Sunteți pe pagina 1din 63

Teste grila pentru

examenul de licenta, sesiunea 2016


Specializarea Balneofiziokinetoterapie si recuperare

1.

ANATOMIE

1. Cubitusul este situat


a. n partea extern a antebraului
b. n partea intern a antebraului
c. la nivelul braului
d. la nivelul minii
2. Trohleea humeral se afl la nivelul
a. extremitii superioare
b. extremitii inferioare
c. capului humeral
d. trohiterului
3. Capul humeral este
a. articular
b. rugos
c. nearticular
d. locul de inserie a muchiului biceps brahial
4. Apofiza coronoid aparine
a. humerusului
b. radiusului
c. cubitusului
d. tibiei
5. Oasele tarsiene sunt n numr de
a. 7
b. 8
c. 5
d. 10
6. Calcaneul este un os al
a. cotului
b. carpului
c. metacarpului
d. piciorului
7.Peroneul aparine
a. scheletului coapsei
b. scheletului gambei
c. micului bazin
d. regiunii antero/laterale a abdomenului

8. Acromionul este o apofiz ce aparine:


a. sternului
b. scapulei
c. cubitusului
d. claviculei
9. Spina omoplatului se afl pe:
a. faa anterioar a osului
b. faa posterioara a scapulei
c. la nivelul unghiului extern
d. la nivelul marginii spinale
10. Olecranul se afl la nivelul:
a. extremitii superioare a cubitusului
b. extremitii superioare a radiusului
c. cotului
d. feei anterioare a antebraului
11. Creasta tibiei :
a. este supranumit creasta solearului
b. este marginea anterioar a tibiei
c. este marginea cea mai rotunjit
d. se termin cu o proeminen numit astragal
12. Halucele este denumirea degetului:
a. mic al minii
b. mare de la picior
c. arttor
e. mare al minii
13. Unghiul extern al omoplatului prezint:
a. olecran
b. apofiz coronoid
c. cavitate glenoid
d. spina omoplatului
14. Prin anul de torsiune al humerusului trec:
a. venele humerale profunde i superficiale
b. nervul radial
c. artera radial
d. artera axilar
15. Extremitatea superioar a cubitusului prezint:
a. apofiz coracoid
b. apofiz stiloid
c. epicondil extern
d. olecran
1

16. Creasta iliac este :


a. o proeminen ce desparte osul iliac de ischion
b. locul de inserie a muchiului mare adductor
c. marginea superioar a coxalului
d. marginea anterioar a coxalului
17. Fosa acetabular se afl la nivelul:
a. extremittii superioare a tibiei
b. cavitii cotiloide
c. extremitii inferioare a femurului
d. fosei iliaca interne
18. Spina tibiei se afl :
a. pe faa superioar a extremitii superioare
b. pe marginea anterioar a tibiei
c. la nivelul maleolei tibiale
d. pe faa extern a extremitii inferioare
19. Astragalul este :
a. prima vertebr cervical
b. os al carpului
c. os al pumnului
d. os tarsian
20. Mijloacele de unire a
scapulo/humerale sunt, cu excepia.
a. capsula
b. ligamentele
c. discurile articulare
d. muchii peri articulari

articulaiei

21. Articulaia genunchiului are urmtoarele


ligamente cu excepia :
a. lateral intern
b. falciform
c. rotulian
d. ncruciate
22. Abducia este micarea prin care un membru
a. se apropie de linia median a corpului
b. se rotete n jurul axului proriu
c. se ndeprteaz de axul corpului
d. se rotete n jurul corpului
23. Flexia n articulaia oldului este micarea prin
care faa anterioar a coapsei
a. se apropie de peretele anterior al abdomenului
b. se roteaz extern
c. se roteaz intern
d. se ndeprteaz de axul median al corpului
24. Adducia braului reprezint
a. proiecia nainte a braului
b. apropierea braului de torace
c. ndeprtarea bratului de torace
d. extensia braului

25. Sinoviala este


a. un ligament
b. o foi neted i lucioas ce secret un lichid
vscos
c. menisc intraarticular
d. un burelet cartilaginos
26. La nivelul articulaie scapulo/humerale nu
exist
a. capsul articular
b. ligamente
c. sinovial
d. menisc intraarticular
27. Articulaia coxo femural este
a. o articulaie plan
b. biaxial
c. triaxial
d. uniaxial
28. Capul femural reprezinta
a. extremitatea cea mai voluminoas a osului
b. poriunea articular a osului
c. poriunea extraarticular
d. extremitatea rotunjit care se articuleaz cu tibia
29. Lobul frontal nu are raport cu
a. anul central
b. anul sylvian
c. lobul parietal
d. lobul occipital
30. Colonul sigmoid este
a. portiunea initiala a colonului
b. portiunea terminala a colonului
c. format din colon iliac si ansa iliaca
d. portiunea in forma de S a colonului transvers
31. Corpusculul renal cuprinde urmtoarele
elemente, cu excepia
a. glomerul vascular
b. capsula Bowman
c. capilare glomerulare
d. tub contort distal
32. Corticala renal conine
a. corpusculii lui Malpighi
b. sinusul renal
c. papilele renale
d. tubii drepi
33. Ureterul leag urmtoarele formaiuni :
a. bazinetul cu vezica urinar
b. bazinetul cu uretra
c. calicele primare cu uretra
d. vezica urinar cu uretra
2

34. Pe faa extern a cordului sunt o serie de


anuri ,cu excepia:
a. interventricular
b. coronar
c. atrioventricular
d. sternocostal
35. Circulaia arterial a cordului este
a. dat de artere coronare
b. dubl, nutritiv i funcional
c. dat de carotide
d. asigurat de mezenterica superioar
36. Arborele bronhic drept este format din
a. dou bronhii lobare
b. trei bronhii lobare
c. 2-3 bronhii lobulare
d. acelai numr de ramuri ca i cel stng
37. Epicardul este
a. tunica intern a cordului
b tunica mijlocie acordului
c. foia visceral a pericardului seros
d. stratul fibros ce nvelete valvulele
38. Baza pulmonului drept vine n raport prin
intermediul diafragmului cu
a. splina
b. lobul drept al ficatului
c. stomacul
d. vezicula biliar
39.Trunchiul arterei pulmonare
a. aparine circulaiei funcionale
b. asigur circulaia nutritiv plmnului
c. pleac direct din aort
d. se formeaz din atriul stng
40. Miocardul atrial este
a. alctuit doar din esut excitoconductor
b. la fel cu cel ventricular
c. inexistent
d. format din fibre scurte i lungi comune celor dou
atrii
41. Hilul pulmonar reprezint
a. depresiunea prin care elementele rdcinii
pulmonare ptrund n plmn
b. pediculul pulmonar
c. aparatul de susinere a plmnului
d. o structur limfoid

43. Pulmonul drept prezint


a. lob superior i inferior
b. lob superior, mijlociu si inferior
c. lob apical, oblic si orizontal
d. apical i bazal
44.Sinusurile paranazale
a. sunt caviti de rezonan pentru sunete
b. nu sunt cptuite de mucoas
c. nu comunic cu fosele nazale
d. sunt pline cu LCR
45. Piramidele renale Malpighi se afl la nivelul
a. corticalei
b. sinusului renal
c. medularei
d. imediat subcapsular
46. Marele trohanter aparine
a. humerusului
b. femurului
c. tibiei
d. cubitusului
47. Acromionul este o apofiz ce aparine:
a. sternului
b. scapulei
c. cubitusului
d. claviculei
48. Arterele coronare sunt
a. superioar i inferioar
b. dreapt i stng
c. superioar, mijlocie i inferioar
d. atrial i ventricular
49. Lobulii pulmonari
a. sunt formai din segmente
b. formeaz segmente pulmonare
c. sunt n numr de 3 pentru plmnul drept
d. sunt formaiuni mai mari dect lobii
50. Corticala renal conine
a. corpusculii lui Malpighi
b. sinusul renal
c. papilele renale
d. tubii drepi

42. Endocardul este


a. foia extern a cordului
b. foia care tapeteaz cavitile cordului
c. vrful cordului
d. membrana de nveli a coronarelor
3

2. FIZIOLOGIE
1. Debitul cardiac reprezint:
a) suma debitelor sistolice ale celor doi
ventriculi
b) suma debitelor sistolice ale atriilor i
ventriculilor
c) produsul dintre debitul sistolic i
frecvena cardiac/minut
d) este sinonim cu lucrul mecanic
2. Forma solvit a oxigenului din snge depinde de:
a) presiunea parial a oxigenului din sngele arterial
b) cantitatea de hemoglobin
c) presiunea parial a CO2
d) nici un rspuns nu este corect
3. Hemoglobina este:
a) un pigment respirator
b) o hemoprotein cu rol de transport
c) un aminoacid
d) o glicoprotein
4. Indicele cardiac reprezint:
a) debitul cardiac/ m2 de suprafa corporal
b) debitul cardiac/ volumul sanguin
c) diferena dintre debitele sistolic atrial i
cel ventricular
d) nici un rspuns nu este corect
5. Debitul cardiac:
a) crete odat cu vrsta
b) scade treptat, cu 0,25 l/m2 pe deceniu,
ncepnd cu adolescena
c) nu se modific odat cu vrsta
d) are o valoare mai mare la sexul masculin
6. Transportul arterial al oxigenului este
sinonim cu:
a) capacitatea de oxigenare
b) debitul de oxigen al sngelui
c) debitul venos de oxigen
d) puterea de oxigenare
7. Afinitatea hemoglobinei pentru oxigen se
exprim prin:
a) capacitatea de oxigenare
b) puterea de oxigenare
c) coeficientul de oxigenare
d) diferena arteriovenoas
8. Transportul gazelor de ctre snge aparine funciei:
a) respiratorii
b) circulatorii
c) digestive
d) excretorii

9. n molecula de hemoglobin funcional Fe


este meninut:
a) n stare feric
b) combinat cu tiroxina
c) combinat cu CO2
d) n stare feroas
10. Hemoglobina are o afinitate de 300 de ori
mai mare pentru:
a) oxidul de carbon fa de carbon
b) oxigen fa oxidul de carbon
c) bioxidul de carbon
d) bioxidul de carbon fa de oxigen
11. Concentraia CO2 dizolvat n sngele
arterial este direct proporional cu presiunea
CO2 conform:
a) efectului Bohr
b) efectului Haldane
c) legii lui Henry
d) fenomenului Hamburger
12. Valoarea debitului sistolic este:
a) 120-140 ml;
b) 5-6 l/min.;
c) 3-3,5 l/min.;
d) 65 ml;
13. Debitul cardiac scade:
a) n ultimul trimestru de sarcina
b) n timpul somnului
c) n timpul digestiei
d) la sportivii de performan n timpul
efortului
14. Diferena arteriovenoasa depinde de:
a) debitul cardiac
b) metabolism
c) debitul cardiac i metabolism
d) cantitatea de mioglobin
15. Debitul circulator general:
a) reprezint cantitatea de snge care trece
prin plmni n timp de un minut
b) corespunde minut-volumului
ventricolului stng
c) rezult din nsumarea debitelor celor
dou ventricule
d) nici un rspuns nu este corect
16. Debitul cardiac crete:
a) n timpul somnului
b) n timpul sarcinii, n special n ultimul
trimestru
c) la persoanele cu vagotonie
d) nici un rspuns nu este corect
4

17. Inegalitatea valorilor debitului celor doi


ventriculi:
a) apare la sportivii antrenai
b) se manifest la persoanele neantrenate
c) este caracteristic pentru persoanele n
vrst
d) nu este fiziologic
18. Valorile presiunii pariale a oxigenului n
sngele arterial:
a) cresc odat cu vrsta
b) sunt mai mari la brbai dect la femei
c) sunt strict dependente de ventilaie
d) nu sunt corelate cu valorile presiunii
oxigenului n sngele alveolar
19. Termenul de poziie, n sens fiziologic,
desemneaz:
a) poziia centrului de greutate
b) o anumit orientare a corpului n
spaiu, sau a unei pri din corp n raport
cu altele
c) poligonul sau baza de susinere
d) nici un rspuns nu este corect
20. Echilibrul este stabil atunci cnd:
a) centrul de greutate i punctul de sprijin
coincid
b)
centrul de greutate este
deasupra punctului de sprijin
c) centrul de greutate este sub punctul
de sprijin
d)
nici un rspuns nu este corect

23. n staiunea biped, centrul de greutate


este localizat:
a)
la nivelul coloanei cervicale
b) la nivelul coloanei toracice
c) la ncruciarea planului dorso-sacral
(care trece prin partea superioar a
vertebrei lombare L2), cu planul mediofrontal
d) la nivelul pelvisului
24. Un organism echilibrat convenabil n
poziie vertical prezint o activitate
muscular :
a) sczut doar la nivelul coapselor
b) cresut doar la nivelul trunchiului
c) crescut la nivelul trunchiului i
coapselor
d) scazut la nivelul trunchiului i a
coapselor
25. Cum se numete punctul masei corpului
asupra cruia acioneaz rezultanta forelor
gravitaionale:
a) centru de greutate
b)
for muscular
c) putere muscular
d) centru de echilibru

21. Lanurile cinematice nchise:


a) sunt realizate de membrele pe care se
sprijin corpul n meninerea unei poziii
b) realizeaz laturile poligonului de
susinere
c) determin poziia centrului de
greutate
d) nici un rspuns nu este corect
22. Unghiul de stabilitate:
a) este cu att mai mare cu ct centrul de
greutate este situat mai sus
b) are o valoare indicativ absolut
c) este format de proiecia centrului de
greutate cu dreapta care l unete cu
marginea bazei de susinere
d) prezint fenomenul de recrutare

3. ERGOFIZIOLOGIE
1. In timpul contractiei izotonice:
A. nu se modifica dimensiunile muschiului
B. se produce lucru mecanic
C. nu se produce lucru mecanic
D. se modifica doar tensiunea din muschi
2. In efortul fizic,oboseala apare mai intai la nivelul :
A.
nervului
B.
muschiului
C.
placii motorii
D.
fusului neuro-muscular
3. In efort, la nivelul aparatului cardio-vascular,
modificarile sunt generate de :
A.necesitatile crescute de oxigen
B.necesitatile imediate de radicali liberi
C.necesitatile de bioxid de carbon
D.incapacitatea cordului de a produce energie din
acidul lactic rezultat din activitatea scheletica
4. Hipertrofia miocardica stinga este caracteristica :
A.efortului anaerob
B.sedentarilor sanatosi
C.efortului aerob
D.unei suprasolicitari fizice de scurta durata
5. Cordul unei persoane antrenate pentru efort fizic :
A.este mai mic decit al unui sedentar
B.consuma mai mult oxigen decit la un sedentar
C.are tonus simpatic ridicat
D. consuma mai putin oxigen decit la neantrenati
6. Aparatul respirator reactioneaza la efort prin :
A.bradipnee
B.tahipnee
C.apnee
D.nu se modifica frecventa respiratorie
7. In efort :
A.creste tonusul parasimpatic
B. creste tonusul vagal
C.creste tonusul simpatic
D.scade stimularea adrenergica
8. In efortul obisnuit:
A.glucoza este material energetic de electie
B.utilizarea lipidelor este de preferat pentru ca
nu sunt mari consumatoare de oxigen
C.proteinele produc, prin metabolizare,
produsi alcalini care modifica pH-ul muscular
D.glucoza consuma o mare cantitate de
oxigen pentru a produce energie
9. Refacerea prin somn, dupa efort si oboseala
musculara
A.readuce ca dominant tonusul simpatic
B. readuce ca dominant tonusul parasimpatic
C. readuce ca dominant tonusul simpatic doar
la nivel circulator
D. readuce ca dominant tonusul simpatic doar
la nivel hormonal

10. Muschiul are inervatie:


A.doar somatica
B.senzitiva si motorie.
C. doar senzitiva
D.somatica si vegetativa
11. Unitatea motorie este formata din :
A.un singur motoneuron alfa si toate fibrele motorii
inervate
B.o singura fibra motorie si un singur motoneuron alfa
C. o singura fibra motorie si un singur motoneuron
gamma
D. un singur motoneuron gamma si toate fibrele
motorii inervate
12. Fibrele musculare rosii sunt caracterizate de :
A.o contractie lenta
B.metabolismul anaerob
C.faptul ca obosesc usor
D.o retea capilara redusa
13. Cuplarea excitatiei cu contractia este realizata de:
A.magneziu
B.sodiu
C.calciu
D.potasiu
14. Depolarizarea celulei musculare se realizeaza prin:
A.influx de magneziu
B.eflux de potasiu
C.influx de calciu si potasiu
D.influx de sodiu si calciu
15. Contractia auxotonica este cea in care variaza:
A.lungimea fibrei musculare
B.tonusul
C.forta de contractie
D.lungimea si tensiunea muschiului
16. Micarea natural (deplasarea) este o succesiune
de faze
A izometrice
B. izotonice i auxotonice
C.izometrice si izotonice
D.izometrice, izotonice si auxotonice
17. Oboseala muscular se datoreaz:
A.scderii randamentului energetic
B.acumulrii de acid lactic
C.lipsei de O2
D. toate variantele sunt corecte
18. Dupa efort si consum energetic, cel/cea care
reface toate sistemele energetice este:
A.sistemul aerob
B.sistemul fosfagen
C.sistemul glicogen-acid lactic
D.sistemul anaerob
6

19. Necesitatea unei cantitati mai mari de oxigen in


efort determina ca mecanism sanguin adaptativ
imediat:
A.scaderea numarului trombocitelor
B.scaderea numarului limfocitelor
C.cresterea numarului eritrocitelor
D.scaderea numarului eritrocitelor
20. O frecventa respiratorie peste 60/ minut in efort
semnifica:
A.o adaptare neeconomica a respiratiei la efort
B.adaptare la efort la antrenati
C.adaptare la efort la neantrenati
D. o adaptare economica a respiratiei la efort
21. Presiunea partiala a:
A.oxigenului in artere se mentine aproape
constanta in efort
B. oxigenului in vene se mentine aproape
constanta in efort
C.bioxidului de carbon in artere creste la
limita superioar a efortului
D. bioxidului de carbon in vene scade la
limita superioar a efortului

4. BIOMECANICA
1. Muschii flexori ai soldului sunt:
a. Drept femural;
b. Biceps femural;
c. Pectineu;
d. Semitendinos.
2. n timpul mersului, unghiul de flexie (la
nivelul oldului) are aproximativ valoarea:
a. 50o;
b. 20o;
c. 70o;
d. 5o;
3. Condilii femurali se rostogolesc pe platoul
tibial:
a. Pe toat durata flexiei maxime;
b. Numai n extensie;
c. n primele 20o;
d. Numai n primele 10o;

4. n timpul mersului, fora ce acioneaz asupra


capului femural este:
a. Variabil;
b. Constant;
c. Cu o variaie nesemnificativ;
d. Numai n funcie de greutatea membrului
22. In efort, muschiul poate consuma de
inferior;
A.60 de ori mai mult oxigen decit in repaus
5. Muschiul care nu are rol in forta de la nivelul
B.100 de ori mai mult oxigen decit in repaus
articulatiei soldului (in timpul mersului) este:
C.10 de ori mai mult oxigen decit in repaus
a. Muschiul soleus;
D. 30 de ori mai mult oxigen decit in repaus
b. Muschiul drept femural;
c. Muschiul abductor;
23. Frecventa cardiaca critica care indica limita de
d. Muschiul sartorius.
solicitare compatibil cu creterea efortului aerob
6. n timpul flexiei, intre patel i condilii
pentru ca depirea ei nu mai determin creterea DC
femurali este o micare de:
(debitului cardiac) i nici consumul de O2 este:
a.
Rostogolire pur;
A.200/minut
b.
Rostogolire plus alunecare;
B.150/minut
c.
Alunecare pur;
C.160/minut
d.
Nici un rspuns nu este corect;
D.180/minut
7. Valoarea maxim a tensiunii la contactul
dintre condilii femurali i platoul tibial:
24. In efortul maxim, in muschi este distribuit
a. un Este mai mare pentru condilul medial;
procent din debitul cardiac egal cu:
b.
Este mai mare pentru condilul lateral;
A.100%
c.
Cele dou maxime au valori aproximativ egale;
B.pana la 90%
d.
Este la nivelul spinului intercondilian;
C.pina la 50%
8. Muschii abductori ai soldului sunt:
D.30-40%
a. Drept femural;
b. Biceps femural;
25. Tonul infinit semnifica:
c. Gluteus medius;
A.scaderea PA diastolice catre zero
d. Tibialul anterior.
B.cresterea PA diastolice peste 150 mm Hg
9. Pentru un genunchi sntos, axul mecanic
C. scaderea PA sistolice catre zero
trebuie s treac prin;
D.apropierea ca valori a presiunilor arteriale
a. Condilul lateral;
sistolice si diastolice
b. Condilul medial;
c. Spinul intercondilian;
d. Patel;

10. In genu varum valoarea maxim a tensiunii la


contactul dintre condilii femurali i platoul
tibial:
a. Este mai mare pentru condilul medial;
b. Este mai mare pentru condilul lateral;
c. Cele dou maxime au valori
aproximativ egale;
d. Este la nivelul spinului intercondilian;
11. Muschii flexori ai soldului sunt:
a. Drept femural;
b. Biceps femural;
c. Semitendinos;
d. Nici un raspuns nu este corect
12. Condilii femurali alunec pe platoul tibial:
a. n flexie maxim;
b. Numai n extensie;
c. n primele 60o;
d. Numai n primele 20o;
13. In genu valgum valoarea maxim a tensiunii
la contactul dintre condilii femurali i platoul
tibial:
a. Este mai mare pentru condilul medial;
b. Este mai mare pentru condilul lateral;
c. Eele dou maxime au valori aproximativ
egale;
d. Este la nivelul spinului intercondilian;
14. Muschiul care nu are rol in forta de la nivelul
articulatiei soldului (in timpul mersului) este:
a. Muschiul soleus;
b. Muschiul drept femural;
c. Muschiul abductor;
d. Muschiul ischiogambier.
15. Muchiul care are rol att n extensia oldului
ct i n flexia genunchiului este:
a. Bicepsul femural, poriunea scurt;
b. Bicepsul femural, poriunea lung;
c. Dreptul femural;
d. Vastul lateral.
16. n timpul mersului, unghiul maxim de
abducie (la nivelul oldului) are aproximativ
valoarea:
a. 50o;
b. 20o;
c. 70o;
d. 5o;

18. Pentru genu valgum, axul mecanic trece prin;


a. Condilul lateral;
b. Condilul medial;
c. Spinul intercondilian;
d. Patel;
19. n timpul mersului, unghiul de extensie (la
nivelul oldului) are aproximativ valoarea:
a. 50o;
b. 20o;
c. 70o;
d. 5o;
20. Muschii extensori ai soldului sunt:
a. Drept femural;
b. Biceps femural poriunea lung;
c. Vast medial;
d. Biceps femural poriunea scurt.
21. Muschiul care nu are rol in forta de la nivelul
articulatiei genunchiului este:
a. Muschiul vast lateral;
b. Muschiul tibial anterior;
c. Muschiul drept femural;
d. Muschiul semitendinos.
22. n sprijin unipodal, fora ce acioneaz asupra
capului femural este:
a. De patru ori greutatea corpului minus
greutatea membrului inferior;
b. De opt ori greutatea corpului;
c. De dou ori greutatea corpului;
d. Nici un rspuns nu este corect;
23. Micarea complex dintre condilii femurali i
platoul tibial este asigurat de:
a. Ligamentele ncruciate;
b. Spinul intercondilian;
c. Ligamentele laterale;
d. Ligamentul rotulian;
24. Muschiul care are rol in forta dezvoltata la
nivelul articulatiei femuro-tibiale este:
a. Muschiul gluteus maximus;
b. Muschiul tibial anterior;
c. Muschiul drept femural;
d. Muschiul piriform.

17. Muschii extensori ai soldului sunt:


a. Drept femural;
b. Biceps femural;
c. Vastul medial;
d. Soleus.
8

5. BAZELE TEORETICE SI METODICE


ALE KINETOTERAPIEI
1.
Diartrozele sunt articulaii:
a) fibroase, unirea realizndu-se prin esut conjunctiv
fibros
b) cu cavitate articular, sinovie i capsul, cartilaj
articular, cu posibiliti ample de micare n mai multe
direcii
c) cartilaginoase, permind o oarecare micare
d) unite prin cartilaj hialin.
2.

Celulele osului sunt:


a) osteoblaste
b) miozite
c) reticulocite
d) miocite

3.
Rolul lichidului sinovial este de:
a) a realiza o bun respiraie celular
b) a transporta osteoplaste
c) a ncetini micarea
d) lubrifiant i nutritiv pentru cartilaj
4.
Care este rolul ce nu poate fi ndeplinit de
tendon, din punct de vedere funcional:
a) organ de transmitere a forei de contracie
b) organ respirator
c) organ de modulare a contraciei brutale, rol de
amortizor
d) organ de amplificare a contraciei musculare deabia perceptibil
5.

Proprioceptorii nu includ:
a) receptorii cutanai
b) fusul muscular
c) receptorii articulari
d) organele de tendon

6.
Identificai factorul extern n limitarea
amplitudinii de micare, dup Gummerson:
a) tipul articulaiei
b) capacitatea muchiului de a se contracta i relaxa
c) abilitatea individual de a performa micri
(exerciii)
d) elasticitatea muscular
7.
Dup T. Sbenghe redoarea (stiffness-ul) se
refera la:
a) tixotropie i decondiionarea btrnilor
b) contractur ireversibil
c) afectarea jocului articular
d) anchiloz

8.
Evaluarea amplitudinii de micare
trebuie s aprecieze:
a) numai micarea pasiv
b) micarea autopasiv
c) numai micarea activ
d) att micarea pasiv, ct i cea activ
9.
Pentru refacerea mobilitii articulare
prin interesarea esutului moale se utilizeaz:
a) manipulrile
b) stretching-ul
c) mobilizri
d) exerciii cu greuti mari
10.
Stretching-ul nu este contraindicat n
urmatoarele situatii:
a) cnd limitarea amplitudinii de micare este
de cauz muscular
b) cnd limitarea este de cauz osoas
c) dup o fractur recent neconsolidat
d) n prezena unui process inflamator acut
sau infecios intra- sau periarticular
11.
Inhibiia activ (IA) se aplic:
a) n paralizii
b) numai muchiului normal inervat i sub
control voluntar normal
c) n refacerea mobilitii articulare
d) n refacerea sinovialei
12.
Micrile jocului articular sunt:
a) rulare, alunecare, rsucire, rotaie,
compresie
b) rulare, alunecare, circumducie, compresie,
traciune
c) rulare, alunecare, rsucire, compresie,
traciune
d) rulare, alunecare, rotaie, compresie,
traciune
13.
Testingul articular apreciaz:
a) end-fell-ul
b) excitabilitatea neuro-muscular
c) nivelul calcemiei
d) tonusul endocrin
14.
Care din urmtoarele reguli pentru
stretching, dup A. Adler, nu sunt adevarate?
a) nclzirea prealabil a esutului
b) aplicarea unor tehnici de relaxare
c) poziionarea corect a pacientului
d) Supranclzirea (overstretching) nu
cauzeaz durere sau rupturi ale fibrei
musculare

15.
Care sunt afirmaiile incorecte referitor la
efectele jocului articular:
a) asigur micrile segmentelor n articulaiile
periferice
b) asigur o repartiie fiziologic a lichidului sinovial
c) permite formarea de aderene n articulaie
d) Menine prezente impusurile aferente ale feedbackului proprioceptiv de la nivel articular

22.
Exerciiile unice scurte izometrice zilnice
(EUSIZ) constau n:
a) o contracie de 6 sec/zi
b) 20 de contracii a 6 sec., cu o pauz de 20 de sec.
ntre ele - o edin/ zi
c) serie de 3 contracii a 6 sec., cu o pauz de 30-60 de
sec. ntre contracii
d) o contracie de 12 sec/zi

16.
Tehnica oscilaiei gradate. Alegei gradele
incorecte:
a) gradul 1: mici amplitudini ritmice la nceputul
excursiei de micare
b) gradul 3: micri cu amplitudine mai larg, care nu
ating extremele excursiei de micare
c) gradul 4: la fel ca la gradul 3, dar cu mici oscilaii
d) gradul 5: mici amplitudini la limita mobilitii care
foreaz rezistena tisular (stretching)

23.

