R E G U L I D E I N C A R C A R E SI A S I G U R A R E A M R F U R I L O R T R A N S P O R T A T E

ncurcarea mrfurilor
Calculul ncrcturii utile a unui vehicul sau ansamblu (le vehicule
Definiii mase:
Masa proprie a vehiculului (masa vehiculului gata de d r u m ) :
masa vehiculului carosat, gata de drum fr ncrctur, cu dispozitivul de atelare, dac este vorba de un vehicul tractor, sau masa asiului-cabin, dac
constructorul nu monteaz caroserie i/sau dispozitivul de atelare, inclusiv lichidul de rcire, lubrifiani, 9 0 % din carburant, 100% din alte lichide, cu excepia
apelor uzate, scule, roata de rezerv i conductorul (75 kg) i pentru autobuze i autocare masa nsoitorului (75 kg), daca acest loc este prevzut n vehicul

Masa total maxim autorizat (pentru veliicul/ansamblu de vehicule)

masa total maxim a vehiculului sau ansamblului de vehicule ncrcate, autorizat pentru circulaia pe drumurile publice din Romnia, conform
legislaiei n vigoare. Ea nu poate s depeasc masa maxim tehnic admisibil stabilit de constructor.

Masa maxim tehnic admisibil (constructiv)

masa proprie a vehiculului la care se adaug masa ncrcturii, stabilit de constructorul acestuia, innd seama de dimensionarea componentelor i
echipamentelor acestuia.
ncrctura util (sarcina util) pentru un vehicul este egal cu diferena dintre Masa total maxim autorizat (pentru vehicul) i Masa proprie a
vehiculului.
Sarcina util (stabilit de constructorul vehiculului) pentru un vehicul este egal cu diferena dintre Masa maxim tehnic admisibil i M a s a proprie a
vehiculului. Sarcina util stabilit de constructorul vehiculului poate fi mai mare sau egal cu sarcina util calculat anterior.
Cnd se calculeaz sarcina util trebuie s se in cont n primul rnd de reglementrile naionale i internaionale referitoare la masa total maxim
autorizat.
Dac avem un ansamblu de vehicule alctuit dintr-un vehicul tractor i o remorc sarcina util a ansamblului va fi dat de suma sarcinii utile a
vehiculului tractor i a remorcii.

Calculul volumului util:

Volumul util al unui vehicul este dat de formula:
Vu = Su x hu (m3)
unde:
Su este suprafaa utila de ncrcare a vehiculului ( m 2 ) i
hu este nlimea util a compartimentului de ncrcare al vehiculului
Su = Lu x Iu (m2 )
Unde:
Lu i lu sunt lungimea util (interioar) respectiv limea util (interioar) a suprafeei de ncrcare a vehiculului.
Plan de ncrcare, incompatibiliti
nainte de efectuarea ncrcrii unui vehicul este necesar elaborarea unui plan de ncrcare. Necesitatea planului de ncrcare este dat de respectarea
masei totale maxim autorizat a vehiculului, a maselor maxime autorizate pe ax/grup de axe precum i de faptul c trebuie utilizat la m a x i m u m volum util al
vehiculului pentru a putea utiliza la maximum capacitatea de transport a vehiculului.
La alctuirea planului de ncrcare trebuie s se in cont de urmtoarele:
- dimensiunile i masele fiecrei uniti de marfa de transportat;
- numrul de buci dintr-un anumit tip de marfa;
- dimensiunile interioare al compartimentului de ncrcare al vehiculului;
- repartizarea diferitelor mrfuri astfel nct s se umple ct mai bine volumul util al vehiculului i n acelai timp s nu se depeasc masa total
maxim autorizat a vehiculului i masele maxime autorizate pe ax/grup de axe.
n final trebuie s rezulte un plan n care s fie indicate dispunerea fiecrei uniti de marf n interiorul compartimentului de ncrcare al vehiculului,
n cazul utilizrii paleilor acest plan este mult simplificat datorit dimensiunilor standard ale paleilor.
Repartizarea ncrcturii, consecintelc ncrcrii pe o ax
La ncrcarea unui vehicul trebuie respectate limitele legale pentru mase. De asemenea trebuie respectate masa total tehnic admisibil i sarcinile pe axe
tehnic admisibile ale vehi-culului respectiv.
Depirea maselor legale atrage dup sine amenzi, oprirea i descrcarea vehiculului etc., n funcie de ar. Suprancrcarea vehiculului are efecte
negative asupra direciei, frnrii i controlului vitezei de deplasare.
Autovehiculele suprancrcate se deplaseaz ncet n ramp, iar la coborrea pantelor capt o vitez mare. Spaiul de frnare crete. Frnele pot ceda
cnd sunt solicitate la maximum. La un vehicul suprancrcat pot aprea de asemenea avarieri ale suspensiei, punilor sau explozii ale anvelopelor.
Plasarea necorespunztoare a ncrcturii poate duce la manevrarea periculoas a autovehiculului. O ncrcare prea mare a axei fa (cauzat de plasarea
prea n fa a ncrcturii) poate provoca manevrarea grea a direciei, avarierea axei directoare i anvelopelor.
Subncrcarea axei fa (cauzat de plasarea prea n spate a ncrcturii) provoac descrcarea axei directoare i manevrarea nesigur a direciei. O
ncrcare prea mic a axei(lor) motoare poate provoca o traciune sczut, roile putnd pierde aderena cu uurin (fig.l).
Plasarea ncrcturii mai mult ntr-una din prile laterale ale autovehiculului poate afecta stabilitatea, frnarea sau uzura pneurilor (fig.2).
Fig. 1 Exemple de plasare a ncrcturii n plan longitudinal

