financiar bancare aproape inexistente in zona;
Camine culturale dotate insuficient sau necorespunzator;
Existenta redusa a caminelor de batrani si a centrelor de copii in zona;
Parcurile, spatiile de joaca pentru copii, pistele de biciclete etc. sunt aproape inexistente in
zona;
In concluzie, situatia actuala a serviciilor si infrastructurii din zona GAL Microregiunea
Belceti Focuri afecteaza puternic calitatea vietii din spatiul rural si constituie o piedica pentru
dezvoltarea activitatilor economice. Prin urmare, prioritizarea nevoilor si identificarea unor masuri
de inverventie sunt necesare in zona.

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 158 of 328

In urma analizei realizate asupra teritoriului GAL Microregiunea Belceti Focuri in ceea ce
priveste componenta teritoriului, numarul de locuitori ai teritoriului, densitatea populatiei si zonele
Natura 2000 prezentam mai jos o sinteza a rezultatelor obtinute:

TERITORIU
GAL MB-F
Densitatea
111,63 loc/Kmp

Populatia
53.611 locuitori

Existenta zone sarace


Zone Natura 2000

Acopera mai multe


Jud: Iasi, Suceva

Figura nr 18 Caracteristicile principale ale teritoriului


In ceea ce priveste componenta parteneriatului GAL Microregiunea Belceti Focuri
prezinta urmatoarele caracteristici:

Minoritati
entice:
1 Comunitatea
Rusilor
Lipoveni

Part privati
si SC:
73,81%

Tineri:
40,48%

Org Mediu
APM
Suceva

Femei
30,95%

PARTENERI

Sector
economic
22

Organizatii
agricole:
4

Sector
forestier
1. OS
Dolhasca

Grup
Producatori
1 Apis
Arsinel

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 159 of 328

PARTEA a II-a: Analiza SWOT

1. Valorificarea sprijinului financiar european


pentru renovarea i dezvoltarea infrastructurii
i a patrimoniului local
2. Dezvoltarea infrastructurii generale va
crete gradul de interes al potenialilor
investitori
3. Dezvoltarea infrastructurii rutiere n teritoriu
va facilita accesul rutier ctre centrele urbane
din vecintate
4. Energia verde este una dintre prioritile
Uniunii Europene
5. Potenial de a se mbunti managementul
apei i solului prin susinerea practicilor
agricole care protejeaz mediul
6. Potenial crescut de utilizare a resurselor
forestiere n vederea conservrii solului prin
mpdurirea terenurilor agricole i non-agricole
7. Potenial de a lupta mpotriva schimbrilor
climatice prin dezvoltarea i utilizarea crescut
a surselor de energie regenerabil,
8. Tendina de dezvoltare teritorial a oraelor
din vecintate va duce la scurtarea distanei
fa de acestea
9. Distana mic fa de oraele din jude: Iai,
Hrlu,Trgu Frumos, Podu Iloaiei
10. Accesul facil la pieele oraelor

1. Pierderea/nlocuirea stilului de via


tradiional
2. Dispariia patrimoniului i a tradiiilor
rurale
3. Facilitarea accesului ctre oraele
nvecinate datorit dezvoltrii infrastructurii
va conduce la creterea migraiei forei de
munc ctre aceste orae
4. Impactul tierilor ilegale asupra solului

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 160 of 328

RISCURI

OPORTUNITI

TERITORIUL
(caracteristici geografice izolare deservire infrastructuri)
(centre de interes patrimoniu cultur mediu nconjurtor)

PUNCTE TARI

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 161 of 328

PUNCTE SLABE

1. Infrastructura de acces relativ bun


2. Existena surselor de ap curate
3. Existena unor obiceiuri, tradiii i
meteuguri populare
4. Identitate rural/stil de via tradiional
5. Calitate bun a apei potabile datorit
inputului chimic redus din agricultur
6. Teritoriul ndeplinete cerinele privind
emisiile de GES stabilite pentru anul 2010

1. Lipsa de continuare, sprijinire i


promovare a meterilor i artitilor populari
2. Inexistena unor obiective
culturale/istorice cu un potenial turistic
ridicat
3. Grad ridicat de degradare a instituiilor de
nvmnt i a cminelor culturale din
teritoriu
4. Cadru natural ce nu cuprinde obiective de
mediu cu Potenial turistic ridicat
5. Existena unui singur liceu n teritoriu
6. InExistena unor festivaluri/ eveniment
Artitice n afara zilelor comunelor
7. Lipsa unei monografii actualizat i
detaliate cu obiectele de patrimoniu din
teritoriu
8. Calitatea proast a drumurilor intra- i
inter-comunale
9. Doar jumtate din comunele teritoriului
au site-uri on-line de prezentare
10. Infrastructura IT slab dezvoltat
11. Infrastructura rural de baz slab
dezvoltat (drumuri, ap/tratarea apei
reziduale, energie i gaze)
12. Servicii de colectare gunoi menajer i
gestionare deeuri selective inexistente sau
slab dezvoltate n comunele din teritoriu
13. Lipsa unor parcuri i a unor spaii i
activiti de recreere
14. Grad sczut de utilizare a surselor de
energie regenerabil
15. Grad sczut de contientizare al
populaiei privind importana practicilor care
protejeaz mediul
16. Fenomenul de eroziune a solului este
raspndit la scar larg
17. Grad sczut de contientizare a
fermierilor asupra practicilor agricole care
reduc poluarea din surse agricole si
favorizeaza conservarea solului
18. Infrastructura deficitar de gestionare a
deeurilor
19. Suprafee relativ largi de teren afectate
de eroziunea solului i alunecrile de teren

POPULAIA
(demografie populaia activ mbtrnire nivel de instruire cunotine i competene

1. Migrarea ctre urban i strintate


2. Dezvoltarea celorlalte sectoare economice
din cetrele urbane determin scderea forei
de munc din domeniul agricol
3. Costul redus al forei de munc, ce
determin migrarea
4. Tendina de scdere a ratei natalitii
5. Migrarea n afara teritoriului a populaiei
tinere i calificate din mediul rural.
6. Interes sczut din partea elevilor i a
prinilor pentru educaie/coal
7. Depopularea zonelor rurale

1. Deprinderi n domeniul confecionrii


produselor meteugreti tradiionale
2. Disponibilitatea forei de munc rurale
3. Pondere ridicat a populaiei active n
cmpul muncii; persoanele cu vrsta ntre
24 - 60 de ani reprezint 42% din totalul
populaiei
4. Generaia tnr (copiii cu vrsta intre 0
- 15) ani este bine reprezentat n totalul
populaiei: 24% din total locuitori

1. Dependena veniturilor populaiei de


activitile agricole; doar 3% din total
populaie sunt salariai
2. Fora de munc excedentar, concentrat n
proporie covritoare n ferme agricole de
mici dimensiuni ( 1 - 6 UDE)
3. Nivel sczut al veniturilor datorat nivelului
sczut de producivitate i al lipsei pieei de
desfacere
4. Lipsa de cunotine tehnice i know-how
pentru practicarea unei agriculturi competitive
5. Lipsa locurilor de munc
6. Nivel sczut al forei de munc angajat n
activiti non-agricole
7. mbtrnirea populaiei din teritoriu
8. Nivel sczut de educaie i de competen
profesional
9. Nivel sczut de educaie n rndul populaiei
10. Rata ridicat a omajului n rndul tinerilor

PUNCTE SLABE

PUNCTE TARI

1. Diversificarea activitilor economice din


teritoriu va determina diversificarea i
creterea numrului de locuri de munc
2. Existena unei Universiti agronomice
n apropierea teritoriului (Universitatea de
tiinte Agricole i Medicin Veterinar,
Iai)
3. Formarea profesional poate ajuta la
mbuntirea competenelor fermierilor
4. Existena fenomenului de rentoarcere n
zona rural a persoanelor plecate n
strintate sau la ora
5. Beneficii n urma accesului la programe
de pregtire profesional i de calificare
6. Generaia tnr existent n momentul
de fa poate suplini deficitul de populaie
activ n viitor, dac vor putea fi stimulai
s rmn n teritoriu

RISCURI

OPORTUNITI

specifice teritoriului)

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 162 of 328

1. Creterea cererii de produse ecologice


2. Posibiliti de export a produselor obinute
din agricultur
3. Creterea ofertelor de micro-credite
4. Potenial de a mbunti conservarea
biodiversitii n cadrul fermelor prin
intermediul instruirii i a serviciilor de
consiliere
5. Creterea numrului de produse i oferte
bancare adresate microntreprinderilor i
ntreprinztorilor rurali
6. Creterea i modernizarea micilor i
marilor procesatori de produse agricole
7. Dezvoltarea lanurilor de supermarketuri i
hipermarketuri
8. Reglementrile recente ale Bncii
Naionale a Romniei referitoare la instituiile
financiare nonbancare ce ofer soluii de
microfinanare adresate afacerilor din zona
rural
9. Creterea cererii de produse alimentare
"Fabricate n Romnia"
10. Beneficii obinute n urma participrii la
programe de dezvoltare a spiritului
antreprenorial
11. Existena finanrilor europene pentru
crearea i dezvoltarea de microntreprinderi

1. Desele schimbri climatice


2. Creterea costurilor lucrrilor agricole
3. Impactul diferitelor boli asupra culturilor
sau faunei (de ex. gripa aviar, porcin etc.)
4. Nivel de calificare necorespunztor i
lipsa unei acreditri sistematice a
consultanilor.
5. Concurena, uneori neloial, a
produselor din import
6. Risc de a pierde suprafee importante de
pune, datorit standardelor sanitar veterinare recent impuse fermierilor,
standarde ce pot afecta sistemele
tradiionale de punat aflate n
imposibilitatea de a se adapta rapid
7. Timp ndelungat necesar pentru
dezvoltarea infrastructurii rurale
8. Creterea numrului de concureni din
zonele urbane nvecinate
9. Inexistena unui cadru legislativ unitar i
consecvent

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 163 of 328

RISCURI

OPORTUNITI

ACTIVITI ECONOMICE
(primar secundar teriar servicii turism)

PUNCTE TARI

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 164 of 328

PUNCTE SLABE

1. Consumul sczut de input-uri chimice n


agricultur ceea ce favorizeaz agricultura
ecologic i conservarea biodiversitii
2. Existena ofertelor de arend pentru o
parte din terenurilor agricole.
3. Existena unei oferte bine conturate de
servicii de consultan pentru accesarea
fondurilor europene
4. Nivel ridicat al biodiversitii asociate
terenurilor agricole, inclusiv suprafeelor largi
de pajiti semi-naturale, ce pot fi clasificate
ca teren agricol cu valoare natural nalt
5. Buna calitate a solurilor
6. Potenialul de obinere a unei game largi
de produse tradiionale
7. Potenial agricol semnificativ
8. Retrocedarea aproape n totalitate a
terenurilor agricole ctre proprietarii de
drept
9. Terenuri ce permit diversificarea culturilor
10. Costul redus al forei de munc
11. Distana relativ mic fa de oraele din
jude
12. Existena unei piee de poteniali
consumatori n teritoriu de peste 30.000 de
persoane
13. Existena unor resurse naturale i
produse agricole ce pot fi valorizate
14. Posibilitatea acordrii unor faciliti
pentru investitori

1. Slaba diversificare a
culturilor/Dependena de cereale
2. Grad sczut de accesare a fondurilor
europene adresate agricultorilor
3. Lipsa pieei de desfacere a produselor
obinute din agricultur, att la nivel de
comer engross ct i de comer cu
amnuntul
4. Nivel sczut de conformitate a fermelor
cu normele UE
5. Lipsa serviciilor de consiliere i
consultan agricol i n domeniul
fondurilor europene
6. Parte relativ nsemnat din exploataiile
agricole mici se afl n proprietatea
persoanelor n vrsta ce nu reuesc s mai
lucreze pamntul
7. Dotare tehnica sczuta i de slab
calitate privind infrastructura de maini i
utilaje agricole
8. Accesare redus a surselor de creditare
i/sau finanare a activitilor agricole
nivel sczut de producivitate agricola
9. Lipsa facilitilor n privina depozitrii,
ambalrii i/sau procesrii produselor
obinute din agricultur
10. Numrul de animale crescute de micii
fermieri a sczut semnificativ
11. Practicile agricole tradiionale necesit
un volum mare de munc fizic i nu
garanteaz viabilitatea economic a fermei
12. Lipsa de asociaii agricole si a
grupurilor de productori care s
reprezinte interesele micilor agricultori
13. Grad foarte slab de dezvoltare al
activitile non-agrare; Dependena fa de
agricultur de subzisten
14. Accesul redus pe piaa al produselor
meteugreti
15. Sprijin i faciliti fiscale reduse pentru
ntreprinzatori i firme
16. Baza restrns a activitilor economice
alternative
17. Cultura antreprenorial slab dezvoltat
18. Grad foarte redus de atragere a
investiiilor private n teritoriu
19. Inexistena unui centru de consiliere i
informare pentru ntreprinztori
20. Putere de cumprare relativ redus a
locuitorilor din mediul rural
21. Tendina de mbatrnire a populaiei

1. Existena asociaiilor, ONG-urilor care


s conduc proiectele sociale i de
dezvoltare locale
2. Existena unor parteneriate
nereprezentative

1. Fragilitatea parteneriatelor

1. Lipsa resurselor financiare necesare


investiiilor i cofinanrii proiectelor publice
2. Lipsa colaborrii ntre actorii publici i cei
privai
3. Absorbie sczut a fondurilor europene
adresate mediului rural
4. Inexistena unor msuri de reconversie
profiesional pentru tinerii cu vrste ntre 18
- 40 de ani
5. Lipsa unor msuri de protejare a
batrnilor i a persoanelor cu dizabiliti
6. Probleme de administrare i conducere
din partea APL-urilor

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 165 of 328

PUNCTE SLABE

PUNCTE TARI

1. Valorificarea sprijinului financiar


european pentru mbuntirea calitii
vieii n mediul rural
2. Valorificarea sprijinului financiar
acordat prin PNDR pentru mbuntirea
guvernanei locale
3. Posibilitatea formrii unor
parteneriate locale puternice pentru
dezvolatarea comunitilor rurale

RISCURI

OPORTUNITI

ORGANIZAREA SOCIAL I INSTITUIONAL


(activiti asociaive ONG organizare instituional)

1.

n urma consultrilor realizate ntre toi actorii GAL (publici, privai, ONG-uri etc), a analizei
diagnostic a teritoriului i a celei SWOT, au fost stabilite principalele prioriti n legtur cu
proiectele de dezvoltare rural a teritoriului GAL.
Astfel au fost identificate la nivelul teritoriului GAL un numr de 5 prioriti majore:
Creterea competitivitii sectorului primar agricol
Pstrarea i dezvoltarea patrimoniului din teritoriu
Dezvoltarea economiei non-agricole
Creterea calitii vieii n zona rural
Protejarea i mbuntirea mediului
Obiectivele operaionale i msurile de finanare aferente fiecrei prioriti se regsesc n
mai jos.
Creterea competitivitii sectorului primar agricol
Prioritatea se adreseaz unui grup int predominant n spaiul rural al teritoriului GAL, grup
ce folosete ca economie local agricultura. Aceasta este slab dezvoltat, caracterizat prin
exploataii agricole mici sau adesea chiar agricultur de subzisten i semi-subzisten.
n teritoriu Microregiunii Belceti Focuri, peste 95% din activitile agricole se desfoar
n ferme de subzisten i semi-subzisten, efect a retrocedrii terenurilor. Majoritatea fermelor
individuale se caracterizeaz printr-o putere economic redus i orientare preponderent spre
consum propriu din producia obinut. Dotarea acestor ferme precum i posibilitile de finanare
sunt foarte reduse, iar infrastructura de maini i utilaje agricole este deficitar. Mai mult,
diversificarea produciei, deschiderea ctre pia i valorificarea produselor sunt oportuniti foarte
puin exploatate, motiv pentru care i viabilitatea economic a micilor ferme este redus.
Toate aceste aspecte determina gradul sczut de competitivitate al sectorului agricol din
Microregiunea Belceti Focuri.
Prioritatea numrul 1 i propune realizarea urmtoarelor obiective:
Diversificarea i dezvoltarea fermelor de subzisten
Stimularea i dezvoltarea parteneriatelor ntre productorii agricoli
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 166 of 328

Sprijin pentru valorificarea produselor obinute n teritoriu


Dezvoltarea infrastructurii privind procesarea/depozitarea/ambalarea produselor din
domeniul agricol
Dezvoltarea i modernizarea infrastructurii de maini i utilaje agricole

Pstrarea i dezvoltarea patrimoniului din teritoriu


Aceast prioritate se focuseaz pe ntreaga populaie, avnd un impact social major n cadrul
comunitii rurale din teritoriul Microregiunii Belceti Focuri. Identificarea i perpetuarea
patrimoniului acestui teritoriu va pstra i consolida identitatea specific acestui teritoriu, va
accentua sentimentul oamenilor de apartenen la aceasta comunitate i va crete gradul de
apreciere a patrimoniului endogen.
Prioritatea numrul 2 i propune realizarea urmtoarelor obiective:
Creterea gradului de cunoatere i apreciere a patrimoniului teritoriului
Renvierea tradiiilor i meteugurilor populare i nsuirea lor de ctre noua generaie
Conservarea patrimoniului cultural
mbuntirea infrastructurii de nvmnt
Creterea atractivitatii turistice a zonei

Dezvoltarea economiei non-agricole


Prioritatea se adreseaz unui potenial grup int important pe teritoriul Microregiunii
Belceti Focuri, i anume celor care dein afaceri de mici dimensiuni sau care doresc s dezvolte
una. Prioritatea se adreseaz de asemenea celor care doresc s dezvolte ferme turistice ce pot oferi
servicii de cazare turistilor.
n prezent, n teritoriul Microregiunii Belceti Focuri, funciile economice ale acestor zone,
depind aproape n ntregime, de existena activitilor agricole. Mediul de afaceri din comunitate se
caracterizeaz printr-un numr redus de ageni economici care activeaz n alte sectoare dect cel
agricol dar i printr-o diversificare sczut a activitilor economice realizate. Micro-ntreprinderile
existente n spaiul rural acoper o gam limitat de activiti productive i servicii i nu valorific
suficient resursele locale. Majoritatea agenilor economici s-au orientat ctre comer (aprox. 80%
din totalul micro-ntreprinderilor), datorit recuperrii rapide a investiiilor i a unei experiene
minime necesare pentru organizarea unor astfel de activiti.
Intruct micro-ntreprinderile se afl la baza dezvoltrii economice, iar n teritoriu activitile
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 167 of 328

non-agricole i serviciile sunt slab dezvoltate sau lipsesc, aceasta reprezint o prioritate
indispensabil dezvoltrii teritoriului GAL.
Dezvoltarea i diversificarea activitilor economice non-agricole va conduce pe termen
mediu i lung la diminuarea dependenei populaiei de activitile agricole i de veniturile obinute
doar din agricultura.

Prioritatea numrul 3 i propune realizarea urmtoarelor obiective:


Formare antreprenorial i stimularea iniiativelor de afaceri non-agricole n spaiul rural
Stimulara activitatilor comerciale si productive
Stimularea iniiativelor de agroturism si turism

Creterea calitii vieii n zona rural


Prioritatease adreseaz ntregii populaii ct i unor grupuri sociale defavorizate din teritoriul
Microregiunii Belceti Focuri, avnd scopul de a mbunti nivelul de trai, cultur i educaie din
comunitate precum i de a promovarea identitatea endogen a teritoriului.
Modul de via al populaiei rurale este strns legat de un bogat patrimoniu imaterial, care
confer identitatea specific a satului elemente ce trebuie pstrate i valorificate n acelasi timp.
Prioritatea numrul 4 i propune realizarea urmtoarelor obiective:
Realizarea de investitii in activitati non agricole
Cresterea nivelului de trai a populatiei

Protejarea i mbuntirea mediului


Dezvoltarea durabil a teritoriului Microregiunii Belceti Focuri reprezint o prioritate
pentru mbuntirea calitii vieii n comunitatea rural. Pentru dezvoltarea durabil, un factor
determinant l constituie protejarea i mbuntirea mediului nconjurtor.
Prioritatea are ca scop contientizarea problemelor de mediu i stimularea iniiativelor de
curare, protejare i mbuntire a mediului natural. Totodat, aceast prioritate i propune
stimularea iniiativelor de folosire a resurselor regenerabile de energie, care s conduc pe termen
lung la scderea gradului de poluare.
Prioritatea numrul 5 i propune realizarea urmtoarelor obiective:
Combaterea eroziunii solului
Stimularea iniiativelor de contientizare i ecologizare a mediului natural
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 168 of 328

Stimularea iniiativelor de independen energetic i de folosire a energiei verzi


Circuitul logic al procesului de stabilire prioritati si obiective operaionale este prezentat in
schema numarul 1

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 169 of 328

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 170 of 328

Schema nr. 1.
PRIORITI

1.Creterea
competitivitii sectorului
agricol

OBIECTIVE OPERAIONALE

MSURI

Dezvoltarea infrastructurii privind


procesarea/depozitarea/ambalarea
produselor din domeniul agricol

Masura 123 Cresterea valoarii adaugate a


produselor agricole si forestiere

Dezvoltarea i modernizarea infrastructurii


de maini i utilaje agricole

Masura 121 Modernizarea exploatatiilor agricole

Diversificarea i dezvoltarea fermelor de


subzisten

Masura 121 Modernizarea exploatatiilor agricole

Sprijin pentru valorificarea produselor


obinute n teritoriu

Masura 123 Cresterea valoarii adaugate a


produselor agricole si forestiere
Masura 121 Modernizarea exploatatiilor agricole

Masura 123 Cresterea valoarii adaugate a


produselor agricole si forestiere
Stimularea i dezvoltarea parteneriatelor
ntre productorii agricoli

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 171 of 328

Masura 121 Modernizarea exploatatiilor agricole

2. Pstrarea i dezvoltarea
patrimoniului din teritoriu

Conservarea patrimoniului cultural

Masura 322 - Renovarea, dezvoltarea satelor,


imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia
si populatia rurala si punerea in valoare a
mostenirii rurale

Creterea gradului de cunoatere i


apreciere a patrimoniului teritoriului

Masura 111 Formare profesional (training),


informare si difuzare de cunostinte

Dezvoltarea i susinerea unui nvmnt


practic, focusat pe nevoile din teritoriu

Masura 322 - Renovarea, dezvoltarea satelor,


imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia
si populatia rurala si punerea in valoare a
mostenirii rurale

mbuntirea infrastructurii de nvmnt

Masura 322 - Renovarea, dezvoltarea satelor,


imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia
si populatia rurala si punerea in valoare a
mostenirii rurale

Renvierea tradiiilor si meteugurilor


populare i nsuirea lor de ctre noua
generaie

Masura 313 Incurajarea activitatilor turistice

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 172 of 328

3. Dezvoltarea economiei
non-agricole

Formare antreprenorial i stimularea


iniiativelor de afaceri non-agricole n
spaiul rural

Masura 111 Formare profesional (training),


informare si difuzare de cunostinte

Stimulara activitatilor comerciale si


productive

Masura 312 Sprijin pentru crearea si dezvoltarea


de micro-intreprinderi

Stimularea iniiativelor de agroturism si


turism

Masura 313 Incurajarea activitatilor turistice

Cresterea nivelului de trai a populatiei

Masura 322 - Renovarea, dezvoltarea satelor,


imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia
si populatia rurala si punerea in valoare a
mostenirii rurale

Realizarea de investitii in activitati non


agricole

Masura 312 Sprijin pentru crearea si dezvoltarea


de micro-intreprinderi

4. Creterea calitii vieii


n zona rural

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 173 of 328

5. Protejarea i
mbuntirea mediului

Combaterea eroziunii solului

Masura 121 Modernizarea exploatatiilor agricole

Stimularea iniiativelor de contientizare i


ecologizare a mediului natural

Masura 322 - Renovarea, dezvoltarea satelor,


imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia
si populatia rurala si punerea in valoare a
mostenirii rurale

Stimularea iniiativelor de independen


energetic i de folosire a energiei verzi

Masura 312 Sprijin pentru crearea si dezvoltarea


de micro-intreprinderi
Masura 313 Incurajarea activitatilor turistice

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 174 of 328

Masura 112 Instalarea tinerilor fermieri


Obiectivul i raportul cu strategia de dezvoltare miza interveniei :
Micro-ntreprinderile existente n spaiul rural acoper o gam limitat de activiti productive i
servicii i nu valorific suficient resursele locale. Majoritatea agenilor economici s-au orientat
ctre comer(aprox. 80% din totalul micro-ntreprinderilor), datorit recuperrii rapide a
investiiilor i a unei experiene minime necesare pentru organizarea unor astfel de activiti.
Rennoirea generaiei efilor de exploataii agricole devine o necesitate a sectorului agricol, avnd
ca efect att mbuntirea competitivitii acestuia, ct i mbuntirea vieii sociale a
comunitilor rurale.
Descrierea interveniei domeniul de acoperire al msurii :
Obiective generale:
mbunatatirea si cresterea competitivitatii sectorului agricol prin promovarea instalarii tinerilor
fermieri si sprijinirea procesului de modernizare si conformitate cu cerintele pentru protectia
mediului, igiena si bunastarea animalelor, siguranta la locul de munca;
mbunatatirea managementului exploatatiilor agricole prin rennoirea generatiei sefilor acestora,
fara cresterea populatiei active ocupate n agricultura.
Obiectivele specifice ale masurii se refera la cresterea veniturilor exploatatiilor conduse de tinerii
fermieri din teritoriul GAL.
Obiectivele operationale se refera la cresterea numarului de tineri agricultori care ncep pentru
prima oara o activitate agricola ca sefi de exploatatii si ncurajarea tinerilor fermieri de a realiza
investitii in teritoriul GAL.
Masura 312- Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de microSinergia cu alte masuri
intreprinderi
Beneficiarii directi:
Numar
Fermierii n vrsta de pna la 40 de ani (nempliniti la data
depunerii Cererii de Finantare), persoane fizice sau juridice care
practica n principal activitati agricole si a caror exploatatie
agricola:
are o dimensiune economica cuprinsa ntre 6 si 40 UDE1;
este situata pe teritoriul GAL
este nregistrata n Registrul unic de identificare APIA si
Registrul agricol.

Privati:
5
Actiuni imateriale
Costurile generale ale proiectului, conform articolului nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006,
cum ar fi: taxe pentru arhiteci, ingineri i consultani, studii de fezabilitate, taxe pentru eliberarea
certificatelor, avizelor i autorizaiilor necesare implementrii proiectelor, aa cum sunt ele
menionate n legislaia naional, achiziionarea de patente i licene
Actiuni materiale
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 175 of 328

Construirea i/sau modernizarea cldirilor utilizate pentru producia agricol i piscicol la nivel
de ferm, incluznd investiiile pentru respectarea standardelor comunitare i pe cele pentru
protecia mediului i depozitarea ngrmintelor;
Construirea i/sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul agricol.
Finanare :
Ajutorul public (FEADR + contribuie public naional) :

Nr. de proiecte
prevzute

Valoarea ajutorului
nerambursabil/proiect

200.000

Estimarea
costului
total pe
msur

Euro
100%

Contribuia
FEADR
msur

Contribuia
public naional

160.000
160.000

40.000
40.000

5
40.000
200.000
5
40.000
200.000
Criterii de selectie locala
Nr.
CRITERIUL
S1
Solicitantul deine o ferm de semi-subzisten

Punctaj
(25 daca DA si 0 daca NU)

S2

Solicitantul are n proprietate exploataia agricol.

(30 dac DA i 0 dac NU)

S3
S4

Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri


comunitare pentru investiii similare n ultimii 3 an
Proiecte in valoare de pana in 25.000 Euro
TOTAL

(20 dac DA i 0 dac NU)


(25 dac DA i 0 dac NU)
100
Formatted: Indent: First line: 1,25
cm

Criterii PNDR
Nr.

S1

CRITERIUL
Punctaj
Solicitantul deine o ferm de semi-subzisten
Pentru a se acorda punctaj la acest criteriu de selecie, solicitantul
completeaz seciunea specific Stabilirea dimensiunii economice (20 daca DA si 0
a fermei a Cererii de finanare, din care va trebui s rezulte c
daca NU)
exploataia agricol deinut are o dimensiune economic cuprins
ntre 6 i 8 UDE.

S2

Solicitantul deine o exploatatie agricol (cu profil vegetal/animal) (15 daca DA si 0


ntr-o zona defavorizata
daca NU)

S3

Solicitantul are n proprietate exploataia agricol.

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 176 of 328

(30 dac DA i 0

S4

S5

dac NU)
Solicitantul face parte dintr-o forma asociativa, recunoscuta
conform legislatiei in vigoare, nainte de lansarea sesiunii:
(20 dac DA i 0
Formele asociative pot fi constituite i recunoscute la nivel local,
dac NU)
judeean i naional.
Solicitantul acceseaza si masura de agromediu.
Pentru a se acorda punctaj la acest criteriu de selecie, solicitantul
trebuie s acceseze Msura 214 Pli de Agro mediu din cadrul
PNDR, prin care i-a asumat, n mod voluntar, angajamente de agro
mediu pentru o perioad de cinci ani de la data semnrii
angajamentului.
Lista pachetelor existente:
(15 dac DA i 0
1. Pajiti cu nalt Valoare Natural.
dac NU)
2. Practici Agricole Tradiionale.
3. Pajiti Importante Pentru Psri pachet pilot.
4. Culturi verzi.
5. Agricultur ecologic
6. Pajiti importante pentru fluturi (Maculinea sp.).
7. Terenuri arabile importante ca zone de hrnire pentru
gsca cu gt rou (Branta ruficollis).
100
TOTAL

Selectia se face n ordinea descrescatoare a punctajului. n cazul proiectelor cu acelasi punctaj,


departajarea acestora, se face n functie de urmatoarele prioritati:
solicitantul are n proprietate exploatatia agricola;
solicitantul detine o ferma de semi-subzistenta.
LISTA DOCUMENTELOR :
DENUMIRE DOCUMENT
1. Documente proprietate / folosin pentru exploataia agricol:
a) Documente solicitate pentru terenul agricol:
document care atesta dreptul de proprietate asupra terenului agricol conform legislaiei n
vigoare (contract de vnzare-cumparare autentificat de notar, act de donaie autentificat de
notar, hotrre judectoreasc definitiv i irevocabil cu punere n posesie, certificat de
motenitor unic autentificat de notar i alte acte care demonstreaz terilor dreptul de
proprietate conform legislaiei n vigoare);
i/sau
tabel centralizator - emis de Primrie, semnat de persoanele autorizate conform legii,
coninnd sumarul contractelor de arendare cu o valabilitate de minim 5 ani la data depunerii
cererii de finantare) cu suprafeele luate n arend pe categorii de folosin, perioada de
arendare.
i/sau
contract de concesionare cu o valabilitate de cel puin 5 ani la data depunerii CF.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 177 of 328

Contractul de concesiune va fi nsoit de adres emis de concedent care conine:


situaia privind respectarea clauzelor contractuale, dac este n graficul de realizare a
investiiilor prevazute n contract i alte clauze.
document pentru terenul ce constituie vatra stupinei acte de proprietate conform legislaiei
n vigoare, sau contract de concesiune/ contract de arend/nchiriere/ contract de comodat.
Suprafaa de teren eligibil pentru vatra stupinei este de minim 5 mp/stup i 50 mp pentru
fiecare pavilion apicol.
b) Documente solicitate pentru cldiri:
Actul de proprietate
alte documente care demonstreaz dreptul de folosin asupra cldirii
n cazul n care proiectul vizeaz i modernizarea cldirilor aceastea se vor face n baza Legii
50/ 1991, modificata i completat.
n cazul realizrii de investiii asupra imobilelor documentele de proprietate la punctul b)
sunt obligatorii.
c) Documente solicitate pentru animale, psri i familii de albine:
Extras din Registrul Exploatatiei emis de
ANSVSA/DSVSA/ circumscripia veterinar
(adeverin eliberat de medicul veterinar de circumscripie) din care sa rezulte: efectivul de
animale detinut , al psrilor i al familiilor de albine i data primei nscrieri a solicitantului in
Registrul Exploatatiei, nsoit de formular de micare ANSVSA/DSVSA (Anexa 4 din Normele
sanitare veterinare ale Ordinului ANSVSA nr. 40/2010);

- solicitantii care au accesat PNA 2011-2013 vor prezenta documentele de achizitii de familii
de albine, roiuri la pachet, roiuri pe faguri i mtci (facturi, ordine de plata, chitante, procesverbal de predare primire);
d) Copie din Registrul agricol emis de Primrii care s confirme dreptul de proprietate i/ sau
de folosin (arend/concesionare) al terenului/ fermei zootehnice/animalelor nregistrate pentru
baza de producie, cu tampila primriei i meniunea Conform cu originalul.
2. Angajamentul persoanelor fizice de a se autoriza conform OG 44/2008 n PFA sau I n termen
de 30 de zile lucratoare de la primirea Notificrii privind selectarea cererii de finanare, cu
specificarea codului CAEN pentru care se autorizeaz, urmand ca pan la acea dat s
prezinte urmatoarele documente:
- Document de la banc cu datele de identificare ale bncii i ale contului aferent proiectului
FEADR (denumirea, adresa bancii, codul IBAN al contului n care se deruleaz operaiunile cu
APDRP).
- Certificat constatator emis de Oficiul Registrului Comerului care specific faptul c
solicitantul este autorizat conform OG 44/2008 n PFA sau I , codul CAEN conform activitatii
pentru care solicit finanare , existenta punctului de lucru (dac este cazul) i c nu se afl n
proces de lichidare, fuziune, divizare ( Legea 31/1990, republicata), reorganizare judiciar sau
faliment, conform Legii 85/2006 republicata
- Certificatul de nregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comertului conform legislatiei n
vigoare
3. Pentru solicitanii autorizai conform OG 44/2008 sau SRL cu asociat i administrator unic,
document de la banca cu datele de identificare ale bncii i ale contului aferent proiectului
FEADR (denumirea, adresa bancii, codul IBAN al contului n care se deruleaz operaiunile cu
APDRP).