17.
Dintre tehnicile enumerate una nu se folosete
pentru obinerea inhibiiei active (IA):
a) tehnica hold-relax (contracie-relaxare)
b) tehnica hold-relax-contraction (contracie-relaxarecontracie)
c) tehnica contractiei agonistului
d) tehnica oscilaiei gradate
18.
Evaluarea muscular obiectiv se realizeaz
prin urmtoarele modaliti:
a) examen clinico-funcional
b) anamnez
c) goniometrie
d) spirometrie
19.

Mrimea forei musculare nu depinde de:


a) diametrul de seciune al muchiului
b) numrul unitilor motorii n aciune
c) frecvena impulsurilor nervoase
d) tipul articulaiei

20.
Contraindicaiile propriu-zise pentru
exerciiile cu rezisten sunt:
a) inflamaia i durerea intens articular
sau/i muscular n timpul exerciiului
b) respiraie anevoioas
c) puls i tensiune arterial ridicat
d) deficienele coloanei vertebrale
21.
Care afirmaie despre contraciile izometrice
pentru creterea forei musculare nu este adevarat:
a) reduc edemul prin efect de pomp
b) tehnica este simpl
c) durata exerciiilor este scurt
d) solicit articulaiile

Unitatea de baz a osului este:


a) neurofibrila
b) reticulocitul
c) miofibrila
d) osteonul

24.
Care set nu face parte din schema tehnicii
Oxford:
a) setul I: 10 ridicri cu 5 RM
b) setul II: 10 ridicri cu 90% 10 RM
c) setul III: 10 ridicri cu 80% 10 RM
d) setul IV: 10 ridicri cu 70% 10 RM
25.

Ligamentele i tendoanele nu sunt:


a) structuri conjunctive foarte dense
b) structuri cartilaginoase, netede
c) formate din fibre de colagen i elastin
d) structuri rezistente

26.
Dezavantajele contraciilor izometrice
utilizate n refacerea forei de contracie sunt:
a) eficiena crescut, tehnica simpl
b) nu amelioreaz supleea articular, dezvolt
un feed-back kinestezic redus
c) mai puin obositoare
d) necesit durate scurte de antrenament
27.

Abilitatea este:
a) capacitatea de a menine posturile
gravitaionale i antigravitaionale
b) execuia unei micri pe toat amplitudinea
ei fiziologic
c) posibilitatea de a iniia o micare
d) aptitudinea de a mica segmentele n afara
posturii sau locomoiei

28.
Orice corp rmne n starea sa de repaus sau
de micare uniform n linie dreapt dac nu intervine
o for exterioar, care s i schimbe starea
reprezint:
a) legea acceleraiei
b) legea ineriei
c) puterea
d) legea aciunii i reaciunii

10

29.
Controlul motor se dezvolt, de la natere pe
msura maturizrii sistemului nervos al copilului, n 4
etape:
a) stabilitatea, controlul, echilibrul, abilitatea
b) echilibrul, mobilitatea, stabilitatea, abilitatea
c) mobilitatea, stabilitatea, mobilitatea controlat,
abilitatea
d) controlul, stabilitatea, mobilitatea, echilibrul
30.
Dintre semnele caracteristice patologiei
coordonrii prin leziuni cerebeloase i extrapiramidale
sunt:
a) tremurturi, astm
b) obezitatea, ataxia
c) tremor, astm
d) ataxia, spasme
31.

32.

Postura corporal este influenat de 3 factori:


a) ereditate, strile patologice, obinuina
b) genetic, aptitudinile, atitudini
c) ereditate, comportament, obinuine
d) stri patologice, aptitudini, echilibru
ADL are ca obiective specifice rectigarea:
a) forei i rezistenei musculare
b) mobilitii articulare
c) ndeplinirii activitilor zilnice, de munc i
de agrement
d) stretching-ului

33.
Bolile cronice n secvenialitatea proprie:
boal - infirmitate (deficien) - incapacitate
(disfuncionalitate) - handicap sunt preocuprile:
a) pediatriei
b) recuperrii medicale
c) traumatologiei
d) chirurgiei
34.
Prin ce repere anatomice nu trece firul cu
plumb la aprecierea liniei gravitaiei ntregului corp
pentru nclinrile laterale:
a) apofiza spinoas a vertebrei C7
b) trohanter
c) pliul interfesier
d) spaiul dintre condilii interni ai genunchilor
35.
La examinarea din lateral nu se pot ntlni
urmtoarele modificri patologice:
a) genu valgum
b) genu recurvatum
c) cifoz dorsal accentuat
d) cifolordoz
36.
Evaluarea alinierii segmentelor corpului
trebuie realizat:
a) doar din fa
b) doar din lateral

c) doar din posterior


d) din fa, din posterior i din profil
37.
Stereognozia reprezint aprecieri n
legtur cu:
a) forma, dimensiunile, greutatea, consistena,
textura unui obiect
b) fora muscular
c) deficitul respirator
d) limitarea amplitudinii de micare
38.
Cele dou perioade distincte ale
ciclului de mers sunt:
a) contactul iniial, desprinderea
b) sprijinul pe un picior, sprijinul pe dou
picioare
c) sprijinul i balansul
d) desprinderea i pendularea
39.
Care dintre tipurile de mers nu sunt
patologice:
a) mers dureros
b) mers ncruciat, mers rulat
c) mers cu semnul Trendelenburg
d) mers stepat
40.
Identificai varianta corect pentru
efortul aerob:
a) un minut
b) 10 secunde
c) o or
d) cteva secunde
41.
Capsula articular este:
a) un esut muscular n continuarea periostului
b) un esut conjunctiv n continuarea tendonului
c) un esut conjuctiv fibros n continuarea periostului
d) un esut conjunctiv fibros n continuarea
muchiului
42.
n antrenamentul aerobic, cel mai
important parametru al efortului intensitatea
se bazeaz pe principiile:
a) accesibilitii i continuitii
b) tratrii difereniate i continuitii
c) legturii dintre teorie i practic
d) ncrcrii (overlood) i specificitii
43.
Structura programul de antrenament
aerobic este format din:
a) parte fundamental, parte de ncheiere
b) perioad de nclzire, perioada de exerciii
aerobice, perioada de ncheiere (rcire)
c) perioad de relaxare, perioad de
dezvoltarea forei i rezistenei
d) parte de anamnez, de nclzire, de relaxare
11

44.
Cavitatea articular este sediul unor stri
patologice variate care vor determina deficit
funcional, cu excepia:
a) redorilor
b) deficitului respirator
c) limitrii mobilitii articulare
d) anchilozelor
45.
Ordinea fireasc a traseului buclei gama
descris de Granit i Kaada este:
a) fibre musculare intrafusale - protoneuron senzitiv
spinal - neuroni intercalari - motoneuron alfa aferena gama static sau dinamic - motoneuronul gama
din cornul anterior
b) protoneuron senzitiv spinal - neuroni intercalari motoneuron alfa - fibre musculare intrafusale terminaia anulospiral din fus - fibre I A - aferena
gama static sau dinamic - motoneuronul gama din
cornul anterior
c) fibre musculare intrafusale - terminaia anulospiral
din fus - fibre I A - motoneuronul gama din cornul
anterior - protoneuron senzitiv spinal - neuroni
intercalari - motoneuron alfa
d) motoneuron gama din cornul anterior medular
aferen gama static sau dinamic fibrele musculare
intrafusale terminaiile anulospinale ale fusului
aferene senzitive ale fusului protoneuronul senzitiv
spinal neuronii intercalari motoneuron alfa i
motoneuron gama
46.
Identificai factorii interni ai creterii
flexibilitii (dup Gummerson):
a) elasticitatea muscular, a tendoanelor i
ligamentelor
b) abilitatea individual de a performa micri
(exerciii)
c) temperatura mediului
d) restricia sau lejeritatea hainelor
47.
Scderea amplitudinii de micare a unei
articulaii nu se poate produce datorit:
a) esutului moale
b) articulaiei
c) esutului moale i articulaiei
d) muchiului cardiac
48.

Reflexul miotatic este reflex de:


a) ntindere
b) reflex de tendon
c) reflex flexor
d) nici una

49.
Spasticitatea (piramidal) poate fi definit ca
fiind:
a) hipotonie muscular, cu limitarea amplitudinii de
micare
b) atrofie muscular

c) rezistena excesiv a unui muchi la


ntinderea pasiv
d) cicatrice tisular
50.
Aprecierea unghiului maxim al unei
micri nu se poate realiza:
a) goniometric
b) prin traciune
c) prin firul cu plumb
d) subiectiv, prin unghiuri imaginare
51.
Marea mobilitate a umrului se
datoreaz celor:
a) 5 articulaii (3 adevrate, 2 false)
b) 4 articulaii (2 adevrate, 2 false)
c) 5 articulaii (2 adevrate, 3 false)
d) 3 articulaii (2 adevrate, 1 fals)
52.
Selectai enunurile adevarte incluse
n regulile generale ale bilanului articular:
a) cotul i genunchiul au micari de extensie
b) goniometru trebuie s fie presat pe
segmente
c) aezarea pacientului n poziia preferat de
acesta
d) aplicarea goniometrului pe partea lateral a
articulaiei testate (cu cteva excepii,
exemplu msurarea supinaiei)
53.
Testing-ul muscular reprezint:
a) msurarea amplitudinilor de micare n
articulaii
b) tehnici de evaluare a deficitului respirator
c) msurarea flexibilitii articulaiilor
d) un sistem de tehnici de examen manual
pentru evaluarea forei musculare
54.
Care sunt condiiile care nu sunt
obligatorii pentru realizarea unui bilan
muscular:
a) sa precead bilanul articular
b) poziionarea corect a pacientului i
cooperarea acestuia
c) nregistrarea valorilor n sistemul cotat de
la 5 la 0
d) evaluarea indicelui de mas corporal
55.
Cotarea bilanului muscular se
realizeaz n:
a) 5 trepte, de la 5 la 0
b) 6 trepte, de la 5 la 0
c) 5 trepte, de la 5 la 1
d) fr trepte

12

56.
Care afirmaie este corect cu privire la
valoarea 3 n cotarea bilanului muscular:
a) constituie un prag funcional muscular pentru
membrele inferioare
b) constituie un prag funcional muscular pentru
membrele superioare
c) constituie un prag funcional muscular pentru
membrele superioare i inferioare
d) nici un raspuns nu este corect

63.
Care dintre variante nu este end-fell (senzaie
final la aprecierea AM):
a) o senzaie de duritate, ca de blocare os pe os (endfell dur)
b) o senzaie de usturime (end-fell semidur)
c) o senzaie de rezisten moale care cedeaz pe
cive milimetri (end-fell moale)
d) o senzaie intermediar, ntre cea dur i moale,
caracterizat ca ferm (end-fell ferm)

57.
Tehnica bilanului muscular (5-0) a forei
musculare se realizeaz:
a) 0, 1, 2 - antigravitaional, 3, 4, 5 - fr gravitaie
b) 2, 1, 0 - antigravitaional, 5, 4, 3 - fr gravitaie
c) 5, 4 - antigravitaional, 3, 2, 1, 0 - fr gravitaie
d) 5, 4, 3 - antigravitaional, 2, 1, 0 - fr gravitaie

64.
Metode specifice refacerii amplitudinii de
micare:
a) stretching-ul
b) manipulri, mobilizri
c) inhibiia activ (IA)
d) toate rspunsurile sunt corecte

58.

Supinaia este micarea de:


a) rotare spre interior
b) orientare a palmei n sus
c) rotaie intern a pumnului
d) orientare a palmei n jos

59.
Poziionarea pacientului supus testing-ului
muscular poate fi astfel:
a) antigravitaional i fr gravitaie
b) pentru fiecare treapt o poziie
c) 3 poziii (5-4, 3-2, 1-0)
d) o singur poziie pentru toate treptele
60.
Precizai care categorie nu aparine ADLurilor:
a) igien i alimentare
b) mobilitate n pat
c) for i rezisten
d) comunicare
61.
Sinoviala este:
a) membrana care tapeteaz n exterior capsula
articular
b) membrana care captuete cartilajul osului
c) membrana care nvelete fibra muscular
d) membrana care tapeteaz intern capsula articular
62.
Care este afirmaia fals n legtur cu
elementele aspectului general al corpului, n evaluarea
posturii:
a) atitudinea corpului
b) creterea corpului (nlime i greutate n
raport cu vrsta)
c) rezistena la efort
d) dezvoltarea global n raport cu vrsta

65.
Care dintre variante nu reprezint un tip de
stretching:
a) redus-activ
b) dinamic, static (pasiv)
c) balistic, izometric
d) activ (sau stato-activ)
66.
Identificai afirmaia fals despre beneficiile
stretching-ului, dup A. Adler:
a) crete tensiunea muscular i poate provoca durere
b) determin relaxare fizic i psihic
c) scade riscul de traumatisme ale aparatului
locomotor
d) crete flexibilitatea esuturilor
67.
Pregtirea pacientului pentru stretching nu
trebuie s in seama de:
a) nclzirea esutului
b) reacia alergic a pacientului la medicaie
c) aplicarea unor procedee de relaxare
d) alegerea procedeului celui mai adecvat i
comod pentru pacient
68.
Ce nu constituie precauii n aplicarea
stretching-ului:
a) ntinderea esuturilor care au fost n
imobilizare prelungit
b) pacienii cu osteoporoz
c) pacienii cu fracturi recente nc incomplet
consolidate
d) pacienii crora li s-au aplicat procedee de
relaxare
69.

n stretching-ul activ este foate important:


a) dieta
b) controlul respiraiei
c) ambele
d) nici una

13

70.

Stretching-ul este contraindicat:


a) la persoanele relaxate fizic i psihic
b) n prezena persistenei unei dureri la orice
micare articular
c) la sedentari
d) la sportivi

71.
Cauzele apariiei durerii n aplicarea
stretching-ului:
a) relaxarea pacientului
b) efectuarea nclzirii (masaj, exerciii)
c) comunicarea permanent cu pacientul
d) forarea exerciiilor, ntindere exagerat
72.
Indicaiile refacerii jocului articular nu
prevd:
a) msurarea indicelui de condiie fizic
b) limitarea micrilor articulare prin afectare
articular capsular
c) rolul profilactic n cazul imobilizrilor prelungite
d) meninerea feedback-ului proprioceptiv articular
73.
Care este afirmaia fals ntre precauiile
mobilizrilor articulaiilor periferice (MAP):
a) protezele totale
b) bolile osoase, neoplazii, fracturi
c) o articulaie nedureroas
d) o articulaie inflamat i foarte dureroas
74.
Regulile aplicrii tehnicilor de mobilizare a
articulaiilor periferice nu prevd:
a) poziia comod i relaxat a pacientului
b) respectarea principiului progresivitii, ca
intensitate i amplitudine
c) poziionarea kinetoterapeutului pentru o
abordare uoar a pacientului
d) forarea lucrului ntr-o articulaie blocat,
dureroas

77.
Una dintre urmtoarele afirmaii este
fals:
a) dup numrul de articulaii peste care trec
muchii pot fi uni-, bi- sau poliarticulari
b) dup aezare muchii sunt superficiali sau
profunzi
c) dup numrul capetelor de origine muchii
sunt mono, biceps, triceps, cvadriceps
d) dup structur i funcie muchii pot fi
penai, uni- sau bipenai
78.
n metabolismul glucozei exist:
a) doar calea aerob
b) doar calea anaerob
c) nici o cale
d) dou ci diferite: anaerob i aerob
79.
Metabolismul glucozei pe calea
aerob se realizeaz:
a) n prezena O2
b) n lipsa O2
c) n prezena acidului lactic n exces
d) n prezena H2O
80.
Ciclul Krebs este ntlnit n
metabolismul:
a) anaerob lactacid
b) anaerob alactacid
c) aerob
d) nici unul

75.
Identificai cei 3 timpi n tehnica manipulrii,
aplicat att articulaiilor periferice, ct i coloanei
vertebrale:
a) punerea n aezat, impulsul manipulativ, relaxare
b) punerea n poziie, n tensiune, impulsul
manipulativ
c) relaxarea, punerea n poziie, impulsul manipulativ
d) punerea n tensiune, relaxarea, impulsul
manipulativ
76.
Cele 2 reguli de baz a tehnicii manipulrii n
creterea amplitudinii de micare:
a) s nu provoace durere, regula micrii contrare
b) manipularea se realizeaz pe direcia de micare
blocat, fr durere
c) regula micrii contrare, cu durere
d) manipularea se realizeaz pe direcia de micare
blocat, cu durere
14

6.

KINETOLOGIE MEDICALA

1. Dintre tipurile de imobilizare nu fac parte:


a) imobilizarea de punere n repaus
b) imobilizarea activ
c) imobilizarea de contenie
d) imobilizarea de corecie
2. Care din urmtoarele tehnici apartin
imobilizrii:
a) relaxarea muscular
b) punerea n repaus
c) posturile de facilitare
d) contractia izometric
3. Imobilizarea general de punere n repaus se
aplic pacienilor cu:
a) boli grave cardio-pulmonare
b) traumatisme uoare
c) tendinite
d) flebite
4. Imobilizarea segmentar de punere n repaus
se aplic:
a) traumatismelor cranio-cerebrale grave
b) arsuri ntinse
c) procese inflamatorii localizate
d) traumatisme toracice
5. Imobilizarea de contenie nu se utilizeaz
pentru:
a) consolidarea fracturilor
b) n luxaii
c) artrite specifice
d) arsuri
6. Care afirmaie nu se regsete printre regulile
imobilizrii:
a) aparatul s nu jeneze circulaia
b) sub aparat, s se menin tonusul musculaturii
prin contracii izometrice
c) segmentele s fie poziionate n timpul
imobilizrii n poziii funcionale
d) este normal s creeze disconfort fizic i psihic
pacientului
7. Dezavantajele imobilizrilor pe termen lung:
a) favorizeaz circulaia venoas
b) amelioreaz mobilitatea articular
c) induce hipotrofii musculare de inactivitate
d) creaz confort fizic i psihic pacientului
8. Posturile pot fi:
a) active i cu rezisten
b) active i de facilitare
c) corective i cu rezisten
d) corective i de facilitare

9. Posturile corective pot fi:


a) liber, liber-ajutat, fixat
b) fixat, atrnat, liber
c) sprijinit, liber-ajutat, fixat
d) liber, liber-ajutat, atrnat
10. Posturile de facilitare nu se refer la:
a) drenaj bronic
b) micri active
c) facilitare respiratorie sau cardiac
d) drenaj biliar
11. Tehnicile anakinetice sunt:
a) micri active cu rezisten
b) micri pasive
c) relaxarea muscular
d) imobilizarea, posturarea
12. Mobilizarea pasiv ndeplinete urmtoarele
condiii:
a) o articulaie se mobilizeaz prin intermediul a
dou articulaii
b) se va executa pe mai multe direcii de micare,
fr pauz
c) se va pregti prin aplicaii de cldur, masaj sau
electroterapie antialgic
d) este o tehnic global, deci nu se va mobiliza
articulaie dup articulaie i fiecare direcie de
micare
13. Care dintre tehnici nu aparin mobiliztorilor
pasive:
a) traciuni
b) autopasiv
c) contracia izometric
d) prin manipulare
14. Mobilizarea pasivo-activ aparine:
a) tehnicilor anakinetice
b) mobilizrilor active
c) tehnici kinetice statice
d) mobilizrilor pasive
15. Care din urmtoarele modaliti tehnice nu
aparine mobilizrilor active voluntare:
a) mobilizarea activ liber
b) mobilizarea activo-pasiv
c) mobilizarea pasivo-activ
d) mobilizarea activ cu rezisten
16. Mobilizarea pasiv pur asistat se ncadreaz
n tehnicile:
a) anakinetice de posturare
b) kinetice statice
c) anakinetice dinamice
d) kinetice dinamice
15

17. Mobilizarea autopasiv o realizeaz:


a) pacientul
b) kinetoterapeutul
c) kinetoterapeutul mpreun cu pacientul
d) cu ajutorul ortezelor

24. Tehnicile kinetice statice constau n:


a) contracie izometric, relaxare muscular
b) contracie izotonic, relaxare muscular
c) contracie izometric, imobilizare
d) contracie izotonic, posturare

18. Mobilizarea autopasiv nu poate fi realizat


prin:
a) presiunea corpului
b) imobilizare de corecie
c) aciunea membrului sntos
d) intermediul unor instalaii (scripei)

25. Principii de baz ale exerciiului fizic


terapeutic:
a) exerciiile se execut rapid
b) progresivitate lent, poziii de start stabile
c) la contracii intense pauze mici
d) etapizarea programului de exerciii nu este
obligatoriu

19. Care sunt parametrii ce nu se regsesc n


cadrul mobilizrii pasiv pur asistat:
a) posturarea pacientului n instalaii
b) poziia, prizele i contraprizele
kinetoterapeutului
c) manevrele, fora i ritmul de mobilizare
d) poziia pacientului
20. Modalitile tehnice de mobilizare activ
voluntar sunt:
a) activ asistat, activ cu rezisten, pasivo-activ
b) activ cu rezisten, contracia izometric, activ
asistat
c) pasivo-activ, activo-pasiv, activ cu rezisten
d) activ asistat, activ cu rezisten, activ liber
21. Care obiective nu sunt specifice mobilizrilor
active voluntare:
a) creterea sau meninerea amplitudinii de micare
a unei articulaii
b) meninerea unei poziii corectoare cu ajutorul
unor instalaii
c) creterea sau meninerea forei musculare
d) dezvoltarea coordonrii neuro-musculare
22. Mobilizarea activ reflex este realizat de:
a) contracii izometrice executate voluntar de
pacient
b) contracii musculare reflexe necontrolate i
necomandate voluntar de pacient
c) contracii izotonice executate voluntar de
pacient
d) contracii musculare controlate de pacient
23. Contracia muscular, fr s determine
micarea segmentului reprezint o tehnic:
a) kinetic activ cu rezisten
b) kinetic dinamic
c) kinetic static
d) kinetic activ asistat

26. Ultimul nivel al controlului motor este:


a) mobilitatea
b) abilitatea
c) stabilitatea
d) mobilitatea controlat
27. Bilanul muscular are un sistem de cotare pe o
scal de la:
a) 0-1
b) 0-5
c) 0-10
d) 0-100
28. Dintre micrile articulare elementare,
abducia este:
a) micarea de apropiere a membrului sau
segmentului de axul corpului
b) micarea de ndeprtare a membrului sau
segmentului de axul corpului
c) micarea de rsucire a membrului n jurul axului
longitudinal
d) micarea de circumducie
29. Micrile active se execut la comanda
examinatorului i nu implic:
a) nelegerea (exemplificarea) micrii cerute de
ctre pacient
b) cooperare din partea pacientului
c) manevrarea de ctre examinator a segmentului
d) comunicare ntre pacient i examinator
30. Bilanul muscular este un proces:
a) activ
b) pasiv
c) efectuat cu ajutorul aparaturii medicale
d) static
31. Datele obinute de bilanul muscular nu sunt
necesare pentru:
a) elaborarea, controlul i modificarea programului
de recuperare
b) orientarea tipului de intervenie medicochirurgical
16

c) contureaz deseori prognosticul funcional al


pacientului
d) msurarea indicilor cardio-vasculari
32. Exerciiile unice scurte izometrice zilnice
(EUSIZ) constau n:
a) o contracie de 12 sec/zi
b) 20 de contracii a 6 sec., cu o pauz de 20 de
sec. ntre ele - o edin/ zi
c) serie de 3 contracii a 6 sec., cu o pauz de 3060 de sec. ntre contracii
d) o contracie de 6 sec/zi
33. Micarea activ asistat este utilizat n
cazurile de for:
a) -2, -3
b) 5 i 4
c) nici un raspuns corect
d) 0, 1
34. Pe scala numeric adaptat, rezultatele
testing-ului muscular sunt:
a) 4 (bun) muchiul poate executa micarea pe
toat amplitudinea contra unei fore exterioare
b) 4 (acceptabil) muchiul mobilizeaz complet
segmentul contra gravitaiei (fr alt
contrarezisten)
c) 4 (bun) muchiul deplaseaz
antigravitaional, complet, segmentul contra unei
rezistene medii
d) 4 (acceptabil) muchiul mobilizeaz
segmentul, dar cu eliminarea gravitaiei
35. La examinarea din spate se pot aprecia:
a) linia tendoanelor ahiliene
b) bolta longitudinal a piciorului
c) bolta orizontal a piciorului
d) relieful genunchiului
36. Linia gravitaiei ntregului corp se apreciaz
prin utilizarea:
a) scalei de la 0 la 5
b) firului de plumb
c) ADL-ului
d) testing-ului muscular
37. Ciclul Krebs este ntlnit n metabolismul:
a) anaerob lactacid
b) aerob
c) anaerob lactacid
d) aerob alactacid
38. Palparea maselor musculare, n poziii de
relaxare ne precizeaz:
a) deficit cardio-vascular
b) rezistena la efort
c) deficitul respirator
d) hipotonii sau hipertrofii musculare