*
Exemple de plasare a ncrcturii n plan transversal

CjgXCJ-

a)incorect

b)corect

Stabilitatea vehiculului i centrul de greutate

nlimea centrului de greutate este foarte important pentru conducerea n siguran a autovehiculului. Un centru de greutate nalt (ncrctura plasat n
partea de sus a vehiculului) poate provoca rsturnarea cu uurin a vehiculului, mai ales n curbe sau la efectuarea unei manevre brute de depire pentru evitarea
unui pericol. Din aceast cauz este foarte important distribuirea ncrcturii ct mai jos posibil i plasarea prilor de ncrctur mai grele n partea de jos.
Tipuri de ambalaje
Ambalajele utilizate pentru mrfuri pot fi cutii de carton, de plastic sau de lemn de form paralelipipedic, containere de mici dimensiuni. Pentru mrfuri
n stare lichid se utilizeaz butoaie din metal sau material plastic, canistre etc. Pentru gruparea mai multor uniti de marfa se utilizeaz europalei, palei din
material plastic, din metal, boxpalei, containere etc. Dimensiunile europaleilor sunt 800x1200x172 mm.
Containerul este o cutie de marf de form paralelipipedic care conine mai multe uniti de marf, de multe ori o m o g e n e i care constituie o ncrctur
mare ca volum i greutate i care se manipuleaz mpreun (ncrctura i containerul) cu mijloace mecanizate iar ncrcarea i descrcarea containerului se face
doar la expeditor i destinatar, nu pe parcurs.
Avantajele folosirii containerului sunt multiple, n primul rnd se mecanizeaz activitatea de manipulare la ncrcare, descrcare sau transbordare. Se
reduce timpul general de tranzit ca urmare a reducerii timpilor de transbordare. Containerul protejeaz m a r f a pe durata deplasrii i este o modalitate de depozitare
protejata a bunurilor i atunci cnd se afla sub cerul liber, reduce deci costurile de depozitare. Se evit sustragerile, iar potenialul de pierdere sau distrugere datorit
manipulrii se reduce, cerinele de ambalare a produselor introduse n container sunt mai mici.
Containerele cele mai utilizate sunt cele de 20 de picioare sau de 40 de picioare lungime, ele se pot aeza pe vagon sau pe semiremorc auto pentru
deplasarea pe uscat.
Cele mai importante reguli de baza, care sunt valabile intotdeauna, indiferent de tipul de marfa transportata, si care tebuie retinute sau respectate atunci
cand se efectueaza o operaie de transport. Aceasta lista nu este suficienta in sine. Trebuie insotita de explicaiile detaliate care pot fi gsite in corpul documentului.
Nu uitati, ca, daca incarcatura nu este securizata corespunztor, poate reprezenta un pericol pentru dumneavoastra si pentru ceilali. ncrctur
securizata necorespunzator poate sa cada din vehicul, sa cauzeze probleme in trafic si alte persoane pot fi ranie sau ucise. ncrctur securizata necorespunzator va
poate rani sau ucide la franarea puternica sau in cazul unui accident. Conducerea unui vehicul poate fi afectata de felul in care este distribuita si/sau securizata
incarcatura in vehicul, ceea ce poate f a c e ca vehiculul sa fie dificil de controlat.
Unele dintre cele zece referine se refera in principal la ofer, deoarece el este cel care transporta fizic incarcatura la destinatie, si desi este cel expus
direct riscurilor implicate in operaia de transport:
nainte de incarcarea vehiculului, asigurati-va ca platforma de incarcare, caroseria si echipamentul de securizare a ncrcturii sunt in condiii bune si
utilizabile.
Securizai incarcatura in asa fel incat sa nu poata fi impinsa, sa nu se poata rsuci sau deplasa din cauza vibraiilor, sa nu cada din vehicul si sa nu
rastoarne vehiculul.
Determinati cele mai bune metode de securizare, adaptate la caracteristicile ncrcturii (incuiere, blocare, legare directa, legare peste partea de sus,
sau o combinaie a acestora).
Verificai ca sunt respectate recomandrile fabricanilor vehiculului si cele ale fabricanilor echipamentelor de blocare.
Verificai ca echipamentul de securizare a incarcaturii este proportional cu forele la care va fi supus pe durata cltoriei. Franarea de urgenta, virajele
strnse pentru a evita un obstacol, condiia proasta a soselei si condiiile atmosferice tebuie luate in considerare ca circumstane normale, care se pot produce in
timpul unei calatorii. Echipamantul de securizare trebuie a fie capabil sa reziste in aceste condiii.
D e fiecare data cand incarcatura a fost incarcata/descarcata sau redistribuita, inspectati incarcatura si verificai posibilitatea de supraincarcare si/sau
greutate prost distribuita inainte de a porni. Asigurati-va ca incarcatura este distribuita in asa fel incat centrul de greutate al incarcaturii totale este cat mai aproape
cu putinta de axa longitudinala si este mentinut cat mai j o c cu putinta: mrfurile mai grele sunt puse dedesubt, mrfurile mai uoare, deasupra.
Verificai securizarea incarcaturii la intervale regulate, de cate ori este posibil, pe durata cltoriei. Prima verificare tebuie facuta de preferina dupa
cativa kilometri de condus, intr-un loc unde puteti opri in sigurana. In plus, securizarea trebuie verificata dupa o franare brusca sau dupa alta situatie anormala
aparuta pe durata cltoriei.
De cate ori este posibil, utilizati echipament care sprijin securizarea incaraturii, cum ar fi covoare antiderapante, pasarele, chingi, grinzi marginale,
etc.
Asigurati-va ca aranjamentele de securizare nu distrug bunurile transportate.
Conducei cu grija, adaptand viteza la circumstanele traficului, astfel incat sa evitati schimbrile brute de direcie si franarea brusca. Daca urmai
aceasta recomandare, forele care se aplica incarcaturii nor ramane la un nivel sczut si nu veti avea probleme.
fnearcati/descarcati o U T M multimodala/combinata:
O U T M trebuie protejata impotriva rsturnrii. Daca o U T M independenta pe un sasiu este incarcata/descarcata cu un incarcator cu furca, respectiva
U T M trebuie sprijinita (prin plasarea unor picioare suplimentare de sprijin la extremitati, de exemplu):

CT1

UTM-urile trebuie protejate impotriva rsturnrii

Incarcatura din interiorul unei U T M trebuie securizata in asa fel incat sa nu poata nici sa alunece, nici sa se rastoarne;
Nu stivuiti incarcaturi grele peste cele uoare. De cate ori acest lucru este posibil, centrul de greutate al containerului incarcat trebuie sa fie sub
jumatatea inaltimii sale;
Atuci cand incarcatura are f o r m e si dimensiuni regulate, incercati sa obinei o umplere uniforma, de la un perete la celalalt;
Daca exista spatii libere , incarcatura trebuie securizata utiliznd gratare, bucati de carton sau alte mijloace corespunztoare;
Incarcatura trebuie distribuita uniform (ca regula generala pentru containere, mai mult de 6 0 % din masa totala a incarcaturii nu trebuie sa se afle intr-o
singura jumatate de container, fie longitudinala, fie laterala);
Trebuie luate masuri pentru ca incarcatura si gratarele sa nu cada afara atunci cand sunt deschise uile;
Exista prevederi speciale pentru stivuirea bunurilor periculoase.
Pentru valorile limita ale forelor exercitate in timpul diferitelor metode de transport.

Pregatirea autovehiculul pentru securizarea incarcaturii

Pereii laterali

Necesarul de rezistenta pentru peretele lateral

Pereii din spate
Peretele din spate trebuie proiectat cel puin in conformitate cu standardul E N 1 2 6 4 2 sau un standard echivalent, daca urmeaza sa fie utilizat pentru
securizarea incarcaturii. Aceasta este o cerina de proiectare de sigurana, adica peretele din spate trebuie sa fie capabil sa suporte o fora echivalenta cu 2 5 % din
greutatea maxima a incarcaturii, dar nu mai mult de 3.100 daN, directionata inapoi, si distribuita uniform pe suprafaa peretelui din spate, fara deformare reziduala
excesiva. Atunci cand incarcatura este blocata de peretele din spate, capacitatea peretelui din spate trebuie luat in considerare la calcularea numrului de chingi.

Necesarul de rezistenta pentru peretele din spate

Metode de fixare
Principalele metode de fixare sunt:
Legarea
Blocarea
Legarea directa in chingi
Legaea in chingi peste incarcatura
O combinaie a acestora, impreuna cu frecarea.
Metoda (metodele) de fixare utilizate trebuie sa fie capabile sa suporte variaiile de mediu (temperatura, umiditate, etc.) care ar putea sa apara pe durata
deplasarii.
Blocarea

Blocarea sau consolidarea inseamna ca incarcatura este sprijinita ferm de structuri sau accesorii fixe ale mijlocului de transport. Acestea pot fi perei
frontali, perei laterali, panouri laterale sau stlpi de susinere. Incarcatura poate fi stivuita direct sau indirect prin intermdiul umplerii spatiilor ramase intre
dispozitivele de blocare fixate pe mijlocul de transport, astfel inca acestea sa impiedice orice micare orizontala a incarcaturii. In practica, este dificil de obtinut o
fixare perfecta utiliznd dispozitivele de blocare, si de obicei r a m a n e cel puin un mic spaiu.
Spatiile libere trebuie reduse la minimum posibil, in special
cele de langa peretele frontal. Incarcatura tebuie fixata de peretele frontal fie direct, fie utiliznd material de umplere pentru spatiile libere.
Amabalajele incarcate trebuie de asemenea fixate de vehicul. In cazul in care suprastructura vehiculului corespunde cu standardul EN 12642 si
incarcatura este distribuita uniform, m a x i m u m total de spatii libere laterale nu tebuie sa depaseasca 80 mm pentru ca pachetele sa fie considerate ca blocate
corespunztor intre panourile laterale. La incarcaturile cu greutate mare concentrata intr-un singur loc, trebuie evitate orice spatii libere. Pachetele blocate incorect
necesita luarea unor masuri suplimentare pentru fixarea pe vehicul.
Blocarea cu material de umplere
Fixarea eficienta a incarcaturii prin blocare necesita stivuirea pachetelor fara lasarea de spatii libere, atat intre incarcatura si dispozitivele de fixare ale
vehiculului, cat si intre pachetele incarcaturii. Atunci cand incarcatura nu umple spatiile dintre pereii latereli si peretele din spate, si nu este fixata prin alte
mijloace, spatiile libere trebuie umplute cu un material care sa creeze forte de comprimare care sa asigure blocarea corespunztoare a incarcaturii. Aceste forte de
comprimare trebuie sa fie proporionale cu greutatea totala a incarcaturii.
Cateva posibile materiale de umplere sunt prezentate mai jos.
Paleti pentru mrfuri
Paletii pentru mrfuri reprezint in general o forma corespunztoare de material de umplere. In cazul in care spaiul liber este mai mare dect inaltimea
unui europalet (aproximativ 15 cm), atunci spaiul liber poate fi umplut, de exemplu, cu astfel de paleti aezai in picioare, pentru blocarea corecta a incarcaturii. In
cazul in care spaiul liber ramas intre orice parte a incarcaturii si panourile laterale este mai mic dect inaltimea unui europalet, atunci spaiul lateral tebuie
completat cu un material de umplere corespunztor, de exemplu, cu placi de lemn.
Perne de aer
Pernele de aer gonflabile sunt disponibile atat ca produse de unica folosina cat si ca produse reciclabile. Pernele sunt uor de instalat si sunt umflate cu

