Sunteți pe pagina 1din 25

4.

INFECTII BRONHOPULMONARE LA ADULT


Complement simplu
1. Diagnosticul de pneumopatie este suspectat daca exista urmatoarele elemente CU EXCEPTIA:
a. Expectoratie
b. Temperatura > 37,5
c. Dureri toracice
d. Tahicardie > 100/min
e. Dispnee
2. NU este imagine evocatoare de pneumopatie pe radiografia toracica:
a. Opacitate parenchimatoasa unica
b. Opacitate parenchimatoasa difuza
c. Opacitati in focare multiple
d. Opacitati interstitiale
e. Opacitati interstitiale difuze
3. NU este factor de risc de mortalitate in infectiile bronhopulmonare:
a. Diabet zaharat
neechilibrat
b. Varsta > 65 ani
c. BPOC
d. Drepanocitoza homozigota
e. Boala renala
4. In infectiile bronhopulmonare sunt semne de gravitate imediata ce impun internarea CU
EXCEPTIA:
a. Frecventa cardiaca > 125/min
b. Temperatura < 35 grade
c. Cianoza
d. TA > 140/90
e. Confuzie
5. Reprezinta indicatie de spitalizare in sectia de terapie intensiva:
a. PaO2 < 60 mmHg
b. PaCO2 > 50 mmHg
c. PaO2/FiO2 < 250 mmHg
d. Hemoglobina < 9 g/dl
e. Leucopenie < 4000 GB/ml
6. Sunt criterii biologice de spitalizare in infectiile bronhopulmonare:
a. Temperatura < 35 grade
b. Leucocite > 18000 GB/ml
c. Uree > 7mmol/l
d. TA < 90/60 mmHg
e. Frecventa respiratorie > 30/min
7. Sunt elemente in favoarea pneumococului in infectiile bronhopulmonare CU EXCEPTIA:
a. Debut brutal

b. Junghi toracic
c. Hiperleucocitoza cu polinucleare neutrofile
d. Afectare bilaterala
e. Febra crescuta inca din prima zi
8. NU sunt bacterii frecvente in cazul infectiilor bronhopulmonare la spital:
a. S. pneumoniae
b. M. pneumoniae
c. Haemofilus influenzae
d. Chlamidia pneumoniae
e. Moraxella catarrhalis
9. In infectiile bronhopulmonare tratamentul cazului particular de abces pulmonar se face cu:
a. Amoxicilina 1g/8h + acid clavulanic
b. Rifampicina 600mg/12h
c. Ceftriaxona 1g/24h
d. Ofloxacina
e. Eritromicina 1g/6h
10. Caracterizeaza tabloul tipic de pneumopatie franca lobara acuta cu pneumococ:
a. Debut rapid progresiv
b. Tuse seaca
c. Opacitate alveolara sistematizata pe Rx
d. Semne extrarespiratorii digestive si neurologice
e. Tratament cu macrolide
11. NU caracterizeaza tabloul tipic de pneumopatie cu Mycoplasma pneumoniae:
a. Debut progresiv
b. Rinofaringita
c. Opacitati interstitiale bilaterale pe Rx
d. Test Coombs direct pozitiv
e. Tratament cu penicilina G i.v.
12. Caracterizeza tabloul tipic al penumopatiei cu anaerobi:
a. Opacitati alveolare confluente pe Rx
b. Halena fetida
c. Anemie hemolitica
d. Diagnostic prin imunofluorescenta directa din expectoratii
e. Tratament cu macrolide
13. In ceea ce priveste conduita din bronhopneumopatiile prezente in infectia cu HIV, NU se
recomanda Fund de ochi in suspiciunea de:
a. Toxoplasmoza
b. Pneumocistoza
c. Criptococ
d. CMV
e. MAI
14. NU caracterizeaza pneumopatia nosocomiala cu stafilococ:
a. Debut subacut

b. Sputa ruginoasa
c. Evolutie posibila cu piopneumotorace
d. Terapie cu oxacilina + fluorochinolona pentru stafilococ meticilin sensibil
e. Terapie cu vancomicina si fosfomicina pentru stafilococ meticilin rezistent
15. Caracterizeaza pneumopatia nosocomiala cu BGN:
a. Debut brutal
b. Opacitati interstitiale bilaterale
c. Opacitate alveolara sistematizata
d. Tuse seaca
e. Semne extrarespiratorii digestive: greata
16. Sunt elemente caracteristice examenului clinic in bronsita acuta la adult CU EXCEPTIA:
a. Febra 38-39
b. Raluri ronflante in prima faza
c. Raluri umede in a doua faza
d. Tuse productiva in prima faza
e. Tuse nedureroasa in a doua faza
17. Este adevarat referitor la exacerbarile bronsitei cronice la un pacient cu BPOC:
a. Radiografia toracica nu este necesara in formele febrile
b. Poate asocia rinoree
c. Intensitatea crescuta indica origine bacteriana
d. Indicatia de antibioterapie depinde de febrilitate
e. Prezenta a cel putin un criteriu Anthoinisen indica o origine bacteriana
18. In cazul exacerbarilor BPOC sunt antibiotice recomandate daca VEMS > 50% si expectoratia este
verzuie CU EXCEPTIA:
a. Amoxicilina
b. Macrolide
c. Pristinamicina
d. Cefotaxime
e. Cefotiam-hexetil
Complement multiplu
19. Pneumopatia este suspectata daca se constata urmatoarele semne:
a. Tuse
b. Temperatura > 37,5
c. Opacitate parenchimatoasa unica, cu bronhograma aerica
d. Opacitati interstitiale
e. Istoric recent de infectie a cailor respiratorii superioare
20. Sunt factori de risc de motralitate in infectiile bronhopulmonare la adult:
a. Varsta > 60 de ani
b. BPOC
c. Splenectomia
d. Drepanocitoza homozigota
e. Diabetul zaharat echilibrat