39. Creterea forei musculare este condiionat


de urmtorii factori:
a) intensitate, complexitate
b) durat, volum
c) complexitate, durat
d) intensitate, durat
40. Micarea activ se aplic n antrenarea
muchilor de for doar:
a) 4 i 3
b) 2 i 3
c) 3+, 2
d) nici un raspuns corect
41. Cele 2 reguli de baz a tehnicii manipulrii n
creterea amplitudinii de micare:
a) regula micrii contrare, cu durere
b) manipularea se realizeaz pe direcia de micare
blocat, fr durere
c) s nu provoace durere, regula micrii contrare
d) manipularea se realizeaz pe direcia de micare
blocat, cu durere
42. Progresivitatea pentru tonifierea muscular nu
se realizeaz prin:
a) creterea progresiv a lungimii sau greutii
braului prghiei (rezistenei)
b) scoaterea treptat a ajutorului dat unei micri
de musculatur accesorie
c) adugarea unei serii de mici i ritmice micri la
limitele sectorului de mobilitate articular
d) creterea amplitudinii unei micri executate
contra gravitaiei sau cu o greutate adugat
43. Suprafaa bazei de susinere a corpului n
timpul exerciiului fizic:
a) cu ct aceasta va fi mai mare, cu att poziia va
fi mai stabil
b) cu ct acesta va fi mai mic, cu att poziia va fi
mai stabil
c) cu ct aceasta va fi mai mare, cu att poziia nu
va fi mai stabil
d) cu ct acesta va fi mai mic, cu att poziia va fi
n echilibru
44. Poziiile iniiale (de start) pot fi:
a) numai fundamentale
b) numai derivate
c) fundamentale i derivate
d) nici un rspuns nu este corect
45. La examinarea din profil nu se poate aprecia:
a) prezena cifozei
b) relaxarea sau slbirea musculaturii abdominale
c) genu varum
d) genu recurvatum
17

46. Evaluare ADL nu const n:


a) igien, mbrcare
b) utiliti, alimentare
c) comunicare, locomoie
d) efectuare de exerciii de for

54. La examinarea din fa se pot aprecia:


a) lordoza
b) linia tendoanelor ahiliene
c) cifoza
d) genu valgum

47. Poziiile derivate din postura ortostatic se


realizeaz prin:
a) doar schimbarea poziiei membrelor superioare
i a trunchiului
b) doar schimbarea poziiei membrelor inferioare i
a trunchiului
c) schimbarea poziiei trunchiului i a membrelor
superioare i inferioare
d) doar schimbarea poziiei trunchiului

55. Schemele de facilitare Kabat nu sunt utilizate:


a) pasiv sau activ
b) activo-pasiv
c) prin imobilizare
d) activ, cu rezisten

48. Tehnici pentru promovarea mobilitii


controlului motor, n iniierea micrii:
a) relaxare-opunere, circuit, iniierea ritmic
b) iniiere ritmic, micare activ de relaxareopunere
c) progresia cu rezisten, iniierea ritmic
d) relaxare-contracie, contracia izometric n
zona scurtat
49. Elementele de facilitare telereceptive nu sunt:
a) Vzul
b) Auzul
c) Stimularea sinusului carotidian
d) Olfacia
50. Pentru redredarea scoliozelor se utilizeaz
metoda:
a) Klapp
b) Schultz
c) Kabat
d) De Lorme-Watkins
51. Micarea activ cu rezisten se aplic pentru
antrenarea muchilor de for:
a) 5, -5, 4, 4+
b) 2+, 3+, -4, 4, 4+
c) 4+, 4, -4, 3, +3
d) -2, 2+, -3, 3+, 4
52. Fitness-ul este dependent de:
a) de o foarte bun flexibilitate muscular
b) detent
c) de o foarte bun vitez de deplasare
d) rezistena general a organismului
53. Componentele micrii ce nu se regsesc
pentru fiecare schem n spiral sau diagonal, din
metoda Kabat:
a) flexie sau extensie
b) abducie sau adducie
c) circumducie
d) rotaie extern sau intern

56. Din cadrul metodelor speciale n


kinetologie nu fac parte:
a) scripetoterapia
b) mecanoterapia
c) sistemul Guthrie-Smith
d) Bobath
57. Scripetoterapia se realizeaz prin intermediul
sistemelor:
a) scripete-greutate, scripete reciproc
b) scripete reciproc, aparate ortopedice
c) scripete-greutate, benzi elastice
d) scripete-greutate, aparate pentru masaj
58. Identificai afirmaiile false pentru testarea
forei musculare:
a) 3, muchiul mobilizeaz segmentar, dar cu
eliminarea gravitaiei
b) 0, muchiul nu realizeaz nici un fel de
contracie
c) -3, micare contra gravitaiei, dar incomplet
fa de amplitudinea maxim
d) 1, schat, nu exist micare, dar se simte
contracie la nivelul tendonului
59. ATP, CP semnific:
a) acidtrifosforic, citrin-fosfat
b) adenozintrifosfat, creatin-fosfat
c) adenozinfosfat, fosfo-citrin
d) acidfosforic, creatin-fosfat
60. Tehnici de promovare a abilitii controlului
motor:
a) izometria alternat, relaxare-opunere
b) progresia cu rezisten, secvenialitatea normal
c) relaxare-contracie, stabilizarea ritmic
d) iniierea ritmic, micarea activ de relaxareopunere
61. Creterea forei musculare prin exerciii cu
rezisten progresiv se realizeaz cu ajutorul
metodei:
a) Jacobson
b) Kabat
c) De Lorme-Watkins
d) Williams
18

62. Sistemul Guthrie-Smith const n utilizarea:


a) instalaii pentru imobilizare
b) resorturi, cordoane elastice
c) aparaturii pentru masaj mecanic
d) scripeilor

70. Schemele antagoniste pe flexie i extensie, din


metoda Kabat sunt n numr de:
a) 1 pentru flexie, 2 pentru extensie
b) 2 pentru flexie, 1 pentru extensie
c) 2 pentru flexie i 2 pentru extensie
d) 1 pentru flexie, 1 pentru extensie

63. Terapia ocupaional este metoda care face


legtura dintre:
a) refacerea forei i reeducarea mersului
b) recuperarea medical i recuperarea socioprofesional
c) efort fizic i refacerea dup efort
d) refacerea deficitului respirator i amplitudinea
de micare

71. Sistemul kinetic cu arcuri (Guthrie-Smith) nu


este utilizat pentru:
a) creterea forei musculare
b) suspendarea unui membru n sistem elastic pe
vertical
c) creterea indicilor respiratori la efort
d) creterea amplitudinii unei micri

64. Momentele manipulrilor nu constau n:


a) punerea n tensiune
b) punerea n poziie
c) suspendarea excentric
d) impulsul manipulativ

72. Relaxarea general se poate obine prin:


a) exerciii active, cu rezisten
b) masaj
c) contracii izometrice ntre 12-30 secunde
d) mobilizri active executate rapid

65. Identificai afirmaiile false n aplicarea


traciunilor vertebrale:
a) sistemele de fixare s nu lezeze esuturile i s
nu jeneze circulaia
b) poziia pacientului trebuie s fie ct mai flexat
c) fora de traciune este progresiv
d) durata edinei nu depete 10-15 minute
pentru coloana cervical

73. Identificai gradul, n testing-ul muscular


pentru calificativ slab, cu micare complet, dar
cu gravitaia exclus:
a) 1
b) 2+
c) 3d) 2

66. Sportul terapeutic nu are efecte:


a) fiziologice
b) psihice
c) de reorientare profesional
d) sociale
67. Hidroterapia parial pentru creterea
mobilitii articulare nu se realizeaz prin:
a) imobilizri
b) mobilizri pasive
c) mobilizri active
d) mobilizri pasivo-active
68. Micarea complet contra gravitaiei, cu
rezisten uoar, unde oboseala apare repede, este
evaluat pe scala testing-ului muscular cu:
a) 3
b) 3+
c) 4
d) -3
69. Tehnici de promovare a stabilitii controlului
motor:
a) relaxare-contracie
b) relaxare-opunere
c) progresia cu rezisten
d) contracia izometric n zona scurtat

74. Realizeaz micare complet contra


gravitaiei i a unei rezistene puternice:
a) 4
b) 3+
c) 5
d) 2+
75. n exerciiile de tip Kabat se ine seama c
dou micri nu se asociaz niciodat, indiferent de
schema de micare:
a) flexie cu rotaie extern, totdeauna la membrul
superior
b) extensie cu rotaie intern, totdeauna la membrul
superior
c) adducie cu rotaie extern, totdeauna, la
membrul inferior
d) abducia cu rotaie extern, totdeauna la
membrul inferior
76. Suspensoterapia const n:
a) micri active cu cordonul elastic
b) scoaterea corpului sau a membrului de sub
influena gravitaiei
c) micri active, cu rezisten
d) micri active cu ajutorul resorturilor

19

77. Micarea parial n condiii de excludere a


gravitii este evaluat pe scala testing-ului
muscular cu:
a) 2+
b) 3
c) -3
d) -2
78. Un element definitoiu n realizarea relaxrii
ca obiectiv al kinetologiei l constituie:
a) respiraia controlat
b) creterea forei
c) mobilitatea coloanei vertebrale
d) creterea rezistenei la efort
79. Schemele de facilitare Kabat sunt utilizate:
a) pasiv, prin micare liber, fr rezisten
b) activ, de ctre kinetoterapeut determinndu-se
limitele de micare
c) activo-pasiv de ctre kinetoterapeut
d) activ, cu rezisten pentru creterea forei
80. n corectarea posturii i aliniamentului
corpului nu se utilizeaz urmtoarele tehnici:
a) micri pasive, active, active asistate
b) posturi corectate sau hipercorectate
c) posturi cu greuti mari pe umeri
d) contracii izometrice
81. Care dintre urmtoarele obiective de
kinetoterapie nu se aplic n S.A.:
a) meninerea posturii i aliniamentului corect al
corpului
b) meninerea supleei articulare
c) meninerea tonusului muscular paravertebral
d) corectarea anchilozelor
82. Tehnici comune de promovare a stabilitii,
mobilitii controlate i abilitii controlului
motor:
a) iniiere ritmic
b) inversare lent cu opunere
c) progresie cu rezisten
d) relaxare-opunere
83. n cadrul posturilor corectoare adaptate la
bolnavul spondilitic, care dintre urmtoarele este
incorect:
a) decubit dorsal fr pern sub cap, cu o perni
sub coloana dorsal, membrele superioare sub
ceaf, coatele ating patul
b) decubit dorsal pe pat tare fr pern, cu oldurile
i genunchii flectate
c) decubit dorsal cu perni sub coloana toracal,
sculei de nisip pe umeri i genunchi
d) poziia Sfinxului

84. Care obiective generale n programele de


kinetoprofilaxie pentru aduli nu se regsesc:
a) meninerea forei i rezistenei musculare
b) meninerea capacitii de efort
c) creterea i dezvoltarea armonioas
d) meninerea unei posturi corecte
85. Sistemele de testare global a aparatului
MNAK sunt:
a) Hettinger, Klapp
b) Richter, Hettinger
c) Guthrie-Smith
d) Smith, Richter
86. Care dintre programele de gimnastic nu
aparin profilaxiei primare:
a) programul de 11 minute ale Forelor Aeriene
Canadiene
b) programul gimnasticii aerobice
c) programul de exerciii Kabat
d) programul de 10 minute Hettinger
87. Tehnica exerciiilor repetitive scurte
izometrice zilnice (ERSIZ) const n:
a) repetarea de 20 de ori a unor scurte contracii
izometrice, n aceeai edin
b) repetarea de 30 de ori a unor scurte contracii
izometrice, n edine diferite
c) repetarea de 20 de ori a unor scurte contracii
izotonice, n aceeai edin
d) repetarea de 30 de ori a unor scurte contracii
izotonice, n edine diferite
88. O contracie de 6 secunde pe zi reprezint:
a) ERSIZ
b) EUSIZ
c) ADL
d) ILO
89. Exerciiile dinamice cu rezisten pentru
creterea forei sunt:
a) exerciiile cu 10 r m
b) EUSIZ
c) MARO
d) ERSIZ
90. Metodele specifice relaxrii sunt:
a) Bobath, Schultz
b) Jacobson, Williams
c) Schultz, Jacobson
d) Jacobson, Muler-Hettinger
91. Corectarea deficitului respirator nu se
realizeaz prin:
a) posturi relaxante
b) posturi de drenaj bronic
c) posturi corective cu imobilizare
d) posturi facilitorii
20

92. Antrenamentul la efort nu se adreseaz:


a) bolnavilor cardio-vasculari
b) bolnavilor cu fracturi incomplete calusate
c) bolnavilor respiratori
d) sedentarilor
93. Metode ce nu se regsesc n antrenamentul la
efort:
a) alergare, covorul rulant
b) urcatul scrilor, not
c) micare activ de relaxare-opunere
d) bicicleta ergometric, mersul
94. Metodele de antrenament la efort pentru
pacienii cu deficiene funcionale cardiopulmonare i locomotorii severe sunt:
a) urcatul i cobortul scrilor i pantelor ntr-un
ritm susinut
b) bicicleta ergometric
c) alergarea pe teren variat
d) pregatire pentru activitile de autongrijire i
casnice
95. Identificai factorul extern n limitarea
amplitudinii de micare, dup Gummerson:
a) tipul articulaiei
b) capacitatea muchiului de a se contracta i
relaxa
c) abilitatea individual de a performa micri
(exerciii)
d) elasticitatea muscular
96. Evaluarea amplitudinii de micare trebuie s
aprecieze:
a) numai micarea pasiv
b) micarea autopasiv
c) numai micarea activ
d) att micarea pasiv, ct i cea activ
97. Inhibiia activ (IA) se aplic:
a) n paralizii
b) numai muchiului normal inervat i sub control
voluntar normal
c) n refacerea mobilitii articulare
d) n refacerea sinovialei
98. Testingul articular apreciaz:
a) end-fell-ul
b) excitabilitatea neuro-muscular
c) nivelul calcemiei
d) tonusul endocrin
99. Sistemul Hettinger, de testare global a
aparatului MNAK, nu presupune testarea:
a) mobilitii articulare i a echilibrului
b) elasticitii toracice i tonicitii abdominale
c) forei musculare
d) capacitii de efort

100. Redoarea articular (dup T. Sbenghe) se


refera la:
a) tixotropie
b) retractur
c) afectarea jocului articular
d) procese de scurtare adaptativ
101. Stretching-ul nu este contraindicat n
urmatoarele situatii:
a) cnd limitarea amplitudinii de micare este de
cauz muscular
b) cnd limitarea este de cauz osoas
c) dup o fractur recent neconsolidat
d) n prezena unui proces inflamator acut sau
infecios intra- sau periarticular
102. Care din urmtoarele reguli pentru stretching
nu sunt adevarate?
a) nclzirea prealabil a esutului
b) aplicarea unor tehnici de relaxare
c) poziionarea corect a pacientului
d) forarea ntinderii n prezena persistenei unei
dureri la orice micare articular
103. Tehnica oscilaiei gradate. Alegei gradele
incorecte:
a) gradul 1: amplitudini maxime ritmice la
nceputul excursiei de micare
b) gradul 3: micari ample spre excursia maxim,
la nivelul rezistenei tisulare
c) gradul 4: la fel ca la gradul 3, dar cu mici
oscilaii
d) gradul 5: mici amplitudini la limita mobilitii
care foreaz rezistena tisular (stretching)
104. n antrenamentul aerobic, cel mai important
parametru al efortului intensitatea se bazeaz pe
principiile:
a) accesibilitii i continuitii
b) tratrii difereniate i continuitii
c) legturii dintre teorie i practic
d) ncrcrii (overlood) i specificitii
105. Cavitatea articular este sediul unor stri
patologice variate care vor determina deficit
funcional, cu excepia:
a) redorilor
b) deficitului respirator
c) limitrii mobilitii articulare
d) anchilozelor
106. Pentru refacerea mobilitii articulare prin
interesarea esutului moale se utilizeaz:
a) manipulrile
b) stretching-ul
c) mobilizri
d) exerciii cu rezisten
21

107. Tehnici comune de promovare a mobilitii


controlate i abilitii controlului motor:
a) IL, SI, MARO, IR
b) RO, RR, IL, ILO
c) IL, ILO, CR, SI , IA
d) CIS, ILO, IA, IL
108. Micrile jocului articular sunt:
a) rulare, alunecare, rsucire, compresie, traciune
b) rulare, alunecare, rsucire, rotaie, compresie
c) rulare, alunecare, circumducie, compresie,
traciune
d) rulare, alunecare, rotaie, compresie, traciune
109. Identificai factorii interni ai creterii
flexibilitii:
a) elasticitatea muscular, a tendoanelor i
ligamentelor
b) momentul zilei
c) temperatura mediului
d) restricia sau lejeritatea hainelor
110. Reflexul miotatic este reflex de :
a) reflex de tendon
b) reflex flexor
c) ntindere
d) nici una
111. Micarea de supinaie este micarea de:
a) rotare spre interior
b) orientare a palmei n jos
c) rotaie intern a pumnului
d) orientare a palmei n sus

115. Care este afirmaia fals n legtur cu


elementele aspectului general al corpului, n
evaluarea posturii:
a) atitudinea corpului
b) creterea corpului (nlime i greutate n raport
cu vrsta i sexul)
c) rezistena la eforturi aerobice
d) dezvoltarea global n raport cu vrsta
116. Care dintre variante nu reprezint un tip de
stretching:
a) balistic, izometric
b) dinamic, static (pasiv)
c) lung, nchis
d) activ (sau stato-activ)
117. Metabolismul glucozei pe calea aerob se
realizeaz:
a) n lipsa O2
b) n prezena acidului lactic n exces
c) n prezena H2O
d) n prezena O2
118. Regulile aplicrii tehnicilor de mobilizare a
articulaiilor periferice nu prevd:
a) poziia comod i relaxat a pacientului
b) respectarea principiului progresivitii, ca
intensitate i amplitudine
c) poziionarea kinetoterapeutului pentru o
abordare uoar a pacientului
d) forarea lucrului ntr-o articulaie blocat,
dureroas

112. Precizai care categorie a ADL-urile nu este


corect:
a) de autongrijire
b) de mobilitate n pat
c) de extensie
d) de comunicare

119. Identificai varianta corect a urmtoarelor


tehnici:
a) tehnica fracionat Oxford
b) tehnica culturist De Lorme-Watkins
c) tehnica Oxford, cu exerciiul maximal cu
repetiie
d) tehnica fracionat de De Lorme-Watkins

113. Structura programul de antrenament aerobic:


a) parte de exerciii, parte de respiraie i relaxare
b) perioad de nclzire, perioada de exerciii
aerobice, perioada de ncheiere (rcire)
c) perioad de relaxare, perioad de dezvoltarea
forei i rezistenei
d) perioad de nclzire, de relaxare i ncheiere

120. Care denumire nu aparine exerciiilor


culturiste:
a) exerciiile cu rezisten progresiv ajustabil
zilnic
b) body-building
c) tehnica formrii corpului
d) ridicrii greutilor

114. Spasticitatea poate fi definit ca fiind:


a) hipotonie muscular, cu limitarea amplitudinii
de micare
b) atrofie muscular
c) rezistena excesiv a unui muchi la ntinderea
pasiv
d) leziune articular
22

7. BALNEOLOGIE
1. Care din urmatoarele NU reprezinta
modalitati de peloidoterapie :
a. Impachetari calde cu namol
b. Bai calde cu namol diluat in apa
c. Bai galvanice
d. Cataplasme cu namol cald
2. Helioterapia se defineste prin :
a. Aplicarea pe tot corpul a unui strat
subtire de namol onctuos
b. Expunerea organismului la radiatia
solara in scop profilactic sau
terapeutic
c. Utilizarea apelor sulfuroase in scop
terapeutic
d. Aplicarea cataplasmelor cu namol
cald
3. Talasoterapia presupune utilizarea in scop
preventiv si curativ a urmatoarelor component
cu EXCEPTIA :
a. Apa marii
b. Nisipul
c. Radiatiile solare
d. Gazele mofetariene
4.

Indicatiile terapeutice ale peloidoterapiei


cuprind urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. Spondilita ankilozanta
b. Artroza
c. Artropatia psoriazica
d. Hipertensiunea arteriala

5. Care din urmatoarele tipuri de namoluri


terapeutice este sapropelic de liman :
a. Namolul din lacul Techirghiol
b. Namolurile de la baile Govora
c. Namolurile de la Vatra Dornei
d. Namolurile de la Lacul Sarat
6.

Indicatori reprezentativi de calitate ai


namolurilor sunt urmatorii cu EXCEPTIA :
a. Plasticitatea
b. Termopexia
c. Elasticitatea
d. Continutul de hidrogen sulfurat

7. Namolurile sapropelice se caracterizeaza prin


urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. Au continut de substante organice mai
mare de 10% in namolul uscat
b. Se formeaza in zone mlastinoase prin
transformarea incomplete a
materialului vegetal in conditii de
umiditate mare

c. Au plasticitate buna
d. Se aplica sub forma de impachetari
partiale, generale sau cataplasme
8. Care din urmatoarele NU reprezinta o
contraindicatie a peloidoterapiei :
a. Hipertensiunea arterial
b. Astmul bronsic
c. Boala artrozica
d. Insuficienta respiratorie
9. Efectele fiziologice ale peloidoterapiei sunt
reprezentate de urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. Efectele miorelaxante
b. Efectele antiinflamatorii
c. Efectele vasocostrictoare periferice
d. Cresterea flexibilitatii tesuturilor
articulare si periarticulare
10. Urmatoarele afirmatii despre peloidoterapie
sunt adevarate :
a. Este indicata in formele acute ale
bolilor reumatice
b. Este indicata in litiaza renala
c. Se poate aplica in patologia
posttraumatica si neurologica
periferica
d. Modalitatile de aplicare nu difera in
functie de indicatorii de calitate ai
namolurilor
11. In functie de compozitia lor fizico-chimica
exista urmatoarele tipuri de namoluri cu
EXCEPTIA :
a. Namoluri sapropelice
b. Namoluri radioactive
c. Namoluri de turba
d. Namoluri minerale
12. Efectele favorizate de efectele termopexice
ale namolului sunt urmatoarele cu
EXCEPTIA :
a. Efecte de scadere a flexibilitatii
tesuturilor articulare
b. Efecte hipertermizante
c. Efecte antiinflamatorii
d. Efecte vasodilatatoare
13. Urmatoarele saline sunt folosite in scop
terapeutic cu EXCEPTIA :
a. Slanic Prahova
b. Praid
c. Targu Ocna
d. Covasna

23

14. Apele sulfuroase contin :


a. minim 10 mg H2S, HS, S sau
tiosulfati la litru sau complexe
coloidale sulfuroase
b. minim 1 mg H2S, HS, S sau tiosulfati
la litru sau complexe coloidale
sulfuroase
c. minim 1 mg Hg la litru
d. minim 1 mg H2O la litru
15. Crenoterapia cu ape sulfuroase :
a. Se folosesc ape sulfuroase de
concentratie mare
b. Se folosesc ape sulfuroase de
concentratie mica
c. Se folosesc ape sulfuroase de
concentratie foarte mare
d. Se folosesc ape sulfuroase de orice
concentratie
16. Apele radioactive :
a. Contin sare de bucatarie in concentratii peste
29nCurrie (10-7 mg/l)
b. Contin iod in concentratii peste 29nCurrie (10-7
mg/l)
c. Contin sare de uraniu in concentratii peste
29nCurrie (10-7 mg/l)
d. Contin sare de uraniu in orice concentratii
17. Apele sulfatate :
a. Au un continut de peste 10g/l de sulf oxidat
b. Au un continut sub 1g/l de sulf oxidat
c. Au un continut de peste 1g/l de sulf oxidat
d. Au un continut de peste 1g/l de zinc oxidat
18. Cura externa cu ape sulfuroase :
a. Se folosesc ape sulfuroase cu o
concentratie mica a H2S
b. Se folosesc ape sulfuroase cu o
concentratie foarte mica a H2S
c. Se folosesc ape sulfuroase cu orice
concentratie a H2S
d. Se folosesc ape sulfuroase cu o
concentratie crescuta a H2S (uneori
peste 200 g/l)
19. Cura externa cu ape sulfuroase se bazeaza pe
urmatoarele efecte ale H2S cu EXCEPTIA :
a. efect vasoconstrictor cutanat
b. efect metabolic
c. efect keratolitic
d. efecte asupra cartilajului articular

c. Baile Herculane
d. Mangalia
21. Indicatiile crenoterapiei cu ape sulfuroase sunt
cu EXCEPTIA:
a. Afectiuni hepato-biliare (diskinezii
biliare, litiaza biliara, colecistite
cronice)
b. Constipatii cronice atone si colite
c. Cura de diureza in litiaza urica si
infectii ale cailor urinare
d. Diaree acuta
22. Crenoterapia cu ape sulfuroase are
urmatoarele efecte terapeutice cu EXCEPTIA
:
a. Stimuleaza secretia gastrica (cele
bicarbonatate tamponeaza acest efect)
b. Inhiba peristaltica intestinala
c. Efecte coleretice si colagoge
d. Efecte hipoglicemiante la diabetici
23. Forme de aplicare ale curei externe cu ape
sulfuroase sunt cu EXCEPTIA :
a. Bai la cada sau in bazine cu ape
sulfuroase termale sau incalzite
b. Irigatii vaginale
c. Instilatii oculare
d. Inhalatii
24. Care din urmatoarele NU reprezinta obiective
ale curei profilactice active pentru afectiunile
respiratorii :
a. scoaterea din mediul nociv, cu aer
poluat, repetata periodic
b. invatarea gimnasticii respiratorii
corecte
c. corectarea tulburarilor musculoscheletice identificate
d. cresterea flexibilitatii articulare
25. Cura de reconfortare : presupune utilizarea
urmatoarelor metode cu EXCEPTIA :
a. climatoterapie
b. kinetoprofilaxie exercitii de
relaxare, antrenamente aerobice
c. hidroterapie cu factori termici
contrastanti
d. diete bazate pe consum excesiv de
lipide de origine animala si glucide
concentrate

20. Statiuni in care se poate practica crenoterapia


cu ape sulfuroase sunt cu EXCEPTIA :
a. Strunga
b. Calimanesti Caciulata
24

26. NU reprezinta obiectiv al curei profilactice


active pentru afectiunile degenerative:
a. cresterea ponderala
b. corectarea posturilor de lucru
necorespunzatoare
c. cresterea flexibilitatii articulare
d. antrenament aerobic

33. Cura profilactica activa pentru afectiunile


cardiovasculare se poate realiza in
urmatoarele statiuni cu EXCEPTIA :
a. Covasna
b. Vatra Dornei
c. Eforie Nord
d. Baile Tusnad

27. Pentru cura profilactica activa pentru


afectiunile respiratorii alegeti cea mai indicata
statiune :
a. Baile Felix
b. Neptun
c. Lacu Sarat
d. Praid

34. Pentru afectiunile articulare reumatismale


degenerative sunt indicate urmatoarele
statiuni cu EXCEPTIA :
a. statiuni balneare cu namoluri
terapeutice
b. statiuni balneare cu ape sarate de
concentratie medie
c. statiuni cu gaze mofetariene
d. statiuni balneare cu ape termale
oligominerale