aer comprimat, adesea prin intermediul unui debueu in instalatia de aer comprimat a camionului. Furnizorii de perne de aer trebuie sa furnizeze instruciunile si
recomandrile referitoare la capacitatea de incarcare si presiunea corespunztoare a aerului. Pentru pernele de aer este important sa fie evitate defeciunile datorate
uzurii. Pernele de aer nu trebuie niciodata utilizate ca material de umplere cand urmeaza sa fie sprijinite de usi sau de suprafee sau parti care nu sunt rigide.
Clame de blocare
Acolo unde exista spatii mari intre incarcatura si dispozitivele de blocare, si forte de consolidare mari, este adesea necesar sa fie utilizate clame de
blocare prevzute cu despartitoare de lemn suficient de puternice. Este esenial pentru clamele de blocare sa fie fixate in asa fel inca despritoarele sa fie
intotdeauna in unghiul corespunztor fata de incarcatura care este fixata. In acest fel, clamele de blocare sunt capabile sa suporte forele exercitate de incarcatura.

Clame de blocare
Placi diagonale si transversale
Blocarea pe direcie longitudinala prin intermediul palcilor diagonale si transversale este o metoda de blocare directa potrivita in mod special pentru
containere, unde marginile rigide si verticale ale containerelor sunt utilizate drept contra-greutati pentru plcile diagonale.
Clamele de blocare sunt utilizate pentru blocarea longitudinala a bazei, dar pot, in anumite cazuri, sa fie utilizate si drept material de umplere.

Placi diagonale si transversale

Blocarea de prag si blocarea cu panouri
Atunci cand exista o diferena de inaltime intre diferitele straturi, blocarea de prag sau blocarea cu panouri pot fi utilizate pentru blocarea bazei stratului
superior fata de nivelul inferior.
Utiliznd un material pentru baza, cum ar fi paletii de incarcare, seciunea de incarcatura este ridicata, in asa fel incat se formeaza un prag, iar stratul
superior de incarcatura este blocat longitudinal la baza.

Daca pachetele nu sunt suficient de rigide si stabile pentru blocarea cu prag, un efect de blocare corespunztor poate fi obtinut utiliznd panouri din placi
sau paleti de incarcare, dupa cum se vede in imaginile de mai jos. In funcie de rigiditatea pachetelor care formeaza incarcatura, o structura de blocare poate fi creata
pentru a oferi o suprafaa de blocare de dimensiuni mai mari sau mai mici.
Cand se utilizeaza blocarea cu prag sau cu panouri pentru partea din spate, cel puin doua seciuni ale stratului de j o s trebuie sa fie in spatele seciunii de
blocare.

Blocarea intre rndurile unei seciuni din incarcatura

Consolidarea transversala cu ajutorul cadrelor (imaginea din stanga jos) este utilizata pentru blocarea laterala a diferitelor straturi (cunoscuta si drept
blocarea straturilor).
Blocarea laterala cu praguri poate fi de asemenea obtinuta si daca pachetele au inaltimi diferite sau daca sunt plasate placi sau panouri verticale intre
rnduri.
Blocarea rndurilor poate fi obtinuta si prin utilizarea unei baze de stivuire, asa c u m se vede in ilustratia din partea de sus a imaginii de mai jos.
Legarea

Legarea reprezint o metoda de fixare, cum ar fi plasa, lanul sau cablul de otel care tine incarcatura legata sau asigura legarea incarcaturii de platforma
sau de un dispozitiv de blocare. Legaturile care asigura amararea trebuie pozitionate in asa fel incat sa fie in contact numai cu incarcatura care trebuie securizata
si/sau cu punctle de securizare. Ele nu trebuie trecute peste obiecte flexibile, obloane laterale, etc.
Legarea peste partea de sus
Legarea peste partea de sus reprezint o metoda de securizare in care legaturile sunt plasate peste partea de sus a mrfurilor pentru a impiedica respectiva
seciune din incarcatura sa se rstoarne sau sa alunece. Daca nu se utilizeaza nici o metoda de blocare la baza, legarea peste partea de sus poate fi utilizata pentru a
apasa seectiunea de incarcatura pe platforma. Contrar modului in care actioneaza blocarea, legarea peste partea de sus apasa incarcatura pe platforma.
Chiar daca fora de frecare impiedica alunecarea incarcaturii, vibraiile si ocurile din timpul tansportului pot cauza deplasarea incarcaturii. Din acest
motiv, legarea peste partea de sus este necesara chiar atunci cand fora de frecare este mare.

Legarea peste partea de sus

Legarea in bucla
Legarea in bucla este o f o r m a de legarea a incarcaturii de o parte a carcasei vehiculului, impiedicand astfel incarcatura sa alunece in partea opusa. Pentru
a impiedica alunecarea in ambele parti, legarea in bucla trebuie utilizata in pereche, de fiecare parte, penrtu a impiedica rasturnarea incarcaturii. Doua perechi de
legaturi in bucla sunt necesare pentru a impiedica incarcatura sa se rasuceasca longitudinal.
Calacitatea legrii in bucla de a susine fora de tractiune necesara depinde, printre altele, de fora puncetelor de amarare.

Legarea in bucla
Pentru a impiedica deplasarea incaraturii in direcie longitudinla, legarea in bucla trebuie sa fie combinata cu o metoda de blocare a bazei. Bucla asigura
numai blocarea laterala.

Legarea in grupuri pe verticala a incarcaturii

Legarea directa
In cazul in care incarcatura este echipata cu inele de amarare compatibile cu necesarul de amarare, este posibil ca incarcatura sa fie legata direct de
respectivele inele de amarare ale vehiculului.

Echipamentul de arimare
Alegerea celei mai bune metode pentru fixarea unei incarcaturi pe un vehicul va depinde de tipul si de natura incarcaturii de transportat. Operatorii
trebuie sa echipeze vehiculele cu echipament de securizare corespunztor pentru tipurile de incarcatura transportate de obicei. Daca sunt transportate incarcaturi
normale, diferite tipuri de echipament de amarare ar trebui sa fie disponibile.
Legaturile in reea sunt adesea utilizate pentru legare peste partea de sus (cu frecare), dar pot fi utilizate si pentru legarea directa (mai ales atunci cand
sunt utilizate tipurile de legaturi de dimensiuni mari).
Pentru mrfurile cu margini ascutite si pentru mrfurile foarte grele, cum ar fi echipamentele industriale, otel, beton, echipament militat, etc., legarea
trebuie realizata cu lanuri. In mod obinuit, lanurile se utilizeaza pentru legarea directa.
Calcularea numrului (le chingi
In cazul in care utilizati chingi pentru a impiedica atat alunecerea cat si rasturnarea, procedai dupa cum urmeaza: Calculai separat numarut de chingi
necesar pentru a impiedica alunecarea si numrul de chingi necesar pentru a impiedica rasturnarea. Cel mai mare numr obtinut reprezint numrul minim de chingi
necesare. In cazul in care incarcatura este sprijinita de panoul frontal, greutatea incarcaturii poate fi redusa prin compensare cu panoul frontal atunci cand calculai
numrul de chingi necesar pentru a impiedica alunecarea.
Inspecia pe durata deplasarii / Operaiunile cu descrcri multiple
Ori de cate ori acest lucru este posibil, este recomandabil ca incarcatura sa fie verificata la intervale regulate pe durata deplasarii. Prima verificare trebuie
fcuta de preferina dupa cativa Kilometri de condus, intr-un loc unde puteti opri in sigurana.
In plus, securizarea incarcaturii trebuie verificata dupa o franare brusca sau dupa alta situatie anormala aparuta pe durata cltoriei. D e asemenea, trebuie
efectuata o verificare dupa fiecare incarcare sau descarcare care are loc pe durata deplasarii.

