Sunteți pe pagina 1din 9

Academia de Studii Economice din Bucuresti

Facultatea de Business si Turism


Master Geopolitica si Afaceri

Conflictul etno-cultural din Spania dintre basci si spanioli

Masterand: Pieleanu Ionut Gabriel

Bucuresti
2015

Cuprins:

1. Ce este etnia? Ce este cultura?


2. Ce este conflictul etno-cultural?
3. Tara Bascilor
3.1 Inceputurile si scurt istoric al relatiilor tensionate dintre basci si
spanioli
3.2 Actiunile ETA dupa 1990
3.3 Actiunile Guvernului Spaniol dupa 1990
3.4 Populatia si economia Tarii Bascilor
4. Concluzii privind independenta regiunii

1. Ce este etnia? Ce este cultura?


,,Etnia este o comunitate de limb, de obiceiuri, de credine, de valori, suprapus
peste criteriul spaial (spaiu teritorial delimitat) (Dicionar de etnologie. I.
Terminologie. II. Personaliti, Bucureti, Editura Albatros, 1979)
Un grup etnic (denumit i etnie, din greac , etnos, popor) este definit ca o
colectivitate n interiorul unei societi mai mari, ai crei membri au, n realitate
sau presupus, origine comun, amintiri comune, sau mprtesc acelai trecut
istoric, i un punct de vedere cultural, asupra unuia sau mai multor elemente
simbolice, ca un rezumat al poporului lor. Exemple ale acestor elemente simbolice
sunt: sistemul de nrudire, nfiarea fizic, confesiunea religioas, limba sau
formele dialectale, afiliaia tribal, naionalitatea, fizionomia tipic sau alte
combinaii ale acestora.1
In ceea ce priveste termenul de etnicitate, acesta este folosit pentru a desemna
sentimentul apartenenei la un popor sau comunitate (,,sense of peoplehood al
subgrupurilor din societatea american) sau sentimentul loialitii (feeling of
loyalty manifestat cu privire la noile grupuri etnice urbane de africani
detribalizai). 2
Etnicitatea este una din forele care n moderaie ajut la construirea
comunitilor, dar n exces duce la distrugerea lor. (Donald L. Horowitz, Ethnic
Groups in Conflict 1985)
,,Cultura este acel tot complex ce cuprinde stiintele, credintele, artele, morala,
legile, obiceiurile si celelalte aptitudini si deprinderi dobandite de om, ca membru
al societatii. (Edward Tylor, antropolog)

1 https://ro.wikipedia.org/wiki/Grup_etnic
2 Thomas Hylland Eriksen, Ethnicity and Nationalism. Anthropological Perspectives, London,
Boulder, Colorado, Pluto Press, 1993, p. 4

2. Ce este conflictul etno-cultural?


Conflictul etno-cultural reprezinta acea stare de tensiune intre doua grupuri etnice
si culturale.
Starea de tensiune poate lua nastere ca urmare a actiunii celor 2 factori declansatori
(nu neaparat concomitent): politic si economic.
Dintr-o perspectiv politic, conflictul etnic poate aprea doar atunci cnd grupul
minoritar etnic se activeaz politic ca urmare a unor aciuni discriminatoare ale
guvernului central. Aa cum susinea i Peter Gourevitch, el poate aprea atunci
cnd activitatea politic i economic este divizat difereniat de-a lungul unor
regiuni distincte.3 Reactia guvernului central este insa cea care poate declansa un
conflict inter-etnic, in cazul in care acesta alege sa reprimeze violent cererile venite
din partea minoritatilor ce se simt discrimate politic.
Perspectiva economica: Regiunile subdezvoltate din cadrul unui stat tind s se
alinieze la regiunile mai dezvoltate economic iar bunstarea ncurajeaz regiunile
s se separe.4 In contextul economic, daca o regiune considera ca este discriminata,
aceasta va lua in considerare separarea de teritoriul national in componenta caruia
este, pentru a se dezvolta singura. Cel mai bun exemplu in acest caz este Catalonia,
Spania, regiune care contribuie la bugetul Spaniei cu o suma mai mare decat cea pe
care o primeste la redistribuirea facuta de autoritatile de la Madrid.