28. Pentru cura profilactica activa pentru


afectiunile cardiovasculare cea mai indicata
statiune este :
a. Techirghiol
b. Covasna
c. Baile Felix
d. Eforie Nord
29. Pentru cura profilactica activa pentru
afectiunile degenerative cea mai indicata
statiune este :
a. Baile Felix
b. Praid
c. Covasna
d. Balvanyos
30. Care din urmatoarele NU reprezinta
contraindicatii pentru cura balneo-climatica :
a. forma de spondilita ankilozanta cu
artrite periferice
b. spondilita ankilozanta cu gonartroza
c. disfunctie ventilatorie restrictiva
d. lupus eritematos sistemic
31. Care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta
contraindicatii ale curei balneo-climaterice :
a. lupus eritematos sistemic
b. spondilita ankilozanta forma axiala
c. cifoscolioza
d. boala artrozica
32. Reprezinta contraindicatii ale curei balneare
urmatoarele afectiuni cu EXCEPTIA:
a. poliartrita reumatoida in perioadele de
activitate a bolii
b. discopatiile cervicale si lombare cu
radiculopatie in perioadele hioeralgice
c. coxartroza in stadiile incipiente
d. coxartroza in stadiul avansat cu
indicatie de protezare

35. Apele oligominerale se caracterizeaza prin


urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. mineralizare totala sub 1 g/l
b. sunt indicate in cura externa
c. nu sunt indicate pentru afectiuni
degenerative
d. sunt indicate pentru tratamentul
sechelelor posttraumatice
36. Cura balneara este contraindicata in
urmatoarele afectiuni :
a. polimiozita
b. epicondilita
c. sindrom de tunel carpian
d. periartrita coxo-femurala
37. Cura balneara este indicata in :
a. dermatomiozita
b. poliartrita reumatoida cu manifestari
sistemice
c. lupusul eritematos sistemic
d. periartrita scapulohumerala
38. Obiectivele recuperarii in sechelele
posttraumatice sunt :
a. ameliorarea stabilitatii articulare
b. scaderea flexibilitatii articulare
c. accentuarea tulburarilor circulatorii
d. agravarea durerii si a inflamatiei
39. Urmatoarele tipuri de ape sunt indicate in
tratamentul sechelelor posttraumatice cu
EXCEPTIA :
a. ape clorurate sodice concentrate
b. apa plata
c. ape sulfuroase
d. ape carbogazoase
25

40. Indicatiile curei balneare in bolile ortopedicotraumatice sunt :


a. bolnavi cu redori articulare dupa
entorse sau luxatii
b. bolnavi nedeplasabili, fara insotitor
c. bolnavi cu solutii de continuitate a
pielii
d. bolnavi cu osteomielita
41. cura balneara este contraindicata in
urmatoarele afectiuni ortopedico-traumatice :
a. artroze postraumatice
b. fracturi recente, fara calus
c. laxitati articulare
d. leziuni ligamentare sau de menisc
42. Apele clorurate sodice pot fi utilizate sub
forma de :
a. crenoterapie
b. terapie inhalatorie
c. terapie ginecologica prin irigatii
vaginale
d. toate cele de mai sus
43. Apele alcalin-teroase au urmatoarele
caracteristici cu EXCEPTIA :
a. sunt ape bicarbonatate pure
b. sunt ape mixte alcalin-carbogazoase
c. sunt ape mixte alcalin-sulfuroase
d. sunt ape mixte alcalin-feruginoase
44. Apele alcalin teroase sunt indicate in :
a. irigatii vaginale in afectiuni
ginecologice
b. boli dermatologice
c. inhalatii in boli bronho-pulmonare
d. toate cele de mai sus
45. Urmatoarele statiuni au apa sarata cu
EXCEPTIA :
a. Lacu Sarat
b. Sarata Monteoru
c. Baile Nicolina
d. Ocna Sibiului
46. Apele minerale din grupa A (concentratii
peste 1g/l) sunt urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. apele minerale alcaline si alcalinoteroase
b. apele clorurate sodice
c. apele carbogazoase
d. apele oligominerale
47. Apele minerale sunt urmatoarele cu
EXCEPTIA :
a. apele sulfuroase
b. apele clorurate

c. apele iodurate
d. apele feruginoase
48. Apele carbogazoase si mofetele de la Covasna
au urmatoarele efecte cu EXCEPTIA:
a. cresterea debitului circulator cerebral
prin inhalarea de CO2
b. vasoconstrictie periferica cutanata
c. vasodilatatie periferica cutanata
d. efecte usor hipotermizante ale bailor
racoroase
49. Urmatorele tipuri de afectiuni pot fi tratate
prin cure balneo-climaterice cu EXCEPTIA :
a. afectiuni reumatismale
b. afectiuni neurologice
c. sindroame paraneoplazice
d. afectiuni ortopedico-traumatice
50. Obiectivele curelor balneoclimatice in
afectiunile neurologice in perioada de
denervare sunt :
a. facilitarea procesului de reinervare
b. accentuarea posturilor neadecvate
c. ankiloza articulara
d. agravarea tulburarilor de troficitate
51. Obiectivele curelor balneoclimatice in
afectiunile neurologice dupa primele semne
de reinervare sunt urmatoarele cu EXCEPTIA
:
a. agravarea durerilor si fenomenelor
inflamatorii reziduale
b. refacerea sesnsibilitatii kinestezice a
muschilor reinervati
c. reeducarea sesnsibilitatii
d. tonifierea musculara progresiva
52. Factorii naturali din statiunile
balneoclimaterice care contribuie la
accelerarea procesului de reinervare in
tratarea afectiunilor neurologice sunt
urmatorii cu EXCEPTIA :
a. bazine cu apa termala
b. bioclimatul
c. helioterapia
d. aromoterapia
53. Curele de recuperare in statiuni
balneoclimaterice sunt indicate in urmatoarele
afectiuni neurologice cu EXCEPTIA :
a. boala parkinson
b. nevralgii
c. polinevrite
d. pareze si paralizii de nervi periferici

26

54. Bolnavii cu AVC si hemipareza pot urma


tratament recuperator in urmatoarele statiuni :
a. Covasna
b. Vatra Dornei
c. Baile Tusnad
d. Toate cele de mai sus
55. Apele sulfatate contin :
a. peste un gram de sulfat la litru
b. peste un gram de fier la litru
c. peste un gram de clorura de sodiu la
litru
d. peste un gram de iod la litru
56. Apele sulfuroase contin :
a. minimum 1 mg H2S, HS, S sau
tiosulfati la litru
b. minimum 1 mg cupru la litru
c. minimum 1 mg fosfati la litru
d. minimum 1 mg magneziu la litru
57. Apele minerale carbogazoase contin peste 1g/l
de :
a. CO2
b. SO2
c. FeO2
d. SiO2
58. Apele iodurate cel putin 1mg/l de :
a. zinc
b. mercur
c. iod
d. fluor

62. Inhalatiile cu ape sulfuroase sunt indicate in


urmatoarele afectiuni cu EXCEPTIA :
a. astm bronsic
b. bronhopneumopatie cronica
obstructiva
c. sinuzite
d. cancer pulmonar
63. Apele sulfuroase in cura externa au
urmatoarele actiuni cu EXCEPTIA :
a. vasodilatatie cutanata
b. scad tensiunea arteriala
c. deterioreaza cartilajul articular
d. scad glicemia
64. Apele iodurate :
a. sunt indicate in afectiuni endocrine
tiroidiene si ovariene
b. nu au efecte antimicotice
c. nu au efectvasodilatatoare periferice
d. nu au efecte de stimulare a secretiei
mucoasei gastrice
65. Apele alcalin-teroase au indicatie de
crenoterapie in :
a. cancer gastric
b. cancer de prostata
c. cancer de pancreas
d. cura de diureza in afectiunile renale si
ale cailor urinare

59. Apele feruginoase au un continut de peste 10


mg/l de :
a. Cu
b. Fe
c. S
d. Na
60. Apele arsenicale contin peste 0,7 mg/l :
a. xenon
b. radon
c. arsen
d. tungsten
61. Terapia prin irigatii vaginale cu ape
sulfuroase este indicata in :
a. cancer de col uterin
b. afectiuni ginecologice inflamatorii
cronice
c. sarcina extrauterina
d. menopauza

27

8. FIZIOTERAPIE
1. Ultrasunetele utilizate in domeniul terapeutic
reprezinta:
A. Vibratii mecanice cu frecventa sub 300 kHz
B. Miscare de electroni cu o frecventa de 500MHz
C. Vibratii mecanice pendulare cu o frecventa de
500kHz- 3MHz
D. Unde electromagnetice de 50 Hz
2. Urmatoarea afirmatie despre ionoforeza este falsa:
A. Este o metod special de aplicarea a curentului
galvanic
B. Aplicarea unor fore electrice modific
permeabilitatea cutanat ceea ce influeneaz migrarea
substanelor transepidermic
C. Fenomenul de migrare a ionilor este concretizat de
deplasarea acestora ctre polul de semn electric
contrar
D. Transportul activ iontoforetic depinde de cantitatea
locala de endorfine
3. Prin fenomenul de ultrasonoforeza se inteleg
urmatoarele CU EXCEPTIA:
A. Cuplajul direct a traductorului aparatului de
ultrasunet in zona de tratament
B. Folosirea unor sonde de ultrasunet ( traductori ) de
diferite marimi
C. Introducerea unor substante medicamentoase in
tegument prin inglobarea in solutia de contact
D. Miscarea unidirectionala a lichidelor din jurul
membranei celulare datorita fortelor mecanice

7. Ce exprima frecventa la un curent cu impulsuri :


A. Numarul de impulsuri pe secunda
B. Amplitudinea impulsului
C. Numarul de trenuri de impulsuri
D. Distanta dintre doua unde
8. Forma impulsului in curentul Trabert este:
A. triunghiulara
B. dreptunghiulara
C. sinusoidala
D. exponentiala
9. In stimularea musculaturii denervate se folosesc
curenti electrici :
A. Rectangulari
B. Exponentiali
D. Sinusoidali
D. Galvanici
10. Urmatoarele sunt forme de curent diadinamic, cu
exceptia:
A. Monofazat fix
B. Trifazat fix
C. Perioada scurta
D. Ritm sincopat
11. Care dintre formele de curent electric este cel mai
frecvent utilizat pentru stimularea electrica
neuromusculara :
A. Galvanic
B. Unde scurte
C. Joasa frecventa
D. Inalta frecventa

4. Principalul efect la polul pozitiv (anodul) in


stimularea galvanica este:
A.Vasodilatator
B.Antialgic
C. Excitomotor
D.Vasoconstrictor

12. Curentul de joasa frecventa are frecventa cuprinsa


intre:
A. 1 1000 Hz
B. 2000 20000 Hz
C. 3000 30000 Hz
D. 1000 10000 Hz

5. Efectele biologice ale


urmatoarele:
A. Anti-algic
B. Excitomotor
C. Vasodilatator
D. Toate raspunsurile corecte

sunt

13. Urmatoarele sunt modalitati de electroterapie de


inalta frecventa:
A. Laser
B. Curent diadinamic
C. Curent Trabert
D. Unde scurte

6. Contraindicatii aplicatiei curentilor de joasa


frecventa sunt:
A. Artroze
B. Algodistrofii
C. Pacemaker cardia
D. Mialgii

14. Efectul terapeutic de incalzire a tesuturilor


profunde fara a influenta tegumentul se numeste:
A. Vasodilatatie
B. Spasmoliza
C. Inductie
D. Diatermie

electroterapiei

28

15. Urmatoarele variante reprezinta modalitati de


aplicare a bailor galvanice CU EXCEPTIA:
A. Unicelulara
B. Tricelulara
C. Patrucelulara
D. Cincicelulara

23. Electrodul terapeutic:


A. Se aplica numai la distanta de zona dureroasa
B. Este fabricat dintr-un material bun conductor de
electricitate
C. Are o dimensiune fixa
D. Electrodul mic este indiferent

16. Indicatiile electroterapiei TENS sunt urmatoarele:


A. Nevralgia
B. Metroragia
C. Artroplastia de sold
D. Nici un raspuns corect

24. Urmatoarea afirmatie despre procesul de


acomodare este falsa:
A. Acomodarea este proprietatea unui stimul cu pant
lin (triunghiular, exponenial, trapezoidal) de a nu
declana o stimulare
B. In cursul acomodrii fenomenul de transport ionic
prin activarea pompei de sodiu nu se mai produce
C. Fibrele nervoase motorii i muchi striai, perfect
inervai nu se acomodeaz la impulsurile cu pant lin
D. Fibrele musculare denervate nu se acomodeaz la
impulsurile cu pant lin

17. Radiatiile infrarosii:


A. Au lungimea de unda cuprinsa intre 1mm si 50
microni
B. Sunt radiatii acalorice
C. Sunt contraindicate in tulburari circulatorii
periferice
D. Aplicatiile pot fi realizate numai in spatiu inchis
18. Actinoterapia este:
A. Terapia cu unde scurte
B. Terapia cu infrarosii
C. Terapia cu ultrasunet pulsat
D. Terapia cu ultraviolete
19. Perioada scurta este o forma de curent diadinamic:
A. Monofazat cu pauze de o secunda
B. Monofazat alternat cu difazat cate o secunda
C. Monofazat alternat cu difazat in 12 secunde
D. Cu efect predominant analgezic
20. Urmatoarea NU reprezinta modalitate de aplicare
a curentilor de joasa frecventa:
A. Transversal
B. Longitudinal
C. Cu polul pozitiv pe punctul dureros
D. Cu polul negativ pe punctul dureros
21.TENS este o forma de electroterapie:
A. De medie frecventa
B. Ce utilizeaza curenti exponentiali
C. Cu frecventa cuprinsa intre 500-1000 Hz
D. Indicata in durerile nevralgice
22. Modularea:
A. Este un fenomen fizic prin care se variaza
parametrii curentului electric pe timpul duratei unui
tren de impulsuri cu scopul de a ndeprta fenomenul
de acomodare
B. Accentueaza oboseala musculara
C. Se realizeaza numai pentru frecventa
D. Se realizeaza numai in amplitudine

25. Efectele termice ale ultrasunetului se


caracterizeaza prin:
A. Reprezinta fenomenul de conversie a energiei
mecanice in caldura
B. Nu depind de intensitatea ultrasunetului
C. Depinde doar de frecventa ultrasunetului
D. Predomina in ultrasunetul pulsat
26. Printre indicatiile ultrasonoterapiei NU se
enumera:
A. Contractura Dupuytren
B. Exostozele calcaneene
C. Miozita osifianta
D. Algoneurodistrofia
27. Urmatoarea afirmatie despre terapia cu ultraviolete
este falsa:
A. Efectele celulare au la baza reactia fotochimica
B. Efectele cutanate tardive nu includ
fotoimbatranirea
C. Determina fotosensibilitatea din LES
D. Au efect imunomodulator
28. Urmatoarea afirmatie despre curentul interferential
este adevarata:
A. Se obtine prin aplicarea a doi curenti cu
amplitudine constanta si frecvente diferite, orientati
perpendicular
B. Curentul interferential obtinut are frecventa egala
cu suma frecventelor celor doi curenti
C. Modalitatea de aplicare este numai plana
D. Efectul excitomotor se obtine la un spectru de
frecvente inalte 90-100 Hz

29

29. Reobaza este:


A. Durata minima a unui stimul pentru a produce o
contractie
B. Intensitatea maxima a unui stimul pentru a produce
o contractie
C. Intensitatea minima a unui impuls pentru a produce
o contractie
D. Singurul parametru calculat in curba I/t
30. Efectul antialgic al curentului electric are la baza
urmatoarele mecanisme, cu exceptia:
A. Blocarea conducerii impulsului nervos prin fibrele
nervoase senzitive
B. Aciunea ionizant
C. Neurostimulare periferic, controlul de poart
D. Diminuarea produciei de peptide opioide (GABA
i serotonin )
31. Urmatoarea afirmatie despre tehnica de aplicare a
curentului galvanic este falsa:
A. Forma i dimensiunile electrozilor se adapteaz
zonei dar i scopului terapeutic
B. dimensiunile catodului trebuie s fie egale cu ale
anodului, sau puin mai mari pentru a se evita arsura
chimic
C. Interpunerea ntre electrod i tegument a unui strat
hidrofil (la ambii poli) care se umecteaz favorizeaza
conducerea curentului si evita arsurile
D. Dimensiunile stratului hidrofil sunt mai mici cu 1
cm fa de cele ale electrodului
32. Baia generala Stanger se caracterizeaza prin:
A. Este un aparat special alctuit dintr-o parte
principal cu aspect de cad de baie, prevzut cu 3
electrozi mari, n care se face imersia complet a
pacientului pan la nivel cefalic
B. Sensul curentului se stabilete descendent, dinspre
extremitatea cefalic spre membrele inferioare, sau
ascendent
C. Apa din cad are temperatura de 28 grade C.
D. Durata edinei este de 2 ore
33. Urmatoarele substante sunt folosite in ionoforeza,
cu exceptia:
A. clorura de calciu
B. iodura de potasiu
C. hidroxiclorochina
D. novocaina
34. Urmatorii sunt parametri caracteristici ai
curentului electric, cu exceptia:
A. impedanta
B. amplitudinea
C. intensitatea
D. durata impulsului

35. Urmatoarea afirmatie despre curentul Trabert este


falsa:
A. Este un curent de joasa frecventa de tip rectangular
B. Principalul efecteste este efect excitomotor
C. Aplicarea electrozilor se face pe zona afectat, pe
puncte trigger
D. Parametrii impulsului se mentin constanti pe
parcursul aplicatiei (durata impulsului de 2 ms i a
pauzei 5ms)
36. Impedanta este:
A.
Fenomenul fizic prin care amplitudinea,
frecventa, durata impulsului pot sa fie schimbate pe
perioda unui tren de impulsuri cu scopul de a
indeparta acomodarea
B.
Este capacitatea conductorului de a se opune
trecerii fluxului de electroni (unitatea de masura este
ohm ul )
C.
Este capacitatea tesuturilor vii de a opune
rezistenta la trecerea curentului electric
D.
Este abilitatea tesuturilor de a stoca sarcini
electrice
37. Urmatoarea afirmatie despre activitatea
bioelectrica a celulei este falsa:
A.
Potentialul de repaus este de 70 mV pentru
celula nervoasa
B.
Rolul determinant pentru potentialul de repaus
il au ionii de Na+ si Mg2+
C.
Excitatia reprezinta un stimul ce atinge
membrane celulara si care produce modificari ce se
petrec in miimi de secunda
D.
In faza de depolarizare fata externa a celulei
devine negativa
38.
Efectele terapeutice ale laserului sunt
urmatoarele, cu exceptia:
A. Vasodilatatie
B. Vasoconstrictie
C. Analgezie
D. Biotrofic
39.
LLLT (low level laser therapy) inseamna :
A.
Emisie de radiatie electromagnetica
monocromatica
B.
Emisie de energie electromagnetica
bicromatica
C.
Lumina cu lungime de unda in spectru vizibil
D.
Laser cu energie peste 1000 mW
40.
Parametri de stimulare a laseroterapiei NU
cuprind:
A.
intensitatea
B.
durata
C.
lumgimea de unda
D.
densitatea energiei
30

41.
A.
B.
C.
D.

Contraiindicatiile laseroterapiei sunt:


algoneurodistrofia
tumori maligne
pintenii calcaneeni
fibromialgia

C.
este un dispozitiv din lemn cu becuri fixate in
perete in care pacientul este introdus total
D.
este un dispozitiv din lemn cu becuri fixate in
perete in care pacientul este introdus partial, fara
extremitatea cefalica

42.
A.
B.
C.
D.

Tehnica de aplicare a laserului poate fi:


punctuala (spot)
nu necesita ochelari de protectie
necesita mediul de contact
nici un raspuns corect

43.
A.
B.
C.
D.

Indicatiile laseroterapiei sunt:


retinopatia degenerativa
tumori maligne cutanate
artrozele
implantul cohlear

50.
Baia de lumina generala:
A.
este un dispozitiv din lemn cu usi in care
pacientul este introdus total, inclusiv extremitatea
cefalica
B.
reprezinta o metoda activa de stimulare a
proceselor de termoreglare
C.
reprezinta procedura de terapie cu infrarosii in
spatiu inchis
D.
este indicata pacientilor cu afectiuni
cardiovasculare

44.
A.
B.
C.
D.

Laserterapia are aplicatii in :


reumatologie
stomatologie
neurologie
toate raspunsurile corecte

45.
Urmatoarele afirmatii despre laseroterapie
sunt adevarate CU EXCEPTIA:
A.
In domeniu medical se utilizeaza lasere de
mare si mica putere
B.
In reumatologie se utilizeaza laser de mica
putere
C.
Laserul de mare putere se numeste lase rece
D.
Se pot utiliza tehnici de laserpunctura
46.
A.
B.
C.
D.

Efectul luminii laser este:


termic
biostimulativ
degenerare walleriana
crestere a edemului local

47.
Radiatia laser NU este:
A. de intensitate mica
B. monocroma
C. coerenta
D. polarizata
48.
Contraindicatiile terapiei cu infrarosii sunt:
A.
inflamatiile acute
B.
tendinite
C.
degeraturi
D.
cicatrici vicioase
49.
Baia de lumina partiala :
A.
este un dispozitiv din aluminiu cu becuri
fixate in perete in care pacientul este introdus total
B.
este un dispozitiv din aluminiu cu becuri
fixate in perete in care pacientul este introdus partial,
fara extremitatea cefalica

51.
A.
B.
C.
D.

Efectele radiatiei infrarosii sunt:


caloric
hiperemiant
cresterea activitatii fagocitare
toate raspunsurile corecte

52.
Indicatiile terapiei cu infrarosii in spatiu
inchis sunt:
A. tendinite
B. Cicatrici vicioase
C. neuromialgii
D. intoxicatii acute cu metale grele
53.
A.
B.
C.
D.

Actinoterapia:
determina pigmentare si exfoliere cutanata
determina eritem actinic la 1 ora
scade metabolismul bazal
nu influenteaza sinteza vitaminei D

54.
Urmatoarea afirmatie despre sursa de terapia
cu UV este falsa:
A.
poate fi naturala (helioterapia)
B.
poate fi artificiala (lampi cu vapori de mercur
de joasa presiune care emit UVA)
C.
Poate fi artificiala (lampi cu vapori de mercur
de inalta presiune care emit UVB)
D.
Poate fi mixta
55.
Indicatiile terapiei cu UV sunt:
A. Fotodermatozele
B. psoriazisul
C. plagile
D. arsurile
56.
Urmatoarele
afectiuni
reprezinta
contraindicatii ale actinoterapiei CU EXCEPTIA:
A.
cicatricile cheloide
B.
cataracta
C.
starile hemoragice
D.
tbc activ
31

57.
Aplicatiile actinoterapiei sunt in:
A. stomatologie
B. cardiologie
C. dermatologie
D. ORL

65.
A.
B.
C.
D.

Indicatiile magnetoterapiei sunt:


hipotensiunea arteriala
epilepsia
nevroza anxioasa
insuficienta hepatica

58.
Care
din
urmatoarele
afectiuni
cardiovasculare nu reprezinta contraindicatii pentru
terapia cu UV :
A.
Insuficienta cardiaca
B.
HTA gr I
C.
Arteriopatiile periferice std III
D.
Cardiomiopatia decompensata
59.
cu UV:
A.
B.
C.
D.

Urmatoarea NU este reactie secundara terapiei


arsura
atrofia cutanata
fotooftalmia
acneea

60.
Urmatoarea afirmatie despre radiatiile UV
este adevarata:
A.
sunt absorbite in dermul profund
B.
UVA provoaca efect bactericid
C.
UVB stimuleaza sinteza vitaminei D
D.
UVC provoaca hiperpigmentare
61.
A.
B.
C.
D.