La incarcarea sau descarcarea mrfurilor, dupa cum se intampla frecvent in transporturile de distributie, exte necesara refacerea blocrii pentru bunurile
ramase. Blocarea poate fi refcut prin legare sau cu ajutorul barelor de blocare demontabile. Reinei ca umrul barelor de blocare trebuie sa corespunda cu
incarcatura care trebuie securizata.
ncrctur standardizata sau semi-standardizata
( forme geometrice)
Urmatoarele seciuni descriu exemple de metode pentru fixarea diferitelor tipuri de pachete si incarcaturi. Varietatea incarcaturilor, a vehiculelor si a
conditilor de operare fac imposibila acoperirea tutror situatiilor care pot fi intainite, si aceste reguli generale nu trebuie considerate ca exhaustive sau exclusive.
Exista si alte metode pentru o fixare corespunztoare, care ofer niveluri corespunztoare pentru securizarea incarcaturii, si vor mai fi dezvoltate si altele. Totui,
principiile de baza descrise in aceste recomandari vor continua sa se aplice, indiferent de metoda utilizata pentru securizarea incarcaturii.
Rulouri, tamburi sau incarcaturi cilindrice
Rulourile, tamburii sau incarcaturile cilindrice pot fi stivuite cu diametrul interior in poziie verticala sau orizonatala. Poziia verticala a diametrului
interior este utilizata in general atunci cand suprafaa invelisului si f o r m a cilindrica trebuie protejate (de exemplu, in cazul rulourilor de hrtie).
Paleti si paleti cu roti
liuropalet
Cel mai comun paiet utilizat pentru transportul mrfurilor este europaletul . Acesta este in principal de lemn, si dimensiunile standard sunt
800x1200x150 mm.

Europalet
Atunci cand cutii de incarcatura cu dimensiuni egale sau mai mici dect paietul sunt incarcate pe un paiet, paietul reprezint un mijloc de transport
pentru incarcatura similar cu o platforma fara perei laterali. Masurile necesare pentru a impiedica alunecarea sau rasturnarea incarcaturii pe paiet trebuie sa fie
similare cu masurile de amarare descrise mai sus. Frecarea dintre suprafeele incarcaturii si paiet sunt deci importatne pentru calculul masurilor care trebuie luate
pentru securizarea incarcaturii. Raportul dintre inaltimea/latimea paietului incarcat si greutate trebuie de asemenea luat in calcul (aici greutatea paietului incarcat
corespunde cu greutatea unei seciuni de incarcatura ( n c l i n a r e si rsturnare).
Pot fi utilizate orice metode pentru securizarea incarcaturii pe paiet, ca de exemplu amarare, impachetare termocontractoare, etc., atat timp cat paietul
incarcat este capabil sa suporte un unghi de inclinare laterala de cel puin 26 fara nici un semn de deformare .
ncrcturile de cherestea
Aceasta sectine urmeaza sa prezinte recomandari generale referitoare la masurile necesare pentru transportul in sigurana al cherestelei, atat in vrac cat si
taiata. Cheresteaua este o marfa "instabila", ceea cepoate duce la micri independente ale unor parti din incarcatura, daca fixarea nu este corecta.
Este esenial ca aceasta sa nu fie incarcata la o inaltime, sau intr-un mod, care ar putea cauza instabilitatea incarcaturii sau a vehiculului.
La fel ca pentru orice alt tip de incarcatura, este important sa va asigurai, oriunde se poate, ca m a r f a este sprijinita de panoul frontal sau de un alt blocaj
fix similar. Daca nu este posibil, atunci toata fixarea va trebui sa fie asigurata de chingi.
Cherestea taiata
Cheresteaua taiata este de obicei transportata in pachete standard, corespunztoare cu standarde similare. Reinei ca orice bucata de plastic ce acopera
cheresteaua va reduce coeficientul de frecare, si va necesita mai multe chingi. Aceste pachete sunt de obicei legate cu chingi sau sarma la fiecare capat si, inainte de
incarcare, trebuie verificat daca aceste legaturi sunt sigure. Daca legaturile sunt deteriorate sau nesigure, trebuie luate masuri suplimentare pentru a va asigura ca
intreaga incarcatura este securizata corect pe vehicul.

Pachet standardizat
Pachetele standardizate de acest tip trebuie stivuite pe platforme plate echipate fie cu stlpi de susinere centrali fie cu panouri laterale si securizate cu
legaturi in reea peste partea de. sus

1. Legare peste partea du sus

2. Legare in grupuri
3. Piloni de susinere in centru
4 Benzile pachetelor (de obicei de otel)
5 Material de baza
6 Prelata

Cherestea taiata in pachete pe o platforma

plata cu stlpi de susinere in centru
Pachetele de lemn, cu o seciune aproximativ patrata, sunt legate impreuna cu benzi de otel 4.
Parchetele, sunt sprijinite de stlpii de susinere din centru 3.
Seciunea din fata a incarcaturii este sprijinita de panoul frontal.

 In anumite cazuri este utilizata legarea in grupuri 2, care tine la un loc perechile de pachete din partea de j o s
Carcasa incarcaturii este valabila numai pentru transportul rutier.

Cherestea taiata in pachete pe o platforma plata cu panouri laterale

CALCULUL PENTRU N U M R U L DE BUTENI
Buteni rotunzi
Principiile generale ale distribuiei incarcaturii trebuie respectate si este important sa va asigurai ca incarcatura este sprijinita de panoul frontal sau de un
blocaj similar, atunci cand acest lucru este posibil. Utilizarea lanurilor sau chingilor din fibre sintetice este recomandata, si toate legaturile trebuie sa poata fi
strnse cu un dispozitiv corespunztor. Incaractura si legaturile trebuie verificate inainte de trecerea de pe un drum forestier pe o sosea publica si trebuie verificat
din nou la intervale regulate pe durata deplasarii, si toate chingile trebuie strnse din nou, daca acest lucru este necesar.
Transportul butenilor stivuiti transversal (de-a latul vehiculului) sprijinii de panoul frontal si de suportul din spate nu este recomandat; este mai sigur
transportul longitudinal (in lungul vehiculului) in mai multe stive, fiecare sprijinita individual pe supori in poziie verticala (stlpi de susinere).
Stivuire longitudinala
Fiecare butean sau bucata de cherestea dinspre exterior tebuie fixata de cel puin doi supori in poziie verticala (stlpi de susinere), care trebuie sa aiba
rezistenta necesara sau sa fie prevzui cu lanuri in partea de sus pentru a nu putea fi rupi de greutatea incarcaturii. Orice butean care este mai scurt dect distanta
dintre doi supori verticali trebuie plasat incentrul incarcaturii si toti butenii trebuie, de preferina, plasai alternativ, unul cu rdcin inspre partea din fata, unul cu
vrful inpre partea din fata, pentru a asigura echilibrarea corecta a incarcaturii. Atunci cand butenii sunt sprijinii de doi supori in poziie verticala, capetele
butenilor trebuie sa depaseasca cei doi supori cu cel puin 300 mm.
Centrul butenilor dinspre exterior din stratul de sus nu trebuie sa fie mai sus dect pilonul de susinere.
Buteanul din centru din partea de sus trebuie sa fie mai inalt deat butenii din margine pentru a permite strngerea corecta a legaturilor, dupa cum se
vede mai jos:

Vehiculul trebuie sa fie prevzut cu un panou frontal si incarcatura nu trebuie sa fie mai inalta dect panoul frontal.
Legaturile peste partea de sus (1) trebuie sa fie strnse peste fiecare seciune din incarcatura (gramada de buteni) cu urmatoarele specificaii:
a) Cel puin una daca seciunea incarcaturii consta in buteni cu scoara, cu o lungime maxima de 3,3 m;
b) Cel puin doua daca seciunea incarcaturii este mai lunga de 3,3 m, sau indiferent de lungime, daca butenii nu au scoara.
Legaturile peste partea de sus trebuie plasate transversal intre fiecare dintre stlpii de susinere laterali din fata si din spatele fiecrei seciuni a
incarcaturii. Utilizarea unui singur lant intins intre suportii verticali, chiar daca este bine fixat, nu este o metoda de securizare suficienta.

