Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 008 Activitati Ale Creierului

    Încărcat de

    Iulian S.
    26 vizualizări4 pagini
    .

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    .

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    26 vizualizări4 pagini

    008 Activitati Ale Creierului

    Încărcat de

    Iulian S.
    .

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 4
    Sense. Activitati ale creierului Creierul uman ,asezat in inte- riorul craniului, este mai sofisticat decat cel mai perfor- mant computer. Cu ajutorul milioanelor de celule, acesta directioneaza si monitorizeaza toate activitatile noastre — chiar si atunci cand dormim. eierul este principal coordonator si ¢ ‘cental de comanda al organismal, /Asemenea unsei centre telefonice, prcia mesaie provenind de la ochi, urechi, nas, limba si picle, si wimite semnale spre musl si glande. Creieral functioneazi si ca un com- puter, procestind si nmagizindnd informati fn Interior! stu se alld un sistem posal care crimite mesaje spre acea regiune a creer Ii, unde acestea tebuie si fie descifrate Activitatea creierului nu se rezuma doar kt manipulaea datelor, El este centrul_ senti- ‘mentelor, emouilor si doringelor, eu ajutorul Ccinsia puitem invata si crea gindlri si ide! La nivelul celular CGreierul umsin este consituit din peste 10 000 rmilicane de neuroni microscopici sau celule © Evolutia a dus Ta dezvoltarea celel mai potrvits Struct a erieru pentru organism. Un om, aceasta prezinta un erler rol in functile men- tale superioae. Toate vertsbratele sau un cerabel, lobi optic ofactivi ipo ev ron coordonare, vedere, restore gh iron. © La incoputul Secolulul 19 a aparut Voltate corespun- ddeau uner pertiuni Intinse ale suprafetei craniului, Hart ale ‘mingi, ca cea din imagine, erau elabo- rate fn arma pi lumflaturilor capului. Cu toate acestea, nu foxst’ nico dovads nervoase, Fiecare dintre acestea are un corp celular, ce contine nucleul, din care radiaz rmumeroase proeminente Subtiti Corpurle Celulare sunt grupate in ciorchini sau cent, fecare cu o fnetie specific, cum ar fi vede- rea, vorbirea say controlul muscular, Fle formeazt “materia cenusie a creierulut denumitt astfel deoarece se inchide la culoare ind este tata cu anumite substanre Proeminentele celulare se unese si formes7 up sistem de retele complex, ce include fibre nervoase cuprinzind “materia alba (care au isi schimba culoarea). Acivititile ceietului implica modificati de odin electric si chimie in interionul neu- ronilor, De fiecare dati cind un electron este “atins’, el tansmite un impuls sau un mesa} ‘ervos sseamdnator cu un mie Curent elect. in functie de directa, de sursa mesajelor si de fnumdnul lor, fecare centru al creierului le fesamineazt sau le transmite unei alte porte tuni, unde vor i procesite. Activitatea electricd CCreienul este tottimpul activ, prin el circulandl milioane de impulsuri in flecare. secunds. Unele dintre aceste mesaje sunt legate de activitati constiente — cele asupra cirora ‘detinem contolul, cum ar fi mersul, vorbitul 23 (B) sctag ace crew si scrisul. Alte mesaje provin din procesele Vitale ale organismului, ce se desfisoar in mod automat, spre exemplu tespiratia, batale ini st digesta alimentelor pe care le con sumam, In ulimii 25 de ani, cercetitoné au reusit claboreze harta celei mai mati patti a creiecu Iuj, locallatind «iferte zone ce indeplinese aanumite funeti. Fi au realizat acest Iuera prin folosirea unor tehnici variate. Prin plastrea lunor senzosi electrci pe suprafata capului $1 introducerea unor elecrozi (ace conductoare foarte subyini) in creierul animal si uneoe chiar In cel uman, au reusit s4 traseze caile impul- ior, care cireull de exemplu de la ochi sau dde la urechi spre central vizual sau auditv Hfectele elnirlor stu ale indepartirit pe cle chirurgieali a anumitor segiuni ale cor fexului = portunes fina si incretiti de la suprafita creierului ~ indict faptal eX acestea ‘contin centri ce au func specifice, inst aces- {ea pot si nu fie singutele zone ce indeplinesc functle respective. Spre exempln, sinirle in lunele regiuni ale lobilor frontal, situati in fata emiserclor cerebrale, provoact difcultti in

    S-ar putea să vă placă și