Efectele biologice ale magnetoterapiei sunt:


vasoconstrictie
scaderea presiunii partiale a O2 in tesuturi
relaxare musculara
fibroliza

62.
Magnetoterapia se realizeaza prin utilizarea
unui camp magnetic:
A.
continuu
B.
intrerupt
C.
pulsatil
D.
toate raspunsurile corecte
63.
Majoritatea aparatelor Magnetodiaflux produc
un camp magnetic de:
A.
100 Hz
B.
50 Hz
C.
500 Hz
D.
1000 Hz
64.
Aparatul de magnetoterapie poate avea :
A.
o bobina cervicala, o bobina lombara si 2
bobine localizatoare
B.
o bobina cervicala, o bobina dorsala si 2
bobine localizatoare
C.
2 bobine cervicale
D.
2 bobine cervicale si 2 lombare
32

9. MASAJ. TEHNICI COMPLEMENTARE

d.pot produce embolii, de aceea sunt contraindicate

1.a.Masajul general ncepe cu regiunea dorsala


b. Masajul general ncepe cu regiunea ventral
c. Masajul general ncepe cu regiunea cefalic
d. Nu are importan regiunea cu care se ncepe ci
faptul de a se masa toate
regiunile

10. n masajul vaselor,:


a. manevrele de alunecare golesc vasele de snge i de
limf prin apsare i mpingere n sens centripet
b. manevrele de alunecare golesc vasele de snge i de
limf prin apsare i mpingere n sens centrifug
c. manevrele de alunecare umplu vasele de snge i de
limf prin apsare i mpingere n sens centripet
d. manevrele de alunecare umplu vasele de snge i de
limf prin apsare i mpingere n sens centrifug
11.n masajul pielii, netezirea se face prin alunecri:
a. care vor urma direcia de scurgere a sngelui prin
artere i a limfei prin vasele limfatice
b. care vor urma direcia de scurgere limfei prin
vasele limfatice
c.care vor urma direcia de scurgere a sngelui prin
vene i a limfei prin vasele limfatice
d. care vor urma direcia de scurgere a sngelui prin
vene i a artere

2.Durata masajului general extins este de :


a.30-40 minute
b.40-60 minute
c.50-70 minute
d.60-70 minute
3. Dintre procedeele de baz ale masajului cele mai
indicate pentru piele sunt:
a.netezirea,frmntatul i baterea
b.netezirea,friciunile,tapotamentul
c.netezirea,vibraiile i rulatul
d. netezirea , baterea i vibraiile
4.n masajul muchilor,manevrele excitante sunt:
a.cernutul i rulatul
b. tocatul i bttoritul
c.cernutul i bttoritul
d.alunecrile i rulatul
5.n faza acut a afeciunilor tendinoase,este indicat:
a.doar netezirea
b.frictiunea cu ghea
c.vibraiile cu ghea
d.netezirea cu ghea
6. n recuperarea bolnavilor neuromotori se folosete
cel mai mult:
a. masajul general
b. masajul general extins
c.masajul segmentar i cel regional
d.doar masajul regional
7. Pe escar direct:
a.nu se execut masaj
b.se execut netezire cu ghea steril
c.se face netezire instrumental
d.se fac presiuni cu instrumente sterile
8.n entorsa unei articulaii, direct pe aceasta, se
execut:
a.neteziri i friciuni
b.rulat i tocat
c.neteziri si vibraii
d.neteziri i rulat
9. Aplicate pe nerv, vibraiile :
a. cresc sensibilitatea nervului
b. determin scderea sensibilitii pn la anestezie
c.nu au niciun efect

12. Manevrele excitante sunt:


a. mai viguroase i au o durat mai scurt de execuie
b. mai fine i prelungite
c.mai fine i scurte
d.mai energice i de lung durat
13. Executat pe o suprafa ntins,masajul pielii poate
influena:
a.raportul somn-veghe
b.sistemul endocrin la femei
c.performana
d. repartiia sngelui n organism
14.Manevra specific esutului conjunctiv este:
a.tapotamentul
b.friciunea
c.vibraia
d.cernutul
15.Pensrile esutul conjunctiv i ale pielii:
a.excit nervii senzitivi
b.excit nervii motori
c.determin scderea excitabilitii
d.produc anestezie
16.Manevrele specifice masajului nervilor sunt:
a.friciunile
b.netezirile
c.loviturile ritmice
d.presiunile
17.n sechelele articulare posttraumatice ,friciunile
a. mobilizeaz i asuplizeaz capsula i ligamentele
b.sunt manevre ce se aplic la inceputul edinei de
masaj
c. sunt manevre ce se aplic la sfritul edinei de
masaj
d. sunt manevre ce se aplic la inceputul i la sfritul
edinei de masaj
33

19.n sechelele dup fractur,pentru un tratament ct


mai eficient, masajul se efectueaz dup:
a.kinetoterapie
b.o procedur de termoterapie
c.curent interferenial
d.ultrasonoterapie
20.Dintre tipurile de rupturi musculare, cea care
beneficiaz de pe urma masajului la distan de
leziune este cea:
a.fascicular
b.total
c.fibrilar
d.mai dureroas
21.n torticolisul frigore n faz acut, nu este indicat
tapotamentul pentru c:
a. accentueaz durerea i contractura muscular.
b. accentueaz doar durerea
c.accentueaz doar contractura muscular
d. accentueaz edemul local
22. Polinevritele beneficiaz de efectele masajului n
faza :
a.de convalescen
b.iniial
c.terapiei medicamentoase
d.manifest a afeciunii
22.Straturile pielii care sunt puternic inervate sunt:
a.epidermul si dermul
b.epidermul i hipodermul
c.epidermul
d.dermul i hipodermul
23. Corpusculii Ruffini sunt implicai n :
a.percepia presiunilor i a traciunilor
b. percepia alunecrilor
c. percepia vibraiilor
d. percepia senzaiei de rece
24. Corpusculii Pacini sunt stimulati de :
a.micri lente, de toate intensitile
b.atingeri puternice,indiferent de durat
c.caldur
d. miscari rapide,chiar de intensitate slaba
25.Vascularizarea pielii este realizat :
a. de plexul vascular profund
b.de plexul vascular superficial
c.de plexul epidermic i de cel profund
d.de dou plexuri vasculare,unul profund i altul
superficial

26.Vasele cutanate si subcutanate contin :


a. mai mult de un sfert din cantitatea de singe a
intregului organism
b. mai mult de jumtate din cantitatea de singe a
intregului organism
c. o treime din cantitatea de singe a intregului
organism
d.o zecime din cantitatea de singe a intregului
organism
27. Aplicarea procedeelor fundamentale (principale)
de masaj respect urmtoarea succesiune:
A.netezirea (effleurage);friciunea;frmntatul
(petrissage);baterea (tapotamentul);vibraiile
B. netezirea (effleurage); friciunea; frmntatul
(petrissage); baterea (tapotamentul); vibraiile,
netezirea (effleurage);
C. netezirea (effleurage); friciunea; vibraiile;
frmntatul (petrissage); baterea (tapotamentul);
netezirea (effleurage);
D. netezirea (effleurage); baterea (tapotamentul);
vibraiile; friciunea; frmntatul (petrissage)
28.Friciunea constituie manevra principal prin
care se acioneaz asupra muschilor n regiunile
unde acetia sunt situai :
A. n profunzime
B. superficial
C. n stratul hipodermic foarte gros
D. n regiunea fesier
29.Combinarea friciunii cu frmntatul reprezint
A.o form intermediar de trecere de la friciune
la frmntat
B.o form intermediar de trecere spre vibraii
C.. o form intermediar de trecere spre
tapotament
D.o asociere interzis
30.Contracia izometric
A. determin:deplasarea segmentului de corp n
sens antero-posterior
B. determin:deplasarea segmentului de corp n
sens rotator
C.. determin:deplasarea segmentului de corp n
plan transvers
D. nu determin micare
31.Contracia muscular se realizeaz prin:
A.cuplarea troponinei cu tropomiozina
B.cuplarea actinei cu miozina
C.aciunea ionilor de magneziu
D.cuplarea ionului de calciu cu tropomiozina
32.Friciunea este manevr electiv pentru :
A. epiderm
B. derm
34

C. hipoderm
D. epiderm i derm
33. Frmntatul este procedeul cel mai eficient
pentru masajul esuturilor
A. superficiale
B. profunde
C. nervoase periferice
D.glabre (fr pr)
34.Sinapsa reprezint:
A.legtura ntre un neuron i esutul conjunctiv
B.comunicarea nerv-epiderm
C.legtura dintre 2 nervi
D.comunicarea nerv-derm
35.Tromboflebitele i flebotrombozele n primele
faze :
A. reprezint contraindicaii pentru orice manevr
de masaj
B. reprezint contraindicaii doar pentru vibraii i
tapotament
C. reprezint contraindicaii doar pentru frmntat
D.permit doar netezirea
36.n cazul tumorilor maligne, masajul
A.este contraindicat absolut, indiferent de stadiul
bolii
B.se poate face , cu avizul medicului
C.se face cu acordul pacientului
D.este contraindicat numai n fazele terminale
37.Tipurile de muchi crora li se aplic de ctre
maseur manevrele de masaj sunt:
A.numai striat
B. numai cardiac
C.numai neted
D.striat i neted
38.Sarcomerul este:
A.unitatea motorie a muchiului
B.unitatea morfo-funcional a muchiului
C.format dintr-un neuron motor si un miofilament
D.din fibele musculare inervate de acelai
motoneuron
39. Interaciunea neuro-muscular se numete:
A.gap junction
B.desmozom
C.plac motorie
D.sinaps inhibitorie
40.Pentru realizarea contraciei musculare este
indispensabil:
A.ionul de calciu
B.ionul de fier
C.ionul de hidrogen
D. actul de cuplare a tropomiozinei cu troponina

41.Fibrele roii musculare au:


A.contracie lent
B.puine mitocondrii
C.puine capilare
D.contracie rapid
42.Fibrele musculare albe:
A.sunt pentru efortul susinut lung timp,fr
perioade de recuperare
B. sunt pentru un efort intens, de scurt durat cu
perioade prelungite de
recuperare
C.obosesc greu
D.au multe mitocondrii
43.Limfa membrelor inferioare este drenat printrun sistem limfatic :
A.superficial
B.profund
C.care ajunge la nivelul ganglionilor limfatici
apicali
D.dublu, profund i superficial
44.Manevrele de apel din cadrul drenajului
limfatic favorizeaz
A. contracia colectorilor
B. aspirarea lichidului interstiial n vase
C. contracia colectorilor i aspirarea lichidului
interstiial n vase
D. ntinderea cutanat
45. n limfedemul secundar, posibilitile
contractile ale vaselor, care sunt stimulate iniial
prin hiperpresiune
A.sunt exacerbate
B. sunt depite
C.sunt normale
D.trec alternativ de la contracie la dilatare
46. Manevrele utilizate n drenajul limfatic trebuie
s fie de intensitate extrem de mic
A.pentru a evita creterea permeabilitii vaselor
prin stimulare histaminic
B.iniial, urmate de manevre mai dure
C.pentru a stimula trecerea lichidelor in spaiul
interstiial
D.pentru a stimula schimbul lichidian cu esuturile
adiacente
47.Scopul drenajului limfatic este
A.trecerea limfei n spaiul interstiial
B.crearea de colaterale limfatice
C. captarea macro-moleculelor proteice i
evacuarea lichidului limfatic resorbit
D.doar evacuarea lichidului limfatic resorbit
35

48.Drenajul limfatic este realizat prin:


A.masajul ganglionilor limfatici
B. manevra de apel (de evacuare)
C. manevra de resorbie (de captaj)
D. A,B i C
49.Structurile anatomice asupra crora acioneaz
masajul sunt:
A.pielea i muschii
B. organe interne, piele, muchi, articulaii
C.pielea, muchii i articulaiile
D. aponevrozele,pielea, muchii i articulaiile
50.Receptorii pielii asupra crora acioneaz
masajul sunt:
A.doar cei tactili
B. de temperatur
C.cei ai durerii
D. tactili i ai durerii
51.Masajul poate atenua durerile prin:
A.excitarea fibrelor A delta
B,excitarea fibrelor amielinice C
C.prin aciune asupra ambelor tipuri de fibre,A
delta i C
D.excitarea fibrelor tactile i inchiderea porii din
cornul dorsal medular pentru excitaiile
nociceptive
52.Fusul neuro-muscular conine:
A.fibre motorii
B.fibre senzitive
C.fibre motorii i senzitive
D.fibre simpatice
53.In timpul masajului care produce
vazodilataie superficial,
in reeaua vascular profund apare:
A.vazodilataie
B.vazoconstricie
C.congestie
D.deschidere de capilare suplimentare
54. Prin friciune, frmntat i tapotament,
manevre energice, se produce :
A.vazodilataie n profunzime, prin aciune
histamino-serotoninergic
B.vazoconstricie n profunzime, prin aciune
histamino-serotoninergic
C. vazodilataie n profunzime, prin aciune
adrenergic
D. vazodilataie n profunzime, prin aciunea
substanei P

55.Durerea referit apare datorit :


A.convergenei fibrelor tactile dintr-o zon a pielii
n acelai segment din cornul ventral medular cu
fibrele motorii
B. convergenei fibrelor tactile dintr-o zon a
pielii n acelai segment din cornul dorsal medular
cu fibrele durerii viscerale
C. convergenei fibrelor tactile dintr-o zon a
pielii n acelai segment din cornul lateral medular
cu fibrele durerii viscerale
D. convergenei fibrelor parasimpatice dintr-o
zon a pielii n acelai segment din cornul lateral
medular cu fibrele durerii viscerale
56.Masajul Cyriax se execut cu 2 degete
A.printr-o friciune profund,transversal,
perpendicular pe fibrele musculare
B. printr-o friciune profund,transversal,
paralel pe fibrele musculare
C. printr-o friciune superficial, longitudinal,
perpendicular pe fibrele musculare
D. printr-o friciune profund,transversal,
indiferent de direcia fibrelor musculare
57. Procesele inflamatorii in faza acuta, TBC i
sindroamele hemoragipare reprezint:
A.contraindicaii relative ale masajului
B.afeciuni ce beneficiaz de masaj
C. afeciuni ce beneficiaz numai de effleurage
D.contraindicaii absolute ale masajului
58.Epidermul
A.este lipsit de vase sanguine
B.are o bogat reea capilar
C.are att vascularizaie venoas ct i arterial
D.are doar artere mari i mijlocii

59. Manevrele de tapotament sunt


A.cele mai excitante manevre de masaj
B. cele mai puin excitante manevre de masaj
C.manevre de ncepere a masajului
D.manevre ce se aplic la nceputul i n finalul
edinei
60. Efectele locale ale masajului sunt datorate ,n
special ,aciunii:
A.chimice
B.reflexe
C.mecanice
D.chimice i reflexe

36

10. RECUPERARE IN BOLI


REUMATOLOGICE

1. Tabloul clinic al poliartritei reumatoide presupune


urmatoarele. CU EXCEPTIA:
A. Durere inflamatorie la nivelul articulatiilor
periferice ;
B. Afectare in maniera bilaterala si simetrica a
articulatiilor periferice;
C. Redoare matinala cu durata sub 30 minute;
D. Afectarea a cel putin 3 arii articulare.

2. Mana reumatoida cuprinde urmatoarele deformari


caracteristice, CU EXCEPTIA:
A.
B.
C.
D.

Degete in gat de lebada


Hallux valgus
Police in Z
Degete in butoniera

3. Obiectivele
kinetoterapiei
in
poliartrita
reumatoida sunt urmatoarele, CU EXCEPTIA:
A. mentinerea sau cresterea mobilitatii
articulare;
B. mentinerea amplitudinii respiratorii
C. reeducarea prehensiunii digito-palmare
D. reedcarea prehensiunii digito-digitale;
4. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
tratamentul fizical in poliartrita reumatoida NU
sunt adevarate?
A. Electrostimularea cu viza antalgica si
antiinflamatorie este promovata in toate
etapele bolii;
B. Laserterapia pe puncte dureroase este
indicata in artritele periferice;
C. Hidroterapia/
balneoterapia
sunt
contraindicate in poliartrita reumatoida;
D. Electroterapia este recomandata doar in
puseul de boala;
5. Tratamentul recuperator in poliartrita reumatoida
include urmatoarele, CU EXCEPTIA:
A.
B.
C.
D.

Electroterapie
Hidrotermoterapie
Terapie ocupationala
Kinetoterapie

6. Caracterele comune ale spondilartritelor sunt


urmatoarele, CU EXCEPTIA:
A. afectare axiala si a articulatiilor
sacroiliace;
B. afectare periferica poliartriculara;
C. afectare sistemica (ochi, digestiv, genitourinar);
D. raspuns bun la administrarea de AINS.

7. Debutul tipic in spondilita anchilozanta poate fi


definit prin urmatoarele, CU EXCEPTIA:
A. Artrita pattern bilateral si simetric
afectand articulatii mari ale membrelor
inferioanre;
B. Durere lombara joasa sau lombo-sacrofesiera, cu caracter inflamator;
C. Sciatica in bascula;
D. Redoare matinala cu durata de peste 30
minute;
8. Deficitele functionale in spondilita anchilozanta
NU cuprind:
A. tulburari de statica vertebral;
B. afectarea prehensiunii polidigitale;
C. tulburari
de
dinamica
vertebrala
(segmentara sau pentru intreaga coloana
vertebrala);
D. disfunctie ventilatorie tip restrictiv;
9. Tratamentul kinetic postural in spondilita
anchilozanta (SA) are ca obiective urmatoarele,
CU EXCEPTIA:
A. Evitarea deformarilor si deposturarilor
coloanei vertebrale;
B. Mentinerea
tonusului
musculaturii
paravertebrale;
C. Refacerea prehensiunii polidigitale;
D. Mentinerea ventilatiei toracice;
10. Procedurile fizical-kinetice utilizate in spondilita
anchilozanta NU includ:
A. Electroterapia antalgica;
B. Parafina in afectarea de tip coxita;
C. Laserterapia pe puncte dureroase;
D. Ultrasonoterapia;

11. Se evita urmatoarele in soldul operat:


A. exerciii fizice regulate pentru meninerea
funciei mioartrokinetice;
B. controlul greutii corporale;
C. repaus cu o pern ntre genunchi;
D. mers regulat cu nclminte cu talpa
moale;
12.Care dintre urmatoarele atitudini sunt indicate in
etapa imediat postchirurgie a soldului?
A. posturarea corect a membrului operat
(decubit dorsal, membrul operat extins,
n uoar abductie, nerotat, sprijinire
lateral-extern cu o ptur fcut sul);
B. exerciii respiratorii;
C. posturarea corect a membrului operat
(decubit dorsal, membrul operat flectat,
n uoar abductie, nerotat, sprijinire
lateral-extern cu o ptur fcut sul);
D. pedalaje glezne.
37

13. Tabloul clinic al coxartrozei include urmatoarele,


CU EXCEPTIA:
A. Durere mecanica la nivelul articulatiei
coxo-femurale;
B. Amiotrofia mijlociului fesier;
C. Redoare articulara;
D. Poziiile vicioase ale soldului (abductie si
rotatie interna a membrului inferior,
flexum compensator de genunchi);
14.Tratamentul non-farmacologic in artroza de sold
NU are in atentie:
A. evitarea suprasolicitrii articulare;
B. utilizare crjei sau bastonului de partea
oldului afectat;
C. reducere ponderal;
D. evitarea poziiilor vicioase;
15.Urmatoarele afirmatii referitoare la artroplastia totala de
sold NU sunt adevarate:

A. este indicata in stadii avansate de boala;


B. se prefera la varstnic;
C. reduce simptomatologia si reda functia
articulara;
D. se prefera indiferent de severitatea
artrozei si varsta, intrucat amelioreaza
simptomatologia si functia articulara;
16. Unul din dezideratele terapeutice in coxartroza este:

A. mentinerea unui unghi minim de 30 grade


de extensie, flexia complet a articulaiei,
tonifierea adductorilor i flexorilor;
B. mentinerea unui unghi minim de 30 grade
de flexie, extensia complet a articulaiei,
tonifierea abductorilor i extensorilor;
C. mentinerea a cel puin 90 grade de flexie,
extensia complet a articulaiei, tonifierea
abductorilor i extensorilor;
D. mentinerea 60 grade de flexie si tonifierea
extensorilor.
17. Urmatoarele sunt adevarate despre artroza de genunchi,
CU EXCEPTIA:
A. apartine reumatismului degenerativ;
B. se defineste clinic prin durere mecanica;
C. este favorizata de obezitate si varsta ;
D. apartine artropatiilor microcristeline;

18. NU este adevarat referitor la TENS in gonartoza:


A. se aplica cu viza antalgica;
B. polii se plaseaza latero-lateral ;
C. se aplica atat in formele cronice cat si in
cele de reactivare a patologiei artrozice ;
D. polii se plaseaza antero-posterior;

19. Regulile generale, de igiena a coloanei


vertebrale includ urmatoarele, CU EXCEPTIA:
A. Posturare corecta a coloanei;
B. Repaus plan semidur, perna mica;
C. Evitarea efortului fizic, purtarii de greutati,
mersului si ortostatismului prelungit
D. Promovarea exercitiului fizic deoarece
lombalgia discala se accentueaza in repaus;

20.Tabloul clinic al lombosciaticii NU cuprinde


urmatoarele:
A. Lombalgie cu iradiere pe traiec radicular
L5 sau S1;
B. Poziia vicioas a coloanei: scolioza
dorso-lombara, redresare lombara sau
hiperlodoza lombara;
C. Contractura muscular paravertebral
unilaterala reflex;
D. Durerea radicular pe traiectele L3 si L4;
21.Sciatica discala are urmatoarele caracteristici, CU
EXCEPTIA:
A. Factori declansatori de tipul efortulului
fizic
B. Debut brusc
C. Durere vertebrala + radiculara de tip
inflamator
D. Durere vertebrala + radiculara de tip
mecanic
22. Poliartrita reumatoida se caracterizeaza prin:
A. artrite ale articulatiilor mici ale membrelor
pattern bilateral si simetric
B. artrite asimetrice ale articulatiilor mari ale
membrelor
C. artrite asimetrice ale articulatiilor mici ale
membrelor
D. nu afecteaza niciodata articulatiile mici ale
membrelor.
23. Kinetoterapia in patologia discala NU face apel la
urmatoarele programe:
A. Kabat, cu rol decontracturant;
B. Kneipp;
C. School back (scoala spatelui);
D. Williams progresiv;
24. Care entitate NU face parte din patologia abarticulara a
umarului:
A. Umarul hiperalgic;
B. Umarul simplu dureros;
C. Umarul mixt;
D. Sindromul umar-mana;
25.Urmatoarele NU sunt folosite in terapia umarului
hiperalgic:
A. Laserterapia;
B. Aplicatiile de parafina;
C. Electroterapia antalgica;
D. Kinetoterapia;
38

26. Articulatiile afectate de poliartrita reumatoida sunt


urmatoarele, CU EXCEPTIA:
A. Articulatiile
mici
ale
mainii:
carp,
metacarpofalangiene,
interfalangiene
proximale;
B. Articulatiile axiale: segmentul C1-C2;
C. Articulatiile coxo-femurale;
D. Articulatiile sacroiliace;

27. Deficitele functionale ce necesita interventia


tratamentului recuperator la pacienti cu poliartrita
reumatoida includ urmatoarele, CU EXCEPTIA:
A.
B.
C.
D.

Distructie articulara
Afectarea respiratorie
Limitarea mobilitate articulara
Afectare prehensiune forta/ finete

28.Obiectivele terapeutice in poliartrita reumatoida


NU au in atentie:
A.
B.
C.
D.

Diminuarea durerii si inflamatiei


Promovarea respiratiei tip abdominal
Mentinerea functionalitatii articulare
Mentinerea prehensiunii

29.Tratamentul recuperator in faza de cronicitate a


poliartritei reumatoide NU include:
A. Ameliorare durere prin electroterapie
antalgica;
B. Cresterea flexibilitatii coloanei vertebrale
lombare;
C. Cresterea fortei musculare prin exercitii
dinamice;
D. Reeducare vocationala;
30. Piciorul reumatoid cuprinde urmatoarele
deformari caracteristice, CU EXCEPTIA:
A.
B.
C.
D.

Degete in gat de lebada";


Degete in ciocan;
Picior triunghiular;
Picior rotund.

31.Principalele boli ce apartin grupului


spondilartrite sunt urmatoarele, CU EXCEPTIA:
A. Spondilita anchilozanta;
B. Spondilartroza
C. Artropatia psoriazica;
D. Artrita reactiva

de

32.Deficitele functionale caracteritice spondilitei


anchilozante NU includ urmatoarele:
A. afectarea mobilitatii lombare;
B. deficitul prehensiunii polidigitale
C. deficitul respirator (disfunctie ventilatorie
restrictiva);
D. afectarea de dinamica diafragmatica;

33. Obiectivele tratamentului recuperator raportat la


stadiul de spondilita anchilozanta sunt urmatoarele,
CU EXCEPTIA:
A. ameliorarea
simptomatologiei
algice
(axiale si periferice);
B. ameliorarea tulburarilor de statica
vertebrala /mentinerea posturii vertebrale
corecte;
C. ameliorarea tulburarilor de dinamica
vertebrala;
D. ameliorarea functiei de prehensiune;
34. Urmatoarele proceduri fizical-kinetice NU isi aduc
aportul in spondilita anchilozanta:
A. Electroterapie antalgica (aplicatii pe rahis,
enteze, articulatiile periferice)
B. termoterapie profund, axial si periferic
(enteze, articular) (infra-rosii, unde scurte,
parafina) in faza activa a bolii;
C. kinetoterapie de tip postural, pentru
meninerea curburilor coloanei i combaterea
poziiilor vicioase;
D. hidroterapie si hidro-kinetoterapie;
35.Caracterele comune ale
urmatoarele, CU EXCEPTIA:

spondilartritelor

sunt

A. debut la barbatul tanar (< 26 ani);


B. afectare preferentiala a scheletului axial si
articulatiilor sacroiliace;
C. afectare
periferica
poliartriculara,
simetrica, mai ales pe articulatiile mari;
D. afectare sistemica: ochi, tub digestiv,
genito-urinar, cutanat
36. Testul Schober cuantifica:
A. Mobilitatea coloanei vertebrale lombare
B. Mobilitatea coloanei vertebrale cervicale
C. Mobilitatea coloanei vertebrale dorsale
D. este o manevra pentru articulatiile sacroiliace
37. Modificarile articulare caracteristice spondilitei
anchilozante NU includ:
A. redresarea segmentului vertebral lombar
B. pozitia de schior
C. mana reumatoida
D.anteproiectia segmentului vertebral cervical

38. Urmatoarele afirmatii referitoare la coxartroza NU


sunt adevarate:
A. reprezinta
localizarea
modificrilor
degenerative la nivelul articulatiei coxofemurale;
B. reprezinta o artropatie degenerativa
cronica, dureroas, progresiv i major
invalidant;
C. reprezinta principala cauz de dizabilitate
i de protezare la vrstnic
D. este o afectiune metabolica, cu localizare
preferentiala la nivelul soldului;
39

39.Bilantul clinic si functional in gonartroza NU are in


atentie:
A. intensitatea durerii cu character mechanic;
B. deviaiile n plan frontal (genul flexum,
recurvatum) & sagital (genul valgum, varum)
C. tumefacia;
D. stabilitatea articular a soldului.
40.Obiectivele recuperarii functionale in gonartroza NU
includ:
A. mentinerea stabilitii genunchiului;
B. ameliorarea prehensiunii;
C. mentinerea mobilitii articulatiei femuropatelare;
D. restabilirea unghiurilor utile de mers n
articulaia femuro- tibial.

4.Recuperarea postoperatorie dureaz:


a.cteva sptmni;
b.cteva sptmni,apoi se menine trei luni;
c.cteva sptmni,apoi se menine toat spitalizarea;
d.cteva sptmni,apoi se menine toat viaa.
5.Gimnastica respiratorie postoperatorie implic i:
a.ducerea simultan a braelor n sus cu expir;
b.ducerea alternativ a braelor n jos cu inspir;
c.ducerea simultan a braelor n sus cu inspir;
d.ducerea simultan a braelor n jos cu inspir.
6.Kinetoterapia postoperatorie selectiv include i:
a.micri imaginare;
b.antibioterapie;
c.diadinamice;
d.mpachetri la parafin.
7.Gimnastica respiratorie este:
a.o compensare a lipsei de plasticitate a sistemului
nevos;
b.o boala intercurenta;
c.imitatie sau joc;
d.o forma de aplicare a kinetoterapiei.
8.Gimnastica generala se ocupa cu:
a.reeducarea mersului;
b.ergoterapia;
c.transmiterea mingii pe deasupra capului;
d.ameliorarea capacitatii generale a organismului.

11. RECUPERARE POSTOPERATORIE.


RECUPERARE POSTOPERATORIE
NEUROCHIRURGICALA
1.Accelerarea regenerrii tisulare se obine prin
mijloace:
a.farmaco-dinamice,
b.chirurgicale;
c.sociale;
d.familiale.
2.Vindecarea funcional a leziunilor implic:
a.instalarea unor sechele;
b.imobilizare ortopedic;
c.edeme;
d.recalificare profesional.
3.Scopul kinetoterapiei postoperatorii este:
a.imobilizarea segmentului operat;
b.ameliorarea anatomiei segmentului operat;
c.tratamentul escarelor;
d.hipertrofierea organului pereche fa de cel operat.