3 http://www.cadranpolitic.ro/?p=1017
4 Ibidem

3. Tara Bascilor
3.1 Inceputurile si scurt istoric al relatiilor tensionate dintre basci si
spanioli
Momentul cel mai semnifictiv care a dus la imposibilitatea de a mai rezolva acest
conflict s-a produs probabil n urma razboiului carlist din 1872-1876, cnd bascii
au nceput s fie reprezentai i percepui ca un popor barbar, legat puternic de
mediul agrar.5 De asemenea, daca pana in 1876 bascii erau scutiti de la plata unor
taxe si beneficiau de anumite privilegii, dupa acest an acestia nu mai aveau
libertatea economica si trebuiau sa se supuna noilor reguli venite ,,de la centru.
...trebuie menionat c aceasta este alt ar, diferit de restul Spaniei n obiceiuri
i tradiii, n idei i gndire. O Sparta care ntodeauna va fi mpotriva a ceea ce
Spania va hotr, chiar daca va fi i n interesul su (Regele Alfosno al XII-lea).
Dupa incheierea razboiului civil spaniol in 1939, conflictul dintre basci si spanioli
(reprezentati de Francisco Franco) a continuat, luand nastere la mijlocul secolului
XX E.T.A. (Euskadi ta Akatasuna = Pamant Basc si Libertate).
n perioada 1976-1986, ETA a provocat moartea a zece generali i amirali, la care
s-au adugat 300 de militari i poliiti.
Regimul fascist al lui Franco, precum si ultra-nationalismul bascilor a dus la
intensificarea conflictului. Regimul lui Franco a luat cateva masuri dure pentru a
stopa actiunile organizatiei:
- Interzicerea utilizarii limbii euskere pe teritoriul regiunii basce
- Arestarea liderilor ETA (in ciuda arestarilor activitatea organizatiei teroriste
a continuat)

5 Fernando Molina Aparicio, Los vascos en el tiempo de la nacion, n Cuadernos de


Alzate, numrul 34, Primer Semestre, 2006, p. 5.'

- Represiuni sangeroase asupra oricaror militanti pro independenta (politia


politica a recurs la arestari, torturi si crime pentru a opri actiunile
organizatiei)
Sunt cateva motive pentru care violentele au devenit, teptat, extreme. Un prim
motiv este cel legat de infiintarea organizatiei. Inca de la infiintarea ei s-a stipulat
clar ca violenta va fi folosita pentru a obtine scopul: independenta Tarii Bascilor.
Un al doilea motiv a fost acela ca prin violenta au devenit cunoscuti pe scena
internationala si au reusit sa isi impuna intr-o oarecare masura punctul de vedere.

3.2 Actiunile ETA dupa 1990


Odata cu schimbarea hartii politice europene, actiunile ETA au reaparut pe scena
Spaniei, solicitand intr-un mod violent independenta tarii:
- n 1993, au provocat 4 explozii masive, dintre care dou n Madrid, pe 21
iunie, omornd 7 oameni i rnind 22, i alte dou n Barcelona, pe 29
octombrie.
- Planurile de a-l asasina pe regele Juan Carlos, n august 1995, precum si cele
indreptate impotriva fostului prim-ministru Jose Maria Aznar au fost
dezavuate de forele spaniole n cooperare cu cele franceze.
- In 1998 are loc o incetare a focului (la cererea organizatiei ETA), incetare ce
are loc pentru doar 14 luni.
- Bratul politic al organizatiei extremiste, Herri Batasuna a activat pe scena
politica spaniola din 1978 si pana in 2002 cand este scos in afara legii.
Atacurile de la Madrid din 2004 nu au fost puse pe seama organizatiei
extremiste desi aceasta le-a revendicat, din cauza modului diferit de operare.
Organizatia terorista Al-Qaeda a devenit principalul suspect in cazul acestor
atacuri din cauza implicarii Spaniei in lupta impotriva terorismului.