21. Sunt spitalizati urmatorii pacienti cu pneumopatie:


a. Varsta < 65 ani + Nici un factor de risc
b. Varsta < 65 ani + 1 factor de risc
c. Varsta < 65 ani + 2 factor de risc
d. Varsta > 65 ani + 1 factor de risc
e. Varsta > 65 ani + 2 factori de risc
22. Urmatoarele conditii fac ingrijirea la domiciliu a bolnavilor cu pneumopatie imposibila:
a. Greata
b. Varsaturi
c. Tulburari ale functiilor superioare
d. Temperatura > 38
e. Risc de nerespectare a tratamentului
23. Sunt criterii biologice de spitalizare in infectiile bronhopulmonare:
a. Hb < 10g/dl
b. Leu < 4000/ml
c. PaO2 < 60 mmHg
d. Leu > 20000/ml
e. Cresterea timpului de protrombina
24. Sunt elemente ale scorului CRB65:
a. Confuzie
b. Frecventa cardiaca > 100/min
c. Frecventa respiratorie > 30/min
d. Presiunea arteriala sistolica < 90 mmHg
e. Presiunea arteriala diastolica < 60 mmHg
25. Sunt indicatii de spitalizare in sectia de terapie intensiva a pacientilor cu pneumopatie:
a. Polipnee > 30/min
b. PaO2 < 60 mmHg
c. PaCO2 > 50 mmHg
d. PaO2/FiO2 < 250 mmg
e. CIVD
26. Sunt elemente in favoarea pneumococului in infectiile bronhopulmonare:
a. Junghi toracic
b. Opacitate alveolara sistematizata
c. Hiperleucocitoza cu polinucleare neutrofile
d. Stare generala de rau
e. Debut insidios
27. Sunt elemente in favoare legionelozei in infectiile bronhopulmonare:
a. Comorbiditati frecvente
b. Dureri abdominale, varsaturi, diaree
c. Semne ORL asociate
d. Afectarea unilaterala
e. Esec al betalactaminelor active pe pneuomococ

28. Sunt germeni responsabili de pneumopatii frecvent intalniti la domiciliu:


a. Legionela pneumofila
b. S. pneumoniae
c. M pneumoniae
d. Moraxella catarrhalis
e. S. aureus
29. Urmatoarele durate corespund tratamentului antibiotic in infectiile bronhopulmonare la adult:
a. 7-14 zile pentru pneumoniile necomplicate
b. 7-14 zile pentru penumonia cu M. pneumoniae
c. 10-14 zile pentru pneumonia cu Legionella pneuomofila
d. 10-14 zile pnetru pneumonia cu C. pneumoniae
e. 21 de zile pentru pneumonia cu S. aureus
30. Caracterizeaza tabloul tipic de pneumopatie franca lobara acuta cu pneumococ:
a. Opacitate alveolara sistematizata pe Rx
b. Semne extrarespiratorii digestive
c. Tuse seaca
d. Debut progresiv
e. Herpes nazolabial
31. NU caracterizeaza legioneloza pulmonara:
a. Debut rapid progresiv
b. Halena fetida
c. Rinofaringita
d. Dureri abdominale
e. Opacitati alveolare vagi, confluente pe Rx
32. Caracterizeaza tabloul tipic de pneumopatie cu M. Pneumoniae:
a. Absenta frisoanelor
b. Testul Coombs indirect pozitiv
c. Tratament cu macrolide timp de 10-14 zile
d. Opacitati alveolare bilaterale pe Rx
e. Expectoratie ruginoasa
33. NU caracterizeaza tabloul tipic de pnumopatie cu anaerobi:
a. Halena fetida
b. Opacitate alveolara sistematizata
c. Semne extrarespiratorii digestive
d. Favorizata de alcoolism
e. Tratament cu penicilina G i.v.
34. Conform conduitei in infectiile bronhopulmonare la pacientii cu HIV, se recomanda biopsie
bronsica in suspiciunea de:
a. Nocardia
b. CMV
c. Kaposi
d. Pneumocistoza
e. MAI

35. Este adevarat despre pneumopatia nosocomiala cu stafilococ:


a. Favorizata de corticoterapie
b. Sputa purulenta uneori hemoptoica
c. Opacitati extensive bilaterale
d. S. meticilin rezistent este tratat cu oxacilina + aminozida
e. S. meticilin sensibil este tratat cu vancomicina + fosfomicina
36. Caracterizeaza bronsita acuta la adult:
a. Tuse neproductiva in prima faza
b. Raluri sibilante in prima faza
c. Raluri sibilante umede in a doua faza
d. A doua faza dureaza 4-5 zile
e. Prima faza se prezinta cu febra 38-39
37. Este adevarat despre exacerbarea bronsitei cronice la un pacient cu BPOC:
a. Intensitatea febrei este evocatoare pentru etiologia bacteriana
b. Semnele ORL asociate indica spre infectie virala
c. Febra ridicata dupa a 4-a zi evoca etiologia bacteriana
d. Radiografia toracica este recomandata sistematic
e. In caz de pneumopatie se va trata cu antibiotice
38. Fac parte din triada lui Anthonisen:
a. Cresterea volumului expectoratiei
b. Cresterea intensitatii tusei
c. Persistenta febrei
d. Cresterea purulentei expectoratiei
e. Accentuarea dispneei
39. In cazul bronsitei acute la astmatici se recomanda:
a. Corticoterapie orala timp de 7-10 zile
b. Antibioterapie timp de 7-10 zile
c. Antibioterapie timp de 10-14 zile
d. Intensificarea tratamentului de fond
e. Reducerea corticosteroizilor inhalatori

5.REVARSATUL PLEURAL
Complement simplu
1. Este adevarat despre revarsatul pleural:
a. 10 ml de lichid pleural sunt considerati normali
b. Transsudatul apare prin cresterea permeabilitatii vaselor
c. Exsudatul apare prin cresterea gradientului de presiune hidrostatica
d. Nu toate revarsatele de etiologie necunoscuta se punctioneaza
e. In cazul unui revarsat in context febril se va urmari scaderea febrei si abia apoi punctionarea
2. Este adevarat despre pleurezia purulenta CU EXCEPTIA:
a. Drenaj pleural in urgenta
b. Antibioterapie i.v. cu amoxicilna + acid clavulanic 4-6g/24h