Exemplu de vehicul pentru buteni rotunzi echipat cu stlpi de suport

Stivuirea transversala
Butenii stivuiti transversal de-a latul platformei unui vehicul nu pot fi securizai corespunztor cu metode de fixare corespunztoare. Trecerea unor
chingi sau lanuri dinspre partea din fata a vehiculului peste buteni ctre partea din spate a vehiculului cu chingi transversale nu este considerata o metoda
acceptabila pentru fixarea incarcaturii. Daca butenii sunt transportati transversal, atunci trebuie utilizate obloane laterale corespunztoare si incarcatura nu trebuie
sa fie mai inalta dect aceste obloane.

Buteni stivuiti transversal cit obloane laterale

ARBORI NTREGI
Transportul arborilor intregi este un domeniu foartre specializat de transport al cherestelei, care este de obicei realizat utiliznd vehicule cu stlpi sau
vehicule pe care arborii sunt fixai pe o platforma remorcata la un capat. Vehiculele trebuie prevzute cu cuzinei si stlpi de susinere cu rezistenta suficienta pentru
fixarea incarcaturii. Lanuri sau legaturi in reea sunt necesare pentru securizarea incarcaturii si, in general, trebuie utilizate cel puin trei lanuri sau legaturi in reea,
dintre care unul trebuie sa lege la un loc toate prile mai lungi dect vehiculul sau partea din mijloc a unei incarcaturi care are o forma neregulata. Daca acest lucru

este posibil, legaturile trebuie strnse utiliznd mijloace suplimentare.

Transportul arborilor intregi
Alegerea vehiculului si incarcarea vehiculului
Proiectarea si constructia vehiculului si a caroseriei sale trebuie sa fie corespunztoare cu incarcaturile pe care le va transporta, in special in ceea ce
privete caracteristicile si durata materialelor utilizate.
nainte de incarcarea vehiculului, trebuie verificat ca platforma de incarcare, caroseria si echipamentul de securizare a incarcaturii sa fie in condiii bune
si utilizabile.
Este de asemenea recomandata o verificare a urmtoarelor elemente:
Asigurarea ca:
- R a m p a de incarcare este curata si uscata;
- Platforma este in condiii bune, fara brne rupte, cuie care nu sunt bine fixate, sau orice altceva care poate avaria echipamentul de securizare sau
incarcatura;
- Traversa este in nconditii corespunztoare;
- Suportul pentru prelate este in condtitii bune, si toate sipcile sunt in poziia corecta;
In cazul containerelor sau cutiilor mobile, toate dispozitivele de blocare la rsucire si toate elementele de colt sunt intacte si in condiii corespunztoare;
Echipamentul de securizare este intact, curat si poate fi utilizat - nu uitati ca orice uzura sau coroziune a punctelor de amarare trebuie sa fie tratata cu
atentie speciala;
Exista un numr de puncte de amarare pe vehicul, corespunztor pentru incarcatura transportata.
Operaii de transport multimodal
Daca un vehicul urmeaza sa fie folosit si pentru transport naval sau feroviar, un sistem de fixare corespunztor pentru sosea nu este neaparat
corespunztor pentru partea din deplasare care va avea loc pe apa sau pe calea ferata, datorita diferitelor forte care vor aciona. De aceea, codurile internaionale de
practica pentru transportul feroviar si maritim, Recomandari pentru amabalarea unitatilor pentru transportul mrfurilor [UTM-uri]) trebuie de asemenea luate in
considerare.
In prezentele recomandari, U T M inseamna un vehicul de transport rutier, un container de transport, o cisterna pentru transportul rutier sau un corp mobil.
Transportul multimodal este transportul unei unitati pentru transportul mrfurilor ( U T M ) cu diferite mijloace de transport intr-un lant de transport. Cele
mai frecvente tipuri de transport multimodal/metode combinate de tranport sunt: feroviar, rutier, fluvial si maritim.
UTM-urile transportate cu diferite metode de transport vor fi supuse unor forte de puteri diferite, in funcie de metoda utilizata.
In tansportul rutier, cea mai puternica forsa se va produce la franarea brusca - aceste forte sunt directionate inspre partea din fata a vehiculului.
In transportul feroviar, forte foarte puternice pot aparea in direcia longitudinala a vagonului. Cele mai puternice forte se produc la mersul inapoi, cand
vagoanele se lovesc unul de altul atunci cand sunt transferate de pe liniile laterale pentru a f o r m a trenuri noi.
La transportul naval, forele pot aparea in orice direcie. Cele mai puternice forte sunt in mod normal perpendiculare pe axa longitudinala a vaporului;
cand acesta se rotete, de exemplu. Aceste forte sunt directionate, alternativ, inspre toate prile vaporului, si se produc regulat, adesea pentru perioade lungi de
timp. Cand vremea este prosta, pot aparea si forte verticale foarte puternice. De aceea, este intotdeauna important sa aflai cum va fi transportata incarcatura, pentru
a alege cel mai potrivit tip de UTM.
Ghid pentru distributia incarcaturii
Obiective si condiii
Un plan de distributie a incarcaturii reprezint baza pentru aezarea incarcaturii pe vehicul, astfel incat axele individuale sa nu fie nici supra-incarcate
nici sub-incarcate. Pentru un singur vehicul, planul de distributie a incarcaturii trebuie redactat o singura data si va depinde de greutatea m a x i m a totala si de
incarcarile minime/maxime pe axe. Recalcularea planului de distributie a incarcaturii trebuie sa fie efectuata daca, de exemplu, se modifica orice caracteristica a
vehiculului, cum ar fi o modificare a caroseriei. Orice echipament instalat pe vehicul (macarale instalate pe vehicul, furci de ridicare) si incarcaturile verticale din
remorci trebuie de asemenea luate in considerare intr-un plan de distributie a incarcaturii.
Camioanele care sunt echipate cu un dispozitiv de cuplare la remorca trebuie sa fie manipulate in conformitate cu condiiile lor de operare obinuite,
ncrcturile verticale cu cuplare pot fi considerate ca incarcatura (in cazurile in care o remorca nu este tractata de obicei) sau ca parte a greutatii vehiculului (in
cazul in care camionul este de obicei utilizat impreuna cu o remorca).
Datele necesare pentru calculul planului de distributie a incarcaturii:
Greutatea maxima totala;
Greutatea utila totala;
Greutatea neincarcata;
Incarcarea pe axa din fta pentru vehiculul descarcat;
Incarcarea pe axa sin spate pentru vehiculul descarcat,
Incarcarea mexima permisa pe axa din fata;
Incarcarea mexima permisa pe axa din spate;
Incarcarea minima pe axa din fata;
Incarcarea minima pe axa din spate ( % din greutatea totala);
Distanta intre axe,
Distanta de la axa din fata pana la punctul cel mai indepartat al panoului frontal;
Lungimea platformei de incarcare.
Cele mai multe dintre aceste date pot fi obtinute din plcile de pe vehicul, documentele de inregistrare, documentul de aprobare, sau pot fi determinate
prin masurarea vehiculului. Totui, unele informaii pot fi aflate numei de la fabricantul vehiculului (incarcarea minima pe axa din fata, de exemplu).
Utilizarea planului de distributie a incarcaturii
nainte de incarcarea vehiculului si inainte de dezvoltarea planului de incarcare, trebuie determinate greutatea/dimensiunile si locul orizontal al centrului
de greutate pentru fiecare bucata de incarcatura transportata.
Apoi trebuie realizat un plan de incarcare virtual.
Trebuie calculata plasarea orizontala a intregii incarcaturi, de exemplu prin calculul balanei de torsiune pentru punctul cel mai din fata al panoului de
incarcare (sau pentru orice alt punct de referina, daca este mai convenabil).
Dupa cum este descris mai jos. Planul de distributie a incarcaturii va determina daca vehiculul are suficienta capacitate pentru a transporta greutatea
totala a incarcaturii la centrul de greutate calculat.
Dezvolatarea unui plan de distributie a incarcaturii.
Pentru a determina masa maxima a incarcaturii care poate fi incarcata pe vehicul, lund in considerare poziia centrului de greutate pentru intreaga
incarcatura, trebuie considerate urmatoarele aspecte:
fncarcarea pe axa din spate trebuie sa depaseasca un anumit minim, daca acest lucru este prevzut in specificaiile vehiculului;
Incarcarea maxima poate fi gasita pentru fiecare punct de pe panoul de incarcare prin stabilizarea unei balane de torsiune in jurul axei din fata
referitoare la masa incarcata, descarcata si incarcatura minima pe axa din spate, distanta dintre axa din fata pana la punctul cel mai indepartat de incarcare si distanta
intre axe.
Unele state membre cer ca incarcarea pe axa sa reprezinte minimum 2 5 % din greutatea totala a vehiculului incarcat. (curba "A");

