Sunteți pe pagina 1din 6

Costache Negruzzi este unul dintre primii scriitori romani care folosesc

drept sursa trecutul istoric al poporului nostru, realizand prima nuvela


istorica valoroasa din literatura romana, Alexandru Lapusneanul. Autorul
infatiseaza ultimii 5 ani din a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul, ani
caracterizati prin razbunare plina de cruzime a voievodului impotriva
boierilor tradatori.
Timpul i spaiul aciunii sunt precizate i confer verosimilitate
naraiunii: ntoarcerea lui Lpuneanul, la a doua sa domnie. n primele trei
capitole, evenimentele se desfoar ndat dup revenirea la tron, iar n
ultimul capitol se trece, prin rezumare, patru ani mai trziu, la secvena
morii domnitorului.
Nuvela are o structura simetrica si un echilibru solid atat in ceea ce priveste
ilustrarea evenimentelor, cat si in ceea ce priveste psihologia si tragismul
personajului, ceea ce-l determina pe Vasile Alecsandri sa o numeasca un
adevarat cap de opera de stil energetic si de pictura dramatica.

Cele patru capitole urmeaza un echilibru clasic, caci alterneaza conflictele si


procedeele de expunere sugerand echilibrul clasic al unei compozitii
muzicale in care alterneaza ritmurile.

Contructia discursului narativ


Naraiunea se desfoar linear, cronologic, prin nlnuirea secvenelor
narative i a episoadelor. Respectnd criteriul succesiunii temporale,
procedeul face ca ritmul naraiunii s devin alert.
Caracterul dramatic al textului este dat de rolul capitolelor n ansamblul
textului (asemenea actelor dintr-o piesa de teatru), de realizarea scenic a
secvenelor narative, de utilizarea predominant a dialogului i de minima
intervenie a naratorului prin consideraii personale.
Trecerea de la un plan narativ la altul se realizeaza prin alternanta, in
interiorul aceluiasi plan, secventele fiind legate prin inlantuire. Actiunea se
desfasoara in mod cronologic, un unele episoade retrospective, care
contribuie la creionarea personajelor.

Stilul narativ se remarc prin concizie, sobrietate, claritate, echilibru


ntre termenii arhaici i neologici, frecvena gerunziului, simplitatea
topicii. Stilul indirect alterneaz cu stilul direct, realizat prin dialog i
intervenie izolat.

Echilibrul compoziional, clasic, este realizat prin organizarea


textului narativ n patru capitole, care fixeaz momentele
subiectului. Capitolele poart cte un motto cu rol rezumativ, fiind
replici importante rostite de personaje:
- capitolul I - Dac voi nu m vrei, eu v vreu..." (rspunsul dat de
Lpuneanul soliei de boieri care i ceruse s se ntoarc de unde a
venit pentru c norodul" nu l vrea);
- capitolul al II-lea - Ai s dai sam, Doamn.!" (avertismentul pe
care vduva unui boier decapitat l adreseaz doamnei Ruxanda,
pentru c nu ia atitudine fa de crimele soului su);

- capitolul al III-lea - Capul lui Motoc vrem..." (cererea vindicativ a


norodului care gsete n Motoc un vinovat pentru toate
nemulumirile);
- capitolul al IV-lea - De m voi scula, pre muli am s popesc i
eu..." (ameninarea rostit de Lpuneanul care, bolnav, fusese
clugrit potrivit obiceiului, dar pierduse astfel puterea domneasc).

Capitolul I cuprinde:
- expoziiunea este reprezentata de ntoarcerea lui Alexandru Lpuneanul
la tronul Moldovei, n 1564, n fruntea unei armate turceti i ntlnirea cu
solia format din cei patru boieri trimii de Toma: Veveri, Motoc,
Spancioc, Stroici. Acestia se inclina in fata lui Lapusneanul, dorind sa-l
convinga sa renunte la ton deoarece tara este linistita, iar norodul nu te
vrea si nici nu te iubeste.
- intriga prezinta hotrrea domnitorului de a-i relua tronul i dorina sa
de rzbunare fa de boierii trdtori.

Capitolul al II-lea corespunde, ca moment al subiectului, desfurrii


aciunii i cuprinde o serie de evenimente declanate la reluarea tronului
de ctre Alexandru Lpuneanul:inscaunarea lui Lapusneanul, care este
primit de norod cu speranta, fuga lui Toma n Muntenia, incendierea
cetilor in afara de Hotin cu scopul de a starpi cuiburile feudalitatii,
desfiinarea armatei pmntene, confiscarea averilor boiereti, uciderea
unor boieri, intervenia doamnei Ruxanda pe lng domnitor pentru a nceta
cu omorurile i promisiunea pe care acesta i-o face.

Capitolul al III-lea reprezinta punctul culminant si conine mai multe


scene: participarea tuturor boierilor la slujba duminical de la mitropolie i
discursul domitorului, ospul de la palat i uciderea celor 47 de boieri,
omorrea lui Motoc de mulimea revoltat i leacul de fric" pentru
doamna Ruxanda.
n capitolul al IV-lea, este nfiat deznodmntul, moartea tiranului
prin otrvire. Dup patru ani de la cumplitele evenimente, Lpuneanul se

retrage n cetatea Hotinului. Bolnav de friguri, domnitorul este clugrit,


dup obiceiul vremii. Cnd i revine, refuza sa accepte ca a fost calugarit,
pentru ca acest lucru ar fi insemnat pierderea puterii domnesti. Replica De
ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu... exprima dorinta puternica de
a se razbuna. Lapusneanul amenin s-i ucid pe toi, inclusiv pe propriul
fiu, urmaul la tron, asa incat doamna Ruxanda accept sfatul boierilor de al otrvi. Cruzimea actelor sale este motivat psihologic prin dorina de
rzbunare pentru trdarea boierilor n prima domnie.

S-ar putea să vă placă și