9.In pozitia culcat in pat,se fac miscari,precum:


a.ridicari pe varfuri;
b.ducerea alternative a bratelor in sus;
c.mersul piticului;
d.ridicarea piciorului din treapta in treapta.
10.Miscarile respiratorii se fac:
a.pana la aparitia durerii;
b.fara pauza;
c.peste 10 repetari;
d.numai la inceputul programului.
11.Expiratia se face:
a.rapid;
b.fara zgomot;
c.cu forta;
d.pe nas.
12.In programul celor slabi,gimnastica respiratorie
dureaza,zilnic:
a.5 minute;
b.15 min;
c.30 min;
d.o ora.
40

13.programul de gimnastica generala si respiratorie se


face pe baza ;
a.parametrilor generali;
b.competitiilor;
c.principiului lui Arhimede;
d.miscarilor cu rezistenta.
14.Gimnastica generala si respiratorie:
a.este precedata de masaj;
b.este precedata de fizioterapie;
c.cuprinde si respiratii libere;
d.cuprinde miscari imaginare.
15.In picioare,gimnastica generala si respiratorie
include:
a.extensia trunchiului cu inclestarea mainilor la spate;
b.ridicare si coborare a bazinului;
c.contractii izometrice ale cvadricepsului;
d.bicicleta.
16.Reabilitarea este:
a.capacitatea psiho-somatica a organismului de
readaptare;
b.o deficienta;
c.o invaliditate;
d.o infirmitate.
17.Medicina clasica :
a.previne bolile;
b.studiaza matematica;
c.nu contine radioterapia;
d.nu se ocupa de dieta.
18.Mijloacele fizicale contin:
a.transportul bolnavilor;
b.terapia ocupationala;
c.pneumologia;
d.cardiologia.
19.Centrul de reabilitare isi propune:
a.aplicarea programelor de reabilitare;
b.aplicarea terapiei prin stress;
c.obtinerea a 50% din recuperare;
d.mentinerea invaliditatii temporare.
20.Pavlov a demonstrat:
a.reflexul de dependenta;
b.reflexul de libertate;
c.reflexul de adinamie;
d.reflexul de abstinenta.
21.Procesul de reabilitare depinde de:
a.dorinta de colaborare a pacientului;
b.conditiile meteo;
c.functia de reproducere;
d.conditiile de laborator.

22.Locomotia reprezinta:
a.impuls nervos;
b.impuls motor;
c.impuls senzitiv;
d.interactiune intre fortele externe si interne.
23.Perfectionarea:
a.realizeaza miscari de maxima eficienta;
b.minimizeaza fortele externe;
c.maximizeaza fortele interne;
d.este o forma inferioara de adaptare.
24.Miscarea este:
a.cea mai eficienta metoda de adaptare;
b.compartimentare a ingrijirii;
c.un retus chirurgical;
d.se face numai in spital.
25.Etapele de readaptare:
a.trebuie sa fie intrerupte;
b.duc la degradarea functionala;
c.au coeziune terapeutica;
d.nu au finalitate sociala.
26.Societatea are o datorie:
a.de egalizare a sanselor;
b.de a transforma un individ normal intr-unul invalid;
c.de evitare a reabilitarii;
d.de evitare a operatiilor.
27.Intre parametri vitali ai reabilitarii,pot fi cei:
a.morfologici;
b.obligatori;
c.selectivi;
d.comuni.
28.Accelerarea regenerarii tisulare se obtine prin
mijloace:
a.kinetoterapice;
b.financiare;
c.limitate;
d.extensive.
29.Vindecarea leziunilor se face:
a.incomplet;
b.functional;
c.complet;
d.corector.
30.Recuperarea adultilor se face spre:
a.recastigarea calificarii;
b.pierderea calificarii;
c.necalificare;
d.supercalificare.
31.Reabilitarea incepe cu:
a.schimbarea conditiilor de viata;
b.schimbarea locului de munca;
c.schimbarea mediului familial;
d.examinarea deficientului.
41

32.Reabilitarea sociala implica si:


a.familia;
b.biologia ;
c.fiziologia;
d.biochimia.
33.Sectia chirurgicala:
a.se rezuma la a opera bolnavul;
b.a-l pregati pentru operatie;
c.a-l reabilita;
d.a-l externa.
34.In dotarea minima a nucleului de reabilitare nu
intra:
a.aparatul de anestezie;
b.scari fixe;
c.scripeti;
d.cuptor de parafina.
35.In articulatia cotului:
a.miscarile pasive se fac inaintea celor active;
b.miscarile active se fac dupa cele pasive;
c.miscarile pasive se fac dupa cele active;
d.miscarile pasive se fac impreuna cu cele active.
36.In articulatiile degetelor:
a.miscarile pasive se fac inaintea celor active;
b.miscarile active se fac inaintea celor pasive;
c.miscarile active se fac impreuna cu cele pasive;
d.nu se fac miscari active.
37.In articulatia genunchiului:
a.miscarile active se fac impreuna cu cele pasive;
b.miscarile pasive preced pe cele active;
c.miscarile active preced pe cele pasive;
d.nu se fac miscari pasive.
38.Tromboflebita profunda se previne prin:
a.repaus absolut la pat;
b.ortostatism prelungit;
c.flexia capului;
d.flexia si extensia piciorului.
39.Miscarile cu rezistenta se fac:
a.la inceput;
b.la sfarsit;
c.la cei hipotrofici;
d.dupa obtinerea tonusului muscular.
40.Mersul terapeutic se face:
a.pe bicicleta;
b.pe cuie;
c.pe tapalige;
d.pe bare paralele.

1. Care din urmatoarele afeciuni al cror


diagnostic i tratament este asigurat de
specialitatea neurochirurgie nu face parte:
a. herniile inghinale
b. traumatismele vertebrale
c. accidentele vasculare cerebrale
d. tumorile medulare
2. Care din particularitile enumerate mai jos
nu sunt specifice anamnezei in diagnosticul
neurochirurgical:
a. motivele internrii
b. examenul local
c. istoricul bolii
d. antecedentele eredocolaterale
3. Examenul clinic neurochirurgical cuprinde
urmatoarele evaluri, cu expia:
a. funciile neuropsihice
b. msurarea presiunii intracraniene
c. motilitatea
d. evaloarea nervilor cranieni
4. Evaloarea motilitii in cadrul examenului
clinic neurochirurgical nu cuprinde:
a. evaloarea forei musculare
b. evaloarea troficitii musculare
c. evaloarea micrilor involuntare
d. evaloarea sensibilitii tactile
5. Care din sindroamele enumerate mai jos nu
este specific domeniului neurochirurgical:
a. sindromul comiial
b. sindromul vertebral
c. sindromul dispeptic
d. sindromul meningeal
6.Menionai care din explorrile paraclinice
enumerate nu sunt destinate explorrii vasculare:
a. doppler-ul carotidian
b. mielografia cu contrast
c. angiografia Seledinger
d. AngioRMN
7. Una din explorarile paraclinice enumerate
nu presupune utilizarea de substan de contrast:
a. mielografia cu contrast
b. angiografia Seledinger
c. doppler-ul carotidian
d. AngioRMN

42

8. Sistemul reticulat activator ascendent de la nivelul


trunchiului cerebral respunztor de inducerea strii de
com poate fi evaluat prin semnele clinice directe, cu
excepia:
a. abolirea reaciei de orientare
b. abolirea respiraiei
c. abolirea reaciei de trezire
d. abolirea strii de contien
9. Monitorizarea presiunii intracraniene este indicat
n:
a. toate strile de oc
b. uremie
c. faza de debut a tumorilor
cerebrale
d. hipertensiunea
intracranian
nechirurgical, mai ales la
pacieni comatoi
10. Monitorizarea presiunii intracraniene nu se face de
la nivelul:
a. ventriculilor cerebrali
b. corpului vitros
c. parenchimului cerebral
d. spaiului subarahnoidian
11. Din cadrul patologiei vasculare neurochirurgicale
nu face parte:
a. anevrismul aortic
b. cavernoamele cerebeloase
c. fistulele arterio-venoase durocerebrale
d. malformaiile
arterio-venoase
medulare
12. Care din elementele vasculare menionate nu face
parte din componena malformaiilor arterio-venoase
cerebrale:
a. pediculii de alimentare arteriali
b. nidusul
c. drenajul arterial
d. drenavul venos
13. Evaloarea comei pe scala Glasgow nu implic:
a. evaloarea raspunsului verbal
b. evaloarea raspunsului respirator
c. evaloarea raspunsului motor
d. evaloarea raspunsului ocular
14. Principiul de baza al computer tomografiei are la
baz:
a. cmpul magnetic
b. radiaia Roentghen
c. ultrasunetele
d. radiaia laser

15. Punctajul maxim i minim obinut prin


evaloarea strii de com pe scala Glasgow este:
a. 6 i 3
b. 15 i 3
c. 13 i 5
d. 15 i 1
16. Hemoragia subarahnoidian este specifica
leziunilor cerebrale de tip:
a. cavernom
b. telangiectazie
c. anevrism
d. fistula carotido-cavernoas
17. Hidrocefalia presupune urmatoarele
afirmaii, cu excepia:
a. acumulare de LCR la nivelul
ventriculilor cerebrali
b. apariia triadei simptomatologice
(tulburari de memorie, mers,
miciune)
c. tratamentul
prin
drenaj
ventriculo-peritoneal
d. dializa LCR
18. Drenajul ventriculo-peritoneal:
a. este un drenaj ventricular extern
b. asigur evacuarea
lichidului
cefalorahidian din ventriculii
cerebrali n cavitatea peritoneal
c. poate
asigura
monitorizarea
presiunii intracraniene
d. prezint un cateter ventricular i
unul peritoneal
19. Starea de com nu presupune:
a. abolirea starii de contie
b. absena reaciei de trezire
c. absena miciunii
d. absena reaciei de orientare
20. Dispozitivul de masurare a presiunii
intracraniene nu cuprinde:
a. un captor de presiune
b. un amplificator de presiune
c. un traductor de presiune
d. un sistem de inregistrare
21. Hemoragiile intracraniene nu cuprind:
a. hematoamele epicraniene
b. hematoamele subdurale
c. hematoamele extradurale
d. hematoamele intraparinchimatoase

43

22. Succesiune corect a etapele herniei de


disc lombare este:
a. iritativ, paretic, paralitic
b. iritativ, paralitic, paretic
c. paretic, paralitic, discopatie
d. iritativ, paretic, tetraparetic
23. Succesiunea corect a stadiilor discopatiei
vertebrale lombare este:
a. dorsalgie, blocaj lombar, hernie de
disc, discartroz
b. lombalgie, hernie de disc, blocaj
lombar, discartroz
c. lombalgie, blocaj lombar, hernie de
disc, discartroz
d. iritativ, paretic, paralitic
24. Din cadrul tunorilor primitive cerebrale nu
fac parte:
a. glioame
b. metastaze
c. meningioame
d. neurinoame
25. Care din enunurile de mai jos nu este
efect a masajului local:
a. decontracturant
b. rezorbtiv
c. creterea temperature centrale a
corpului
d. hiperemiant

12. RECUPERARE IN BOLI ORTOPEDICOTRAUMATICE. TEHNICI DE ORTEZARE


PROTEZARE
1. Reeducarea funcional definete:
a) Aciunea ntreprins n cadrul unitilor
sanitare pentru nsntoirea i refacerea
ct mai complet a organismului afectat
folosind ca tratament ultrasunetele;
b) Aciunea ntreprins n cadrul unitilor
sanitare pentru nsntoirea i refacerea
ct mai complet a organismului afectat
folosind ca tratament examenul
radiografic;
c) Aciunea ntreprins n cadrul unitilor
sanitare pentru nsntoirea i refacerea
ct mai complet a organismului afectat
folosind ca tratament micarea, sub toate
formele ei;
d) Aciunea ntreprins n cadrul unitilor
sanitare pentru nsntoirea i refacerea
ct mai complet a organismului afectat
folosind ca tratament DAD;
2. Durata de lucru a unei edine de
reeducare se stabilete funcie de:
a) Reaciile i adaptarea bolnavului la efort;
b) Vrsta bolnavului;
c) Sexul bolnavului;
d) Reaciile i adaptarea bolnavului la efort,
vrsta acestuia.
3. Numrul de repetri al unui exerciiu
variaz astfel:
a) 1-2 repetri pn la sute de repetri;
b) 1-3 repetri pn la sute de repetri;
c) 1-4 repetri pn la sute de repetri;
d) 1-6 repetri pn la sute de repetri.
4. Ritmul de execuie al micrii terapeutice
este:
a) Ultrarapid;
b) Lent;
c) Indiferent, dar la amplitudine maxim;
d) Lent, dar la amplitudine maxim;
5. Tehnica de lucru n cadrul edinelor de
reeducare cuprinde:
a) Tehnica antalgic, tehnica mobilizatoare;
b) Tehnica antalgic, tehnica mobilizatoare,
tehnica de tonifiere;
c) Tehnica antalgic, tehnica mobilizatoare,
tehnica de tonifiere, tehnica reeducrii;
d) Tehnica antalgic, tehnica mobilizatoare,
tehnica de tonifiere, tehnica reeducrii,
tehnica stabilitii;
44

6. Mijloacele reeducrii funcionale cuprind:


a) Micarea sub toate formele ei;
b) Micarea sub toate formele ei, masajul,
hidroterapia;
c) Micarea sub toate formele ei, masajul,
hidroterapia, posturile;
d) Micarea sub toate formele ei, masajul,
hidroterapia, electroterapia, posturile;
7. n reeducarea funcional, micarea se
folosete:
a) Pasiv;
b) Activ;
c) Activo-pasiv;
d) Continu.
8. Scopul micrilor pasive este:
a) De a ajuta troficitatea esuturilor;
b) De a favoriza regenerarea esuturilor;
c) De a permite regenerarea leziunilor
nervilor periferici;
d) De a ajuta troficitatea esuturilor pn la
apariia micrilor active.
9. Indicaiile n executarea micrilor pasive
exclud:
a) Evitarea compensaiilor prin deplasarea
articulaiei vecine;
b) Ritm de execuie lent;
c) Micarea va merge pn la pragul
dureros, evitndu-se durerea intens;
d) Prizele vor fi ct mai deprtate de
articulaiile ce trebuie mobilizate.
10. Micarea activ este rezultatul:
a) Circulaiei arteriale;
b) Contraciilor musculare;
c) Masajului terapeutic;
d) Circulaiei venoase;
11. Manevrele de masaj cuprind:
a) Netezirea, frmntatul, friciunea,
tapotamentul, vibraiile;
b) Netezirea, friciunea, tapotamentul,
vibraiile;
c) Netezirea, frmntatul, friciunea,
tapotamentul, vibraiile, presiunile;
d) Netezirea, frmntatul, friciunea,
tapotamentul, vibraiile, presiunile,
scuturatul;
12. Dintre procedurile de electroterapie, cele
mai des folosite sunt:
a) Ultrasunetele, galvanizrile, curenii
exponeniali;

b) Ultrascurtele, ultrasunetele, curenii


exponeniali, galvanizrile, ionizrile;
c) Ultrascurtele, ultrasunetele, curenii
exponeniali, galvanizrile, ionizrile,
curenii hiperbolici;
d) Ultrascurtele, ultrasunetele, galvanizrile,
ionizrile, curenii exponeniali, curenii
diadinamici;
13. Tapotamentul:
a) Are efect analog vibraiilor;
b) Scade sensibilitatea nervilor i relaxeaz
muchii n cazul contracturilor;
c) Favorizeaz procesul de vindecare i de
resorbie a produselor patologice din
esuturi i din cicatricile vicioase;
d) Este indicat n nevralgiile cronice, fiind
calmant.
14. Presiunile:
a) Au efect analog vibraiilor;
b) Scad sensibilitatea nervilor i relaxeaz
muchii n cazul contracturilor;
c) Favorizeaz procesul de vindecare i de
resorbie a produselor patologice din
esuturi i din cicatricile vicioase;
d) Sunt indicate n nevralgiile cronice, fiind
calmante.
15. Termoterapia:
a) Se aplic sub form de bi reci sau pung
cu ghea;
b) Folosete aciunea frigului, pentru
obinerea vasoconstriciei;
c) Folosete aciunea frigului pentru
reducerea hemoragiilor intra-articulare n
cazul traumatismelor;
d) Se aplic sub form de aer cald, ap cald,
mpachetri cu nmol, parafin sau nisip
cald.
16. Posturile exclud:
a) Fixarea ntr-o poziie a uneia sau mai
multor articulaii;
b) Restabilirea curburii, axului sau formei
iniiale a articulaiei;
c) Obinerea manual prin presiuni
exercitate de specialist;
d) Nenvingerea retraciilor musculotendinoase;
17. Valorile normale (goniometrie) pentru
umr includ:
a) Abducie activ 90 grade;
b) Adducie 50 grade;
c) Retropulsie 5 grade;
d) Rotaie intern 30 grade.
45

18. Valorile normale (goniometrie) pentru cot


includ:
a) Flexie 140 grade;
b) Pronaie 80 grade;
c) Supinaie 150 grade;
d) Pronaie i supinaie cu rotaia
humerusului 270 grade.
19. n perioada de sprijin a fiecrui picior se
disting:
a) Faza de ambutisare;
b) Faza de ambutisare i faza de amortizare;
c) Faza de ambutisare i faza de impulsie;
d) Faza de amortizare i faza de impulsie.
20. Mersul anormal include:
a) Pasul unilateral, pasul trit, pasul cosit,
pasul scurtat;
b) Pasul unilateral, pasul trit, pasul cosit,
pasul scurtat, pasul napoi;
c) Pasul unilateral, pasul trit, pasul cosit,
pasul scurtat, pasul lrgit;
d) Pasul unilateral, pasul trit, pasul cosit,
pasul scurtat, pasul lateral;
21. Tratamentul cu ultrasunete exclude:
a) Durata de aplicare pe o anumit zon - 2
i 5 minute;
b) Ritmul - zilnic sau la dou zile;
c) Numrul edinelor ntre 6 i 30;
d) Repetarea seriilor de edine la 4-6
sptmni.
22. Indicaiile DAD includ:
a) DF + PR (contuzii, luxaii, entorse);
b) DF + PR (fracturi, rupturi ligamentare);
c) DF + PS (ntinderi musculare, sechele
tardive i recidive, contuzii, luxaii,
entorse, redori articulare);
d) PS/DF + PS/DF + MF/MF + PL (redori
articulare).
23. Contraindicaiile tratamentului cu
ultrasunete exclud:
a) Modificri tegumentare, afeciuni
cutanate diverse;
b) Tulburri cardiovasculare acute, severe;
c) Tulburri de coagulare sangvin,
fragilitate capilar;
d) RAA.
24. Formele clasice de cureni diadinamici
exclud:
a) MF monofazat fix;
b) PL perioad elongat;
c) PL perioad lung;
d) RS ritm sincopat.

25. Din punct de vedere lezional, umrul


sufer:
a) Contuzii, luxaii, entorse, fracturi, arsuri;
b) Contuzii, luxaii, entorse, fracturi, plgi
tiate;
c) Contuzii, luxaii, entorse, fracturi, plgi
tiate, arsuri;
d) Contuzii, luxaii, fracturi, plgi tiate sau
nepate, arsuri;
26. Reeducarea funcional n traumatologia
umrului (faza 1) include:
a) Imobilizarea cu cotul lipit de corp (tip
Austin Moore);
b) Imobilizarea cu cotul lipit de corp i
adducie 10 grade (tip Moore-Dujanier);
c) Imobilizarea cu cotul lipit de corp (tip
Dujanier);
d) Nici una de mai sus.
27. Articulaia cotului include:
a) Articulaia humero-cubital;
b) Articulaia humero-cubital, humerotibial, humero-radial i radio-cubital;
c) Articulaia humero-femural, humerotibial, humero-radial i radio-cubital;
d) Articulaia humero-cubital, humeroradial i radio-cubital.
28. Recuperarea dup suspendarea
imobilizrii include:
a) Combaterea durerii prin medicaie
psihotrop;
b) Combaterea durerii prin medicaie
antiviral;
c) Combaterea durerii prin medicaie
antiviral, psihotrop, antalgic,
antiinflamatorie i sedativ;
d) Combaterea durerii prin medicaie
antalgic, antiinflamatorie i sedativ i
terapie fizical cu efecte antalgice;
29. Sechelele oldului posttraumatic includ:
a) Durere;
b) Deficit de stabilitate;
c) Deficit de mobilitate;
d) Toate de mai sus.
30. Metodologia general de recuperare a
oldului exclude:
a) Medicaia antiinflamatorie antalgic i
sedativ;
b) Posturi declive;
c) Masaj;
d) DAD.
46

31. Cotul se recupereaz prin:


a) Micri activo-pasive;
b) Micri active;
c) Micri de abducie, adducie i rotaie
extern;
d) Micri activo-pasive, abducie, adducie,
rotaie extern i rotaie intern.
32. Din schema general de program
recuperator precoce al cotului, nu face
parte:
a) Aplicarea undelor electromagnetice de
nalt frecven;
b) Poziionarea procliv a membrului
superior;
c) Combaterea durerii prin medicaie
antalgic, antiinflamatorie i sedativ
precum i terapie fizical cu efecte
antalgice;
d) Meninerea mobilitii articulaiilor
neafectate cu exerciii pasivo-active.
33. Mna rigid, ngheat (frozen hand)
este consecina:
a) Imobilizrii ndelungate;
b) Imobilizrii ndelungate, fracturi sau
luxaii;
c) Imobilizrii ndelungate, fracturi sau
luxaii, algodistrofiei, leziuni ale prilor
moi;
d) Imobilizrii ndelungate, fracturi,
algodistrofiei, leziuni ale prilor moi.
34. Stabilitatea oldului este asigurat de:
a) Factori osoi n special articulaia coxotibial;
b) Factori musculari asigur mai ales
stabilitatea anterioar (cderea n fa);
c) Factori ligamentari n special ligamentul
ilio-femural n poziie de decubit dorsal;
d) Factori osoi reprezentai de coaptaia
aproape perfect a suprafeelor articulare.
35. Posturile libere pentru old includ:
a) Flexum - decubit ventral cu o pern mic
sub abdomen, una sub genunchi pentru
creterea flexiei oldului;
b) Derotare extern decubit lateral pe
partea afectat, membrul afectat
ncrucindu-l pe cel sntos;
c) Abducie din decubit dorsal se ine o
pern ntre picioare;
d) Se repet de 1-2 ori pe zi.

36. Refacerea mobilitii oldului include:


a) Rectigarea a 520 flexie extensie, 120
abducie adducie i 140 RI-RE;
b) Rectigarea a 500 flexie extensie, 150
abducie adducie i 100 RI-RE;
c) Rectigarea a 520 flexie extensie, 140
abducie adducie i 120 RI-RE;
d) Rectigarea a 120 flexie extensie, 140
abducie adducie i 520 RI-RE.
37. Ordinea ateniei n recuperarea oldului
este:
a) Rectigarea flexiei apoi a abduciei i la
urm a rotaiei;
b) Rectigarea extensiei apoi a abduciei i
la urm a rotaiei;
c) Rectigarea flexiei extensiei apoi a
abduciei adduciei i la urm a rotaiei;
d) Rectigarea flexiei extensiei apoi a
abduciei i la urm a rotaiei;
38. Refacerea stabilitii active a genunchiului
exclude:
a) Tonifierea bicepsului sural;
b) Tonifierea cvadricepsului;
c) Tonifierea tensorului fasciei lata;
d) Tonifierea ischiogambierilor.
39. Obiectivele principale n recuperarea
piciorului posttraumatic sunt:
a) Combaterea durerii;
b) Refacerea echilibrului muscular;
c) Refacerea bolii plantare (longitudinale i
transversale);
d) Toate de mai sus.
40. Circumducia piciorului reprezint:
a) O micare de flexie - extensie (700);
b) O micare de inversie eversie;
c) O micare de abducie-adducie (350-400);
d) O micare combinat;
41. Care dintre afirmaiile de mai jos este
fals ?
a) Rahisul cervical este constituit din 7
vertebre;
b) Rahisul dorsal este constituit din 12
vertebre;
c) Rahisul lombar este constituit din 5
vertebre;
d) Sacrumul este un os unic care corespunde
unui conglomerat de 4 vertebre sudate;

47

42. n fracturile vertebrale cu tasri mari sau


cominutive, coloana se imobilizeaz timp
de:
a) 2-3 luni n corset gipsat, apoi 1-3 luni
ntr-un corset uor;
b) 2-3 luni n corset gipsat, apoi 2-3 luni
ntr-un corset uor;
c) 1-3 luni n corset gipsat, apoi 2-3 luni
ntr-un corset uor;
d) 1-2 luni n corset gipsat, apoi 1-2 luni
ntr-un corset uor;
43. Planul terapeutic post-operator de
recuperare a funciei coloanei
lombosacrate exclude:
a) Perioada post-operatorie de imobilizare la
pat;
b) Reluarea poziiei ortostatice i a mersului
cu segmentul dorso-lombar blocat;
c) Reluarea progresiv a micarilor la
nivelul segmentului sacro-lombar;
d) Reintrarea n activitatea normal.
44. Din progamul recuperator al rupturii
meniscale nu face parte:
a) Contracii izotonice ale cvadricepsului din
or n or;
b) Ridicri pasive ale membrului inferior cu
genunchiul ntins;
c) Reluarea mersului cu sprijin parial la 3-4
zile;
d) Continuarea recuperrii n serviciile de
medicin fizic i recuperare.
45. Terapia fizical pentru stadiul 1 al
algoneurodistrofiei nu include:
a) Bi cu vrtejuri de ap;
b) US pe zone reflexogene;
c) DAD n scop antalgic;
d) Mobilizarea segmentului afectat.
46. Evoluia unei algoneurodistrofii este:
a) Scurt 2-3 luni cu o medie de 1-2 luni;
b) Scurt 4-6 luni cu o medie de 1-2 luni;
c) Lung 2 ani cu o medie de 6-12 luni;
d) Lung 5 ani cu o medie de 18-24 luni;
47. Proteza simpl cervico-cefalic este:
a. O protez ce nlocuiete capul i colul femural
avnd o coad centro-medular acetabular;
b. O protez ce nlocuiete capul i colul femural
avnd o coad centro-medular femural;
c. O protez ce nlocuiete colul femural avnd o
coad centro-medular femural;
d. O protez ce nlocuiete capul i colul femural
avnd o coad centro-medular tibial;

48. Indicaia principal a protezei cervicocefalice este:


a. Necroza aseptic de cap femural la
persoanele tinere;
b. Fractura de col femural la persoanele
tinere;
c. Fractura diafizei femurale indiferent de
vrst;
d. Fractura de col femural la persoanele
vrstnice;
49. Una dintre afirmaiile de mai jos nu este
adevrat:
a. Proteze intermediar bipolar este o
variant a protezei cervico-cefalice;
b. Proteza bipolar este o variant
intermediar ntre proteza cervico-cefalic
i proteza total;
c. n cazul protezei bipolare articulaia
oldului se transform ntr-o articulaie cu
4 suprafee;
d. n cazul protezei bipolare ntre capul
femural protetic i cavitatea cotiloid se
interpune o hemisfer confecionat din
polietilen i blindat metalic.
50. Postoperator, recuperarea n ATS cu PTC
const n:
a) Zilele 1-3 mobilizri la marginea patului;
b) Zilele 3-5 repaus la pat;
c) Din ziua a 6-a se reia mersul, cu sprijin
total pe membrul afectat;
d) Zilele 11-12 mers cu creterea ncrcrii;
51. Indicaiile n executarea micrilor pasive
includ:
a) Evitarea compensaiilor prin deplasarea
articulaiei vecine;
b) Ritm de execuie lent;
c) Micarea va merge pn la pragul
dureros, evitndu-se durerea intens;
d) Toate de mai sus.
52. Posturile includ:
a) Fixarea ntr-o poziie a uneia sau mai
multor articulaii;
b) Restabilirea curburii, axului sau formei
iniiale a articulaiei;
c) Obinerea manual prin presiuni
exercitate de specialist;
d) Toate de mai sus.
53. Tratamentul cu ultrasunete include:
a) Durata de aplicare pe o anumit zon - 2
i 5 minute;
b) Ritmul - zilnic sau la dou zile;
48

c) Repetarea seriilor de edine la 4-6


sptmni.
d) Toate de mai sus.
54. Formele clasice de cureni diadinamici
includ:
a) MF monofazat fix;
b) DF diafazat fix;
c) RS ritm sincopat;
d) Toate de mai sus.
55. Reeducarea funcional n traumatologia
umrului (faza 1) include:
a) Imobilizarea cu braul n adducie i
rotaie extern n aparataj toraco-brahial;
b) Imobilizarea cu cotul lipit de corp (tip
Austin Moore);
c) Imobilizarea cu braul n abducie n
aparataj toraco-brahial;
d) Imobilizarea cu cotul lipit de corp i
adducie 10 grade (tip Moore-Dujanier).
56. Metodologia general de recuperare a
oldului exclude:
a) Medicaia antiinflamatorie antalgic i
sedativ;
b) Masaj;
c) Kinetoterapie cu ncrcare;
d) DAD.
57. Posturile libere pentru old includ:
a) Flexum - decubit ventral cu o pern mic
sub abdomen, una sub genunchi pentru
creterea flexiei oldului;
b) Derotare extern decubit lateral pe
partea afectat, membrul afectat
ncrucindu-l pe cel sntos;
c) Se repet de 1-2 ori pe zi;
d) Nici una de mai sus.
58. Refacerea stabilitii active a genunchiului
include:
a) Tonifierea cvadricepsului;
b) Tonifierea tensorului fasciei lata;
c) Tonifierea ischiogambierilor;
d) Toate de mai sus.
59. Circumducia piciorului reprezint:
a) O micare de inversie eversie;
b) O micare de abducie-adducie (350-400);
c) O micare combinat;
d) Nici una de mai sus.