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 178 of 328

4.1 Pentru solicitanii autorizai conform OG 44/2008 sau SRL certificate care s ateste lipsa
datoriilor restante fiscale i sociale emise de Direcia General a Finantelor Publice i de
primariile pe raza carora isi au sediul social i puncte de lucru i graficul de reesalonare a
datoriilor catre bugetul consolidat (daca este cazul).
sau
4.2 Pentru solicitanii neautorizai persoane fizice certificate care s ateste lipsa datoriilor ctre
bugetul local de la primriile pe raza crora i au domiciliul.
5. Cazier judiciar, far nscrieri care privesc sanciuni economico-financiare, al solicitantului
proiectului.
6. Copia actului de identitate pentru solicitant i al soiei/soului, pentru toi solicitanii care
sunt casatorii, dup caz.
7.1 Pentru solicitanii autorizai conform OG 44/2008 sau SRL cu asociat i administrator unic,
certificat constatator emis de Oficiul Registrului Comertului care specific faptul c
solicitantul este asociat i administrator unic, solicitantul are sediul social sau punctul de
lucru deschis la adresa exploataiei agricole, codul CAEN conform activitaii pentru care solicit
finanare, i c nu se afl n proces de lichidare, fuziune, divizare ( Legea 31/1990, republicata),
reorganizare judiciara sau faliment, conform Legii 85/2006 republicata.
7.2 Certificatul de nregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comertului conform legislatiei in
vigoare.
8. Copie dup diploma de studii:
absolvent de liceu/ coal profesional/ coal de arte i meserii n domeniul agricol, veterinar
i economic cu profil agricol/ absolvent a zece clase cu profil agricol, zootehnic i
veterinar, nsoit de Certificat de calificare profesional (competene);sau
absolvent de liceu/coal profesional/ coal de arte i meserii (altul dect cel cu profil
agricol), care prezint un certificat de calificare sau un certificat de absolvire* a unui curs de
formare de minim 150 ore n domeniul agricol, veterinar i economic cu profil agricol.
Adeverin pentru absolvenii liceului sau a colii profesionale/ coal de arte i meserii din
promoia 2012 (cu obligativitatea prezentrii diplomei de studii pn la semnarea contractului de
finanare), insotita de un certificat de absolvire* a unui curs de formare de minim 150 ore n
domeniul agricol, veterinar i economic cu profil agricol .
Solicitanii care nu au certificate de calificare sau un certificat de absolvire* a unui curs n
domeniul agricol, veterinar i economic cu profil agricol vor prezenta:
Adeverina c urmeaz cursuri de calificare n domeniul agricol, veterinar i economic cu
profil agricol de minim 150 ore, nsotit de declaraie pe propria raspundere ca vor aduce
certificatele pan la semnarea Contractului de finanare cu Agenia.
*Certificatele de calificare/absolvire vor fi emise de ctre o institutie recunoscuta de Ministerul Educatiei,
Cercetarii Tineretului i Sportului.

9.1 Document (carte de munca sau adeverinta de la locul de munca) care atesta faptul ca
solicitantul a desfasurat activiti n domeniul agricol mai mult de 50% din timpul de lucru, cu cel
puin 12 luni, inaintea instalarii sale pe cont propriu.
sau
9.2 Declaraie pe propria rspundere a solicitantului c este membru al unei familii de
fermier, i c a lucrat mai mult de 50% din timpul sau de lucru n cadrul fermei (nu neaparat n
ferma familiei de fermier), cu cel puin 12 luni naintea instalrii sale pe cont propriu, nsoit de
declaratia conducatorului exploataiei agricole unde a lucrat solicitantul.
10. Plan de afaceri pentru dezvoltarea exploatatiei.

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 179 of 328

11. Declaraia pe propria rspundere a solicitantului privind exploatatia agricola c nu a


mai accesat Msurile 112 i 141 i/sau soul/soia, i nu deine n proprietate/folosin alte
terenuri, animale, psri i familii de albine, n afara celor declarate n Planul de afaceri.
12.1 Document care atest c solicitantul este nregistrat ntr-o form asociativ ca membru,
nainte de lansarea sesiunii pentru care aplic, n domeniul proiectului
12.2 Angajament de agro-mediu pentru o perioada de 5 ani.
Lista pachetelor existente:
1. Pajiti cu nalt Valoare Natural.
2. Practici Agricole Tradiionale.
3. Pajiti Importante Pentru Psri pachet pilot.
4. Culturi verzi.
5. Agricultur ecologic
6. Pajiti importante pentru fluturi (Maculinea sp.).
7. Terenuri arabile importante ca zone de hrnire pentru gsca cu gt rou (Branta ruficollis).
Acest document se ataeaz numai pentru dovedirea criteriului de selecie.

Masura 121 Modernizarea exploatatiilor agricole


Formatted Table

Obiectivul i raportul cu strategia de dezvoltare miza interveniei :


Cresterea competitivittii sectorului agricol printr-o utilizare mai bun a resurselor umane si a
factorilor de productie.
Promovarea investitiilor n exploatatiile agricole din sectorul vegetal si de crestere a
animalelor pentru realizarea de constructii noi si/sau modernizarea constructiilor agricole
existente din cadrul acestora si a utilittilor aferente, achizitionarea de masini si utilaje noi,
nfiintarea de plantatii, introducerea de tehnologii novatoare etc.
Sprijinirea membrilor grupurilor de producatori sau ai altor forme asociative in vederea incurajarii
fenomenului de asociere
Formatted Table

Descrierea interveniei domeniul de acoperire al msurii :


Promovarea investitiilor in exploatatiile agricole pentru realizarea de constructii noi si/sau
modernizarea constructiilor existente, achizitionarea de masini si utilaje noi, transferul de tehnologii
inovative, infiintarea de noi ferme etc
Formatted Table

Sinergia cu alte
masuri

Masura 123 Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere


Formatted Table

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 180 of 328

Beneficiarii directi:
Publici:

Privati:

Numar
1. IMM-uri noi sau ce isi desfasoara activitatea propusa in teritoriul
GAL
2. persoane fizice neinregistrate - care se angajeaza ca pana la data
semnarii contractului de finantare sa se autorizeze
3. persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale, intreprinderi
familiare
4. grupuri de producatori

5
7
6

Formatted Table

Actori din spatiul rural beneficiari:


1. IMM-uri noi sau ce isi desfasoara activitatea propusa in teritoriul
GAL
2. persoane fizice neinregistrate - care se angajeaza ca pana la data
Privati:
semnarii contractului de finantare sa se autorizeze
3. persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale, intreprinderi
familiare
4. grupuri de producatori

Numar

5
7
6

Formatted Table

Tip de investitii eligibile :


Actiuni imateriale
costurile legate de intocmirea planului de afaceri
software, patente, licente etc
realizarea proiectului tehnic, studii geotehnice
costul avizelor
Formatted Table

Actiuni materiale
Constructia si modernizarea cladirilor, fermelor
Achizitionare de utilaje, echipamente si tehnologii agricole performante
investitii pentru asigurarea conformitatii cu standardele comunitare

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 181 of 328

Tabel financiar al masurii 41.121

Formatted: English (U.S.)

Finanare:

355.000 Euro

Nr. de proiecte
prevzute

Valoare maxima
nerambursabila/proiect

Estimarea costului
total pe msur

Contribuia
FEADR
msur

Contribuia
public
naional

100.000

355.000

284.000

71.000

Tabel financiar al masurii 41.121


Finanare:

398.650 Euro

Nr. de proiecte
prevzute

Valoare maxima
nerambursabila/proiect

Estimarea costului
total pe msur

Contribuia
FEADR
msur

Contribuia
public
naional

100.000

398.650

318.920

79.730

443.910 Euro

Finantare
Nr. de proiecte
prevzute

Valoare maxima
nerambursabila/proiect

Estimarea costului total


pe msur

Contribuia
FEADR
msur

Contribuia
public
naional

92.280

443.910

355.128

88.782

Criteriu de selectie locala


Nr criteriu
Criterii de selecie
1
Exploatatii agricole de semi subzistenta

Formatted Table

Punctaj
15

Exploatatii agricole care nu au mai beneficiat de SAPARD/ FEADR


pentru acelasi tip de investitii

10

3
4
5

Tineri pana in 40 de ani


Proiecte care au si investitii pentru procesarea produselor agricole
Proiecte care integreaza tehnologii inovatoare

15
10
10

Proiecte care includ actiuni de protectia mediului

Asociaii agricole sau a unui grup de productori


TOTAL

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 182 of 328

30
10
10
30
100

Formatted Table

Masura 125 - MBUNTIREA I DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII LEGATE DE DEZVOLTAREA I

ADAPTAREA AGRICULTURII I SILVICULTURII Submasura 125a2 Infrastructura agricola de


acces
Obiectivul i raportul cu strategia de dezvoltare miza interveniei :
Adaptarea infrastructurii agricole si forestiere la noile structuri de proprietate aparute ca urmare a procesului
de restituire a proprietatilor n vederea cresterii competitivitatii sectoruluiagricol si forestier.
Obiective specifice
Cresterea eficientei activitatii agricole prin mbunatatirea aprovizionarii cu input-uri si o mai buna valorificare
a produselor rezultate;
Ameliorarea calitatii mediului si diminuarea surselor de poluare.
Obiective operationale
Construirea si/ sau modernizarea infrastructurii agricole: drumurile de acces si drumurile agricole de
exploatatie situate n fondul funciar agricol.
Descrierea interveniei domeniul de acoperire al msurii :
Infrastructura rutiera agricola construirea si/ sau modernizarea drumurilor de acces, poduri si podete,
drumurilor agricole de exploatatie.
Beneficiarii directi:
Numar
Unitatile administrativ-teritoriale detinatoare de terenuri agricole sau de
infrastructura de acces la exploatatiile agricole, prin reprezentantii lor
legali;
1
Publici:
Asociatii de Dezvoltare Intercomunitara (ADI) ale unitatilor administrativ
2
teritoriale detinatoare de terenuri agricole sau de infrastructura de acces
la exploatatiile agricole.
Actori din spatiul rural beneficiari:
Numar
Unitatile administrativ-teritoriale detinatoare de terenuri agricole sau de
infrastructura de acces la exploatatiile agricole, prin reprezentantii lor
1
legali;
Publici
Asociatii de Dezvoltare Intercomunitara (ADI) ale unitatilor administrativ
2
teritoriale detinatoare de terenuri agricole sau de infrastructura de acces
la exploatatiile agricole.
Tip de investitii eligibile :
Infrastructura rutiera agricola construirea si/sau modernizarea drumurilor de acces, poduri si

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 183 of 328

podete, drumurilor agricole de exploatatie;


ATENTIE! Drumurile, sau terenurile agricole pe care se vor amplasa investitiile noi, trebuie sa fie incluse n
domeniul public al unitatii administrative pe teritoriul careia se afla, asa cum sunt definite si clasificate n
conformitate cu legislatia nationala n vigoare; nu sunt eligibile investitiile amplasate pe terenuri care fac
obiectul reconstituirii dreptului de proprietate sau ale unor litigii.
IMPORTANT! Drumurile de exploatare agricola care au fost reclasificate din drumuri publice
(comunale, vicinale, strazi) nu sunt eligibile daca inventarul domeniului public astfel modificat nu
este aprobat prin Hotarre a Guvernului.
Actiuni imateriale
Cheltuielile pentru proiectare si asistenta tehnica (conform structurii cap. 3 al devizului general aprobat
prin HG 28/2008), incluznd Studiul de Fezabilitate/ Documentatia de avizare pentru lucrari de interventii,
studii hidrologice si/ sau hidro-geologice, proiectele tehnice etc., se suporta din sprijinul acordat prin masura
si nu pot depasi 10% din valoarea eligibila a proiectului.
IMPORTANT! Documentatiile tehnico-economice (Studiu de Fezabilitate, proiect tehnic, documentatie
tehnica de executie) aferente proiectelor de drumuri forestiere se vor ntocmi numai de persoane
fizice/juridice atestate n baza Ordinului nr. 576/2009 a ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii
rurale.
Actiuni materiale
construirea si/sau modernizarea drumurilor de acces, poduri si podete, drumurilor agricole de exploatatie;
Infrastructura de acces
Finanare :
Ajutorul public (FEADR + contribuie public naional) :

105.000 Euro
100.000

Nr. de
proiecte
prevzute

Valoarea ajutorului
nerambursabil/proiect

Estimarea costului
total pe msur

Contribuia
FEADR
msur

1
2
1
2

105.000
100.000
105.000
100.000

105.000
100.000
105.000
100.000

84.000
80.000
84.000
80.000

100%

Contribuia
Contribuia
public
privat
naional
21.000
20.000
21.000
20.000

0
0

Pentru a fi selectat, un proiect trebuie s ntruneasc criteriile stabilite de GAL Microregiunea Belcesti-Focuri
care sunt i criteriile din ghidul solicitantului aferent acestei msuri PNDR (125).
CRITERII DE SELECTIE GAL sunt aceleasi din Ghidul solicitantului aferent masurii 125 - Submasura
a2 -PNDR
Nr.
CRITERIUL
Proiecte pentru ci de acces cu rol multiplu: maxim 15 puncte
S1

a) acces la alti agenti economici 10 puncte


b) acces la alte cai de comunicatie (drumuri comunale, judetene, nationale si europene) 15
puncte

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 184 of 328

Formatted: Left

Nr.

S2

S3

CRITERIUL
Punctajul aferent a) si b) nu se cumuleaz
Proiecte ce deservesc o suprafa agricol ct mai mare: maxim 25 puncte
500,01 ha

25 puncte

500 ha - 450,01
ha

23 puncte

450 ha 400,01
ha

21 puncte

400 ha 350,01
ha

19 puncte

350 300,01 ha
17 puncte
300-250,01 ha
15 puncte
250-200,01 ha
13 puncte
200-150, 01 ha
11 puncte
150-100,01ha
9 puncte
< 100 ha
7 puncte
Cai de acces proiectate in urma unui plan de comasare si reparcelare: 0 puncte
Nu se aplic
Proiecte de rute alternative pentru preluarea traficului agricol de pe drumurile
europene, naionale i judeene
Maxim 10 puncte
X* (punctaj obinut) =

X* (punctaj obinut) =

X* (punctaj obinut) =
S4
Lsegment drum european = lungimea segmentului de drum European de pe care se preia
traficul agricol prin ruta alternativ
Lsegment drum naional = lungimea segmentului de drum naional de pe care se preia
traficul agricol prin ruta alternativ
Lsegment drum judetean = lungimea segmentului de drum judeean de pe care se preia
traficul agricol prin ruta alternativ
l drumuri din proiect = lungimea total a drumurilor propuse prin proiect
Nota * Scorul obtinut aplicand formula de mai sus, se va calcula cu doua zecimale

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 185 of 328

Nr.

CRITERIUL
TOTAL (max. 50)

Criterii de departajare pentru componenta 125 a2 (infrastructura de acces):


1. n ordinea descrescatoare a numarului de kilometri de drum asfaltat (cu trei zecimale);
2. La acelasi punctaj si acelasi numar de kilometri de drum asfaltat, n ordinea descrescatoare a numarului
de agenti economici deserviti (cu profil agricol si/sau non agricol).
IMPORTANT! Daca pentru departajarea dupa cele doua criterii de mai sus nu sunt prezentate informatiile
necesare, se va considera ca au valoare 0.

Coninutul dosarului de finanare:


DENUMIRE DOCUMENT
1. Studiu de fezabilitate /documentaia de avizare pentru lucrri de intervenii, ntocmite conform legislaiei n
vigoare (HG nr. 28/2008 privind privind aprobarea coninutului cadru al documentaiei tehnico economice
aferente investiiilor publice, precum i a structurii i metodologiei de elaborare a devizului general pentru
obiective de investiii i lucrri de intervenii), nsoit/ de avizul tehnic emis de Inspectoratul de Stat n
Constructii - Bucureti.
2. Certificat de urbanism/ Autorizaie de construire, valabil/ la data depunerii cererii de finanare, eliberat/
n condiiile legii (Legea nr. 50/1991 cu modificrile i completrile ulterioare).
3.Inventarul primriei/ilor ntocmit conform legislaiei n vigoare privind proprietatea public i regimul juridic
al acesteia/acestora (copie MOf)
i
numai n situaia n care n Inventarul bunurilor care alctuiesc domeniul public, atestat prin hotrre a
Guvernului i publicat n Monitorul Oficial al Romniei, drumurile de exploatare agricol care fac obiectul
proiectului nu sunt incluse n domeniul public sau sunt incluse ntr-o poziie global sau nu sunt clasificate,
solicitantul va depune i
3.1 Hotrrea consiliului local privind aprobarea modificrilor la inventar, in sensul includerii n domeniul
public sau detalierii pozitiei globale existente sau clasificrii unor drumuri neclasificate, cu respectarea
prevederilor Art. 115 alin (7) din Legea nr. 215/2001, a administraiei publice locale, adic s fi fost supus
controlului de legalitate al Prefectului, n condiiile legii.
4.1Document care sa ateste ca solicitantul a depus documentatia la ANPM (Decizia etapei de evaluare
initiala)
sau
4.2. Acord de mediu, nsoit de studiu de impact (dac este cazul).
5.Hotrrea Consiliului Local/Consiliilor Locale pentru instrumentarea proiectului, cu referire la urmtoarele
puncte (obligatorii):
necesitatea i oportunitatea investiiei;
lucrrile sunt prevzute n bugetul/ele local/e pentru perioada de realizare a investiiei;
angajamentul de a suporta cheltuielile de ntreinere i/sau reparare a investiiei pe toat durata de
funcionare a acesteia i, dup caz, cofinanarea investiiei;
suprafeele/obiectivele deservite de investiie;
specificaie privind asigurarea accesului public la investiia realizat prin proiect cu/fr taxe
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 186 of 328

DENUMIRE DOCUMENT
6. Certificatul de nregistrare fiscal
7.1ncheiere privind nscrierea n registrul asociaiilor i fundaiilor, rmas definitiv/Certificat de nregistrare
n registrul asociaiilor i fundaiilor
i
7.2 Actul de nfiinare i statutul ADI
8. Document de la trezorerie cu datele de identificare ale trezoreriei i ale contului aferent proiect FEADR
(denumirea, adresa trezoreriei, codul IBAN al contului n care se deruleaz operaiunile cu APDRP).
9.Pentru solicitanii la care procentul de finanare public este mai mic de 100%:
Documente care dovedesc capacitatea i sursele de cofinanare ale proiectului.
10. Certificat de atestare fiscal i graficul de reealonare (dac este cazul) a datoriilor ctre bugetul
consolidat al statului.
11. Raport asupra utilizrii programelor de finanare nerambursabil ntocmit de solicitant (va cuprinde
obiective, tip de investiie, lista cheltuielilor eligibile, costuri i stadiul proiectului, perioada derulrii
proiectului), pentru solicitanii care au mai beneficiat de finanare nerambursabil ncepnd cu anul 2002
pentru aceleai tipuri de investiii.
12. Alte documente justificative (se vor specifica de ctre beneficiar, dup caz)
Proiect Tehnic - Solicitanii ce depun proiecte care prevd lucrri de construcii i/sau montaj, ce vor
fi finanate prin Msura 41, sunt obligai s ataeze la Cererea de Finanare i Proiectul Tehnic
alturi de Studiul de fezabilitate. Proiectul Tehnic i Studiul de fezabilitate trebuie s fie ntocmit n
conformitate cu legislaia naional n domeniu.
Informatii detaliate privind accesarea si derularea msurii sunt cuprinse n Ghidul Solicitantului accesibil pe
site-ul http://www.apdrp.ro, pe site-ul GAL Microregiunea Belcesti-Focuri, www.galbelcestifocuri.ro, sau la
sediul GAL din Comuna Belcesti, Sat Belcesti, Judetul Iasi, in fiecare zi lucratoare intre orele 9.00 -16.00.
Masura 312 Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi
Obiectivul i raportul cu strategia de dezvoltare miza interveniei :
Dezvoltarea durabila a economiei rurale pe teritoriul GAL prin incurajarea activitatilor non-agricole.
Astfel se urmareste crearea si mentinerea locurilor de munca intr-un teritoriu caracterizat prin
numarul redus de locuri de munca, precum si cresterea valorii adaugate in activitati non-agricole in
conditiile in care acestea lipsesc sau sunt nedezvoltate. Ca punct forte in implementarea acestei
masuri se poate preciza si forta de munca ieftina pe teritoriul GAL. De asemenea, se are in vedere
crearea si diversificarea serviciilor pentru populatia rurala prestate de catre micro-intreprinderi in
conditiile in care serviciile pentru populatie sunt nedezvoltate.
Formatted Table

Descrierea interveniei domeniul de acoperire al msurii :


Prin intermediul acestei masuri se vor crea micro-intreprinderi si se vor dezvolta cele existente din
sectorul non-agricol, cu un impact direct asupra grupurilor defavorizate ( femei, someri) de pe intreg
teritoriul GAL. De asemenea, se vor incuraja initiativele de afaceri promovate in special de catre tineri

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 187 of 328

si femei, activitatilor mestesugaresti si a altor activitati traditionale. Acestea vor avea ca efect
impiedicarea depopularii zonelor si utilizarea pietelor locale. Printre cele mai importante obiective
operationale ale acestei masuri se afla reducerea gradului de dependenta fata de agricultura, intrucat
activitatea principala in majoritatea teritoriului GAL o reprezinta agricultura de subzistenta.
Formatted Table

Sinergia cu alte
masuri

Masura 313 - Incurajarea activitatilor turistice


Formatted Table

Numar
Beneficiarii directi:
Publici:

Privati:

1.Micro-intreprinderi ( existente si start-up) ce sa-si desfasoare


activitatea propusa prin proiect in spatiul teritoriul GAL
2. Persoane fizice ( neinregistrate ca agenti economice) - care se vor
angaja ca pana la data semnarii contractului de finantare sa se
autorizeze cu un statut mini de persoana fizica autorizata si sa
functioneze ca microintreprinderi.

Actori din spatiul rural beneficiari:

Privati:

1.Micro-intreprinderi ( existente si start-up) ce sa-si desfasoare


activitatea propusa prin proiect in spatiul teritoriul GAL
2. Persoane fizice ( neinregistrate ca agenti economice) - care se vor
angaja ca pana la data semnarii contractului de finantare sa se
autorizeze cu un statut mini de persoana fizica autorizata si sa
functioneze ca microintreprinderi.

12
10
9

Numar

12
10
9

Tip de investitii eligibile :


1. Investitii in activitati non-agricole productive
2. Investitii pentru dezvoltarea activitatilor mestesugaresti, de artizanat si a altor activitati
traditionale non-agricole cu specific local
3. Servicii pentru populatia rurala
4. Investitii in producerea de energie regenerabila
Formatted Table

Actiuni imateriale
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 188 of 328

software, patente, licente etc


costurile legate de intocmirea proiectului precum taxe pentru arhitecti, ingineri si consultata, Studii
de Fezabilitate/Memorii justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor
necesare implementarii proiectelor.
Actiuni materiale
Constructia si modernizarea, extinderea cladirilor in scop lucrativ
constructia de cladiri pentru marketingul produselor proprii
dotarea aferenta cu echipamente, masini, utilaje etc

Finanare revizuita :

Euro

Formatted Table

403.792
335.059
Nr. de proiecte
estimat

Valoare maxima
nerambursabila/proiect

Buget- pe
msur

Contribuia
FEADR
msur

Contribuia public
naional

Total
12
10

50.000

403.792
335.059

323.034
268.047

80.758
67.012

Finantare : 289.799 Euro


Nr. de proiecte
prevazute

Valoare maxima
nerambursabila/proiect

Buget- pe
msur

Total 9

50.000

289.799

Criteriu de selectie locala


Nr criteriu
1
2
3
4
5

Contribuia
FEADR
msur
231.839

Criterii de selecie

Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitare


pentru investitii similare in ultimii 3 ani
Proiecte care promoveaza activitati mestesugaresti, de artizanat
Proiecte derulate de femei/tineri cu varsta pana in 40 ani la data
depunerii proiectelor
Microintreprinderi nou infiintate ( start-up-uri)
Infiintarea micro-ntreprinderilor pentru start-up-urile de high
tech si spin-offurile inovative

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 189 of 328

Contribuia
public
naional
57.960

Punctaj
15
15
15
10
15

Proiecte care includ investitii in surse de energie regenerabila


TOTAL

30
100

Formatted Table

Masura 313 Incurajarea activitatilor turistice


Obiectivul i raportul cu strategia de dezvoltare miza interveniei :
Dezvoltarea activitatilor turistice in zona teritoriului GAL, care sa contribuie la cresterea numarului de
locuri de munca si a veniturilor alternative, precum si la cresterea atractivitatii spatiului rural. Astfel se
urmareste crearea si mentinerea locurilor de munca prin activitati de turism, in special pentru tineri si
femei care se numara printre grupurile sociale defavorizate, precum si cresterea valorii adaugate in
activitati de turism in conditiile in care teritoriul se bucura de un potential turistic ridicat. Se urmareste
crearea, imbunatatirea si diversificarea infrastructurii si serviciilor turistice, care sunt inca slab dezvoltate
pe teritoriul GAL.
Descrierea interveniei domeniul de acoperire al msurii :
Prin intermediul acestei masuri vor creste si imbunatati structurile de primire turistice la scara mica, care
in intreg teritoriu se afla intr-un numar foarte redus si se vor dezvoltarea sistemelor de informare si
promovare turistica. De asemenea, se vor crearea facilitatii recreationale in vederea asigutrarii accesului
la zonele naturale de interes turistic, zone care se intalnesc in special in comunele Parcului National
Calimani.
Sinergia cu
alte masuri

Masura 312- Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi

Beneficiarii directi:

Privati:

1.Micro-intreprinderi ( existente si start-up) ce sa-si desfasoare activitatea


propusa prin proiect in spatiul teritoriul GAL
2. Persoane fizice ( neinregistrate ca agenti economici) - care se vor angaja
ca pana la data semnarii constarctului de finantare sa se autorizeze cu un
statut minin de persoana fizica autorizata si sa functioneze ca
microintreprinderi
3. ONG-uri, definite conform legislatiei
nationale in vigoare

Actori din spatiul rural beneficiari:


Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 190 of 328

Numar

1
0

Numar

Formatted Table

Privati:

1.Micro-intreprinderi ( existente si start-up) ce sa-si desfasoare activitatea


propusa prin proiect in spatiul teritoriul GAL
2. Persoane fizice ( neinregistrate ca agenti economici) - care se vor angaja
ca pana la data semnarii constarctului de finantare sa se autorizeze cu un
statut minin de persoana fizica autorizata si sa functioneze ca
microintreprinderi
3. Asociatii, definite conform legislatiei nationale in vigoare

1
0

Formatted Table

Tip de investitii eligibile :


1. Investitii in infrastructura de primire turistica
Investitii in activitati recreationale

2.

Actiuni imateriale
software, patente, licente etc
costurile legate de intocmirea proiectului precum taxe pentru arhitecti, ingineri si consultata, Studii de
Fezabilitate/Memorii justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor necesare
implementarii proiectelor.

Actiuni materiale
Constructia, modernizarea, extinderea si dotarea structurilor de primire turistice
Investitii in infrastructura turistica de agrement independenta sau dependenta de structura de primire
turistica precum spatii de campare, amenajari de stranduri si piscine, achizitionare de mijloace de
transport traditionale pentru plimbari, trasee pentru echitatie, etc

Finanare :
agro turism si activitati recreationale
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 191 of 328

Euro

99022
0 Euro
Formatted Table

Din care pentru energie regenerabila

Ajutorul public (FEADR + contribuie public naional) :


:
Pentru investitiile generatoare de profit :
investitii in agro turism si activitati recreationale

85%

Formatted Table

Finanare agro turism si activitati


rectificata: recreationale

99.022 Euro
0 euro
Nr. de
proiecte
prevzute

Valoare maxima
nerambursabila/proiect

Estimarea costului
total pe msur

Contribuia FEADR
msur

Contribuia public
naional

Formatted: Centered

99.022
0

99.022
0

79.218
0

19.804
0

Formatted: Centered

1
0

Formatted: Centered
Formatted: Centered

Criteriu de selectie locala


Nr criteriu

Formatted: Centered

Criterii de selecie

Punctaj

Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitare pentru


investitii similare in ultimii 3 ani

25

Proiecte derulate de femei/tineri cu varsta pana in 40 ani la data depunerii


proiectelor

15

Proiecte care prevad prin activitatea propusa pastrarea si promovarea


culturii traditionale prin achizitionarea de obiecte certificate ca fiind
produse traditionale de marca, in vederea structurilor de primire turistica

15

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 192 of 328

Formatted: Centered

Proiecte promovate de asociatii

15

Proiecte care includ investitii in surse de energie regenerabila

30

TOTAL

100
Formatted: Font color: Red

Criterii de selectie PNDR


Nr.
S1

S2

S3
S4
S5
S6
S7
S8

CRITERIUL
Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri
comunitare pentru investiii similare (acelasi tip de
investitie) n ultimii 3 ani;
Proiecte din zone cu potenial turistic ridicat dar care nu
sunt suficient dezvoltate din acest punct de vedere;
- n cazul UAT-urilor cu Concentrare mare de resurse
turistice (Cmrt) punctajul va fi de max. 15 puncte.
- n cazul UAT-urilor cu Concentrare foarte mare de resurse
turistice (Cfmrt) punctajul va fi de max. 25 puncte.
Proiectele care prin activitatea propus creeaz mai mult
de un loc de munc/ 25.000 Euro investiii;
Proiecte derulate de femei/tineri cu vrsta pn n 40 de
ani la data depunerii proiectului;
Proiecte de investiii n activiti recreaionale
Proiecte care au n componen i investiii de producere a
energiei din surse regenerabile utilizate n scopul
desfurrii activitii turistice;
Proiecte care prevd prin activitatea propus pstrarea i
promovarea culturii tradiionale;
Proiecte de investiii n agro-turism;
TOTAL

Punctaj
(5 dac DA i 0 dac
NU)

(maxim 25 dac DA i
0 dac NU)

(5 dac DA i 0 dac
NU)
(5 dac DA i 0 dac
NU)
(25 dac DA i 0 dac
NU)
(max. 10 dac DA i 0
dac NU)
(5 dac DA i 0 dac
NU)
(20 dac DA i 0 dac
NU)
100 PUNCTE

Departajarea proiectelor eligibile, selectate, cu punctaj egal, se face n funcie de valoarea


eligibil a proiectului, exprimat n euro, n ordine cresctoare, in functie de fondul alocat.

Masura 322 - Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia
si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale
Obiectivul i raportul cu strategia de dezvoltare miza interveniei :
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 193 of 328

Formatted Table

1. Imbunatatirea infrastructurii fizice de baza in spatiul rural


2. Imbunatatirea accesului la serviciile publice de baza pentru populatia rurala
3. Cresterea numarului de sate renovate
4. Cresterea numarului de obiective de patrimoniu cultural de interes local si natural din spatiul
rural sprijinit
Descrierea interveniei domeniul de acoperire al msurii :
a) Infiintarea de drumuri noi, extinderea si imbunatatirea retelei de drumuri de interes local (
drumuri comunale, vicinale si strazi din interiorul comunei) ce apartin proprietatii publice a unitatii
administrative ( comuna) pe teritoriul careia se afla;
* Prima infiintare, extinderea si imbunatatirea retelei publice de apa ( captare, statii de tratare,
alimentare) pentru localitatile rurale avand sub 10.000 populatie echivalenta ( p.e);
* Prima infiintare, extinderea si imbunatatirea retelei publice de apa uzata ( canalizare, statii de
eputrare) pentru localitatile rurale avand sub 10.000 populatie echivalenta ( p.e);
* Prima infiintare si extinderea retelei publice de joasa tensiune a retelei publice de iluminat cu
eficienta energetica ridicata;
* Prima infiintare si extinderea retelei publice locale de alimentare cu gaz catre alte localitati rurale
sau catre zone rurale care nu sunt conectate la retea;
* Investitii in statii de transfer pentru deseuri si dotarea cu echipamente de gestionare a
deseurilor.
b) Infiintarea, amenajarea spatiilor publice
de recreere pentry populatia rurala ( parcuri, spatii de joaca pentru copii, terenuri de sport, piste
de biciclete)
* Renovarea cladirilor publice ( ex. primarii) si amenajari de parcari, piete, spatii pentru
organizarea de targuri. etc
* Investitii in sisteme de producere si furnizare de energie din surse regenerabile ( in situatia in
care este vorba de cladiri publice).