c. Durata totala a tratamentului este de 2-4 saptamani


d. pH < 7,20
e. Se pot administra fibrinolitice intrapleurale
3. NU caracterizeaza examenul clinic in revarsatul pleural:
a. Abolirea murmurului vezicular
b. Suflu pleuretic
c. Cresterea transmiterii vibratiilor vocale
d. Matitate decliva cu exceptia revarsatelor localizate sau inchistate
e. Percutie dureroasa in revarsatele purulente
4. Urmatoarele detalii corespund aspectului de revarsat pleural CU EXCEPTIA:
a. Opacitate densa
b. Opacitate omogena
c. Plaman alb in caz de ravarsat abundent
d. Linia Damoiseau care reprezinta limita superioara este convexa in sus
e. In caz de atelectazie completa mediastinul se deplaseaza de partea opacitatii
5. Un lichid pleural este exsudat daca:
a. Raportul LDH lichid / LDH in sange > 0,5
b. LDH in lichid > o treime din limita superioara normala a LDH in sange
c. Raportul proteine din sange / proteine din lichid > 0,5
d. LDH in lichid > 2/3 din limita superioara normala a LDH din sange
e. Raportul LDH in sange / LDH in lichid > 0,6
6. NU este cauza de transsudat:
a. TBC
b. Ciroza
c. Mixedem
d. Embolie pulmonara
e. Urinotorace
7. Urmatoarele boli sistemice sunt etiologii ale revarsatului pleural CU EXCEPTIA:
a. Boala Wegener
b. Sindromul Churg-Strauss
c. Sindromul Sjogren
d. Sindromul Elher-Danlos
e. Sarcoidoza
8. Urmatoarele patologii gastrointestinale pot fi etiologii ale revarsatului pleural CU EXCEPTIA:
a. Hepatita
b. Pancreatita
c. Ruptura esofagiana
d. Chirurgia abdominala
e. Scleroza de varice
Complement multiplu
9. Caracterizeaza revarsatul pleural:
a. Lichidul normal pleural este de 7-14 ml

b. Crestera volumului de lichid pleural apare cand fluxul de iesire depaseste fluxul de intrare
c. Transsudatul apare datorita cresterii permeabilitatii vaselor pleurale
d. Exsudatul apare datorita cresterii gradientului de presiune hidrostatica
e. Orice revarsat lichidian pleural in context febril trebuie punctionat de urgenta
10. Sunt semne functionale in revarsatul pleural:
a. Durere bazitoracica accentuata in inspir profund
b. Tuse expectoranta
c. Dispnee variabila
d. Cresterea vibratiilor vocale
e. Inasprirea murmurului
11. Urmatoarele semne si simptome fac parte din sindromul de revarsat lichidian pleural:
a. Suflu pleuretic
b. Dispnee
c. Absenta transmiterii vibratiilor vocale
d. Cianoza
e. Matitate decliva cu exceptia revarsatelor localizate sau inchistate
12. Sunt cauze posibile de plaman alb:
a. Pleurezie de mare abundenta
b. Tumora gigantica
c. Pneumotorax unilateral cu supapa
d. Atelectazie completa prin obstructia unei bronhii susa
e. Pneumectomia
13. Reprezinta conditii pentru ca revarsatul pleural sa fie exsudat:
a. Raportul proteine in sange / proteine in lichid > 0,6
b. Raportul LDH in sange / LDH in lichid > 0,5
c. LDH in lichid > 2/3 din limita superioara normala a LDH din sange
d. Raport LDH in lichid / LDH in sange > 0,6
e. Raport proteine in lichid / proteine in sange > 0,5
14. Sunt investigatii care se pot face in evaluarea unui exsudat daca etiologia este incerta:
a. LBA
b. Bronhoscopie
c. Biopsie pleurala cu ac
d. Toracoscopie
e. CT
15. Fac parte din patologia tumorala care poate determina pleurezie:
a. Cancerul bronhopulmonar stadiul III
b. Metastaze de la un cancer de ovar
c. Mezoteliomul malign
d. Adenomul alveolar
e. Paragangliomul pulmonar
16. Urmatoarele boli sistemice sunt etiologii ale revarsatului pleural:
a. Sindromul Marfan
b. Sindromul Churg-Strauss

c. Sindromul Sjogren
d. Sindromul Elher-Danlos
e. Sindromul Wegener

6.ASTMUL LA ADULT
Complement simplu
1. Episoadele recidivante caracteristice astmului cuprind urmatoarele simptome CU EXCEPTIA:
a. Tuse
b. Opersiune toracica
c. Wheezing
d. Expectoratie
e. Dispne
2. Este adevarat cu privire la diagnosticul astmului:
a. Tusea poate fi singurul simptom
b. Absenta simptomelor la examinare exclude astmul
c. Se ausculta raluri ronflante in timpul respiratiei normale sau fortate si prelungite
d. Episoade recidivante de wheezing la copilul de 3-5 ani sunt aproape intotdeauna datorate astmului
e. Simptomele nu apar niciodata dupa efort
3. Urmatoarea PFR este caracteristica disfunctiei ventilatorii obstructive reversibile:
a. VEMSpost VEMSpre = 160 ml
b. VEMSpost VEMSpre = 160 ml
c. VEMSpost VEMSpre = 140 ml
d. (VEMSpost VEMSpre) / VEMSteoretic = 14%
e. (VEMSpost VEMSpre) / VEMSteoretic = 10%
4. Sunt aspecte ale unei situatii de urgenta la pacientii cu astm CU EXCEPTIA:
a. Criza intensa cu semne de detresa rezistenta la bronhodilatatoare inhalatorii obisnuite
b. Criza severa cu normocapnie
c. Criza severa cu hipercapnie
d. Flux expirator de varf < 30% din valoarea teoretica
e. PEF < 50% din valoarea teoretica
5. In situatiile de urgenta din astm NU sunt semne care impun ventilatie spontana:
a. Tulburari de constiinta
b. FC > 120/min
c. Pauze respiratorii
d. Respiratie paradoxala
e. Hipercapnie > 50 mmHg
6. Este FALS despre investigatiile complementare in diagnosticul astmului:
a. Gazometria arteriala nu este necesara daca PEF > 40% decat cel teoretic
b. Semnele de CPA pe ECG sunt sugestive doar daca dispar pe trasee succesive
c. Radiografia toracica este un examen de rutina
d. In functie de context se poate face o hemograma
e. In functie de context se poate face o hemocultura

