Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat,
prin scrutin uninominal majoritar, în două tururi. Este declarat ales candidatul care a întrunit,
în primul tur de scrutin, majoritatea voturilor alegătorilor înscrişi pe listele electorale. În cazul
în care nici unul dintre candidaţi nu obţine un asemenea rezultat, se organizează cel de-al
doilea tur de scrutin la care participă doar candidaţii plasaţi pe primele două locuri în primul
tur. Va fi declarat ales candidatul care obţine cel mai mare număr de voturi (majoritate
relativă).
Pentru a putea candida pentru funcţia de Preşedinte, o persoană trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii:
1. să aibă cetăţenia română
2. să aibă domiciliul în ţară
3. să fi împlinit, inclusiv până în ziua alegerilor, vârsta de 35 de ani
4. să aibă drept de vot
5. să nu fi deţinut deja două mandate prezidenţiale în România
6. să nu îi fie interzisă asocierea în partide politice
Se pot prezenta la alegeri persoane propuse de partide politice sau alianţe politice ori
candidaţi independenţi.
Propunerile pentru candidaturi se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu
30 de zile înainte de data alegerilor. Propunerile se depun în scris şi trebuie semnate de
preşedintele partidului politic sau al alianţei politice ori de candidat, dacă este independent.
Trebuie însoţite de declaraţia de acceptare a candidatului, de declaraţia de avere, de declaraţia
pe propria răspundere de apartenenţă sau neapartenenţă ca agent sau colaborator al organelor
de securitate, ca poliţie politică şi lista susţinătorilor a căror număr nu poate fi mai mic de
200.000 de alegători.
Candidaturile înregistrate pot fi contestate, soluţionarea unei asemenea contestaţii
fiind dată în competenţa Curţii Constituţionale.
Rezultatele finale ale alegerilor sunt confirmate şi validate de Curtea
Constituţională, care întocmeşte şi actul de validare necesar depunerii jurământului.
Jurământul se depune în faţa Camerelor Parlamentului reunite în plen.
1
S-a considerat că ar fi o faptă gravă prin care se încalcă Constituţia refuzul Preşedintelui de
a numi în funcţie Guvernul care a obţinut votul de încredere din partea Parlamentului – a se
vedea Mihai-Constantin Eremia, Daniel Mihai Dragnea, Introducere în dreptul constituţional, p. 165.
Incompatibilităţi: Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid politic şi
nu poate deţine nici o altă funcţie publică sau privată.