Sinergia cu
alte masuri

Masura 321 - Servicii de baza pentru economia si populatia rurala


Masura 323 Conservarea si punerea in valoare a mostenirii rurale

Beneficiarii directi:
Comunele prin reprezentantii lor legali conform legislatiei nationale in vigoare
Autoritatile locale ( comune) sau asociatii de dezvoltare intercomunitare prin
operatorii regionali pentru investitiile in infrastructura de apa/apa uzata
Asociatiile de dezvoltare intercomunitare realizate intre 2 sau mai multe comune
infiintate conform legislatiei nationale in vigoare
ONG-uri, asezaminte culturale si instittii de cult definite conform legislatiei nationale
in vigoare Persoane fizice si juridice care detin in proprietate sau adminitreaza
obiective de patrimoniu cultural/natural de interes local
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 194 of 328

Numar

11
14

Actori din spatiul rural beneficiari:


Comunele prin reprezentantii lor legali conform legislatiei nationale in vigoare
Autoritatile locale ( comune) sau asociatii de dezvoltare intercomunitare prin
operatorii regionali pentru investitiile in infrastructura de apa/apa uzata
Asociatiile de dezvoltare intercomunitare realizate intre 2 sau mai multe comune
infiintate conform legislatiei nationale in vigoare
ONG-uri, asezaminte culturale si instittii de cult definite conform legislatiei nationale
in vigoare Persoane fizice si juridice care detin in proprietate sau adminitreaza
obiective de patrimoniu cultural/natural de interes local

Numar

11
14

Tip de investitii eligibile :


Crearea si modernizarea infrastructurii fizice de baza in zonele rurale
Imbunatatirea calitatii mediului social, natural si economic in zonele rurale
Protejarea si conservarea patrimoniului cultural si natural rural

Actiuni imateriale
studii de fezabilitate, proiecte tehnice
programe de calculator, dreptul de utilizare a anumitor tehnologii

Actiuni materiale
PENTRU CREAREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII FIZICE DE BAZA:
Infiintarea de drumuri noi, extinderea si imbunatatirea retelei de drumuri de interes local
(drumuri comunale, vicinale si strazi din interiorul comunei) ce apartin proprietatii publice a
unitatii administrative (comuna) pe teritoriul careia se afla, asa cum sunt definite si clasificate n
conformitate cu legislatia nationala n vigoare;
Prima nfiintare, extinderea si mbunatatirea retelei publice de apa (captare, statii de tratare,
alimentare) pentru localitatile rurale avnd sub 10.000 populatie echivalenta (p.e);
Prima nfiintare, extinderea si mbunatatirea retelei publice de apa uzata (canalizare, statii de
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 195 of 328

epurare) pentru localitatile rurale avnd sub 10.000 populatie echivalenta (p.e.);
Prima infiintare si extindere a retelei publice de joasa tensiune si/sau a retelei publice de iluminat
Prima nfiintare si extinderea retelei publice locale de alimentare cu gaz catre alte localitati rurale
sau catre zone rurale care nu sunt conectate la retea;
Investitii n statii de transfer pentru deseuri si dotarea cu echipamente de gestionare a deseurilor.
PENTRU CREAREA SI DEZVOLTAREA SERVICIILOR DE BAZA PENTRU POPULATIA RURALA:
Infiintarea si amenajarea spatiilor publice de recreere pentru populatia rurala (parcuri, spatii de
joaca pentru copii, terenuri de sport - inclusiv sali de sport, piste de biciclete etc);
Renovarea cladirilor publice (ex. primarii) si amenajari de parcari, piete, spatii pentru organizarea
de trguri etc.);
Investitii n sisteme de producere si furnizare de energie din surse regenerabile ca parte
componenta a unui proiect integrat (n situatia n care este vorba de un proiect de renovare a
unei cladiri publice).
Prima infiintare si dotarea infrastructurii aferenta serviciilor sociale precum centrele de ingrijire
copii (crese conform legii 263/2007 privind nfiintarea, organizarea si functionarea creselor si alte
centre de asigurare a serviciilor sociale conform OG 68/2003 privind serviciile sociale), batrni si
persoane cu nevoi speciale (conform OG 68/2003 privind serviciile sociale );
Investitii n constructia de gradinite noi pentru copii, inclusiv dotarea acestora;
Achizitionarea de microbuze care sa asigure transportul public pentru comunitatea locala n
zonele unde o astfel de investitie nu este atractiva pentru companiile private dar care este
indispensabila pentru comunitate si vine n sprijinul rezolvarii unei importante nevoi sociale
inclusiv construirea de statii de autobuz;
Achizitionarea de tilaje si echipamente pentru serviciile publice (de deszapezire, ntretinere spatii
verzi etc.) daca fac parte din investitia initiala pentru nfiintarea serviciului;
Investitii de renovare, modernizarea (a se vedea definitia modernizarii din capitolul 4.3
Dictionar) si dotarea aferenta a asezamintelor culturale, inclusiv prima achizitie de carti,
materiale audio, achizitionarea de costume populare si instrumente muzicale traditionale n
vederea promovarii patrimoniului cultural imaterial ca parte componenta a proiectului (ex.
activitati ale grupurilor sau ansamblurilor folclorice). De asemenea, vor fi sustinute cheltuielile cu
achizitionarea de echipamente hardware, software, inclusiv costurile de instalare si montaj.
PENTRU PROTEJAREA PATRIMONIULUI CULTURAL DE INTERES LOCAL SI NATURAL DIN SPATIAL
RURAL:
Restaurarea, consolidarea si conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural grupa B7 si natural
din spatiul rural (pesteri, arbori seculari, cascade etc.);
Achizitionare de echipamente pentru expunerea si protectia patrimoniului cultural (ex. vitrine,
postamente, sisteme de alarma etc.).

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 196 of 328

1.198.536 Euro
1.367.488 Euro

Finanare rectificata:
Nr. de proiecte
prevzute

Estimarea
Valoare maxima
costului total pe
nerambursabila/proiect
msur
150.000
100.000

11
14
Criteriu de selectie locala
Nr criteriu

Contribuia
FEADR msur

Contribuia
public
naional

958.829
1.093.990

239.707
273.498

Formatted Table

Formatted: Left

1.198.536
1.367.488

Formatted Table

Criterii de selecie

Punctaj

Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitare


pentru investitii similare in ultimii 3 ani

20

Localitati rurale din regiunile cu grad de saracie ridicat

10

Proiectele care se incadreaza intr-o strategie de dezvoltare locala

10

Formatted: Left

Formatted: Left

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 197 of 328

Proiecte de investitii in infrastructura sociala

10

Proiectele care promoveaza investitii in scopul conservarii


specificului local si a mostenirii culturale
Proiecte care includ investitii in surse de energie regenerabila
Proiecte promovate de asociatii

5
6
7

TOTAL

10
30
10
100

Criterii de selectie PNDR :


Nr.

Formatted: Font color: Red

CRITERIUL
Localitile rurale care nu au mai primit anterior sprijin comunitar pentru o investiie
similar;

S1

Precizare: Acest criteriu se va puncta indiferent de categoria de solicitant.


Indiferent de categoria de solicitant, n cazul proiectelor integrate, acest criteriu se va
puncta n funcie de aciunea majoritar a proiectului.

(10 dac DA sau 0 dac NU)


Localiti rurale din regiunile cu grad de srcie ridicat mprite astfel:
- localitai cu grad de srcie ridicat (rata srcie 60%-89,6%)- 10 pct
S2

- localitai cu grad de srcie mediu (rata srcie 40%-59,9%) - 7 pct


- localitai cu grad de srcie scazut (rata srcie <40%) - 5 pct
Precizare: Acest criteriu se va puncta indiferent de categoria de solicitant.
Proiectele care se ncadreaz ntr-o strategie de dezvoltare local sau judeean;

S3

Precizare: Acest criteriu se va puncta indiferent de categoria de solicitant.


(5 dac DA sau 0 dac NU)
Proiecte integrate de investiii

S4

Precizare: Acest criteriu se va puncta indiferent de categoria de solicitant


( 5 dac DA sau 0 dac NU)

S5

Proiectele de investiii n infrastructura de ap / ap uzat n localitile rurale ntre 2.00010.000 de p.e. identificate prin Master Planurile Regionale, dar care nu sunt finanate din
POS Mediu
(15 dac DA sau 0 dac NU)

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 198 of 328

Nr.

S6

CRITERIUL
Proiecte de investiii n infrastructura de drumuri care asigur legtura cu principalele ci
rutiere (drumurile judeene, naionale) sau alte ci principale de transport (feroviare i
fluviale);
(25 dac DA i 0 dac NU)

S7

Proiecte de investiii n infrastructura de alimentare cu ap n zonele n care apa este


insuficient sau n zonele care prezint inciden ridicat a perioadelor de secet;
(5 dac DA i 0 dac NU)

S8

S9

S10

Proiectele de investiii n infrastructura de ap/ap uzat pentru zonele n care apa


prezint un grad ridicat de poluare sau zonele n care apa freatic prezint o concentraie
ridicat de nitrai ce afecteaz sntatea populaiei;
(5 dac DA i 0 dac NU)
Proiecte de investiii n infrastructura social;
- (10 dac DA i 0 dac NU pentru O.N.G. i uniti de cult)
- (7 daca DA si 0 daca NU pentru comune care asigura functionarea infrastructurii
sociale in parteneriat cu ONG-uri/unitati de cult)
- (5 dac DA i 0 dac NU pentru comune i A.D.I.)
Proiectele care promoveaz investiii n scopul conservrii specificului local i a
motenirii culturale (arhitectura tradiional, conservare patrimoniu material, imaterial,
promovare, organizare festivaluri cu specific local etc)- (conservarea specificului local i a
motenirii culturale)
-(10 dac DA i 0 dac NU pentru O.N.G., uniti de cult, asezaminte culturale,
persoane fizice i juridice (exceptnd comunele i asociaiile acestora legal constituite)
-(7 daca DA si 0 daca NU- pentru comune care asigura functionarea obiectivului
investitiei in parteneriat cu ONG-uri/ asezaminte culturale.
- (5 dac DA i 0 dac NU pentru comune i A.D.I.)

TOTAL 100 pct


Departajarea proiectelor eligibile, selectate, cu punctaj egal, se face n funcie de valoarea eligibil a
proiectului, exprimat n euro, n ordine cresctoare, in functie de fondul alocat.

Formatted: Font color: Auto


Formatted: Font color: Red

Masura 421 Implementarea proiectelor de cooperare


Obiectivul i raportul cu strategia de dezvoltare miza interveniei :
Obiectiv operational - Participarea Grupurilor de actiune locala la proiecte de cooperare. Prin
intermediul acestei masuri se vor finanta proiecte de cooperare transnationala ( intre Romania si
alte state membre sau nu) si inter-nationala ( in cadrul Romaniei) intre GAL-uri si alte
grupuri/parteneriate, care functioneaza dupa principiul LEADER. Actiunile de cooperare sunt
eligibile atunci cand cel putin un partener reprezinta un GAL finantat prin axa LEADER.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 199 of 328

Formatted Table

Descrierea interveniei domeniul de acoperire al msurii :


Doar proiectele/actiunile comune care corespund obiectivelor masurilor din cele 3 axe ( axa 1, 2
si 3) ale FEADR vor fi eligibile pentru sprijin.Actiunile comune pot avea ca obiectiv si constructia
institutionala : schimb de experienta si bune practici privind dezvoltarea locala prin publicatii
comune, organizare de evenimente, proiecte de twinning ( schimb de manageri de program si de
personal) sau prin lucrari de dezvoltare comune sau coordonate in comun. Functionarea unei
structuri comune este cea mai integrata forma de cooperare. Responsabilitatile fiecarui partener
sunt detaliate in cadrul unui acord de cooperare, semnat de cele 2 GAL-uri implicate in proiect,
care trebuie sa contina referinte la un buget general planificat, obiectivele proiectului,
activitatile pe care doresc sa le implementeze in comun in vederea realizarii acestora, rolul
fiecarui partener si participarea financiara finala a fiecarui partener in cadrul proiectului

Sinergia cu alte
masuri

Masura 431 - Functionarea Grupurilor de actiune locala, dobandirea de


competente si animarea teritoriului

Beneficiarii directi:
GAL-uri selectate in conformitate cu abordarea LEADER

Numar
1

Actori din spatiul rural beneficiari:

Numar

GAL-uri selectate in conformitate cu abordarea LEADER

Tip de investitii eligibile :


Activitatile/proiectele sa corespunda unei masuri sau mai multor masuri din FEADR
Pregatirea proiectelor de cooperare-organizare misiuni tehnice, intalniri, seminarii, activitati de
traducere si interpretare, multiplicare documente
Investitii pentru implementarea proiectelor comune de dezvoltare locala
Proiecte comune de instruire
Actiuni imateriale
Activitatile/proiectele sa corespunda unei masuri sau mai multor masuri din FEADR
Pregatirea proiectelor de cooperare-organizare misiuni tehnice, intalniri, seminarii, activitati de
traducere si interpretare, multiplicare documente
Investitii pentru implementarea proiectelor comune de dezvoltare locala
Proiecte comune de instruire
Actiuni materiale
Proiecte de twinning ( schimb de manageri de program si de personal)
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 200 of 328

Proiecte de sprijin institutional


Lucrari de dezvoltare comune
Organizare de evenimente culturale internationale, targuri mestesugaresti nationale etc
Finanare :
Formatted: Right

10.000 Euro
8803 Euro
Ajutorul public (FEADR + contribuie public naional) :
Nr. de proiecte
prevzute

Estimarea costului total


pe msur

10.000
8.803

Formatted: Font color: Red

100 %

Formatted Table

Contribuia Contribuia
Contribuia
FEADR
public
privat
msur
naional
8.000
7.042

2.000
1.779

Criterii de selectie GAL :


Prioritate n selecie se va acorda proiectelor de cooperare care:
implic mai mult de dou GAL-uri din Romnia
implic un GAL din alt stat membru cu experien LEADER +
includ activiti inovative
combin obiectivele din diferite axe ale PNDR
se adreseaz fermierilor de semi-subzisten
se adreseaz tinerilor din zona rural
respect normele de mediu
care urmresc facilitarea implementrii acelor msuri din PNDR care vor avea ca
beneficiari grupuri de productori, asociaii, parteneriate, etc.
Continutul Dosarului de finantare :
Proiectul de cooperare depus n cadrul Msurii 421 va cuprinde:
Acordul de cooperare
Proiectul de cooperare
Cererea de finantare i anexele aferente acesteia
Acordul de cooperare
Acordul de cooperare va conine urmtoarele informaii:
Numele partenerilor care particip la proiectul de cooperare i definirea GAL-ului coordonator;
Titlul proiectului de cooperare;
Obiectivele proiectului de cooperare;
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 201 of 328

Activitile ce urmeaz a fi implementate n cadrul proiectului;


Responsabilitile partenerilor;
Contribuia financiar a partenerilor n proiectul de cooperare*;
Proiectul de cooperare
Coninutul obligatoriu al proiectelor de cooperare
a. Parteneriatul: tipul actorilor implicai, legturile dintre responsabilii de proiect i GAL
implicarea partenerilor locali n operaiunile prevzute.
b. Integrarea n strategia teritoriului: integrarea n strategia teritorial, valoarea adugat a
proiectului, coordonarea cu alte aciuni derulate, valorificarea experienei cooperrii din afara
teritoriului.
c. Tipul de proiect: Aciuni comune concrete (mai mult dect o intenie i/sau un schimb de
experien ).
d. Aspecte tehnice: fezabilitate tehnic, calendar, mecanismul de implementare, aspecte
practice, metodologie i organizare, indicatori de monitorizare, managementul proiectului.
e. Aspecte financiare: buget realist i coerent, plan de finanare, deviz, fezabilitate financiar,
implicarea diverilor actori.
Cererea de finanare
Cererea de Finanare pentru msura 421 se compune din:
Formularul E 1.1 LC (Cererea de Finanare specific Msurii 421), alturi de anexele aferente
acesteia;
Pentru fiecare obiectiv de investiii care se regsete ntr-o msur PNDR, se depun ca anexe la
formularul Cererii de Finanare toate anexele aferente msurii respective.)
Anexe la Cererea de Finanare
1. Acordul de cooperare semnat, tampilat i datat de cre toi partenerii proiectului de
cooperare;
2. Proiectul de cooperare (Acest document va avea ataat Foaia de capt, nsuit de elaborator
prin semntur i tampil);
3. Proiectele tehnice i Studiul de Fezabilitate (ntocmite conform HG 28/09.01.2008) sau
memoriile justificative pentru fiecare investiie, n funcie de tipul acesteia i de msura din
PNDR corespondent;
4. Document care atest dreptul real principal asupra proprietii pe care se prevede realizarea
unei investiii prin proiect: act de proprietate al solicitantului (contract de vnzare-cumprare
autentic i nscris n Registrul Crii funciare) sau, dac solicitantul nu este proprietar, contract de
superficie sau contract de concesiune;
5. Certificate care s ateste lipsa datoriilor fiscale i sociale restante i graficul de reealonare a
datoriilor ctre bugetul consolidat, dac este cazul.
6. Raport asupra utilizrii programelor de finanare nerambursabil (obiective, tip de investiie,
lista cheltuielilor eligibile, costul i stadiul proiectului, perioada derulrii proiectului) ntocmit de
solicitant, pentru solicitanii care au mai beneficiat de programe de finanare nerambursabil n
ultimii 3 ani, pentru aceleai tipuri de investiii.
7. Raportul de selecie prin care a fost selectat proiectul de ctre GAL, daca proiectul este inclus
n Planul de Dezvoltare Local selectat sau Documentul prin care AM-PNDR a notificat GAL
privind selecia proiectului daca proiectul nu este inclus n Planul de Dezvoltare Local;
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 202 of 328

8. Declaraie pe propria rspundere a solicitantului (Anexa I la Cererea de Finanare);


9. Acte Constitutive ale Solicitantului (Statut juridic, Act Constitutiv, Cod Unic de nregistrare, Cod
de nregistrare Fiscal, nscrierea n Registrul asociaiilor i fundaiilor, etc.).
10. Acte Constitutive ale Partenerilor (Statut juridic, Act Constitutiv, Cod Unic de nregistrare,
Cod de nregistrare Fiscal, nscrierea n Registrul asociaiilor i fundaiilor, etc.).
11. Declaraie pe propria rspundere a Solicitantului privind asigurarea cofinanrii (Anexa 2 la
Cererea de Finantare);
12. Copia actului de identitate a reprezentantului legal;
13.Toate documentele solicitate n cadrul msurii din PNDR n care sunt ncadrate fiecare dintre
componentele proiectului;
14. Document de la banc/trezorerie cu datele de identificare ale bncii/ trezoreriei i ale
contului aferent proiect FEADR (denumirea, adresa bncii/trezoreriei, codul IBAN al contului n
care se deruleaz operaiunile cu APDRP).
Indicatorii de monitorizare
Pentru msurile propuse de potenialul GAL Microregiunea Belceti Focuri s-au stabilit
urmtorii indicatori de monitorizare, care s scoat n eviden rezultatele ateptate ca urmare a
implementrii GAL-ului:
Indicatori msuri GAL
Numrul de proiecte finanate
din care

Valori
40

proiecte inovative

17
14

proiecte care includ actiuni pentru protectia mediului

18
14
40

Numrul de beneficiari sprijinii


din care
Realizare

tineri sub 40 de ani


grupuri de producatori sau asociatii
Numrul brut de locuri de munc create
- din care femei
- din care brbai

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 203 of 328

16
13
14
40
34
18
13
22
21

Indicatori msuri GAL


Impact

Creterea economic (euro)

Valori
437.000

Corespondena i complementaritatea cu msurile PNDR i alte programe de dezvoltare


Msurile propuse de GAL-ul Microregiunea Belceti Focuri au fost stabilite avnd n
vedere i dezideratul de a asigura corespondena i complementaritatea cu msurile PNDR i alte
programe de dezvoltare cu finanare naional i european.

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 204 of 328

Corespondena i complementaritatea cu msurile PNDR i alte programe de dezvoltare

Msura

Corespondena
cu msurile
PNDR

Masura 111
Formare
profesional
(training), informare
si difuzare de
cunostinte

111

Masura 121
Modernizarea
exploatatiilor
agricole

121

Masura 123 Cresterea


valoarii adaugate a
produselor agricole si
forestiere

123

Masura 312 Sprijin


pentru crearea si
dezvoltarea de microintreprinderi

312

Complementaritatea cu alte programe de


dezvoltare
1. Strategia de dezvoltare economic i
social a judeului Iai pentru perioada
2009 - 2014, Obiectivul vertical 1 Creterea competitivitii agro-industriale
a judeului Iai
2. Strategia de dezvoltare a regiunii Nord Est
3. Programul Operaional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane - POSDRU
1. Strategia de dezvoltare economic i
social a judeului Iai pentru perioada
2009 - 2014, Obiectivul vertical 1 Creterea competitivitii agro-industriale
a judeului Iai
2. Strategia de dezvoltare a regiunii Nord Est
3. Programul Operaional Sectorial
Creterea Competitivitii Economice POS CCE
1. Strategia de dezvoltare economic i
social a judeului Iai pentru perioada
2009 - 2014, Obiectivul vertical 1 Creterea competitivitii agro-industriale
a judeului Iai
2. Strategia de dezvoltare a regiunii Nord Est
3. Programul Operaional Sectorial
Creterea Competitivitii Economice POS CCE
1. Strategia de dezvoltare economic i
social a judeului Iai pentru perioada
2009 - 2014, Obiectivul vertical 3 Valorizarea patrimoniului cultural
2. Strategia de dezvoltare a regiunii Nord Est
3. Programul Operaional Regional - POR

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 205 of 328

Formatted: Left, None, Space Before:


0 pt, After: 10 pt

Msura

Corespondena
cu msurile
PNDR

Masura 313
Incurajarea
activitatilor turistice

313

Realizarea i dotarea
ateliere pentru
meterii populari i
susinerea activitilor
meteugreti

322

Realizarea unei
monografii
comprehensive a
teritoriului

322

Reabilitarea a 3
monumente/obiective
culturale de interes
major

322

Promovarea
identitii teritoriale

322

Complementaritatea cu alte programe de


dezvoltare
1. Strategia de dezvoltare economic i
social a judeului Iai pentru perioada
2009 - 2014, Obiectivul vertical 3 Valorizarea patrimoniului cultural
2. Strategia de dezvoltare a regiunii Nord Est
3. Programul Operaional Regional - POR
1. Strategia de dezvoltare economic i
social a judeului Iai pentru perioada
2009 - 2014, Obiectivul vertical 3 Valorizarea patrimoniului cultural
2. Strategia de dezvoltare a regiunii Nord Est
3. Programul Operaional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane - POSDRU
1. Strategia de dezvoltare economic i
social a judeului Iai pentru perioada
2009 - 2014, Obiectivul vertical 3 Valorizarea patrimoniului cultural
2. Strategia de dezvoltare a regiunii Nord Est
3. Programul Operaional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane - POSDRU
1. Strategia de dezvoltare economic i
social a judeului Iai pentru perioada
2009 - 2014, Obiectivul vertical 3 Valorizarea patrimoniului cultural
2. Strategia de dezvoltare a regiunii Nord Est
3. Programul Operaional Regional - POR
1. Strategia de dezvoltare economic i
social a judeului Iai pentru perioada
2009 - 2014, Obiectivul vertical 3 Valorizarea patrimoniului cultural
2. Strategia de dezvoltare a regiunii Nord Est
3. Programul Operaional Regional - POR

Tabel Corespondena i complementaritatea cu msurile PNDR i alte programe de dezvoltare

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 206 of 328

Realizarea parteneriatului i funcionarea GAL-ului

Parteneriatul va fi format din diveri actori publici i privai. La nivelul lurii deciziilor,
partenerii economici i sociali, precum i ali reprezentani ai societii civile vor reprezenta
peste 50% din parteneriatul local. De asemenea, organizaiile ce provin din orae care au
responsabilitati i zona rural din teritoriu, vor fi partenere n GAL, dar nu vor avea o pondere
mai mare de 25% la nivel decizional.

(parteneriatul care realizeaz dosarul de candidatura Planul de Dezvoltare Local)


Parteneriatul public - privat Microregiunea Belcesti - Focuri s-a constituit in forma
prezenta in luna martie a anului 2012 la initiativa reprezentantului Microregiunea Belcesti
Focuri.
Din cadrul parteneriatului fac parte 42 de membri, 11 - reprezentanti ai administratiei
publice locale, 31 parteneri privati si reprezentanti ai societatii civile.
Pondere parteneri functie de mediul de provenienta

88,10%

11,90%

MEDIU RURAL

MEDIU URBAN

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 207 of 328

Fig - Ponderea partenerilor in functie de mediul de provenienta


Dupa cum se poate observa in imaginea de mai sus, parteneriatul public-privat
Microregiunea Belcesti - Focuri respecta criteriul referitor la ponderea partenerilor privati si ai
societatii civile, in sensul ca acestia se situeaza peste pragul de 50% recomandat de Planul
National de Dezvoltare Rurala si chiar peste pragul de 65% recomandat de Ministerul Agriculturii
si Dezvoltarii Rurale pentru selectia potentialelor GAL-uri organizata in martie mai 2012.
Partenerii au semnat un Acord de parteneriat si in cazul in care GAL-ul va fi selectat la
finantare se vor constitui legal si vor pobtine hotararea judecatoreasca de constituire.
Avand in vedere ca dezvoltarea rurala presupune un grad ridicat de implicare a actorilor
rurali pentru a identifica corect si in timp util necesitatile locale, pentru a elabora in functie de
acestea strategii integrate de actiune, destinate dezvoltarii comunitatii locale (inclusiv a mediului
economic), activitatile realizate in vederea elaborarii Planului de Dezvoltare Locala al GAL
Microregiunea Belcesti Focuri au avut in vedere urmatoarele aspecte:
-

realizarea de analize si expertize teritoriale;

realizarea unei analize diagnostic;

realizarea analizei SWOT;

formularea priorittilor de dezvoltare;

elaborarea programului de actiuni;

elaborarea bugetului necesar implementrii actiunilor;

identificarea celor mai bune modalitti de implementare, evaluare si monitorizare a


activitatilor Axei Leader.
Pentru intocmirea Planului de Dezvoltare Locala pentru Microregiunea Belcesti

Focuri, au fost intreprinse urmatoarele actiuni:


A.1. realizarea unor actiuni de informare grup de lucru; s-au constituit grupuri de lucru,
la care au fost prezenti reprezentanti desemnati ai fiecarui partener semnatar al acordului de
parteneriat si alte persoane in calitate de invitati. Constituirea primelor grupuri de lucru, au avut
drept scop stabilirea in comun a urmatoarelor aspecte:
-

actiunile care urmau sa se intreprinda atat de catre fiecare membru al parteneriatului, cat
si de catre intregul grup;

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 208 of 328

stabilirea unui calendar de lucru pentru realizarea tuturor aspectelor convenite de catre
membrii parteneriatului;

modalitatile de realizare a tuturor activitatilor propuse a se realiza;

modalitatea de colectare a datelor necesare elaborarii strategiei de dezvoltare locala si


persoanele responsabile de culegerea datelor;

validarea unei echipe responsabila cu realizarea tuturor activitatilor si stabilirea


responsabilitatilor fiecarui membru al echipei;

analiza resurselor materiale, financiare si umane necesare elaborarii planului de


dezvoltare locala;

modalitatea de animare a teritoriului si de constientizare a locuitorilor;


Urmatoarele grupuri de lucru s-au constituit periodic pe toata perioada de implementare

a proiectului si au avut drept obiectiv:


-

analiza datelor culese din teritoriu;

formularea unui set de prioritati strategice si supunerea acestora unor discutii intre
membrii parteneriatului;

formularea unei viziuni de dezvoltare a teritoriului si a obiectivelor strategice majore;

stabilirea prioritizarii proiectelor in cadrul strategiei si elaborarea unui plan de actiuni in


vederea implementarii strategiei de dezvoltare locala;
Urmatoarele grupuri de lucru au avut drept obiectiv prezentarea si discutarea proiectului

de Plan de Dezvoltare Locala; s-a realizat de asemenea validarea strategiei, a propunerilor si a


alegerii organizrii actiunilor, prezentarea concluziilor lucrrilor n fata reprezentantilor
localittilor din teritoriu si a celorlalti parteneri ai teritoriului, constituirea comitetului decizional
si de selectie, validarea dosarului de candidatura final de ctre parteneri.
Anexam in acest sens procesele verbale si listele de prezenta ale participantilor elaborate
cu ocazia organizarii grupurilor de lucru.
In procesul de elaborare a stretegiei de dezvoltare locala au fost implicate in
permanenta entitatile interesate atat publice, cat si private si ONG - din aria teritoriala a GAL
Microregiunea Belcesti Focuri.
A.2. realizarea unor activitati de publicitate si animare a teritoriului si anume:
-

tiparirea urmatoarelor materiale publicitare:

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 209 of 328

Afise A3

buc

1.000

Pliante

buc

25.000

Fluturasi

buc

25.000

Carti vizita

buc

1.000

Scrisori de prezentare

buc

4.000

Prin aceste materiale s-a facut o scurta prezentare a programului Leader si a tipurilor de
proiecte pe carea acesta le poate finanta, persoanele implicate la nivelul teritoriului, date
de contact ale biroului de proiect; Afisele au fost amplasate pe teritoriul GAL-ului
Avand in vedere complexitatea si noutatea Leader, GAL Microregiunea Belcesti

Focuri a urmarit realizarea diseminarii informatiilor prin metode diferite, astfel incat gradul de
insusire a acestora sa fie cat mai mare.
A.3. Alte actiuni realizate au fost: :
-

realizarea de expertize la nivelul teritoriului GAL necesare elaborarii Planului de


Dezvoltare Locala;

elaborarea studiilor, analizelor necesare elaborarii strategiei finale a grupului;

elaborarea strategiei de dezvoltare locala;

pregatirea dosarului pentru selectia GAL si prezentarea acestuia in cadrul sesiunii de


depunere a candidaturilor;
In afara de activitatile cuprinse mai sus, membrii GAL s-au implicat si in alte tipuri de

activtati de animare a teritoriului si de implicare a populatiei in elaborarea strategiei de


dezvoltare a grupului si anume:
-

- aplicarea de chestionare in randul populatiei;

comitete de consultare periodice realizate de catre fiecare membru al parteneriatului cu


locuitorii din comuna de resedinta;

animarea teritoriului;
Rezultatele activitatilor de animare, informare si promovare au avut urmatoarele

rezultate:
Rezultate planificate
1 echipa de implementare
9 seminarii si 150 oameni informati
1 Studiu cu potentialul zonei

Rezultate obinute
1 echipa de implementare
9 seminarii si 150 oameni informati
1 Studiu cu potentialul zonei

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 210 of 328

Rezultate planificate
250 chestionare
1000 afise
25000 fluturasi
25000 pliante
1000 carti vizita
4000 de scrisori
25000 oameni informati
1000 persoane intervievate
250 chestionare sondaj
1 plan de dezvoltare locala

Rezultate obinute
250 chestionare
1000 afise
25000 fluturasi
25000 pliante
1000 carti vizita
4000 de scrisori
25000 oameni informati
1.238 persoane intervievate
299 chestionare sondaj
1 plan de dezvoltare locala

Procesul de elaborare a Planului de dezvoltare Local pentru teritoriul Microregiunea


Belceti Focuri a necesitat parcurgerea urmtoarelor etape cronologice:
1. Realizarea echipei de coordonare pentru elaborarea dosarului de candidatur;
2. Promovarea i diseminarea conceptului LEADER n teritoriul GAL-ului;
3. Identificarea leader-ului pentru acest potenial GAL;
4. Realizarea unei analize diagnostic sumare;
5. Identificarea persoanelor-resurs;
6. Pregtirea materialelor de prezentare a programului Leader;
7. Organizarea grupurilor de lucru.
1. Realizarea echipei de coordonare pentru elaborarea dosarului de candidatur.
Echipa de coordonare a fost realizat de ctre beneficiar pe baza expertizei i
competenelor profesionale. n realizarea echipei au fost alei experi cu experien n politici i
strategii de dezvoltare, n proiecte cu finanare european.
Echipa de coordonare este:
Persoana

Burdujan Cristian

Funcie n proiect

Responsabil legal

Atribuii i competene specifice


Asigur un circuit informaional adecvat, discuii i
feedback dintre diferii actori;
Intocmete planuri detaliate de lucru trimestriale (pentru
3 luni) i de a monitoriza respectarea implementrii
acestora;
Asigur executarea la timp a activitilor;
Organizeaz i coordoneaz procurarea de bunuri i
servicii pentru realizarea planului;
Ghideaz lucrul consultanilor i contractanilor,
supraveghind desfurarea activitilor conform planului
de lucru negociat;
Este responsabil pentru implementarea cu success a