7. Este FALS despre astmul instabil:


a. E frecvent precedat de o perioada de agravare progresiva
b. Poate surveni in orice moment, oricare ar fi gradul de severitate a bolii astmatice
c. E un termen care inlocuieste sindromul de astm acut grav
d. Cresterea consumului de corticoizi inhalatori de scurta durata e cel mai bun indiciu de
instabilitate
e. Permite continuarea activitatilor cotidiene daca este crescuta doza de tratament intarziind astfel
contactul cu medicul
8. NU face parte din criteriile de astm instabil:
a. Mari variatii diurne ale obstructiei bronsice
b. Agravare progresiva a obstructiei bronsice
c. Agravare in timpul noptii
d. Sensbilitate mai mica a crizelor la bronhodilatatoarele obisnuite
e. Crize pluricotidiene
9. NU caracterizeaza tratamentul astmului acut grav:
a. Nebulizare cu salbutamol 5mg/2ml in 15 min si de reinnoit la fiecare 20-30min
b. Oxigen nazal 2l/min
c. Corticoizi sistemici
d. Nebulizari anticolinergice cu bromura de ipratropium 0,5mg/2ml la adulti
e. Hidratare abundenta 3l/zi
10. Este adevarat despre tratamentul oricarei crize de astm examinata in urgenta:
a. Spitalizare daca PEF < 50% din valoarea optima
b. Externare daca PEF > 60% din valoare optima
c. Se recomanda o corticoterapie de scurta durata cu 2mg/kg/zi echivalent prednison timp de 5-10 zile
d. Nu se va suprapune corticoterapia orala cu ce inhalatorie
e. Se va recomanda o consultatie specializata pentru a verifica stabilitatea astmului la 2 luni dupa
incident
11. Caracterizeaza stadiul 2 de astm astmul persistent usor CU EXCEPTIA
a. Simptome > 1 data pe saptamana dar < 1 data pe zi
b. Simptome de astm nocturn > 2 ori pe luna
c. Exacerbari care pot influenta activitatea si somnul
d. Activitati fizice limitate de catre simptomele de astm
e. PEF sau VEMS > 80% din valorile prezise, cu variabilitate de 20-30%
12. In tratamentul astmului se urmaresc urmatorii parametri CU EXCEPTIA:
a. Simptome diurne < 4 zile pe saptamana
b. Activitate fizica normala
c. Absenteism profesional sau scolar putin frecvent
d. VEMS sau PEF > 85% din cea mai buna valoare personala
e. Variatie nictmerala a PEF < 15%
13. NU caracterizeaza principiile generale de tratament de fond pentru astmul persistent moderat:
a. Beclometazona 800-2000 micrograme/24h
b. Fluticazona 100-400 micrograme/24h
c. Salmeterol 50-100 micrograme/24h

d. Formoterol 24-48 micrograme/24h


e. Budesonida 800-2000 micrograme/24h
14. Sunt factori favorizanti/agravanti pentru astm CU EXCEPTIA:
a. Polen
b. Tutun
c. AINS
d. Betablocante
e. IEC
Complement multiplu
15. Principalele celule care intervin in mecanismul astmului sunt:
a. Eozinofile
b. Limfocite T
c. Limfocite B
d. Mastocite
e. Macrofage
16. Urmatoarele afirmatii despre astm sunt adevarate:
a. Se manifesta prin episoade recidivante de wheezing, dispnee, opresiune toracica si tuse
b. Tusea nu apare niciodata singura in astm
c. Simptomele apar mai ales in cursul noptii si in zori ????
d. Este cea mai frecventa boala acuta la copii
e. Inflamatia se asociaza unei hiperreactivitati bronsice nespecifice
17. Caracterizeaza diagnosticul astmului:
a. Absenta simptomelor in momentul examenului exclude diagnosticul de astm
b. Se observa o ingrosare a mucoasei nazale
c. Daca VEMSpost VEMSpre > 200ml atunci obstructia este ireversibila
d. Daca (VEMSpost VEMSpre) / VEMSteoretic > 12% Obstructia este reversibila
e. In absenta PFR se va efectua intotdeauna PEF
18. Sunt semne de gravitate a unui astm:
a. Anxietate
b. Liniste auscultatorie
c. FR < 30/min
d. FC > 100/min
e. PaCO2 > 30mmHg
19. Sunt semne care impun o ventilatie spontana in astm:
a. Tulburari de constiinta
b. PEF < 30% decat cel teoretic
c. Cianoza
d. Liniste auscultatorie
e. Pauze respiratorii
20. Este adevarat despre explorarile complementare in diagnosticul potentialelor situatii de urgenta din
astm:
a. Gazometria arteriala nu este necesara daca PEF > 40% decat cel teoretic

b. Semnele de CPA pe ECG sunt sugestive doar daca persista pe trasee succesive
c. Radiografia toracica se face sistematic
d. Radiografia toracica se face numai dupa amelioararea documentata
e. Radiografia toracica aduce informatii pertinente in peste 22% din crizele de astm
21. Este adevarat despre astmul supraacut:
a. Este o forma de AAG
b. Poate conduce la deces in cateva minute
c. Afecteaza cu precadere subiectii masculini < 30 de ani cu functie respiratorie sensibil normala
d. Nu este corelat cu triggeri psihologici
e. Nu este corelat cu expunere alergenica
22. Sunt criterii de astm instabil:
a. Agravare in timpul noptii
b. Cresterea progresiva a consumului de beta-2-agonisti
c. Variatii diurne ale PEF < 30%
d. Crize pluricotidiene
e. Scadere progresiva a PEF
23. Caracterizeaza tratamentul exacerbarii severe din astm:
a. 0,5-1 mg/kg/zi echivalent de prednison la adult timp de 8-10 zile
b. Corticoterapia orala trebuie administrata intreaga durata de 8-10 zile
c. Descresterea progresiva a corticoizilor nu prezinta interes
d. Se indica kinetoterapie respiratorie in caz de obstructie majora
e. Nu se vor administra corticoizi inhalator pe perioada corticoterapiei orale
24. NU caracterizeaza tratamentul astmului acut grav:
a. Salbutamol 5mg/2ml de nebulizat 15 min si reinnoit la fiecare 20-30 min
b. Oxigen nazal 2l/min
c. Corticoizii sistemici nu prezinta interes datorita efectului decalat de 4 ore
d. Bromura de ipratoripium 0,5 mg/2ml
e. Hidratare abundenta 3l/zi
25. Caracterizeaza tratamentul oricarei crize de astm examinata in urgenta:
a. Internare daca PEF < 50% din valoarea optima dupa tratamentul initial
b. Externare daca PEF > 70% din valoarea optima
c. La pacientii cu raspuns incomplet (PEF intre 50-70%) decizia de internare se bazeaza pe VEMS
d. Se recomanda corticoterapie de 5-10 zile cu 2 mg/kg/zi de echivalent de prednison
e. In timpul corticoterapiei orale cea inhalatorie va fi administrata in doze inalte
26. Caracterizeaza stadiul 1 astmul intermitent:
a. Simptome intermitente < 1 data pe saptamana
b. Exacerbari severe (de ore-zile)
c. Simptome de astm nocturn > 2 ori pe luna
d. Functie respiratorie normala intre crize
e. PEF sau VEMS > 80% din valorile prezise, cu variabilitate de 20-30%
27. NU caracterizeaza stadiul 2 astmul persistent usor:
a. Simptome cotidiene
b. Exacerbari ce pot influenta activitatea si somnul

