Sunteți pe pagina 1din 3

ALEGEREA PREŞEDINTELUI ŞI MANDATUL PREZIDENŢIAL

Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat,
prin scrutin uninominal majoritar, în două tururi. Este declarat ales candidatul care a întrunit,
în primul tur de scrutin, majoritatea voturilor alegătorilor înscrişi pe listele electorale. În cazul
în care nici unul dintre candidaţi nu obţine un asemenea rezultat, se organizează cel de-al
doilea tur de scrutin la care participă doar candidaţii plasaţi pe primele două locuri în primul
tur. Va fi declarat ales candidatul care obţine cel mai mare număr de voturi (majoritate
relativă).
Pentru a putea candida pentru funcţia de Preşedinte, o persoană trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii:
1. să aibă cetăţenia română
2. să aibă domiciliul în ţară
3. să fi împlinit, inclusiv până în ziua alegerilor, vârsta de 35 de ani
4. să aibă drept de vot
5. să nu fi deţinut deja două mandate prezidenţiale în România
6. să nu îi fie interzisă asocierea în partide politice
Se pot prezenta la alegeri persoane propuse de partide politice sau alianţe politice ori
candidaţi independenţi.
Propunerile pentru candidaturi se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu
30 de zile înainte de data alegerilor. Propunerile se depun în scris şi trebuie semnate de
preşedintele partidului politic sau al alianţei politice ori de candidat, dacă este independent.
Trebuie însoţite de declaraţia de acceptare a candidatului, de declaraţia de avere, de declaraţia
pe propria răspundere de apartenenţă sau neapartenenţă ca agent sau colaborator al organelor
de securitate, ca poliţie politică şi lista susţinătorilor a căror număr nu poate fi mai mic de
200.000 de alegători.
Candidaturile înregistrate pot fi contestate, soluţionarea unei asemenea contestaţii
fiind dată în competenţa Curţii Constituţionale.
Rezultatele finale ale alegerilor sunt confirmate şi validate de Curtea
Constituţională, care întocmeşte şi actul de validare necesar depunerii jurământului.
Jurământul se depune în faţa Camerelor Parlamentului reunite în plen.

Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi începe din momentul depunerii


jurământului de către candidatul desemnat câştigător al alegerilor, în faţa Camerei Deputaţilor
şi a Senatului, în şedinţă comună şi durează (ca regulă generală) până la depunerea
jurământului de noul Preşedinte.
Mandatul poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
Mandatul încetează prin:
- ajungere la termen sau
- înainte de termen prin demisie, demiterea din funcţie, în cazul imposibilităţii
definitive de exercitare a atribuţiilor, deces - situaţii în care intervine vacanţa
funcţiei.
Interimatul funcţiei intervine în cazul suspendării sau al imposibilităţii temporare
de exercitare a atribuţiilor.
Preşedintele poate fi suspendat din funcţie, în condiţiile art. 95 din Constituţie, de
1
către Parlament în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă Constituţia . Propunerea
de suspendare din funcţie trebuie să provină de la cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi
al senatorilor şi se aprobă cu votul majorităţii parlamentarilor, după consultarea Curţii
Constituţionale. Dacă propunerea de suspendare este aprobată de Parlament se va organiza
referendum naţional pentru demiterea Preşedintelui. Preşedintele va fi demis din funcţie doar
în situaţia în care corpul electoral aprobă această măsură în cadrul referendumului.
Mandatul se suspendă de drept în cazul punerii sub acuzare a Preşedintelui pentru
„înaltă trădare”, în condiţiile art. 96 din Constituţie. Punerea sub acuzare poate fi iniţiată de
majoritatea deputaţilor şi a senatorilor şi trebuie aprobată cu votul a cel puţin 2/3 din numărul
parlamentarilor. Competenţa de judecată aparţine doar instanţei supreme (Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie). Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de
condamnare.
În caz de interimat sau de vacanţa a funcţiei, atribuţiile Preşedintelui, cu excepţia celor
reglementate în art. 88-90 din Constituţie (art. 98 alin. 2: adresarea de mesaje
Parlamentului, dizolvarea Parlamentul, atribuţia de a cere organizarea unui referendum), vor
fi exercitate de preşedintele interimar, care va fi, în ordine, preşedintele Senatului sau
preşedintele Camerei Deputaţilor (art. 98 alin. 1).
În termen de 3 luni de la intervenţia vacanţei funcţiei prezidenţiale, Guvernul va
organiza alegeri pentru desemnarea unui nou Preşedinte.

1
S-a considerat că ar fi o faptă gravă prin care se încalcă Constituţia refuzul Preşedintelui de
a numi în funcţie Guvernul care a obţinut votul de încredere din partea Parlamentului – a se
vedea Mihai-Constantin Eremia, Daniel Mihai Dragnea, Introducere în dreptul constituţional, p. 165.
Incompatibilităţi: Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid politic şi
nu poate deţine nici o altă funcţie publică sau privată.

Protecţia mandatului prezidenţial


Protecţia mandatului Preşedintelui Republicii este asigurată prin imunitatea de care se
bucură, prevederile art. 72 alin. 1 privind imunitatea parlamentară aplicându-se în mod
corespunzător, atât sub aspectul iresponsabilităţii, cât şi al inviolabilităţii.
IRESPONSABILITATEA
Preşedintele României nu poate fi tras la răspundere juridică pentru voturile sau
opiniile exprimate în exercitarea mandatului. Astfel, Preşedintele nu va răspunde juridic
sub nici o formă – penală, civilă, comercială, contravenţională – pentru actele şi faptele
săvârşite în timpul mandatului în exercitarea atribuţiilor ce îi revin. Iresponsabilitatea
operează atât în timpul mandatului, cât şi după terminarea acestuia
INVIOLABILITATEA
Pentru actele şi faptele ilegale săvârşite de Preşedintele Republicii care nu au
legătură cu exercitarea atribuţiilor va răspunde juridic, în condiţiile dreptului comun, dar
numai după încetarea mandatului, bucurându-se, în timpul mandatului, de inviolabilitate.
De la această regulă, există o excepţie: punerea sub acuzare pentru „înaltă trădare”.