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 211 of 328

Persoana

Sandu Loredana Sorina


Anca Oprisan

Funcie n proiect

Experti

Atribuii i competene specifice


activitilor proiectului i atingerii rezultatelor planificate
n proiect;
Supravegheaz desfurarea zilnic a proiectului i
gestioneaz echipa proiectului;
Particip la diferite edine i la toate evenimentele
proiectului, asigurnd pregtirea adecvat a acestora;
Este responsabil pentru managementul zilnic al
proiectului organizaional i conceptual;
Asigur i particip la activitile de informare,
promovare, animare a teritoriului;
Asigur i coordoneaz activitile din teritoriu i
activitile legate de formare reea (GAL);
Stabilete i menine relaia cu persoanele direct
interesate s participe la construcia GAL , din fiecare
comunitate;
Elaboreaz mpreun cu ceilali experi i animatori
documentele i formularele necesare activitilor de
colectare a informaiilor (chestionare, documente
cumulative, etc.);
Particip i colaboreaz cu echipa la activitile de
colectare, gestionare, prelucrare a datelor din comunitile
alocate;
Faciliteaz cooperarea dintre i ntre consultanii/
experii pe termen scurt i partenerii proiectului;
Particip la organizarea i derularea atelierelor de lucru
n cadrul proiectului
Particip la diseminarea informaiilor n comuniti
Particip efectiv la elaborarea documentaiei care st la
baza elaborrii Planului de Dezvoltare Local
Asigur comunicarea extern referitoare la acest proiect
ntre organizaie i toi partenerii/colaboratorii din
comunele int alocate;
Deine funcia de expert dezvoltare local n cadrul
echipei;
Colaboreaz cu echipa de management n realizarea
activitilor i atingerea obiectivelor proiectului
Particip efectiv la derularea activitilor proiectului
Asigur i particip la activitile de informare,
promovare, animare a teritoriului
Asigur i coordoneaz activitile din teritoriu i
activitile legate de formare reea (GAL)
Stabilete i menine relaia cu persoanele direct
interesate s participe la construcia GAL, din fiecare
comunitate
Elaboreaz mpreun cu ceilali experi i animatori
documentele i formularele necesare activitilor de
colectare a informaiilor (chestionare, documente
cumulative, etc.)
Particip i colaboreaz cu echipa la activitile de
colectare, gestionare, prelucrare a datelor din comunitile
alocate
Efectueaz activiti de teren n comunitile int n

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 212 of 328

Persoana

Funcie n proiect

Atribuii i competene specifice


campaniile de informare i promovare n teritoriu, sub
supervizarea responsabilului cu activitile de promovare
Particip la organizarea i derularea atelierelor de lucru
n cadrul proiectului
Particip la diseminarea informaiilor n comuniti
Particip efectiv la elaborarea documentaiei care st la
baza elaborrii Planului de Dezvoltare Local
Asigur comunicarea extern referitoare la acest proiect
ntre organizaie i toi partenerii/ colaboratorii din
comunele int alocate;
Asigur comunicarea intern la nivelul echipei de
implementare i asigur buna comunicare cu echipa de
management;
Rspunde pentru planificarea, implementarea i
raportrile interne ale proiectului i le supune spre avizare
managerului de proiect;
Comunic problemele ivite i propune metode de
soluionare, n msura ariei de responsabiliti
Elaborareaz/ depune rapoartele lunare de activitate/
rapoarte de progres i supunerea lor spre avizare
managerului de proiect

Tabel Echipa de coordonare


Sandu Loredana Sorina i Burdujan Cristian au absolvit:
Cursul de formare i informare n cadrul proiectului Sensibilizare actorilor locali cu
privire la abordarea LEADER organizat de Idel i Direcia General de Dezvoltare Rural
din cadrul Ministerului Agriculturii i Dezvoltrii Rurale, Gura Humorului, 29 martie 2
aprilie 2010;
Curs de formarea specializat LEADER din cadrul proiectului Formarea reprezentanilor
Grupurilor Poteniale organizat de Idel i Direcia General de Dezvoltare Rural din
cadrul Ministerului Agriculturii i Dezvoltrii Rurale, Constana, 21 iunie 3 iulie 2010;
Echipa de experi a fost stabilit prin proiectul Constituire GAL Microregiunea BelcetiFocuri, Iai, proiect finanat de Uniunea European prin Fondul European Agricol pentru
Dezvoltare Rural, Msura 431 - Funcionarea Grupurilor de Aciune Local, dobndirea de
competene i animarea teritoriului, Submsura 431.1 - Faza 3 - "Sprijin financiar pentru
pregtirea dosarelor pentru selecia GAL, contribuia Uniunii Europene la proiect - 200.921
RON.
2. Promovarea i diseminarea conceptului LEADER n teritoriul GAL-ului
Programul LEADER este un concept introdus recent n Romnia prin Programul Naional
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 213 of 328

de Dezvoltare Rural, ce prezint un caracter inovator datorit abordrii de jos n sus a


nevoilor comunitilor rurale. Aceast abordare permite partenerilor locali, s i aleag un grup
coerent de msuri adaptate prioritilor identificate pe teritoriul lor i a le transpune n strategii
de dezvoltare, punnd ct mai bine n valoare Potenialul endogen al teritoriului.
Din aceste motive, o importan deosebit a fost acordat etapei de promovare i
diseminare a programului Leader i a avantajelor acestui tip de program n cadrul teritoriului.
n aceast etap au fost parcuri urmtorii pai:
Identificarea principalilor actori ce vor fi informai
Contactarea reprezentanilor-cheie din toate categoriile de poteniali parteneri din cele 6
comune incluse n GAL, respectiv:
o Primrii;
o ONG-uri;
o Societi comerciale i alte persoane juridice generatoare de profit;
o Asociaii i grupuri de productori agricoli;
o Instituii de nvmnt i instituii culturale;
o Persoane fizice reprezentative;
o Ali actori locali i regionali
Realizarea de ntlniri de prezentare a axei Leader i a concepului GAL.
Aceast etap a avut un real succes, nregistrndu-se un eantion reprezentativ de
participani din toate domeniile de activitate specifice comunitii rurale din acest teritoriu.
Informarea publicului s-a realizat prin:
8 seminarii la care au participat aproximativ 150 de participani;
ntlniri directe cu persoane fizice i juridice din cadrul teritoriului;
Materialele de informare utilizate au fost:
afie
pliante
fluturai
cri de vizit
scrisori de prezentare.
mijloace electronice (Prezentri Powerpoint, informri prin e-mail, etc)
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 214 of 328

3. Identificarea leader-ului Potenialului GAL;


Avnd n vedere caracterul de parteneriat precum i natura diferit a potenialilor
participani, pentru succesul GAL-ului Microregiunea Belceti Focuri s-a urmrit gsirea unui
leader n jurul cruia s se poate coagula o ehip competent i eficient de conducere a
potenialului GAL.
Urmarea fireasc a activitii de promovare, identificarea leader-ului potenialului GAL
Microregiunea Belceti Focuri s-a realizat dintre participanii cei mai activi din cadrul
ntlnirilor de promovare.
Pentru potenialul GAL Microregiunea Belceti Focuri, echipa de coordonare a propus
ca leader-ul s fie Burdujan Cristian, propunere ce a fost acceptat n unanimitate de ctre
participanii la ntlnirile de promovare i diseminare a axei Leader.
Considerentele care au stat la baza acestei alegeri au fost:
deine competene de conducere i gestionare a resurselor umane, financiare i
materiale;
deine o experien vast n atragerea i gestionarea fondurilor cu finanare european i
naional;
reprezint persoana care s-a implicat activ cel mai mult n organizarea i derularea
ntlnirilor precum i n realizarea de propuneri i recomandri;
a fost acceptat ca i lider de opinie de ctre participanii la intlnirea de prezentare a axei
Leader i a GAL-ului.
4. Realizarea unei analize diagnostic sumare
mpreun cu leaderul potenialului GAL Microregiunea Belceti Focuri i cu o parte din
participanii la ntlnirile de diseminare, echipa de coordonare a proiectului a realizat o analiz
diagnostic sumar a teritoriului curprins de potenialul GAL Microregiunea Belceti Focuri.
Au fost analizate urmtoare direcii strategice:
Teritoriul
Cadru geografic
Patrimoniu
Infrastructura
Mediu
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 215 of 328

Populaia
Caracteristici demografice
Fora de munc
Activitile economice
Sectorul agricol
Activitile economice non-agricole
Organizarea social i instituional
Serviciile sociale
Activitile instituiilor publice
Activitile ONG-urilor
Analiza s-a efectuat pe baza datelor statistice primite de la Direcia de Statistica Iai,
Direcia Agricol i de Dezvoltare Rural Iai, primriile celor 6 comune, Agenia Judeean de
Ocupare a Forei de Munc, chestionare proprii.
5. Identificarea persoanelor-resurs
Din analiza diagnostic efectuat, echipa de coordonare a reuit s stabileasc direciile
prioritare de dezvoltare. Pentru fiecare astfel de direcie prioritar, s-au identificat grupurile de
lucru i ulterior cte o persoan-resurs cu care se va colaboara n realizarea Planului de
Dezvoltare Rural .
n tabelul urmtor sunt prezentate persoanele-resurs n funcie de direcia de
dezvoltare:
Direcii de dezvoltare

Persoana-resurs

Agricultur

Sava Doru,
SC IMMOAGRO TRADE SRL

Populaia

Macovei Vasile,
Primar comuna Focuri

Grup de lucru
ASOCIAIA P.A.S. AGROMEC BELCETI
Taranu Constantin, SC AGROSERV INVEST SRL
Milica Pitaru
Lenter Janica, Reprezentant DADR
Sandu Loredana
Burdujan Cristian
Tibucanu Mihai, SC AGRICOLA A.C.C.
Chelariu Maria, Director Scoala generala comuna
Fantanele
Militaru Oana, Scoala de Arte si Meserii Focuri
Milica Pitaru
Macovei Maria, Scoala de Arte si Meserii Focuri
Macovei Vasile, Primar comuna Focuri

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 216 of 328

Direcii de dezvoltare

Persoana-resurs

Teritoriul

Constantin Grigora,
Primar comuna Coarnele Caprei

Activitile economice
non-agricole

Bologa Ion,
SC ROXY GROUP SRL

Organizarea sociala si
institutionala

Filip Octav,
World Vision Romnia

Grup de lucru
Expert - Mosneagu Dan
Filip Octav, World Vision Romnia
Milica Pitaru
Constantin Grigora, Primar comuna Coarnele Caprei
Pictor Gheorghe Ciobanu
Profesor Ciobanu Cristina, Grup scolar "Victor
Mihailescu Craiu", Belceti
Expert - Barjoveanu Romel
Bologa Ion, SC ROXY GROUP SRL
Ibanescu Mariana, SC AGRIMARV AS
Celso Latini, SC LATINICOM SRL
Berea Gabriela, SC AURORA STAR SRL
Milica Pitaru
Petras Constantin, Primar comuna Belceti
Gradinaru Maria, Reprezentant DADR
Pictorul Gheorghe Ciobanu
Expert - Hanganu Romeo
Prisecaru Catalin, SC IUSTIN SRL
Filip Octav, World vision Romnia
Butnariu Luminita, SC BAVASTIK SRL
Sorin Chelariu, Primar comuna Fantanele
Ivan Constantin, Primar comuna Erbiceni
Magda Singher
Milica Pitaru

Tabel Persoanele resurs


6. Pregtirea materialelor de prezentare a programului Leader
Materialele de prezentare utilizate au fost:
afie
pliante
fluturai
cri de vizit
scrisori de prezentare.
mijloace electronice (Prezentari Powerpoint, informari prin e-mail, etc)
Pe lng acestea au fost realizate materiale necesare intlnirilor pe grupuri de lucru, i
anume:
Rapoarte de prezentare a analizei diagnostic sumare, pe teme;
Chestionare de lucru.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 217 of 328

7. Organizarea grupurilor de lucru


Grupurile de lucru au fost structurate n funcie de direciile prioritare de dezvoltare
pentru teritoriul potenialului GAL, direcii care au reieit din analiza diagnostic sumar. n
realizarea componentei fiecrui grup de lucru s-a urmrit ca membrii s provin din categorii
socio-economice diferite, astfel nct s se obin o combinare a competenelor i expertizelor
pe grup de lucru.
Fiecare grup de lucru a fost coordonat i monitorizat de ctre 1 expert din echipa de
coordonare. Acesta a ndeplinit i rolul de moderator n cadrul discuiilor ce au avut loc n fiecare
grup. Pe baza unui chestionar de lucru, expertul conducea discuia astfel nct s se ating toate
punctele de interes i toi membrii grupului de lucru s i exprime prerea.
Ca i mod de lucru, fiecare grup a participat la 2 ntlniri separate, 1 ntlnire comun cu
toate grupurile i 1 ntlnire comun cu grupurile de lucru i cu toi partenerii.
Prima ntlnire ntlnire separat pe grupuri de lucru
n cadrul primei ntlniri, pe baza raportului de prezentare a analizei diagnostic pe direcia
de dezvoltare specific grupului, realizat de echipa de coordonare, s-au realizat urmtoarele
activiti:
prezentarea de ctre expert a raportului de analiza diagnostic pe direcia de dezvoltare
specific grupului;
discutarea fiecrui capitol din raportul de prezentare;
schimburi i aport de idei noi;
stabilirea urmtoarelor activiti i a personelor responsabile;
stabilirea necesarului de informaii suplimentare
n urma ntlnirii, expertul beneficiarului a realizat un proces verbal al ntlnirii care a fost
nmnat fiecrui participant.
A doua ntlnire ntlnire separata pe grupuri de lucru
Pe baza analizei diagnostic i a discuiilor de la prima ntlnire, echipa de coordonare a
realizat analiza SWOT pe fiecare direcie de dezvoltare. Analiza SWOT a servit drept pilon
principal n elaborarea propunerilor de msuri/aciuni ce trebuiesc ntreprinse pentru
fructificarea punctelor tari i oportunitilor precum i pentru diminuarea punctele slabe
specifice fiecarei direcii prioritare de dezvoltare.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 218 of 328

n cadrul celei de-a doua ntlniri, s-au parcurs urmtoarele activiti:


prezentarea punctelor tari i slabe ale potenialului GAL Microregiunea Belceti Focuri,
pe direcii de dezvoltare;
prezentarea oportunitilor i ameninrilor ce pot influena potenialul GAL
Microregiunea Belceti Focuri, pe direcii de dezvoltare;
prezentarea propunerilor de msuri/aciuni ce trebuiesc ntreprinse pentru fructificarea
punctelor tari i oportunitilor precum i pentru diminuarea punctele slabe specifice
fiecrei direcii prioritare de dezvoltare;
discutarea fiecrui capitol prezentat de expertul beneficiarului;
schimburi i aport de idei noi;
generarea de propuneri i sugestii privind msurile ce trebuie ntreprinse pentru direcia
de dezvoltare specific;
identificarea msurilor din cadrul PNDR, adaptate aciunilor propuse;
stabilirea urmtoarelor activiti si a personelor responsabile.
n urma ntlnirii, experii au realizat un proces verbal al ntlnirii care a fost nmnat
fiecrui participant.
A treia ntlnire ntlnire comun cu toate grupurile de lucru
Primele dou ntlniri au avut rolul de a consolida i dezvolta n comun toate informaiile
i datele necesare realizrii Planului de Dezvoltare Local. Astfel, echipa de coordonare a reuit
s finalizeze analiza diagnostic i analiza SWOT i s elaboreze, pe baza acestor analize,
propunerea privind strategia de dezvoltare pentru teritoriul potenialului GAL Microregiunea
Belceti Focuri.
Cea de-a treia ntlnire a constat n desfurarea urmtoarelor activiti:
prezentarea propunerii privind strategia de dezvoltare pentru teritoriul Potenialului GAL
Microregiunea Belceti Focuri;
discutarea fiecrei strategii i msuri, precum i prioritizarea acestora;
generarea de propuneri i sugestii privind strategiile de dezvoltare locale;
discutarea planului de finanare i a alocrii bugetare pe fiecare Msura;
stabilirea urmtoarelor activiti i a personelor responsabile.
n urma ntlnirii, managerul de proiect a realizat un proces verbal al ntlnirii care a fost
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 219 of 328

nmnat fiecrui participant.


A patra ntlnire ntlnire general, cu toi partenerii Potenialului GAL
Toate aceste trei ntlniri au condus la concretizarea de ctre echipa de coordonare a
Planului de Dezvoltare Local pentru teritoriul potenialului GAL Microregiunea Belceti
Focuri.
A patra ntlnire a realizat urmtoarele deziderate:
prezentarea concluziilor n urma ntlnirilor cu grupurile de lucru pe direciile de
dezvoltare specificate;
prezentarea de ctre echipa de coordonare a Planului de Dezvoltare Local;
validarea de ctre partenerii GAL Microregiunea Belceti Focuri;
discuii privind Planul de Dezvoltare Locala;
Dup finalizarea acestei ntlniri, echipa de coordonare a trecut la etapa de elaborare a
candidaturii.

In ceea ce priveste actiunile propuse in cadrul Planului de Dezvoltare Locala, GAL


Microregiunea Belcesti Focuri, si impreuna cu acesta, entitatile publice, private si ale societatii
civile, garanteaza capacitatea de gestionare necesara pentru a-si asuma co-responsabilitatea
implementarii acestora.
Experienta in gestionarea proiectelor europene, alocarea corecta a resurselor umane si
materiale ale GAL Microregiunea Belcesti Focuri precum si impartirea responsabilitatilor
realizarii actiunilor necesare implementarii Planului intre membrii parteneriatului, dau o
asigurare in plus pentru derularea strategiei si indeplinirea obiectivelor acesteia.
Faptul ca fiecare entitate care face parte din cadrul parteneriatului va avea gradul sau de
implicare in realizarea obiectivelor se explica prin faptul ca fiecare entitate are un reprezentant
in cadrul parteneriatului.
Astfel, entitatile publice locale care fac parte din cadrul GAL Microregiunea Belcesti
Focuri, datorita omogenitatii teritoriului din punct de vedere fizico-geografic, economic si social
vor derula si in mod individual proiecte si actiuni similare ca si activitati si obiective.
In ceea ce priveste reprezentativitatea privata in cadrul GAL Microregiunea Belcesti
Focuri, participantii in cadrul grupului sunt entitati juridice care reprezinta diferite sectoare de
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 220 of 328

activitate: servicii, comert, mediu, agricultura, etc., sau deruleaza activitati complementare
importante pentru dezvoltarea teritoriului din care fac parte, ceea ce aduce o asigurare in plus
pentru caracterul integrator al strategiei de dezvoltare locala propusa de Gal Microregiunea
Belcesti Focuri.

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 221 of 328

Schem de animare a elaborrii candidaturii:

Mobilizare

LEADER
BURDUJAN CRISTIAN

Sava
Doru

Macovei
Vasile

Constantin
Grigoras

Bologa
Ion

Filip
Octav

Coordonare - elaborare
Validare

Social si
institutional

Prisecaru
Catalin

Butnariu
Luminita

Constantin
Grigoras

Sorin
Chelariu

Ivan
Constantin

nsuire

Economie
[TypPopulatia [Typ Teritoriul
[Typ
[Typ
nonagricola
ea
ea
e Bologa
a Ion e a
Tibucanu
Barasan
ASOCIATIA
quot
quot Rares
quot
quot
Mihai
P.A.S.
AGROMEC
e
e
e
e
BELCESTI
from
from Constantin
from
Celso Latini from
Taranu
Chelariu
Grigoras
Constantin
theMaria
the
the
the
docu
docu
docu
docu
Berea
Sava Doru
menMilitaru men Ciobanu
men
men
Gheorghe
Gabriela
Oana
t or
t or
t or
t or
the
the
the
the
Ciobanu
Vostinaru
Lenter
Butuc
sumConstantin sum Cristina
sum
sum
Ioan
Janica
mar
mar
mar
mar
y ofMacovei y of Barjoveanu
y of
y of
Consilier
Petras
Agricol
Romel
Constantin
anMaria
an
an
an
Primaria
inter
inter
inter
inter
Baltati
estin
estin
estin
estin
g
g
g
g
Elaborarea i centralizareaProcesele verbale ale ntrnirilor
poin
poin
poin
poin
t.
t.
t.
t.
You
You
You
You
Depunerea candidaturii
can
can
can
can
posit
posit
posit
posit
ion
ion
ion
ion
the
the
the
the
text
text
text
text
box
box
box
box
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
any
any
any
any
whe
whe
whe
whe
Page 222 of 328
re in
re in
re in
re in
the
the
the
the
docu
docu
docu
docu
men
men
men
men
t.
t.
t.
t.
Agricultura

PARTENERI PUBLICI
NR.
CRT.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11

DENUMIRE

STATUT

13

Comuna Focuri, Jud Iasi


APL
Comuna Fantanele, Jud Iasi
APL
Comuna Coarnele Caprei, Jud Iasi
APL
Comuna Erbiceni, Jud Iasi
APL
Comuna Baltati, Jud Iasi
APL
Comuna Belcesti, Jud Iasi
APL
Comuna Scobinti, Jud Iasi
APL
Comuna Siretel, Jud Iasi
APL
Orasul Dolhasca, Jud Suceava
APL
Agentia pentru Protectia Mediului Suceava
Inst publica
SAM Fantanele
Inst publica
PARTENERI PRIVATI
Asociatia crescatorilor de animale Fantanele
ONG
Marchidan
Comunitatea rusilor lipoveni
ONG

14

SC Agro-Radena SRL

15
16
17
18
19
20
21
22

SC Bavastik SRL
SC Iustin Company SRL
SC Agricola ACC SRL
SC Pig Farm SRL
Pitaru Milica
SC. Aurora Star SRL
II Colta Emilia
Cooperativa Agricola de gradul II Montefeltro
Societatea Coopertiva de consum de gradul 1
Consumcoop
PFA Parlog Ioana
PFA Zaharia Constantin
SC Agro Coritana SRL
PFA Gilca Iuliana
Societatea Coopertiva de consum de gradul 1
Consumcoop Focuri
PFA Enache Gh. Dumitru
Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara BaltatiLungani

12

23
24
25
26
27
28
29
30

SRL
SRL
SRL
SRL
SRL
PF
SRL
II
cooperativa agricola
societate cooperativa
consum
PFA
PFA
SRL
PFA
societate cooperativa
consum
PFA
ADI

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 223 of 328

NUMELE SI
PRENUMELE
REPREZ LEGAL
Macovei Vasile
Chelariu Sorin
Grigoras Constantin
Ivan Constantin
Astefanei Vasile
Constantin Petras
Hricu Ghe. Gheorghe
Ancuta I. Gheorghe
Maria Cojocariu
Iluta Cocris
Chelariu Maria
Marchidan Vasile
Radu
Timofte Fanica
Marchidan Vasile
Radu
Butnaru Luminita
Prisecaru Tomita
Tibucanu Constantin
Tibucanu Mihai
Pitaru Milica
Berea Gabriela
Colta Emilia
Latini Corazzini
Minea Toma
Parlog Ioana
Zaharia Constantin
Tanasa Corina
Gilca Iuliana
Prepelita Dumitru
Enache Dumitru
Astefanei Vasile

31

PFA Astefanei Cristina Adalciza

PFA

32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42

II Lucaci P. Ionel
II Micu M. Mihaela
PFA Liteanu Laurentiu
PFA Munteanu M.A. Constantin
SC Pinus-Abies SRL
SC Ferma Robert SRL
II Hurmuzache Elena
SC Apis Arsinel SRL
Serban V. Florin PFA
Tincu I. M. Constantin PFA
Ocolul Silvic Dolhasca

II
II
PFA
PFA
SRL
SRL
II
SRL
PFA
PFA
sector forestier

Astefanei Cristina
Adalciza
Lucaci Ionel
Micu Mihaela
Liteanu Laurentiu
Munteanu Constantin
Munteanu Adrian
Cojocaru Gabriel
Hurmuzache Elena
Paval Petru
Serban Florin
Tincu Constantin
Stefan Drobota

Tabel - Parteneriat Gal Microregiunea Belcesti Focuri


Astfel intre membrii parteneriatului se afla urmatoarele entitati:
-

autoritati publice locale comune 8 comune si 1 oras;

institutii publice locale Directia de Mediu Suceava si Ocolul Silvic Dolhasca, SAM Fantanele

ONG-uri, printre care si o asociatie care reprezinta minoritatile etnice, in speta etnia rusilor
lipoveni;

societati agricole si cooperative agricole;

societati cu raspundere limitata

intreprinderi individuale

persoane fizice autorizate si persoane fizice


Minoritati etnice

Parteneriat

Tineri

11
37

31

Femei

1
1
17
23
1

13

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 224 of 328

Organizatii
agricole
Grupuri de
producatori
Sectorul
forestier
Sector
economic
Organizatie de
mediu
Parteneri Privati
Parteneri
Publici
Rural
Urban

Grafic Parteneriatul GAL Microregiunea Belcesti Focuri


Din cadrul parteneriatului fac parte 42 de membri, 11 - reprezentanti ai administratiei publice
locale, 31 parteneri privati si reprezentanti ai societatii civile.
Pondere parteneri functie de mediul de provenienta

88,10%

11,90%

MEDIU RURAL

MEDIU URBAN

Fig - Ponderea partenerilor in functie de mediul de provenienta


Ponderea partenerilor privati este mai mare de 65%, respectiv 73,81% din totalul partenerilor.
Ponderea partenerilor privati

73,81%

26,19%
Prteneri privati

Parteneri publici

Grafic. Ponderea partenerilor privati


PARTENERI PUBLICI

NR.
CRT.
1

DENUMIRE
Comuna Focuri, Jud Iasi

STATUT
APL

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 225 of 328

NUMELE SI PRENUMELE
REPREZ LEGAL
Macovei Vasile

2
3
4
5
6
7

Comuna Fantanele, Jud Iasi


Comuna Coarnele Caprei, Jud Iasi
Comuna Erbiceni, Jud Iasi
Comuna Baltati, Jud Iasi
Comuna Belcesti, Jud Iasi
Comuna Scobinti, Jud Iasi

8
9
10
11

Comuna Siretel, Jud Iasi


Orasul Dolhasca, Jud Suceava
Agentia pentru Protectia Mediului Suceava
SAM Fantanele

12

PARTENERI PRIVATI
Asociatia crescatorilor de animale Fantanele Marchidan

ONG

Marchidan Vasile Radu

13
14
15
16
17
18

Comunitatea rusilor lipoveni


SC Agro-Radena SRL
SC Bavastik SRL
SC Iustin Company SRL
SC Agricola ACC SRL
SC Pig Farm SRL

ONG
SRL
SRL
SRL
SRL
SRL

Timofte Fanica
Marchidan Vasile Radu
Butnaru Luminita
Prisecaru Tomita
Tibucanu Constantin
Tibucanu Mihai

19
20
21
22

Pitaru Milica
SC. Aurora Star SRL
II Colta Emilia
Cooperativa Agricola de gradul II Montefeltro

23

Societatea Coopertiva de consum de gradul 1 Consumcoop

24
25
26
27

29
30
31
32
33

PFA Parlog Ioana


PFA Zaharia Constantin
SC Agro Coritana SRL
PFA Gilca Iuliana
Societatea Coopertiva de consum de gradul 1 Consumcoop
Focuri
PFA Enache Gh. Dumitru
Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Baltati-Lungani
PFA Astefanei Cristina Adalciza
II Lucaci P. Ionel
II Micu M. Mihaela

34
35
36
37
38
39

PFA Liteanu Laurentiu


PFA Munteanu M.A. Constantin
SC Pinus-Abies SRL
SC Ferma Robert SRL
II Hurmuzache Elena
SC Apis Arsinel SRL

40
41
42

Serban V. Florin PFA


Tincu I. M. Constantin PFA
Ocolul Silvic Dolhasca

28

APL
APL
APL
APL
APL
APL
APL
APL
Inst publica
Inst publica

PF
SRL
II
cooperativa agricola
societate cooperativa
consum
PFA
PFA
SRL
PFA
societate cooperativa
consum
PFA
ADI
PFA
II
II
PFA
PFA
SRL
SRL
II
SRL
PFA
PFA
sector forestier

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 226 of 328

Chelariu Sorin
Grigoras Constantin
Ivan Constantin
Astefanei Vasile
Constantin Petras
Hricu Ghe. Gheorghe
Ancuta I. Gheorghe
Maria Cojocariu
Iluta Cocris
Chelariu Maria

Pitaru Milica
Berea Gabriela
Colta Emilia
Latini Corazzini
Minea Toma
Parlog Ioana
Zaharia Constantin
Tanasa Corina
Gilca Iuliana
Prepelita Dumitru
Enache Dumitru
Astefanei Vasile
Astefanei Cristina Adalciza
Lucaci Ionel
Micu Mihaela
Liteanu Laurentiu
Munteanu Constantin
Munteanu Adrian
Cojocaru Gabriel
Hurmuzache Elena
Paval Petru
Serban Florin
Tincu Constantin
Stefan Drobota
NUMAR

MEDIU RURAL

37

MEDIU URBAN

Parteneri Publici

11

Parteneri Privati

31

Tabelul Parteneriatul GAL Microregiunea Belcesti Focuri


Ponderea femeilor, reprezentanti legali ai partenerilor, este mai mare de 25%, respectiv
30.95% din totalul partenerilor
Ponderea femeilor in parteneriat

69,05%

30,95%

Total femei

Total barbati

Graficul. Ponderea femeilor


NR. CRT

DENUMIRE

1
2

Orasul Dolhasca, Jud Suceava


SAM Fantanele

3
4
5
6

SC Bavastik SRL
SC Iustin Company SRL
Pitaru Milica
SC. Aurora Star SRL

7
8
9
10
11
12

II Colta Emilia
PFA Parlog Ioana
SC Agro Coritana SRL
PFA Gilca Iuliana
PFA Astefanei Cristina Adalciza
II Micu M. Mihaela

13

II Hurmuzache Elena

STATUT

NUMELE SI PRENUMELE
REPREZ LEGAL

APL
Maria Cojocariu
Inst publica
Chelariu Maria
PARTENERI PRIVATI
SRL
Butnaru Luminita
SRL
Prisecaru Tomita
PF
Pitaru Milica
SRL
Berea Gabriela
II
PFA
SRL
PFA
PFA
II
II

Total parteneri

Colta Emilia
Parlog Ioana
Tanasa Corina
Gilca Iuliana
Astefanei Cristina Adalciza
Micu Mihaela
Hurmuzache Elena
NUMAR
42

Total femei

13

Tabelul . Ponderea femeilor


Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 227 of 328

CNP

2731022220047
2750922220010
2680524220036
2841224225174
2810810226192
2691024220053
2710331226327
2711107226347
2770416220022
PROCENTAJ
30,95%

Ponderea tinerilor, reprezentanti legali ai partenerilor, este mai mare de 25%, respectiv
40,48% din totalul partenerilor :
DENUMIRE

NUMELE SI PRENUMELE
REPREZ LEGAL

STATUT

1
2
3
4
5
6

SC Agro-Radena SRL
SC Bavastik SRL
SC Iustin Company SRL
SC Pig Farm SRL
Pitaru Milica
II Colta Emilia

SRL
SRL
SRL
SRL
PF
II

7
8

Cooperativa Agricola de gradul II Montefeltro


PFA Parlog Ioana

cooperativa agricola
PFA

CNP

Marchidan Vasile Radu


Butnaru Luminita
Prisecaru Tomita
Tibucanu Mihai
Pitaru Milica
Colta Emilia

1840101223861
2731022220047
2750922220010
1750909220017

Latini Corazzini
Parlog Ioana

7770906220016
2841224225174

PFA Zaharia Constantin

PFA

Zaharia Constantin

1810618225177

10
11

SC Agro Coritana SRL


PFA Enache Gh. Dumitru

SRL
PFA

Tanasa Corina
Enache Dumitru

2810810226192
1831012225651

12
13
14
15
16
17

PFA Liteanu Laurentiu


PFA Munteanu M.A. Constantin
SC Pinus-Abies SRL
II Hurmuzache Elena
Serban V. Florin PFA
Tincu I. M. Constantin PFA

PFA
PFA
SRL
II
PFA
PFA

Liteanu Laurentiu
Munteanu Constantin
Munteanu Adrian
Hurmuzache Elena
Serban Florin
Tincu Constantin

1750611226328
1890525225627
1801128225329
2770416220022
1890301226195
1761110220034

Total parteneri

NUMAR
42
17

Total tineri

Tabelul Ponderea tinerilor


Ponderea tinerilor in parteneriat

59,52%

40,48%

Total tineri

Parteneri peste 40 ani

Graficul Ponderea tinerilor


Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 228 of 328

PROCENTAJ
40,48%

In procesul de monitorizare si implementare a Planului de Dezvoltare Locala al GAL, fiecare


partener va fi prezent direct sau prin intermediul reprezentantului desemnat.
De asemenea, fiecare dintre parteneri isi va desemna cate un supleant care sa il inlocuiasca.
GAL ul este responsabil de implementarea actiunilor din cadrul Planului de Dezvoltare Locala
al teritoriului pe baza caruia a fost selectat si de indeplinirea obiectivelor asumate prin intermediul
acestuia. Va asigura, pe de o parte, monitorizarea activittilor care se desfasoara in cadrul grupului,
iar pe de alta, coordonarea activittilor legate de colectarea indicatorilor de rezultat si a celor de
impact, relevanti pentru monitorizarea si evaluarea eficient a Planului de Dezvoltare Locala.
GAL ul va asigura de asemenea respectarea obligatiilor privind publicitatea si evaluarea
Planului de Dezvoltare Locala si ntocmirea rapoartelor privind progresul realizat.
GAL ul va controla calitatea implementrii Planului de Dezvoltare Locala pentru asigurarea
bunei functionri a ntregului sistem de management, a corectitudinii si conformittii punerii n
aplicare a Planului de Dezvoltare Locala.
Participarea partenerilor GAL ul si in general a populatiei ce face parte din aria sa teritoriala
la luarea deciziilor se face prin intermediul organelor de conducere.
Astfel, in urma constituirii ca si asociatie in conformitate cu Ordonanta de Guvern nr. 26 / 2000
cu privire la asociatii si fundatii, componenta organelor de conducere ale acesteia vor facilita o
participare directa a asociatilor la luarea deciziilor.
Adunarea Generala a GAL ul formata din membri, reprezentanti ai sectoarelor public, privat
si societate civila, este organismul suveran si suprem al grupului care concepe si planifica strategia
grupului.
Selecia proiectelor va fi realizat de ctre un Comitet de Selecie, format din membrii GAL. n
ceea ce privete selecia proiectelor n cadrul GAL, se va aplica regula dublului cvorum, respectiv
pentru validarea voturilor, este necesar ca n momentul seleciei s fie prezeni cel puin 50% din
parteneri, din care peste 50% s fie din mediul privat i societate civil.
Pentru transparena procesului de selecie a proiectelor n cadrul GAL i totodat pentru
efectuarea activitilor de control i monitorizare, la aceste selecii va lua parte i un reprezentant al
Ministerului Agriculturii i Dezvoltrii Rurale de la nivel judeean (DADR).
Comitetul de selectare a proiectelor va fi numit prin decizie a Consiliului director al GAL
Microregiunea Belceti Focuri. n prezent la nivelul de potenial GAL, partenerii care i-au
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 229 of 328

manifestat dorina de a participa la selecia GAL Microregiunea Belceti Focuri au hotrt de comun
acord numirea unui comitet de selecie ce va fi validat ulterior constituirii legale de ctre Consiliul
Director.
Considerentele care au stat la baza acestei alegerii Comitetului de selecie au fost:
reprezentativitatea persoanei n societate
legitimitatea i responsabilatatea persoanei;
competenele de conducere i gestionare a resurselor umane, financiare i materiale;
experienta n atragerea i gestionarea fondurilor cu finanare european sau naional.