 Incarcarea maxima pe axa din fata nu tebuie depit. Calculul se realizeaza utiliznd balana de torsiune pentru roata din spate, (curba " B " ) ;
ncrctur utila maxima nu trebuie depit. Aceasta se gaseste in datele tehnice ale vehiculului, (curba " C " ) ;
Incarcarea maxima pe axa din spate nu trebuie depit. Calculul se realizeaza utiliznd balana de torsiune pentru roata din fata. (curba " D " ) ;
Incarcarea pe axa din fata tebuie sa fie la minimum recomandat ( 2 0 % din greutatea totala a vehiculului sau alta valoare recomandata de fabricant).
Calculul este realizat utiliznd balana de torsiune pentru roata din fata. (curba "E").
ncrctur maxima autorizata reprezint minimum tuturor acestor razultate.
Planul de d i s t r i b u t e a incarcaturii

Observai ca vehiculul utilizat in graficul de mai sus este doar o schema, iar dimeniunile nu se refera neaparat la dimensiunile utilizate in calculul
exemplelor de mai jos. Desi lungimea panoului de incarcare din exemplu este de 6,5 m, diagrama este realizatala o lungime de 12,5 m pentru a prezenta curbele ca
informaii suplimentare.
("Securizarea incarcaturilor pe vehicule rutiere, distributia greutatii incarcaturii").
O incarcatura grea cu o masa totala de 10 t trebuie incarcata pe un camion cu capacitatea totala de 16 t.
Centrul de greutate al incarcaturii este deocamdata necunoscut, si trebuie calculat mai intai. Masa si poziia celor trei parti din incarcatura care urmeaza a
fi transportate sunt cunoscute, la fel ca si centrul de greutate al fiecareia dintre cele trei parti.

Distanta dintre panoul frontal pana la centrul de greutate al incarcaturii este prezentata ca Xtotal si sageata galbena reprezint masa totala a incarcaturii
plasata in centrul sau de greutate. Daca incarcatura este plasata pe vehicul in felul prezentat, graficul planului de distributie a incarcaturii arata clar ca vehiculul este
supraincarcat - desi masa incarcaturii (lOt) este sub capacitatea totala a vehicului (16t)., incarcarea maxima pe axa din fata este depit, de vreme ce sageata
galbena trece peste partea B din grafic.

Incarcatura poate fi deplasata inspre partea din spate a vehiculului, dar alte doua probleme ar putea sa apara:
Incarcatura depete partea din spate a vehiculului.
Incarcatura nu poate fi securizata corect din cauza spaiului liber dintre panoul frontal si incarcatura.

Daca incarcatura este rsucit la 180, aceste probleme disnar si distribuitia incarcaturii este corecta.

Blocarea incarcaturii pe suprastructura cu obloane

In general, multe tipuri de ambalaje pot fi fixate prin blocare, si daca este necesar, prin legare. Fixarea incarcaturii numai prin blocre pe structuri cu
obloane sau panouri din placi poate fi realizaa, daca sunt indeplinite urmatoarele condiii:
Incarcatura care este blocata de suprastructura cu obloane sau panouri din placi nu depete o anumita greutate (vezi tabelul de mai jos);
Structura superioara a mijlocului de transport este pentru vehicule comerciale
Panourile din placi de pe suprastructura sunt in condiie buna;
Cu excepia stratului superior ala incarcaturii, toate celelalte straturi de incarcatura trebuie sa aiba o parte superioara orizontala.
Pe cat posibil, greutatea incarcaturii trebuie sa fie distribuita uniform de-a lungul plcilor, panourilor sau obloanelor.
Greutatea maxima a incarcaturii in daN care poate fi blocata de structura superioara cu panouri, placi sau obloane pe metru de lungime a platformei.

Incarcatura maxim autorizata pe platforma P (daN/m)

Nr. maxim de panouri

Panouri incarcatc'

1
2

3 (sau panouri)
1
2
3
4 (sau panouri)
1
2
3
4
5 (sau panouri)
1
2
3
4
5
6 (sau panouri)

P=2000
133
266
400
100
200
300
400
80
160
240
320
400
66
133
200
266
333
400

P=2200
146
292
440
110
220
330
440
88
176
264
352
440
72
146
220
292
366
440

P=2400
159
319
480
120
240
360
480
96
192
288
384
480
79
159
240
319
399
480

Numrul maxim de placi este numrul cu care a fost proiectata suprastructura. Daca incarcatura este mai grea dect capacitatea de blocare a
suprastructurii, conform cu tabelul de mai sus, atunci incarcatura trebuie fixata prin alte metode.
Pachetele sunt adesea fragile si pot fi deteriorate de legaturi. Prin utilizarea protectorilor de margini sau a palatilor goi pentru partea de sus a ncrcturii,
puteti evita cu uurina deteriorarea datorata legaturilor.
Planificarea
ncrcturile manipulate in lanuri de transport prezint o valoare economica ridicata. De aceea, este foarte important ca transportul sa fie efectuat in
bune condiii, pentru a evita deteriorarea incarcaturii. Acest lucru prezint de asemenea importanta pentru sigurana persoanelor implicate direct sau indirect in
lanul de transport si mrete importanta unei efecturi corecte a tuturor sarcinilor.

Manipularea corecta a produselor transportate implica si cunotine despre ambalarea, incarcarea si securizarea incarcaturii. Pentru a obine
rezultate bune, sunt necesare cunotine generale despre felul in care se manipuleaz incarcatura.
Cunostintele despre felul in care trebuie manipulata incarcatura reduc importanta si frecventa deteriorrii incarcaturii si, in acelai timp, asigura un
mediu de lucru mai bun si uzura redusa a mijloacelor de transport, a incarcaturii, echipamentului, etc.
Alegerea rutei si a metodei de transport
Timpul necesar transportului si costurile au o mare influenta asupra alegerii unei rute si a unei metode de transport, pentru ca destinatarul sa primeasca
produsele livrate cat mai ieftin si cat mai rapid cu putinta. Dar succesul operaiei de transport depinde de asemenea de faptul ca destinatarul trebuie sa primeasca
produsul corect, cantitatea corecta, calitatea corecta si informaiile corecte la locul corect.
De aceea, la negocierea serviciilor de transport, este necesar sa avei toate informaiile referitoare la opiunile de transport si sa alegei modul in care
transportul va fi realizat complet, inclusiv din punctul de vedere al calitatii. Chiar daca trebuie utilizata o anumita metoda de transport, alegerea diferitelor tipuri de
servicii, ca, de exemplu, companiile de transport si vehiculele, poate asigura condiii mai bune sau mai proaste pentru realizarea transportului.
Reincarcarea reprezint un punct slab in lanul de transport. Incarcatura poate fi adesea deterioarata la incarcarea/reincarcarea sa la terminale, de
exemplu, la transferul intre diferite mijloace de transport sau intre diferite UTM-uri. Din acest motiv, este preferabil sa reducei numrul punctelor de reincarcare si
sa va asigurai ca, acolo unde nu le puteti elimina, acestea au calitea corespunztoare.
Planificarea transportului mrfurilor

Planificarea este necesara pentru a obine rezultate bune la stivuirea si ambalarea unei unitati pentru transportul mrfurilor . Transporturile
ocazionale ca si cele repetitive trebuie planificate pentru a utiliza cel mai potrivite unitati pentru transportul mrfurilor, corespunztoare cu mijloacele de
transport alese si cu tipul de incarcatura.
De asemenea, este esenial ca tot personalul implicat in incarcarea si securizarea mrfii sa aiba nivelul corespunztor de educaie si pregtire pentru
manipularea incarcaturii, in special in ceea ce privete forele care actioneaza asupra incarcaturii si asupra unitatii de transport pentru mrfuri in timpul
transportului. O cerina de baza este furnizarea echipamentului si materialelor corespunztoare pentru incarcarea si securizarea incarcaturii in cauza, inainte de
inceperea transportului.
Elemente necesare pentru planificarea corecta a transportului incarcaturii

Alegerea unitatii pentru transportul mrfurilor (UTM)

La alegerea unei U T M pentru un anumit transport, trebuie luai in considerare mai muli factori Pentru anumite operaii de transport, vor fi necesare
UTM-uri cu perei rezistenti, cum sunt containerele sau remorcile de tip cutie. In alte cazuri, pot fi mai potrivite semi-remorcile sau cutiile mobile.
Factori care influenteaza alegerea unei U T M

Utilizarea volumului si a capacitatii de incarcare a unitatii pentru transportul mrfurilor

Transportul presupune costuri mari. De aceea, este important sa utilizati cat mai bine cu putinta volumul si capacitatea de incarcare a unei UTM. Pentru
rezultate optime, este necesar sa planificai si sa calculai procedura de incarcare, si sa alegei o U T M corespunztoare.
nainte de ambalare, este recomandabil sa realizai o schia a poziiilor pe care le pot ocupa diferite pachete in interiorul unitatii. Cu un asemnea plan al incarcaturii,
va fi posibil sa vedei daca exista spaiu pentru toate piesele care urmeaza sa fie transportate intr-o unitate, felul in care incarcatura trebuie securizata si felul cum va
fi distribuita greutatea in interiorul unitatii.