c. Simptome de astm nocturn > 1 data pe saptamana


d. Activitati fizice limitate de catre simptomele de astm
e. PEF sau VEMS > 80% din valorile prezise, cu variabilitate de 20-30%
28. Caracterizeaza stadiul 3 astm persistent moderat:
a. Simptome cotidiene
b. Exacerbari ce pot influenta activitatea si somnul
c. Frecvent simptome de astm nocturn ????
d. Activitati fizice limitate de catre simptomele de astm
e. PEF sau VEMS < 60% din valorile prezise cu variabilitate > 30%
29. Caracterizeaza stadiul 4 astmul persistent sever:
a. Simptome permanente
b. Exacerbari ce pot influenta activitatea si somnul
c. Simptome de astm nocturn > 2 ori pe luna
d. Activitati fizice limitate de catre simptomele de astm
e. PEF sau VEMS < 60% din valorile prezise cu variabilitate > 30%
30. NU corespund parametrilor optimi in tratamentul astmului:
a. Simptome diurne < 4 zile pe saptamana
b. Simptome nocturne < 2 nopti pe saptamana
c. Activitate fizica normala
d. Absenteism scolar sau profesional putin frecvent
e. Variatie nictmerala a PEF < 15%
31. Caracterizeaza tratamentul astmului persistent moderat:
a. Beclometazona 800-2000 micrograme/24h
b. Fluticazona 100-400 micrograme/24h
c. Se vor asocia corticoizii inhalatori cu cei orali
d. Salmeterol 24-48 micrograme/24h
e. Budesonida 800-2000 micrograme/24h
32. NU caracterizeaza tratamentul astmului persistent sever:
a. Corticoizi inhalatori in doze reduse
b. Bronhodilatatori cu actiune prelungita
c. Antileucotriene
d. Corticoterapie orala pe termen scurt 0,4-1 mg/kg/zi timp de 8-10 zile
e. Omalizumab
????33. Sunt factori favorizanti/agravanti pentru astm:
a. Mucegaiuri
b. Tutun
c. Betablocante
d. IEC
e. Sinuzita

7.INSUFICIENTA RESPIRATORIE CRONICA


Complement simplu

1. Sunt etiologii neuromusculare de IRC restrictiva CU EXCEPTIA:


a. Sindrom Guillain-Barre
b. Spondilartrita anchilozanta
c. Poliomielita anterioara acuta
d. Porfirie acuta intermitenta
e. Miastenie
2. Sunt etiologii mecanice de IRC restrictiva cu afectare parenchimatoasa CU EXCEPTIA
a. Sarcoidoza
b. Traumatism toracic
c. Contruzie pulmonara
d. Exereza pulmonara
e. Pectus excavatum
3. NU caracterizeaza PFR in diagnosticul IRC restrictive:
a. Diminuarea CPT
b. Diminuarea compliantei pulmonare si/sau parietale
c. Diminuarea DLCO/VA in caz de patologie interstitiala
d. VEMS/CV scazut
e. Crestere a VR/CPT in obezitate
4. Sunt mecanisme de actiune a asistentei ventilatorii mecanice in tratamentul IRC restrcitive CU
EXCEPTIA:
a. Cresterea ventilatiei alveolare
b. Punerea in repaus a muschilor respiratori
c. Stimularea centrilor respiratori
d. Normalizarea comenzii respiratorii secundare corectiei alterarilor nocturne ale schimburilor gazoase
e. Cresterea compliantei pulmonare si toracice secundare utilizarii de volume curente importante in
timpul noptii
5. NU este tratament etiologic al IRC restrictive:
a. Chirurgia corectoare a unei scolioze
b. Metastazectomia in caz de tumora secundara voluminoasa
c. Decorticarea pleurala
d. Pierdere in greutate semnificativa in caz de obezitate
e. Stimularea diafragmei prin pacemaker diafragmatic in afectiuni neurologice
Complement multiplu
6. Sunt IRC restrictive prin afectare neurologica de origine cerebrala sau medulara:
a. Sindrom Guillian-Barre
b. Tetanos
c. Porfirie acuta intermitenta
d. Scleroza laterala amiotrofica
e. Poliomielita anterioara acuta
7. Determina IRC restrictive de origine mecanica prin afectare parietala:
a. Spondilartrita anchilozanta
b. Pleurezia
c. Traumatismul toracic

d. Contuzia pulmonara
e. Exereza pulmonara
8. Corespunde PFR in diagnosticul IRC restrictive:
a. Diminuarea CPT
b. VEMS/CV crescut
c. Uneori diminuarea compliantei pulmonare si parietale
d. Cresterea raportului DLCO/VA
e. Cresterea raportului VR/CPT in spondilartrita anchilozanta
9. Sunt metode pentru ameliorarea oxigenarii in IRC restrictive:
a. Kinetoterapia respiratorie
b. Oxigenoterapia de lunga durata
c. Ventilatie spontana cu presiune negativa expiratorie
d. Ventilatie asistata
e. Tratament etiologic
10. Sunt mecanisme de actiune a asistentei ventilatorii mecanice in tratamentul IRC restrcitive:
a. Cresterea ventilatiei alveolare
b. Punerea in repaus a muschilor respiratori
c. Cresterea comenzii respiratorii
d. Scaderea compliantei pulmonare
e. Stimularea diafragmei
11. Caracterizeaza tratamentul etiologic al IRC restrictive:
a. Chirurgia corectoare a unei scolioze
b. Toracotomia
c. Decorticarea pleurala
d. Pierdere in greutate semnificativa in caz de obezitate
e. Chirurgia diafragmei in afectiuni neurologice
1.DISPNEEA ACUTA SI CRONICA
Complement simplu:
1. Corespunde diagnosticului dispneei acute
a. Hipoxie + hipercapnie Criza de astm
b. Hipoxie + hipocapnie Pneumopatie acuta
c. Hipoxie + hipocapnie Decompensare BPOC
d. Hipoxie + hipercapnie Embolie pulmonara
e. Hipoxie + hipercapnie EPA
2. NU este semn de insuficienta respiratorie acuta:
a. Cianoza
b. Asterixis
c. Polipnee
d. Tiraj intercostal
e. Respiratie abdominala paradoxala
3. Corespunzator conduitei de urgenta in dispneea acuta se va face gazometrie sanguina in caz de, CU
EXCEPTIA:

a. Cianoza
b. Transpiratii
c. Obstacol pe caile superioare
d. Tulburari de constienta
e. Miscari respiratorii anormale
4. NU sunt examene complementare de etapa a treia in diagnosticul dispneei acute:
a. Masurarea FEV
b. Ecografia cardiaca
c. Scintigrafie de ventilatie/perfuzie
d. Gazometrie sanguina
e. Cateterism cardiac drept
5. Sunt cauze de dispnee expiratorie cu wheezing:
a. Epiglotita infectioasa
b. Compresie traheala data de o tumora mediastinala
c. Astm paroxistic
d. Edem Quincke
e. Pneumopatie acuta infectioasa
6. Este cauza de dispnee acuta fara zgomote anormale:
a. Embolia pulmonara
b. EPA
c. Pneumopatia de hipersensibilitate
d. Pleurezie masiva
e. Atelectazie completa

7. Caracterizeaza platipneea:
a. Dispnee cu imposibilitatea mentinerii decubitului dorsal
b. Apare in insuficienta cardiaca stanga
c. Apare doar in ortostatism
d. Apare doar in clinostatism
e. Dispnee cu imposibilitatea mentinerii decubitului lateral pe partea cu plamanul afectat
Complement multiplu:
8. Corespunde diagnosticului dispneei acute
a. Hipoxie + hipercapnie Criza de astm
b. Hipoxie + hipocapnie Pneumopatie acuta
c. Hipoxie + hipocapnie Embolie pulmonara
d. Hipoxie + hipercapnie Decompensare BPOC
e. Hipoxie + hipercapnie EPA
9. Sunt semne de insuficienta respiratorie acuta in diagnosticul dispneei:
a. Cianoza
b. Colaps
c. Asterixis

d. Coma
e. Respiratie abdominala paradoxala
10. Sunt manevre in conduita de urgenta in prezenta dispneei acute dupa descoperirea unui obstacol pe
caile aeriene superioare:
a. Laringoscopie
b. Deschiderea gurii
c. Retragere la deget
d. Drenaj
e. Heimlich
11. Sunt examene comlpementare de etapa a treia in diagnosticul dispneei:
a. Ecografia cardiaca
b. Laringoscopie
c. Fibroscopie bronsica
d. Cateterism cardiac drept
e. Radiografie toracica
12. Sunt etiologii pentru dispneea inspiratorie zgomotoasa:
a. Epiglotita infectioasa
b. Pneumopatia de hipersensibilitate
c. EPA
d. Pneumotorace spontan
e. Cancer laringian
13. NU sunt etiologii ale dispneei expiratorii cu wheezing:
a. Decompensare acuta a BPOC
b. Astm paroxistic
c. Pneumopatia de hipersensibilitate
d. Edemul Quincke
e. EPA
14. Sunt etiologii ale dispneei cu raluri crepitante:
a. Pneumopatia de hipersensibilitate
b. Pneumopatia acuta infectioasa
c. Pneumotorace spontan
d. Edem Quincke
e. Epiglotita infectioasa
15. Sunt etiologii ale dispneei cu asimetrie sau liniste auscultatorie:
a. Pneumotorace spontan
b. EPA
c. Edem Quincke
d. Compresie traheala prin tumora mediastinala
e. Pleurezie masiva
16. Sunt etiologii ale dispneei acute fara zgomote anormale:
a. Embolia pulmonara
b. EPA
c. Anemia acuta

d. Edem Quincke
e. Boli neuromusculare
17. Sunt cauze ale dispneei cronice:
a. Boli neuromusculare
b. Pericardita cronica constrictiva
c. BPOC
d. Dispneea psihogena
e. Anemia cronica
18. Caracterizeaza platipneea:
a. Dispnee cu imposibilitatea mentinerii decubitului dorsal
b. Dispnee cu imposibilitatea mentinerii decubitului lateral de partea plamanului afectat
c. Dispnee doar in pozitie ortostatica
d. Apare in caz de sunt dreapta-stanga
e. Apare in caz de sunt stanga-dreapt

2.TUSEA LA ADULT
Complement simplu
1. NU face parte din principalele cauze ale tusei acute:
a. Pneumopatia acuta infectioasa
b. Embolia pulmonara
c. Edemul pulmonar
d. Astmul bronsic
e. Tuberculoza pulmonara
2. Este cauza de tuse cronica cu radiografie toracica anormala:
a. Cancer bronsic
b. Tuberculoza bronsica
c. Astmul hipersecretant
d. Pneumopatie infectioasa subacuta
e. Pneumopatie infiltranata difuza infraradiologica
3. NU este cauza de tuse cronica cu radiografie toracica normala:
a. Tuberculoza bronsica
b. Astmul hipersecretant
c. Mucoviscidoza
d. Cancer bronsic
e. Reflux gastroesofagian
4. Este adevarat despre caracteristicile tusei:
a. Tusea la inceputul noptii sugereaza o bronsita cronica
b. Tusea exclusiv diurna sugereaza o tuse psihogena
c. Tusea la mijlocul sau sfarsitul noptii sugereaza o tuse de origine cardiaca
d. Tusea in timpul schimbarilor de pozitie sugereaza o tuse de origine cardiaca
e. Tusea in cursul deglutitiei sugereaza un reflux gastroesofagian
5. Sunt complicatii ale tusei CU EXCEPTIA:
a. Lipotimie
b. Sincopa

c. Pneumoperitoneu
d. Fractura de coaste
????e. Depresie
6. In algoritmul de diagnostic al tusei in caz de radiografie toracica anormala urmatorul pas este:
a. Examenul expectoratiei
b. Radiografie a sinusurilor
c. Bilant alergologic
d. Test de provocare bronsica
e. pH-metrie
7. Este adevarat despre tratamentul al tusei:
a. Cel simptomatic se prescrie cand tratamentul etiologic este imposibil
b. Moleculele antitusive sunt contraindicate in caz de hiposecretie bronsica
c. Codeina determina cresterea motilitatii intestinale
d. Nu necesita precautie la copii
e. Se recomanda codetilina pentru ca spre deosebire de codeina nu prezinta efecte adverse
8. Sunt agenti care cresc pragul sau latenta de reactivitate a centrilor nervosi CU EXCEPTIA:
a. Dextrometerfan
b. Caramifen
c. Iodopropiliden
d. Levomepropazina
e. Viminol