Avand in vedere numarul mare de membri ai parteneriatului, cat si suprafata teritoriala destul
de mare, vor fi delegate Consiliului Director sarcinile executive legate de gestionarea grupului si a
activitatilor acestuia. Astfel, Consiliul Director este organismul responsabil de gestionarea,
administrarea si reprezentarea parteneriatului GAL - ului.
Componenta Consiliului Director al GAL ECOUL CAMPIEI BUZAULUI va fi de 5-11 membri, iar
numarul reprezentantilor entitatilor publice in cadrul Consiliului Director al Gal ului nu depaseste
procentul de 50% din numarul total al membrilor acestuia.
Numarul aparent redus de membri ce fac parte din Consiliul Director nu trebuie inteles ca o
reducere a reprezentativitatii teritoriilor in cadrul grupului, ci in acest mod este configurat un
organism mai flexibil si operativ care va raspunde cu mai multa usurinta necesitatilor si problemelor
legate de implementarea Planului de Dezvoltare Locala.
Comitetul de selectare a proiectelor va fi validat i numit prin decizie a Consiliului director al
GAL Microregiunea Belceti Focuri. n prezent la nivelul de potenial GAL, partenerii care i-au
manifestat dorina de a participa la selecia GAL Microregiunea Belceti Focuri, sunt cei din tabelul
de mai jos, ns s-a hotrt de comun acord ca numirea comitetului de selecie final i validarea
acestuia sa se realizeze ulterior constituirii juridice a GAL Microregiunea Belceti Focuri si sa fie
validat de ctre Consiliul Director a GAL Microregiunea Belceti Focuri.

Organele de conducere ale asociaiei GAL Microregiunea Belceti Focuri sunt:


Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 230 of 328

a) Adunarea General;
b) Consiliul Director;
c) Cenzorul (Comisia de cenzori);
d) Compartimentul administrativ.
n cadrul asociaiei pot funciona comitete de specialitate precum:
Comitetul pentru aprobarea proiectelor;
Comitetul pentru ajutoare sociale.
Orice alt Comitet considerat necesar de ctre organele de conducere.

Adunarea general
Adunarea General este organul suprem de conducere alcatuit din totalitatea membrilor
asociaiei.
Competena Adunrii Generale cuprinde:
a) stabilirea strategiei i obiectivelor generale ale asociaiei;
b) aprobarea bugetului de venituri i cheltuieli i a bilanului contabil;
c) alegerea i revocarea membrilor Consiliului Director;
d) alegerea i revocarea Cenzorului (a membrilor Comisiei de cenzori);
e) nfiinarea de filiale;
f) modificarea actului constitutiv i a statutului;
g) afilierea asociaiei la alte asociaii sau grupri de asociaii similare;
h) dizolvarea, lichidarea asociaiei, precum i stabilirea destinaiei bunurilor rmase dup lichidare;
i) supravegheaz respectarea obiectivelor materiale i spirituale potrivit statutului;
j) stabilete statul de funciuni al colaboratorilor i personalului angajat cu caracter permanent;
k) confirm primirile n asociaie i soluioneaz contestaiile adresate acesteia potrivit statutului;
l) stabilete regulamentul de funcionare a Consiliului Director;
m) decide n legatur cu participarea asociaiei la proiecte ale cror valoare depete suma de
5.000.000 euro.

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 231 of 328

Adunarea General se ntrunete cel puin o dat pe an pentru a evalua activitatea anului
anterior i pentru a discuta i aproba bugetul pe anul urmtor. Adunarea General se poate ntruni
ori de cte ori este nevoie la cererea Consiliului Director sau a o treime din Adunarea General.
Adunarea General funcioneaz cu o prezen de dou treimi i ia hotarri, de regul, cu
majoritatea simpl (50% + 1 din cei prezenti).
Hotrrile privind dizolvarea sau lichidarea asociaiei se vor lua n unanimitate. Hotrrile luate
de Adunarea General n limitele legii, ale actului constitutiv i statutului sunt obligatorii chiar i
pentru membrii asociai care nu au luat parte la Adunarea General sau au votat mpotriva.

2) Consiliul director
Consiliul Director se compune din cinci membri, alei de Adunarea General pentru o perioad
de 5 ani i care sunt: preedinte, vice-preedinte, membri i secretar; el poate fi alctuit i din
persoane din afara asociaiei n limita de o ptrime din componenta sa.
Consiliul Director asigura punerea n executare a hotarrilor Adunarii Generale. Consiliul
Director, punnd n aplicare concret strategia de activitate a Adunrii Generale:
a) prezint Adunrii Generale raport de activitate pe perioada anterioar, executarea bugetului de
venituri i cheltuieli, bilanul contabil, proiectul bugetului de venituri i cheltuieli, proiectul
programelor asociaiei;
b) supravegheaz activitatea comisiilor de specialitate;
c) reprezentnd asociaia n faa autoritilor i a oricror persoane fizice sau juridice, ncheie acte
juridice n numele i pe seama asociaiei;
d) poart rspunderea de starea patrimoniului asociaiei;
e) aprob primirile, renunrile i excluderile membrilor ori colaboratorilor;
f) aplic n caz de indisciplin sanciuni n cadrul asociaiei;
g) stabilete componena Comisiilor de specialitate (orice comisie de specialitate va avea n
componen cel puin 1 reprezentant al Consiliului director);
h) ndeplinete orice alte atribuii stabilite de Adunarea General.
Consiliul Director i poate elabora un regulament intern de funcionare.
Deciziile Consiliului Director sunt supuse acelorai proceduri ca i hotarrile Adunrii Generale.

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 232 of 328

Consiliul Director poate mputernici, angaja una sau mai multe persoane cu funcii executive
indiferent dac acestea au sau nu calitatea de asociat. Nu poate fi membru al Consiliului Director, iar
dac era, pierde aceast calitate orice persoan care ocup o funcie de conducere n cadrul unei
instituii publice, dac asociaia respectiv are ca scop sprijinirea activitii acelei institutii publice.

3) Cenzorul sau dupa caz comisia de cenzori


Cenzorul (Comisia de cenzori) exercita controlul financiar intern al asociaiei.
n realizarea competenei sale, cenzorul (Comisia de cenzori):
a) verific modul n care este administrat patrimoniul asociaiei;
b) ntocmete rapoarte i le prezint Adunrii Generale;
c) poate participa la edinele Consiliului Director fr drept de vot;
d) ndeplinete orice alte atribuii stabilite de Adunarea General.
Comisia de cenzori este alctuit dintr-un numr impar de membri, din care dou treimi este
format din asociai. Membrii Consiliului Director nu pot fi cenzori. Cel puin unul dintre cenzori
trebuie s fie contabil autorizat sau expert contabil, n condiiile legii.
Regulile generale de organizare i funcionare a comisiei de cenzori se aprob de Adunarea
General. Comisia de cenzori i poate elabora un regulament intern de funcionare.

4) Comitetul de selectare a proiectelor


Componena Comitetului de selectare a proiectelor
Componena Comitetului de selectare se stabilete de ctre Consiliul Director. Comitetul de
selectare a proiectelor este alctuit din 5 persoane dup cum urmeaz:
preedinte,
3 membri
secretar.
La nivelul lurii deciziilor, partenerii economici i sociali, precum i ali reprezentani ai
societii civile, vor reprezinta mai mult de 50% din parteneriatul local. n cadrul GAL Microregiunea
Belceti Focuri comitetul de selectare va avea n componen 2 membri ai autoritilor publice
locale (40% din nivelul decizional) i trei reprezentani ai societii civile, avnd 60% din nivelul
decizional.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 233 of 328

Comitetul de selectare funcioneaz pe baza unui Regulament de funcionare stabilit de ctre


Consiliul Director.

PARTENERI PUBLICI %
Nume i prenume
Partener
Astefanei Vasile
Comuna Baltati
Maria Cojocariu
Orasul Dolhasca
PARTENERI PRIVAI %
Nume i prenume
Partener
Marchidan Vasile Radu
Astefanei Cristina Adalciza

ONG
Nume i prenume
Timofte Fanica

SC Agro-Radena SRL
PFA Astefanei Cristina
Adalciza

Partener
Comunitatea rusilor
lipoveni

Funcia n C.S.
Primar
Primar

Tip* /Observaii
Admin
Admin

Funcia n C.S.
Administrator

Tip* /Observaii
Intreprinderi

Administrator

Intreprinderi

Funcia n C.S.

Tip* /Observaii

Presedinte

ONG

Tabel cu componena Comitetului de Selecie


Comitetul de selectare a proiectelor va fi numit prin decizie a Consiliului director al GAL
Microregiunea Belceti Focuri. n prezent la nivelul de potenial GAL, partenerii care i-au
manifestat dorina de a participa la selecia GAL Microregiunea Belceti Focuri au hotrt de comun
acord numirea unui comitet de selecie ce va fi validat ulterior constituirii legale de ctre Consiliul
Director.
Nume i prenume
Astefanei Vasile
Maria Cojocariu
PARTENERI PRIVAI %
Nume i prenume

Partener
Comuna Baltati
Orasul Dolhasca

Mediul de provenienta
Rural
Urban

Partener

Marchidan Vasile Radu

SC Agro-Radena SRL
PFA Astefanei Cristina
Adalciza

Mediul de provenienta
Rural

Astefanei Cristina Adalciza

ONG
Nume i prenume
Timofte Fanica

Partener
Comunitatea rusilor
lipoveni

Rural
Mediul de provenienta
Rural

Comitetul de selectie trebuie s se reuneasca cu 30 de zile inainte de data limit pentru


primirea cererilor de ajutor financiar. Comisia va evalua toate dosarele masura cu masura, urmarind
ordinea de intrare a solicitarilor.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 234 of 328

Dupa evaluarea dosarelor, se va elabora un raport scris care cuprinde o list pentru fiecare
dintre msuri, cu punctajul pentru fiecare dosar, sortate de la punctajul cel mai mare la punctajul cel
mai mic.
Raportul este semnat de ctre toti membrii Comisiei. Cnd Presedintele este in
incompatibilitate si trebuie s se abtin n evaluarea dosarelor, acesta se nlocuieste cu primul
Vicepresedinte, care va prelua atributiile de presedinte al Comisiei, fapt care se mentioneaz n
raport.

Obligaiile membrilor Comitetului de selectare


Preedintele, membrii i secretarul Comitetului de selectare n ndeplinirea atribuiilor ce le
revin urmtoarele obligaii:
a) de a respecta ntocmai regulile stabilite n cadrul Regulamentului de funcionare,
b) de a respecta confidenialitatea lucrrilor Comitetului de selectare.

Aleii comunali i intercomunali (inclusiv

ntreprinderi private:

via asociaii publice)

agricultori, meteugari, proprietari de


hoteluri/restaurante

Comitet de selecie
LEADER
Reprezentani ai

Asociaii private

Public:

Privat:

40%

60%

Administraiilor locale i
judeene

independente

Numr de membri: ntre 15 i


40. Pentru fiecare membru
titular, vor fi prevzui supleani

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 235 of 328

Figura Structura Comitetului de selecie

5) Compartimentul administrativ
Compartimentul administrativ GAL Microregiunea Belceti Focuri va avea urmtoarea
componen:
a) Responsabil administrativ coordoneaz activitatea GAL att sub aspect organizatoric ct i al
respectrii procedurilor de lucru;
b) Angajat pentru activiti de secretariat;
Postul de Responsabil financiar contabil va fi externalizat ctre o societate de specialitate.
Pentru activitile de animare i promovare se vor folosi Animatori pe principiul
voluntariatului.
Sectorul tehnic avnd ca sarcina verificarea i selecia proiectelor ce se vor implementa se va
externaliza ctre prestatori de servicii independeni.
Pentru alte posturi cum ar fi consultani externi, acetia vor fi angajai pe baz de contract,
funcie de complexitatea activitilor de la nivelul Microregiunea Belceti Focuri.

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 236 of 328

Principalele activiti care se vor desfura la nivelul GAL-ului Microregiunea Belceti Focuri
pot fi structurate astfel:
informarea, diseminarea i promovare aciunilor i activitilor desfurate de GAL;
apelul pentru proiecte;
sprijinirea depuntorilor de proiecte;
organizarea procesului de verificare i decizie asupra proiectelor depuse;
monitorizarea proiectelor
comisia de contestaie.

Informarea, diseminarea i promovare aciunilor i activitilor desfurate de GAL


Conform articolului 76 din Regulamentul Comisiei (CE) nr 1698/ 2005, este obligatoriu s se
fac cunoscut aciunea comun a Uniunii Europene i a autoritilor publice naionale, privind
sprijinul acordat n domeniul dezvoltrii rurale. Pentru o absorbie ct mai eficient a fondurilor
europene este foarte important ca un numr ct ma mare de poteniali beneficiari s fie informai
despre sprijinul financiar pe care l pot obine.
Aciunile de informare i promovare vor avea urmtoarele direcii:
-

contientizarea opiniei publice i a potenialilor beneficiari cu privirile la fondurile europene

Informarea potenialilor beneficiari cu privire la coninutul msurilor

Informare administraiilor pubice, a organizaiilor profesionale, partenerilor economici i


sociali, a organizaiilor neguvernamentale cu privire la sesiunile ce se vor desfura
Comunicarea va fi clar, concis, adaptat publicului int i coerent desfurndu-se pe

durata ntregii perioade de implementare a Planului de dezvoltare local.


Pentru c informare i comunicarea reprezint elemente eseniale att n etapele iniiale, de
constituire a parteneriatelor public private ct i ulterior dup constituirea GAL, vor fi realizate aciuni
continue de prezentare i promovare a axei Leader i a posibilitilor de finanare.
Aciunile de promovare se vor realiza n funcie de nevoile de informare identificate dup fiecare
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 237 of 328

etap de implementare, innd cont de faptul c aceste aciuni constituie tehnici specifice de
comunicare, ce trebuiesc mulate funcie de necesiti pentru obinerea rezultatelor maxime n
derularea campaniilor de informare a publicului larg i a potenialilor beneficiari.
GAL va pune la dispoziia potenialilor beneficari informaii privind fluxul accesrii fondurilor
de dezvoltare rural, ce va include: tipuri de investiii eligibile, categorii de beneficiari, plafoane
maxime alocate, condiii de eligibilitate, proceduri administrative de informare i comunicare cu
privire la Planul de dezvoltare local.
Publicul larg va fi informat despre finanrile Leader prin
-

Informare prin contact direct la sediul GAL

Contactarea direct a potenialilor beneficiari

seminarii de informare desfurate n fiecare comun

Afiaj n punctele critice din comune

Publicare constant a unor rapoarte trimestriale i anuale

Anun prin mijloace informatice

Apelul pentru proiecte


GAL va efectua pentru fiecare dintre msuri, dou apeluri pentru proiecte n februarie - martie
i n octombrie noiembrie.
Apelul va f aprobat e ctre Consiliul Director al GAL. Dup aprobare acsta, n termen de 15 zile
din ziua adoptrii, va transmis spre aprobare Centrelor judeene de dezvoltare rural. Apelul de
proiecte va fi fcut public, prin intermediul paginii de web, a mass mediei i nu n ultimul rnd prin
afiaj la sediul GAL i la primriile unitilor administrativ teritoriale componente.
Textul apelului de selecie va face referirer la
-

Msura ce urmeaz a se finana

Beneficiari eligibili

Zonele eligibile

Proiectele eligbile

Valoarea maxm a ajutorului nerambursabil

Locul, modul i termenul de depunere a cererilor de finanare

Valoarea total a proiectelor ce vor fi finanate

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 238 of 328

Apelul de proiecte va fi pregtit prin punerea la dispoziia potenialilor beneficiari a ghidurilor


solicitantului n format electronic i tiprit.

Sprijinirea depuntorilor de proiecte;


n cadrul GAL vor fi cu caracter permanent, n timpul orelor de program, persoane capabile s
ndrume potenialii beneficiari n realizarea cererilor de finanare. Sprijinul acordat va viza dar nu se
va limita la:
-

Sprijinirea beneficiarilor n stabilirea eligibilitii beneficiarului, proiectului, cheltuielilor

Sprijinirea beneficiarilor n scrierea cererii de finanare

Clarificarea eventualelor aspecte neclare ale ghidurilor de finanare

Punerea la dispoziia beneficiarilor a tuturor documentelor necesare realizrii dosarelor de


finanare

Termenul maxim al apelului va fi de 2 luni de la deschiderea oficial.

Organizarea procesului de verificare i decizie asupra proiectelor depuse


Comitetul de selecie va verifica ndeplinirea criteriilor de conformitate stipulate n apelul de
selecie, prezena i conformitatea tuturor documentelor solicitate prin ghidul de finanare.
Personalul tehnic va realiza inspectarea locului n care urmeaz s se deruleze proiectul pentru a
verifica faptul c lucrrile nu sunt ncepute nainte de semnarea contractului de finanare. n urma
vizitei se va ntocmi raportul de conformitate a proiectului care va fi favorabil sau nefavorabil. n caz
nefavorabil proiectul va fi declarat neconform.
Dac proiectul este declarat conform atunci va intra n evaluarea eligibilitii realizate de CDRJ
AM i CRPDRP judeean. n urma stabilirii eligibilitii proiectului GAL va emite decizia de finanare.
Fiecare membru al comitetului de selectie va avea un supleant.

Monitorizarea proiectelor
Monitorizarea proiectelor va urmri modul n care are loc gestiunea financiar a proiectelor .
Monitorizarea va permite sistematic i structurarea a datelor cu privire la activitile
desfurate n proiect.
Monitorizarea va permite obtinerea informatiilor care sa permita cunoasterea si intelegerea
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 239 of 328

stadiului proiectului la un moment dat, precum si tendintele de derulare a activitatilor incluse in


proiect. Monitorizarea se poate face prin rapoartele de progres realizate de catre beneficiar, prin
inregistrarea

rezultatelor

si

problemelor

aparute,

prin

observarea

activitatilor

derulate.Monitorizarea permanenta a proiectului (se monitorizeaza activitatile, stadiul realizarii


planurilor, costurile, rezultatele proiectului) permite raportarea realizarii acestuia. Caracterul
permanent al monitorizarii va putea permite identificarea eventualelor probleme cu care se confrunt
un proiect, soluiile de rezolvare a acestora.
Monitorizarea va urmari
-

Respectarea condiiilor finanrii

Respectarea eligibilitii beneficiarului, cheltuielilor, proiectului

Respectarea termenelor de implementare a proiectelor


Monitorizarea se va face de catre expertii GAL n functie de procedurile interne stabilite

conform capitol VII.

Comisia de contestaie
Partcipantii la procedurile de selectie care considera ca le-au fost lezate drepturile pot depune
contestatiii in scris, drect la Registratura GAL, sau prin posta, in termen de maxim 5 zile lucratoare de
la primirea notificarii privind rezultatul evaluarii, dar nu mai tarziu de 12 zile calendaristice de la
postarea pe site-ul GAL a raportului de evaluare
Membrii comisiei de contestatie vor fi membrii GAL, reprezentanti ai AM CDRJ si ai CR-PDRP.
Etapele solutionarii contestatiei vor fi:
-

Inregistrarea contestatiei

Intrunirea Comisie de solutionare a contestatiilor

Comunicarea deciziilor Comisiei de solutionare a contestatiilor

Comisia de contestatie va fi compusa din maxim 3 membri.

GAL va avea angajat urmatoarele functii Dintre toate organele asociaiei, doar compartimentul
administrativ va avea personal angajat i anume 1 responsabil administrativ, 1 manager de proiect i 1
secretar. Celelalte persoane ce fac parte din Consiliul Director i Comitetul de selectare a proiectelor
vor desfura activiti n calitate de voluntari la fel ca i animatorii.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 240 of 328

Urmtoarele activiti vor fi externalizate:


activitatea de cenzor
activitatea financiar contabil
activitatea din sectorul tehnic privind verificarea i evaluarea proiectelor
consultani externi n funcie de complexitatea activitilor din GAL.

1. Resurse umane
I. Fiele de post ale resurselor umane angajate
1. Manager de proiect
A. Denumirea postului: Managerul de proiecte
B. Scopul postului:

Coordoneaz implementarea PDL;

C. Cerinte privind ocuparea postului:


a. studii superioare;
b. experienta: minim 5 ani;
c. cunostinte de operare PC;
d. cunoasterea a cel putin o limba straina;
e. excelente abilitati de comunicare;
D. Atributii principale:
Stabileste pasii de urmat pentru implementarea PDL;
Identificarea oportunitatilor in concordanta cu obiectivul general si obiectivele specifice ale
proiectului;
Aproba bugetul si rectificarile acestuia;
Asigura managementul general al PDL;
Reprezinta GAL in relatiile protocolare cu organisme/organizatii cu impact real/potential in
implementarea acestui proiect;
Asigura reteaua de relatii necesara dezvoltarii activitatilor propuse in implementarea PDL;
E. Responsabilitatile postului:
Distribuirea materialelor conform bugetului i a normelor interne
Calitatea mediului de lucru al angajailor (condiiile fizice)
Respectarea confidenialitii datelor la care are acces
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 241 of 328

Raportarea la timp a abaterilor sesizate


Transmiterea integral i n timp util a informaiilor ctre partenerul de proiect
Pstrarea documentelor justificative
mbuntirea permanent a calitii pregtirii sale profesionale i de specialitate
Pstrarea confidenialitii informaiilor legate de societate
Utilizarea i pstrarea n bune condiii a documentelor cu regim special
Modul de utilizare a echipamentelor, consumabilelor, altor materiale i mijlloace fixe
puse la dispoziie
Respectarea prevederilor, a normelor interne i a procedurilor de lucru privitoare la postul su
Adopt permanent un comportament n msur s promoveze imaginea i interesele proiectului
Se implic n vederea soluionrii situaiilor de criz care afecteaz proiectul
F. Relaii la locul de munc:
de subordonare: ctre Consiliul director
de conducere: ctre secretar
G. Program de lucru:
40 ore /sptmna;
posibilitate de prelungire peste program in situaii excepionale.
G. Condiii de munca:
obinuite;
munc de birou;
munc individual;
deplasri pe distane scurte sau medii
I. Unelte, instrumente, echipament de lucru:
instrumente specifice muncii de birou (laptop, imprimanta, scanner, xerox, fax, telefonetc.);
J. Cerine pentru exercitare:
studii superioare;
experien n execitarea unei funcii de administrare;
abiliti de management a echipei;
abiliti de comunicare i relaionare
competene de planificare i monitorizare activiti
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 242 of 328

cunoaterea unei limbi straine


cunotine de operare pe calculator;

2. Responsabil administrativ
A. Denumirea postului:

Responsabil administrativ

B. Scopul postului:

Coordoneaz activitatea GAL att sub aspect organizatoric ct i al

respectrii procedurilor de lucru;


C. Nivelul postului:

De management

D. Cerinele postului:
Formare profesional
Adaptabilitate la locul de munc
Dificultatea i complexitatea operaiunilor
Responsabilitatea implicat
Capacitate relaionala
E. Competenele postului:
n stabilirea obiectivelor generale i specifice ale GAL-ului;
n elaborarea planurilor de aciuni i a procedurilor de lucru, monitorizare, evaluare;
n evaluarea planurilor de aciuni, monitorizare, evaluare a activitilor
n coordonarea resurselor umane implicate n activitile GAL-ului
n medierea conflictelor echipei i a beneficiarilor
n luarea deciziilor directe, imediate, legate de beneficiari;
Competene specifice managementului, pentru a asigura sustenabilitatea i dezvoltarea
asociaiei
Reprezentarea GAL-ului n relaiile cu comunitatea, cu autoritile locale, cu structurile
guvernamentale, cu beneficiarii, precum i cu alte organizaii comerciale i necomerciale
interesate de activitile GAL-ului.
F. Atributii
ndruma i coordoneaz echipa care lucreaz in cadrul asociaiei;
Respect deontologia profesional n lucru cu beneficiarii;
ntocmete programul de lucru al echipei in conformitate cu obiectivele si activitile
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 243 of 328

planificate;
Respect programul de lucru al serviciului;
Stabilete i menine relaii cu toate instituiile i organizaiile comerciale si necomerciale
implicate n proiectele GAL-ului
Promoveaz activitile i obiectivele GAL-ului n cadrul comunitilor locale;
Pregtete i implementeaz planurilor de aciuni si a procedurilor de lucru, monitorizare,
evaluare
Propune o tematica de pregtire continu a echipei de lucru;
Supervizeaz i evalueaz periodic activitatea membrilor echipei;
Supervizeaz personalul n vederea nsuirii i exercitrii de ctre membrii echipei a atribuiilor
cuprinse n fia postului;
ntocmete Planul de activitate trimestrial;
ntocmete Rapoarte trimestriale, anuale privind activitatea desfurata n cadrul asociaiei
Rspunde de gestionarea corespunztoare a resurselor materiale, financiare i umane
Identificarea posibililor finanatori pentru proiecte similare viitoare;
Creeaz i stabilete parteneriate cu alte GAL-uri, ONG-uri, APL i agenii economici;
Acioneaz in interesul superior al beneficiarilor;
Mediatizeaz activitile proiectului, practicile pozitive i disemineaz informaia n comunitate
i regiune
ndeplinete i alte atribuiuni solicitate de Consiliul Director al GAL-ului sau de DADR
G. Relaii la locul de munc:
de subordonare: ctre Managerul de proiect
de conducere: ctre secretar
H. Program de lucru:
40 ore /sptmna;
posibilitate de prelungire peste program in situaii excepionale.
I. Condiii de munca:
obinuite;
munc de birou;
munc individual;
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 244 of 328

deplasri pe distane scurte sau medii


J. Unelte, instrumente, echipament de lucru:
instrumente specifice muncii de birou (laptop, imprimanta, scanner, xerox, fax, telefonetc.);
K. Cerine pentru exercitare:
studii superioare;
experien n execitarea unei funcii de administrare;
abiliti de management a echipei;
abiliti de comunicare i relaionare
competene de planificare i monitorizare activiti
cunoaterea unei limbi straine
cunotine de operare pe calculator;

2. Secretar
A. Denumirea postului:

Secretar

B. Scopul postului:
Realizeaz activiti de suport i sprijinire a Responsabilului Administrativ
C. Nivelul postului:
De execuie
D. Cerinele postului:
Formare profesional
Adaptabilitate la locul de munc
Responsabilitatea implicat
Capacitate relaionala
E. Atribuii
ndrum i coordoneaz echipa care lucreaz n cadrul GAL
Avizeaz i informeaz persoanele interesate privind dispoziiile responsabilului administrativ
i hotrrile luate n GAL;
Pregtete materialele i particip la edinele organizate n cadrul GAL-ului;
Efectuarea lucrrilor de secretariat, comunic ordinea de zi, ntocmete procesul verbal al
edinelor consiliului local;
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 245 of 328

Asigur gestionarea procedurilor administrative privind relaia dintre beneficari i GAL;


Organizeaz arhivarea i evidena statistic a documentelor realizate i publicate n cadrul
GAL-ului;
Asigur transparena i comunicarea ctre autoritile instituiilor publice i persoanele
interesate a informaiilor de interes public;
Rspunde solicitrilor i reclamaiilor adresate asociaiei;
Respect deontologia profesional n lucru cu beneficiarii;
Respect programul de lucru al serviciului;
Promoveaz activitile i obiectivele GAL-ului n cadrul comunitilor locale;
ndeplinete i alte atribuiuni solicitate de responsabilul administrative.
F. Relaii la locul de munc:
de subordonare: catre Responsabilul Administrativ
de conducere: G. Program de lucru:
40 ore /sptmna;
posibilitate de prelungire peste program in situaii excepionale.
H. Condiii de munc:
obinuite;
munc de birou;
munc individual;
deplasri pe distane scurte sau medii
I. Unelte, instrumente, echipament de lucru:
instrumente specifice muncii de birou (laptop, imprimant, scanner, xerox, fax, telefon etc.);
Cerine pentru exercitare:
studii superioare;
cunotine de operare pe calculator;
experiena n activiti de secretariat
abiliti de comunicare i relaionare
cunoaterea unei limbi strine constituie un avantaj.

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 246 of 328

5. RESPONSABIL MONITORIZARE IMPLEMENTARE PROIECTE

A. Denumirea postului: Responsabil monitorizare implementare proiecte


B. Scopul postului:

Coordoneaz

activitatea

GAL

din

punct

de

vedere

al

implementarii proiectelor

C. Descrierea postului: Monitorizarea, din punct de vedere tehnic, a implementarii proiectelor

Formatted: Font: Calibri


Formatted: Font: Calibri, Font color:
Auto

din cadrul contractelor cu finantare nerambursabila europeana din cadrul strategiei de dezvoltare
locala a Grupului de actiune locala Microregiunea Belcesti Focuri.

D. Cerinte privind ocuparea postului:

Studii superioare - nivel licen

Minim 3 ani experien n implementarea i gestionarea proiectelor finanate din fonduri


nerambursabile (FEADR i alte programe cu finantare UE)

Minim 3 ani experien n achiziiile publice n programul FEADR

Abiliti de sintez i analiz, capacitate de comunicare, relaionare i lucru n echip


Cunotine temeinice privind legislaia n vigoare UE i naional aplicat n cadrul programelor
cu finantare UE.
Experien n execitarea unei funcii de administrare,competene de planificare i monitorizare
activiti
Cunoaterea limbii engleze (nivel avansat).
Permis de conducere categoria B.

E. Responsabilitile postului:
Asistenta la contractare cu Autoritatea de management
Cunoasterea contractului de finantare dintre Autoritatea Contractanta si Autoritatea de
management
Asistenta la organizarea selectia achizitia contractarea serviciilor/lucrarilor /bunurilor
necesare implementarii proiectului;
Participarea la vizitele de monitorizare si de verificare efectuate de Autoritatea de
Management si de alte structuri cu atributii de control;

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 247 of 328

Formatted: Font: Calibri

Sprijinirea si participarea la toate activitatile si evenimentele derulate pe parcursul


implementarii proiectului.
Elaborarea de rapoarte (saptamanale/lunare) privind progresul proiectului din punct de vedere
cantitativ si calitativ, care sa cuprinda a raportare globala referitoare la stadiul implementarii
proiectelor.
Asistenta la intocmirea fluxului de numerar al proiectului.
Urmarirea costurilor detaliate pe categorii de resurse
Asigurarea respectarii legalitatii si conformitatii tuturor activitatilor si actiunilor din cadrul
proiectului
Urmarirea si verificarea eligibilitatii tuturor cheltuielilor efectuate
Informarea imediata a Autoritatii contractante in cazul depistarii unor cheltuieli neeligibile
efectuate prestatorii implicati in proiect, sugerand si masuri ce pot fi luate pentru
reglementarea situatiei.
Cunoasterea legislatiei in vigoare privind implementarea proiectului si informarea
beneficiarului asupra eventualor modificari legislative
Atentionarea beneficiarului asupra potentialelor aspecte litigioase din cadrul relatiilor
contractuale cu prestatorii si va elabora propuneri de solutionare a acestora.
Organizarea de sedinte lunare de progres in cadrul carora se analizeaza evolutia proiectului din
punct de vedere al utilizarii resurselor, implementarii activitatilor, obtinerii rezultatelor si
atingerii indicatorilor din proiect.

F. Relaii la locul de munc:


de subordonare: ctre Manager si responsabil admnistrativ.
G. Program de lucru:
40 ore /sptmna (full time);
posibilitate de prelungire peste program n situaii excepionale.
H. Condiii de munca:
obinuite;
munc de teren si de birou;
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 248 of 328

Formatted: Font: Calibri

munc individual;
deplasri pe distane scurte sau medii
I. Unelte, instrumente, echipament de lucru:
instrumente specifice muncii de teren si de birou.
Formatted: Indent: Left: 2,14 cm

Vor fi de asemenea prezentate resursele umane ale structurilor partenere (primrii, consilii
locale etc.) care vor contribui la implementarea programului.