MASE I DIMENSIUNI MAXIME ADMISE

PE DRUMURILE DIN ROMNIA
Autovehiculele destinate transportului de mrfuri n trafic naional trebuie s respecte masele i
dimensiunile m a x i m e admise prevzute n Ordonana Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor
modificat i completat de Ordonana nr. 26/2003, aprobat prin Legea 227/2003.
Pentru circulaia autovehiculelor n U n i u n e a European trebuie respectate masele i dimensiunile
specificate n Directiva 96/53/EC referitoare la dimensiunile autorizate n trafic naional i internaional i
la masele m a x i m e autorizate n trafic internaional.
M a s e l e i dimensiunile m a x i m e admise sunt prezentate n tabelul de mai j o s conform Anexei nr.2
la Ordonana Guvernului nr. 43/1997 privind
regimul drumurilor republicat, cu modificrile i
completrile ulterioare.
Categoriile de drumuri din punct de vedere al maselor i dimensiunilor m a x i m e admise:
ER = d r u m E u r o p e a n Reabilitat
E = drum E u r o p e a n
M = drum Modernizat
P = drum Pietruit
ER
1.
1.1

(a)
(b)
1.3
1.4
1.4.a
1.5

1.5.a

1.6

1.7

Lungime
12,00 m

12,oo m

12,oo m

12,oo m

Remorc

12,00 m

12,oo m

12,oo m

12,oo m

Autovehicul, altul dect autobuz

1.2

DIMENSIUNI MAXIME ADMISE

Vehicul articulat

16,50 m

16,5o m

16,5o m

16,5o m

Tren rutier

18,75 m

18,75 m

18,75 m

18,75 m

A u t o b u z cu dou osii

13,500 m

13,5o m

13,5o m

13,5o m

A u t o b u z cu mai mult de dou osii

15,00 m

15,oo m

15,oo m

15,oo m

A u t o b u z cu remorc

18,75 m

18,75 m

18,75 m

18,75 m

Autobuz articulat

18,75 m

18,75 m

18,75 m

18,75 m

2,55 m

2,55 m

2,55 m

2,55 m

2,60 m

2,60 m

2,60 m

2,60 m

4,00 m

4,00 m

4,00 m

4,00 m

Lime
Orice vehicul, cu excepia celor frigorifice
avnd caroseria izoterm
Vehicul frigorific avnd caroseria izoterm
Inlime(orice vehicul)

Suprastructuri demontabile i uniti de transport standardizate cum ar fi containerele vor

respecta dimensiunile precizate la 1.1, 1.2, 1.3, 1.6, 1.7, 1.8 i 4.4.
D a c n spatele autobuzului sunt montate dispozitive detaabile exterioare, cum ar fi cutiile
pentru schiuri, lungimea autovehiculului, inclusiv aceste dispozitive, nu trebuie s depeasc
lungimea m a x i m prevzut la pct. 1.1.
Toate autovehiculele sau ansamblurile de vehicule trebuie s aib posibilitatea de a ntoarce ntro coroan circular cu o raz exterioar de 12,5 m i o raz interioar de 5,3 m
Cerine suplimentare pentru autobuze. Cu vehiculul n staionare, prin trasarea unei linii pe sol,
se fixeaz un plan vertical tangent la latura vehiculului plasat spre cercul exterior. In cazul unui
vehicul articulat, cele dou pri rigide ale acestuia trebuie s fie pe acelai aliniament cu planul.
Atunci cnd vehiculul intr dup o traiectorie liniar, pe suprafaa circular descris la pct. 1.5,
nici o parte a vehiculului nu trebuie s depeasc acest plan vertical cu mai mult de 0,6 m.
Distana m a x i m ntre axa pivotului de
cuplare al semiremorcii i partea din spate a
semiremorcii
Distanta m a x i m msurata paralel cu axa
longitudinal a trenului rutier din punctul
extern aflat cel mai n fa al zonei de
ncrcare din spatele cabinei pn la punctul
cel mai din spate al remorcii din ansamblu,

12,00 m

12,oo m

12,00 m

12,oo m

15,65 m

15,65 m

15,65 m

15,65 m

1.8

minus distana dintre partea din spate a

autovehiculului i partea din fa a remorcii
Distana m a x i m msurat paralel cu axa
longitudinal a trenului rutier din punctul
extern aflat cel mai n fa zonei de ncrcare
din spatele cabinei pn la punctul cel mai din
spate al remorcii din ansamblu

16,40 m

16,4o m

16,4o m

16,4o m

M A S A T O T A L A M A X I M A A D M I S A A V E H I C U L U L U I (n tone)

2.1

Vehicule care fac parte dintr-un a n s a m b l u de vehicule

2.1.1

Remorc cu dou osii

18 t

17 t

17 t

16 t

2.1.2

Remorc cu trei osii

24 t

22 t

22 t

20 t

40 t

40 t

40 t

38 t

40 t

40 t

40 t

38 t

40 t

40 t

40 t

38 t

40 t

40 t

40 t

38 t

44 t

42 t

40 t

40 t

2.2

A n s a m b l u de vehicule

2.2.1

Tren rutier cu cinci sau ase osii

(a)
(b)
2.2.2
(a)
(b)

(c)

2.2.3
2.2.4
2.2.4.1

Autovehicul cu dou osii cu remorc cu trei

osii
Autovehicul cu trei osii cu remorc cu dou
sau trei osii
Vehicul articulat cu cinci sau ase osii
Autovehicul cu dou osii cu semiremorc cu
trei osii
Autovehicul cu trei osii cu semiremorc cu
dou sau trei osii
Autovehicul cu trei osii cu semiremorc cu
dou sau trei osii care transport un container
ISO de 40 de picioare ntr-o operaiune de
transport combinat

Tren rutier cu patru osii c o m p u s dintr-un

autovehicul cu dou osii i o remorc cu dou 36 t
36 t
36 t
34 t
osii
Vehicul articulat cu patru osii c o m p u s dintr-un autovehicul cu dou osii i o s e m i r e m o r c
cu dou osii, dac distana (d) dintre osiile semiremorcii este:
mai mare sau egal cu 1,3 m dar mai mic sau
36 t
36 t
36 t
34 t
egal cu 1,8 m

2.2.4.2

mai mare de 1,8 m

2.3

36 t

36 t

34 t

Autovehicule

2.3.1

Autovehicul cu dou osii

18 t

17t

16 t

16 t

Autovehicul cu trei osii

25 t/26
t* *

22 t/24
t**

2.3.2

22 t

22 t

2.3.3

Autovehicul cu patru osii din care dou osii

de direcie

321**

3ot

3ot

28 t

2.4

A u t o b u z articulat cu trei osii

28 t

28 t

26 t

26t

8 t

7,5 t

36 t*

M A S A M A X I M A D M I S P E OSII (n tone)

3.1

Osia simpl

3.2

Osia dubl (tandem) a remorcilor i semiremorcilor

Suma m a s e l o r pe osiile componente, dac distanta (d) dintre ele este:

Osia simpl nemotoare

3.2.1

mai mic de 1 ,o m (d < 1,0)

3.2.2

mai mare sau egal cu 1,0 m dar, mai mic de

1,3 n (1,0 < d <1,3)
mai mare sau egal cu 1,3 m dar mai mic de
l , 8 m ( l , 3 < d < 1,8)

3.2.3
3.2.4

mai mare sau egal cu 1,8 m (1,8 < d)

lot

lot

11 t

11 t

lit

lit

16 t

16 t

15 t

14 t

18 t

17 t

16 t

15 t

20 t

20 t

16 t

15 t

3.3
3.3.1

Osia tripl (trident) a remorcilor i semiremorcilor.