Complement multiplu:
9. Sunt cauze de tuse acuta:
a. Astmul bronsic
b. Infectia cailor traheobronsice
c. Pneumopatie infectioasa subacuta
d. Pneumocistoza
e. Tratament cu IEC
10. Sunt cauze de tuse cronica cu radiografie toracica anormala:
a. Mucoviscidoza
b. Cancer bronhopulmonar
c. Cancer bronsic
d. Tuberculoza bronsica
e. Sarcoidoza
11. NU sunt cauze de tuse cronica cu radiografie toracica normala:
a. Cancer bronsic
b. Tuberculoza bronsica
c. Pneumocistoza
d. Pneumopatide de hipersensibilitate
e. Mucoviscidoza
12. Caracterizeaza diagnosticul tusei:
a. O tuse la primo-decubit sugereaza un reflux gastroesofagian
b. O tuse in timpul schimbarilor de pozitie sugereaza o aspiratie in caile aeriene
c. O tuse la mijlocul noptii sugereaza o origine cardiaca a tusei

d. O tuse la sfarsitul noptii sugereaza astm


e. O tuse la trezire sugereaza o origine psihogena a tusei
13. Sunt complicatii neurologice ale tusei:
a. Sincopa
b. Incontinenta urinara
c. Hernie de disc
d. Embolie gazoasa cerebrala
e. Depresie
14. In cadrul algoritmului de diagnostic al tusei daca radiografia toracica e normala si pacientul
prezinta rinoree posterioara urmatorii pasi sunt:
a. Test de provocare bronsica cu metacolina
b. Radiografie a sinusurilor
c. Bilant alergologic
d. Examenul expectoratiei
e. Endoscopie bronsica
15. In prescrierea tratamentului antitusiv simptomatic se va tine seama de:
a. Tratament antialergic
b. Inlaturarea unui corp strain
c. Sevraj alcoolic
d. Tratament antiinfectios
e. Tratament ORL local
16. Urmatoarele antitusive determina depresie respiratorie:
a. Codeina
b. Codetilina
c. Folcodina
d. Pseudoefedrina
e. Curare
17. Urmatoarele NU reduc contractia muschilor scheletici implicati in tuse
a. Curare
b. Caramifen
c. Guaimesal
d. Lidocaina
e. Bromura de ipratropium
18. Cresc pragul sau latenta de reactivitate a centrilor nervosi
a. Bromura de ipratropium
b. Dextrometorfan
c. Caramifen
d. Viminol
e. Dexbromfeniramina
19. Sunt agenti care NU cresc pragul sau latenta de reactivitate a cailor aferente:
a. Bromura de ipratropium
b. Lidocaina
c. Guaimesal
d. Curare
e. Caramifen

20. Sunt agenti care reduc stimularile receptorilor tusei:


a. Bromura de ipratropium
b. Difenihidramina
c. Levomepropazina
d. Dexbromfeniramina
e. Iodopropiliden glycerol
3.BPOC
Complement simplu
1. Este adevarat despre diagnosticul BPOC:
a. Diagnosticul bronsitei cronice se face numai prin anamneza
b. Emfizemul este o largire permanenta a spatiilor aeriene dincolo de bronhii
c. Testul de reversibilitate bronsica nu este necesar pentru diagnosticul BPOC
d. In termenul de BPOC se gasesc mai multe boli caracterizate de limitare acuta a debitelor aeriene
e. Existenta unei tuse cronice productive 3 luni pe an cel putin 2 ani consecutivi sugereaza emfizem
2. Caracterizeaza bronsita cronica obstructiva
a. Bronsita cu obstructie persistenta asociata unei hipoxemii de repaus inafara exacerbarilor
b. Dispnee de efort
c. PaO2 < 60 mmHg
d. PaO2 < 8 kPa
e. Tuse si expectoratie cronica fara dispnee
3. Sunt elemente clinice ale emfizemului panlobular CU EXCEPTIA:
a. Corpolenta slaba
b. Fara ronchusuri
c. Barbat tanar
d. Tuse si expectoratie precoce
e. Fara IVD
4. NU caracterizeaza PFR in emfizemul centrolobular:
a. VEMS/CV scazut
b. CPT foarte crescut
c. DLCO normal sau putin scazut
d. PaO2 scazuta
e. PaCO2 crescuta
5. Sunt semne de distensie toracica:
a. Punerea in miscare a muschilor respiratori accesorii
b. Ventilatie cu buze tuguiate
c. Semnul Hoover
d. Hipocratism digital
e. Semne de IVD
6. Disfunctia ventilatorie obstructiva se poate afirma atunci cand VEMS/CV este:
a. < 0,79
b. < 0,70
c. < 80%

d. < 79%
e. < 0,80
7. NU este caracteristic stadiului IV de BPOC:
a. PaO2 < 60 mmHg
b. VEMS < 50% din valorile prezise in prezenta insuficientei respiratorii
c. VEMS < 40% din cel teoretic
d. VEMS/CV < 0,70
e. Semne de IVD
8. Este semn care impune ventilatie mecanica in BPOC:
a. PaCO2 > 70 mmHg
b. PaO2 < 60 mmHg
c. SaO2 < 90%
d. FR > 25/min
e. FC > 110/min
9. In cadrul managementului exacerbarilor acute ale BPOC fara criterii de gravitate se recomanda
spitalizare abia atunci cand nu exista ameliorare dupa:
a. Instituirea sau cresterea bronhodilatatorilor beta-2-agonisti
b. Antibioterapie
c. Corticoterapie orala
d. Kinetoterapie
e. Instituirea sau cresterea anticolinergicelor
10. In managementul exacerbarilor acute ale BPOC cu criterii de gravitate se recomanda urmatoarele
atata timp cat nu sunt semne de amenintare a prognosticului vital CU EXCEPTIA:
a. Corticoterapie i.v.
b. Kinetoterapie
c. Inotrope
d. O2
e. Tratamentul factorului declansator
11. Antibioterapia pentru un pacient BPOC cu VEMS < 30% in timpul unei exacerbari acute este:
a. Telitromicina
b. Ceftriaxona
c. Macrolide
d. Amoxicilina
e. Pristinamicina
12. Sunt bronhodilatatori cu actiune scurta utilizati in tratamentul BPOC:
a. Salmeterol
b. Bromura de ipratropium
c. Bromura de tiotropium
d. Formoterol
e. Fluticazona
13. Se recomanda oxigenoterapie daca PaO2 < de 60 mmHg si exista unul din urmatoarele criterii CU
EXCEPTIA:
a. HTA