II. Resursele umane ale structurilor partenere


Pe lng personalul angajat, potenialul GAL Microregiunea Belceti Focuri va beneficia i de
spijinul structurilor partenere, care vor asigura, n funcie de necesiti i activiti, persoane capabile
s contribuie la buna desfurare a activitilor GAL-ului
n tabelul de mai jos sunt prezentate resursele umane ce vor puse la dispoziia GAL-ului, n caz
de nevoie, de ctre parteneri:

Resursa umana
Jurist
Consilier Agricol
Animatori
Specialist IT

Parteneri
Primarii
Primarii
ONG-uri
Primarii

Tabel Resursa uman potenial


2. Descrierea resurselor materiale (echipamente, localuri disponibile)
Pentru desfurarea activitii GAL-ului se va avea n vederea nchirierea unui spaiu de
aproximativ 80 de metri ptrai la un tarif lunar de inchiriere in jur de 350 de Euro. Spaiul va fi
structurat aproximativ astfel:
Sala de edine
Spaiu de recepie i birou secretar
Birou Responsabil Administrativ
Arhiv
Pentru buna desfurare a activitii s-a estimat urmtorul necesar de echipamente i dotri:
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 249 of 328

Nr crt
1
2
4
5
6
7
7
8
9
10
11
12

Dotri

Cantitate

Pre (Euro)

1
3

4.000
510

Valoare (Euro)
fr TVA
4.000
1.530

2.000

2.000

1
1
3
1
1
1
3
3
3

500
100
40
1.000
50
150
200
200
100

500
100
120
1.000
50
150
600
600
300
10.950

Set mobilier birouri i sal de edine


Calculator desktop
Multifuncional imprimant/fax/scanner
profesional
Imprimant color
Router wireless
Telefon
Videoproiector
Ecran de proiectie
Camera foto
Soft - sistem de operare calculator
Soft - editare, calcul tabelar i prezentare
Soft antivirus
TOTAL

Tabel Resursele materiale


3. Buget indicativ anual de funcionare a GAL-ului
Venituri
Finanare FEADR
Finanare publica naional
Contributie proprie
TOTAL VENITURI
Cheltuieli
A. Cheltuieli de funcionare - componenta a
Salarii
Asigurari sociale
Chirie
Consumabile
Cheltuieli cu utilitatile
Mobila si echipamente
Prestari servicii (contabil etc)
Cheltuieli de cazare
Cheltuieli de deplasare
Cheltuieli postale
Cheltuieli de inchiriere a echipamentelor si mainilor
SUBTOTAL COMPONENTA A (78,98%)
B. Cheltuieli de instruire si animare - componenta a
Publicitate si promovare
Cheltuieli de deplasare
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 250 of 328

Suma totala
372.800
93.200
6.500
299.750
Suma totala
120.000
52.800
10.000
10.000
7.000
10.950
6.000
3.000
4.000
3.000
10.000
236.750
35.000
5.000

Cheltuieli de organizare intilnirii


Formare si informare
SUBTOTAL COMPONENTA B(21,02%)
TOTAL CHELTUIELI

12.000
11.000
63.000
299.750

Tabel Bugetul cumulat


Venituri
Finanare FEADR
Finanare publica naional
TOTAL VENITURI
Cheltuieli
A. Cheltuieli de funcionare - componenta a
Salarii
Asigurari sociale
Chirie
Consumabile
Cheltuieli cu utilitatile
Mobila si echipamente
Prestari servicii (contabil etc)
Cheltuieli de cazare
Cheltuieli de deplasare
Cheltuieli postale
Cheltuieli de inchiriere a echipamentelor si mainilor
SUBTOTAL COMPONENTA A (78,98%)
B. Cheltuieli de instruire si animare - componenta a
Publicitate si promovare
Cheltuieli de deplasare
Cheltuieli de organizare intilnirii
Formare si informare
SUBTOTAL COMPONENTA B(21,02%)
TOTAL CHELTUIELI

Suma totala
93.200
23.300
116.500
Suma totala
30.000
13.200
2.500
2.500
1.750
2.738
1.500
750
1.000
750
2.500
59.188
8.750
1.250
3.000
2.750
15.750
74.938

Tabel Bugetul anual

n total cheltuielile de funcionare, ponderea celor 2 componente de cheltuieli este de:


componenta a (cheltuieli de funcionare) = 78,98% din total cheltuieli
componenta b (cheltuieli de instruire si animare) = 21,02% din total cheltuieli

4. Dispozitivul de comunicare i informare


Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 251 of 328

Comunicarea si informarea este un element esenial pentru asigurarea unei absorbii ct mai
eficient a fondurilor. Aflat ntr-un spaiu n care mijloacele de informare sunt limitate i avnd n
vedere faptul c beneficii n marea lor majoritate sunt ocupai cu munca cmpului campania agricol
fiind practic permanent cu excepia lunilor de iarn, comunicarea i informarea se va mula pe diferite
categorii de beneficiari. Aciunile de informare pornesc de la premisa de a merge n ntmpinarea
populaiei aducnd informaia acolo unde exist potenialii beneficiari.
Dispozitivul de informare va tine cont de:
-

programul agricultorilor din GAL; informatia poate ajunge la agricultori in zilele in care nu se
lucreaza (duminicile, zilele de sarbatoare, zile de obor etc) sau in general dupa orele 18 ale
zilei. Din acest motiv vom putea utiliza mijloace de comunicare in masa gen mass media sau
contactul direct

persoanele fizice care nu sunt agricultori, dar potentiali beneficiari, au in general servici si sunt
disponibile numai in zilele in care nu se lucreaza sau dupa orele 18

programul primariilor este unul flexibil, acestea usor de angrenat in actiuni de constientizare.
Acestea nu pot fi contactate in perioade de sarbatori sau zile libere.

persoanele juridice pot fi contactate atat direct cat si prin intermediul mijloacelor electronice,
marea majoritate a lor putand urmari eventualele actiuni ale GAL. Acestea nu pot fi contactate
in perioade de sarbatori sau zile libere.
Asa cum am aratat mai sus diversele categorii de potentiali beneficiari au obiceiuri si

obisnuinte diferite, obligandu-ne astfel sa gasim solutii pentru informarea lor cat mai eficienta.
In aceasta directie propunem 5 tipuri de aciuni de informare care s atinga toata masa critica cu
informaiile n timp util i cu maxim eficien.
Aciunea 1. Aciuni de informare n mas
Acest tip de campanie presupune prezena reprezentanilor GAL la diverse evenimente
desfurate n comunele componente, trguri, oboare etc. n acest fel se va lua contact cu oamenii
venii realizndu-se o informare specific. Prin aceast campanie vor fi distribuii fluturai de
prezentare, afie i pliante. De asemenea se vor realiza prezentri ale msurilor sau a strategiei acolo
unde este permis. Aceasta campanie se va derula atat in perioada de depunere a dosarului de
candidatura cat si in perioada de constituire a GAL.
Scopul acestor actiuni este a promova notiunea de GAL, de a ne prezenta actiunile si locul
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 252 of 328

unde suntem de gasit precum si mijloacele prin care putem fi contactati.


Aciunea 2. Aciuni din contactare direct prin telefon sau transmitere a materialelor prin pot
Acest tip de aciune va fi realizat cu ajutorul bazelor de date existente la primrii, direciile
agricole judeene sau alte instituii locale sau regionale cu care intr n contact locuitorii GAL. Datele
de contact ale potentialilor beneficiari vor fi utilizate pentru contactarea in vederea informarii directe,
telefonic sau prin pot, cu referire la aciunile desfurate de ctre GAL. De asemenea va fi stabilit un
infocall care s poat oferi informaii pe toat perioada zilei.
Persoanele juridice cu sediul in GAL vor fi contactate direct, prin intermediul postei electronice
sau telefonic.
Aciunea 3. Caravane de promovare i informare
Aceasta actiune presupune realizarea cu caracter periodic de intalniri la sediile primariilor din
cadrul GAL cu potentialii beneficiari. Astfel de intalniri, seminarii se vor desfasura de regula inaintea
sesiunilor de depunere, reprezentand astfel un bun mijloc de promovare a masurilor ce se vor
deschide la finantare. De asemenea in aceste caravane vor fi implicati si reprezentanti ai asociatiilor
profesionale, grupurilor de producatori etc.
Aciunea 4. Promovare i informare permanent
Acest tip de actiune de promovare presupune utilizarea spatii publice pentru lipirea de afise,
informatii, anunturi cu privire la activitatea GAL. Se presupune utilizarea spatiilor de afisaj prezente in
institutiile publice, primarii, posta, gari, scoli, etc a spatiilor de afisaj a persoanelor juridice private,
magazine, baruri etc si nu in ultimul rand realizarea propriului spatiu de afisaj. Tot in aceasta directie
va fi realizat si situl GAL care va contine toate informatiile necesare potentialilor beneficiari.
Constituirea acestor puncte din care beneficiarii sa poata sa-si ia informatiile la orice ora va
usura accesul la informatii a populatiei.
Aciunea 5. Aciuni de promovare i informare media
Acest tip de aciuni va fi utilizat cu precdere n perioadele agricole utilizandu-se spatiile de
emisie din orele de seara. Actiunile de promovare media presupun realizarea unor spoturi tv (pentru
emisie prin operatorii de cablu), anunturi si informari radio locale, precum si anunturi in ziarele locale.
De asemenea se va folosi si sistemul de informare sub forma conferintelor de presa si comunicatelor
de presa.
Implementarea actiunilor de promovare presupune realizarea identitatii vizuale a GAL,
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 253 of 328

utilizarea manualului de identitate vizuala a APDRP, AM CDR si a Programului Leader. Actiunile de


promovare vor respecta toate cerintele specifice prevazute in manualele de proceduri ale FEADR:
Indiferent de tipul actiunii, GAL urmatoarele metode i instrumente:
Mass-media (conferine de pres, comunicate de pres, buletine informative, spoturi TV,etc);
Realizarea de materiale tiprite (brouri, pliante, cri de vizit, publicaii periodice);
Realizarea de baze de date foto i video despre evenimentele desfurate n cadrul fiecrui
proiect;
Panouri de afiaj stradal;
Sesiuni de informare public (punct de informare, vizite pe teren, seminarii ad-hoc, edinte);
Siturile web ale autoritilor publice locale i ale celorlali parteneri;
Dezbateri publice pe diverse teme;
Expozitii i zile deschise pentru public n vederea vizitrii investiiilor realizate prin proiectele
finanate de ctre GAL;
Chestionare adresate publicului instrument de baz folosit n cercetarea pe teren

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 254 of 328

GAL Microregiunea Belceti Focuri va fi responsabil pentru administrarea i implementarea


Planului de Dezvoltare Local n mod eficient, eficace i corect, n raport cu obiectivele acestuia i n
conformitate cu articolul 75 din Regulamentul Consiliului (CE) nr.1698/2005. Atingerea acestor
deziderate se concretizeaz prin punerea la punct a unui dispozitiv de monitorizare, evaluare i
control flexibil care s rspund operativ la problemele i nevoile care pot aprea pe toat perioada
de implementare a strategiei de dezvoltare.
Dispozitivul de monitorizare, evaluare i control implementat de GAL Microregiunea Belceti
Focuri presupune urmrirea n timp real a realizrii fiecrui proiect, permind identificarea i
soluionarea tuturor problemelor ce pot aprea la un anumit moment. Dispozitivul de monitorizare,
evaluare i control implementat presupune:
luarea operativ a deciziilor asupra implementrii proiectelor (sau depistarea problemelor);
efectuarea zilnic a gestionrii proiectului;
executarea operativ i corect a procedurilor de gestionare a resurselor;
facilitarea coordonrii ntre activitile componentelor;
monitorizarea i raportarea la timp despre realizrile i rezultatele proiectului;
informaia despre coninutul proiectului i realizrile acestuia este oferit factorilor de decizie
la cel mai nalt nivel.

Monitorizarea
Monitorizarea este procesul de culegere sistematic i analiz a informaiei cu privire la
activitile strategiei. Procesul de monitorizare va implica realizarea unui bilan continuu i sistematic
al resurselor bugetare, al activitilor realizate i al datelor referitoare la rezultatele obinute la nivelul
fiecrei msuri.
Monitorizarea implementrii se va realiza de ctre un Comitet de monitorizare i evaluare
numit de ctre Consiliul director, care va avea n componen Responsabilul tehnic precum i
consultanii i experi tehnici contractai, n funcie de necesitate i numrul proiectelor de
implementat.
Monitorizarea implementrii Planului de Dezvoltare Local are n vedere:
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 255 of 328

Evaluarea periodic a progreselor nregistrate pentru realizarea obiectivelor specifice ale


Planului
Examinarea rezultatelor implementrii fiecrei msuri i monitorizarea calitii implementrii
proiectelor fintate;
Examinarea rezultatelor obinute;
Elaborarea recomandrilor i propunerilor n vederea mbuntirii impactului planului;
Monitorizarea va asigura implementarea efectiv i la timp a proiectelor, administrarea
adecvat a resurselor proiectului i monitorizarea efectiv i evaluarea activitilor i rezultatelor
acestuia. n vederea aprobrii rapoartelor de evaluare, n scopul efecturii plilor se va efectua
auditul de ctre auditorul stabilit.
Responsabilitatea monitorizrii implementrii proiectelor finanate, cade n sarcina
Responsabilului administrativ al GAL Microregiunea Belceti Focuri.

Evaluarea
Procesul de evaluare const n analiza rezultatelor i repercursiunilor proiectelor, evalund
eficacitatea, eficiena i relevana acestor msuri i furnizeaz informaii pentru formularea i
reorientarea politicilor. Pentru aceasta, evaluarea se bazeaz n mare parte pe datele i informaiile
culese prin monitorizare.
Verificarea periodic a activitilor, proceselor i rezultatelor se face pe baza indicatorilor
calitativi i cantitativi prevzui n msuri.

Pentru evaluarea implementrii msurilor s-au ales urmtorii indicatori:


indicatori de mijloace i resurse: se refer la buget sau la alte resurse alocate pentru fiecare
msur
indicatori de execuie: msoar activitile desfurate direct n cadrul msurilor. Indicatorii de
execuie sunt deosebit de importani n vederea monitorizrii fiecrei msuri n parte, oferind
posbilitatea identificrii n termen real a problemelor ce pot aprea pe fiecare msur.
indicatori de repercursiune: msurarea beneficiilor msurii asupra zonei
Evaluarea implementrii Planului de dezvoltare se va face pe baza rapoartelor de progres trimestriale
i anuale.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 256 of 328

Procedura de evaluare i monitorizare este anexat la sfarsitul prezentului capitol.

Raportul de progres anual


Raportul anual de progres va cuprinde urmtoarele elemente:
Tabele privind implementarea financiar a planului pentru fiecare Msur;
Tabele de monitorizare care includ informaii cantitative pe baza indicatorilor comuni de
realizare i rezultat.
Analiza rezultatului monitorizrii planului.
Plan de msuri ce trebuiesc luate pentru corijarea eventualelor deficiene

Raportul de progres trimestrial


Raportul trimestrial de progres va cuprinde urmtoarele elemente:
Tabele privind implementarea financiar a planului pentru fiecare Msura;
Tabele de monitorizare care includ informaii cantitative pe baza indicatorilor comuni de
realizare i rezultat.
Analiza rezultatului monitorizrii planului
Plan de msuri ce trebuiesc luate pentru corijarea eventualelor deficiene.
Cele dou rapoarte vor fi supuse aprobrii Consiliului Director i Adunarii Generale dup care
vor fi transmise DADR.

Controlul
Controlul presupune stabilirea unui sistem de verificare a respectrii planificrii legate de
implementarea strategiei de dezvoltare.
Programarea vizitelor n teren va trebui s aib n vedere anumite principii, cum ar fi: eficiena
unor astfel de demersuri, pstrarea bunelor relaii contractuale, verificarea doar a aspectelor de ordin
tehnic legate de proiect etc.
Controlul are un caracter permanent i se finalizeaz cu rapoarte ale vizitelor n teren.
Realizarea rapoartelor se face dup Aciunile desfurate de ctre Responsabilul administrativ i/sau
experii, consultanii angajai urmrindu-se evoluia msurilor i respectarea condiiilor de finanare
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 257 of 328

de ctre beneficiari.
La verificrile n teren se va urmri:
dac beneficiarii ajutoarelor financiare au inceput activitile proiectului in termenul fixat prin
contractul de finanare;
dac beneficiarii respect activitile i graficul de implementare a proiectului.

n mod obligatoriu se vor efectua urmtoarele vizite de monitorizare:


La nceputul desfurrii proiectului. La nceputul proiectului, fiecare beneficiar al finanrii va
trebuie s notifice GAL Microregiunea Belceti Focuri cu privire la nceputul lucrrilor, dup modelul
aprobat de Consiliul Director. Nenceperea activitilor n termenul asumat prin contractul de
finanare va duce la pierderea ajutorului obinut de ctre beneficiar. Activitile vor trebui finalizate n
termenul stabilit prin contractul de finanare, termen care ncepe s curg din ziua ulterioar zilei n
care s-a fcut notificarea de ncepere a activitilor.
Cel puin o dat pe trimestru conform planului de monitorizare. n acest sens Comitetul de
monitorizare i evaluare va ntocmi un Plan trimestrial de monitorizare, care va cuprinde toate
msurile care sunt n desfurare. n cadrul acestor vizite se va urmri dac se respect activitile i
graficul de implementare a acestora. n condiiile ntrzierilor i nerespectrii graficelor se vor realiza
Planuri de conformare i recuperare. Planurile de conformare i recuperare sunt pachete de aciuni
care trebuie s ajute beneficiarul n recuperarea timpilor pierdui n implementarea proiectelor.
Lunar pentru msurile care au realizate Planuri de conformare i recuperare.
La sfritul desfurrii proiectului. Pentru verificarea conformitii implementrii proiectelor
La orice solicitare de modificare a contractului de finanare din partea beneficiarului, pentru
confirmarea necesitii acesteia.

Modificarea contractului de finanare poate interveni n urmtoarele situaii:


Solicitarea modificrii termenului de executie al activitilor. Termenul de execuie al activitilor
poate s fie prelungit la cererea expres a beneficiarului, cu o perioad care nu poate depi jumtate
din termenul de execuie stabilit anterior n contractul de finanare. Solicitarea de prelungire a
termenului de execuie, care va cuprinde o justificare ntemeiat, va fi examinat de ctre Comitetul
de monitorizare i evaluare, care lund n considerare natura investiiei, termenul iniial fixat n
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 258 of 328

contract, gradul de realizare a activitilor pn la acel moment, cauza care st la baza solicitrii de
prelungire, i orice alte circumstane, va emite un raport care va fi naintat Consiliului Director al GAL,
care va aproba sau va respinge solicitarea de prelungire a termenului.
Solicitarea modificrii activitilor proiectului n timpul execuiei unui proiect, beneficiarul ajutorului
financiar poate prezenta n scris propuneri de modificare a proiectului. Solicitarea va fi examinat de
ctre Comitetul de monitorizare i evaluare, care va emite un raport favorabil sau nefavorabil al
modificrilor propuse. Raportul poate fi favorabil doar n cazul n care modificarea nu duce la o
cretere a valorii iniiale a proiectului asumat prin contractul de finanare, la o modificare a
obiectivelor sau la distorsionarea concurenei pe pia. Raportul nu are caracter obligatoriu. Acesta va
fi prezentat Consiliului Director care va soluiona problema admiterii sau neadmiterii modificrilor.
Dac modificrile solicitate necesit i modificarea contractului de finanare, atunci raportul
coordonatorului va fi supus aprobrii Adunarii Generale a GAL.

Mecanismul de implementare
Informarea
Activitatea de informare are un caracter permanent fiind desfurat de ctre GAL. Informarea
cu privire la msurile ce urmeaz a fi deschise va fi efectuat prin urmtoarele metode i
instrumente:
Contactarea direct a potenialilor beneficiari
Seminarii de deschidere a msurilor n fiecare localitate
Site ul GAL
Mass-media (conferine de pres, comunicate de pres, reclame TV, etc);
Realizarea de materiale tiprite (brouri, pliante, publicaii periodice etc);
Sesiuni de informare public;
Siturile web ale autoritilor publice locale i ale celorlali parteneri.

Sprijinirea elaborrii proiectelor


GAL-ul va sprijini permanent potenialii beneficiari direci ai msurilor, n ceea ce privete
elaborarea proiectelor. n perioada de elaborare a proiectelor, GAL va ntreprinde o serie de msuri
pentru sprijinirea tuturor potenialilor beneficiari, cum ar fi:
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 259 of 328

va face seminarii publice deschise, n fiecare localitate pentru diseminare informaiilor


va pune la dispoziie orice informaie necesar pentru fiecare msur n maxim 3 zile de la
solicitarea acesteia de ctre beneficiar
la sediul GAL se va oferi consiliere permanent la sediul GAL, cu privire la eligibilitatea
potenialului proiect
va oferi sprijin potenialilor beneficiari n relaia cu autoritile, pentru obinerea eventualelor
documente necesare depunerii.

Lansarea apelului pentru proiecte


GAL va lansa apelul de selecie a proiectelor, folosind mijloacele de informare mass-media.

Selectarea proiectelor
Dup depunerea proiectului i nregistrarea acestuia la secretariat, GAL efectueaz verificarea
conformitii proiectului i respectarea criteriilor de eligibilitate. Ulterior conformitii se va face
selecia proiectelor efectuat GAL pe baza strategiei, utiliznd criterii elaborate.

Controlul administrativ al dosarelor


Odat ncheiat operaiunea de selectare a proiectelor, va avea loc depunerea proiectelor
selectate de ctre GAL la Centrul Regional de Pli pentru Dezvoltare Rural i Pescuit (CRPDRP).
CRPDRP va verifica eligibilitatea proiectelor i se va efectua verificarea pe teren (numai pentru
proiectele care prevd investiii) a potenialului beneficiar de ctre structurile teritoriale ale APDRP

Decizie
n urma analizei eligibilitii se va decide asupra proiectelor selectate i cele neselectate.

Notificare ctre beneficiari


CRPDRP transmite o notificare ctre beneficiar i ctre GAL, de ntiinare cu privire la
aprobarea sau neaprobarea proiectului
Monitorizare
Dup ncheierea contractului ntre beneficiar i Centrul Regional de Pli pentru Dezvoltare
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 260 of 328

Rural i Pescuit (CRPDRP), monitorizarea proiectelor pe toat durata de implementare se va realiza


de ctre GAL.

Plat
Plile vor fi realizate de ctre CRPDRP dup principiul decontrii cheltuielilor.

Control
Controlul implementrii proiectelor se va realiza de ctre DADR i CRPDRP.

Arhivare
Arhivarea proiectelor se va realiza de ctre GAL n condiiile specificate n contractul de
finanare.
Sarcin

GAL

Informare

Sprijinirea elaborrii

DADR

Agenia de Pli

proiectelor
Lansarea apelului

pentru proiecte
Selectarea proiectelor

Controlul
administrativ al
dosarelor
Decizie

Notificarea ctre
beneficiar
Monitorizare

Plat

Control
Arhivare

X
X
Tabel nr 55 Distribuia sarcinilor

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 261 of 328

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 262 of 328

1. GAL lanseaz apelul de selecie a proiectelor,


folosind mijloacele de informare mass-media

2. Potenialul beneficiar depune proiectul la


secretariatul GAL

3. GAL efectueaz verificarea conformitii proiectului


i respectarea criteriilor de eligibilitate

4. Selecia proiectelor efectuat de GAL pe baza


strategiei, utiliznd criterii elaborate de fiecare GAL n
parte

Proiecte de
investiii

5. Depunerea proiectelor selectate de ctre GAL la


Centrul Regional de Pli pentru Dezvoltare Rural i
Pescuit (CRPDRP)

6. CRPDRP verific eligibilitatea


proiectelor si se efectueaz
verificarea pe teren a potenialului
beneficiar de ctre structurile
teritoriale ale APDRP

Proiecte de
servicii

6. CRPDRP verific eligibilitatea


proiectelor si transmite o notificare
ctre beneficiar si ctre GAL, de
nstiinare cu privire la aprobarea sau
7. CRPDRP transmite o notificare
neaprobarea
nr 21 Etapele de realizare
a unui proiectului
proiect
ctre beneficiar i ctre GAL,Figura
de
nstiinare cu privire la aprobarea
Pista de audit
sau neaprobarea proiectului

ncheierea contractului ntre beneficiar i Centrul


Regional de Pli pentru Dezvoltare Rural si Pescuit
(CRPDRP)

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 263 of 328

Perioada
N

Cine

r.

Categori

de

Autoritate

Activitatea de

are

Cine

Documente

auditat

atribui

verifica

responsab

Justificative

rt

ila

arhivare
docume
nte
justificat
ive (ani)

1. Contract
Realizarea ghidului

Consult

solicitantului i a

ani

anexelor necesare

externi

Respons
abil
administ

de prestari
GAL

rativ

servicii
2. Model

10

ghid si
anexe
1. Listare

Postarea ghidului i

color site

Respons

Informar

a anexelor pe site-

Secreta

abil

ea

ul GAL-ului i pe

administ

potenial site-urile partenere

GAL
GAL

ri

10

color site-

rativ

uri

ilor
beneficia

2. Listari

partenere
Realizarea de
intlniri de
prezentare a
msurii n fiecare

Respons
Secreta

abil

administ

Realizarea de

(brouri, pliante,
publicaii periodice
etc);

Fie de
prezen

Respons
Secreta

abil

administ
rativ

1 exemplar
GAL

din fiecare
material
realizat

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 264 of 328

10

rativ

comun

materiale tiprite

GAL

10

Perioada
N

Cine

r.

Categori

de

Autoritate

Activitatea de

are

Cine

Documente

auditat

atribui

verifica

responsab

Justificative

rt

ila

arhivare
docume
nte
justificat
ive (ani)

Contactarea

Respons

direct a

Secreta

abil

potenialilor

administ

beneficiari

GAL

Fi de
deplasare

10

rativ
1. 2
contracte
de prestri

Realizare i
trimitere

Lansarea
2

apelului

servicii

Respons

comunicat de

Secreta

abil

pres lansare apel

administ

ntr-un ziar local i

2. Un
GAL

exemplar

10

ziar local

rativ

3. Un

unul naional

exemplar

pentru

ziar

proiecte

naional
1. Listare

Postare pe site
comunicat lansare
apel de proiecte

color site

Respons
Secreta

abil

administ
rativ

GAL
GAL

2. Listari
color siteuri
partenere

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 265 of 328

10

Perioada
N

Cine

r.

Categori

de

Autoritate

Activitatea de

are

Cine

Documente

auditat

atribui

verifica

responsab

Justificative

rt

ila

arhivare
docume
nte
justificat
ive (ani)

Consiliere
permanent la
sediul GAL

Respons
Secreta

abil

administ

GAL

Fie de
consiliere

10

rativ

Realizarea de
seminarii publice

Respons

Sprijinire deschise, n fiecare

Secreta

abil

administ

localitate pentru

elaborri diseminare
i

informaiilor

proiectel

Rspunderea in

or

termen de maxim 3

GAL

Fie de
prezen

10

rativ

zile la orice

Respons

solicitare de

Secreta

abil

informaii din

administ

partea

1 copie
GAL

rativ

dup
rspunsul la

10

solicitare

beneficiarilor
poteniali

Selectar

nregistrarea

ea

depunerii

proiectel

proiectelor

or

Verificarea

Respons
Secreta

abil

administ

GAL

Registru
proiecte

rativ
Experi

Respons

GAL

Raport de

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 266 of 328

10

10

Perioada
N

Cine

r.

Categori

de

Autoritate

Activitatea de

are

Cine

Documente

auditat

atribui

verifica

responsab

Justificative

rt

ila

arhivare
docume
nte
justificat
ive (ani)

conformitii

tehnici

abil

conformitat

administrative

externi

administ

rativ

administrati
v

Verificarea
conformitii
tehnice i
financiare

Experi
tehnici
externi

Respons
abil
administ

Raport de
GAL

rativ

conformitat
e tehnic i

10

financiar

Solicitarea de
eventuale
clarificri din
partea
beneficiarilor care

Experi
tehnici
externi

Respons
abil
administ

1 exemplar
GAL

Not de

10

clarificare

rativ

au depus proiecte
nregistrarea
depunerii
clarificrilor

Respons
Secreta

abil

administ

tehnici
externi

Realizarea

Registru
proiecte

Experi

Respons
abil
administ

Raport
GAL

10

clarificri

rativ
Respons

analiz

GAL

Raport final

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 267 of 328

10

rativ
Experi

Analiza clarificrior

GAL

10

Perioada
N

Cine

r.

Categori

de

Autoritate

Activitatea de

are

Cine

Documente

auditat

atribui

verifica

responsab

Justificative

rt

ila

arhivare
docume
nte
justificat
ive (ani)

raportului final de

tehnici

abil

evaluare

externi

administ

de evaluare

rativ
Realizarea

Respons

centralizrii

Secreta

abil

proiector dup

administ

punctajul obinut

Lista
GAL

centralizat

10

proiecte

rativ

Trimiterea
dosarelor
proiectelor
selectate i a
rapoartelor de
evaluare aferente

Registru

Respons
Secreta

abil

administ

proiecte i
GAL

10

naintare

rativ

ctre Autoritatea

adres de

ctre AM

de Management
(AM) judeean
Verificarea
Controlu
l
5

administ
rativ al
dosarelo
r

Raport de

rapoartelor de
selectare i a

Experi

dosarelor

tehnici

proiectelor

ef birou
control

verificare
CRPDRP

proiecte

selectate
Experi

ef birou

CRPDRP

Raport de

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 268 of 328

10

proiecte

selectate
Verificarea pe

dosare

10

Perioada
N

Cine

r.

Categori

de

Autoritate

Activitatea de

are

Cine

Documente

auditat

atribui

verifica

responsab

Justificative

rt

ila

arhivare
docume
nte
justificat
ive (ani)

teren a proiectelor

tehnici

de investiii

control

verificare

proiecte

pe teren
Adres

Trimiterea ctre
GAL a raportului de
control
administrativ al

Secreta
r

naintare

ef birou
control

CRPDRP

proiecte

1. List
proiecte

proiectele

selectate

selectate i a listei

6 de

selectate, dar fr

selectare finanare pe baza

Respons
Secreta

abil

administ

pentru
GAL

rativ

raportului de

ea catre
beneficia
r

la semnarea
contractului de

finanare

Secreta
r

Adres

ef birou
control
proiecte

CRPDRP

notificare si
invitaie
semnare

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 269 of 328

10

dar fr

Notificarea

selectai i invitaia

2. List

selectate,

administrativ

beneficiarilor

finanare

proiecte

control

Notificar

10

Realizarea listei cu

cu proiectele

control
administrati

dosarelor selectate

Decizia

raport de

10

Perioada
N

Cine

r.

Categori

de

Autoritate

Activitatea de

are

Cine

Documente

auditat

atribui

verifica

responsab

Justificative

rt

ila

arhivare
docume
nte
justificat
ive (ani)

finanare
Realizarea
contractului de

Jurist

finanare

ef birou
juridic

Model
APRDP

1 exemplar
semnat al

contractului de

APRDP

finanare de ctre

graficului de
activiti
Monitori
8

zarea
proiectel
or

Experi
tehnici
externi

achiziiilor din

tehnici

proiecte

externi

Verificarea
respectrii

Experi

bugetului i a

tehnici

categoriilor de

externi

Raport

Respons
abil
administ

privind
GAL

de activiti

Respons

administ

Raport
GAL

privind
situaia

rativ

achiziiilor

Respons

Raport

abil
administ
rativ

10

graficului

rativ

abil

respectarea

GAL

privind
respecarea
bugetului

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 270 of 328

10

finanare

Verificarea situatiei Experi

cheltuieli bugetare

contractului
de

APDRP

respectrii

10

finanare

Semnarea

Verificarea

contract de

10

10

Perioada
N

Cine

r.

Categori

de

Autoritate

Activitatea de

are

Cine

Documente

auditat

atribui

verifica

responsab

Justificative

rt

ila

arhivare
docume
nte
justificat
ive (ani)

Verificarea
ncadrrii
cheltuielilor n

Raport
Experi

ef birou

cheltuieli eligibile i tehnici

evaluare

APRDP

cheltuieli

cheltuieli
eligibile i

10

neeligibile

neeligibile
Verificarea n teren
a etapelor
principale pentru
proiectele
beneficiarilor aflate

Experi
tehnici
externi

Respons
abil
administ

Raport de
GAL

verificare

10

pe teren

rativ

n implementare
Realizarea

Raport

raportrii

Evaluare
9

a
proiectel
or

Respons

centralizate privind

Secreta

abil

stadiu

administ

implementarii

centralizat
GAL

rativ

sumele alocate pe
proiectele aflate in

Raport

Respons
Secreta

abil

administ
rativ

centralizat
GAL

privind
sumele
alocate

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 271 of 328

10

rilor

Realizarea

centralizate privind

stadiul
implement

proiectelor

raportrii

privind

10

Perioada
N

Cine

r.

Categori

de

Autoritate

Activitatea de

are

Cine

Documente

auditat

atribui

verifica

responsab

Justificative

rt

ila

arhivare
docume
nte
justificat
ive (ani)

implementare
Realizarea
raportrii

Raport

Respons

centralizate privind

Secreta

abil

stadiul de realizare

administ

a indicatorilor

centralizat
GAL

GAL

specifici GAL

1
0

Secreta

abil

centralizate ctre

administ

AM judeean

rativ

Primirea cererilor

Respons

de rambursare a

Secreta

abil

beneficiarilor de

administ

Plata

ctre GAL

cererilor

Trasmiterea de

de

ctre GAL a

ramburs

dosarelor de

are

rambursare ctre

Adres

Respons

raportrilor

naintare
GAL

raportri

10

centralizate

GAL

Registru
dosare

10

rativ
Respons
Secreta

abil

administ

Adres
GAL

rativ

AM judeean
Analiza dosarelor

Experi

ef birou

de rambursare de

tehnici

pli

naintare
dosare de

10

rambursare

CRPDRP

Rapoarte
de

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 272 of 328

10

indicatorii

rativ

Trimiterea

privind

10

Perioada
N

Cine

r.