60. Planul terapeutic post-operator de


recuperare a funciei coloanei
lombosacrate include:
a) Reluarea poziiei ortostatice i a mersului
cu segmentul dorso-lombar blocat;
b) Reluarea progresiv a micarilor la
nivelul segmentului sacro-lombar;
c) Toate de mai sus;
d) Nici una de mai sus.
61. Reducerea functionala a articulatiei cotului
incepe cu:
a) mobilizari pasive ale articulatiilor
degetelor si pumnului;
b) mobilizari active ale articulatiilor
degetelor si pumnului;
c) pacientul executa extensia cotului
pornind din flexie maxima si cateva
repetari fara rezistenta;
d) pacientul executa flexia cotului
pornind din extensie maxima si cateva
repetari fara rezistenta.
62. Reeducarea flexiei articulatiei cotului se
face dupa:
a) Reeeducarea extensiei;
b) Reeducarea pronatiei;
c) Reeducarea supinatiei;
d) Reeducarea pronosupinatiei.
63.
a)
b)
c)

Pronatia:
Este miscarea de rotatie a palmei in sus;
Este miscarea de rotatie a palmei in jos;
Este orientarea palmei cu degetul mare la
zenith;
d) Rotatia pumnului spre interior.
64. Redoarea articulara- Stiffnes este
definita ca:
a) intepenirea unei articulatii, pierderea
mobilitatii unei articulatii avand consecinta
imobilizarea prelungita mai mult de 2 luni in
urma unei fracturi sau traumatism;
b) intepenirea unei articulatii, pierderea
mobilitatii unei articulatii avand consecinta
imobilizarea prelungita mai mult de 6
saptamani in urma unei fracturi sau
traumatism;
c) intepenirea unei articulatii, pierderea
mobilitatii unei articulatii avand consecinta
imobilizarea prelungita mai mult de 3 luni in
urma unei fracturi sau traumatism;
49

d) intepenirea unei articulatii, pierderea


mobilitatii unei articulatii avand consecinta
imobilizarea prelungita mai mult de 3
saptamani in urma unei fracturi sau
traumatism.
65. Care afirmaii sunt false pentru aprecierea
mobilitii scapulo - humerale:
a) abducia i adducia se realizeaz n plan
frontal;
b) anteducia se realizeaz n plan sagital;
c) rotaiile se realizeaz n jurul unui ax
vertical;
d) rotaiile se realizeaz n plan orizontal.

1. Proteza simpl cervico-cefalic este:


a) O protez ce nlocuiete capul i colul
femural avnd o coad centro-medular acetabular;
b) O protez ce nlocuiete capul i colul
femural avnd o coad centro-medular femural;
c) O protez ce nlocuiete capul femural avnd
o coad centro-medular acetabular;
d) O protez ce nlocuiete capul i colul
femural avnd o coad centro-medular tibial;
2. Indicaia principal a protezei cervicocefalice este:
a) Necroza aseptic de cap femural la persoanele
tinere;
b) Fractura de col femural la persoanele tinere;
c) Fractura diafizei femurale indiferent de vrst;
d) Fractura de col femural la persoanele
vrstnice;
3. Una dintre afirmaiile de mai jos nu este
adevrat:
a) Proteze intermediar bipolar este o variant a
protezei cervico-cefalice;
b) Proteza bipolar este o variant intermediar
ntre proteza cervico-cefalic i proteza total;
c) n cazul protezei bipolare articulaia oldului
se transform ntr-o articulaie cu 4 suprafee;
d) Proteza total este o variant intermediar
ntre proteza cervico-cefalic i proteza bipolar;

4. Artroplastia reprezint:
a) Intervenia chirurgical prin care se
restabilete mobilitatea unei articulaii ca i
buna funcionare a muchilor, ligamentelor i
a altor pri moi care o controleaz;
b) Intervenia chirurgical prin care nu se
restabilete mobilitatea unei articulaii, dar se
asigur buna funcionare a muchilor,
ligamentelor i a altor pri moi care o
controleaz;
c) Intervenia chirurgical prin care se
restabilete mobilitatea unei articulaii cu
ablaia muchilor, ligamentelor i a altor parti
moi care o controleaz;
d) Intervenia chirurgical prin care se
restabilete mobilitatea unei articulaii cu
ablaia muchilor i a altor pri moi care o
controleaz;
5. Principiul operaiei de implantare a unei
proteze cervicocefalice const n:
a. Rezecia capului femural;
b. Rezecia-reconstrucia alloplastic a capului
femural;
c. Rezecia capului femural i a diafizei
femurale;
d. Rezecia capului femural i a diafizei
femurale cu reconstrucia alloplastic a acestora;
6. Avantajele hemiartroplastiei oldului
includ:
a. Mobilizarea trzie cu sprijin total al
pacientului;
b. Mobilizarea trzie cu sprijin parial al
pacientului;
c. Mobilizarea precoce cu sprijin total al
pacientului;
d. Mobilizarea precoce cu sprijin parial al
pacientului;
7. Indicaiile protezei bipolare includ:
a. Fractura recent a diafizei femurale;
b. NACF stadiul IV, cu cotil intact la persoanele
vrstnice;
c. NACF stadiul III, cu cotil intact la persoanele
vrstnice;
d. Fractura recent a colului femural;

50

8. Dintre avantajele protezei bipolare fac


parte:
a. Autocentrarea componentelor protezei, astfel
nemaifiind necesar o poziionare chirurgical
precis;
b. Micrile anormale se efectueaz n
articulaia extern a protezei;
c. Micrile extreme se realizeaz ntre cupa
articular extern i capul femural;
d. Inserie relativ simpl dar cu o durat mai
mare dect pentru o protez total;
9. Contactul permanent metal-cartilaj atrage
o scdere a:
a. Ptroteinkinazei;
b. Titrului proteoglicanilor;
c. Titrului proteoglicanilor ct i a titrului
anticorpilor antitiroperoxidazei;
d. Ptroteinkinazei, titrului proteoglicanilor ct i
a titrului anticorpilor antitiroperoxidazei;
10.
parte:
a.
b.
c.
d.

Dintre dezavantajele protezei bipolare fac


Cotiloidita;
Luxaia precoce;
Uzura polietilenei;
Toate de mai sus;

11. Proteza bipolar const n:


a. Cup metalic acetabular cu un insert de
polietilen, tij metalic cu un cap cu de 22,
28, 32 mm;
b. Cup metalic femural cu un insert de
polietilen, tij metalic cu un cap cu de 22,
28, 32 mm;
c. Cup metalic acetabular cu un insert de
polietilen, tij metalic cu un cap cu de 55
mm;
d. Nici un rspuns nu este corect;
12. Funcia principal a componentei femurale
este reprezentat de:
a. Inlocuirea diafizei femurale;
b. Inlocuirea capului i a colului femural;
c. Inlocuirea capului i a colului femural,
precum i a diafizei femurale;
d. Inlocuirea capului i a colului femural,
precum i a cavitii acetabulare;
13. Componentele femurale sunt de trei tipuri
principale:
a. Cimentate, necimentate n sistem press-fit,
cimentate cu suprafa poroas;
b. Cimentate, necimentate, cimentate cu
suprafa poroas;

c. Cimentate, necimentate n sistem press-fit,


necimentate cu suprafa poroas;
d. Necimentate, cimentate n sistem press-fit,
cimentate cu suprafa poroas;
14. Cupele acetabulare cimentate sunt
confecionate din:
a. UHMWPE;
b. UHMWPR;
c. UHMWRE;
d. UHMVPE;
15. Componenta acetabular necimentat este
alctuit din:
a. Armtura metalic i insertul din polietilen
sau titan;
b. Armtura metalic i insertul din polietilen
sau ceramic;
c. Armtura din polietilen i insert metalic;
d. Armtura din polietilen sau ceramic i
insert metalic;
16. Armtura metalic a componentei
acetabulare necimentate se fixeaz astfel:
a. Prin nurubare n capul femural;
b. Prin nurubare sau press-fit n cotil;
c. Prin nurubare sau press-fit n capul femural;
d. Prin nurubare sau press-fit att n capul
femural ct i n cotil;
Avantajele hemiartroplastiei oldului includ:
a. Mobilizarea precoce cu sprijin total;
b. Eliminarea pseudartrozei;
c. Eliminarea eecului fixrii osoase;
d. Toate de mai sus;
18. Dezavantajele hemiartroplastiei includ:
a. Mobilizarea precoce cu sprijin total;
b. Apariia eroziunilor la nivelul cavitii
acetabulare;
c. Eliminarea pseudartrozei;
d. Eliminarea eecului fixrii osoase;
19. Principiul excenticitii pozitive include:
a. Poziia de varus a cupei blindate;
b. Repartiia echilibrat a forelor de presiune n
cavitatea cotiloid;
c. Luxaia protezei;
d. Toate de mai sus;
20. n cazul componentelor acetabulare
necimentate, insertul:
a. Este fixat n interiorul cupei blindate;
b. Este fixat n exteriorul cupei blindate;
c. Nu se folosete, deoarece componenta
acetabular necimentat nu include un insert;
d. Se fixeaz att n interior ct i n exterior,
deoarece conine dou componente;
17.

51

13. RECUPERARE IN BOLI


CARDIOVASCULARE
1. Urmtorii nu reprezint factori de risc pentru boala
cardio-vascular:
a.
litiaza renal
b.
diabetul zaharat
c.
fumatul
d.
consumul de alcool
2. Contraindicaiile curei balneare n HTA sunt:
a. IMA recent (< 6 luni)
b. diabetul zaharat dezechilibrat
d. AVC recent (< 2 luni)
c. toate
3. Contraindicaiile notului terapeutic sunt:
a. TA > 180/110 mmHg
b. implanturile de pacemaker
c. insuficien cardiac sever
d. toate
4. Exerciiile respiratorii terapeutice:
a) se
efectueaz
imediat
postprandial
b) cresc capacitatea de efort
fizic a hipertensivului
c) au efect negativ asupra
metabolismului lipidic, glucidic i
protidic
d) produc atrofia muchiului
respirator
5. Care din urmtoarele nu reprezint o contraindicaie
a testului de efort:
a. febra
b. insuficiena
cardiac
congestiv
c. nlimea pacientului
d. infarctul miocardic acut
6. Programul de recuperare al infarctului miocardic:
a. este alctuit din 3 faze
b. este alctuit din 2 faze
c. faza a III-a dureaz doar pe perioada
spitalizrii
d. cuprinde doar o faz
7. Urmtorii sunt factori de risc pentru tromboza
venoas profund:
a. imobilizarea prelungit
b. obezitatea
c. insuficiena venoas cronic;
d. toate variantele sunt corecte
8. n insuficiena cardiac:
a. testul de efort este indicat n momentul
existenei fenomenelor congestive
b. este interzis igiena personal
c. obiectivul principal este mpiedicarea
decondiionrii fizice
d. antrenamentul fizic accentueaz depresia

9.Care din urmtoarele enunuri reprezint o


contraindicaie a efecturii antrenamentului fizic n
insuficiena cardiac:
a. obezitatea
b. sedentarismul
c. fibrilaie
atrial
recent
instalat
d. glicemia cu valori normale
10. Antrenamentul fizic n afeciunile cardiovasculare:
a. determin scdere ponderal
b. accentueaz
ideea
handicapului fizic
c. conduce la atrofie muscular
d. este indicat n aritmiile severe
11. Obligatoriu, unitile de recuperare trebuie s
dispun de:
a. serviciu de radiologie
b. Holter ECG
c. ecograf Doppler color
d. cteva paturi unde se pot
acorda ngijiri de terapie intensiv
12. Echipa ce elaboreaz programul recuperator este
format din:
a. specialistul
n
recuperare
i
balneofiziokinetoterapie
b. medicul cardiolog
c. nutriionist i asistent medical
d. toate de mai sus
13. Activitatea fizic este benefic dac se desfoar:
a.
controlat i progresiv
b.
n mod excesiv
c.
sporadic
d.
la temperaturi extreme
14. Care din urmtoarele sporturi este contraindicat:
a. golful
b. rugby
c. sahul
d. mersul pe jos
15. Din structura miocardului fac parte:
a) nodul sinoatrial i nodul atrioventricular
b) fasciculul Hiss
c) reeaua Purkinje
d) toate
16. Care este valoarea echivalentului metabolic
(MET):
a. 10 ml O2/kg corp/minut
b. 20 ml O2/kg corp/minut
c. 3,5 ml O2/kg corp/minut
d. 50 ml O2/kg corp/minut

52

17. Ce reprezint HTA?


a. creterea constant
a TAd 90 mmHg
b. creterea constant
a TAd 70 mmHg
c. creterea constant
a TAd 80 mmHg
d. creterea constant
a TAd 70 mmHg

a TAs 140mmHg i/sau


a TAs 110mmHg i/sau
a TAs 120mmHg i/sau
a TAs 130mmHg i/sau

18. Care din urmtoarele sunt necesare pentru


includerea pacienilor valvulari neoperai ntr-un
program recuperator:
a. examenul clinic i electrocardiograma
b. radiografia toracic
c. ecografia cardiac
d. toate
19. Cauzele obstruciilor coronariene:
a. ateroscleroza arterelor coronare (>
95% din cazuri)
b. afeciunile respiratorii
c. afecunile oculare
d. artroza
20. Complicaiile cardiace ale testrii la efort:
a. hipotensiune i oc
b. conjunctivit
c. pneumonie
d. tulburri de tranzit intestinal
21. Din punct de vedere fiziopatologic, angina
pectoral se caracterizeaz prin:
a. insuficien venoas cronic
b. absena pulsului la nivelul membrelor
inferioare
c. dezechilibru ntre aportul i consumul de O2 la
nivel miocardic
d. necroza esutului cerebral
22. Cel mai eficient medicament n criza anginoas
este:
a.
Propranololul
b.
Nitroglicerina
c.
Diazepamul
d.
Morfina
23. Antrenamentul fizic la bolnavii cu cardiopatie
ischemic are drept scop:
a. diminuarea cogniiei
b. asigurarea autonomiei pacientului
c. creterea riscului trombotic
d. dezorientarea temporo-spaial

24. n cazul apariiei durerii anginoase, antrenamentul


fizic:
a. se continu cu o intensitate mai mic
b. se continu cu o intensitate mai mare
c. se continu cu aceeai intensitate
d. se ntrerupe
25. Programul individual de gimnastic n cardiopatia
ischemic trebuie s se desfoare:
a. sptmnal
b. lunar
c. zilnic
d. bianual
26. Antrenamentul aerobic n kinetoterapie exclude:
a. mersul pe jos
b. pedalarea la bicicleta ergometric
c. efortul la covor rulant
d. baschet de performan
27. Infarctul miocardic acut se caracterizeaz prin:
a. necroza zonal a muchiului cardiac
b. necroza zonal a esutului cerebral
c. atrofia musculaturii membrelor inferioare
d. atrofia musculaturii membrelor superioare
28. Printre factorii etiologici ai infarctului miocardic
acut se numr:
a. demena
b. ateroscleroza coronarian
c. ulceraiile mucoasei nazale
d. hipoacuzia
29. Un rol important din punct de vedere
fiziopatologic n cascada evenimentelor din infarctul
miocardic acut l ocup:
a. fisura plcii de aterom
b. tasarea vertebral
c. scderea acuiti vizuale
d. hipoacuzia
30. Care sunt fazele antrenamentului fizic:
a. nclzirea
b. nclzirea, revenirea
c. nclzirea,
antrenamentul
propriu-zis,
revenirea
d. nclzirea, antrenamentul propriu-zis
31. n faza a II-a a recuperrii din IMA efortul preferat
este:
a. izotonic
b. izometric
c. isotonic + izometric
d. nici una din variante nu este corect
32. Efortul izotonic n timpul antrenamentului poate fi
obinut cu ajutorul:
a. cicloergometrului
b. ridicrii de greuti
c. judo
d. atletismului
53

33. Faza a III-a a recuperrii postinfarct dureaz:


a. o sptmn
b. o lun
c. 6 luni
d. toat viaa
34. Triada Virchow este alctuit din:
a. staz
b. staz, hipercoagulabilitate, leziune endotelial
c. hipercoagulabilitate, leziune endotelial
d. staz, hipercoagulabilitate
35. Printre simptomele TVP se numar:
a. cefaleea
b. durerea n molet
c. precordalgiile
d. nici una din variante nu este corect
36. Recuperarea n afeciunile venoase vizeaz:
a. accentuarea stazei venoase
b. reducerea stazei venoase
c. accentuarea edemului
d. diminuarea forei musculare
37. Tratamentul antihipertensiv dureaz:
a. timp de 6 luni
b. se face intermitent
c. toat viaa
d. timp de 1 an
38. Condiiile sportului terapeutic:
a. s fie de performan
b. s fie fr aspect competiional
c. sunt recomandate sporturile dure (box,
haltere, rugby)
d. n alegerea sportului nu se va ine cont de
vrsta pacientului
39. Care sunt efectele exerciiilor respiratorii
terapeutice in comorbiditatile respiratorii asociate
bolilor cardiovasculare:
a. dezobstrucie bronic
b. combaterea stazei pulmonare
c. tonifierea muchiului respirator
d. toate
40. Aproape toate bolile arterelor periferice se
datoreaz:
a. anemiei
b. acidozei metabolice
c. asteniei fizice marcate
d. aterosclerozei

14. RECUPERARE IN BOLI RESPIRATORII


1.
Caile respiratorii sunt formate din:
a) cavitate nazala, faringe, laringe, trahee, bronhii
b) faringe, laringe, trahee, bronhii
c) cavitate bucala, faringe, laringe, trahee, bronhii
d) cavitate nazala, laringe, trahee
2.

In structura plamanilor exista:


a) segmente, lobuli, acini, alveole
b) lobi, segmente, acini, alveole
c) lobi, segmente, lobuli, acini, alveole
d) lobi, segmente, lobuli, acini

3.

Contractia muschilor inspiratori modifica:


a) diametrul cranio-caudal (vertical), sagital
(transversal, lateral), antero-posterior
b) diametrul cranio-caudal (vertical)
c) sagital (transversal, lateral)
d) antero-posterior
4.
Valorile normale ale frecventei respiratorii la
adult sunt:
a) 12-14 respiratii /min.
b) 20-22 respiratii/min.
c) 16-20 respiratii/min.
d) 14-18 respiratii/min
5.

Cel mai corect tip de respiratie este:


a) respiratia abdominala
b) respiratia costala
c) respiratia claviculara
d) sumarea celor 3 tipuri de respiratie

6.

Fazele unei respiratii corecte sunt:


a) deplasarea diafragmului in jos, ridicarea
coastelor inferioare spre exterior si cresterea bazei
toracale, ridicarea umerilor
b) deplasarea diafragmului in jos, ridicarea
umerilor
c) ridicarea coastelor inferioare spre exterior
si cresterea bazei toracale
d) ridicarea coastelor inferioare spre exterior
si cresterea bazei toracale, ridicarea umerilor
7.

Reflexele respiratorii de aparare sunt:


a) tusea, sughitul, stranutul
b) tusea, sughitul,
c) sughitul,
d) sughitul, stranutul

54

8.
Evaluarea clinica a starii functionale a
aparatului respirator:
a) aprecierea gradului de dispnee la efort,
testul televizorului, perimetria toracica
b) testul apneei, testul lumanarii,
c) testul formarii bulelor de apa, testul
conversatiei si a cititului
d) toate testele
9.
Pentru evaluarea paraclinica a plamanului se
utilizeaza:
a) examenul radiologic
b) examenul radiologic si scintigrafia
c) spirograma
d) examenul radiologic, scintigrafia,
spirograma, testarea de efort
10.
Etapele unei sedinte de kinetoterapie
respiratorie sunt:
a) relaxarea, posturarea de facilitare,
posturarea de drenaj
b) posturarea, gimnastica corectoare,
gimnastica respiratorie propriu-zisa
c) antrenamentul la efort, reeducarea tusei,
educarea vorbitului, terapia ocupationala
d) toate cele enumerate la punctele a,b,c
11.

Relaxarea se poate obtine:


a) doar extrinsic
b) doar intrinsic
c) prin metode extrinseci si intrinseci
d) nu se obtine

12.
Cele mai utile metode de obtinere a unei
relaxari reale sunt:
a) administrarea de sedative
b) administrare de tranchilizante
c) relaxarea Yacobson, autotraining Shultz,
metode de relaxare din Yoga
d) vibromasaj si hidroterapie

15.
Sindromul respirator obstructiv se defineste
ca fiind:
a) tumora bronhica
b) cresterea rezistentei din caile aeriene la
trecerea coloanei de aer
c) existent unui corp strain intrabronhic
d) afectarea compliantei maxime a sistemului
toracopulmonar
16.
Sindromul restrictiv respirator se defineste
ca fiind:
a) tumora bronhica
b) cresterea rezistentei din caile aeriene la
trecerea coloanei de aer
c) existent unui corp strain intrabronhic
d) afectarea compliantei maxime a sistemului
toracopulmonar
17.

Caracteristicele disfunctiei ventilatorii mixte :


a) scaderea capacitatii vitale, scaderea
VEMS, scaderea Indicelui Tiffneau
b) scaderea capacitatii vitale
c) scaderea VEMS sub 70%
d) scaderea VEMS sub 40%
18.
Caracteristicile disfunctiei ventilatorii
obstructive sunt:
a) scaderea VEMS sub 80%
b) scaderea capacitatii vitale (CV)
c) scaderea VEMS si a CV
d) cresterea tensiunii arteriale
19.
Caracteristicile disfunctiei ventilatorii
restrictive sunt:
a) scaderea VEMS sub 80%
b) scaderea capacitatii vitale (CV)
c) scaderea VEMS si a CV
d) scaderea tensiunii arteriale
20.

13.
Posturarea bolnavului pentru a obtine
facilitare si relaxare se realizeaza in pozitia:
a) doar decubit dorsal,
b) ortostantism, sezand, decubit lateral cu
capul pe o perna, semisezand
c) decubit ventral
d) doar sezand
14.

Indicatiile drenajului bronsic sunt:


a) in chirurgie (incarcarea bronsica post
anestezie), in medicina interna (toate bolile pulmonare
ce presupun incarcare pulmonara cu secretii), in
neurologie (bolnavii imobilizati la pat, comatosi)
b) postanestezie
c) bronsiectazii, bronsite cronice
d) pacienti cu ventilatie artificiala prelungita

Tehnica corecta a tusei cuprinde:


a) pozitionarea corpului in timpul tusei
b) modalitatea de control a respiratiei
c) tonifierea musculaturii expiratorii
d) toate cele enumerate la punctele a,b,c,

21.

Gimnatica corectoare se adreseaza:


a) doar afectiunilor pulmonare cu
disfunctie respiratorie restrictiva
b) afectiunile pulmonare cu disfunctie
respiratorie de tip mixt
c) afectiunile pulmonare cu disfunctie
respiratorie restrictiva, mixta si obstructiva
d) afectiunile pulmonare cu disfunctie
respiratorie obstructiva

55

22.
Gimnatica respiratorie propriu-zisa se
adreseaza:
a) doar afectiunilor pulmonare cu
disfunctie respiratorie restrictiva
b) afectiunile pulmonare cu disfunctie
respiratorie de tip mixt
c) afectiunile pulmonare cu disfunctie
respiratorie restrictiva, mixta si obstructiva
d) afectiunile pulmonare cu disfunctie
respiratorie obstructiva
23.
Raportul dintre timpii respiratori ai unui
bolnav respirator trebuie sa ajunga la:
a) raportul inspiratie/expiratie = 1/1,2
b) raportul inspiratie/expiratie = 1/1
c) raportul inspiratie/expiratie = 1/1,5
d) raportul inspiratie/expiratie = 1/2
24.