b. Poliglobulie importanta
c. Semne de IVD
d. Desaturari nocturne
e. Desaturari la efort
14. Sunt principii de monitorizare de lunga durata in BPOC CU EXCEPTIA:
a. Tratarea simptomeleor
b. Ameliorarea tolerantei la efort
c. Tratarea factorilor de risc
d. Verificarea eficacitatii tratamentului
e. Diminuarea mortalitatii
Complement multiplu
15. Fac parte din BPOC:
a. Bronsita cronica simpla
b. Bronsita cronica obstructiva
c. Emfizemul paracicatricial
d. Emfizemul panlobular
e. Emfizemul centrolobular
16. Caracterizeaza bronsita cronica obstructiva:
a. Obstructie persistenta a cailor aeriene mari
b. Dispnee de efort
c. VEMS < 35%
d. PaO2 < 8 kPa
e. Absenta hipoxemiei de repaus
17. Sunt caracteristici clinice ale pink puffer:
a. Corpolenta obeza
b. Barbat tanar
c. Tuse rara si tardiva
d. Sibilante
e. Cianoza
18. NU caracterizeaza PFR la blue bloater:
a. CPT subnormal
b. DLCO scazut (normal sau putin scazut)
c. PaO2 scazuta
d. PaCO2 normala
e. VEMS/CV scazut
19. Caracterizeaza radiografia toracica in emfizemul panlobular:
a. Distensie
b. Hiperclaritate a varfurilor
c. Inima in picatura
d. Cardiomegalie
e. Dimensiunea arterelor pulmonare crescuta

20. Este adevarat despre DVO in BPOC:


a. Existenta DVO se poate afirma daca exista semne de distensie toracica
b. Este DVO daca VEMS/CV < 70%
c. Este DVO daca VEMS/CV < 0,70
d. Severitatea DVO se defineste doar prim VEMS
e. Severitatea DVO se defineste doar prin VEMS/CV
21. Caracterizeaza tratamentul in functie de stadiul BPOC:
a. Stadiul I Corticoizi inflamatori in prezenta simptomelor semnificative
b. Stadiul III Corticoizi inhalatori in caz de exacerbari repetate
c. Stadiul II Bronhodilatatori cu scurta durata de actiune la cerere
d. Stadiul III Tratament regulat cu unul sau mai multe bronhodilatatoare si corticoizi inhalatori in
prezenta simptomelor semnificative
e. Stadiul IV Se va discuta un tratament chirurgical
22. Caracterizeaza PFR in functie de stadiile BPOC:
a. VEMS/CV < 0,70 in stadiul I
b. VEMS intre 50-80% in stadiul II
c. VEMS < 30% din cel teoretic in stadiul IV
d. VEMS < 50% din cel teoretic in stadiul IV
e. PaO2 > 60 mmHg
23. Sunt indicatii de gazometrie in BPOC:
a. Dispnee
b. Distensie toracica
c. SaO2 < 92%
d. PaO2 < 8 kPa
e. Discordanta clinico-functionala
24. Sunt indici pentru situatie de urgenta in cazul BPOC:
a. Temperatura > 38.5
b. FR > 20/min
c. FC > 110/min
d. PaO2 < 60 mmHg
e. SaO2 < 92%
25. Sunt semne care impun ventilatie mecanica in BPOC:
a. PaO2 < 60 mmHg
b. PaCO2 > 70 mmHg
c. pH < 7,30
d. Confuzie
e. FR > 25/min
26. Conform schemei de management al BPOC fara criterii de gravitate, se va administra
corticoterapie orala in lispa ameliorarii dupa:
a. Instituirea sau cresterea bronhodilatatorilor beta-2-agonisti
b. Educarea pentru autodezobstructie
c. Tratamentul factorului agravant
d. Kinetoterapie
e. Informarea asupra semnelor de gravitate

27. Conform schemei de management al BPOC cu criterii de gravitate, fac parte din reanimarea
spontana:
a. Inotrope
b. Tratamentul factorului declansator
c. Umplere
d. Antibioterapie
e. Intubare
28. Sunt antibiotice recomandate in exacerbarile BPOC daca exista dispnee de efort si expectoratie
franca purulenta verzuie:
a. Levofloxacina
b. Amoxicilina
c. Ceftriaxona
d. Cofotaxim
e. Telitromicina
29. Sunt bronhodilatatori cu actiune scurta utilizati in tratamentul BPOC:
a. Fenoterol
b. Salmeterol
c. Bromura de tiotropium
d. Bromura de ipratoripium
e. Formoterol
30. Sunt indicatii de oxigenoterapie la BPOC daca PaO2 < 60 mmHg:
a. HTAP
b. Hematocrit > 50%
c. SaO2 < 92% mai mult de 30% din timpul de inregistrare, nocturna
d. Semne de IVD
e. Desaturari la efort
31. Se recomanda chirurgia la pacientii cu BPOC care:
a. Au emfizem centrolobular cu bule compresive
b. Au emfizem panlobular cu multiple bule la nivelul pleurei
c. Pacienti cu CPT > 125% din cel teoretic, nesecretanti
d. Pacienti cu PCO2> 60 mmHg
e. Pacienti cu HTAP
32. Se recomanda la BPOC cu obstructie bronsica moderat severa la severa fara oxigenoterapie pe
termen lung:
a. PFR/1-2 ani
b. PFR o data pe an
c. Radiografie toracica /1-2 ani
d. Radiografie toracica o data pe an
e. Gazometrie arteriala la 3-6 luni