S u m a m a s e l o r pe osiile componente, dac distana (d) dintre ele este:
21 t
mai mic sau egal cu 1,3 m (d < 1,3)
211
19 t

3.3.2

mai mare de 1,3 m dar mai mic sau egal cu

1,4 m (1,3 <d <1,4)

3.4

Osia simpla motoare

3.4.1
3.4.2
3.5
3.5.1
3.5.2
3.5.3
4

4.1

4.2
4.3
4.4

24 t

22 t

16,5 t

2o t

18 t

Osia motoare a vehiculelor la care se face

lot
9 t
11,5 t
referire la punctele 2.2.1 i 2.2.2
Osia motoare a vehiculelor la care se face
lot
9t
11,5 t
referire la punctele 2.2.3, 2.2.4, 2.3 i 2.4
Osia dubl (tandem) a autovehiculelor.
S u m a maselor pe osiile componente, dac distana (d) dintre ele este:
lot
lot
mai mic de 1 ,o m (d < 1,0)
11,5 t
mai mare sau egal cu 1,0 m dar mai
mic de 1,3 m (1,0 < d < 1,3)
mai mare sau egal cu 1,3 m dar mai mic de
1,8 m (1,3 < d < 1,8)

16 t

15 t

18 t/19
t ^

17

14
t/18

8t
8t

lot
t/15

16 t

13 t
15 t

ALTE CONDIII CONSTRUCTIVE IMPUSE VEHICULELOR

Pentru toate vehiculele
Masa suportat de osia motoare sau osiile motoare ale unui vehicul sau ansamblu de vehicule va
fi de cel puin 2 5 % din masa total cu ncrctur a vehiculului sau ansamblului de vehicule,
atunci cnd acestea sunt utilizate n trafic international.
Trenuri rutiere. Distana dintre osia din spate a unui autovehicul i osia din fa a remorcii va fi
de cel puin 3,0 ni.
M a s a m a x i m admis n funcie de ampatament. M a s a maxim admis, exprimat n tone, a
unui autovehicul cu patru osii nu poate depi de cinci ori distana, exprimat n metri, dintre
axele osiilor extreme ale autovehiculului.
Semiremorci. Distana msurat n plan orizontal ntre axa pivotului de cuplare i orice punct
din partea frontal a semiremorcii nu trebuie s depeasc 2,04 m .

*) Plus o limita de 2 tone, atunci cnd masa m a x i m admis a vehiculului m o t o r este de 18 tone i
masa maxim admis a osiei tandem a semiremorcii este de 20 tone i osia motoare este prevzut cu roi
j u m e l a t e i cu suspensie pneumatic sau echivalent acesteia.
**) Se aplic n cazul n care osia motoare este prevzut cu roi j u m e l a t e i cu suspensie
pneumatic sau echivalent acesteia, sau n cazul n care fiecare osie motoare este prevzut cu roi
j u m e l a t e i masa m a x i m a fiecrei osii nu depete 9,5 tone.
***) Se aplic n cazul n care osia este prevzut cu suspensie pneumatic sau echivalent
acesteia.
Condiii de efectuare a transporturilor cu depiri de limite m a x i m e a d m i s e de greutate
i/sau de gabarit
Transporturile efectuate cu vehicule a cror m a s total m a x i m admis, masa m a x i m admis pe
osie i/sau ale cror dimensiuni m a x i m e admise de gabarit depesc limitele prevzute n tabel se
efectueaz pe baza autorizaiei speciale de transport emise de administratorul drumului pe care se
efectueaz transportul.
In condiiile n care drumurile naionale sau judeene, pe care se efectueaz transporturile
agabaritice, traverseaz o localitate urban, este necesar i avizul administraiei publice locale care
administreaz poriunea de drum respectiv.
Pentru transporturile efectuate cu vehicule a cror m a s total m a x i m admis, masa m a x i m
admis pe osie i/sau ale cror dimensiuni m a x i m e admise de gabarit depesc limitele admise se aplic
tarife suplimentare de utilizare a drumurilor, stabilite n funcie de m a s a total sau de m a s a pe osie, de
dimensiunile de gabarit ale autovehiculelor i de distana parcurs.
Condiiile de efectuare a transporturilor cu depiri de limite m a x i m e admise de greutate i/sau de
gabarit sunt prezentate n N o r m e l e privind autorizarea i efectuarea transporturilor rutiere cu greuti i/sau
cu dimensiuni de gabarit care depesc limitele m a x i m e prevzute n Ordonana Guvernului nr. 43/1997

privind regimul drumurilor i aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 407/1999.
Mijloacele de transport trebuie dotate cu echipament complet - trus cu scule, accesorii i altele
asemenea - n stare bun, pentru intervenie imediat n caz de necesitate, inclusiv cu accesorii necesare
pentru perioada de iarn (lopat, nisip, lanuri antiderapante). ncrctura de pe mijlocul de transport se
fixeaz i se ancoreaz de ctre transportator.
La depirea limitei m a x i m e admise de lime a vehiculului sau a ncrcturii marginile laterale
vor fi semnalizate vizibil, la partea din spate, cu tblie avnd aplicate benzi din folie retroreflectorizant
alb-rou, avnd o nclinaie de 45, descendente spre exteriorul vehiculului sau al ncrcturii, pe un fond
avnd dimensiunile de 4 0 c m lime i 1,20-^1,50 m nlime.
Dac limea convoiului n mers este cuprins ntre limita m a x i m admis i 3,20 m inclusiv,
acesta va avea montat, suplimentar, n m o d obligatoriu, n fa i n spate, cte o tbli avertizoare cu
inscripia " A T E N I E G A B A R I T D E P A J T ! " , iar mijlocul de tractare va folosi continuu lmpile giro far de
culoare galben.
n cazul n care limea este cuprins ntre 3,20 m i 4,50 m inclusiv, pe conturul lateral al
ncrcturii se vor instala, suplimentar, becuri de semnalizare, la echidistane de cel mult 1,0 m. Totodat,
convoiul va fi precedat n mers de un autovehicul echipat cu dou lmpi girofar de culoare galben, n
funciune, dotat cu tblia cu inscripia " A T E N I E G A B A R I T D E P I T ! " , montat astfel nct s fie ct
mai vizibil din sensul opus de circulaie.
Dac limea convoiului depete 4,50 m, acesta va fi urmat de un vehicul dotat cu dou lmpi
girofar de culoare galben, n funciune, i cu tblia cu inscripia " A T E N I E G A B A R I T D E P I T ! " ,
montat n spate.
D a c nlimea ncrcturii nu face vizibil din spate lumina de avertizare a lmpilor girofar, se
vor instala, suplimentar, n spatele ncrcturii , la nlime de 2,5-3,0 m de la partea carosabil, dou lmpi
.girofar de culoare galben, cu alimentare separat. Aceste lmpi vor funciona tot timpul ct convoiul se
afla pe partea carosabil.
Autorizaia special de transport pentru depire de limite m a x i m e admise de greutate i/sau de
gabarit, n original, trebuie s nsoeasc transportul i este valabil doar pentru traseul, sensul, perioada i
caracteristicile autorizate. Transportatorul are obligaia s prezinte Autorizaia special de transport pe
parcursul efecturii cursei tuturor organelor de control abilitate.
Este interzis circulaia autovehiculelor cu depiri de limite m a x i m e admise de greutate i/sau de
gabarit pe timp de cea i cu vizibilitate redus sub 100m, n caz de ninsoare abundent, polei sau alte
f e n o m e n e naturale ce afecteaz sigurana circulaiei.
Transporturile cu depiri de limite m a x i m e admise de greutate i/sau de gabarit se vor efectua, pe
ct posibil, n perioade cu trafic redus, ntre orele 6,00-8,00 15,00-17,00 evitndu-se circulaia prin orae,
municipii sau zone aglomerate.
Se interzice efectuarea transporturilor cu depiri de limite m a x i m e admise de greutate i/sau de
gabarit n zilele de smbt, duminic i n alte zile nelucrtoare.