Terapia ocupationala se defineste ca fiind:


a) utilizarea unor activitati adecvate profesiei
bonavului si stadiului bolii, cu caracter recreativ, cu
scopul reeducarii functionale a bolnavului
b) munca in folosul comunitatii
c) terapie de reinsertie sociala
d) readaptare functionala
25.
Tulburarile functionale (simptomele)
afectiunilor respiratorii sunt:
a) dispneea, tusea
b) dispneea, tusea, expectoratia
c) expectoratia, hemoptizia
d) dispneea, tusea, expectoratia, hemoptizia
26.
n testarea de efort la cicloergometru cresterea
progresiva a intensitatii efortului la fiecare treapta de
efort este de:
a) 10 W
b) 25-30 W
c) 40 W
d) 50 W
27.
Care afirmatie referitoare la obiectivele
kinetoterapiei respiratorii este falsa:
a) relaxarea
b) asuplizarea
c) tonifierea musculaturii membrelor
d) asigurarea unui drenaj respirator si a sinergismului
ventilator
28.
Dintre tehnicile si metodele asociate
kinetoterapiei respiratorii nu fac parte:
a) asistenta verbala sau audio-vizuala asociata cu
tehnicile de relaxare
b) tractiunile si manipulrile
c) termoterapia si electroterapia
d) masajul

29.
Programele de recuperare respiratorie nu
includ:
a) ventilatia mecanica asistata
b) aerosolterapia si oxigenoterapia
c) respiratia in presiune negativ intermitenta
d) exercitii de vorbire
30.
Modificarile adaptative respiratorii aparute in
antrenamentul aerobic sunt reprezentate de:
a) cresterea frecventei respiratorii in mod special
b) cresterea volumelor respiratorii
c) scaderea volumelor respiratorii
d) scaderea capacitatii de difuziune alveolo-capilara
31.
Antrenamentul aerobic se realizeaza prin
urmatoarele tipuri de activitati fizice:
a) orice exercitiu fizic care se face cu consum
energetic in prezenta oxigenului
b) orice exercitiu fizic care se face cu consum
energetic in absenta oxigenului
c) numai activitati sportive specifice
d) orice activitate sportiva
32.
Conform principiului incarcarii, intensitatea
antrenamentului aerobic trebuie sa fie:
a) la acelasi nivel cu activitatile cotidiene
b) crescuta brusc pentru a produce cresterea fortei
musculare
c) crescuta progresiv
d) scazuta progresiv
33.
Care dintre urmatoarele mecanisme de
producere reversibile nu caracterizeaza disfunctia
ventilatorie obstructiva:
a) hipersecretia (hipercrinia) si vascozitatea crescuta
(discrinia) a mucusului bronsic
b) bronhospasmul
c) edemul mucoasei
d) procese fibrotice bronsice si peribronsice
34.
Care dintre urmatoarele mecanisme de
producere ale disfunctiei ventilatorii obstructive sunt
reversibile:
a) hipertrofia si hiperplazia glandelor bronsice
b) procesele fibrotice bronsice si peribronsice
c) atrofia peretelui bronsic si pierderea de cai aeriene
d) bronhospasmul
35.
Concluziile terapeutice si de
recuperare care trebuie luate in considerare in
corelatie
directa cu perturbarea schimburilor gazoase alveolare,
unul dintre procesele fiziopatologice determinate de
sindromul obstructiv sunt:
a) reeducarea raportului inspir/expir
b) scaderea obstructiei dinamice din expir
c) corectarea inegalitatii de distributie
56

d) ventilatia mecanica
36.
Care afirmatie este falsa referitoare la
afirmatia ca musculatura respiratorie si mareste
travaliul (pentru a genera o crestere a presiunii
coloanei de aer care strabate caile aeriene cu rezistenta
crescuta in sindromul obstructiv) prin urmatoarele
modalitati:
a) cresterea tensiunii de contractie a muschilor in
activitate
b) scaderea tensiunii de contractie a muschilor in
activitate
c) contractia muschilor inspiratori de rezerva (de
obicei, muschi inactivi in respiratia de repaus)
d) contractia muschilor expiratori (inactivi n
respiratia de repaus)
37.
Care afirmatie este falsa referitoare la:
Concluziile terapeutice si de recuperare care trebuie
luate in considerare in corelatie directa cu perturbarea
travaliului ventilator, unul dintre procesele
fiziopatologice determinate de sindromul obstructiv,
sunt:
a) tonifierea musculaturii respiratorii
b) reeducarea ritmului respiratiei
c) reeducarea frecventei respiratiei
d) oxigenoterapia
38.
Aparitia hipoxemiei exprima instalarea
insuficientei respiratorii denumita:
a) insuficienta respiratorie partiala
b) insuficienta respiratorie grava
c) insuficienta respiratorie de perfuzie
d) insuficienta respiratorie totala
39.
Caracteristicile programului de recuperare
medicala la pacientul cu disfunctie ventilatorie
obstructiva sunt:
a) complexitatea metodelor
b) simplicitatea metodelor
c) absenta masurilor de profilaxie din componenta
programului
d) intermitenta aplicarii lor
40.
Dintre metodele programului de recuperare
medicala aplicat la pacientul cu disfunctie ventilatorie
obstructiva nu face parte:
a) indepartarea factorilor de risc bronho-pulmonari
b) corectarea factorilor patologici extrapulmonari de
intretinere sau agravare a disfunctiei ventilatorii
obstructive
c) dezobstructia bronsica
d) cresterea costului ventilatiei si relaxarea
musculaturii respiratorii

15. RECUPERARE IN AFECTIUNI


PEDIATRICE I
1. Kinetoterapia modern n mucoviscidoz
cuprinde:
a.tehnici de clearance respirator si tehnici
incitative.
b.exerciii fizice i educaie continu.
c.terapie inhalatorie (aerosoloterapie).
d.toate rspunsurile sunt corecte.
2. n mucoviscidoz, drenajul postural:
a.const n aezarea bolnavului ntr-o poziie
care s permit gravitaiei s ajute la drenajul
mucusului dinspre periferie spre centrul
plmnului.
b.se face o singur dat pe zi, n special seara.
c.se face imediat dup mas.
d.se
execut
naintea
administrrii
bronhodilatatoarelor.
3. n mucoviscidoz, vibraiile constau din:
a.unde magnetice care se transmit pn la
nivelul cilor aeriene.
b.scuturri ale peretelui toracic n timpul
expirului.
c. scuturri ale peretelui toracic n timpul
inspirului.
d. scuturri ale peretelui toracic att n timpul
expirului, ct i n inspir.
4. Drenajul autogen la copilul cu mucoviscidoz
cu vrsta peste 3 ani:
a.const n inspir pe nas-pauz-expir pe nas sau
pe gur cu 2 faze (pasiv i apoi activ);
b.se execut din decubit dorsal sau eznd;
c.const n plasarea palmelor de ctre pacient pe
torace i abdomen;
d.toate rspunsurile sunt corecte.
5. Componentele Ciclul Activ al Tehnicilor
Respiratorii (CATR) sunt:
a.controlul respiraiei (CR).
b.exerciii de expansiune toracic (EET).
c.tehnica expirului forat (TEF).
57

d.toate rspunsurile sunt corecte.


6. n mucoviscidoz, fizioterapia:
a. nu trebuie inclus n mod obligatoriu n
programul de management al oricrui
bolnav.
b. trebuie efectuat att n prezena, ct i n
absena exacerbrilor infecioase.
c. nu trebuie efectuat regulat, zilnic, pe tot
parcursul vieii bolnavului, mai ales dac
pacientul se simte bine.
d. nu depinde n funcie de vrsta
bolnavului, starea i preferinele acestuia.
7. Criterii majore pentru diagnosticul astmului
bronic la sugar i copilul mic includ :
a.spitalizare pentru o form grav de
broniolit
acut
sau
wheezing
i
demonstrarea sensibilizrii la aeroalergeni.
b.3 sau mai multe episoade de wheezing n
cadrul infeciilor cilor respiratorii inferioare
n ultimele 6 luni.
c. eczem atopic i istoric de astm bronic la
unul dintre prini.
d. toate rspunsurile sunt corecte.
8. Criterii minore pentru diagnosticul astmului
bronic la sugar i copilul mic includ :
a. rinoree n absena contextului de infecie
respiratorie superioar.
b.wheezing n absena contextului de infecie
respiratorie.
c.eozinofilie peste 5%, alergie alimentar,
sexul masculin.
d. toate rspunsurile sunt corecte.
9. n astmul bronic la copilul cu vrsta peste 5
ani, posturile relaxante i facilitatoare ale
respiraiei:
a. se execut fie n pat n pozie de decubit
lateral, fie pe un scaun n poziie eznd.
b. se execut n poziia de decubit dorsal.
c. nu se asociaz cu exercitarea unei presiuni
externe pe torace n timpul expirului.
d. nu se asociaz cu executarea de vibraii
sau tapotaj toracic.

10. n astmul bronic regulile generale de drenaj


postural trebuie s respecte urmtoarele
indicaii:
a. zonele cele mai ncrcate se dreneaz
primele.
b.la ncheierea unei poziionri, pacientul
respir profund, cu accent pe expir i tuete
de cteva ori, expectornd ntr-un recipient pe
care trebuie s-l aib n permanen la
dispoziie.
c.dup fiecare poziionare, timp de
aproximativ 1 minut, kinetoterapeutul va
executa deasupra segmentului de drenat
vibraii (cnd sputa este fluid) sau tapotri.
d.nu se asociaz cu executarea de vibraii sau
tapotaj toracic.
11. Primul semn clinic observat la bolnavul cu
distrofie muscular Duchenne este:
a.mersul stepat.
b.se ridic cu greu i are mers legnat.
c.hidrocefalia.
d.nu exist un semn caracteristic.
12. Urmtoarea afirmaie despre distrofia
muscular Duchenne este FALS:
a.este boal autosomal dominant.
b.primele manifestri apar la vrsta de 3-4
ani.
c.n timp se instaleaz pseudohipertrofia
muscular.
d.este cea mai comun distrofie muscular
cu debut n copilrie.
13. Semnul Gowers este
urmtoarei afeciuni:
a.distrofia muscular Becker
b.spasmofilie.
c.distrofie muscular Duchenne
d.boal Down.

caracteristic

14. Cel mai afectat muchi n distrofia


muscular Duchenne este:
a.ileopsoasul.
b.muchiul solear.
c.adductorul mare al membrelor inferioare.
d.tricepsul sural.

58

15. Pseudohipertrofia gambelor care afecteaz


n special tricepsul sural este caracteristic:
a.bolii Werdnig-Hoffman.
b.distrofiei musculare Duchenne.
c.paraliziei cerebrale infantile.
d.bolii Scheuermann.
16. n evoluie, copiii cu distrofie muscular
Duchenne:
a.nu pot urca scrile n jurul vrstei de 8-10
ani i sunt imobilizai ntr-un scaun cu rotile de la
vrsta de 10-12 ani.
b.prezint fasciculaii musculare.
c. au reflexele tendinoase
accentuate
progresiv.
d.nu prezint retracie la nivelul gleznelor,
genunchilor i soldului.
17. n distrofia muscular Duchenne,
fizioterapia ajut la :
a.minimalizarea dezvoltrii contracturilor,
retraciilor i deformrilor prin programe de
streeching i, n funcie de caz, exerciii active sau
pasive.
b.scdere ponderal.
c.diminuarea tusei.
d.eliminarea mucusului din cile respiratorii.
18. Programul de fizioterapie din faza mai
avansat a bolii Duchenne cuprinde:
a. stretching-uri pasive pentru tendoanele
achiliene, musculatura posterioar a coapsei,
flexorii oldului i ischiogambieri i pentru
musculatura membrelor superioare.
b. not, hidroterapie.
c. posturare n posturi funcionale i n
decubit ventral i purtarea ortezelor pe
parcursul nopii.
d. toate rspunsurile sunt corecte.
19. De obicei, n distrofia muscular Duchenne
primul muchi afectat este:
a. muchiul triceps sural cu tendonul achilian.
b. muchiul biceps.
c. ileopsoasul.
d. muchiul trapez i marele dorsal.

20. Paralizia facial de tip periferic se caracterizeaz


prin:
a. tulburri motorii i tulburri senzitivosenzoriale.
b. tulburri ale reflexelor i modificri
electromiografice.
c. tulburri vaso-motorii i secretorii.
d. toate rspunsurile sunt corecte.
21.
Principalele
cauze
ale
paraliziei
simptomatice de nerv facial la copil sunt:
a. infeciile (otite,boala Lyme, infecie
herpetic, mononucleoz, etc).
b. tumorile i traumatismele craniene.
c. postvaccinare (anti polio, anti gripal, anti
rabic).
d. toate rspunsurile sunt corecte.
22. Paralizia de nerv facial de tip periferic are
prognostic nefavorabil atunci cnd:
a. persist peste 3 sptmni durerile
faciale, afectarea gustului, modificrile lacrimale
i se repet episoadele de parez.
b. nu exist tulburri ale gustului.
c. copilul are vrsta sub 10 ani.
d. nici un rspuns corect.
23. Ca i sechele ale paraliziei faciale de tip
periferic la copil sunt citate:
a. meningita i encefalita.
b. epiphora (lacrimi de crocodil),
asimetria facial, hemispasmul facial i
hipertonia musculaturii afectate.
c. hidrocefalia i microcefalia.
d. paralizia cerebral infantil.
24. n paralizia facial de tip periferic la copil,
kinetoterapia este obligatoriu s respecte unele reguli
fundamentale:
a. s anuleze aciunea muchilor hemifeei
sntoase deoarece activitatea acestora plaseaz
musculatura hemifeei paralizate n poziie de
ntindere maxim.
b. s se execute lent pentru a permite
recrutarea maxim de uniti motorii.
c. s evite activarea muchilor din jumtatea
inferioar a feei att timp ct se lucreaz muchii din
jumtatea superioar, i invers.
d. toate rspunsurile sunt corecte.
59

25. Care dintre urmtoarele proceduri este


recomandat n tratamentul paraliziei faciale de tip
periferic la copil:
a.drenajul postural.
b.vibraiile.
c. masajul.
d. percuiile.
26. Contraindicaiile masajului facial n
paralizia facial de tip periferic sunt:
a. cariile dentare.
b.
boli
dermatologice,
infecioase,
hematologice i traumatismele feei.
c. implanturile dentare i cariile dentare.
d. mrirea buzelor cu implanturi cu acid
hialuronic.
27. Care dintre urmtoarele proceduri NU este
recomandat n tratamentul paraliziei faciale de tip
periferic la copil:
a.tapping.
b.vibraii.
c.stretch pentru muchii faciali.
d.toate rspunsurile corecte.
28. Urmtoarele caracteristici sunt specifice
sindromului Down, cu EXCEPIA:
a.privire n apus de soare.
b.faa rotund, ochi orientai oblic i
distanai.
c. urechile mici, situate mai jos,
malformate.
d.palma lat, ptrat, cu pliu palmar unic.
29. Diagnosticul antenatal al sindromului Down
se face prin:
a.iontoforez.
b.amniocentez i ecografie n timpul
sarcinii.
c.radiografie efectuat gravidei.
d.fibroscopie.
30. Cauzele de baz care condiioneaz apariia
insuficienei motorii la copiii cu sindrom Down sunt
reprezentate de:
a. hipotonia muscular i dezvoltarea
anormal a reflexelor
b. afectarea echilibrului.
c. surplusul ponderal.
d. toate rspunsurile corecte.

31.Elementul decisiv care condiioneaz


limitarea activitii de deplasare la copiii cu
sindrom Down este reprezentat de:
a. incapacitatea lor de a fixa o anume
poziie a corpului.
b. poziia patruped.
c. pliul palmar unic.
d. hipoacuzia.
32. n nvarea copilului cu sindrom Down s
mearg, se pot meniona urmtoarele stadii de
nvare, cu excepia:
a.mersului susinut de ambele mini sau de o
mn.
b.mersului cu suport susinut de un
premrgtor.
c.mersului n patru labe.
d. mersului de sine stttor (ncepnd cu 2-3
pai de sine stttori).
33. Paraliziiile cerebrale (infirmitile motorii
cerebrale) sunt:
a.tulburri de ritm cardiac de diferite etiologii.
b.tulburri cerebrale neprogresive, rezultnd
din disfuncia centrilor i a cilor motorii
cerebrale, caracterizate prin sindroame
spastice, diskinetice, ataxice i atone,
avnd etiologie prenatal, perinatal i
postnatal.
c. tulburri cerebrale progresive, rezultnd
din disfuncia centrilor i a cilor motorii
periferice, caracterizate prin sindroame
hipotone, kinetice i ataxice, avnd
etiologie prenatal i postnatal.
d.afeciuni neuromusculare ereditare, rare,
cu
progresie
lent,
caracterizate
prin deteriorarea progresiv a muchilor,
antrennd slbiciune muscular i n final
invaliditate.
34. Cauzele antenatale cele mai frecvente de
paralizie cerebral infantil (infirmitate motorie
cerebral) sunt urmtoarele, cu EXCEPIA:
a.accidentului vascular cerebral.
b.malformaiilor cerebrale.
c.icterului nuclear
d.fetopatiilor (rubeola, toxoplasmoza).

60

35.Cauzele postnatale cele mai frecvente de


paralizie cerebral infantil (infirmitate motorie
cerebral) sunt urmtoarele, cu EXCEPIA:
a.retardului de cretere intrauterin.
b.traumatismelor craniene.
c.tumorilor cerebrale.
d.infeciilor.
36.Urmtoarele afeciuni sunt forme clinice
de paralizie cerebral infantil (infirmitate
motorie cerebral):
a.hemiplegia spastic infantil, diplegia
spastic, paraplegia spastic i tetraplegia
spastic.
b.sindromul Down i Klinefelter.
c.distrofia muscular Duchenne, Becker i
Charcot-Marie-Tooth.
d.paralizia de nerv facial i nerv sciatic
popliteu.
37. Hemiplegia reprezint:
a.afectarea motorie bilateral, de cele mai
multe ori de tip spastic, manifestat clinic prin
parez i spasticitate unilaterale.
b.afectarea motorie unilateral, de cele mai
multe ori de tip spastic, manifestat clinic prin
parez i spasticitate unilaterale.
c.afectarea motorie unilateral, manifestat
clinic prin creterea tonusului muscular
predominant la nivelul membrelor inferioare.
d.afectarea tuturor membrelor n mod egal
sau mai mult a membrelor superioare dect a
celor inferioare, ntotdeauna asociat cu retard
mental sever i microcefalie.

38. n cadrul metodei Bobath folosit n


paralizia cerebral infantil,
inhibiia
spasticitii se produce:
a.printr-o micare rapid de extensie i
abducie a membrelor superioare cu revenire
lent n flexie i adducie.
b. prin tehnica masajului facial i a
hrnirii de ctre kinetoterapeut, innd cont
de deficitul de masticaie, deglutiie,
tulburrile de limbaj i de prezena sialoreei.
c.prin ntindere lent i mentinut a
muchiului spastic, prin poziionare sau
prin autoinhibiie.
d.prin specularea unor mecanisme
fiziologice de inhibare a neuronilor motori.
39. n paralizia cerebral infantil (infirmitate
motorie cerebral) relaxarea prin alungire
muscular (stratching) determin urmtoarele,
cu EXCEPIA:
a.creterii supleei esuturilor i a
abilitii de a nva diverse micri.
b.scderii
tensiunii
musculare
i
determinrii relaxrii fizice i psihice.
c.rcirii esuturilor.
d.nclzirii esuturilor.
40. n paralizia cerebral infantil (infirmitate
motorie cerebral) n relaxarea prin alungire
muscular (stratching) la sugarul mic (sub 6-7 luni):
a.copilul va fi pregtit printr-o eventual
aplicare de comprese reci.
b.nu se vor extinde complet genunchiul i cotul
deoarece la aceast vrst aceste articulaii prezint o
semiflexie fiziologic.
c.copilul va fi aezat numai pe mingea Bobath.
d.traciunea va fi suficient de puternic, n ax,
chiar dac provoac durere.

61

15. RECUPERARE IN AFECTIUNI


PEDIATRICE II
1.
Leziunile survenite intrapartum care pot
interveni in etiologia infirmitatilor motorii de origine
cerebrala sunt:
a) toxemie preeclapsie;
b) hemoragia cerebral idiopatic;
c) traumatismul cranian (sdr. silverman);
d) naterea precipitat.
2.
Caracteristicile clinice in diplegia spastica
predominant paraplegica sunt urmatoarele:
a) spasticitate moderat / marcat a membrelor
inferioare, afectare lezional simetric;
b) spasticitate marcata a membrelor superioare;
c) atitudinea membrului superior ca n hemiplegie, dar
bilateral;
d) atitudine in varus a genunchilor n mers.
3.
Tabloul clinic al Boalii Legg-Calv-PerthesWaldenstrm cuprinde:
a) durere la nivelul soldului;
b) gonalgie externa;
c) durerea poate fi diminuata prin presiunea capului
femural n triunghiul scarpa
d) contractur muscular reflex abductori i rotatori
interni limitarea adduciei i rotaiei externe.
4.
In scolioza structurala urmatoarele afirmatii
sunt adevarate:
a) este reproductibila in sens opus;
b) apare o rotatie a vertebrei apicale;
c) poate sa apara compensator unei inegalitati de
membre;
d) dispare in clinostatism.
5.
Caracteristicile cifozei posturale sunt
urmatoarele cu exceptia:
a) tratamentul este reprezentat de corectia atitudilor
vicioase;
b) radiologic apar noduli schmorl retromarginal
anterior, la mai muli corpi vertebrali, mai ales spre
versantul lombar;
c) curbura este intre 40-60;
d) apare mai frecvent la fete intre 10-15 ani.
6.
Tratamentul bolii Scheuermann are
urmatoarele caracteristici cu exceptia:
a) corset timp de 1 an;
b) exercitii de kinetoterapie;
c) tratament operator precoce sub varsta de 3 ani;
d) tratament chirurgical rareori indicat; dubl
artrodez anterioar i posterioar.

7.
Tabloul clinic al toricolisului muscular
congenital se compune din urmatoarele cu exceptia:
a) aparitia olivei torticolare la nou-nascut si sugarul
mic;
b) pliu cutanat n partea inferioar a regiunii
auriculare de partea leziunii;
c) pe partea sanatoasa lob auricular coborat fata de
partea afectata;
d) predomina localizarea pe partea stanga.
8.
Simptomatologia torticolisului muscular
congenital la copilul cu varsta peste 1 an se compune
din:
a) hemiatrofie faciala.
b) atitudine compensatorie cu ridicarea umarului de
partea sanatoasa;
c) atitudinea tipica torticolara cu capul inclinat catre
partea sanatoasa;
d) aparitia scoliozei dorsale compensatorii.
9.
Despre sinovita acuta tranzitorie de sold de
pot afirma urmatoarele:
a) apare mai frecvent la baieti cu un maxim de
incidenta la varsta de 10-12 ani;
b) clinic apare durerea in sold si / sau gonalgie;
c) netratata are evolutie galopanta cu aparitia artitei
septice de sold;
d) tratamentul consta din imobilizare gipsata si
antibioterapie.
10.
Simptomatologia retractiei postinjectionale de
quadriceps cuprinde urmatoarele cu exceptia:
a) limitarea nedureroas a flexiei gambei (fornd
flexia deasupra zonei fibrozate apare o depresiune
cutanat);
b) accentuarea pliurilor cutanate de flexie ale
genunchiului;
c) mersul pe varfuri in cazurile bilaterale;
d) alergatul este posibil doar in cazurile cu flexia
limitata < 90.
11.
Despre piciorul talus valgus postural se pot
afirma urmatoarele:
a) este o deformatie rara a piciorului ce se intalneste
mai ales la sexul masculin;
b) incidenta e crescuta la multipare;
c) deformatia moderata si / sau severa necesita
tratament chirurgical;
d) deformatia usoara nu necesita nici un tratament
deoarece in 3-6 luni piciorul devine spontan normal.

62

12.
Viciile de pozitie ale piciorului care definesc
piciorul stramb congenital varus equin sunt:
a) abductia piciorului pe gamba- unghiul format de
axul gambei cu cel al piciorului poate fi >90;
b) abductia antepiciorului pe retropicior- axul
antepiciorului i retropiciorului poate fi ntre 40-60 ;
c) supinaia plantei unghiul format de plant cu solul
are valori ntre 0-70 ;
d) varusul calcanean - din profil unghiul format de
axul gambei cu cel al piciorului are valori ntre 0-60 .
13.
Principiile tratamentului piciorului stramb
congenital varus equin sunt:
a) tratamentul trebuie initiat in perioada de dupa
inceperea mersului;
b) prima deformaie care trebuie corectat este varusul
antepiciorului apoi equinul retropiciorului;
c) imobilizarile conform tehnicii ponseti vizeaza doar
esecurile tratamentului prin kinetoterapie;
d) tratamentul chirurgical vizeaza alungirea partilor
moi retractate si mentinerea corectiei si se incepe la 23 luni.
14.
Manevra ortolani:
a) este o metoda diagnostica utila la copilul mare;
b) poate identifica soldurile luxabile;
c) se efectueaza in conditii de sedare;
d) poate identifica soldurile luxate.

19.
Piciorul plat static:
a) este o afectiune specifica varstelor mici, pana la 6
ani;
b) este caracterizat de o desenare a amprentei plantare
sub 1/3 din suprafata sa;
c) din punct de vedere clinic se manifesta prin uzura
incaltamintei pe partea interna si dureri la nivelul
tarsului in perioadele cu mers indelungat;
d) tratamentul este exclusiv chirurgical.
20.
Cifoza:
a) poate fi posturala si congenitala;
b) consta in devierea coloanei vertebrale in plan
frontal;
c) cea posturala este structurala;
d) tratamentul cifozei posturale este chirurgical.
21.
Boala scheuermann:
a) este o cauza rara de cifoza la copil;
b) in evolutia naturala a bolii, cifoza devine fixa,
ireductibila;
c) perioada de debut este caracterizata de durere
importanta;
d) tratamentul este chirurgical si trebuie efectuat
precoce.

15.
Testul barlow:
a) necesita control radiologic;
b) poate identifica soldurile luxabile;
c) se efectueaza numai la nastere;
d) poate identifica soldurile luxate.

22.
Scolioza:
a) este o afectiune congenitala
b) este caracterizata de devierea coloanei in plan
sagital
c) devierea laterala a coloanei in plan frontal se
insoteste de rotatia vertebrelor;
d) nu este considerata patologica cand nu poate fi
corectata sau corectia nu poate fi mentinuta.

16.
Ecografia de sold pentru depistarea
displaziilor de dezvoltare:
a) este utila dupa varsta de 1 an;
b) poate fi efectuata dupa aparitia nucleului de
osificare al capului femural;
c) permite diagnosticul si tratamentul la varsta mica;
d) implica un grad mediu de iradiere.

23.Referitor la scolioza nu este adevarata afirmatia:


a) coloana vertebrala creste rapid in primii 5 ani si
dupa varsta de 10 ani;
b) formele topografice sunt: cervico-toracica, toracica,
lombara;
c) tratamentul este exclusiv kinetoterapeutic;
d) gradul de evolutie se apreciaza periodic la 3 luni.

17.
Piciorul varus equin congenital:
a) este o afectiune dobandita;
b) are o incidenta de 20-30 / 1000 nou nascuti;
c) are predominenta feminina;
d) beneficiaza de tratament ortopedic.

24.
Managementul nechirurgical al scoliozelor nu
include:
a) instrumentatie segmentara posterioara;
b) stimulare electrica;
c) fizio-kinetoterapie;
d) supraveghere.

18.
Talusul valgus postural:
a) este o afectiune congenitala
b) este datorata malpozitiei generate de uterul tonic la
primipare si musculatura abdominala puternica la
mamele tinere;
c) este mai frecvent la sexul masculin;
d) este o afectiune foarte rara.

25.
Dintre aspectele clinice ale Artrogripozeiforma clasica fac parte urmatoarele, cu exceptia:
a) articulatii blocate in flexie sau extensie;
b) mobilitate activa si pasiva limitata variabil,
nedureros;
c) musculatura cu tonus exagerat (palpator);
d) reflexe tendinoase abolite.
63