Categori

de

Autoritate

Activitatea de

are

Cine

Documente

auditat

atribui

verifica

responsab

Justificative

rt

ila

arhivare
docume
nte
justificat
ive (ani)

ctre AM judeean

acceptare

i realizarea

cuantum

raportului de

pli

acceptare cuantum

beneficiari

pli beneficiari
Adres
Trimiterea
raportului de
acceptare cuantum
pli beneficiari

naintare
Secreta

ef birou

pli

rapoarte de
CRPDRP

acceptare

10

cuantum

ctre APDRP

pli
beneficiari

Realizarea plii pe

1 copie

baza raportului de

Experi

ef birou

acceptare cuantum

tehnici

pli

APRDP

dovada

pli

plii

Notificarea de

Adres

ctre APDRP a

Secreta

ef birou

realizrii plii

pli

APRDP

ctre beneficiar
1

dup

Controlu

Verificarea

l pe

rapoartelor

proiecte

centralizate

notificare
efectuare

10

plat
Experi
tehnici

ef birou
impleme
ntare

Raport
CRPDRP

analiz
rapoarte

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 273 of 328

10

10

Perioada
N

Cine

r.

Categori

de

Autoritate

Activitatea de

are

Cine

Documente

auditat

atribui

verifica

responsab

Justificative

rt

ila

arhivare
docume
nte
justificat
ive (ani)

realizate de GAL cu

proiecte

centralizate

privire la stadiul

GAL

implementrii
proiectelor de
ctre beneficiari,
sumele alocate pe
proiecte i gradul
de realizare a
indicatorilor GAL
Verificare pe teren,
prin sondaj, a
modului de

ef birou

gestionare si

Experi

impleme

implementare de

tehnici

ntare

ctre GAL a

Raport de
CRPDRP

verificare

10

pe teren

proiecte

strategiei de
devoltare local
Verificarea
modului de
gestionare
financiara a GAL-

ef birou
Experi

impleme

tehnici

ntare

Arhivare

Arhivarea

APRDP

proiecte

ului
1

Raport

Secreta

Respons

control
gestionare
financiar

GAL

Arhiva

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 274 of 328

10

10

Perioada
N

Cine

r.

Categori

de

Autoritate

Activitatea de

are

Cine

Documente

auditat

atribui

verifica

responsab

Justificative

rt

ila

arhivare
docume
nte
justificat
ive (ani)

dosarelor de

abil

informare, lansare

administ

apeluri si consiliere

rativ

realizat

beneficari, pe
fiecare msur i
apel de msur
Arhivarea

Respons

dosarelor

Secreta

abil

proiectelor

administ

beneficarilor
Arhivarea dosarului
privind raportrile
ctre AM judeean

Arhivarea dosarului
privind raportrile
ctre APDRP

GAL

Arhiva
realizat

rativ
Respons
Secreta

abil

administ

GAL

Arhiva
realizat

10

rativ
Respons
Secreta

abil

administ

GAL

Arhiva
realizat

rativ
Tabel nr 56 Pista de audit

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 275 of 328

10

10

Anexa

Procedura de evaluare i monitorizare

Monitorizarea proiectelor se face de ctre GAL n vederea urmririi realizrii proiectului, atingerii
obiectivelor i a ndeplinirii indicatorilor stabilii prin contract.
Monitorizarea proiectului const n urmrirea progresului fizic nregistrat n implementarea acestuia i
n colectarea i introducerea n sistemul de management al proiectului a tuturor informaiilor legate
de proiect.
Procesul de monitorizare ncepe din momentul semnrii contractului de finanare i se termin la 5
ani dup finalizarea proiectului.
Pentru realizarea monitorizrii proiectului, GAL-ul va desfura urmtoarele activiti:
a) verificarea rapoartelor de progres (trimestrial, simplificat, final), elaborate i transmise de ctre
beneficiar;
b) vizite de monitorizare care i propun verificarea stadiului real de realizare a proiectului la locul
implementrii acestuia (anunate i ad-hoc);
c) monitorizarea durabilitii investiiilor, realizarea indicatorilor de rezultat i;
d) monitorizarea veniturilor nete realizate;
e) verificarea i avizarea notificrilor naintate de beneficiari;
f) ntocmirea actelor adiionale n baza notificrilor aprobate i/sau modificrilor de legislaie.
g) punerea n aplicare a recomandrilor Autoritii de Audit

a) Verificarea rapoartelor de progres


Verificrile rapoartelor de progres elaborate de ctre beneficiar i a documentelor lor nsoitoare vor
asigura c acestea sunt complete i corecte, c respect modelul convenit n Contractul de finanare,
c proiectul este implementat n conformitate cu Contractul de finanare, legile comunitare i
naionale. De asemenea, vor urmri evoluia n timp a indicatorilor stabilii prin Contractul de
finanare, de realizare i de rezultat n baza crora s-a fcut selecia si evaluarea, realizrile fa de
int propus, procent de realizare.

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 276 of 328

b) Vizita de monitorizare
Vizita de monitorizare se va realiza prin verificarea la locul implementrii proiectului a progresului fizic
al acestuia i a managementului de proiect i, de asemenea, va permite echipei de monitorizare s
colecteze unele date suplimentare fa de cele cuprinse n rapoartele de progres, n vederea aprecierii
valorii indicatorilor fa de intele propuse i a acurateei informaiei furnizate de beneficiar.
Scopul vizitei de monitorizare este:
-

s asigure faptul c proiectul progreseaz fizic, n conformitate cu calendarul activitilor inclus n


contractul de finanare;

s identifice elemente sau situaii care pot duce la ntrzieri, derapaje de la proiectul aprobat sau
imposibilitatea continurii proiectului, i s emit recomandri n limitele de competen ale
monitorului; nu intr n competena monitorului emiterea de soluii privind implementarea
proiectului sau recomandri cu privire la modul de aplicare sau interpretare a legislaiei
naionale;

s identifice elementele de succes ale proiectului;

s asigure o comunicare strns ntre beneficiari i OI Cercetare - Serviciul Monitorizare care s


conduc la o bun conlucrare n vederea implementrii cu succes a proiectului (realizarea tuturor
indicatorilor prevzui n contractul de finanare).

Beneficiarul are obligaia de a participa la vizit i de a furniza echipei de monitorizare toate


informaiile solicitate.
Vizitele de monitorizare sunt:

anunate

ad hoc.

c) Monitorizarea durabilitii investiiilor


Durabilitatea investiiei, conform Art. 57 din Regulamentul 1083, reprezint reinerea contribuiei
fondurilor structurale timp de 5 ani (3 ani pentru IMM-uri) dup terminarea proiectului fr a aduce
modificri substaniale infrastructurii create privind natura sa, condiiile de implementare, conferirea
unui avantaj inadecvat unei ntreprinderi sau unui organism public, schimbarea naturii proprietii
unui element de infrastructur sau ncetarea unei activiti de producie.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 277 of 328

d) Verificarea i avizarea notificrilor naintate de beneficiari


Ca urmare a modificrilor care pot aprea n procesul de implementare al proiectelor, beneficiarul are
posibilitatea, conform contractului de finanare, s anune prin notificare, fr a schimba scopul i
obiectivele proiectului, i cu meninerea indicatorilor.
Verificarea i avizarea notificrilor naintate de beneficiari va asigura fluidizarea implementrii
proiectului, cu respectarea contractului de finanare i a legislaiei n vigoare.
e) ntocmirea actelor adiionale
n baza notificrilor beneficiarilor aprobate de GAL i/sau modificrilor legislative survenite n
perioada derulrii contractului de finanare se vor ncheia acte adiionale n conformitate cu clauzele
contractuale.
f) Punerea n aplicare a recomandrilor Autoritii de Audit
Ca urmare a misiunilor de audit ale Autoritii de Audit, att la sediul/locaia proiectului, ct i la
sediul GAL, beneficiarul va fi ntiinat de recomandrile fcute de aceasta, n condiiile n care
problemele l vizeaz, i va solicita implementarea acestora.

Raportarea:
Procesul de monitorizare este concretizat printr-o raportare n scris i n format electronic a unor
documente cu sau fr format standard care se elaboreaz la nivelul structurilor implicate (Beneficiar,
GAL, Autoritate de Management).

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 278 of 328

Documente predate de Beneficiar la GAL:

Tip

Ane

document

xa

Cine

Ce cuprinde

ntocmete

Periodicitate
(Calendar
raportare)
Se

Raport de Anex
nceput

a I-1

Reprezint

documentul

de Nr. ex.

completeaz

singur

dat,

o
la

standard care atest nceperea Beneficiarul

maximum 60 zile de 2

proiectului

la intrarea n vigoare
a Contractului

Reprezint

documentul

Pentru fiecare 3 luni

standard de monitorizare ce

i odat cu Cererea

prezint

de

progresul

fizic

al

proiectului.

rambursare (n

condiiile

care

plile solicitate la
rambursare

Raport de Anex
progres

Beneficiarul

a I-2

sunt 2

la

realizate n perioada monitor,


unuia sau mai multe 2 la CR
rapoarte de progres
trimestriale
ataeaz
raport

(se
ultimul

de

progres

trimestrial)
2 (nu se
Se ataeaz Raportului de
Plan de

Anex progres i prezint activitile

lucru

a I-3

programate
urmtoarea perioad

pentru

Pentru fiecare 3 luni,


Beneficiarul

odat cu Raportul de
progres

complet
eaz
pentru
un RpT
simplific

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 279 of 328

at)
Se completeaz i se ataeaz
Raportul
de progres
simplificat

cererii de rambursare numai


Anex dac la rambursare se solicit
a I-4

pli

efectuate

rapoartelor

afara

de

La
Beneficiarul

cererea

rambursare,

de
dac 4

este cazul

progres

trimestriale
Reprezint

documentul

standard completat la sfritul

Elaborat la sfritul

perioadei de implementare a
Raport

Anex

final

a I-5

proiectului,

ce

perioadei

prezint

progresul fizic total, indicatorii Beneficiarul


i rezultatele obinute per

de

implementare
nsoete

i
ultima

Cerere

proiect. Este documentul care

de

rambursare.

nsoete ultima Cerere de


rambursare.
Reprezint

documentul

standard pentru operaiuni de


infrastructur

Raport
privind
durabilitat
ea

atest

Elaborat anual pe o

faptul c investiia fcut prin

perioad de 5 ani

Anex proiect
a I-6

investiiei

care

(nu)

suferit

modificri

substaniale

aceast

perioad,

Beneficiarul

conformitate cu Art. 57 alin.(1)


din

Regulamentul

dup implementarea
proiectului, pn n
data

de

15.01

fiecrui an.

Comisiei

Europene Nr. 1083/2006.


Raport
privind

Anex

realizarea

a I-7

indicatorilo

Document

standard

care

atest atingerea indicatorilor Beneficiarul


de rezultat

Elaborat anual pe o
perioad de 5/3 ani
dup implementarea
proiectului, pn n

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 280 of 328

de

data

rezultat

de

15.01

fiecrui an.

Document

prin

beneficiarul

care

informeaz

autoritatea contractant de
Anex orice schimbare intervenit, n

Notificare

a I-8

conformitate

cu

clauzele

Beneficiarul

Elaborat de cte ori


este nevoie

contractuale, i solicit, pe
baza unei motivaii pertinente,
aprobarea.

La nceperea proiectului, Beneficiarul va prezenta, monitorului, <localitatea, strada, nr., ..etc.>,


Raportul de nceput (Anexa I-1), n maxim 60 de zile calendaristice de la data intrrii n vigoare a
Contractului de finanare.

Raportul de progres (Anexa I-2/I-4), Planul de lucru (Anexa I-3) i documentele sale nsoitoare se
transmit monitorului:

trimestrial (perioada de raportare este de 3 luni), la 15 zile dup perioada de raportare


sau la cererea de rambursare;

simplificat, dac nsoete o cerere de rambursare.

La naintarea ultimei cereri de rambursare, beneficiarul va transmite monitorului Raportul final (Anexa
I-5).

n intervalul a 5 (cinci) ani dup finalizarea proiectului, Beneficiarul va transmite monitorului Raportul
privind durabilitatea investiiei (Anexa I-6), unde va specifica c investiia fcut prin proiect (nu) a
suferit modificri substaniale n aceast perioad, n conformitate cu Art. 57 alin.(1) din
Regulamentul Comisiei Europene (EC) Nr. 1083/2006). Raportul se va transmite anual, pn la data de
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 281 of 328

15.01 al fiecrui an urmtor).

La cererea Autoritii de Management sau Organismului Intermediar, Beneficiarul va elabora rapoarte


ad-hoc, fr format predefinit.

Msurile de verificare i control


Verificarea i controlul sunt pri integrante ale procedurii de management financiar i control i se
desfoar pe perioada de valabilitate a contractului de finanare de ctre Organismul Intermediar.

AM PNDR, i/sau alte structuri cu atribuii de control/verificare/audit a finanrilor nerambursabile


din fondurile structurale pot efectua misiuni de verificare i control pe toat perioada de valabilitate a
contractului de finanare.

AM PNDR efectueaz verificri la faa locului pe baz de eantion stabilit n urma realizrii unei analize
de risc efectuate la nivelul fiecrei instituii sau la sesizare. Verificarea se realizeaz cel puin o dat pe
durata de implementare a proiectului i n mod obligatoriu nainte de plata ultimei cereri de
rambursare pentru unitile publice.

Respectarea legislaiei naionale privind achiziiile publice efectuate de beneficiar n cadrul


contractului va fi verificat de AM, GAL, Autoritatea de Audit i alte structuri cu atribuii n domeniu,
precum UCVAP i ANRMAP.

Data i intervalul orar al vizitelor i controalelor planificate sunt convenite cu beneficiarul n scris,
printr-o scrisoare de ntiinare. n scrisoare se va specifica unitatea i personalul care vor participa la
verificarea la fata locului, personalul beneficiarului care trebuie s fie disponibil pe toat perioada
controlului i documentele necesare spre a fi prezentate. n cazul verificrilor sau controalelor la
sesizare, nu va exista o ntiinare prealabil, acestea fiind verificri sau controale inopinate.

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 282 of 328

Anexa I-1
Raport de nceput
1. FEADR
2. Masura
3. Operaiunea:
4. Date despre Beneficiar:

Numele Beneficiarului:

Adresa:

Director de proiect:
Tel, Fax, e-mail

CUI/Codul fiscal:

5. Detalii despre proiect:

Numele proiectului:

Contract de finanare nr.:

Localizarea geografica a proiectului: (regiune jude, localitate):

Durata proiectului :
Prin prezentul raport declarm pe propria rspundere c proiectul ce face obiectul Contractului de
finanare nr. .a nceput n data de.*
Reprezentant legal al Beneficiarului,
Data:_______________

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 283 of 328

Director de proiect,

Anexa I-2

RAPORTUL DE PROGRES nr

Perioada de raportare..

1. FEADR
2. Masura
3. Operaiunea:
4. Date despre Beneficiar:

Numele Beneficiarului:

Adresa:

Director de proiect:
Tel, Fax, e-mail

CUI/Codul fiscal:

5. Detalii despre proiect:


Numele proiectului:

Contract de finanare nr.:


Localizarea geografica a proiectului: (regiune jude, localitate):

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 284 of 328

6. Msuri recomandate n ultimul Raport de progres, i/sau n Raportul privind vizita de


monitorizare/Raportul privind verificarea la faa locului.

Descrierea
Msura

Termen propus

modului

de Termen realizat

Obs.

implementare

7. Stadiul proiectului:

Se va completa cu descrierea stadiului proiectului din punct de vedere fizic. Menionm faptul c,
raportul de progres este cerut cu periodicitatea din Contractul de finanare, chiar dac n perioada
pentru care este completat nu s-a efectuat nici o cheltuial.

7.1. Descrierea stadiului de implementare a proiectului

Nr.

Activiti/
Subactiviti

Partener
1

Planificat

activ./subactiv./

Realizat

pentru

anterior2

perioada de
raportare2

Realizat

n Activiti

perioada de care se vor


raportare2

reprograma2

n coloana 1 se vor trece toate activitile din Cererea de Finanare, 2.6. Calendarul activitilor

(inclusiv nr. curent al activitii aa cum este n 2.6. Calendarul activitilor).


2

n coloanele 3, 4, 5 se va trece DA integral sau Da parial sau NU, dup caz, pentru acele

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 285 of 328

activiti/subactiviti care fac obiectul Raportului de progres. n toate cazurile se va expune clar i
concis stadiul ndeplinirii activitii/subactivitii respective sau, dac nu s-a realizat, motivul
nerealizrii (se reprogrameaz pentru perioada urmtoare). n coloana 6 se vor trece n dreptul
activitilor reprogramate, acele subactiviti/ etape ce se vor executa n urmtoarea perioad de
raportare.
Se vor trece toate datele de la nceputul proiectului i pn la momentul la care se refer perioada
de raportare astfel nct s se poat identifica progresul proiectului.

7.2. Rezultatele obinute pn n acest moment

Nr.

Documentul

Denumirea

activ./subactiv./

care

rezultatului1

Activiti/

rezultatul3

CF aprobat

anterior

atest Anticipat

n Realizat

Subactiviti2
1

Realizat

perioada

de

raportare
6

Se trec rezultatele obinute pn n acest moment, anticipate sau nu n Cererea de finanare

aprobat, cap. 2.3 DESCRIEREA PROIECTULUI, la Descrierea rezultatelor anticipate n urma


implementrii proiectului cu excepia rezultatelor cercetrii, a serviciilor, echipamentelor Cd i IT,
activelor necorporale i lucrrilor .
2

Se trece numrul i denumirea activitii din care provine rezultatul, aa cum sunt specificate n

tabelul 2.6 Calendarul activitilor.


3

Se trece numele, numrul i data documentului care atest obinerea rezultatului (ex. contract de

achiziie nr/din.., proces verbal de recepie nr/ din.., proces verbal de avizare intern a unui studiu
de cercetare, a unui serviciu prestat de un ter, etc.).
4

n colanele 4,5 i 6 se va trece cantitatea anticipat/ realizat pentru fiecare rezultat.

NOT: Orice activitate desfurat se ncheie cu un rezultat (studiu, prototip, proiect tehnic, aviz de
construcie, contract de servicii/furnizare produse etc., echipamente/utilaje etc., brevet, soft-uri
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 286 of 328

Se vor trece toate datele de la nceputul proiectului i pn la momentul la care se refer perioada
de raportare astfel nct s se poat identifica progresul proiectului.

Se detaliaz rezultatele pe urmtoarele:

REZULTATUL CERCETRII
Dac proiectul presupune activiti de cercetare:
Denumirea

rezultatului Nr. Procesul verbal de avizare Nr. Raportului de activitate al

cercetrii

(studiu, intern/procesul

documentaie

execuie, recepie

(dup

verbal

de echipei

caz)

se anexeaz raportul de activitate

de

cercetare

se

prototip, teste i ncercri etc.) anexeaz procesele verbale

se

anexeaz

rezumatul

rezultatului cercetrii

SERVICII
Dac proiectul presupune servicii:
Documentai
e ataat la

Tip serviciu

dosarul

Documentaii/liv

Departamentul

proiectului

rabile

care

(dosarul

recepionate

achiziiei,

urma serviciilor

utilizeaz primire

n rezultatele
serviciului

contract
semnat)

ECHIPAMENTE CD i IT (active corporale i obiecte de inventar)


Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 287 of 328

Proces verbal predare

Proces
recepie

semnat
verbal

/
de

Dac proiectul presupune livrare de echipamente


Documenta
ie ataat la Inventariat
item

proiectului

separat (cu

(dosarul

nr.

achiziiei,

identificare

contract

de

Proces verbal predare


Departament

primire

semnat

unde

Proces

verbal

fost

instalat

/
de

recepie i punere n

semnat)

funciune
Da/Nu

ca

n funciune

Echipament

dosarul

NECORPORALE
Dac proiectul presupune livrare de active necorporale
Documenta
ie ataat la Inventariat
item

proiectului

separat (cu

(dosarul

nr.

achiziiei,

identificare

contract

de

Proces verbal predare


Departament

primire

semnat

unde

Proces

verbal

fost

instalat

semnat)

LUCRRI
Dac proiectul presupune lucrri
Certificat Urbanism se anexeaz copia la raportul de progres
Autorizaie de construire se anexeaz copia la raportul de progres
Raportul dirigintelui de antier se anexeaz copia la raportul de progres
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 288 of 328

/
de

recepie i punere n
funciune
Da/Nu

ca

n funciune

Tip necorporal

dosarul

Proces Verbal semnat de ISC pentru faze determinante se anexeaz copia la raportul de progres

7.3. Aspecte legate de mediul nconjurtor (dac este cazul)

7.4. Aspecte legate de egalitatea de anse (dac este cazul)

7.5. Probleme identificate la nivelul proiectului (dac este cazul)

Activitatea
(inclusiv
acesteia

nr.
din

Calendarul

2.6

Descrierea
problemei

Soluie/propunere pentru rezolvare

Termene

activitilor)

Se vor trece toate datele de la nceputul proiectului i pn la momentul la care se refer perioada
de raportare astfel nct s se poat identifica progresul proiectului.

7.6. Modificri propuse fa de ceea ce s-a stabilit n Contractul de finanare (condiionate de


aprobarea OI)
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 289 of 328

Modificri operate
Obiectul

Act adiional/Notificare

actului

adiional/Notificrii

Motivaia

Modificri previzionate

7.7. V rugm s precizai stadiul la care se afl achiziiile publice conform calendarului stabilit
n cererea de finanare (se trec toate achiziiile care ncep/se deruleaz/s-au finalizat):

Obiectul
contractului/
Nr.

Acordului-cadru

crt. pentru
realizarea
proiectului1

Procedura
Valoarea
2

de

estimat

achiziie

(Lei)

public
aplicat

Data estimat Data estimat


pentru

pentru

nceperea

finalizarea

procedurii

procedurii

Stadiul aplicrii
procedurii

de

achiziie
public3/derulari
contractului

Obiectul contractului trebuie s se refere la servicii, lucrri, furnizare produse. Se vor trece toate

achiziiile prevzute n tabelul 3.4 cererea de finanare aprobat, urmnd ca la fiecare raport de
progres s se completeze stadiul de aplicare a procedurii de achiziie. La finalizarea contractului se
menioneaz nr./data Procesului Verbal de recepie i Procesul verbal de punere n funciune, dup
caz
2

La valoarea estimat se va trece valoarea din tabelul 3.4 cererea de finanare aprobat pn se

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 290 of 328

semneaz contractul. Dup semnarea contractului se trece valoarea real a acestuia, specificnd
suma fr TVA i separat TVA.
3

n cazul n care procedura s-a ncheiat cu un contract, se va trece numele contractorului i CUI-ul, nr.

contractului i data semnrii.


* Not:
Se va completa o declaraie pe propria rspundere (semnat de reprezentantul legal al Beneficiarului)
prin care se va atesta c respectiva achiziie public s-a realizat n condiiile respectrii legislaiei n
vigoare.
Se va ataa la raportul de progres cte o copie a fiecrui contract de achiziie ncheiat.
Se vor trece toate datele de la nceputul proiectului i pn la momentul la care se refer perioada
de raportare astfel nct s se poat identifica progresul proiectului.

8. Indicatori:

Valoarea

stabilit prin contract

Indicator

1
Indicatori

indicatorului

Valoarea

indicatorului

obinut n perioada de
raportare (trimestru)
Cantitate

UM

de

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012

de

la data

nceperii proiectului)

UM

rezultat

Page 291 of 328

(cumulat

Cantitate

de

indicatorului

obinut pn n prezent

UM

realizare

Indicatori

Valoarea

Cantitate
7

9. n perioada de raportare proiectul intr sub incidena ajutorului de stat de minimis?

Da

Nu

10. n aceast perioad de raportare proiectul a generat venit?

Da

Nu

Total venituri obinute anterior

Total venituri obinute pentru


perioada de raportare

Total venituri obinute pn la


momentul elaborrii cererii de
rambursare

Reprezentant legal al Beneficiarului,

Data:_______________

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 292 of 328

Director de proiect,

Anexa I-3
Anex la Raportul de progres nr. ______

PLAN DE LUCRU
Nr. _______
pentru perioada _________

1. FEADR

2. Masura

3. Domeniul de intervenie:

4. Operaiunea:

5. Denumirea Proiectului:

6. Durata proiectului:
Data nceperii:
Data finalizrii:

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 293 of 328

7. CALENDARUL ACTIVITILOR
Nr.
crt.
1

10

Activitate/Etap10

Realizate (inclusiv perioada de


raportare)11

Planificate

pentru

urmtoarea perioad de
raportare12

n coloana 2 se vor trece activitile din Cererea de Finanare, 2.6. Calendarul activitilor (cu nr.

curent al activitii aa cum este n 2.6. Calendarul activitilor).


11

n coloana 3 se va trece Da integral sau Da parial.

12

n coloana 4 se vor trece n dreptul activitilor reprogramate acele activiti i/sau subactiviti

care se reprogrameaz (n cazul n care o activitate este parial realizat) i se vor executa n
urmtoarea perioad de raportare.

9. REZULTATE
Nr.

Documentul

Denumirea

activ./subactiv./

care

rezultatului

Activiti/

rezultatul

CF aprobat

anterior

atest Anticipat

n Realizat

Subactiviti
1

Realizat

perioada

de

raportare
6

NOTA:
Se vor trece doar rezultatele provenind din activitile planificate pentru urmtoarea perioad
Se va anexa Raportul de activitate al echipei de implementare/management

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 294 of 328

Anex la Raportul de progres

Program: FEADR
Masura ..
Denumire Proiect:
Nr. Contract:..

RAPORT DE ACTIVITATE AL ECHIPEI DE IMPLEMENTARE / MANAGEMENT


Perioada :.

In aceasta perioada au fost desfasurate urmatoarele activitati :


1.

Activitatea (*)
o

Sub- activitatea (**)

Au fost implicate urmatoarele persoane :

Nr.

Nume

Crt.

Prenume

i Functia
Proiect

n Sub-activitati

Perioada

n Nr.

desfasurate

care

(*)

desfasurat

Ore

si-a lucrate

activitatea
1.

2. .

In urma desfasurarii activitatilor/ sub- activitatilor prezentate, au fost obtinute urmatoarele


rezultate (***) :

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 295 of 328

In perioada, personalul implicat n implementarea/ managementul proiectului a


fost urmatorul:

Nr.

Nume

Crt.

Prenume

i Functia
Proiect

n Activitati/

Corespondenta Nr.

Sub-activitati

cu

HG

desfasurate

2007 Anexa 3

(*)

(**)

1.

Data:
Director de Proiect,
..

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 296 of 328

475/ lucrate

Ore

Anexa I-4
RAPORTUL DE PROGRES simplificat nr

Perioada de raportare..
1. FEADR
2. Masura
3. Operaiunea:
4. Date despre Beneficiar:

Numele Beneficiarului:

Adresa:

Director de proiect:
Tel, Fax, e-mail

CUI/Codul fiscal:

5. Detalii despre proiect:

Numele proiectului:

Contract de finanare nr.:

Localizarea geografica a proiectului: (regiune jude, localitate):

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 297 of 328

6. Msuri recomandate n ultimul Raport de progres, i/sau n Raportul privind vizita de


monitorizare/Raportul privind verificarea la faa locului.

Descrierea
Msura

Termen propus

modului

de Termen realizat

Obs.

implementare
NU SE COMPLETEAZ

7. Stadiul proiectului:

Se va completa cu descrierea stadiului proiectului din punct de vedere fizic. Menionm faptul c,
raportul de progres este cerut cu periodicitatea din Contractul de finanare, chiar dac n perioada
pentru care este completat nu s-a efectuat nici o cheltuial.

7.1. Descrierea stadiului de implementare a proiectului

Nr.

activ./subactiv./

Activiti/

Partener

Subactiviti1

Realizat

Planificat

anterior2

pentru

Nu

Activiti
Realizat

se perioada de

completeaz

raportare

n care se vor

perioada de reprograma2
raportare2

Nu

se

completeaz
5

n coloana 1 se vor trece toate activitile din Cererea de Finanare, 2.6. Calendarul activitilor

(inclusiv nr. curent al activitii aa cum este n 2.6. Calendarul activitilor).


Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 298 of 328

n colanele

4, 5 se va trece DA integral sau Da parial sau NU, dup caz, pentru acele

activiti/subactiviti care fac obiectul Raportului de progres. n cazul n care sunt realizri pariale, se
va face expune clar i concis stadiul ndeplinirii activitii/subactivitii respective sau, dac nu s-a
realizat, motivul nerealizrii (se reprogrameaz pentru perioada urmtoare). n coloana 6 se vor trece
n dreptul activitilor reprogramate, acele subactiviti/ etape ce se vor executa n urmtoarea
perioad de raportare.

7.2.

Rezultatele obinute pn n acest moment

Nr.

Documentul

Denumirea

activ./subactiv./

care

rezultatului1

Activiti/

rezultatul3

CF aprobat

anterior

atest Anticipat

n Realizat

Subactiviti2
1

Realizat

perioada

de

raportare
6

Se trec rezultatele obinute pn n acest moment, anticipate sau nu n Cererea de finanare

aprobat, cap. 2.3 DESCRIEREA PROIECTULUI, la Descrierea rezultatelor anticipate n urma


implementrii proiectului.
2

Se trece numrul i denumirea activitii din care provine rezultatul, aa cum sunt specificate n

tabelul 2.6 Calendarul activitilor.


3

Se trece numele, numrul i data documentului care atest obinerea rezultatului (ex. contract de

achiziie nr/din.., proces verbal de recepie nr/ din.., proces verbal de avizare intern a unui studiu
de cercetare, a unui serviciu prestat de un ter, etc.).
4

n colanele 4 i 6 se va trece cantitatea anticipat/ realizat pentru fiecare rezultat.

NOT: Orice activitate desfurat se ncheie cu un rezultat (studiu, prototip, proiect tehnic, aviz de
construcie, contract de servicii/furnizare produse etc., achiziiee de echipamente/utilaje etc.,
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 299 of 328

brevet, soft-uri, proces verbal de recepie. Proces verbal de punere n funciune etc.).

Se detaliaz rezultatele pe urmtoarele:

REZULTATUL CERCETRII
Dac proiectul presupune activiti de cercetare:
Denumirea

rezultatului Nr. Procesul verbal de avizare Nr. Raportului de activitate al

cercetrii

(studiu, intern/procesul

documentaie

execuie, recepie

(dup

verbal

de echipei

caz)

se anexeaz raportul de activitate

de

cercetare

se

prototip, teste i ncercri etc.) anexeaz procesele verbale

se

anexeaz

rezumatul

rezultatului cercetrii

SERVICII
Dac proiectul presupune servicii:
Documentai
e ataat la

Tip serviciu

dosarul

Documentaii/liv

Departamentul

proiectului

rabile

care

(dosarul

recepionate

achiziiei,

urma serviciilor

utilizeaz primire

n rezultatele
serviciului

contract
semnat)

ECHIPAMENTE CD i IT (active corporale i obiecte de inventar)


Dac proiectul presupune livrare de echipamente
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 300 of 328

Proces verbal predare

Proces
recepie

semnat
verbal

/
de

Documenta
ie ataat la Inventariat
item

proiectului

separat (cu

(dosarul

nr.

achiziiei,

identificare

contract

de

Proces verbal predare


Departament

primire

semnat

unde

Proces

verbal

fost

instalat

/
de

recepie i punere n

semnat)

funciune
Da/Nu

ca

n funciune

Echipament

dosarul

NECORPORALE
Dac proiectul presupune livrare de active necorporale
Documenta
ie ataat la Inventariat
item

proiectului

separat (cu

(dosarul

nr.

achiziiei,

identificare

contract

de

Proces verbal predare


Departament

primire

semnat

unde

Proces

verbal

fost

instalat

semnat)

funciune

LUCRRI
Dac proiectul presupune lucrri
Certificat Urbanism se anexeaz copia la raportul de progres
Autorizaie de construire se anexeaz copia la raportul de progres
Raportul dirigintelui de antier se anexeaz copia la raportul de progres
Proces Verbal semnat de ISC pentru faze determinante se anexeaz copia la raportul de progres
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 301 of 328

/
de

recepie i punere n

Da/Nu

ca

n funciune

Tip necorporal

dosarul

7.3.

Aspecte legate de mediul nconjurtor (dac este cazul)

Nu se completeaz

7.4.

Aspecte legate de egalitatea de anse (dac este cazul)

Nu se completeaz

7.5. Probleme identificate la nivelul proiectului (dac este cazul)

Activitatea
(inclusiv
acesteia

nr.
din

2.6

Calendarul

Descrierea

Soluie/propunere pentru rezolvare

problemei

Termene

activitilor)
Nu se completeaz

7.6. Modificri propuse fa de ceea ce s-a stabilit n Contractul de finanare (condiionate de


aprobarea GAL)

Modificri operate
Act adiional/Notificare

Obiectul
adiional/Notificrii

actului

Motivaia

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 302 of 328

Nu se completeaz

Modificri previzionate

Nu se completeaz

7.7.