3.3 Actiunile Guvernului Spaniol dupa 1990


Se remarca doua tendinte principale:
1. Guvernul Aznar (1996-2004):
Defavorizarea regiunii basce prin implementarea in cadrul comunitatii a
identitatii si culturii pur spaniole.
Respingerea categorica a nationalismului basc, fie el si moderat, considerat a fi
o amenintare pentru securitatea Spaniei.
Respingerea oricaror cereri sau sugestii din partea comunitatilor catalana sau
basca (acestea doua fiind cele mai vocale dintre cele 4 existente)
2. Guvernul Zapatero:
- Mai permisiv in ceea ce priveste minoritatile, fara a milita sau incuraja
miscarile de separare totala a comunitatilor autonome
In 2006 are loc o incetare temporara a focului din partea ETA, urmand ca in 2010
sa aiba loc incetarea definitiva (sau cel putin pana in acest moment, 2015) a
actiunilor violente, scopul privind independenta realizandu-se pe cale pasnica.

3.4 Populatia si economia Tarii Bascilor


- Aproximativ 2,1 milioane de locuitori
- Printre cele mai mari concentrari industriale din Spania si cea mai bogata
regiune, avand un PIB per capita de 30,829
- Serviciile reprezinta 62,6% din PIB, iar industria 21,3% (2012).
- Somajul (2014) a fost de 15,5%; in randul celor intre 16-24 ani a fost de
42,8%
- Limbile oficiale sunt spaniola si euskera. Aceasta din urma este vorbita de
doar 32% din totalul populatiei (2011), 18% cunoscand limba dar avand
dificultati in a o vorbi.

4. Concluzii privind independenta regiunii


1. Este sustenabila din punct de vedere economic independenta Tarii Bascilor?
Desi din punct de vedere economic regiunea este una dezvoltata, criza
economica mondiala resimtindu-se intr-o maniera mai usoara fata de restul
Spaniei, din punctul meu de vedere independenta Tarii Bascilor nu este
justificata. Motivele sunt urmatoarele:
- Economia acestei regiuni s-a dezvoltat ca urmare a apartenentei ei de Spania,
de relatiile economice internationale dintre Spania si statele lumii, de ajutorul
financiar venit din Madrid.
- Statele europene nu au facut comert cu Tara Bascilor, ci cu Spania; spatiul
Schengen nu este intre Tara Bascilor si restul statelor membre, ci intre Spania si
restul statelor membre.
- In momentul in care s-ar desprinde de Spania ar trebui sa renunte la moneda
euro si sa adopte o noua moneda, lucru ce din punct de vedere financiar nu este
usor de realizat.
Cel mai bun exemplu in acest sens este referendumul recent din Scotia, care a
ales sa ramana parte a Marii Britanii, tocmai din motive economice, cu toate ca
Scotia este mai dezvoltata economic decat Tara Bascilor.
2. Poate fi ea realizata in contextul european actual?
Contextul european are un exemplu negativ in ceea ce priveste separarea unei
regiuni etno-culturale de un stat, separare ce nu a produs efectele dorite:
Kosovo. Desi valorile europene pun accent pe autodeterminare, pe drepturi ale
minoritatilor, separarea Tarii Bascilor de Spania nu cred ca va fi recunoscuta de
statele europene, iar fara recunoastere internationala nu exista un stat. Asadar,
contextul european actual nu indeamna la obtinerea independentei oricarui grup
etnic, ci la acordarea drepturilor respectivelor minoritati in statele suverane in
care acestea se afla.

Bibliografie

Fernando Molina Aparicio, Los vascos en el tiempo de la nacion, n Cuadernos


de Alzate, numrul 34, Primer Semestre, 2006, p. 5.'
Thomas Hylland Eriksen, Ethnicity and Nationalism. Anthropological
Perspectives, London, Boulder, Colorado, Pluto Press, 1993, p. 4
http://www.cadranpolitic.ro/?p=1017
http://digitalcommons.salve.edu/cgi/viewcontent.cgi?
article=1068&context=pell_theses
https://dreptmd.wordpress.com/teze-de-an-licenta/formatiunile-stataleautoproclamate-nerecunoscute-si-dreptul-international/
https://ec.europa.eu/growth/tools-databases/regional-innovation-monitor/baseprofile/basque-country
http://www.powerofculture.nl/en/specials/culture-and-conflict/Introduction
http://www.kultura.ejgv.euskadi.eus/r46714/es/contenidos/informacion/ezagutu_eh/es_eza_eh/adjuntos/eza_ru.pdf
https://ro.wikipedia.org/wiki/Grup_etnic