V rugm s precizai stadiul la care se afl achiziiile publice conform calendarului

stabilit n cererea de finanare (se trec toate achiziiile care ncep/se deruleaz/s-au
finalizat n perioada de raportare):

Obiectul
Nr.
crt.

contractului/
Acordului-cadru

Valoarea
9

estimat

pentru realizarea (Lei)


proiectului

Procedura

de
achiziie
public
aplicat

Data estimat Data estimat


pentru

pentru

nceperea

finalizarea

procedurii

procedurii

Stadiul
aplicrii
procedurii de
achiziie
public10

Obiectul contractului trebuie s se refere la servicii, lucrri, furnizare produse. Se vor trece toate

achiziiile prevzute n tabelul 3.4 cererea de finanare aprobat, urmnd ca la fiecare raport de
progres s se completeze stadiul de aplicare a procedurii de achiziie.
9

La valoarea estimat se va trece valoarea din tabelul 3.4 cererea de finanare aprobat pn se

semneaz contractul. Dup semnarea contractului se trece valoarea real a acestuia, specificnd
suma fr TVA i separat TVA.
10

n cazul n care procedura s-a ncheiat cu un contract, se va trece numele contractorului i CUI-ul, nr.

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 303 of 328

contractului i data semnrii.


* Not:
Se va completa o declaraie pe propria rspundere (semnat de reprezentantul legal al Beneficiarului)
prin care se va atesta c respectiva achiziie public s-a realizat n condiiile respectrii legislaiei n
vigoare.
Se va ataa la raportul de progres cte o copie a fiecrui contract de achiziie ncheiat.

8. Indicatori:
Valoarea
Valoarea

indicatorului

stabilit prin contract

Indicator

Valoarea

indicatorului

indicatorului obinut

pn

obinut n perioada de prezent (cumulat de la


raportare (trimestru)

data

nceperii

proiectului)

1
Indicatori

UM

Cantitate

UM

Cantitate

UM

Cantitate
7

de

realizare
Nu

se

completeaz

Indicatori

de

rezultat

9. n perioada de raportare proiectul intr sub incidena ajutorului de stat de minimis?


Nu
Nu se completeaz

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 304 of 328

Da

10. n aceast perioad de raportare proiectul a generat venit?

Da

Nu

Total venituri obinute anterior

Total venituri obinute pentru


perioada de raportare

Total venituri obinute pn la


momentul elaborrii cererii de
rambursare

Nu se completeaz

Reprezentant legal al Beneficiarului,

Director de proiect,

Data:_______________
Nu se completeaz cu Planul de lucru
Se ataeaz Raportul de activitate al echipei de implementare/management

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 305 of 328

Anexa I-5

RAPORTUL FINAL

Perioada de raportare..(de la semnarea contractului pn la finalizarea proiectului)


1. FEADR
2. Masura
3. Operaiunea:
4. Date despre Beneficiar:

Numele Beneficiarului:

Adresa:

Director de proiect:
Tel, Fax, e-mail

CUI/Codul fiscal:

5. Detalii despre proiect:

Numele proiectului:

Contract de finanare nr.:

Localizarea geografica a proiectului: (regiune jude, localitate):

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 306 of 328

6. Msuri recomandate n ultimul Raport de progres, i/sau n Raportul privind vizita de


monitorizare/Raportul privind verificarea la faa locului.

Descrierea
Msura

Termen propus

modului

de Termen realizat

Obs.

implementare

7. Stadiul proiectului:
Se va completa cu descrierea stadiului proiectului din punct de vedere fizic.

7.1. Descrierea stadiului de implementare a proiectului

Planificat

Nr.
activ./subactiv./
Activiti/
Subactiviti

Realizat
anterior

Partener

pentru
2

perioada
de
raportare2

Realizat n Observaii
perioada

(legate

de
raportare

de

activitile/subactivitile
2

nerealizate)
6

n coloana 1 se vor trece toate activitile din Cererea de Finanare, 2.6. Calendarul activitilor

(inclusiv nr. curent al activitii aa cum este n 2.6. Calendarul activitilor).


2

n colanele 3, 4 i 5 se va trece DA integral sau Da parial sau NU pentru fiecare

activitate/subactivitate din proiect. n cazul n care sunt realizri pariale, se va face comentariul
referitor la stadiul ndeplinirii activitii/subactivitii respective i motivul realizrii pariale sau, dac
nu s-a realizat, se trece NU i se consemneaz motivul nerealizrii.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 307 of 328

7.2.

Rezultatele obinute n cadrul proiectului (se vor trece numai rezultatele specificate n

cererea de finanare Anexa IV la contract; n cazul n care nu sunt specificate n cererea de


finanare se vor trece rezultatul/rezultatele relevant/relevante pentru fiecare activitate)

Nr.
Denumirea

activ./subactiv./

rezultatului1

Activiti/

Documentul
care

atest Anticipat

rezultatul3

CF

aprobat

Subactiviti2
1

Realizat n
Realizat

perioada

anterior

de
raportare

Realizat n
total

la

finalul
proiectulu
i5
7=5+6

Se trec rezultatele obinute pn la final, anticipate sau nu n Cererea de finanare aprobat, cap. 2.3

DESCRIEREA PROIECTULUI, la Descrierea rezultatelor anticipate n urma implementrii proiectului.


2

Se trece numrul i denumirea activitii din care provine rezultatul, aa cum sunt specificate n

tabelul 2.6 Calendarul activitilor.


3

Se trece numele, numrul i data documentului care atest obinerea rezultatului (ex. contract de

achiziie nr/din.., proces verbal de recepie nr/ din.., proces verbal de avizare intern a unui studiu
de cercetare, a unui serviciu prestat de un ter, etc.).
4

n colanele 4,5 i 6 se va trece cantitatea anticipat/ realizat pentru fiecare rezultat.

n coloana 7 se nsumeaz realizrile anterioare cu cele din perioada de raportare.

NOT: Orice activitate desfurat se ncheie cu un rezultat (studiu, prototip, proiect tehnic, aviz de
construcie, contract de servicii/furnizare produse etc., achiziionare de echipamente/utilaje etc.,
brevet, soft-uri, proces verbal de recepie. Proces verbal de punere n funciune etc.).

Se detaliaz rezultatele pe urmtoarele:

REZULTATUL CERCETRII
Dac proiectul presupune activiti de cercetare:
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 308 of 328

Denumirea

rezultatului Nr. Procesul verbal de avizare Nr. Raportului de activitate al

cercetrii

(studiu, intern/procesul

documentaie

execuie, recepie

(dup

verbal

de echipei

caz)

se anexeaz raportul de activitate

de

cercetare

se

prototip, teste i ncercri etc.) anexeaz procesele verbale

se

anexeaz

rezumatul

rezultatului cercetrii

SERVICII
Dac proiectul presupune servicii:
Documentai
e ataat la
dosarul
Tip serviciu

proiectului
(dosarul
achiziiei,
contract

Documenta
ii/livrabile
recepionat
e n urma
serviciilor

Proces verbal
Departamentul
care

utilizeaz

rezultatele
serviciului

semnat)

ECHIPAMENTE (active corporale i obiecte de inventar)


Dac proiectul presupune livrare de echipamente

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 309 of 328

predare
Valoare

primire
semnat

Proces verbal
de recepie

Proces verbal

e ataat la Inventariat

predare

dosarul

ca

item

proiectului

separat (cu

(dosarul

nr.

achiziiei,

identificare

contract

de

primire

Departament
unde a fost

Valoare

instalat

semnat)

semnat

Proces verbal
de recepie i

n funciune

Echipament

Documentai

punere

funciune

NECORPORALE
Dac proiectul presupune livrare de active necorporale
Proces verbal

e ataat la Inventariat

predare

dosarul

ca

proiectului

separat (cu

(dosarul

nr.

achiziiei,

identificare

contract

semnat)

item

de

primire

Departament
unde a fost

Valoare

instalat
n funciune

Tip necorporal

Documentai

LUCRRI
Dac proiectul presupune lucrri
Nr. Raportului dirigintelui de antier se anexeaz la raportul de progres

7.3.

Aspecte legate de mediul nconjurtor (dac este cazul)

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 310 of 328

semnat

Proces verbal
de recepie i
punere
funciune

7.4.

Aspecte legate de egalitatea de anse (dac este cazul)

7.5.

Probleme identificate la nivelul proiectului (dac este cazul)

Activitatea

Descrierea problemei

Rezolvat
Da, mod de rezolvare

Nu,

motivul

nerezolvrii

7.6. Modificri survenite n perioada de implementare a proiectului fa de ceea ce s-a stabilit n


contractul de finanare (dac este cazul)

Modificri operate
Act adiional/Notificare

Obiectul

actului

adiional/Notificrii

Motivaia

Modificri intervenite n planificarea derulrii n timp a proiectului


Activitatea

Date planificate
nceput

Date realizate
Sfrit

nceput

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 311 of 328

Sfrit

7.7. V rugm s precizai achiziiile publice derulate n cadrul contractului de finanare:

Obiectul
Nr.
crt.

Procedura

contractului/

Valoarea de

Acordului-cadru

estimat achiziie

pentru realizarea (Lei)

public

proiectului

aplicat

Data estimat Data estimat


pentru

pentru

nceperea

finalizarea

procedurii

procedurii

Stadiul
aplicrii
procedurii
de achiziie
public

8. Indicatori:
Valoarea indicatorului stabilit n Valoarea
contract

Indicator

1
Indicatori

UM

Cantitate

UM

Cantitate

de

de

rezultat

9. n aceast perioada de raportare proiectul a generat venit?

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 312 of 328

obinut

ncheierea duratei proiectului

realizare

Indicatori

indicatorului

la

Da

Nu

Dac da:
Total

venituri

obinute Total venituri obinute pentru

anterior

perioada de raportare

Total venituri obinute pn la


momentul elaborrii cererii de
rambursare

Reprezentant legal al Beneficiarului,

Data:_______________

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 313 of 328

Director de proiect

Anexa I-6
Raportul privind durabilitatea investiiei nr.
Perioada de raportare:__________

Program operaional:

FEADR

Masura
Operaiunea:

1. Informaii privind beneficiarul


Denumirea societii
Adresa
Contact
Cod fiscal
2. Detalii privind proiectul
Denumirea proiectului
Contract de finanare numrul
Locaia proiectului:
(regiune, jude, localitate)
Proiectul menionat mai sus a suferit / nu a suferit nici o modificare esenial, conform Art. 57 din
Regulamentul General 1083/2006 - Durabilitatea operaiunilor:
(a) afectarea naturii i condiiilor de implementare sau cesiunea ctre o firma sau organism public cu
obinerea de beneficii;
Detaliile modificrii
(b) rezultat din schimbarea naturii proprietii unei pri de infrastructura sau din ncetarea unei activiti
productive.
Detaliile modificrii
Reprezentant legal al Beneficiarului,
Data:_______________

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 314 of 328

Director de proiect,

Anexa I-7

RAPORT PRIVIND REALIZAREA


INDICATORILOR DE REZULTAT LA DATA DE 31 DECEMBRIE A ANULUI
Perioada de raportare:.

Indicator

Valoarea indicatorului Valoarea


stabilit n contract

indicatorului Valoarea

total

obinut

indicatorului

n perioada de raportare

pn

la

obinut
momentul

raportrii
(inclusiv

perioada

de

raportare)
Indicator

de UM

Cantitate

UM

Cantitate

UM

Cantitate

rezultat

NOTA : Anexa 11 Raportul privind durabilitatea investiiei i Anexa 12 Raportul privind realizarea
indicatorilor de rezultat se transmit anual, pn la 15 ianuarie ale fiecrui an.

Data:

Beneficiar:

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 315 of 328

Anexa I-8
Nr. nregistrare Beneficiar:

Propunere monitor:

Nr. nregistrare DGOI:

Rezoluie ef Serviciu Monitorizare:

NOTIFICARE nr.
privind______________________________

Beneficiar: ________
ID ________
SMIS ________
Nr. contract ____________
Cod competiie ___________

Ctre

n baza art. ___ , alin. ___ din contractul de finanare nr. ________ v solicitm avizul/aprobarea (va
informm) (dup caz) ..

(se va motiva temeinic orice solicitare)

Reprezentant legal

Director proiect

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 316 of 328

1. Cooperare
GAL-ul Microregiunea Belceti Focuri intenioneaz s desfoare aciuni de cooperare cu
alte teritorii rurale (GAL) din Romnia i/sau din UE n vederea extinderii experienelor locale i
mbuntirea strategiilor locale, pentru schimbul de informaii i idei noi, schimb de experien i
stimularea inovatiei.
Datele vor fi prezentate sub forma unui tabel dup modelul de mai jos:
Nr
. Partenerul/par
crt
tenerii
.

Tematica
cooperrii

Obiective

1. Experiene de cooperare deja ntreprinse


Nu este cazul
2. Intenii de cooperare
Creterea
cunotinelor i
Parteneriat
competenelor
pentru
Gal
Valea
productorilor
dezvoltarea
Prutului
agricoli/
comerului
Gal
Valea
ntreprinztoril
rural

Muntelui
or rurali n
intenie
de
Gal
Bazinul
domeniul
cooperare
Dornelor
promovrii i
interteritorial
desfacerii

produselor
obinute;
Transfer de
know-how
ce promoveaz
privind
modernizarea
adoptarea de i eficientizarea
GAL din Europa
politici
serviciilor de
durabile de administrare
administrare public
i dezvoltare

Valoarea
proiectului/pr
oiectelor de
cooperare
(euro)

30.000

Instruirea a unui numr


de
80
de
productori/ntreprinzt
ori rurali;
O reea regional de
cercuri de afaceri rurale;
4 trguri agricole cu
caracter comercial;

40.000

un ghid de practici i
politici de administrare
i dezvoltare comunitar
ce va fi pus n practic
de ctre GAL-uri;
Schimb de experiene i
proiecte de twinning
pentru 20 de persoane-

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 317 of 328

Rezultate

comunitar

cheie din administraiile


publice ale GAL-urilor
partenere;
4 trguri agricole cu
caracter comercial;

I. Parteneriat pentru dezvoltarea comerului rural intenie de cooperare interteritorial


1. Parteneriatul: tipul actorilor implicai, legturile dintre responsabilii de proiect i GAL
implicarea partenerilor locali n operaiunile prevzute.
a. Tipul actorilor implicai
Partener
potenial

Tip partener

Gal Valea
Prutului

GAL

Gal Bazinul
Dornelor

GAL

Localiti
Andrieeni, Bivolari, Rocani, Trifeti,
Victoria, Popricani, Probota, ignai,
Romneti, Santa Mare, tefneti
Total = 11 localiti
Dorna Arini, Dorna Candreni, Iacobeni,
Ciocneti, Crlibaba, Cona, Crucea,
Panaci, Poiana Stampei, aru Dornei, ora
Broteni.
Total = 11 de localitati
Tabel Partenerii implicai

Judee
Iai +
Botoani

Suceava

b. Legturile dintre responsabilii de proiect i GAL


Implementarea acestui proiect de cooperare va fi realizat de ctre o echip comun format
din cte 1 reprezentant al fiecrui partener, n total 4 reprezentani. ntruct GAL-ul Valea Muntelui
este cel mai mare GAL att din punct de vedere demografic ct i teritorial, acest partener este cel
care va coordona proiectul. Din partea acestui partener va fi numit i coordonatorul echipei de
proiect.

II. Integrarea n strategia teritoriului: integrarea n strategia teritorial, valoarea adugat a


proiectului, coordonarea cu alte aciuni derulate, valorificarea experienei cooperrii din afara
teritoriului.

a. Integrarea n strategia teritorial


Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 318 of 328

Aceast intenie de cooperare se integreaz n strategia de dezvoltare local a teritoriului


Microregiunii Belceti Focuri, integrndu-se n prioritatea Creterea competitivitii sectorului
primar agricol, obiectivul Sprijin pentru valorificarea produselor obinute n teritoriu

b. Sinergia cu alte msuri ale GAL-ului

Realizarea unui centru de procesare primar, ambalare i depozitare i pentru productorii


agricoli

Realizarea i dotarea unui spaiu de vnzare en-gross i en-detail pentru productorii


agricoli

Realizare reele consumatori persoane fizice mici fermieri n cadrul unui program social i
ecologic intitulat Consum ecologic i susine fermierii romni

c. Valoarea adaugat a proiectului


Proiectului va avea un impactul socio-economic considerabil, concretizat prin:

Creterea cunotinelor i competenelor productorilor agricoli/ntreprinztorilor rurali n


domeniul promovrii i desfacerii produselor obinute;

Facilitarea accesului productorilor agricoli la consumatorii persoane fizice precum i la


agenii economici din sfera procesrii i comercializrii produselor alimentare

Adaptarea productorilor agricoli la noile standarde comunitare privind desfacerea


produselor obinute;

Creterea veniturilor productorilor agricoli prin valorificarea superioar

produselor

obinute

mbuntirea calitii vieii n comunitatea local prin creterea veniturilor obinute din
agricultur

d. Valorificarea experienei
Experiena rezultat n urma acestei cooperri va putea fi valorificat de productorii agricoli
din teritoriul Microregiunii Belceti Focuri n scopul unei mai bune nelegeri i deserviri a pieei de

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 319 of 328

desfacere. Prin acest proiect de cooperare, productorii agricoli vor putea face schimb de idei,
experien i metode de promovare i desfacere a produselor proprii.

2. Tipul de proiect. Aciuni comune concrete


Acest proiect de cooperare se ncadreaz n categoria proiectelor pilot ce promoveaz
dezvoltarea comerului rural i va cuprinde urmtoarele aciuni comune:
a. Cursuri de formare profesional pentru productorii agricoli/ntreprinztorii rurali n
domeniul promovrii i desfacerii produselor obinute
b. Vizite i schimb de informaii ntre productorii agricoli/ntreprinztorii rurali din GAL-urile
partenere, cu dezvoltarea posibilitilor de export/comer internaional
c. Realizarea de reele i cercuri de afaceri rurale de calitate
d. Trguri periodice cu caracter comercial

3. Aspecte tehnice i organizatorice


Ca proiect pilot, parteneriatul are ca principal scop dezvoltarea capacitilor ntreprinztorilor
rurali prin consolidarea de reele i participarea la cursuri de formare profesional. De asemenea,
ntreprinztorii rurali din fiecare zon vor fi ajutai s fructifice i posibilitatea exportului produselor
obinute. Proiectul va facilita totodat un proces de schimb de informaii prin crearea i ameliorarea
reelelor comerciale existente i prin dezvoltarea unor noi cercuri de afaceri de calitate.
Prioritatea proiectului const n a oferi exemple practice de comer rural adaptat la cerinele
pieei. Proiectul va reuni expertiza a 4 regiuni diferite din 4 judee din Regiunea Moldovei: Iai,
Suceava, Botoani i Neam, cu scopul de a satisface necesitile ntreprinztorilor rurali prin
asigurarea unei reele de sprijin n vederea dezvoltrii comerului rural.
n regiunea din raza de aciune a GAL-urilor partenere este nevoie att de o stimulare, ct i de
o consolidare a modalitii de funcionare a reelelor comerciale existente. S-a hotrt realizarea unui
proiect comun, ntruct cooperarea este considerat a fi o modalitate de nvare reciproc i de
consolidare a reelei de afaceri locale i regionale. n acest fel, dezvoltarea reelei de afaceri locale i
regionale va consolida structura economic a regiunii.
Ideea din spatele Transnet

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 320 of 328

Proiectul se axeaz pe dezvoltarea unei reele europene de cercuri de afaceri rurale locale.
Aceasta const n organizarea unui program de formare profesional n vederea extinderii pieei si
organizrii de evenimente cu caracter comercial. Astfel, programul ar ajuta productorii agricoli s
inoveze si s devin ntreprinztori eficieni, ajutndu-i s i sporeasc profitabilitatea prin oportuniti
de afaceri i parteneriate.O modalitate n acest scop este schimbul de experien, de informaii
referitoare la pia si de bune practici n ceea ce privete produsele i serviciile de promovare i
desfacere pe pia.
De asemenea, proiectul va urmri sprijinirea reelelor de afaceri locale existente n procesul de
ameliorare a activitilor i modalitilor lor de lucru. n plus, se va acorda o prioritate deosebit
nevoilor tinerilor, ncurajnd acest grup-int s se rentoarc s lucreze n regiunea n care s-au nscut
i, n acelai timp, ncurajnd femeile s i deschid mici afaceri. O reea de afaceri reprezint un grup
de trei sau mai multi intreprinatori care decid s colaboreze cu scopul de a ntreprinde un proiect sau o
activitate pe care membrii individuali ai grupului ar fi incapabili s o ntreprind la fel de bine pe cont
propriu.

Indicatori asteptati
a. Instruirea a unui numr de 80 de productori/ntreprinztori rurali;
b. O reea regional de cercuri de afaceri rurale;
c. 3 targuri agricole cu caracter comercial
c.

4. Aspecte financiare
a. Cheltuielile eligibile

cheltuieli pentru pregtirea proiectelor de cooperare

cheltuieli pentru proiecte comune de instruire si formare profesional

cheltuieli cu organizarea de ntlniri, misiuni tehnice, seminarii si trguri agricole cu


caracter comercial

cheltuieli de investiii pentru implementarea proiectelor commune

cheltuieli de deplasare

b. Bugetul i finanarea
Bugetul proiectului va fi de 40.000 Euro i va fi asigurat de ctre parteneri astfel:
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 321 of 328

Formatted: Indent: Left: 1,88 cm,


No bullets or numbering

Partener
Buget alocat
GAL Microregiunea Belceti Focuri
10.000
GAL Valea Prutului
10.000
GAL Bazinul Dornelor
10.000
TOTAL
30.000
Tabel Bugetul estimat

Ajutorul public nerambursabil va fi de 100%, din care Contribuia FEADR 80% iar contribuia
public naional 20%.

II. Transfer de know-how privind adoptarea de politici durabile de administrare i dezvoltare


comunitar - intenie de cooperare transnaional

1. Parteneriatul: tipul actorilor implicai, legturile dintre responsabilii de proiect i GAL


implicarea partenerilor locali n operaiunile prevzute.
a. Tipul actorilor implicai
GAL-uri din toat Europa.
b. Legturile dintre responsabilii de proiect i GAL
Implementarea acestui proiect de cooperare va fi realizat de ctre o echip comun format
din cate 1 reprezentant al fiecrui partener.

2. Integrarea n strategia teritoriului: integrarea n strategia teritorial, valoarea adugat a


proiectului, coordonarea cu alte aciuni derulate, valorificarea experienei cooperrii din
afara teritoriului.
a. Integrarea in strategia teritoriala
Aceast intenie de cooperare se integreaz n strategia de dezvoltare local a teritoriului
Microregiunii Belceti Focuri, integrndu-se n prioritatea Creterea calitii vieii n zona rural,
obiectivul Adoptarea de politici durabile de administrare i dezvoltare comunitar

b. Sinergia cu alte msuri ale GAL-ului

Realizarea unei monografii comprehensive a teritoriului

Promovarea identitii teritoriale

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 322 of 328

c. Valoarea adaugat a proiectului


Proiectului va avea un impactul socio-economic considerabil, concretizat prin:

Creterea cunotinelor i competenelor persoanelor-cheie din administraia public


local n elaborarea i implementarea politicilor de administrare i dezvoltare comunitar;

Creterea eficientei i calitii serviciilor oferite de administraiile locale

Adaptarea administraiilor publice locale la standardele comunitare

mbuntirea calitii vieii n comunitatea local prin mbuntirea serviciilor de


administrare i dezvoltare a comunitii locale

d. Valorificarea experienei
Experiena rezultat n urma acestei cooperri va putea fi valorificat de administraiile publice
din teritoriul Microregiunii Belceti Focuri n scopul oferirii unor servicii de sociale i de administare
comunitar eficiente i adaptate la contextul european . Prin acest proiect de cooperare, APL-urile vor
putea face schimb de idei, experien i metode de lucru n domeniul activitilor publice.

3. Tipul de proiect. Aciuni comune concrete


Acest proiect de cooperare se ncadreaz n categoria proiectelor ce promoveaz
modernizarea i eficientizarea serviciilor de administrare public i va cuprinde urmtoarele tipuri de
aciuni comune:
a. Vizite de lucru, ntlniri i schimburi de experien ntre echipele de lucru ale GAL-urilor
participante
b. Proiecte de twinning (schimb de manageri de program i de personal)
c. Elaborarea comun a unui ghid de practici i politici de administrare i dezvoltare
comunitar ce va fi pus n practic de ctre GAL-uri

4. Aspecte tehnice i organizatorice


Principalul obiectiv din spatele acestui proiect de cooperare va fi acela de a mbogi
experiena practic a persoanelor-cheie din administraia public local n domeniul politicilor de
administrare i dezvoltare comunitar.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012
Page 323 of 328

Ca proiect, parteneriatul i propune dezvoltarea n comun a capacitilor administraiilor


publice de a administra eficient comunitatea rural. Se au n vedere att vizite de lucru, ntlniri i
schimburi de experien ntre echipele de lucru ale GAL-urilor participante precum i proiecte de
twinning (schimb de manageri de program i de personal).
Proiectul va trece dincolo de un simplu schimb de experien, toate activitile concretiznduse n ntocmirea n comun a unui ghid de practici i politici de administrare i dezvoltare comunitar ce
va fi pus n practic de ctre GAL-urile partenere. Acest ghid va putea fi pus la dispoziie tuturor
administraiilor publice din comunitile rurale ce doresc s aplice practicile i politicile prezentate n
ghid.
Proiectul va reuni expertiza din minim 4 ri diferite din Uniunea European. S-a hotrt
realizarea unui proiect comun, ntruct cooperarea este considerat a fi o modalitate de nvare
reciproc i de consolidare a expertizei n domeniul politicilor publice. n acest fel, dezvoltarea unor
practici i politici de administrare eficiente i adaptate la contextul european va conduce la dezvoltarea
comunitii i implicit a calitii vieii n teritoriul Microregiunii Belceti Focuri.

Indicatori ateptai
a. un ghid de practici i politici de administrare i dezvoltare comunitar ce va fi pus n
practic de ctre GAL-uri;
b. Schimb de experiene i proiecte de twinning pentru 20 de persoane-cheie din
administraiile publice ale GAL-urilor partenere;
c. 4 trguri agricole cu caracter comercial;

5. Aspecte financiare
a. Cheltuielile eligibile

cheltuieli pentru pregtirea proiectelor de cooperare

cheltuieli cu organizarea de ntlniri, misiuni tehnice, seminarii i trguri agricole cu


caracter comercial

cheltuielile aferente proiectelor de twinning

cheltuieli aferente realizarii ghidul de practice si politice de administrare

cheltuieli de investiii pentru implementarea proiectelor commune

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 324 of 328

cheltuieli de deplasare

b. Bugetul i finanarea
Bugetul proiectului va fi de 40.000 Euro i va fi asigurat de ctre parteneri n proporii egale:

Partener
GAL MICROREGIUNEA BELCETI
FOCURI
GAL 1
GAL 2
GAL 3
TOTAL
Tabel Bugetul estimat

Buget
alocat
10.000
10.000
10.000
10.000
40.000

Ajutorul public nerambursabil va fi de 100%, din care Contribuia FEADR 80% iar contribuia
publica naionala 20%.

2. Participarea GAL n cadrul RNDR


GAL-ul Microregiunea Belceti Focuri va juca un rol semnificativ n promovarea politicilor i
activitilor Reelei Naionale de Dezvoltare Rural n domeniul dezvoltrii rurale. GAL va identifica
evenimentele ce vor urma, n Romnia sau n afara rii, care pot oferi oportuniti importante de a
acumula informaii sau de a face schimb de idei i experien n ceea ce privete dezvoltarea rural.
GAL va oferi suport tehnic membrilor RNDR care doresc s coopereze n scopul de a dezvolta
activiti antreprenoriale, n contextul PNDR, ca de exemplu:
promovarea produselor rurale tradiionale;
crearea i funcionarea grupurilor de productori;
mbuntirea i promovarea facilitilor si serviciilor turistice.
Echipa GAL va include personal specializat care va oferi expertiz tematic i va avea
capacitatea de a utiliza experiena pentru toate aspectele semnificative ale dezvoltrii rurale acoperite
de PNDR.

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 325 of 328

Expertiza va fi aplicat n mod flexibil tuturor aspectelor activitii RNDR, spre exemplu n
sprijinirea schimbului de idei, n identificare bunelor practici, n sprijinirea aplicrii bunelor practici n
regiuni noii, n sprijinirea promovrii produselor tradiionale, nfiinrii grupurilor de productori i
mbuntirii i promovrii facilitilor i serviciilor turistice.
n cadrul activitilor de implementare a RNDR vor trebui realizate o serie de baze de date
necesare n sprijinirea i funcionarea eficient a acesteia. Astfel, vor trebui realizate:
Baza de date cu membrii RNDR care s cuprind numele organizaiei, reprezentantul
organizaiei, datele de contact, link de legtura cu pagina de web a RNDR etc. Aceast baz de
date va fi actualizat permanent (lunar, dac este cazul).
Baza de date de bune practici: sistematic, mprit pe categorii clar delimitate i compatibil
cu bazele de date pregtite de ctre REDR sau de alte retele naionale de dezvoltare rural,
utiliznd, dac este cazul, o structur comun a bazelor de date dezvoltat de Punctul de
Contact al REDR.
Baza de date GAL-uri
Pentru GAL-uri selectate;
Pentru Poteniale GAL-uri din Romnia.
Aceste date trebuie sa cuprind structura parteneriatului, teritoriul acoperit, rezumatul
strategiei de dezvoltare local, activitatea de cooperare etc. Dac este cazul, vor fi furnizate link-uri
ctre paginile web ale fiecrui GAL. Aceast baz de date va fi actualizat permanent
Baze de date cu experi n dezvoltare rural
O seciune dedicat experilor naionali din domeniul dezvoltrii rurale ce va fi organizat pe diferite
domenii ale dezvoltrii rurale (agricultur, silvicultur, mediu, turism, dezvoltare local i comunitar
etc.). Aceast baz de date va fi continuu actualizat, dnd posibilitatea de a face parte din ea tuturor
experilor autorizati.
Baza de date pentru documente administrative
Baza de date ce va contine liste i documente-model care ar putea sprijini actorii implicai n
dezvoltarea rural n a nelege i a profita de msurile din PNDR. Aceste documente vor fi
furnizate de AM-PNDR sau de ageniile sale.

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 326 of 328

ANEXA C Planul de finanare


Planul de finanare se va ataa n versiunea electronic, att n forma PDF ct i n format Excel.
Buget GAL (in EURO, total perioada implementare strategie)
Denumire parteneriat Grupul de actiune locala Microregiunea Belcesti Focuri
Judeul Iasi
A

Denumirea Msurii
Masura 111 Formare
profesional (training),
informare si difuzare de
cunostinte
Masura 112 Instalarea tinerilor
fermieri
Masura 121 Modernizarea
exploatatiilor agricole
Masura 123 Cresterea valoarii
adaugate a produselor agricole
si forestiere
Masura 125 mbuntirea i
dezvoltarea infrastructurii
legate de dezvoltarea i
adaptarea agriculturii i
silviculturii submasura a2
"Infrastructura agricola de
acces"
Masura 312 Sprijin pentru
crearea si dezvoltarea de
micro-intreprinderi
Masura 313 Incurajarea
activitatilor turistice
Masura 322 - Renovarea,
dezvoltarea satelor,
imbunatatirea serviciilor de
baza pentru economia si
populatia rurala si punerea in
valoare a mostenirii rurale
Masura 421 Implementarea
proiectelor de cooperare
Cheltuieli de funcionare
GAL,componenta a +
componenta b
TOTAL

B
Valoare
public

C
Contribiie
privat

D
Cost
Total
B+C

Ponderea
(%) msurii
din valoarea
public PDL

Contribuie
FEADR

Contribuie
National
B-F

H
% contributie
public conform
fiei tehnice a
masurii din
PNDR

20.000

20.000

0,74%

16.000

4.000

100%

200.000

200.000

7,40%

160.000

40.000

100%

150.000
355.000
256.140

225.000
532.500
326.610

375.000
887.500
582.750

5,55%
13,13%
9,48%

120.000
284.000
204.912

30.000
71.000
51.228

40%

200.000

200.000

400.000

7,40%

160.000

40.000

50%

105.000

105.000

3.88%

84.000

21.000

100%

400.000
520.114

171.429
220.127

571.429
740.241

14,80%
19,24%

320.000
416.091

80.000
104.023

70%

300.000
100.000

117.647
17.647

417.647
117.647

11,10%
3,70%

240.000
80.000

60.000
20.000

50%, 75%, 100%


85%

1.200.000
1.198.746

1.200.000
1.198.746

44,39%44,34%

960.000
958.997

240.000
239.749

100%

140.000
30.000

140.000
30.000

5,18%
1,11%

112.000
24.000

28.000
6.000

100%

293.250

6.500

299.750

10,85%

234.600

2.703.250

720.576
728.076
570.884

3.423.826
3.431.326
3.274.134

2.162.600

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 327 of 328

Formatted Table

58.650
540.650

100%

Formatted: Centered

ANEXA D Prezentarea teritoriului si a populatiei

Numele localitii

Codul
comunelor
INSSE

Comune

Orae

Nr. locuitori
Sate

Din
orae

Total
teritoriu

Suprafaa
total

Densitate

km2

loc./km2

95792

Blai

5.019

37,52

133,77

95872

Belceti

11.179

93,35

119,75

96334

Coarnele Caprei

3.112

37,15

83,77

97009

Erbiceni

5.611

49,60

113,13

100317

Fntnele

Fntnele

2.021

23,28

86,81

97063

Focuri

Focuri

4.113

54,12

76,00

98998

Scobini

7.533

50,62

148,81

99101

Sireel

4.014

24,27

165,39

11.009

11.009

110,36

99,76

11.009

53.611

480,27

111,63

20,53%

148006

Dolhasca

Total
% locuitori
orae din
total
locuitori
(25%)

Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL sesiunea martie 2012


Page 328 of 328